„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru
„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST”, Ratesti,
JUDETUL Arges BBeenneeffiicciiaarr::
SS..CC.. EECCOO DDEEPP DDEESS SS..RR..LL..
EEllaabboorraattoorr ccooooddoonnaattoorr::
CCAABBIINNEETT EEXXPPEERRTT MMEEDDIIUU -- PPEETTRREESSCCUU TTRRAAIIAANN
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
1
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
1. SCOPUL LUCRARII ...................................................................................................................................... 8 2. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................ 9 2.1. Date despre titularul proiectului ................................................................................................................... 9 2.2. Autorul lucrarii ............................................................................................................................................. 9 2.3. Denumirea obiectivului de investitii : ......................................................................................................... 22 2.4.Amplasamentul obiectivului ........................................................................................................................ 22 2.4.1. Localizarea amplasamentului .................................................................................................................. 22 2.4.2. Accesul public pe amplasament ............................................................................................................... 23 2.4.3. Cai de acces in zona ................................................................................................................................ 23 2.4.4. Vecinatati /zone locuite ........................................................................................................................... 23 2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ................................. 24 2.4.6. Regimul juridic al terenului ..................................................................................................................... 24 2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ........................................................................................ 24 2.4.8. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia ......................................................................... 24 2.4.9. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor ............................................... 25 2.5. Descrierea proiectului ................................................................................................................................. 25 2.5.1. Date specifice investitiei .......................................................................................................................... 25 2.5.2. Elemente caracteristice ale obiectivului de investitie .............................................................................. 25 2.5.3. Instalatia de stabilizarea deseurilor periculoase .................................................................................... 29 2.5.4. Sistem integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri azbest (DDI) ............................................................................................................................ 33 2.5.4.1.Prezentare generala .............................................................................................................................. 33 2.5.4.2.Infrastructura ........................................................................................................................................ 33 2.5.4.3.Accesul la obiectiv ................................................................................................................................. 43 2.5.4.4.Clasa depozitului ................................................................................................................................... 46 2.5.4.5.Volumul de stocaj al DDI / suprafata .................................................................................................... 47 2.5.4.6. Durata de exploatare preconizata ........................................................................................................ 47 2.5.4.7. Deseuri acceptate la depozitare in DDI ............................................................................................... 47 2.5.4.8.Compartimentarea depozitului .............................................................................................................. 71 2.5.4.9.Sistemul de impermeabilizare a DDI /celulelor .................................................................................... 72 2.5.4.10.Sistemul de evacuare, stocare si distribuire a apei din precipitatii – Zona neamenajata a depozitului ........................................................................................................................................................................... 78 2.5.4.11.Acoperirea finala a celulelor ............................................................................................................... 78 2.5.5. Instalatia de tratament fizico- chimic a apelor uzate .............................................................................. 79 2.5.6.Infrastructuri si lucrari accesorii, dotari,utilaje, personal, sistem de paza si siguranta ......................... 79 2.5.6.1.Cai de acces ........................................................................................................................................... 79 2.5.6.2.Birouri, servicii ...................................................................................................................................... 79 2.5.6.3.Alimentarea cu apa ................................................................................................................................ 85 2.5.6.4.Cantare .................................................................................................................................................. 86 2.5.6.5.Instalatii electrice .................................................................................................................................. 86 2.5.6.6.Instalatii termice .................................................................................................................................... 89 2.5.6.7. Laboratorul ........................................................................................................................................... 90 2.5.6.8.Reteaua de transporturi ......................................................................................................................... 91 2.5.6.9.Personalul.............................................................................................................................................. 92 2.5.6.10. Sistemul de paza si siguranta ............................................................................................................. 92 2.6. Durata etapei de functionare ....................................................................................................................... 93 2.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite............................................................ 93 2.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ....... 93 2.8.1. Zgomotul .................................................................................................................................................. 93 2.8.2 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ................................................................................................ 96 2.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele ..... 97 2.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara. ............................................... 100 2.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente ........................................................................ 100 privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului ............................................................. 100 2.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ............................. 100 3.PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................................... 102
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
2
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3.1. Procese tehnologice de productie ............................................................................................................. 102 3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse .......................................................................................... 102 3.1.1.1.Principii generale ................................................................................................................................ 102 3.1.1.2. Procese tehnologice de stabilizare .................................................................................................. 102 3.1.1.3.Tipuri de deseuri tratate si depozitate in DDI ..................................................................................... 106 3.1.1.4.Substante folosite pentru inactivare: ................................................................................................... 107 3.1.1.6.Baze normative .................................................................................................................................... 107 3.1.1.7.Fazele circuitului tehnologic din cadrul ,, SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ ....................................................................................................................................................................... 108 3.1.1.9.Capacitatea de prelucrare a instalatiei de stabilizare propuse .......................................................... 117 3.1.1.10. Procedura de acceptare a deseurilor ............................................................................................... 117 3.1.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ....... 119 3.2. Activitati de dezafectare ........................................................................................................................... 119 3.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi ........................................................................ 119 dezafectate ....................................................................................................................................................... 119 3.2.2. Substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB) ............................................................................ 119 3.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta ....................................................................................................... 119 3.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie ......................................................................................... 120 4. DESEURI .................................................................................................................................................... 121 4.1. Deseuri rezultate in perioada de executie a obiectivului ........................................................................... 121 4.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase ............................................................................................................. 121 4.1.2. Deseuri toxice si periculoase ................................................................................................................. 122 4.1.3. Deseuri de tip menajere ........................................................................................................................ 123 4.1.4.Managementul deseurilor in perioada de executie a obiectivului ........................................................... 124 4.2.Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului ....................................................................... 127 - Deseuri tehnologice rezultate din procesele de stabilizare- vor fi gestionate in conformitate cu natura lor 127 5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .......................................................................... 128 5.1. Apa ........................................................................................................................................................... 128 5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................ 128 5.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................................................................ 144 5.1.2.1. Instalatia de alimentare cu apa a pavilionului administrativ ............................................................ 144 5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa ........................................................................................................... 145 5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa .............................................................................. 146 5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa ..................................................................................... 146 5.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici, chimici si biologici. ................................... 147 5.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca este cazul ....................... 147 5.1.2.7.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse ........................ 147 5.1.2.8. Protectia calitatii apelor..................................................................................................................... 147 5.1.3.Managementul apelor uzate ................................................................................................................... 147 5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate .................................................................................. 147 5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.) .................................................................................................................................................................. 152 5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc. ......................................... 152 5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate .................................................................................................. 153 5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptori naturali .............................................................................................................................. 156 5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice ......................................................................................................................................................................... 156 5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti ........................................................................... 156 5.1.4. Prognozarea impactului ........................................................................................................................ 156 5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului ........................................................................................................................... 160 5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului ........................................................................................ 160 5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor ........................................................................ 160 uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare .................................................. 160
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
3
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate ..................................................................................................................... 160 5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate ................................................................................................. 161 5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale) ........................................................................................................................................................ 161 5.1.4.7.Impactul transfrontier .......................................................................................................................... 161 5.1.5.Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 161 5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa ....... 163 5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora .. 163 5.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor .................................................................... 163 5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, ........................................................ 164 zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara ........................................................................................................................... 164 5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA” ....................................................................................................... 164 5.2. Aerul ......................................................................................................................................................... 165 4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona ................................................................... 165 5.2.2. Surse de poluanti generati ..................................................................................................................... 173 5.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii, echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa ........................................................ 185 5.2.3. Surse si poluanti generati ...................................................................................................................... 185 5.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................................................................ 190 5.2.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 195 5.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer” ........................................................................................................... 196 5.3. Solul .......................................................................................................................................................... 196 5.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ..................................................................................................... 196 5.3.2. Conditii chimice din sol ......................................................................................................................... 203 5.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante ................................................................................ 206 5.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................................................................... 209 5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ........................................................................... 209 5.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati / concentratii estimate de poluanti ............................................................................................................................................................ 209 5.3.7. Prognoza impactului.............................................................................................................................. 216 5.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie ................................................................... 216 5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului....................................................................... 220 5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti de sol ............................................................................................................................ 220 5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect) .......................... 220 5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor ............................................................ 220 5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor ........................................................................................................................................................... 221 5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei ................... 221 5.3.8. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 221 5.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat ......................................................................... 221 5.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului...................................................................................................... 221 5.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului ...................................................................... 224 5.3.8.4. Alte masuri .......................................................................................................................................... 224 5.3.9. Harti la capitolul „SOL” ....................................................................................................................... 224 5.3.9.1.Harta „Forme de relief” ..................................................................................................................... 225 5.3.9.2. Harta „Soluri” ................................................................................................................................... 225 5.4. Geologia subsolului .................................................................................................................................. 225 5.4.1. Caracterizare generala .......................................................................................................................... 225 5.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare ....... 228
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
4
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ............................................. 236 5.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana ....................................................................... 242 5.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor ............................................................................................... 242 5.4.1.5. Calitatea subsolului ............................................................................................................................ 242 5.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate ................... 242 5.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale ....................................................................................... 242 5.4.1.8.Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj ........................ 242 5.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica .......................................................... 242 5.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren ................................................................................................................................................................. 243 5.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate .......................................................................................... 243 5.4.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 243 5.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice ........................................................... 243 5.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus ............................................................ 243 5.4.2.3.Impactul transfrontier .......................................................................................................................... 244 5.4.3. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 244 5.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL” ................................................................................................ 244 5.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” - Campia Romana ................................................................... 244 5.4.4.2. Localizarea resurselor subterane ....................................................................................................... 244 5.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului ................................................................................................................. 245 5.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor ............................................................... 245 geologice sau a altor zone problematice ......................................................................................................... 245 5.5.Biodiversitatea ........................................................................................................................................... 245 5.5.1. Caracterizare generala .......................................................................................................................... 245 5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri ................................................................................................ 246 5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii ..................................... 247
Torilis arvensis ................................................................................................................ 249 Hypericum perforatum .................................................................................................... 249
5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti ............................................................................ 251 5.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni. ............................................................................................................................................................. 259 5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat. .............................. 268 5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora ............................................................................................................................. 272 5.5.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 273 5.6. Peisajul ..................................................................................................................................................... 274 5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ................ 274 5.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, ................................................................................ 278 diversitatea acestuia ........................................................................................................................................ 278 5.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament ............................................................. 278 5.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice ..................................................................................................... 279 5.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului ..................................................................................... 279 5.6.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................ 279 5.6.2.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui raport ......................................................................................... 280 5.6.2.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera ........................................................................................................................... 280 5.6.2.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor ..................................................... 280 5.6.3. Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 291 5.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de ......................................................................................... 291 recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului ................. 291 5.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ ...................................................... 291 5.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
5
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic ......................................... 292 5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” ................................................................................................ 292 5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si masurilor de protectie ........................... 292 Nu este cazul. .................................................................................................................................................. 292 5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect ............................................................................... 292 asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate ....................................................................................... 292 5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra ................................................................................... 292 resurselor estetice si care asigura recreerea .................................................................................................. 292 5.7. Mediul social si economic ........................................................................................................................ 293 5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale ....... 293 5.7.2. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 294 5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ...................................................................................... 295 5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ................................................ 295 5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice ..................................................................................................................................... 295 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................... 296 6.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta ................................................................................................................................. 296 6.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu ............................................................... 297 7. MONITORIZAREA .................................................................................................................................... 298 8. SITUATII DE RISC .................................................................................................................................... 303 8.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) .............................................. 303 8.2. Accidente potentiale (analiza de risc) ....................................................................................................... 303 8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii ................................................................................ 305 8.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................................................................... 306 8.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea incendiilor ..................................................... 306 9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ........................................................................................................... 307 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 307 10.1. Descrierea activitatii ............................................................................................................................... 307 10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ........................................................................................................................... 313 10.3.2. Evaluarea notelor de bonitate ale factorilor de mediu ........................................................................ 317 10.3.3. Calculul indicelui de poluare globala - IPG ....................................................................................... 318 10.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul .................................................................. 318 10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ................................................................. 319 10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ......................................................................................................................................................... 329 10.7. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ......................................... 329 11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE ........................................................................................................... 331
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
6
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA
DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA
LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
7
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
1. SCOPUL LUCRARII Romania are ca tinta implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor
in conformitate cu standardele Uniunii Europene, care sa fie eficiente economic, sa
protejeze sanatatea umana si mediul inconjurator.
Tendinta de crestere a dimensiunii sistemelor socio-economice ca urmare a
procesului de urbanizare este insotita si in Romania de deteriorarea sistemelor ecologice
naturale, fenomen ce are drept consecinta reducerea surselor materiale si energetice. De
aceea, pentru continuarea evolutiei socio-economice sunt necesare strategii noi, bazate pe
principiile dezvoltarii durabile.
Una dintre cerinte este gestionarea corecta a deseurilor, care – prin natura lor –
reprezinta atat o sursa de poluare cat si o sursa de materii prime secundare.
S.C. ECO DEP DES S.R.L propune realizarea unui unui „SISTEM INTEGRAT
DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU
DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”, in extravilanul comunei
Ratesti, Judetul Arges in vederea imbunatatirii practicilor de gestionare a deseurilor si a
calitatii factorilor de mediu.
In acest centru se vor colecta, procesa, recicla si depozita deseuri industriale in
vederea valorificarii sau depozitarii definitive.
S.C. ECO DEP DES este companie a unui grup de firme in care se gaseste S.C.
ECO FIRE SISTEMS S.R.L. ce are in exploatare la aceasta data doualinii de incinerare
Deseuri periculoase si nepericuloase, activitate autorizata prin AIM nr. 2/13.02.2009,
revizuita in 20.09.2011. Aparteneta la acest grup de firme permite acoperirea celor mai
siigure metode de eliminare finala a deseurilor asigurand eliminarea prin incinerare a
deseurilor ce nu se preteaza depozitarii finale in cadrul depozitului Ratesti.
Principalul scop al investitiei este protectia mediului.
Investitia este oportuna avand in vedere ca in Romania, in prezent,
capacitatile de tratare si depozitare a deseurilor industriale sunt foarte reduse.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
8
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2. INFORMATII GENERALE 2.1. Date despre titularul proiectului
Beneficiar: S.C. ECO DEP DES S.R.L.
Datele firmei:
Adresa : Eforie Sud, Str. Faleza nr. 28 , judetul Constanta
Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr j13/1496/2001
2.2. Autorul lucrarii Elaborator coordonator – CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:
Nr. Crt.
Numele Persoanei Juridice/ Fizice
Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:
1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS
2 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
3 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM
4 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM
5 Biolog Pahon – Anca Mariana RM,EA
6 Ing. Blanda Raluca
7 Biolog Drd. Jianu Loreley
8 Biolog Drd. Buhaciuc Elena
9 Ecolog Cugut Artur
11 Biolog Iordache Daniela
12 Ecolog Jornea Alina
13 Ecolog Drd. Vasile Daniela
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
9
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Consultanti:
- Dr. Ing. Maruntelu Gheorghe Nicolae - inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
- S. C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.- inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA, RS, EA– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
- Dr. Ing Dan Postolache - inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de BM– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
- Jurist Angela Eftimie
Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Traian Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro; www.asverde.ro
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
10
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
11
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
12
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
13
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
14
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
15
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
16
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
17
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
18
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
19
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
20
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
21
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.3. Denumirea obiectivului de investitii :
Obiectivul investitiei este: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI
INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ denumit in continuare DDI si
este propus a se realiza in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges.
2.4.Amplasamentul obiectivului
2.4.1. Localizarea amplasamentului
Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Ratesti, sat Furduesti” ,
jud. Arges.
Incadrare in zona
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
22
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.4.2. Accesul public pe amplasament
Accesul pe amplasamentul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI
INDUSTRIALE INCLUSIV DESEURI AZBEST” se va face din drumul judetean
DJ 596 prin drumurile de exploatare existente: De 654, De 668 si De 675.
Accesul este controlat de catre personal specializat.
2.4.3. Cai de acces in zona
Sistemului integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala
pentru deseuri industriale inclusiv deseuri azbest
Caile de acces in zona sunt drumul judetean DJ 596 si De 654, De 668
De 675.
2.4.4. Vecinatati /zone locuite
In apropierea obiectivului, nu sunt zone locuite sau centre comerciale.
Vecinatatile :
NE - drum de exploatare;
SE - drum de exploatare;
SV - proprietar privat Prichindel Sandu
NV - drum comunal DC 104, izlaz comunal.
Cele mai apropiate localitati sunt:
- la aproximativ 2,3 km in directia NE - localitatea Furdulesti ;
- la aproximativ 2,8 km in directia NV - localitatea Silistea ;
- la aproximativ 6,8 km in directia NV - localitatea Galesesti;
- la aproximativ 6,2 km in directia V - localitatea Tutulesti;
- la aproximativ 3,7 km in directia V - localitatea Rociu.
- la aproximativ 4,3 km in directia NV - localitatea Teiu
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
23
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In ceea ce privesc zonele cu valoare arheologica sau localitati cu monumente
istorice, acestea nu sunt situate in zona amplasamentului.
2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta
fata de amplasament )
In zona amplasamentului nu exista utilitati publice.
2.4.6. Regimul juridic al terenului
Terenul din zona studiata este teren proprietate privata, in suprafata de
74.327m2 apartine SC ECO DEP DES SRL conform actelor de vanzare cumparare
nr. 2523/16.05.2012, 253/03.04.2012, 68/24.01.2012, 764/05.11.2012,
722/16.10.2012, conform Certificatului de Urbanism nr. 40/18.12.2012, eliberat de
Primaria Comunei Ratesti.
2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi
Terenul situat in extravilan, nu are reglementari fiscale specifice.
2.4.8. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia
Zona este o zona agricola, cultivata cu paioase , vegetatie spontana de tip
mezofila.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
24
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.4.9. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si
prezenta baltirilor
In conditiile ploilor de mare intensitate, cu precipitatii abundente, apa are
posibilitati de stagnare la suprafata terenului
2.5. Descrierea proiectului
2.5.1. Date specifice investitiei
Valoarea investitiei se ridica la suma de 3.000.000 Eur din care 80 % pentru
protectia mediului.
Perioada de executie propusa este de : primavara – toamna 2014.
2.5.2. Elemente caracteristice ale obiectivului de investitie
,, SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST” (DDI) cuprinde urmatoarele obiecte (vezi
ANEXA – Plan de situatie Ratesti):
1. Poarta acces pietonal
2. Cabina poarta
3. Acces auto deseuri
4. Rampa spalare roti autovehicule
5. Bascula cantar intrare auto deseuri in incinta
6. Pavilion administrativ (operator cantar, birouri,
grup sanitar cu vestiar, laborator)
7. Parcare auto
8. Stationare deseuri neconforme - depozitare temporara
9. Platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile
10. Remiza reparatii si intretinere utilaje
11. Bazin levigat - 2 buc
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
25
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
12. Statie epurare levigat
13. Statie stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
14. Separator hidrocarburi
15. Depozit deseuri nepericuloase nr.1
16. Depozit deseuri periculoase nr.2
17. Depozit deseuri periculoase nr.3
18. Put forat
19. Rezervor incendiu
20. Statie pompare - apa de incendiu
21. Habe de descarcare
22. Poarta acces nr 2
23. Platforma de stabilizare/ambalare/reambalare
24. Pompa caldura
25. Post trafo
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
26
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Plan de situatie Ratesti
Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect
Suprafata totala a amplasamentului DDI este de cca. 74.329 m2 terenul
avand dimensiunile: 297,09 m x 253,59 m .
”Sistemul integrat de colectare, procesare, reciclare si depozitare finala
pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri azbest” prevede realizarea unei
incinte de depozitare care va cuprinde :
- 2 depozite pentru deseuri solide industriale periculoase, inclusiv azbest,
clasa a, avand fiecare dimensiunile de 180 m x 60 m la cota 0,00, ;
- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b, avand dimensiunea de
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
27
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges 145 m x 70 m la cota 0,00.
Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de :
Depozitul nr. 1 (deseuri nepericuloase) : Vol1= 97.000 m3
Depozitul nr. 2 (deseuri periculoase) : Vol2= 105.000 m3
Depozitul nr. 3 (deseuri periculoase) : Vol3= 105.000 m3
Pe timpul operarii se vor aplica urmatoarele principii ale operarii si tipuri de
analiza:
• Analiza de declaratie - buletin de analiza care contine in mod
obligatoriu urmatorii indicatori caracteristici unui deseu, altul decat deseul
municipal: umiditate, continut de substante minerale, carbon organic total,
indicatori caracteristici eluatului;
• Analiza de control - analiza efectuata in cadrul procedurii de acceptare
a deseurilor la depozitare, in cazul in care apar indoieli cu privire la conformarea
transportului de deseuri;
• Analiza rapida - analiza de control efectuata pentru deseuri
nepericuloase, cu echipamente de testare rapida;
• Analiza completa - analiza de control efectuata pentru deseuri
periculoase, in cadrul laboratorului propriu al depozitului;
• Acoperire temporara - strat de acoperire, din folii de material plastic
sau tesaturi fibroase, care se utilizeaza atunci cand suprafata respectiva de
depozitare nu este folosita pentru o anumita perioada de timp; acoperirea
temporara se indeparteaza inainte de inceperea redepozitarii deseurilor;
• Deseurile se depun astfel incat pe timpul intregii perioade de
functionare sa aiba influente reduse asupra factorilor de mediu. Modul de depunere
va tine cont de tipul deseurilor precum si de conditiile meteo;
• Celulele de depozitare se vor umple cat de repede posibil pentru
evitarea, pe cat posibil formarea levigatului;
• Deseurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilitatii
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
28
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges se depun in amestec cu deseuri stabile.
2.5.3. Instalatia de stabilizarea deseurilor periculoase
Generalitati
Statia de stabilizare a deseurilor periculoase cu insacuire capacitate 40 m3/h este o
instalatie complexa care cuprinde utilajele necesare alimentarii, stocarii, dozarii,
amestecarii componentelor si de insacuire a amestecurilor rezultate in saci "big-bag", totul
intr-un flux de preparare automatizat
Instalatia realizeaza o mare diversitate de retete de stabilizare a deseurilor
periculoase. Este o instalatie compacta transportabila, masinile componente fiind
gabaritice. Astfel statia poate fi transportata si montata intr-un timp scurt si cu costuri
reduse la punctele de lucru, nu necesita fundatii speciale.
Destinatia produsului
Statia de stabilizare a deseurilor periculoase, capacitate cu insacuire de 40 m3/h este
o instalatie complexa care realizeaza un flux de preparare automatizat si o mare diversitate
de retete de stabilizare a deseurilor periculoase, in conditii de calitate impuse de
standardele in vigoare. Se utilizeaza ca instalatie mobila putand fi transportata usor pe un
nou amplasament, fiind formata din 6 module tip container.
Caracteristici tehnice
Caracteristici tehnice generale
productivitatea tehnica orara 40 mc alimentator de deseu periculos tip buncare cu clapete de descarcare numarul de buncare 2 latimea de incarcare 3000 mm puterea instalata 90kw tensiunea de alimentare 3x400V / 50Hz timp optim de malaxare 30~50sec durata unui ciclu 80~90sec instalatie de insacuire in saci "big-bag" capacitate orara 40 saci
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
29
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Caracteristici tehnice Dozator deseuri periculoase tip buncare cu clapete de descarcare
numarul buncarelor 2 volumul util al unui buncar 12 mc
latimea de descarcare 3000mm dozare cu sibar actionat pneumatic
Schip cu cantarire capacitate cupa 900 dmc
dozator gravimetric debit maxim de dozare 1500kg/sarja
precizia de cantarire 2% sistem de cantarire cu doze tensometrice
tarare automat antrenare 15kw/1500rpm
Gospodarie de ciment
stocator. 1 siloz capacitate 25to inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare
in snec 2000 mm
transportoare ciment cu snec lung 6m la 30° Gospodarie de var
stocator 1 siloz capacitate 25to inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare
in snec 2000 mm
transportoare ciment cu snec lung 6m la 30° Dozator ciment
tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000 kg
escarcare cantar clapeta actionata pneumatic Dozator var
tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000kg
descarcare cantar clapeta actionata pneumatic Dozator apa
tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000 kg
alimentare cu apa de la retea diam. conductei de alim Dn50
golire cantar gravitational
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
30
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
ventil cu burduf pneumatic tip V Dn 100 Dozator sulfat de fier
tip cantar gravimetric pe trei doze tensometrice cap. max. de cantarire 1000kg
descarcare cantar clapeta actionata pneumatic Malaxor
tip cu amestec fortat, cu doua ax orizontal capacitatea utila 1,500 mc
greutatea max. a unei sarje 2400kg capacitatea max. /sarja 1,0 mc
puterea de antrenare 37 kW inaltimea de descarcare 3,5 m
Instalatia insacuire buncar tampon 2.5mc
-capacitate 2200x2100[mm] -dimensiuni gura umplere 400x500[mm]
-dimensiuni gura golire 3000mm -inaltimea de umplere pneumatic
-sibar actionat pneumatic -maner fixare sac actionat BIG-BAGS simpli
-saci umplere 950x950x1150[mm] -dimensiuni saci
banda cantar -dimensiuni banda IxL 1000x3800(mm).
-actionare motoreductor 4kW/1440rpm -viteza banda 1m/s
-capacitate cantarire 2000kg -doze tensometrice de incovoiere 4buc
capacitate doza 1000 kg Instalatia pneumatica
cilindru actionare sibar cu dublu efect Φ160x200 cilindru actionare maner cu dublu efect Φ 63x150
Instalatia pneumatica compresor aer
volum aer 270 litri presiunea max 10 bari
Instalatia electrica de programare, comanda, automatizare softwar de proces
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
31
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
sistem de programare tip BBP2 Sempron 2600, 2x256DDR, monitor TFT 17" cu licenta Wind-Ows XP professional
indicator numeric de cantarire tip OMRON Cabina comanda dotata cu tablouri de forta si PC Gospodarie de sulfat de fier
stocator inaltimea de la cota 0 la gura de descarcare
in snec 1 siloz capacitate 10to
transportoare cu snec cu snec lung 6m la 30° Rezervor apa
capacitate 10mco
Statia de stabilizare a deseurilor periculoase cu insacuire capacitate de 40 mc/h
este compusa din urmatoarele subansamble principale :
Modul 1:
-buncar depozitare deseu 2x12mc
Modul 2:
-schip, cale schip, si scari
Modul 3:
-cabina comanda
-malaxor
-actionare schip :
-cantare
-structura rezistenta
Modul 4:
-siloz ciment
-transportor elicoidal ciment
Modul 5:
-siloz var
-transportor var
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
32
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Modul 6:
-rezervor apa
-depozit sulfat de fier
Modul 7
-instalatie insacuire
2.5.4. Sistem integrat de colectare, procesare, reciclare si
depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri
azbest (DDI)
2.5.4.1.Prezentare generala
Depozitul va fi amenajat in conformitate cu cerintele reglementarilor in
vigoare (HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin ordinul
Ministerului Mediului si Gospodariri Apelor Nr. 757/2005) privind caracteristicile
Depozitelor de Deseuri Periculoase.
Solutia adoptata este una utilizata pe plan mondial cu respectarea
normativelor actuale romanesti si europene si consta in realizarea a trei depozite
impermeabilizate cu geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) atat la
baza, cat si lateral. Sistemul de etansare, sistemul de drenaj si colectare a apelor
meteorice, vor fi conform „Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor”.
2.5.4.2.Infrastructura
Planul de situatie al ”SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU
DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” este prezentat in
Anexa.
Depozitele sunt amplasate in interiorul perimetrului amenajat avand
suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
33
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges circa 31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si
platformele pentru organizarea tehnologica si administrativa.
Depozitul 1 – depozitare deseuri industriale-nepericuloase.
Depozitul are la cota 0,00 mdM forma dreptunghiulara, avand L= 145,0 m,
iar l= 70,0 m, iar adancimea de depozitare situate la cota – 9,0 m fata de cota
generala a terenului.
Depozitul 1 are un volum de excavatii de cca 67.700 mc.
Depozitul 2 – depozitare deseuri industriale periculoase + azbest.
Depozitul are la cota 0,00 mdM forma dreptunghiulara, avand L= 180,0 m,
iar l= 60,0 m, iar adancimea de depozitare situate la cota – 10,0 m fata de cota
generala a terenului.
Depozitul 2 are un volum de excavatii de cca 73.360 mc.
Depozitul 3 - depozitare deseuri industriale periculoase.
Depozitul are la cota 0,00 mdM forma dreptunghiulara, avand L= 180,0 m,
iar l= 60,0 m , iar adancimea de depozitare situate la cota – 10,0 m fata de cota
generala a terenului.
Depozitul 3 are un volum de excavatii de cca 73.360 mc.
Depozitele propriu-zise - in plan orizontal au forma dreptunghiulara cu
colturile rotunjite avand raza de 17,0 m, iar in plan vertical in sectiune transversala
si longitudinala sunt de forma trapezoidala, cu pantele taluzelor de 1:1,5, prevazute
cu rampe de acces in interior practicate pe taluz, avand panta de 8,5% (conform
cererii beneficiarului).
Depozitele sunt situate la cca. 11.0 m distanta unul de altul, spatiu in care se
fac urmatoarele amenajari:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
34
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- spatiul din mijloc rezervat drumului tehnologic betonat cu latime de
4,0m, care se dezvolta paralel cu groapa pe tot conturul;
- pe lateral pe tot conturul (2,0 m) spre fiecare depozit, la distanta de 0,5 m
se va sapa un sant de 0,5 m adancime cu pantele de 1:1, in care se va
ancora sistemul de etansare si impermeabilizare, iar in final pentru
lestarea materialelor geosintetice de etansare se va realiza si digul din
balast pe tot conturul, de 0,5 m imaltime cu pante de 1:1;
- intre dig si drumul tehnologic (1,5 m), se va amenaja rigola de drenaj si
scurgere a apelor pluviale, aceasta va fi betonata avand dimensiunea de
0,3 x 0,3 x 0,3 m cu panta de scurgere spre caminul de colectare al apelor
pluviale si vor fi descarcate in bazinul de retentie ape pluviale.
Digul de pe conturul gropilor, de 0,5 m inaltime asigura si ancorajul
sistemului de etansare si impermeabilizare, care va fi si limita de la care se va face
acoperirea depunerilor supraterane din etapa a II-a, de cca 4,0 m inaltime.
In mod special distanta dintre depozitul 1 si 2 este de 12,0 m, spatiu necesar
pentru a se monta si gardul de protectie dintre depozite, iar intre depozitul 2 si 3
este de 11,0 m.
Realizarea acestor depozite ecologice s-a prevazut a se face conform unei
solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea normativelor actuale Romanesti si
Europene si consta in realizarea unui sistem de etansare si impermeabilizat cu
geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), atat la baza, cat si pe
taluze, in care deseurile vor fi depozitate controlat.
Adancimea de excavatie in depozite este de:
• H= -9,8 m la depozitul 1, cei 0,8 m fiind necesari depunerilor de strat
drenant peste dren si sistemul de etansare si impermeabilizare, iar
cota -9,00 mdM este baza peste care se vor depune deseurile
controlat.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
35
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• H= -10,8 m la depozitele 2 si 3, cei 0,8 m fiind necesari depunerilor
de strat drenant peste dren si sistemul de etansare si
impermeabilizare, iar cota -10,00 mdM este baza de la care se vor
depune deseurile controlat.
In depozitul 1 se vor depozita deseuri industriale nepericuloase, depozitul 1
avand latimea de 70,0 m si lungimea 145,0 m, cu suprafata de cca. 10.150 mp,
avand sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu pantele taluzelor
de 1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic, care se poate mari
in timpul executiei la panta de 1:2 daca conditiile geologice din teren o impun,
pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m latime, avand panta
de coborare de 8,5 %.
In depozitul 2 se vor depozita deseuri industriale periculoase inclusiv
azbest, depozitul 2 avand latimea de 60,0 m si lungimea de 180,0m, cu suprafata
de 10.800 mp, avand sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu
pantele taluzelor de 1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic,
care se poate marii in timpul excavatiei la panta de1:2 daca conditiile geologice
din teren o impun, pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m
latime, avand panta de coborare de 8,5 %.
In depozitul 3 se vor depozita deseuri industriale periculoase, depozitul 3
avand latimea de 60,0 m si lungimea de 180,0m, cu suprafata de 10.800 mp, avand
sectiune trapezoidala atat longitudinal cat si transversal, cu pantele taluzelor de
1:1,5, ( la limita conform recomandarilor din studiu geologic, care se poate marii in
timpul excavatiei la panta de 1:2 daca conditiile geologice din teren o impun,
pentru siguranta taluzului ) si rampa de acces pe taluz de 4,0 m latime, avand panta
de coborare de 8,5 %.
Fiecare depozit este prevazut inca din faza de executie, atat pentru executie
excavatii cat si pentru depunere deseuri, cu o rampa de acces protejata cu balast si
criblura, de 4,0 m latime practicata pe taluz avand panta de 8,5 % (conform
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
36
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges cerere beneficiar), cu acces dinspre platforma principala tehnologica si de utilitati.
Terasamente
Depozitele se vor realiza prin sapatura deschisa, cu taluz inclinat,
depozitarea deseurilor urmand sa se faca in depozitele 2, 3 de la 10 m adancime,
iar in depozitul 1 de la 9 m adancime Sunt prevazute cu diguri de contur de 0,5 m
inaltime care au rolul de a asigura stabilitatea depozitului.
Digurile de contur
Digul de contur are sectiunea trapezoidala cu inaltimea de 0,5 m, cu pante
amonte si aval de 1:1, si se va executa dupa ce se va ancora si fixa sistemul de
etansare impermeabilizare de pe taluz (geocompozit bentonitic, membrana PEHD
si geotextil) si va delimita conturul celulei.
Digul va fi executat in umplutura cu materialul rezultat din excavarea gropii
( material eterogen -balast.
Cota coronamentului digului s-a stabilit la +0,5 m peste cota terenului
situata la cota 0,00 mdM.
Latimea la coronament este de 0,5 m, cu pante de 1:1 din balast compactat,
acoperind santul de 0,5 m adancime, in care se va incastra geocompozitul si
geomenbrana PEHD de 2,5 mm din sistemul de etansare si impermeabilizare al
depozitelor.
Avand in vedere natura terenului de fundare al digului, pe intreaga ampriza a
digului este necesar un Geotextil B 300 peste care se va depune si compacta un
strat de 0,5 m balast drenant spre rigola colectoare dintre dig si drum. .
Peste acest strat de balast se va depune materialul eterogen rezultat din
excavatii conform caietului de sarcini, in straturi de 0,25 m care se va compacta cu
placa compactoare, prin treceri succesive.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
37
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Depunerile de balast (material eterogen) se vor face in straturi orizontale
bine compactate, succesive, pana la coronament astfel incat sa se realizeze pantele
taluzelor de 1:1.
La baza aval digul are o rigola colectoare de forma trapezoidala 0,3 x 0,3 x
0,3 m pentru colectarea apelor de suprafata si a apelor pluviale scurse de pe taluz si
drumul de contur si care se va descarca in bazinul colector de ape uzate situat pe
platforma tehnologica.
Pentru accesul pe rampa de coborare in groapa in etapa I, digul va fi
intrerupt conform planului situatie, iar pentru umplerea cu deseuri in etapa a II-a,
se va inchide bresa lasata, urmand a se executa o noua rampa de acces pana la
coronamentul depunerilor pentru supraetajare.
Rampa de acces
Rampele de acces, de coborare in gropile de depozitare se afla pe taluzele
longitudinale ale gropilor, avand in final panta de 8,5 % si o latime de 4,00 m,
avand peste sistemul se etansare si impermeabilizare un strat de balast compactat
de 30 cm si cca 10 cm criblura compactata, asigurand aderenta pneurilor.
Rampele se vor executa inca din faza de excavatii, in taluzul longitudinal de
1:1,5, avad latimea de 4,00 m de la baza taluzului spre interior (suprataluz) si va
face legatura intre cota 0,00 (232,00 mdM ) si linia inferioara a excavatiei sau a
cotei de depunere -10,00 mdM pentru depozitele 2 si 3 si -9,00 mdM pentru
depozitul 1.
Panta finala a rampelor va fi de 8,5%, dar in timpul excavatiilor pentru a
se putea circula in conditii optime a utilajelor si masinilor cu material excavat,
poate avea intre 7,0- 7,5 %, care la terminarea excavatiei se poate reprofila la
panta finala de 8,5 %, recomandata de beneficiar.
Rampele se vor intretine pe tot parcursul excavatiilor cu un strat de balast
compactat, avand in vedere ca in lungul ei trece prin mai multe straturi cu
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
38
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges geologie diferita inclusiv argile, care daca nu sunt protejate cu balast nu poate
asigura circulatia mijloacelor de transport.
Asternerea straturilor din sistemul de etansare si impermeabilizare se va face
transversal si continuu pe taluz si peste latimea rampelor asigurand etansatea si
impermeabilizarea continua a intregii gropi.
Peste acest sistem, in vederea asigurarii circulatiei pe rampa, se va depune
30 cm de balast si 10 cm de criblura compactata, prin impingere si nivelare cu
buldozerul incepand de la partea superioara a rampelor, configurand panta din
proiect, aceasta fiind si linia de circulatie finala a rampelor.
Stratul de criblura se va asterne si la partea de jos a rampelor pe orizontala
pe traseul de drum de pe fundul gropii care va sigura zona de descarcare si de
intoarcere a autovehicolelor care transporta deseurile.
Platforme
Prezentul proiect prevede executia unei platforme carosabile in incinta
depozitului de deseuri industriale, pentru a permite accesul auto, a masinilor de
pompieri, si a autoturismelor.
Dispunerea platformei permite accesul masinilor de pompieri prin doua
accese.
Intreaga platforma carosabila are o suprafata de 11.161mp.
Alegerea sistemului rutier al platformelor carosabile s-a facut prin asimilare
cu un trafic mediu dat fiind si frecventa miscarilor autovehiculelor (franare-
accelerare) in incinta la incarcare-descarcare si tinand seama ca platforma va
deservi si ca parcare.
Sistemul rutier ales in conformitate cu “Normativul pentru alcatuirea
structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi” indicativ NP116-04 si rezista unui
trafic de tip T3 (0,7...3 m.o.s.) respectiv MAZ 50KN >210...330.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
39
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Sistemul rutier al platformei de beton,si pentru drumurile dintre depozite a
fost ales pentru clasa de trafic mediu (11161mp) si este alcatuit din:
• 20cm strat de forma din pamant stabilizat cu var;
• 40cm strat de balast cilindrat peste care se va asterne hartia Kraft;
• 20cm strat de beton BcR 4,0 (betonul va fi prelucrat la partea superioara cu
perie de Piasova pentru a asigura rugozitatea).
Este obligatoriu sa se obtina Ka=50MPa la terenul de fundare.
Sistemul rutier al :
-platformei de sortare/depozitare deseuri reciclabile,
- statiei de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri,
- platformei de stabilizare/ambalare/ reambalare deseuri,
- platformei de stationare deseuri neconforme – depozitare temporara,
este ales pentru clasa de trafic mediu (5867mp) este alcatuit din:
• 20cm strat de forma din pamant stabilizat cu var;
• 35cm strat de balast cilindrat peste care se va asterne hartia Kraft;
• 20cm strat de beton BcR 4,0 cu corindon elicopterizat.
Este obligatoriu sa se obtina Ka=50MPa la terenul de fundare.
Pentru a se evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorate variatiilor de
temperatura si umiditate, tasari inegale si pentru necesitati de constructie, la
betonul de ciment se vor executa rosturi longitudinale si transversale. In acest scop
se prevad:
• rosturi longitudinale de contact pe toata grosimea dalei de beton;
• rosturi transversale de contact pe toata latimea si grosimea
imbracamintei cand se intrerupe turnarea betonului;
• rosturi transversale de dilatatie care se vor realiza pe toata grosimea si
latimea dalei in punctele de schimbare de declivitate;
• rosturi transversale de contractie la distanta de 5.00m.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
40
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Rosturile de contact se vor realiza prin aplicarea pe suprafata laterala a
dalelor turnate anterior a unei pelicule de bitum.
Placile de beton se vor ancora intre ele cu OB 37, de lungime 1,00m,
conform plansei de rosturi.
Pentru completarea volumelor de umplutura necesare pentru realizarea
cotelor platformelor se va folosi pamant bine compactat, recuperat de la lucrarile
de sapaturi efectuate pentru realizarea celorlalte obiective ale proiectului
(cladirilor).
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, platforma de beton prezinta
pante transversale si longitudinale de la 0,6% la 3,5% catre geigerele rigolele de
pamant proiectate.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, s-au proiectat un numar de 8
geigere (guri de scurgere cu sifon si depozit).
Sistemul de evacuare a apei din precipitatii
Rigole colectoare.
La piciorul digului spe exterior pe conturul depozitelor, dupa executia
digului si a platformei drumului de contur, prin sapatura se va realiza o rigola de
forma trapezoidala avand in final 0,30 m la baza, taluze de 1:1 si cu adancimea de
0,3m pana la 0,5 m asigurand scurgerea catre bazinul de ape uzate.
Rigola are rolul de a intercepta apele de suprafata si cele pluviale de pe taluz
si de la drumul de contur astfel incat se vor colecta si deversa in bazinul de pe
platforma tehnologica printr-o conduca φ 300.
Rigola va fi executata din beton, cu rosturi neetanse, fiind situata intre dig si
drumul de contur, ea va fi mentinuta in stare de functionare in permanenta prin
curatare de depuneri.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
41
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Dren colector ape pluviale
La baza excavatiilor depozitelor, longitudinal in axul gropilor se va realiza
un sant trapezoidal prin sapatura, inaintea asternerii sistemului de etansare si
impermeabilizare prevazut in proiect, in care va fi asternut sistemul de etansare
imermeabilizare din geocompozit bentonitic, geotextil si membrana PEHD,
constituind baza drenului din tuburi PEHD slitate partial, de colectare a apelor
pluviale de pe suprafata depozitului.
Sapatura trapezoidala va incepe de la partea opusa intrarii in groapa avand
dimensiunea de 0,5 m la baza cu pante de 1:3 si 0,3 m adancime, in panta pana la
caminul colector din partea opusa, unde va avea sectiunea trapezoidala de 0,5 m la
baza cu panta de 1:3 si 0,5 m adancime.
Dupa asternera sistemului de etansare si impermeabilizare si montarea
tuburilor de drenaj din PEHD invelite in geotextil pentru evitarea colmatarii, se va
umple santul in jurul drenului cu margaritar drenant (filtru invers).
Peste acesta si peste sistemul de etansare si impermeabilizare adiacent, se
va depune stratul de pietris drenant cu granula de 16-32 mm cu grosimea de 0,5 m,
apoi geotextilul avand masa minima de 300g/mp, peste care se depune stratul de
protectie din pietris al sistemului de impermeabilizare, avand 30 cm grosime, care
asigura baza de depunere a deseurilor, si panta de scurgere spre dren a apelor
puviale.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe platforma de beton s-au
prevazut pante transversale si longitudinale de la 0,6% la 3,5% catre geigerele
rigolele de pamant proiectate.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, s-au proiectat un numar de 8
geigere (guri de scurgere cu sifon si depozit).
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
42
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.5.4.3.Accesul la obiectiv
Accesul pe amplasamentul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI
INDUSTRIALE INCLUSIV DESEURI AZBEST” se va face din drumul judetean
DJ 596 prin drumurile de exploatare existente: De 654, De 668 si De 675.
Accesul pe amplasament este controlat de catre personal specializat.
Accesul pe amplasament:
Accesul camioanelor de transport special se va face catre zona de
administrare, respectiv cantar prin intermediul drumului de acces existent ;
Drumurile de incinta si perimetrale se vor amplasa astfel incat
autovehiculele de transport sa aiba acces la oricare celula pe drumul cel mai scurt;
Dupa inregistrare si cantarire, in zona de receptie, mijloacele de
transport vor fi dirijate catre statia de tratare sau catre una din celulele active unde
vor depune deseurile;
La iesirea din depozit fiecare mijloc de transport va trece pe la cantar;
Deseurile industriale vor fi preluate de la sursa producerii lor in
ambalaje specifice fiecarui tip de deseu in parte. Transportul se va realiza cu
mijloace autorizate iar procedura va respecta Hotararea Guvernului nr. 1061 din
10/09/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe
teritoriul Romaniei;
Descarcarea unui transport de deseuri este supravegheata si controlata de o
persoana instruita in acest scop. Daca apar dubii in ce priveste caracteristicile
deseurilor si acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului trebuie sa fie
imediat informata asupra acestui fapt, astfel incat ea sa poata lua masurile
necesare;
Depozitarea se va face de asemenea maniera incat sa asigure stabilitatea
stivelor de deseuri;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
43
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Deseurile periculoase vor fi depozitate in cea mai mare parte numai in forma
ambalata. Ambalarea deseurilor se va face dupa specificul fiecarui tip de deseu
(astfel incat sa fie preintampinata orice fel de reactie chimica).
Conditii privind respectarea cerintelor de amplasare in conformitate cu HG
349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin Ordinul Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor Nr. 757/2004
Din cele prezentate mai sus rezulta ca amplasamentul studiat corespunde
interdictiilor de amplasare a unui depozit, factorilor de verificare a
amplasamentului si caracteristicilor terenurilor de fundare conform tabelelor de
mai jos.
Tabel nr.1.
Nota: * - este respectata inderdictia
Nu
in zone
Interdictii de amplasare
Carstice
Cu roci fisurate
Foarte permeabile pentru apa
Inundabile sau supuse viiturilor
Arii protejate naturale protejate si de protectie a patrimoniului natural si cultural
De protectie a surselor de apa potabila
Izolate temporar de catre autoritati pentru surse de apa potabila
Cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic
Portuare si zone libere
Cu excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera in conducte de evacuare plasate in afara zonei de depozitare
* * * *
* * * *
*
*
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
44
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tabel nr.2. Daca sunt indeplinite conditiile geologice, hidrologice, pedologice si geotermice din amplasament si zonele invecinate
DA
Pozitionarea fata de zonele locuite sau planificate (d>1.000m) DA
Pozitionarea in zone seismice sau active tectonic NU
Pozitionare in zone in care pot aparea alunecari de teren si caderi de
pamant in conditii naturale NU
Pozitionare in zone cu exploatari miniere subteran/suprafata NU
Stabilitate pentru preluarea sarcinilor din depozit si sa nu apara fisuri in sistemul de impermeabilizare a corpului depozitului.
DA
Observatii in conformitate cu Studiul geotehnic privind conditiile de fundare
realizat de SC GEOSERV FICS SRL
Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost intalnit in forajele
executate,acesta se afla la o adancime mai mare de 15,0 m fata de cota initiala a
terenului.
Se specifica ca in perioadele cu precipitatii abundente, apa are posibilitati de
stagnare la suprafata terenului. Prezenta stratului de roci impermeabile (argilos) si
a unei suprafete topografice a terenului orizontala sau cvasiorizontala, precum si
precipitatiile bogate pot realiza conditii propice - pentru acumularea excesului de
umiditate,respectiv fenomenul de baltire/ochiuri de apa. Masurile ameliorative
pentru astfel de terenuri privesc regularizarea regimului umiditatii
terenului,desecarea-captarea excesului de ape de suprafata sau din profilul solului
si constau in drenajul de suprafata.
Prin interpretarea parametrilor geotehnici, in conformitate cu prevederile
STAS 1243-88 pentru clasificarea si determinarea pamanturilor, coraborate cu
STAS 33001/1-85, rezulta ca „orizontul detritic argilos/argilos-nisipos se
caracterizeaza pin plasticitate mare, compresibilitate mare, consistenta medei-
mare, potential activ-putin activ de umflare-contractie” .
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
45
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges In vederea asigurarii stabilitatii viitoarelor contructii se va alege combinatia
cea mai potrivita de mijloace determinate de influenta reciproca a complexului de
factori geologici si tehnici. In acest sens se va avea in vedere ca prevederile din
reglementarile tehnice specifice sa fie adaptate la comportamentul reologic al
rocilor.
2.5.4.4.Clasa depozitului
Depozitele se clasifica in functie de natura deseurilor depozitate .
Clasa depozitului: depozit pentru deseuri periculoase ( DDI), in conformitate cu
HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 (*actualizata*) privind depozitarea
deseurilor, articolul 4 , litera a.
a) depozite pentru deseuri periculoase;
b) depozite pentru deseuri nepericuloase;
c) depozite pentru deseuri inerte.
„SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI
INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”cuprinde :
- 2 depozite deseuri periculoase, clasa a;
- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b.
Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:
a) deseuri lichide;
b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile,
proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;
c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati
medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si avand
categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgenta a
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
46
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
426/2001;
d) toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele
folosite ca materiale in constructii intr-un depozit;
e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform
prevederilor anexei nr. 3 ale H 349 din 2005.
2.5.4.5.Volumul de stocaj al DDI / suprafata
Depunerile de deseuri se vor face in doua etape si anume:
- etapa I - depunerile de deseuri se vor face de la cota inferioara situata la
cota –9.0 m in depozitul 1 si -10 m la depozitele 2 si 3, pana la cota terenului
situata la cota +0,00 mdM.
- etapa II: depunerile peste cota terenului pe o inaltime de cca 4 m, se vor
face din centrul depozitului spre exterior astfel sa permita o geometrizare in panta
in vederea acoperirii ecologice a gropii.
Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de :
Depozitul nr. 1 (deseuri nepericuloase) : Vol1= 97.000 m3
Depozitul nr. 2 (deseuri periculoase) : Vol2= 105.000 m3
Depozitul nr. 3 (deseuri periculoase) : Vol3= 105.000 m3
2.5.4.6. Durata de exploatare preconizata
Durata de exploatare preconizata: 20 ani.
2.5.4.7. Deseuri acceptate la depozitare in DDI
In DDI vor fi depozitate :
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
47
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
Clasa 01 01 – Deseuri de la excavarea minereurilor 01 01 01 deseuri de la excavarea minereurilor metalifere 01 01 02 deseuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere Clasa 01 03 – Deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere 01 03 04* Reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri 01 03 05* alte reziduuri cu continut de substante periculoase 01 03 06 reziduuri, altele decat cele specificate la 01 03 04 si 01 03 05
01 03 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere
01 03 08 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 03 07 01 03 09 namoluri rosii de la producerea aluminei, altele decat cele specificate la 01 03 07 01 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 01 04 - Deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere
01 04 07* deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere
01 04 08 Deseuri de pietris si sparturi de piatra, altele decat cele specificate la 01 04 07 01 04 09 deseuri de nisip si argila 01 04 10 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 04 07
01 04 11 deseuri de la procesarea lesiei si rocilor, care contin saruri, altele decat cele specificate la 01 04 07
01 04 12 reziduuri si alte deseuri de la spalarea si purificarea minereurilor, altele decat cele specificate la 01 04 07 si 01 04 11
01 04 13 deseuri de la taierea si slefuirea pietrei, altele decat cele specificate la 01 04 07 01 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 01 05 - Noroaie de foraj si alte deseuri de la forare 01 05 04 deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa dulce 01 05 05* deseuri si noroaie de foraj cu continut de uleiuri 01 05 06* noroaie de foraj si alte deseuri de forare cu continut de substante periculoase
01 05 07 noroaie de foraj si deseuri cu continut de baritina, altele decat cele specificate la 01 05 05 si 01 05 06
01 05 08 noroaie de foraj si deseuri cu continut de cloruri, altele decat cele specificate la 01 05 05 si 01 05 06
01 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 01 - Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit 02 01 01 namoluri de la spalare si curatare 02 01 04 Deseuri de material plastic (cu exceptia ambalajelor) 02 01 07 Deseuri din exploatarea forestiera 02 01 08* deseuri agrochimice cu continut de substante periculoase 02 01 09 deseuri agrochimice, altele decat cele specificate la 02 01 08 02 01 10 deseuri metalice 02 01 99 alte deseuri nespecificate
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
48
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
Clasa 02 02 - Deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si altor alimente de origine animala 02 02 01 namoluri de la spalare si curatare 02 02 04 namoluri de la epurarea, efluentilor proprii 02 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 03 - Deseuri de la prepararea si procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului si tutunului; producerea conservelor; prepararea si fermentarea drojdiei si extractului de drojdie si melasei 02 03 01 namoluri de la spalare, curatare, decojire, centrifugare si separare 02 03 02 deseuri de agenti de conservare 02 03 03 deseuri de la extractia cu solventi 02 03 05 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 04 - Deseuri de la procesarea zaharului 02 04 01 namoluri de la curatarea si spalarea sfeclei de zahar 02 04 02 deseuri de carbonat de calciu 02 04 03 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 05 - Deseuri din industria produselor lactate 02 05 02 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 06 - Deseuri din industria produselor de panificatie si cofetarie 02 06 02 deseuri de agenti de conservare 02 06 03 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 02 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 02 07 - Deseuri de la producerea bauturilor alcoolice si nealcoolice (exceptand cafeaua, ceaiul si cacaua) 02 07 01 deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime 02 07 02 deseuri de la distilarea bauturilor alcoolice 02 07 03 deseuri de la tratamente chimice 02 07 04 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii 02 07 05 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta 02 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 03 01 - Deseuri de la procesarea lemnului si producerea placilor si mobilei 03 01 01 deseuri de scoarta si de pluta 03 01 04* rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir cu continut de subst. periculoase
03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat celespecificate la 03 01 04
03 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 03 02 - Deseuri de la conservarea lemnului 03 02 01* agenti de conservare organici nehalogenati pentru lemn 03 02 02* agenti de conservare organoclorurati pentru lemn 03 02 03* agenti de conservare organometalici pentru lemn
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
49
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
03 02 04* agenti de conservare anorganici pentru lemn 03 02 05* alti agenti de conservare pentru lemn, cu continut de substante periculoase 03 02 99 alti agenti de conservare pentru lemn, nespecificati Clasa 03 03 - Deseuri de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si cartonului 03 03 01 deseuri de lemn si de scoarta 03 03 02 namoluri de lesie verde (de la recuperarea solutiilor de fierbere) 03 03 05 namoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hartiei 03 03 07 deseuri mecanice de la fierberea hartiei si cartonului reciclate 03 03 08 deseuri de la sortarea hartiei si cartonului destinate reciclarii 03 03 09 deseuri de namol de caustificare 03 03 11 namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 03 03 10 03 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 04 01 - Deseuri din industriile pielariei si blanariei 04 01 01 deseuri de la seruire 04 01 02 deseuri de la cenusarire 04 01 03* deseuri de la degresare cu continut de solvent fara faza lichida 04 01 04 flota de tabacire cu continut de crom 04 01 05 flota de tabacire fara continut de crom 04 01 06 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de crom 04 01 07 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara continut de crom 04 01 08 Deseuri de piele tabacita (razaturi, stutuituri, praf de lustruit) cu continut de crom 04 01 09 deseuri de la apretare si finisare 04 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 04 02 - Deseuri din industria textila 04 02 09 deseuri de la material composite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri) 04 02 10 materii organice din produse natural (grasime, ceara) 04 02 14 deseuri de la finisare cu continut de solvent organici 04 02 15 eseuri de la finisare cu alt continut decat cel specificat la 04 02 14 04 02 16* coloranti si pigmenti cu continut de substante periculoase 04 02 17 coloranti si pigmenti, altii decat cei specificati la 04 02 16 04 02 19* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase 04 02 20 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 04 02 19 04 02 21 deseuri de fibre textile neprocesate 04 02 22 deseuri de fibre textile procesate 04 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 01 - Deseuri de la rafinarea petrolului 05 01 02* slamuri de la desalinizare 05 01 03* slamuri din rezervoare 05 01 04* namoluri acide alchilice 05 01 05* reziduuri uleioase 05 01 06* namoluri uleioase de la operatiile de intretinere a instalatiilor si echipamentelor 05 01 07* gudroane acide
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
50
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
05 01 08* alte gudroane 05 01 09* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase 05 01 10 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 05 01 09 05 01 11* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze 05 01 12* acizi cu continut de uleiuri 05 01 13 namoluri de la cazanul apei de alimentare 05 01 14 deseuri de la coloanele de racire 05 01 15* argile de filtrare epuizate 05 01 16 deseuri cu continut de sulf de la desulfurarea petrolului 05 01 17 bitum 05 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 06 - Deseuri de la tratarea pirolitica a carbunilor 05 06 01* gudroane acide 05 06 03* alte gudroane acide 05 06 04 deseuri de la coloanele de racire 05 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 05 07 - Deseuri de la purificarea si transportul gazelor naturale 05 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 01 – Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea acizilor 06 01 01* acid sulfuric si sulfuros 06 01 02* acid clorhidric 06 01 03* acid fluorhidric 06 01 04* acid fosforic si acid fosforos 06 01 05* acid azotic si azotos 06 01 06* alti acizi 06 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 02 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea bazelor 06 02 01* hidroxid de calciu 06 02 03* hidroxid de amoniu 06 02 04* hidroxid de sodiu si potasiu 06 02 05* alte baze 06 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 03 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea sarurilor si a solutiilor lor si a oxizilor metalici 06 03 11* Saruri solide si solutii cu continut de cianuri 06 03 13* Saruri solide si solutii cu continut de metale grele 06 03 14 Saruri solide si solutii altele decat cele specificate la 06 03 11 si 06 03 13 06 03 15* Oxizi metalici cu continut de metale grele 06 03 16 Oxizi metalici, altii decat cei specificati la 06 03 15 06 03 99 Alte deseuri nespecificate Clasa 06 05 – Namoluri de la epurarea efluentilor proprii
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
51
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
06 05 02* Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 06 05 03 Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 06 05 02 Clasa 06 06 – Deseuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfura si desulfurare 06 06 02* deseuri cu continut de sulfuri periculoase 06 06 03 deseuri cu continut de sulfuri, altele decat cele specificate la 06 06 02 06 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 07 – Deseuri de la PPFU halogenilor si a proceselor chimice cu halogeni 06 07 01* Deseuri cu continut de azbest de la electroliza 06 07 02* Carbune activ de la producerea clorului 06 07 04* Solutii si acizi, de exemplu acid de contact Clasa 07 02 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea materialelor plastice, cauciucului sintetic si fibrelor artificiale 07 02 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 02 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 02 04* alti solventi organici, solutii de spalare si solutii muma 07 02 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 02 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 02 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 02 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 02 12 Namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 01 11 07 02 13 Deseuri de materiale plastice 07 02 14* deseuri de aditivi cu continut de substante periculoase 07 02 15 deseuri de aditivi, altele decat cele specificate la 07 02 14 07 02 16* deseuri cu continut de siliconi periculosi 07 02 17 deseuri cu continut de siliconi altele decat cele mentionate la 07 02 16* 07 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 03 – Deseuri de la PPFU vopselelor si pigmentilor organici (cu exceptia 06 11) 07 03 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 03 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 03 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 03 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 03 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 03 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 03 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 03 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 03 11 07 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 04 – Deseuri de la PPFU produselor de protectie a instalatiilor (cu exceptia 02 01 08 si 02 01 09), agentilor de conservare a lemnului (cu exceptia 03 02) si altor biocide 07 04 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 04 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
52
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
07 04 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 04 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 04 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 04 11* namoluri de la tratarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 04 12 namoluri de la tratarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 04 11 07 04 13* deseuri solide cu continut de substante periculoase 07 04 99 alte deseuri nespecificate 06 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 08 – Deseuri de la PPFU siliconului si a derivatilor din silicon 06 08 02* deseuri cu continut de siliconi periculosi 06 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 09 - Deseuri de la PPFU produselor chimice cu fosfor si de la procesele chimice cu fosfor 06 09 02 zgura fosforoasa 06 09 03* deseuri pe baza de calciu care contin sau sunt contaminate cu substante periculoase 06 09 04 deseuri pe baza de calciu, altele decat cele specificate la 06 09 03 06 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 10 - Deseuri de la PPFU produselor chimice cu azot, procesele chimice cu azot si obtinerea ingrasamintelor 06 10 02* deseuri cu continut de substante periculoase 06 10 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 11 - Deseuri de la producerea pigmentilor anorganici si a opacizantilor 06 11 01 deseuri pe baza de calciu de la producerea bioxidului de titan 06 11 99 alte deseuri nespecificate Clasa 06 13 - Deseuri de la procese chimice anorganice fara alta specificatie
06 13 01* produsi anorganici de protectie a instalatiei, agenti de conservare a lemnului si alte biocide
06 13 02* Carbune activ epuizat (cu exceptia 06 07 02) 06 13 03 Negru de fum 06 13 04* deseuri de la procesele cu azbest 06 13 05* funingine 06 13 99 Alte deseuri nespecificate Clasa 07 01 - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (PPFU) produsilor chimici organici de baza 07 01 01* solutii apoase de spalare si solutii muma 07 01 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 01 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 01 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare si reactie 07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare si reactie 07 01 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 01 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
53
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
07 01 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 01 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 01 11 07 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 05 - Deseuri de la PPFU produselor farmaceutice 07 05 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 05 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 05 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 05 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 05 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 05 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 05 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 05 11 07 05 13* deseuri solide cu continut de substante periculoase 07 05 14 deseuri solide, altele decat cele specificate la 07 05 13 07 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 06 - Deseuri de la PPFU grasimilor, unsorilor, sapunurilor, detergentilor, dezinfectantilor si produselor cosmetice 07 06 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 06 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 06 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 06 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 06 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 06 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 06 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 06 11 07 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 07 07 - Deseuri de la PPFU produselor chimice innobilate si a produselor chimice nespecificate in lista 07 07 01* lichide apoase de spalare si solutii muma 07 07 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 07 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 07 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 07 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati 07 07 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati 07 07 11* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 07 07 12 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 07 07 11 07 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 01 - Deseuri de la PPFU vopselelor si lacurilor si indepartarea acestora
08 01 11* Deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
54
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
08 01 12 Deseuri de vopsele si lacuri altele decat cele specificate la 08 01 11
08 01 13* Namoluri de la vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase
08 01 14 Namoluri de la vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 13
08 01 15* Namoluri apoase cu continut de vopsele si lacuri si solventi organici sau alte substante periculoase
08 01 16 Namoluri apoase cu continut de vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 15
08 01 17* Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase
08 01 18 Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor, altele decat celespecificate la 08 01 17
08 01 19* Suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri si solventi organici sau alte substante periculoase
08 01 20 Suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 19
08 01 21* Deseuri de la indepartarea vopselelor si lacurilor 08 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 02 – Deseuri de Ia PPFU altor aterial de acoperire (aterial aterial ateria) 08 02 01 deseuri de pulberi de acoperire 08 02 02 namoluri apoase cu continut de aterial ceramice 08 02 03 suspensii apoase cu continut de aterial ceramice
08 02 99 alte deseuri nespecificate
Clasa 08 03 – Deseuri de la PPFU cernelurilor tipografice 08 03 07 namoluri apoase cu continut de cerneluri 08 03 08 deseuri lichide apoase cu continut de cerneluri 08 03 12* Deseuri de cerneluri cu continut de substante periculoase 08 03 13 deseuri de cerneluri, altele decat cele specificate la 08 03 12 08 03 14* Namoluri de cerneluri cu continut de substante periculoase 08 03 15 namoluri de cerneluri, altele decat cele specificate la 08 03 14 08 03 16* deseuri de solutii de gravare 08 03 17* Deseuri de tonere de imprimante, cu continut de substante periculoase 08 03 18 deseuri de tonere de imprimante, altele decat cele specificate la 08 03 17 08 03 19* ulei de dispersie 08 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 04 - Deseuri de la PPFU adezivilor si cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)
08 04 09* Deseuri de adezivi si cleiuri cu continut de solvent organici sau alte substante periculoase
08 04 10 Deseuri de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 09
08 04 11* Namoluri de adezivi si cleiuri cu continut de solvent organici sau alte substante periculoase
08 04 12 Namoluri de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 11
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
55
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
08 04 13* Namoluri apoase cu continut de adezivi si cleiuri si solventi organici sau alte substante periculoase
08 04 14 Namoluri apoase cu continut de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 13
08 04 15* Deseuri lichide apoase cu continut de adezivi si cleiuri si solventi organici sau alte substante periculoase
08 04 16 Deseuri lichide apoase cu continut de adezivi si cleiuri, altele decat cele specificate la 08 04 15
08 04 17* ulei de colofoniu 08 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 08 05 – Alte deseuri nespecificate in 08 08 05 01* deseuri de izocianati Clasa 09 01 - Deseuri din industria fotografica 09 01 01* developanti pe baza de apa si solutii de activare 09 01 02* solutii de developare pe baza de apa pentru placile offset 09 01 03* solutii de developare pe baza de solventi 09 01 04* solutii de fixare 09 01 05* solutii de albire si solutii de albire filatoare 09 01 06* Deseuri cu continut de argint de la tratarea in incinta a deseurilor fotografice 09 01 07 Film sau hartie fotografica cu continut de argint sau compusi de argint 09 01 08 Film sau hartie fotografica fara continut de argint sau compusi de argint 09 01 10 camere de unica folosinta fara baterii 09 01 11* camera de unica folosinta cu baterii incluse la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 09 01 12 camere de unica folosinta cu baterii, altele decat cele specificate la 09 01 11
09 01 13* Deseuri apoase lichide de la recuperarea in incinta a argintului, altele decat cele specificate la 09 01 06
09 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 01 – Deseuri de la centralele termice si de la alte instalatii de combustie (cu exceptia 19)
10 01 01 cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 10 01 04)
10 01 02 cenusa zburatoare de la arderea carbunelui 10 01 03 cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat 10 01 04* cenusa zburatoare de la arderea uleiului si praf de cazan 10 01 05 deseuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 07 namoluri pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 13* cenusi zburatoare de la hidrocarburile emulsionate folosite drept combustibil
10 01 14* cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea deseurilor cu continut de substante periculoase
10 01 15 cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la co-incinerarea altor deseuri decat cele specificate la 10 01 14
10 01 16* cenusa zburatoare de la co-incinerare cu continut de substante periculoase 10 01 17 cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta decat cea specificata la 10 01 16 10 01 18* deseuri de la spalarea gazelor cu continut de substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
56
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
10 01 19 deseuri de la spalarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 si 10 01 18
10 01 20* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, cu continut de substante periculoase 10 01 21 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 10 01 20
10 01 22* namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere cu continut de substante periculoase
10 01 23 namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere, altele decat cele specificate la 10 01 22
10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate 10 01 26 deseuri de la epurarea apelor de racire 10 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 02 – Deseuri din industria siderurgica 10 02 01 deseuri de la procesarea zgurii 10 02 02 zgura neprocesata 10 02 07* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 02 08 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 02 07 10 02 10 cruste de tunder 10 02 11* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de uleiuri 10 02 12 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 02 11
10 02 13* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase
10 02 14 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 10 02 13 10 02 15 alte namoluri si turte de filtrare 10 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 03 - Deseuri din metalurgia termica a aluminiului 10 03 02 Resturi de anozi 10 03 04* zguri de la topirea primara 10 03 05 deseuri de alumina 10 03 08* zguri saline de la topirea secundara 10 03 09* scorii negre de la topirea secundara
10 03 15* cruste care sunt inflamabile sau emit in contact cu apa, gaze inflamabile in cantitati periculoase
10 03 16 cruste, altele decat cele specificate la 10 03 15 10 03 17* Deseuri cu continut de gudroane de la producerea anozilor
10 03 18 Deseuri cu continut de carbon de la producerea anozilor, altele decat cele specificate la 10 03 17
10 03 19* praf din gazele de ardere cu continut de substante periculoase 10 03 20 praf din DDIclusi de ardere, altul decat cel specificat la 10 03 19
10 03 21* alte particule si praf (DDIclusive praf de la morile cu bile) cu continut de substante periculoase
10 03 22 alte particule si praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decat cele specificate la 10 03 21
10 03 23* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 03 24 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 03 23
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
57
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
10 03 25* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase
10 03 26 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 03 25
10 03 27* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei
10 03 28 deseuri de la epurarea, apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 03 27
10 03 29* deseuri de la epurarea zgurilor saline si scoriile negre cu continut de substante periculoase
10 03 30 deseuri de la epurarea zgurilor saline si scoriile negre, altele decat cele specificate la 10 03 29
10 03 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 04 – Deseuri din metalurgia termica a plumbului 10 04 01* zguri de la opirea primara si secundara 10 04 02* scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 04 03* arseniat de calciu 10 04 04* praf din gazul de ardere 10 04 05* alte particule si praf 10 04 06* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 04 07* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 04 09* Deseuri de lapeurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 04 10 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 04 09 10 04 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 05 – Deseuri din metalurgia termica a zincului 10 05 01 zguri de la topirea primara si secundara 10 05 03* praf din gazul de ardere 10 05 04 alte particule si praf 10 05 05* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 05 06* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 05 08* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 05 09 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 05 08 10 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 06 – Deseuri din metalurgia termica a cuprului 10 06 01 zguri de la topirea primara si secundara 10 06 02 scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 06 03* praf din gazul de ardere 10 06 04 alte particule si praf 10 06 06* deseuri solide de la epurarea gazelor 10 06 07* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 06 09* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei 10 06 10 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 06 09 10 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 07 – Deseuri din metalurgia termica a argintului, aurului si platinei 10 07 01 zguri de la topirea primara si secundara
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
58
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
10 07 02 scorii si cruste de la topirea primara si secundara 10 07 03 deseuri solide de la epurarea gazelor 10 07 04 alte particule si praf 10 07 05 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 07 07* deseuri de la epurarea apelor de acier cu continut de ulei 10 07 08 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele specificate la 10 07 07 10 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 08 – Deseuri din metalurgia termica a altor neferoase 10 08 04 particule si praf 10 08 08* zgura salina de la topirea primara si secundara 10 08 09 alte zguri 10 08 11 scorii si cruste, altele decat cele specificate la 10 08 10 10 08 12* Deseuri cu continut de gudron de la producerea anozilor
10 08 13 Deseuri cu continut de carbon de la producerea anozilor, altele decat cele specificate la 10 08 12
10 08 14 Resturi de anozi 10 08 15* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 08 15
10 08 17* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase
10 08 18 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele mentionate la 10 08 17
10 08 19* Deseuri de la epurarea apelor de racire cu continut de ulei
10 08 20 deseuri de la epurarea apelor de racire, altele decat cele mentionate la 10 08 19 10 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 09 – Deseuri de la turnarea pieselor feroase 10 09 03 zgura de topitorie
10 09 05* miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare cu continut de substante periculoase
10 09 06 miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 09 05
10 09 07* miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare cu continut de substante periculoase
10 09 08 miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 09 07
10 09 09* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 09 10 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 09 09 10 09 11* alte particule care contin substante periculoase 10 09 12 alte particule decat cele specificate la 10 09 11 10 09 13* deseuri de lianti cu continut de substante periculoase 10 09 14 deseuri de lianti, altele decat cele specificate la 10 09 13 10 09 15* deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, cu continut de substante periculoase 10 09 16 deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, altele decat cele specificate la 10 09 15
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
59
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
10 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 10 – Deseuri de la turnarea pieselor neferoase 10 10 03 zgura de topitorie
10 10 05* miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare cu continut de substante periculoase
10 10 06 miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 10 05
10 10 07* miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare cu continut de substante periculoase
10 10 08 miezuri si forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decat cele specificate la 10 10 07
10 10 09* praf din gazul de ardere cu continut de substante periculoase 10 10 10 praf din gazul de ardere, altul decat cel specificat la 10 10 09 10 10 11* alte particule cu continut de substante periculoase 10 10 12 alte particule, decat cele specificate la 10 10 11 10 10 13* deseuri de lianti cu continut de substante periculoase 10 10 14 deseuri de lianti, altele decat cele specificate la 10 10 13 10 10 15* deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, cu continut de substante periculoase 10 10 16 deseuri de agenti pentru detectarea fisurilor, altele decat cele specificate la 10 10 15 10 10 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 11 – Deseuri de la producerea sticlei si a produselor din sticla 10 11 03 deseuri din fibre de sticla 10 11 05 particule si praf
10 11 09* deseuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesarii termice, cu continut de substante periculoase
10 11 10 deseuri de la prepararea, amestecurilor, anterior procesarii termice, altele decat cele specificate la 10 11 09
10 11 11* deseuri de sticla, sub forma de particule fine si pudra de sticla cu continut de metale grele (de ex: de la tuburile catodice)
10 11 12 deseuri de sticla, altele decat cele specificate la 10 11 11 10 11 13* namoluri de la slefuirea si polizarea sticlei cu continut de substante periculoase 10 11 14 namoluri de la slefuirea si polizarea sticlei, altele decat cele specificate la 10 11 13 10 11 15* deseuri solide de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase
10 11 16 deseuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la 10 11 15
10 11 17* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu continut de substante periculoase
10 11 18 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decat cele specificate la 10 11 17
10 11 19* deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii cu continut de substante periculoase
10 11 20 deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 10 11 19
10 11 99 alte deseuri nespecificate
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
60
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
Clasa 10 12 – Deseuri de la fabricarea materialelor eramic, caramizilor, tiglelor si materialelor de constructie 10 12 01 Deseuri de la prepararea amestecurilor anterior procesarii termice 10 12 03 particule si praf 10 12 05 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 12 06 forme si mulaje uzate
10 12 08 Deseuri ceramice, de caramizi, tigle sau materiale de constructie (dupa procesarea termica)
10 12 09* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 12 10 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 12 09 10 12 11* Deseuri de la smaltuire cu continut de metale grele 10 12 12 deseuri de la smaltuire, altele decat cele specificate la 10 12 11 10 12 13 namoluri de la epurarea efluentilor proprii 10 12 99 alte deseuri nespecificate Clasa 10 13 – Deseuri de la fabricarea cimentului, varului si gipsului, a articolelor si produselor derivate din ele 10 13 01 deseuri de la prepararea amestecurilor anterior procesarii termice 10 13 04 deseuri de la calcinarea si hidratarea varului 10 13 06 particule si praf (cu exceptia 10 13 12 si 10 13 13) 10 13 07 namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 13 09* deseuri de la fabricarea azbesto – cimenturilor, cu continut de azbest
10 13 10 deseuri de la fabricarea azbesto – cimenturilor, altele decat cele specificate la 10 13 09
10 13 11 Deseuri de materiale compozite pe baza de ciment, altele decat cele specificate la 10 13 09 si 10 13 10
10 13 12* deseuri solide de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase 10 13 13 deseuri solide de la epurarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 13 12 10 13 14 Deseuri de beton si namoluri de beton 10 13 99 alte deseuri nespecificate Clasa 11 01 – Deseuri de la tratarea chimica de suprafata si acoperirea metalelor si altor aterial (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalina, de fabricare a anozilor) 11 01 05* acizi de decapare 11 01 06* acizi fara alta specificatie 11 01 07* baze de decapare 11 01 08* Namoluri cu continut de fosfati 11 01 09* namoluri si turte de filtrare cu continut de substante periculoase 11 01 10 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 11 01 09 11 01 11* lichide apoase de clatire cu continut de substante periculoase 11 01 12 lichide apoase de clatire, altele decat cele specificate la 11 01 11 10 01 13* deseuri de degresare cu continut de substante periculoase 11 01 14 Deseuri de degresare, altele decat cele specificate la 11 01 13
11 01 15* eluati si namoluri de la sistemele de membrane sau de schimbatori de ioni care contin substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
61
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
11 01 10* rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 11 01 98* alte deseuri continand substante periculoase 11 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 11 02 – Deseuri din procesele de hidrometalurgie neferoasa 11 02 02* namoluri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit) 11 02 03 deseuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliza in solutie
11 02 05* deseuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, cu continut de substante periculoase
11 02 06 deseuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decat cele specificate la 11 02 05
11 02 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase 11 02 99 alte deseuri nespecificate 11 03 01* deseuri cu continut de cianuri 11 03 02* alte deseuri Clasa 11 05 – Deseuri de la procesele de galvanizare la cald 11 05 01 zinc dur 11 05 02 cenusa de zinc 11 05 03* deseuri solide de la epurarea gazelor 11 05 04* baie uzata 11 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 12 01 – Deseuri de la modelarea si tratamentul fizic si mecanic al suprafetelor metalelor si materialelor plastice 12 01 01 pilitura si span feros 12 01 02 praf si suspensii de metale feroase 12 01 03 pilitura si span neferos 12 01 04 Praf si particule de metale neferoase 12 01 05 Pilitura si span de material plastice
12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu continut de halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)
12 01 07* Uleiuri minerale de ungere uzate fara halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)
12 01 08* emulsii si solutii de ungere uzate cu continut de halogeni 12 01 09* Emulsii si solutii de ingere uzate fara halogeni 12 01 10* Uleiuri sintetice de ungere uzate 12 01 12* Ceruri si grasimi uzate 12 01 13 deseuri de la sudura 12 01 14* namoluri de la masini-unelte cu continut de substante periculoase 12 01 15 namoluri de la masini-unelte altele decat cele specificate la 12 01 14 12 01 16* deseuri de aterial de sablare cu continut de substante periculoase 12 01 17 deseuri de materiale de sablare, altele decat cele specificate la 12 01 16 12 01 18* Namoluri metalice (de la maruntire, honuire, iepuire) cu continut de ulei 12 01 19* Uleiuri de ungere usor biodegradabile
12 01 20* Piese de polizare uzate maruntite si materiale de polizare maruntite cu continut de substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
62
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
12 01 21 Piese uzate de polizare maruntite si materiale de polizare maruntite, altele decat cele specificate la 12 01 20
12 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 12 03 – Deseuri de la procesele de degresare cu apa sau abur (cu exceptia 11) 12 03 01* lichide apoase de spalare 12 03 02* deseuri de la degresarea cu abur Clasa 13 01 – Deseuri de uleiuri hidraulice 13 01 01* uleiuri hidraulice cu continut de PCB 13 01 04* emulsii clorurate 13 01 05* Emulsii neclorurate 13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate 13 01 10* Uleiuri minerale hidraulice neclorinate 13 01 11* Uleiuri hidraulice sintetice 13 01 12* Uleiuri hidraulice usor biodegradabile 13 01 13* Alte uleiuri hidraulice Clasa 13 02 – Uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 06* Uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere 13 02 07* Uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile 13 02 08* Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere Clasa 13 03 – Deseuri de uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13 03 01* uleiuri izolante si de transmitere a caldurii cu continut de PCB
13 03 05* uleiuri minerale clorinate izolante si de transmitere a caldurii, altele decat cele specificate la 13 03 01
13 03 07* Uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii
13 03 08* Uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii
13 03 09* Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii usor biodegradabile
13 03 10* Alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii
Clasa 13 05- Deseuri de la separarea ulei/apa 13 05 01* Solide din paturile de nisi psi separatoare ulei/apa 13 05 02* Namoluri de la separatoarele ulei/apa 13 05 03* namoluri de interceptie 13 05 06* Ulei de la separatoarele ulei/apa 13 05 07* Ape uleioase de la separatoarele ulei/apa 13 05 08* Amestecuri de deseuri de la paturile de nisi psi separatoarele ulei/apa Clasa 13 08 – Alte deseuri uleioase nespecificate 13 08 01* namoluri si emulsii de la desalinizare 13 08 02* Alte emulsii
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
63
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
13 08 99* alte deseuri nespecificate Clasa 14 06 – Deseuri de solventi organici, agenti de racire si agenti de propulsare pentru formarea spumei si a aerosolilor 14 06 01* clorofluorocarburi, HCFC, HFC 14 06 02* alti solventi halogenati si amestecuri de solventi 14 06 03* Alti solventi si amestecuri de solventi 14 06 04* namoluri sau deseuri solide cu continut de solventi halogenati 14 06 05* namoluri sau deseuri solide cu continut de alti solventi Clasa 15 01 - Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01 01 Ambalaje de hartie si carton 15 01 02 Ambalaje de material plastice 15 01 03 Ambalaje de lemn 15 01 04 ambalaje metalice 15 01 05 Ambalaje de material compozite 15 01 06 Ambalaje amestecate 15 01 07 ambalaje de sticla 15 01 09 Ambalaje din material textile 15 01 10* Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase
15 01 11* Ambalaje metalice care contin o matrita poroasa formata din materiale periculoase (de ex. Azbest), inclusiv containere goale pentru stocarea sub presiune
Clasa 16 01 - Vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport in afara drumurilor) si deseuri de la dezmembrarea vehiculelor casate si intretinerea vehiculelor (cu exceptia 13, 14, 16 06 si 16 08) 16 01 07* Filter de ulei 16 01 09* omponent cu continut de PCB 16 01 11* placute de frana cu continut de azbest 16 01 12 placute de frana, altele decat cele specificate la 16 01 11 16 01 13* Lichide de frana 16 01 14* Fluide antigel cu continut de substante periculoase 16 01 15 Fluide antigel altele decat cele specificate la 16 01 14 16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat 16 01 17 metale feroase 16 01 18 metale neferoase 16 01 19 Materiale plastice 16 01 20 sticla
16 01 21* componente periculoase, altele decat cele specificate de la 16 01 07 la 16 01 11 si 16 01 13 si 16 01 14
16 01 22 componente fara alta specificatie 16 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 16 02 - Deseuri de la echipamente electrice si electronice 16 02 09* transformatori si condensatori continand PCB
16 02 10* echipamente casate cu continut de PCB sau contaminate cu PCB, altele decat cele specificate la 16 01 09
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
64
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
16 02 11* echipamente casate cu continut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC 16 02 12* Echipamente casate cu continut de azbest liber
16 02 13* echipamente casate cu continut de componente periculoase, altele decat cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12
16 02 14 echipamente casate, altele decat cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13 16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate
16 02 16 Componente demontate din echipamente casate, altele decat cele specificate la 16 02 15
Clasa 16 03 - Grupe nespecificate si produse neobisnuite 16 03 03* Deseuri anorganice cu continut de substante periculoase 16 03 04 Deseuri anorganice, altele decat celespecificate la 16 03 03 16 03 05* Deseuri organice cu continut de substante periculoase 16 03 06 deseuri organice, altele decat cele specificate la 16 03 05 Clasa 16 05 – Containere pentru gaze sub presiune si chimicale expirate
16 05 06* substante chimice de laborator constand din sau continand substante ridiumee ridiume amestecurile de substante chimice de laborator
16 05 07* substante chimice anorganice de laborator expirate constand din sau continand substante periculoase
16 05 08* substante chimice organice de laborator expirate, constand din sau continand substante periculoase
16 05 09 substante chimice expirate, altele decat cele mentionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08
Clasa 16 06 – Baterii si acumulatori 16 06 01* baterii cu plumb 16 06 02* baterii cu Ni-Cd 16 06 03* baterii cu continut de mercur 16 06 04 baterii alcaline (cu exceptia 16 06 03) 16 06 05 alte baterii si acumulatori 16 06 06* electroliti colectati separat din baterii si acumulatori Clasa 16 07 – Deseuri de la curatarea cisternelor de transport si de stocare (cu exceptia 05 si 13) 16 07 08* deseuri cu continut de titei 16 07 09* deseuri continand alte substante periculoase 16 07 99 alte deseuri nespecificate Clasa 16 08 – Catalizatori uzati
16 08 01 catalizatori uzati cu continut de aur, argint, reniu, paladiu, ridium sau platina (cu exceptia 16 08 07)
16 08 02* Catalizatori uzati cu continut de metale tranzitionale Periculoase sau compusi ai metalelor tranzitionale periculoase
16 08 03 Catalizatori uzati cu continut de metale tranzitionale sau compusi ai metalelor tranzitionale, fara alte specificatii
16 08 04 catalizatori uzati de la cracare catalitica ( cu exceptia 16 08 07)
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
65
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
16 08 05* catalizatori uzati cu continut de acid fosforic 16 08 06* lichide uzate folosite drept catalizatori 16 08 07* Catalizatori uzati contaminati cu substante periculoase Clasa 16 09 – Substante oxidante 16 09 01* permanganati, de ex. permanganat de potasiu 16 09 02* cromati, de ex. cromat de potasiu, bicromat de potasiu sau sodiu 16 09 03* peroxizi, de ex. apa oxigenata 16 09 04* substante oxidante, fara alte specificatii Clasa 16 10 - Deseuri lichide apoase destinate tratarii in afara unitatii 16 10 01* Deseuri lichide apoase cu continut de substante periculoase 16 10 02 deseuri lichide apoase, altele decat cele mentionate la 16 10 01 16 10 03* Concentrate apoase cu continut de substante periculoase 16 10 04 concentrate apoase, altele decat cele specificate la 16 10 03 Clasa 16 11 – Deseuri de captusire si refractare
16 11 01* materiale de captusire si refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, cu continut de substante periculoase
16 11 02 materiale de captusire si refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, altele decat cele specificate la 16 11 01
16 11 03* alte aterial de captusire si refractare din procesele metalurgice, cu continut de substante periculoase
16 11 04 materiale de captusire si refractare din procesele metalurgice, altele decat cele mentionate la 16 11 03
16 11 05* materiale de captusire si refractare din procesele ne-metalurgice, cu continut de substante periculoase
16 11 06 materiale de captusire si refractare din procesele ne-metalurgice, altele decat cele specificate la 16 11 05
Clasa 17 01 – Beton, caramizi, tigle si materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 03 tigle si materiale ceramice
17 01 06* amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06
Clasa 17 02 – Lemn, sticla si materiale plastice 17 02 01 lemn 17 02 02 sticla 17 02 03 materiale plastice
17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de sau contaminate cu substante periculoase
Clasa 17 03 – Amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate 17 03 01* asfalturi cu continut de gudron de huila 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
66
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
17 03 03* Gudron de huila si produse gudronate Clasa 17 04 – Metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alama 17 04 02 aluminiu 17 04 03 plumb 17 04 04 zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 Clasa 17 05 – Pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare 17 05 03* pamant si pietre cu continut de substante periculoase 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03 17 05 05* deseuri de la dragare cu continut de substante periculoase 17 05 06 deseuri de la dragare, altele decat cele specificate la 17 05 05 17 05 07* resturi de balast cu continut de substante periculoase 17 05 08 resturi de balast, altele decat cele specificate la 17 05 07 Clasa 17 06 – Materiale izolante si materiale de constructie cu continut de azbest 17 06 01* materiale izolante cu continut de azbest 17 06 03* Alte materiale izolante constand din sau cu continut de substante periculoase 17 06 04 Material izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest 17 06 03* alte materiale izolante constand din sau cu continut de substante periculoase 17 06 04 materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 Clasa 17 08 - Materiale de constructie pe baza de gips 17 08 01* materiale de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase 17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01 Casa 17 09 - Alte deseuri de la constructii si demolari
17 09 02* deseuri de la constructii si demolari cu continut de PCB (de ex: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu continut de PCB)
17 09 03* alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase
17 09 04 Amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 02 si 17 09 03
Clasa 19 01 – Deseuri de la incinerarea sau piroliza deseurilor 19 01 02 aterial feroase din cenusile de ardere 19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor 19 01 06* deseuri lichide apoase de la epurarea gazelor si alte deseuri lichide apoase 19 01 07* deseuri solide de la epurarea gazelor
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
67
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
19 01 10* Carbine active epuizat de la epurarea gazelor de ardere 19 01 11* cenusi de ardere si zguri cu continut de substante periculoase 19 01 12 cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11 19 01 13* cenusi zburatoare cu continut de substante periculoase 19 01 14 cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 01 13 19 01 15* praf de cazan cu continut de substante periculoase 19 01 16 praf de cazan, altul decat cel mentionat la 19 01 15 19 01 17* deseuri de piroliza cu continut de substante periculoase 19 01 18 deseuri de piroliza, altele decat cele mentionate la 19 01 17 19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate 19 01 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 02 - Deseuri de la tratarea fizico-chimica a deseurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare) 19 02 03 Deseuri preamestecate continand numai deseuri nepericuloase 19 02 04* Deseuri preamestecate continand cel putin un deseu periculos 19 02 05* Namoluri de la tratarea fizico-chimica cu continut de substante periculoase 19 02 06 namoluri de la tratarea fizico-chimica, altele decat cele specificate la 19 02 05 19 02 07* Ulei si concentrate de la separare 19 02 08* Deseuri lichide combustibile cu continut de substante periculoase 19 02 11* alte deseuri cu continut de substante periculoase 19 02 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 03 - Deseuri stabilizate/solidificate 19 03 04* deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate 19 03 05 deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 19 03 06* deseuri incadrate ca periculoase, solidificate 19 03 07 deseuri solidificate, altele decat cele specificate la 19 03 06 Clasa 19 04 - Deseuri vitrificate si deseuri de la vitrificare 19 04 01 deseuri vitrificate 19 04 02* cenusa zburatoare sau alte deseuri de la epurarea gazelor de ardere 19 04 03* faza solida nevitrificata 19 04 04 deseuri lichide apoase de la vitrificarea deseurilor Clasa 19 05 - Deseuri de la tratarea aeroba a deseurilor solide 19 05 01 fractiunea necompostata din deseurile municipale si asimilabile 19 05 02 fractiunea necompostata din deseurile animaliere si vegetale 19 05 03 compost fara specificarea provenientei 19 05 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 06 - deseuri de la tratarea anaeroba a deseurilor 19 06 03 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale 19 06 04 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale 19 06 05 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale 19 06 06 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale 19 06 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 07 - Levigate din halde
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
68
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
19 07 02* levigate din depozite de deseuri cu continut de substante periculoase 19 07 03 levigate din depozite de deseuri, altele decat cele specificate la 19 07 02 Clasa 19 08 - Deseuri nespecificate de la statiile de epurare a apelor reziduale 19 08 01 deseuri retinute pe site 19 08 02 Deseuri de la deznisipatoare 19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 06* rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 19 08 07* solutii sau namoluri de la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni 19 08 08* deseuri ale sistemelor cu embrane cu continut de metale grele
19 08 09 Amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din sectorul uleiurilor si grasimilor comestibile
19 08 10* Amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din alte sectoare decat cel specificat la 19 08 09
19 08 11* namoluri cu continut de substante periculoase de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale
19 08 12 namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate la 19 08 11
19 08 13* Namoluri cu continut de substante periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale
19 08 14 namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decat cele specificate la 19 08 13
19 08 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 09 – deseuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obtinerea apei pentru uz industrial 19 09 01 deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site 19 09 02 namoluri de la limpezirea apei 19 09 03 namoluri de la decarbonatare 19 09 04 Carbune active epuizat 19 09 05 Rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate 19 09 06 solutii si namoluri de la regenerarea schimbatorilor de ioni 19 09 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 10 - Deseuri de la maruntirea deseurilor cu continut de metale 19 10 01 deseuri de fier si otel 19 10 02 deseuri neferoase 19 10 03* fractii de span usor si praf continand substante periculoase 19 10 04 fractii de span usor si praf, altele decat cele specificate la 19 10 03 19 10 05* alte fractii cu continut de substante periculoase 19 10 06 alte fractii decat cele specificate la 19 10 05 Clasa 19 11 - Deseuri de la regenerarea uleiurilor 19 11 01* argile de filtrare epuizate 19 11 03* deseuri lichide apoase 19 11 04* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze 19 11 05* namoluri de la epurarea efluentilor proprii cu continut de substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
69
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
19 11 06 namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate la 19 11 05 19 11 07* deseuri de la spalarea gazelor de ardere 19 11 99 alte deseuri nespecificate Clasa 19 12 - Deseuri de la tratarea mecanica a deseurilor (ele ex. sortare, maruntire, compactare, granulare) nespecificate in alta pozitie a catalogului 19 12 01 Hartie si carton 19 12 02 metale feroase 19 02 03 metale neferoase 19 02 04 Materiale plastice si de cauciuc 19 12 05 sticla 19 12 06* Lemn cu continut de substante periculoase 19 12 07 Lemn, altul decat cel specificat la 19 12 06 19 12 08 Materiale textile 19 12 09 minerale (de ex: nisip, pietre)
19 12 11* alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor cu continut de substante periculoase
19 12 12 alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor, altele decat cele specificate la 19 12 11
Clasa 19 13 - Deseuri de la lucrari de remediere a solului si apelor subterane 19 13 01* Deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase 19 13 02 Deseuri solide de la remedierea solului, altele decat cele specificate la 19 13 01 19 13 03* Namoluri de la remedierea solului cu continut de substante periculoase 19 13 04 Namoluri de la remedierea solului, altele decat celespecificate la 19 13 03 19 13 05* namoluri de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase 19 13 06 namoluri de la remedierea apelor subterane, altele decat cele specificate la 19 13 05
19 13 07* deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase
19 13 08 deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decat cele specificate la 19 13 07
Clasa 20 01 - Fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01) 20 01 01 Hartie si carton 20 01 02 sticla 20 01 08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine 20 01 10 imbracaminte 20 01 11 textile 20 01 13* solventi 20 01 14* acizi 20 01 15* baze 20 01 17* substante chimice fotografice 20 01 19* pesticide 20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase 20 01 28 Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decat cele specificate la 20 01 27 20 01 29* detergenti cu continut de substante periculoase
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
70
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cod deseu Deseu
20 01 30 detergenti, altii decat cei specificati la 20 01 29 20 01 31* medicamente citotoxice si citostatice
20 01 33* Baterii si acumulatori inclusi in 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati continand aceste baterii
20 01 34 Baterii si acumulatori, altele decat cele specificate la 20 01 033
20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi
20 01 36 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35
20 01 37* Lemn cu continut de substante periculoase 20 01 38 Lemn, altul decat cel specificat la 20 01 37 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 metale 20 01 41 deseuri de la curatatul cosurilor 20 01 99 alte fractii, nespecificate Clasa 20 02 - Deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire) 20 02 01 deseuri biodegradabile 20 02 02 pamant si pietre 20 02 03 deseuri nebiodegradabile Clasa 20 03 – alte deseuri municipale 20 03 04 Namoluri din fosele septice 20 03 06 Deseuri de la curatarea canalizarii
2.5.4.8.Compartimentarea depozitului
Depozitele sunt amplasate in interiorul perimetrului amenajat avand
suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de cca,
31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si platformele
pentru organizarea tehnologica si administrativa.
Depozitele propriuzise - in plan orizontal au forma dreptunghiulara cu
colturile rotunjite avand raza de 17,0 m, iar in plan vertical in sectiune transversala
si longitudinala sunt de forma trapezoidala, cu pantele taluzelor de 1:1,5, prevazute
cu rampe de acces in interior practicate pe taluz, avand panta de 8,5% (conform
cererii beneficiarului).
Depozitele sunt situate la cca. 11.0 m distanta unul de altul, spatiu in care se
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
71
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges fac urmatoarele amenajari:
- spatiul din mijloc rezervat drumului tehnologic betonat cu latime de 4,0
m, care se dezvolta paralel cu groapa pe tot conturul;
- pe lateral pe tot conturul (2,0 m) spre fiecare depozit, la distanta de 0,5 m
se va sapa un sant de 0,5 m adancime cu pantele de 1:1, in care se va
ancora sistemul de etansare si impermeabilizare, iar in final pentru
lestarea materialelor geosintetice de etansare se va realiza si digul din
balast pe tot conturul, de 0,5 m imaltime cu pante de 1:1;
- intre dig si drumul tehnologic (1,5 m), se va amenaja rigola de drenaj si
scurgere a apelor pluviale, aceasta va fi betonata avand dimensiunea de
0,3 x 0,3 x 0,3 m cu panta de scurgere spre caminul de colectare al apelor
pluviale si vor fi descarcate in bazinul de retentie ape pluviale..
Digul de pe conturul gropilor, de 0,5 m inaltime asigura si ancorajul
sistemului de etansare si impermeabilizare, care va fi si limita de la care se va face
acoperirea depunerilor supraterane din etapa a II-a, de cca 4,0 m inaltime.
In mod special distanta dintre depozitul 1 si 2 este de 12,0 m, spatiu necesar
pentru a se monta si gardul de protectie dintre depozite, iar intre depozitul 2 si 3
este de 11,0 m.
Realizarea acestor depozite ecologice s-a prevazut a se face conform unei
solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea normativelor actuale Romanesti si
Europene si consta in realizarea unui sistem de etansare si impermeabilizat cu
geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), atat la baza, cat si pe
taluze, in care deseurile vor fi depozitate controlat.
2.5.4.9.Sistemul de impermeabilizare a DDI /celulelor
Depozitul de deseuri nepericuloase 1
Depozitul de deseuri nepericuloase (clasa b) se va etansa atat la baza, cat si
pe taluze, asigurandu-se o permeabilitate mai mica decat 10-10 m/s, conform
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
72
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – construirea, exploatarea,
monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri, aprobat prin Ordinul 757/2004,
dupa cum urmeaza:
Sistem de etansare baza
- Stratul mineral de baza, existent;
- Strat de argila compactata, cu grosimea de 1 m, existent;
- Un strat bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k = 10-11 m/s
echivalent a peste 5 m argila;
- Geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), avand grosimea de
2,00 mm;
- Geotextil pentru protectie geomembrana, avand masa de 1200 g/mp;
- Strat drenant din pietris cu nisip, granulatie 16/32 mm, grosime 50 cm, cu
sistem de conducte de drenaj din PIED si camine de colectare si evacuare a
apelor ce cad pe suprafata celulei, camine echipate cu pompe submersibile
- Geotextil separatie, avand masa de minim. 300 g/mp
- Strat protectie sistem impermeabilizare, din pietris cu nisip, grosime 30 cm.
Sistemul de etansare este extins si pe taluzuri astfel:
- geocompozit bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k =
10-11 m/s, asternut peste corpul digurilor
- geomembrana rugoasa PEID, avand 2,00 mm grosime,
- geocompozit de drenaj polimer georetea, polimer geotextil cu filtru pe ambele
fete, tip geogrila PEID, cu geotextil PP/PE, cu rezistenta mare la compresiune,
care colecteaza apele pluviale de pe pante si le transporta in stratul drenant de la
baza,
- geotextil de separatie, avand masa de 300 g/m.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
73
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Depozitul de deseuri periculoase 2 si 3
Sistem de etansare baza
- Stratul mineral de baza, existent;
- Strat de argila compactata, cu grosimea de 1 m, existent
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
74
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges - Un strat bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu k = 10-11 m/s
echivalent a peste 5 m argila;
- Geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID), avand grosimea de
2,50 mm
- Geotextil pentru protectie goemembrana, avand masa de 1200 g/mp;
- Strat drenant din pietris cu nisip, granulatie 16/32 mm, grosime 50 cm, cu
sistem de conducte de drenaj din PIED si camine de colectare si evacuare a
apelor ce cad pe suprafata celulei, camine echipate cu pompe submersibile
- Geotextil separatie, avand masa de minim. 300 g/mp
- Strat protectie sistem impermeabilizare, din pietris cu nisip, grosime 30 cm.
Sistemul de etansare este extins si pe taluzuri astfel:
- geocompozit bentonitic alcatuit din geotextil + bentonita + geotextil cu
k = 10-11 m/s, asternut peste corpul digurilor
- geomembrana rugoasa PEID, avand 2,50 mm grosime,
- geocompozit de drenaj polimer georetea, polimer geotextil cu filtru pe ambele
fete, tip geogrila PEID, cu geotextil PP/PE, cu rezistenta mare la compresiune,
care colecteaza apele pluviale de pe pante si le transporta in stratul drenant de la
baza,
- geotextil de separatie, avand masa de 300 g/m.
Asezarea geomembranei PEID se face prin imbinare suprapusa.
Geomembrana se va ancora in santul de ancorare format in coronamentul digului
de sprijin.
Imbinarea geomembranelor suprapuse se face prin tehnologia de sudare fir
fierbinte si sudura dubla. Canalul realizat intre sudurile duble serveste la
verificarea calitatii acestora. Verificarea se face prin proba de presiune.
Cantitatea cusaturilor de extrudare pe radier nu poate depasi necesarul
technologic.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
75
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Lucrarile de sudare pentru imbinarea geomembranei nu se pot face decat la o
temperatura a aerului de peste +5°C.
Protectia mecanica a geomembranei PEID in faza de constructie si
exploatare se realizeaza prin stratul de geotextil din polipropelina 1200 g/m2, care
va fi asezat pe geomembrana PEID. Suprapunerea la imbinarea prin sudare a
stratului geotextil trebuie sa fie de cel putin 15 cm.
Toate materialele geosintetice instalate pe pante vor fi ancorate intr-o transee
de ancorare amplasata la partea superioara a digurilor de contur.
Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR
EN 13257:2005 – Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizarea la depozite de deseuri solide si EN 13493 – Bariere geosintetice.
Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide,
a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide nepericuloase.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
76
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
77
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.5.4.10.Sistemul de evacuare, stocare si distribuire a apei din
precipitatii – Zona neamenajata a depozitului
In scopul indepartarii apelor meteorice de la baza digurilor de contur a
celulelor de depozitare s-au prevazut a se realiza rigole perimetrale din elemente
prefabricate, cu inaltimea variabila, cu panta pentru evacuarea apelor gravitational
in bazinul de retentie ape pluviale.
Apele puviale colectate in rigolele perimetrale de jur imprejurul digurilor
celulelor de depozitare, vor fi conduse spre un bazin de retentie ape pluviale. Se va
prevedea o pompa pentru stropirea spatiilor verzi si a platformelor betonate.
Bazinul va fi realizat printr-o sapatura, fundata cu un strat de balast de 30
cm, peste care se asterme un strat de geomembrana din PEID de 2 mm grosime.
2.5.4.11.Acoperirea finala a celulelor
In vederea inchiderii depozitelor si a redarii in folosinta a terenului, dupa
depunerea ultimului strat de deseuri se vor realiza urmatoarele straturi, peste corpul
de deseuri al depozitului:
- strat portant , avand grosimea de min 50 cm, din material de constructie
natural sau deseu mineral, modul de elasticitate min 30 MN/m2;
– geocompozit, avand k= 10 -12 m/s , si greutatea de min 6000 g/ m2
– geomembrana din polietilena de inalta densitate, rugoasa de grosime de
2,5 mm, sudata etans;
– geotextil de protectie, avand o masa de min 600 g/ m2;
– strat drenant din agregate de rau avand grosimea de 30 cm pentru
captarea si evacuarea apei pluviale, prevazute cu o retea de drenuri
absorbante, cu scurgere gravitationala spre exteriorul depozitului;
– strat din pamant argilos cu nisip /pietris, avand grosimea de min 85 cm.
– strat de sol vegetal de min. 15 cm grosime, cu strat de vegetatie
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
78
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
rezistenta la eroziune, pentru redarea in folosinta a terenului, in vederea
realizarii ulterioare a unor spatii verzi, platforme etc.
2.5.5. Instalatia de tratament fizico- chimic a apelor uzate
Statia de epurare levigat
In etapa a doua, dupa o perioada de operare a depozitelor de deseuri
industriale, se vor putea efectua analize ale levigatului din bazin, atunci se va putea
dimensiona statia proprie de epurare levigat.
Statia de epurare levigat va fi cu osmoza inversa si va avea un debit de:
Q =1,0 l/s= 3,6 m3/h, debit pentru care bazinul de levigat se va goli in max 1 zi.
In elaborarea proiectului s-a urmarit respectarea criteriilor cuprinse in Legea
10/95, referitoare la calitatea constructiilor si instalatiilor, respectiv
2.5.6.Infrastructuri si lucrari accesorii, dotari,utilaje, personal,
sistem de paza si siguranta
2.5.6.1.Cai de acces
Caile de acces in zona Sistemului integrat de colectare, procesare, reciclare
si depozitare finala pentru deseuri industriale inclusiv deseuri azbest sunt drumul
judetean DJ 596 si drumurile de exploatare De 654, De 668 De 675.
Drumurile care vor asigura accesul la celulele de depozitare a deseurilor ,
vor fi betonate, avand 4 m latime
2.5.6.2.Birouri, servicii
Obiectivul va cuprinde birouri si grupuri sociale (vestiare, dusuri, WC).
Clasa de importanta a constructiei este CLASA III conform STAS 10100/0-
75 SI P100/92.
Categoria de importanta este D redusa conform HGR766/97 .
Cladirea are gradul II de rezistenta la foc.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
79
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
CATEGORIA ‘E’-pericol de incendiu-conform P118-89
La parter, accesul se face printr-un spatiu deschis, acoperit. Distributia se
face pe orizontala si cuprinde urmatoarele functiuni: spatii birouri, vestiare, o sala
de mese si un laborator cu o camera de probe. Constructia mai cuprinde o incapere
pompe si grupuri sanitare pentru personal.
Volumetria constructiei este un volum unitar format din doua corpuri si un
spatiu deschis, legate printr-o sarpanta in doua ape cu 2 frontoane triunghiulare
rezultate.
Accesul principal in centru este protejat de un luminator.
Suprafata construita este de 205,2 mp.
Constructia este formata din 13 containere tip.
Structura constructiei este reprezentata de cele 13 containere acoperite cu o
sarpanta din lemn, cu invelitoare din tabla ondulata.
Dimensiunile containerelor sunt conform ISO, si s-au prevazut a fi urmatoarele:
Containere tip birou Tipul exterior interior
Lungime Latime Inaltime Lungime Latime Inaltime Greutate
20’ Container
birou 6.055 2.435
2.591
2.800 5.860 2.240
2.340
2.540
1.988
2.056
Containere tip sanitar: Tipul exterior interior
Lungime Latime Inaltime Lungime Latime Inaltime Greutate
20’ Container
birou 6.055 2.435
2.591
5.880 2.260
2.340
2.490
Containerele tip birou au urmatoarele functiuni: birou sef, birou sedinta,
birou comercial/cantar, laborator/chimie, incapere pompe, sala mese, vestiar.
Containerele tip sanitar constituie: cabine dusuri, 2 WC- uri.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
80
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Dimensiuni exterioare container Pavilion administartiv: L x l x h = 3160
mm x 2435 mm x 2591 mm
In cadrul pavilionului administartiv sunt prevazute urmatoarele dotari:
- 15 usi exterioare 875 x 2000 mm
- 4 usi interioare 625 x 2000 mm
- 13 ferestre oscilo rabatabile cu rulouri incluse
- 2 fereastre tip sanitar
- 5 WC uri
- 3 cabine de dus complete cu robineti
- 1 bloc cu 5 lavoare de 240 cm, dotata cu robineti separati,
sapuniere si agatatoare pt prosop
- 4 lavoare– cu rezervor si oglinda,
- 1 chiuveta la laborator
- 4 sifoane pardoseala
Containerele tip birou
Podeaua s-a prevazut a fi din lemn laminat, grosime 20 mm, impermeabila,
cu linoleum PVC, grosime 1,5 mm; va avea grad de rezistenta la incendiu B1 –
greu inflamabil, gradul de formare al fumului Q1 – usor fumigen
Podeaua inferioara este prevazuta a fi din tabla din otel zincat; grosime 0,63
mm, cu imbinari sudate.
Rama va fi din profile din otel laminate la rece si sudate, grosime 3 mm - 4
colturi de container, sudat cu 2 orificii de manipulare pentru motostivuitor
Plafonul
Va avea un plafon din placi de lemn laminat impregnat pe ambele parti (V
20), grosime 10 mm, decor alb, care corespunde valorii emisie E1.
Suprafata exterioara va fi din tabla zincata din otel, grosime 0,63 mm
indoitura dubla pe toata lungimea containerului. Rama va fi din profile din otel
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
81
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges laminate la rece si sudate, grosime 3 mm, cu 4 colturi de container, sudat, cu
grinzi transversale-acoperis de lemn L x l = 100 x 40 mm.
Stalpii
Vor fi din profile din otel laminat la rece, grosimea profilului 4 mm,
Calitatea otelului S275JR+AR (St 44) , acoperisul si podeaua sunt fixate de rama
prin insurubare.
Peretii exteriori
Vor avea grosimea de cca 10 cm si vor fi la exterior din tabla zincata,
profilata si vopsita; grosime 0,63 mm, iar la interior din lemn laminat (V 20),
grosime 10 mm.
Peretii despartitori
Vor avea grosimea de 6 cm, pe rama de lemn, grosime 40 mm, acoperiti pe
ambele fete cu lemn laminat (V 20), grosime 10 mm.
Usi
Atat usile exterioare cat si usile interioare vor avea dimensiunile
constructive de 875 x 2.000 mm si vor fi din tabla zincata pe ambele parti, usa
exterioara avand izolatie de 40 mm, cu toc de usa din otel cu garnitura de etansare
pe trei parti.
Ferestre
Vor avea dimensiunile de 945x 1.200 mm (la rama) si vor fi oscilo-
rabatabile, din PVC cu geam termoizolant si jaluzele integrate; culoare alb.
Containerele tip sanitar
Podeaua s-a prevazut a fi din materiale plastice, grosime 1,3 mm, ridicata
ca.100 mm la marginea peretilor grad de rezistenta la incendiu B1 – greu
inflamabil.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
82
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Plafonul
Va avea un plafon din placi placi de gips, acoperit cu un strat de tabla de
0,63 mm RAL 7035 sau 7032. Suprafata exterioara va fi din tabla zincata din otel,
grosime 0,63 mm indoitura dubla pe toata lungimea containerului. Rama va fi din
profile din otel laminate la rece si sudate, grosime 3 mm, cu 4 colturi de container,
sudat, cu grinzi transversale-acoperis de lemn L x l = 100 x 40 mm.
Stalpii
Vor fi din profile din otel laminat la rece, grosimea profilului 4 mm,
Calitatea otelului S275JR+AR (St 44) , acoperisul si podeaua sunt fixate de rama
prin insurubare.
Peretii exteriori
Vor avea grosimea de cca 9 cm si vor fi la exterior din tabla zincata,
profilata si vopsita; grosime 0,63 mm, iar la interior din lemn laminat (V 20),
grosime 10 mm.
Peretii despartitori
Vor avea grosimea de 6 cm, pe rama de lemn, grosime 40 mm, acoperiti pe
ambele fete tabla zincata, grosime 0,6 mm, culoare alb.
Usi
Atat usile exterioare cat si usile interioare vor avea dimensiunile
constructive de 875 x 2.000 mm si vor fi din tabla zincata pe ambele parti, usa
exterioara avand izolatie de 40 mm, cu toc de usa din otel cu garnitura de etansare
pe trei parti.
Ferestre
Vor avea dimensiunile de 714 x 652 mm(la rama) si vor fi oscilo-rabatabile,
din PVC cu geam termoizolant si jaluzele integrate; culoare alb.
Atat peretii cat si tavanul si pardoseala sunt termoizolate cu vata minerala,
care se inscrie in valorile considerate admisibile pentru functiunea propusa si are
coeficientulul de transfer termic din tabelul de mai jos :
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
83
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- podea U= 0,54 W/m² K
- acoperis: U= 0,37 W/m² K
- perete exterior: U= 0,59 W/m² K
- ferestre U= 2,40 W/m² K
Se va asigura o izolatie fonica 33-44 Db (conform ISO L40/V).
Inchiderile golurilor se vor face cu ferestre din profile PVC cu bariera
termica si geam termopan.
Tehnologia de executie
Fiecare container trebuie asezat pe un fundament (beton) realizat in prealabil
de constructor, conform planselor de rezistenta pentru fundatie. Dimensiunile
fundatiilor au fost adaptate normelor legale si de natura existenta terenului in zona
si de recomandarile studiului geotehnic. Pentru un montaj fara dificultati si
mentinerea in bune conditii a intregului modul trebuie respectata planeitatea
fundatiei.
Suprafete:
Aria desfasurata totala ………206,6 mp din care:
Arie construita parter …… 206,6 mp.
Utilitati
Instalatii sanitare:
Alimentarea cu apa a pavilionului administrativ se va realiza din putul de
apa propriu.
Instalatia de alimentare cu apa calda si rece si canalizarea apelor uzate
menajere provenite de la grupuri sanitare vor fi integrate in container, cu racordare
la canalizare prin peretele lateral.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
84
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Apele pluviale de pe invelitoare se colecteaza in jgheaburi colectoare si
burlane de fatada si se va evacua la teren.
Instalatii electrice:
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordare la reteaua
existenta adiacent amplasamentului.
Instalatii termice:
Prepararea apei calde si caldura sunt asigurate de o pompa de caldura.
2.5.6.3.Alimentarea cu apa
Pentru captarea apei necesare procesului tehnologic, respectiv pentru
obiectele sanitare din cladirea administrativa, cat si pentru alimentarea hidrantilor
de incendiu si de gradina din incinta, se va realizat un put forat de medie
adancime.
Putul forat are o adancime de cca 120 m, conform “Studiului hidrogeologic
preliminar“ intocmit de SC. EXAS SRL PITESTI.
Cabina putului forat de alimentare cu apa este o constructie subterana tip
cuva acoperita, din beton armat – clasa C 12/15 monolit, de forma rectangulara cu
dimensiunile in plan de 2,70 m x 1,80 m si inaltimea de 2, 20 m.
Grosimea radierului este de 20 cm, fundata cu un strat de balast de 50 cm,
grosimea peretilor este de 15 cm si placii de acoperis de 10 cm.
Pentru acces la putul forat s-a prevazut in planseu un gol de 100 cm x 100
cm, acoperit cu capac metalic
Parametrii hidrogeologici ai acviferului freatic deschis, rezultati in urma
testelor de pompaj in regim nepermanent executate in forajul executat de SC.
ACVADRILL SRL PITESTI pentru alimentarea cu apa a unei ferme zootehnice,la
sud de satul Furduesti, jud. Arges. sunt:
• nivel hidrostatic NHst = - 9,30 m fata de cota teren;
• nivel hidrodinamic NHd =cca - 14,00 m fata de cota teren
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
85
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• denivelare maxima obtinuta, s = 4,56 m;
• adancimea de montare a pompei, Hpompa = -19.00 m-
2.5.6.4.Cantare
Obiectivul este dotat cu cantare pentru contabilizarea deseurilor vehiculate.
Pentru cantarirea vehiculelor ce transporta deseuri la depozit este prevazuta
in zona portii, in sensul de intrare in depozit, un cantar bascula de 60 de tone..
Dimensiunile platformei de cantarire: dimensiune platforma: 18 m x 3,0 m,
cu rampe de acces.
Deservirea platformei de cantarire se va face din pavilionul administrativ,
amplasat adiacent, ce va fi dotat cu echipamentul computerizat de inregistrare a
datelor si de intocmire a rapoartelor zilnice.
2.5.6.5.Instalatii electrice
Lucrarile de instalatii electrice proiectate cuprind lucrari de forta, de
iluminat, de legare la pamant si paratraznet.
Alimentarea cu energie electrica
Principalele date energetice ale obiectivului, sunt:
Puterea instalata, Pi = 200 kW; puterea maxim simultam absorbita, Psa =
140kW, pentru coeficient de simultaneitate cs=0,7, la Un=3x400/230V.
Aceste puteri au rezultat prin insumarea tuturor puterilor receptorilor ce fac
parte din prezentul proiect (iluminat interior, prize, pompe,pompa caldura,
instalatie inertizare, climatizare, ventilatoare, iluminatul exteror al incintei, etc).
Alimentarea cu energie electrica va fi facuta de Regia de Electricitate locala
care va elabora si executa proiectul de alimentare cu energie electrica.
Se va utiliza un post trafo 1x400kVA, 20/0,4kV, in anvelopa, montat in
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
86
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges incinta obiectivului. Acesta va alimenta in viitor si statia de epurare care va avea o
putere instalata Pi=200kW.
Primirea energiei electrice se va face la tabloul TGD proiectat, amplasat in
pavilonul de exploatare.
Punctul de delimitare a instalatiilor Furnizor-Consumator, este pe partea de
joasa, la iesirea din contorul pentru masurarea energiei consumate.
Descrierea instalatiilor electrice
Distributia energiei electrice la receptori se face prin tabloul general de
distributie (TGD) amplasat in pavilionul administrativ.
Din TGD se face distributia energiei electrice la tablourile locale ale
obiectelor obiectivului.
Schema de legare la pamant pentru tabloul TGD va fi TN-C, iar pentru
tablourile obiectelor va fi TN-S.
Protectia circuitelor se face cu disjunctoare automate cu protectie
magnetotermica montate in tablourile de distributie.
Pavilionul administrativ este compus din cotainere modulate gata echipate
cu instalatia electrica.
Iluminatul interior al statiei de stabilizare se face cu corpuri de tip industrial
cu lampi de 250W, de constructie etansa, iar iluminatul celorlalte obiecte, cu
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente tubulare de constructie normala.
Pentru iluminatul de siguranta , o parte din corpurile de iluminat sunt
echipate cu kit de siguranta cu autonomie de 3 h.
Se vor monta corpuri de iluminat de tip “EXIT” o autonomie de 3 h, pe
caile de evacuare.
S-au prevazut prize mono si trifazice cu contact de protectie pentru uz
general.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
87
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cablurile electrice pentru alimentarea luminatului interior si prizelor de la
tablouri sunt din cupru cu izolatie din pvc cu rezistenta la foc,
Cablurile electrice exterioare sunt din cupru cu izolatie din pvc, armate si se
monteaza ingropat.
Iluminatul exterior se face corpuri de iluminat exterior cu lampi cu vapori de
mercur 250 W montate pe stalpi metalici de 10 m fixati in fundatie de beton.
Cablul de alimentare este din cupru cu izolatie din pvc, armat si se monteaza
ingropat.
Stalpii si corpurile de iluminat se vor lega la priza de pamant printr-o
conducta (banda Ol-Zn 40x4 mm) montata ingropat, paralel cu cablul (se leaga in
cel putin 2 puncte la priza de pamant).
Pentru protectia impotriva descarcarilor atmosferice, hala statiei de
stabilizare a fost prevazuta cu retea de captare, coborari si priza de pamant.
Pentru incalzire s-a prevazut un boiler de 300 l, mixt, 6 bari, cu posibilitatea
de alimentare fie pe agent termic furnizat de pompa de caldura si panouri solare,
fie electric, pentru situatiile de iarna, in cazul cand pompa de caldura nu poate
agigura necesarul.
- Putere electrica rezistenta 5 kW, tensiune 380 V
- Presiune lucru max 6 bari
- Temperatura intrare ACM 10° C
- Temperatura utilizare ACM 45° C
- Supapa de siguranta
- Valva de sens pe apa rece
- Termometru
- Termostat
- Anod de magneziu
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
88
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.5.6.6.Instalatii termice
Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut un sistem de incalzire cu radiatoare
din otel, tip panou.
Agentul termic folosit este apa calda cu parametrii de 90/70 ºC, furnizat de
o pompa de caldura proprie, amplasata intr-un spatiu special amenajat- statia
pompe din pavilionul administrativ.
Instalatia interioara de incalzire este conceputa in sistem bitubular, cu
circulatia fortata a agentului termic.
Necesarul de energie termica pentru incalzire: 17 kW
Distributia pentru corpurile statice este inferioara, amplasata perimetral la
nivelul parterului. Distributia este alcatuita din conducte de polipropilena cu
insertie de aluminiu (PPR-AL), iar pentru racordarea radiatoarelor se vor folosi
coloane si legaturi.
Conductele pentru coloanele instalatiei de incalzire vor fi din
polipropilena cu insertie din aluminiu si se vor monta pe traseul prezentat in
plansele de instalatii termice, ingropate in perete
Conductele aferente instalatiei de incalzire vor fi izolate termic conform
prevederilor proiectului.
Corpurile de incalzire tip radiator se monteaza la 5 cm fata de peretii finisati
si la 20 cm fata de pardoseala finita. Radiatoarele se prind de pereti cu console de
incastrare. Racordul radiatoarelor la reteaua de distributie periferica se va realiza
prin conducte de legatura in diagonala.
Aerisirea instalatiei de incalzire se face prin intermediul dezaeratoarelor
montate pe fiecare coloana, radiator si in punctele superioare ale distributiei.
Legaturile intre utilaje si consumatori se va face direct. Pe ramura de tur si
de retur vor fi prevazute vane de inchidere dimensionate corespunzator cu
diametrul tevii. Pe conducta de ducere agent termic va fi prevazuta o pompa de
circulatie a agentului termic. Umplerea si completarea instalatiei de incalzire se
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
89
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges realizeaza prin intermediul returului. Pe circuitul apei calde in punctele cele mai
inalte vor fi montate vase de aerisire. Conductele vor fi izolate si protejate.
In elaborarea proiectului s-a urmarit respectarea criteriilor cuprinse in Legea
10/95, referitoare la calitatea constructiilor si instalatiilor.
2.5.6.7. Laboratorul
Laboratorul care deserveste DDI are un rol deosebit de important in
desfasurarea activitatii de tratare-depozitare a deseurilor. Astfel pe langa faza de
acceptare si analiza a mostrelor de deseuri prezentate si stabilirea tipului de
tratament ce va fi aplicat deseului respectiv, laboratorul furnizeaza informatii
privind:
- diversele amestecuri de deseuri supuse stabilizarii, compatibilitatea lor;
- determinarea tipului de stabilizare;
- efectuarea testelor de control asupra materialului stabilizat;
- stabilirea solutiei de epurare a fazelor lichide;
- determinarea parametrilor gestionali ai instalatiilor de depurare a apelor.
Laboratorul poate fi considerat ,,inima SISTEMULUI INTEGRAT DE
COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA
PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST ’’ avand
rolul decizional in ceea ce priveste acceptarea deseurilor pentru stabilizare si/ sau
depozitare.
Pentru protejarea mediului natural vor fi efectuate analize asupra scurgerilor
lichide asupra ariei externe.
Intr-o prima faza analizele se vor realiza de catre un laborator autorizat
conform normelor legale in vigoare, aflat la mica distanta de obiectivul analizat.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
90
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2.5.6.8.Reteaua de transporturi
Cai de acces si control
Parcela pe care se va realiza investitia Sistem integrat de colectare,
procesare, reciclare si depozitare finala pentru deseuri industriale, inclusiv deseuri
azbest este accesibila din drumul judetean DJ 596 prin drumurile de exploatare
existente: De 654, De 668, De 675 ce se vor moderniza si supralargi , de la 4m la
7m, pentru a asigura conditiile minime de transport in siguranta, pastrandu-se
traseele actuale ale drumurilor.
Reteaua interna de transport
Mijloacele auto care vor sosi la DDI vor tranzita zona de acceptare si
cantarire a deseurilor. Personalul insarcinat cu acceptarea va efectua verificarea
documentelor si conformitatea materialului fata de clasificarea facuta de autoritatea
teritoriala de mediu de care apartine detinatorul deseului si, in functie de
caracteristicile produsului, va fi atribuita aria de descarcare a deseurilor pe
documentul intern de control care va trebui sa fie predat operatorului de sector
inaintea descarcarii.
Toate vehiculele care trec prin instalatie, dupa ce au efectuat operatiunile de
descarcare a deseurilor solide industriale periculoase si mijloacele auto care au
descarcat deseurile speciale nepericuloase si inerte, trebuie sa se indrepte spre
iesire, limitandu-se la a efectua traseul prevazut si evitand stationarea in interiorul
instalatiei.
La iesire din amplasamentul DDI, mijloacele auto vor trece obligatoriu la
rampa de spalare a pneurilor si caroseriei.
Rampa de spalare a rotilor face parte integranta din drumul de acces catre
depozit si consta intr-o adancitura de 15cm fata de suprafata drumului de acces.
Dimensiunile in plan sunt de 3,50m x 6,00m.
Intrucat rampa coboara sub nivelul drumului de acces cu doar 15cm (sub
grosimea placii drumului) nu este necesara armarea peretilor laterali ai rampei.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
91
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Se foloseste un sistem de armare dispersa cu fibre metalice pentru a mari
local rezistenta betonului si pentru a se evita fisurarea acestuia in timp.
Fibrele SRC pot fi adaugate fie pe santier fie la locul de preparare al
betonului. Ele pot fi introduse in amestecul de beton manual sau mecanic. Pentru a
asigura productivitatea optima si distribuirea uniforma a fibrelor metalice in
matricea de beton, este necesar ca amestecul sa fie atent preparat. Betonul armat cu
fibre metalice SRC se toarna si se compacteaza in acelasi fel ca betonul
conventional.
Materialele folosite sunt :Beton rutier BcR4.0, Armatura fibre metalice SRC
in dozaj de 25kg/mc.
2.5.6.9.Personalul
Personalul angajat exercita functiile sale intr-una sau doua ture :
▪ servicii generale
▪ laboratoare
▪ instalatia propriu-zisa.
▪ inertizator
▪ deplasarea deseurilor
La acesta se mai adauga responsabilul tehnic al instalatiei si personalul
administrativ si contabil prezent la sediul societatii. Tot personalul angajat va fi in
prealabil instruit si format in baza normelor CE pentru instalatii similare.
2.5.6.10. Sistemul de paza si siguranta
Se va asigura un sistem de paza si protectie a DDI in conformitate cu
reglementarile in vigoare (vezi Normativul Tehnic 757 / 2005)
Va fi prezent un sistem de paza si supraveghere format din patru
componente fundamentale:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
92
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- gard controlat periodic, inchis, sigur si intretinut in buna stare de
functionare;
- sistem video cu camere de supraveghere;
- sistem de paza si siguranta format din personal competent;
- sistem de alarma sonor si luminos.
2.6. Durata etapei de functionare
Se estimeaza o durata a etapei de functionare a depozitului de 20 de ani.
2.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele
folosite
„SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST” dispune de o statie de stabilizare a deseurilor
periculoase cu insacuire cu capacitatea 40 m3/h .
Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de :
Depozitul nr. 1 (deseuri nepericuloase) : Vol1= 97.000 m3
Depozitul nr. 2 (deseuri periculoase) : Vol2= 105.000 m3
Depozitul nr. 3 (deseuri periculoase) : Vol3=105.000m3
2.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care
afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Activitatea ce se va desfasura in zona nu va modifica in nici un fel
valoarea fondului natural de radiatii si nu va produce nici un fel de poluare
biologica.
2.8.1. Zgomotul
Dintre poluantii fizici care afecteaza mediul, generati de activitatile din
cadrul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
93
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST”, se retine zgomotul.
Ceilalti poluanti fizici si biologici cum sunt: radiatiile electro – magnetice,
radiatiile ionizante, poluare biologica (prin microorganisme, virusi) nu sunt
generati intr-o masura cuantificabila astfel incat sa afecteze mediul.
Surse de zgomot in perioada de executie a componentelor obiectivului
In incinta obiectivului zgomotul este produs in fazele de executie a
lucrarilor la platforme, drumuri, depozite, sediul administrativ, laborator, fundatii,
montare instalatii etc;
Circulatia utilajelor :
In cele ce urmeaza prezentam utilajele folosite si puterile acustice asociate:
buldozere Lw 115 dB(A)
incarcatoare Lw 112 dB(A)
excavatoare Lw 117 dB(A)
compactoare Lw 105 dB(A)
basculante Lw 107 dB(A)
macarale Lw 105 dB(A)
autocamioane Lw 107 dB(A)
Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul
utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si
dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale
sau artificiale cu rol de ecranare.
Din masuratori, efectuate la societati cu activitati similare, nivelul de zgomot
definit, in zona utilajelor, la o distanta de 10 – 15 m prezinta valori de:
• 60 –115 dB(A) – zona de actiune a mijloacelor auto;
• 70 –75 dB(A) –zona incarcator frontal.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
94
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse
de vibratii.
Distanta cea mai apropiata de zonele locuite este de aproximativ 2,3 km, iar
nivelurile de vibratii se atenueaza cu patratul distantei astfel incat nu vor fi sesizate
in zonele locuite.
Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimeaza
ca in santier, in zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care sa
ajunga la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp.
Traficul mijloacelor de lucru prin localitati, prin care trec aceste mijloace de
transport, trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1- 80, si anume
mai putin de 65 dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe
cat posbil a traficului mijloacelor de lucru prin localitati, precum si esalonarea
numarului trecerilor acestor mijloace de transport.
Surse de zgomot in perioada de exploatare
Tinand seama de specificul activitatilor, zgomotul si vibratiile nu vor
reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate in special in operatiunile de
transport, incarcare, descarcarea deseurilor.
Zgomotele datorate mijloacelor de transport aflate in deplasare nu sunt
percepute de localnici, fiind diminuate datorita faptului ca drumul de acces care
este indepartat de localitate.
Sursele de zgomot in cazul obiectivului in discutie, sunt cele produse in
instalatia de stabilizare si de utilajele care functioneaza in cadrul DDI‚ dar care
conform specificatiilor prezentate de producator se incadreaza in normele impuse
de legislatie .
Dupa finalizarea investitiei, la solicitarea Autoritatii de mediu se poate
alcatui o harta a zgomotului dar fiind distanta mare fata de zonele rezidentiale,
acesta nu va pune probleme.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
95
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si
vibratiilor
Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze
pe principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:
- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama
de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;
- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a
echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot
- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,
carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin
amortizare sau prin izolare;
- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei
si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul
programului de lucru.
Activitatile urmeaza sa se efectueze departe de zona locuita a orasului, astfel
incat zgomotul produs de mijloacele de transport si ulterior a utilajelor, nu va fi
perceput de locuitorii din zona.
2.8.2 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata
de microorganisme si/sau virusi.
Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a
deseurilor menajere:
poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea
speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
96
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau
paraziti prezentiin mod normal in deseuri.
Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este
neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural
a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de
diseminare a acestora.
Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a
realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.
2.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul
proiectului si indicarea alegerii uneia din ele
S-a studiat initial posibilitatea realizarii unui DDI, cu alta structura: 4 celule,
dintre care una rezervata azbestului- varianta I si o alta configuratie a intregului
obiectiv, asa cum se observa in imaginile de mai jos.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
97
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Varianta I
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
98
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Varianta II
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
99
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In urma analizei variantelor propuse s-a ales varianta analizata care este cea
mai potrivita din punctul de vedere al structurii depozitului si a optimizarii
functionarii sale. In aceasta varianta constructiva controlul fluxurilor de lucru in
incinta se realizeaza mai putin facil decat in varianta aleasa, spre analiza, controlul
eventualilor poluanti ar putea fi mai greoi si, nu in ultimul rand, in perioada de
exploatare manevrarea utilajelor de stivuire este mai putin eficienta decat in
varianta aleasa spre analiza.
2.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului,
infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale,
arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie
sanitara.
In prezent terenul care face obiectul investitiei este teren agricol, necultivat.
In zona amplasamentului nu exista valori naturale, istorice, culturale, arheologice,
arii naturale.
2.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente
privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona
amplasamentului
S.C. ECO DEP DES S.R.L. a obtinut Certificatul de Urbanism nr. .
40/18.12.2012 din partea Primariei comunei Ratesti.
2.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea
la infrastructura existenta
Apa potabila
Alimentarea cu apa a pavilionului administrativ se va realiza din putul de
apa propriu.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
100
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Instalatia de alimentare cu apa calda si rece si canalizarea apelor uzate
menajere provenite de la grupuri sanitare vor fi integrate in container, cu racordare
la canalizare prin peretele lateral.
Apa tehnologica (subteran)
Pentru captarea apei necesare procesului tehnologic, respectiv pentru
obiectele sanitare din cladirea administrativa, cat si pentru alimentarea hidrantilor
de incendiu si de gradina din incinta, se va realizat un put forat de medie
adancime.
Putul forat are o adancime de cca 120 m, conform “Studiului hidrogeologic
preliminar“ intocmit de SC. EXAS SRL PITESTI.
Racordul la reteaua electrica
Alimentarea cu energie electrica va fi facuta de Regia de Electricitate locala
care va elabora si executa proiectul de alimentare cu energie electrica
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
101
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3.PROCESE TEHNOLOGICE 3.1. Procese tehnologice de productie
3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse
3.1.1.1.Principii generale
Stabilizarea este procesul de reducere al potentialului toxic al deseurilor
prin convertirea contaminantilor in forma lor cu solubiliate, mobilitate si toxicitate
minima. Stabilizarea implica reducerea umiditatii libere si a mobilitatii globale a
deseurilor, si de aceea, imbunatateste proprietatile mecanice ale deseurilor.
Stabilizarea consta in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice, si
mecanice ale deseului, incapsularea poluantilor si reducerea solubilitatii
substantelor toxice.
Solidificarea elimina lichidele libere, creste capacitatea portanta, scade aria
de suprafata a deseului si produce un material solid monolitic cu integritate
structurala ridicata. Solidificarea poate implica imobilizarea particulelor fine de
deseuri (microincapsulare) sau a blocurilor voluminoase de deseuri
(macroincapsulare). De aceea, solidificarea imobilizeaza deseurile intr-o structura
monolitica cu integritate structurala ridicata.
3.1.1.2. Procese tehnologice de stabilizare
Procesele de stabilizare sunt impartite astfel :
1. stabilizare / solidificare (S/S) obtinute cu lianti hidraulici pe baza de
agenti anorganici (ciment, var, argila ) ;
2. stabilizare / solidificare (S/S) obtinute cu reactivi organici precum
materiale termoplastice, compusi macroincapsulanti, polimeri ( mai ales sistemul
uree/formaldehida )
Procesele de stabilizare reprezinta o serie de tehnici succesive in masura sa
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
102
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges reduca gradul de periculozitate al deseurilor prin conversia substantelor poluante
intr-o stare mai putin solubila, mai putin toxica si mai putin mobila.
Procesele de solidificare reprezinta acea succesiune de tehnici ce
transforma deseul intr-o faza solida cu o mare integritate structurala.
Rezultatul acestor procese este reducerea suprafetei de contact a deseului cu
apa (meteorica) precum si reducerea mobilitatii agentului poluant prin efectul de
fixare (chimica sau fizica) .
Procese de stabilizare/solidificare ( S/S )
Fazele generale ce caracterizeaza procesul de stabilizare / solidificare sunt :
-clasificarea initiala , indispensabila selectarii deseurilor pentru un anume
tip de tratament;
-stocarea deseurilor trebuie sa permita stabilirea rationala a timpului si
modalitatii de tratament;
-pretratamentul constituit din diverse procese atat fizice cat si chimice .
Aceasta faza – depinde de natura deseului , nu este totdeauna indispensabila.
Tratamentul preliminar trebuie sa confere deseurilor caracteristicile care ii permit o
stabilizare optima ;
-mixarea deseului cu agentii de tratament ;
-eliminarea deseului – prin transformarea sa in nepericulos adecvat
depozitarii finale in depozit de deseuri nepericuloase;
-stocarea finala.
Tipul agentilor utilizati caracterizeaza diversitatea proceselor de
stabilizare/solidificare si determina proprietatea produselor inertizate. Acesti
agenti sunt :
-agenti anorganici - ciment / silicati ( cu baza neutra sau acida), var
si argila . Este cea mai folosita metoda pe scara industriala datorita costului redus
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
103
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges al agentilor si a simplitatii tehnologiei precum si a unei gestionari a instalatiei
foarte fiabila.
-agenti organici (pe baza de substante termoplastice sau polimeri).
Avantajele sunt reprezentate de randamentul ridicat al fixarii–stabilizarii,
densitate ridicata a produsului final; din punct de vedere economic si tehnic
metoda implica o complexitate deosebita a instalatiilor si un consum energetic
considerabil precum si costuri mari ai reactivilor si aparaturii.
Procese de stabilizare / solidificare cu agenti anorganici
Procese de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati ( cu baza neutra sau
acida )
Procesul de stabilizare/solidificare cu ciment si silicati se bazeaza pe fenomenul de
hidratare al cimentului. Cand hidratrarea cimentului se produce in amestec cu
deseul, elementul poluant este inglobat in structura de gel si deci, in matricea
cimentificata. Se obtine un produs monolitic pe baza raportului suprafata/volum,
cu o permeabilitate deosebit de redusa .
In tratamentele de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza
neutra, dozajul agentului utilizat se face in functie de pH-ul deseului neutru sau
bazic. La stabilizare / solidificare acest dozaj se face urmare a procesului fizico –
chimic de precipitare, absorbtie, compactare, fixare fizica.
Procesul de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza neutra
include un proces de rafinare, omogenizare, tratamente chimice cu silicati lichizi si
ciment cu baza neutra .
Acest procedeu de stabilizare se aplica deseurilor de namoluri si noroaie,
deseurilor cu continut de metale polivalente .
In tratamentele de stabilizare / solidificare cu ciment / silicati cu baza
acida, dozarea agentului utilizat se face in faza lichida a deseului cu pH foarte
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
104
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges acid. Stabilizarea / solidificarea urmeaza dupa procesul fizico – chimic de
acidificare .
Procedeul se aplica deseurilor de acizi reziduali, baze, ape de procesare,
saruri de metale grele, deseuri din procese de galvanizare, industria fotografica,
deseuri cu continut de metale grele .
Procese de stabilizare / solidificare pe baza de var
In procesele de stabilizare / solidificare cu var, deseul este inglobat intr-o
matrice cimentata realizata cu var si materiale de tipul rocilor vulcanice care
manifesta un grad mare de schimb ionic.
Procesul de stabilizare / solidificare pe baza de var mai foloseste un amestec
de silicat de calciu cu activatori pentru reducerea porozitatii sau zgura de furnal
aditivata cu var.
Procese de stabilizare / solidificare pe baza de argila
Procesele de stabilizare / solidificare cu argila se bazeaza pe o capacitate
mare de schimb cationic pe o suprafata extinsa specifica unor materiale argiloase
(de exemplu: vermiculite, bentonita). Argila fixeaza ionii toxici din deseu prin
eliberarea de ioni de sodiu si potasiu. Adaosul unui liant (ciment Portland) in masa
gelatinoasa care se formeaza creste capacitatea de fixare a ionilor poluanti ai
deseului. Materialul solid , inertizat, rezultat, este stabilizat fizic si chimic, de
consistenta asemanatoare unor soluri , cu grad de reabsorbtie a apei fara eliberarea
ei ulterioara.
Stabilizarea cu ciment sau bentonita asociata cu hidroxid de calciu
faciliteaza fenomenul de precipitare a ionilor metalici din deseu.
Avantajele procesului de stabilizare / solidificare
Principalele avantaje ale tehnologiei cu ciment / silicati sunt :
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
105
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges - disponibilitatea si economicitatea cimentului si celorlalti aditivi;
- existenta unei tehnologii bine dezvoltate cum este cea a cimentului
deosebit de bine consolidata ;
- ampla varietate chimica a deseurilor tratabile ;
- controlul proprietatilor produselor finale ( rezistenta, permeabilitate si alte
proprietati fizice ) modificand doza de reactivi;
- posibilitatea recuperarii acestor materiale inertizate.
3.1.1.3.Tipuri de deseuri tratate si depozitate in DDI
Deseurile care vor fi acceptate in cadrul SISTEMULUI INTEGRAT DE
COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA
PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST sunt
codificate si prezentate anterior.
Astfel :
- deseurile nepericuloase solide si namolurile semisolide se vor depozita in
depozit;
- deseurile periculoase - solide, pulberi, namoluri fluide si lichide sunt
destinate stabilizarii.
Provenienta deseurilor:
a) Sol contaminat cu hidrocarburi policiclice aromatice HPA
b) Namolurile din:
- industria pielariei, blanariei si textila
- rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a
carbunilor
- procese chimice anorganice si organice
- producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea straturilor de acoperire
- procese termice
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
106
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale,
hidrometalurgie neferoasa
- modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si
materialelor plastice
c) Pulberi, cenusi, zgura, praf:
procese termice/otelarii
d) deseuri cu continut de azbest
e) deseuri nespecificate in alta parte
3.1.1.4.Substante folosite pentru inactivare:
-aditivi anorganici pe baza de ciment si var ;
- aditivi organici pe baza de polimeri si substante termoplastice.
3.1.1.6.Baze normative
Instalatia aplica in ceea ce priveste tratamentele efectuate, indicatiile din
documentul de referinta BAT (Best Available techniques – cele mai bune tehnici
disponibile) (BREF), intitulat “ Document de referinta asupra celor mai bune
tehnici disponibile pentru industriile de tratament de deseuri” – August 2005,
rezultata in urma schimburilor de informatii conform art. 16, paragraf 2 –
Directiva 96/61/CE a Consiliului (directive IPPC).
Acest document prezinta principalele rezultate obtinute, rezuma concluziile
cele mai importante referitoare la BAT si ilustreaza nivelele de emisie/consum.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
107
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3.1.1.7.Fazele circuitului tehnologic din cadrul ,, SISTEMULUI
INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI
DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST “
Schema fluxului tehnologic al activitatilor desfasurate in cadrul CGDI este
prezentata in figurile urmatoare:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
108
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
109
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora
• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului dupa
consemnarea intrarii acestuia in registru
• inainte de cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de
substante radioactive
• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru inregistrarea
greutatii autovehiculului
• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri
• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative
• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma ca
deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare, camionul
va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului
• deseurile sunt ambalate corespunzator, corespund reglementarilor si
normelor pentru depozitare finala; autocamionul este dirijat in zona de
descarcare / preluare deseuri si transport pentru depozitare finala; deseurile sunt
descarcate din autocamion si transportate direct la depozitare finala
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
110
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
111
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora
• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului
dupa consemnarea intrarii acestuia in registru
• inainte de cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de
substante radioactive
• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru
inregistrarea greutatii autovehiculului
• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri
• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative
• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma
ca deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare,
camionul va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului
• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare
inainte de depozitarea finala si cu umiditatea peste 40% vor fi descarcate in
habele de descarcare in vederea stabilizarii si solidificarii, urmand apoi sa fie
ambalate in saci tip big-bags si transportati la depozitare finala
• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare
inainte de depozitarea finala cu umiditatea pana la valoarea de 40% se vor
descarca pe platforma statiei de stabilizare, ambalare, reambalare automata
deseuri; sacii big-bags vor fi transportati la depozitare finala
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
112
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
113
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora
• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului dupa
consemnarea intrarii acestuia in registru
• inainte de cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de
substante radioactive
• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru inregistrarea
greutatii autovehiculului
• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri
• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative
• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma ca
deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare,
camionul va stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului
• deseurile care necesita ambalare si corespund din punct de vedere fizico-
chimic reglementarilor si normelor pentru depozitarea finala vor fi
descarcate pe platform de stabilizare, ambalare, reambalare deseuri unde vor
fi reambalate urmand a fi transportate in vederea depozitarii finale
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
114
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti, Judetul Arges
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
115
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• In urma activitatilor si proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament,
se vor colecta fractii de deseuri reciclabile, aceste tipuri de deseuri se vor
depozita separat in containere speciale pe platforma de sortare / depozitare
deseuri reciclabile
• deseurile reciclabile colectate separat de pe platforma special destinata
acestora se vor incarca in autovehicule in vederea transportului catre unitati
specializate
• autovehiculul gol va fi cantarit urmand sa fie incarcat cu deseuri reciclabile
• dupa incarcare autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru
inregistrarea greutatii autovehiculului si determinarea cantitatii de deseuri
reciclabile incarcate
• dupa cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de substante
radioactive
• se vor verifica documentele ce vor insoti transportul de deseuri
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora
• personalul din cabina poarta (paza) va permite iesirea autovehicului dupa
consemnarea acestuia in registru
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
116
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3.1.1.9.Capacitatea de prelucrare a instalatiei de stabilizare
propuse
Instalatia propusa este o linie de stabilizare cu o capacitate de 40 t/ora,
respectiv 400 t/zi.
3.1.1.10. Procedura de acceptare a deseurilor
Procedura de acceptare a deseurilor la stabilizare
Extrema variabilitate de deseuri face necesara si utila o corecta clasificare a
deseurilor la sosirea la instalatie.
Operatiunile prevazute in aceasta zona functionala sunt:
- acceptarea preliminara a deseului
- receptia la instalatie
Acceptarea preliminara a deseului
Producatorul de deseuri interesat este obligat sa furnizeze o fisa de
identificare a produsului completata dupa o formula standard si care prezinta :
- proprietatile fizico-chimice
- frazele de risc : coroziune, inflamabilitate, explozivitate si toxicitate
- incompatibilitate cu alte produse ( reactii secundare)
- clasificare specifica
Producatorul furnizeaza in acelasi timp si un esantion reprezentativ din
deseurile proprii.
Pe acest esantion se vor efectua analize si probe in laboratorul platformei in
vederea identificarii deseului si modalitatilor de tratare a acestuia. Rezultatul este
transcris intr-o nota de analiza (model standard), al carei rezultat consta in:
- mentionarea tratamentului propus
- punctul de vedere al responsabilului unitatii de tratare
- fixarea tipului de tratare _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
117
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges In acest mod, inainte de a ajunge in centrul de tratare, deseul este identificat si este
stabilit tratamentul la care acesta va fi supus.
Receptionare
Receptionarea cuprinde doua faze principale:
- esantionarea
- analizele si aprobarea sau invalidarea rezultatelor obtinute in faza de
acceptare preliminara.
Esantionarea
Modalitatile de operare depind de modul de prezentare a produsului.
Daca este vrac, camionul asteapta in parcarea zonei de receptie. Personalul de
specialitate in prezenta delegatului expeditorului , va preleva esantioane in dublu
exemplar ( un exemplar se va pastra pentru eventuale cercetari).
Daca produsul este in recipiente , incarcatura camionului parcat va fi
inspectata si vor fi prelevate cateva mostre care se vor trimite la laboratorul de
analize al platformei.
Analize
Analizele la care este supus produsul sunt efectuate in functie de natura
acestuia.
Principalele analize sunt:
- examen vizual preliminar ( constituie primul element al diagnozei; se
stabileste starea fizica a produsului – lichida, vascoasa, solida)
Prin examenul vizual se pot individualiza deseurile prea mari (care ocupa prea
mult spatiu), necuprinse in lista deseurilor autorizate sau cu caracteristici de asa
natura de a nu putea fi tratate (ex. Produse sub presiune care contin gaz periculos)
Aceste deseuri sunt refuzate si trimise la o alta instalatie in termen de 24 ore.
- analize chimice:
Rezultatele analizelor de orientare pot fi :
- acceptarea deseului _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
118
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- individualizarea unui tratament diferit de cel prevazut initial
- confirmarea tratamentului prevazut initial
Din acest moment sectia operativa de tratare este informata despre sosirea
deseului si a caracteristicillor acestuia.
3.1.2. Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si
prin cele mai bune tehnici disponibile
Consumurile de substante si energie pentru stabilizare variaza in functie de
tipul deseurilor. Pot fi luate in considerare cu titlu informativ urmatoarele valori:
- aditivi : silicati 0,1 kg/kg de produs de stabilizat
- ciment 0,3 kg/kg de produs de stabilizat
- apa 0,1 ÷ 0,25 kg/kg de produs de stabilizat *
- energia electrica 0,015 kWh/kg de produs de stabilizat * dozare dependenta de cantitatea de deseuri lichide.
3.2. Activitati de dezafectare
3.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi
dezafectate
Nu este cazul dezafectarii obiectivului. Dupa umplerea depozitelor se va
proceda la inchiderea acestora care se va face pe baza unui proiect.
3.2.2. Substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB)
Depozitul va contine substante periculoase, azbest.
In cadrul lucrarii a fost prezentata lista cu deseurile admise care urmeaza a fi
depozitate.
3.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta
Nu este cazul. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
119
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie
Vor fi respectate prevederile legislatie in vigoare cu privire la inchiderea
depozitului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
120
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
4. DESEURI
4.1. Deseuri rezultate in perioada de executie a obiectivului
4.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase
Prin H.G. nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste
obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri,
persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta
gestiunii deseurilor se va tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare
clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G.856/2002.
Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 03 tigle si materiale ceramice 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06 17 02 01 lemn 17 02 02 sticla 17 02 03 materiale plastice 17 04 metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alama 17 04 02 aluminiu 17 04 03 plumb 17 04 04 zinc 17 04 05 fier si otel 17 04 06 staniu 17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03 17 06 04 materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03 17 08 materiale de constructie pe baza de gips
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
121
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01
Examinand lista de mai sus, constatam ca nu apar deseuri periculoase intrucat
aceasta categorie de deseuri nu se genereaza prin activitatile de constructie de la
DDI.
Antreprenorul are obligatia, conf. H.G. mentionat mai sus, sa tina evidenta
lunara a producerii, stocarii aprovizonaii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de
constructii se incadreaza in prevederile H.G. nr.856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de
lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele metalice pot fi valorificate.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se
vor acumula deseuri specifice activitatii acestora.
Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea
utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri,
resturi de betoane, etc.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile
adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
4.1.2. Deseuri toxice si periculoase
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul
sulfuric pentru baterii necesare functionarii utilajelor, precum si vopseaua pentru
finisaje.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
122
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori, etc.
Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi
descarcata in instalatiile de lucru. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.
Deseurile menajere se colecteaza in conteinere in care se face si preselectia,
dupa care se evacueza periodic la rampele de gunoi amenajate in zona, prin firma
de salubritate.
4.1.3. Deseuri de tip menajere
Deseurile de tip menajer sunt reprezentate de deseurile produse de
personalul care va deservi obiectivul si deseurile de ambalaje din hartie, carton si
materiale plastice.
Managementul deseurilor menajere constituie o problema de mare
actualitate datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea
numarului de locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca aceste deseuri
au o mare varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente
in continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre
ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului,
apei si solului ducand, uneori la infectii si afectand sanatatea publica.
De aceea, este necesar, sa se efectueze o activitate de precolectare si sortare
a deseurilor, actiune premergatoare colectarii. Aceasta activitate consta intr-o
colectare primara si sortare a deseurilor menajere de la locul de producere, in
recipienti mici, amplasati in spatii speciale si o precolectare secundara in care
continutul recipientilor mici este deversat in recipienti mai mari ecologici,
constand in pubele sau containere, care se depoziteaza in puncte de colectare de
unde sunt recoltate si transportate de unitati specializate. Colectarea deseurilor se
va face selectiv, conform legislatiei in vigoare. Administratorul obiectivului va
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
123
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges avea obligatia sa puna la dispozitie, containerele specializate, inscriptionate si
colorate diferit, conform codului de culori legal.
Pentru colectarea deseurilor menajere va fi amplasat in zona curtii de
serviciu un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea
obiectivului. Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali (pubele)
amplasati in spatiile functionale ale cladirii.
Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in
incita gospodariei de deseuri.
Deseurile recuperabile (hartie, carton, sticla) vor fi valorificate prin vanzarea
la societati de profil. Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.
Sortarea deseurilor se va face in functie de tipul deseu colectat (uleiuri,
resturi menajere, sticla, hartie, resturi rezultate din instalatiile interioare sanitare
etc.)
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
4.1.4.Managementul deseurilor in perioada de executie a obiectivului
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de realizare a lucrarilor
prevazute la DDI.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
124
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII
Organizare de
santier
Menajer sau
asimilabile (inclusiv
resturi de la
prepararea hranei)
Deseuri metalice
In interiorul incintei se vor
organiza puncte de colectare
prevazute cu containere de tip
pubela.
Se vor colecta temporar in
incinta, pe platforme si/sau in
conteinere specializate. Vor fi
valorificate in mod obligatoriu
prin unitati specializate de
prestari servicii.
Deseuri materiale de
constructii
Din punct de vedere al
potentialului contaminant
aceste deseuri sunt inerte
(resturi de beton, steril
excavatii, etc). Pentru
valorificarea si eliminarea lor,
propunem:
• valorificarea locala;
• utilizarea ca material de
acoperire intermediara in
cadrul depozitului de
deseuri.
Se precizeaza ca
materialul rezultat
din excavatii se
valorifica in lucrare
la umpluturi
intermediare si la
acoperire dupa
inchiderea finala a
depozitului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
125
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII
Acumulatori uzati
Materiale cu potential
periculos atat asupra mediului
inconjurator cat si a
manipulantilor.
Vor fi stocate si depozitate
corespunzator, in vederea
valorificarii. Se va pastra o
evidenta stricta.
Vor fi predate
unitatilor de
recuperare
specializate.
Anvelope uzate
In cadrul spatiilor de
depozitare pe categorii a
deseurilor va fi rezervata o
suprafata si anvelopelor.
Se va proceda la eliminarea
acestor deseuri catre o unitate
economica de valorificare.
Deseuri tipice
pentru organizarile
de santier din
Romania. Se
recomanda
interzicerea in mod
expres prin acordul
de mediu a arderii
acestor materiale.
Slamuri petroliere
Aceste deseuri sunt generate cu
periodicitate mica.
Avand in vedere caracterul lor
periculos (inflamabilitate si
toxicitate) se propune
colectarea in recipienti metalici
inchisi (butoaie de 200 l din
tabla), depozitati in conditii de
siguranta.
Uleiuri uzate
Se vor colecta selectiv, o parte
fiind refolosita iar o parte
utilizata ca material
combustibil.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
126
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Practic deseurile tehnologice rezultate sunt eliminate /gospodarite cu
respectarea prevederilor legale.
4.2.Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului
- Deseuri tehnologice rezultate din procesele de stabilizare- vor fi
gestionate in conformitate cu natura lor
- Slamuri -slam - din bazinul pentru levigat;
-slam – de la rezervoarele pentru apa din precipitatii;
- substante toxice utilizate pentru dezinfectia autovehicolelor vor fi
depozitate si manipulate in conformitate cuu legislatia in vigoare;
-deseuri menajere.
Managementul deseurilor menajere este acelasi ca in perioada de
constructie.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
127
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 5.1. Apa
5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica
Apele curgatoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor
hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa
fiind de circa 1000 km, la care se adauga inca 1500 km ape secundare. Judetul
Arges, face parte din bazinul hidrografic Arges-Vedea.
Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante
bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si
alimentarile cu apa a centrelor populate si industriale , precum si irigarea
terenurilor agricole.
Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta
Muntilor Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea
lor dau nastere raului Arges. Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului
hidrografic sunt: Valsanul (L=79 km, F=348 km2), Raul Doamnei, care are si cel
mai mare aport de debit (L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72
km,F=1096 km2), Carcinovul (L=43 km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km,
F=3720 km2), Dambovnicul (L=110 km, F=639km2), Calnistea (L=112 km,
F=1748 km2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682 km2), Sabarul (Rastoaca)(L=174
km, F=1346 km2) si Raul Dambovita - cu cea mai mare lungime (L=286 km,
F=2824km2).
Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de
debit de peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
128
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din
zona sub alpina, unde alimentarea este mixta–pluvionivala si subterana–aceasta din
urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai
important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul
anului.
La Pitesti, Argesul primeste apele Raului Doamnei, unul dintre cei mai mari
afluenti ai sai, care colecteaza un manunchi convergent de rauri carpatice, avand
debite si un bazin hidrografic (1822 km2) ce depasesc pe cele ale cursului
principal. In avale de Pitesti, Argesul primeste afluenti numai pe partea stanga,
dinspre Podisul Candestio, asa cum sunt Rancaciovul, Carcinovul, etc. Primul
afluent important de dreapta este Neajlovul, care izvoraste in apropiere de Pitesti si
strabate paralel cu Argesul, campia piemontana.
Panta mediea raului principal este de 6, pe cand cea a afluentilor principali
se incadreaza intre 6 (Dambovita) si 25 (Valsanul). Coeficientul sau de sinuozitate
este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113prezinta un regim de curgere
nepermanent.
Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 in zona de munte
(cursul superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre
colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4-0,5km/km2 in zona de campie.
In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog,
afluent al Oltului, cu obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu.
Partea de nord a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului
Vedea (15 km), cu obarsia in podisul Cotmeanei, care are o serie de afluenti, care
isi aduna apele din zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorasc
din Campia Piemontana a Vedei (Bureda, Valea Cainelui, Teleormanul).
Din datele transmise de A.B.A. Arges-Vedea, resursele de apa pentru anul
2012 au fost:
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
129
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Spatiul hidrografic/ Felul sursei
Resursa teoretica de apa
(mil mc/an)
Resursa utilizabila de apa (mil mc/an)
B.H.Arges
Ape de suprafata 1960.000 1671.654
Ape subterane 696.000 536.112
Total 2656.000 2207.766
B.H. Vedea
Ape de suprafata 363.000 40.500
Ape subterane 172.000 150.000
Total 535.000 190.500
O caracteristica a raului Arges in judet este data de numeroasele lacuri de
acumulare care sunt : Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele,
Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt : Rausor
(raul Targului), Pecineagu (raul Dambovita), Maracineni (de rezerva-raul
Doamnei), Baciu (raul Doamnei), Valsan.
Lacurile
O particularitate a peisajului alpin din judetul Arges o constituie lacurile
glaciare, care prin pozitia si marimea lor dau un pitoresc deosebit crestelor semete
ale muntilor.
Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras, unde
glaciatiunea a avut o mare extindere in pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri
glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, 12 sunt ocrotite in
conformitate cu Legea 5/2000.
Lacurile de origine glaciara sunt cantonate in complexele de caldari de la
obarsia raurilor mari, la altitudini de peste 2000 m. Dintre acestea se remarca
lacurile Jgheburoasa, Galbena, Buduri, Rosu, situate in caldarile de la izvoarele
Raului Doamnei, precum si lacurile de la obarsia Argesului: Buda, Capra, Caltun,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
130
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Podul Giurgiului, acesta din urma avand cea mai mare altitudine din Fagaras (2264
m). In Muntii Iezer se intalneste un singur lac glaciar, Iezer situat in caldarea cu
acelasi nume, de la izvoarele Raul Targului.
Lacurile antropice. Acestea sunt reprezentate in primul rand prin lacurile de
acumulare amenajate in bazinul superior al raului Arges, cu scopuri energetice si
de alimentare cu apa.
Acumularea Vidaru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges,
avand urmatoarele caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul
total de NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din beton in dubla curbura cu o
lungime a frontului de 307 m si inaltimea de 165 m.
Comuna Ratesti este situata in Campia Pitestiului, pe dreapta vaii Argesului
si pe cursul superior al raului Neajlov.
Pe amplasament nu au fost identificate cursuri permanente si/sau temporare
de apa.
Amplasamentul obiectivului este situat la o distanta de peste 6 km de raul
Arges, fiind amplasat intre Raul Neajlov (singurul afluent de dreapta mai important
al Argesului, care are o scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul anului) si
Paraul Mozacu (cel mai important afluent al raului Drambovnic, de pe partea
stanga).
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
131
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Reteaua hidrografica in zona amplasamentului
Ape subterane
In judetul Arges, distributia apelor subterane, respectiv a celor freatice,
reflecta principalele trepte si unitati de relief in cadrul carora sunt cantonate.
In zona muntoasa, alcatuita in cea mai mare parte din roci cristaline
compacte, fisurate, apele freatice se gasesc mai ales in patura de alterare si in
depozitele groase de grohotisuri din caldarile si vaile glaciare. Pantele mari ale
reliefului favorizeaza un drenaj intens al apelor freatice de pe interfluvii, iar
precipitatiile abundente asigura mentinrea unor mari cantitati de ape freatice in
munti, marcate de existenta numeroaselor izvoare cu apa de buna calitate.
In masivele cristaline (mai ales in muntii Fagaras si Iezer), circulatia apelor
freatice este intensa. Debitele specifice subterane variaza intre 3 si 11 l/s/km2, iar
mineralizarea apelor freatice este in general redusa.
In Masivul Piatra Craiului si culoarul Bran-Rucar, prezenta calcarelor si
conglomeratelor calcaroase mezozoice, puternic tectonizate si fisurate, asigura
inmagazinarea unor mari cantitati de ape freatice si de adancime. De asemenea, in
Perimetru depozit
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
132
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges lungul principalelor linii tectonice din cadrul culoarului intramontan al Lovistei,
umplut cu sedimente neogene, se gasesc ape freatice bogate, care prin drenaj adanc
se dispun in mai multe orizonturi freatice si captive descendente.
In cadrul zonei subcarpatice, alcatuite din depozite de molasa neogena, cu
intercalatii de gipsuri si cu unele iviri de roci salifere, apar numeroase izvoare
sarate, a caror prezenta este atasata de toponimie (Apa Sarata, raul si satul Slanic,
etc.)
Mai la sud, in depozitele groase de pietrisuri villafranchiene, puternic
permeabile, ale zonei piemontane inalte, apele superficiale se infiltreaza rapid,
stratele freatice gasindu-se la adancimi de peste 100 m pe interfluvii (chiar sub
nivelul albiilor fluviatile), fapt care explica cursul intermitent al paraielor si lipsa
de apa din aceasta regiune (mai ales in Podisul Cotmeana).
In cadrul campiei piemontane, stratele freatice se afla la o adancime ce
variaza intre 10 si 30 m pe interfluvii, fiind acumulate in nisipuri fluviatile cu
lentile de pietrisuri. In sudul campiei piemontane, apele freatice sunt interceptate,
pe linia unor bogate izvoare, de catre rauri ale caror cursuri de vin permanente, asa
cum se remarca in Campia Gavanu- Burdea.
De asemenea, se pot mentiona apele de adancime cantonate in depozitele de
pietrisuri si nisipuri cu structura torentiala (de Candesti), la contactul dintre
Piemontul Getic si Campia Romana, unde acestea sunt puternic ascensionale,
arteziene si potabile.
Conform Directiei Apelor Arges-Vedea, zonei analizate ii corespunde corpul
de apa subterana Corpul ROAG08 Pitesti.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
133
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Corpurile de ape subterane freatice de pe teritoriul Directiei Apelor Arges – Vedea
(GEO-ECO-MARINA, 2008)
Corpul este de tip poros permeabil cantonat in nisipurile care se dezvolta la
vest de raul Arges si include aproape in intregime spatiul ocupat de Campia Vlasiei
si partial Campia Gavanu-Burdea.
Aceasta unitate hidrogeologica, cu aspect de campie, este slab fragmentata,
fiind segmentata in interfluvii largi de catre vaile adancite care prezinta terase
localizate pe partea stanga a acestora.
Mineralizatia totala a apelor variaza intre 100 mg/l si 1000 mg/l ajungand
uneori pana la 3000 mg/l si sunt de tipul bicarbonatat- calcice.
Complexul de marne situat deasupra stratului acvifer confera acestuia o buna
protectie impotriva poluarii de la suprafata. Infiltratia eficace este cuprinsa intre
50-60 mm/m2/ an.
Apele sunt bicarbonat calcice si magneziene, slab mineralizate.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
134
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Variatia chimismului apelor este relativ scazuta, diagramele Piper si
Schoeller, reliefand o variatie a concentratiei in calciu si magneziu, in prezenta
relativ constant mica a sulfatilor.
Diagramele Piper si Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale apei unor foraje de
observatie amplasate pe suprafata corpului de apa subterana
Importante surse de poluare sunt reprezentate de poluarea din surse agricole
si industriale. Astfel, valori depasite se inregisteaza, in principal, la indicatorul
NH4 si in proportie mult mai mica la NO3 si NO2.
Principalii poluatori industriali sunt: Petrom Pitesti, Arpechim Pitesti si
Avicola Mihaesti.
Alte surse de poluare sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate
de la Pitesti, precum si de activitatea antropica desfasurata in localitatile din zona.
Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost intalnit in forajele executate,
acestea se afla la o adancime mai mare de 15,0 m fata de cota initala a terenului.
Conform studiului geotehnic, se specifica ca in perioadele cu precipitatii
abundente, apa are posibilitati de stagnare la suprafata terenului. Prezenta statului
de roci impermeabile (argilos) si a unei suprafete topografice a terenului orizontala
sau cvasiorizontala, precum si precipitatiile bogate pot realiza conditii propice
pentru acumularea excesului de umiditate, respectiv fenomenul de baltire/ochiuri
de apa. Masurile ameliorative pentru astfel de terenuri privesc regularizarea
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
135
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges regimului umiditatii terenului, deesecarea-capturarea excesului de apa de suprafata
sau din profilul solului si constau in drenajul de suprafata.
Studiu hidrogeologic
Din cercetarile efectuate s-au pus in evidenta in regiune un orizont acvifer
freatic asociat luncii Argesului si un complex acvifer de adancime corespunzator
’’Stratelor de Candesti’’.
Orizontul acvifer freatic se intalneste in lunca Argesului, are grosimi de 5-8
m, si nivelul hidrostatic situat la adancimi de 1-5 m.
Complexul acvifer de adancime se dezvolta spre nord avand mai multe
orizonturi acvifere in zona Platformei Candesti si are caracter artezian in luncile
parailelor ce brazdeaza platforma.
Aceste orizonturi acvifere cantonate in ’’Stratele de Candesti’’ de varsta
pleistocen inferior (constituite din alternanta de argile, argile nisipoase, nisipuri si
pietrisuri) si romanian (constituite din alterntanta de argila, argila nisipoasa si
nisipuri fine si medii) constituie sursa de apa potabila pentru intreaga Platforma
Candesti.
Raspandirean in spatiu a acestor orizonturi acvifere cat si caracteristicile lor
hidrogeologice sunt tributare conditiilor geologice de formare ale rocilor magazin
si ale stratelor argiloase impermeabile.
In situatia geomorfologica actuala se constata:
La nord de raul Arges, in Piemontul Candesti, ’’ Stratele de Candesti’’ au
grosimi relativ mari, intre 150-300 m si cantoneaza orizonturi acvifere
sub presiune, cu potential acvifer important si cu unele manifestari
arteziene.
La sud si vest de raul Arges, in Platforma Cotmeana, ’’ Stratele de
Candesti’’ se subtiaza iar potentialul acvifer al acestora este foarte redus.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
136
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Intre cele doua sectoare descrise mai sus, imediat la sud de raul Arges, cu
extindere in sectorul Ratesti, exista o zona de tranzitie, cu numeroase
indintari de facies, unde se constata mari neuniformitati ale
caracteristicilor hidrogeologice determinate de foraje.
Stratele acestui complex se alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor in
zonele de aflorare, prin infiltrarea apelor retelei hidrografice (este cunoscut
fenomenul de infiltratie prin pierderile de debit ale apelor de suprafata in acest
perimentru) si prin drenarea acviferului freaticl.
Structura monoclinala a stratelor face ca nivelul piezometric sa devina
ascensional ca urmare a cresterii presiunii de strat, iar in unele zone artezian.
Directia de curgere este dirijata catre S si indica un flux al curentului
subteran catre raul Arges, panta hidraulica fiind 2-3%.
Consideratii hidrogeologice si hidrochimice locale
Rezultatele investigatiilor de teren si prelucrarea lor grafica au permis
cunoasterea in detaliu a conditiilor hidrogeologice din zona, cu o evidentiere a
suselor potentiale de apa subterana, dupa cum urmeaza:
A) Orizontul acvifer freatic
B) Complexul acvifer de adancime, il vom denumi ’’ Complexul acvifer de
varsta pleistocen inferior-romanian’’ (Stratele Candesti)
A) Complexul acvifer freatic
In lunca raului Arges, ca si in perimentul de studiu, au fost sapate foraje de
observatie si puturi domestice, cu adancimi de 12-30 cm si debite de 1-2 l/s. In
satul la sud de DN7 nivelul piezometric al acviferului freatic este situat la adancimi
de 5-10 m. Din pacate, apa nu este potabila, existand depasiri mari ale
concentratiei ionilor de NO2 si NO3.
Apele subterane de tip freatic au fost interceptate in puturile taranesti
executate de localnici in gospodariile lor sau stradale in vederea alimentarii cu apa. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
137
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Acestea sunt cantonate in depozite grosiere intalnite pe intervalul 5-19 m si
sunt alimentate exclusiv din precipitatii care cad pe suprafata lor de dezvoltare.
Debitele lor sunt variabile in timpul anului in functie de regimul
precipitatiilor , nivelul hidrostatic crescand in perioadele cu ploi abundente si de
lunga durata si scazand pana la secare in perioadele de seceta prelungita.
Din punct de vedere hidrochimic acestea nu indeplinesc in totalitate
conditiile de potabilitate, fiind supuse poluarii in urma infiltratiilor de la suprafata.
Avand in vedere cele doua aspecte consideram ca apele subterane de tip
freatic din zona nu constituie o sursa sigura pentru alimentarea cu apa, atat
cantitativ cat si calitativ, fapt pentru care nu se recomanda captarea lor.
B) Complexul acvifer de varsta pleistocen inferior-romanian
Acesta este cunoscut ca avand un potential acvifer mare si reprezinta o sursa
sigura de apa potabila.
Acest complex este constituit din depozitele villafranchiene sedimentate in
faciesul ’’ Stratele de Candesti’’, cu grosimi de 100-150 m, alcatuite din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri, cu o mare capacitate de immagazinare a apei.
Apele subterane de adancime sunt alimentate pe capete de strat din zonele
mai inalte avand debite relative constante si un grad ridicat de potabilitate. O
caracteristica importanta a acviferelor de adancime o constituie si faptul ca sunt
subpresiune, facandu-le usor exploatabile.
Consideratii hidrochimice In Piemontul Candesti analiza hidrochimica a probelor de apa a pus in
evidenta existenta unor ape cu un grad ridicat de potabilitate, ape ce se inscriu in
categoria apelor potabile in limite normale.
Gradul ridicat de potabilitate al apei este determinat de permeabilitatea mare
a depozitelor acvifere freatice constituite din pietrisuri cu nisip si bolovanis si de
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
138
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges regimul hidrodinamic care se caracterizeaza in zona de lunca printr-un drenaj mare
al acviferului catre rau, ceea ce indica o circulatie rapida a apei subterane.
Graficele circulare pun in evidenta prezenta apelor de tipul bicarbonato-
sulfato-calcio-magneziene, cu continuturi reduse de clor.
Pentru cunoasterea conditiilor hidrogeologice ale zonei si potentialului de
debitare a acviferelor de adancime au fost folosite datele unui foraj executat de
S.C.ACVADRILL S.R.L. Pitesti pentru alimentarea cu apa a unei ferme
zootehnice, la sud de satul Furduesti, jud. Arges.
Forajul a fost sapat in sistem hidraulic cu circulatie inversa, cu instalatie
FA12, la adancimea de H=120 m.
Pe baza probelor de teren recoltate in timpul forajului, si a diagrafiei
carotajului executat la adancimea de 100 m, s-a stabilit captarea urmatoarelor strate
poros permeabile:
Stratul I (14.50-18.00 m)- pietris diferit cu nisip mediu - mare cenusiu;
Stratul II (45.00-48.00 m) – pietris diferit, mai mult mic cu nisip mediu-
mare cenusiu-galbui;
Stratul III (50.00-53.00 m) – pietris diferit mai mult mic cu nisip mediu-
mare cenusiu;
Stratul IV (59.50-64.00 m) – pietris diferit mai mult mic cu nisip mediu-
mare cenusiu;
Stratul V (81.50-92.00 m) – complex de nisipuri cenusii-galbui cu
pietrisuri mai mult mici si nisipuri medii-mari, cu o lentila de argila.
Forajul a fost executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatie
de tip FA12,5, astfel:
Foraj cu sapa Ø 609 mm pe intervalul 0,00-8,00 m;
Foraj cu sapa Ø 444,5 mm pe intervalul 8,00-120,00 m;
Efectuarea operatiunilor geofizice; _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
139
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tubarea coloanei definitive- burlane PVCØ 180 mm VALPLAST;
Tubarea coloanei filtrante tip PVCØ 180 mm in lungime totala de
15.50m
Pozitia filtrelor:
15,00-18,00=3,00 m
46,00-48,00=2,00 m
50,00-53,00=3,00 m
60,00-63,50=3,50 m
85,00-87,00=2,00 m
88,00-90,00=2,00 m.
Total filtre= 15,50 m
Pozitia centrorilor: 95, 70, 55, 40, 25
Decantor pe intervalul : 105,00-90,00= 15,00 m
introducerea materalului filtrant (sort 3-7 mm) pe intervalul: 12,00-10,00;
realizarea unui dop de argila pe intervalul 10,00-8,00=2,00 m;
cimentarea spatiului inelar pe intervalul 8,00-3,50 m;
denisiparea si probe de debit, cu determinarea nivelelor hidrost-
hidrodinamic
S-a introdus pompa mamuth, sistem alaturat Ø 63x25 mm, cu sorbul la 105
m si injectia de aer la 45 m, si s-a liftat pana la limpezirea apei. S-au obtinut
urmatoarele rezultate:
TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III
Nivel hidrostatic Nhs=9,30 m Nhs=9,30 m Nhs=9,30 m
Nivel hidrodinamic Nhd=10,80 m Nhd=12,47 m Nhd=13,86 m
Debit Q= 2,86 l/s Q= 4,04 l/s Q= 5,60 l/s
Denivelare s=1,50 m s=3,17 m s=4,56 m
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
140
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Din datele prezentate mai sus rezulta ca sursa de apa sigura, atat cantitativ
cat si calitativ, pentru alimentarea cu apa a obiectivului o constituie apele subetrane
de adancime, cantonate in complexul acvifer al Stratelor de Candesti, care sunt
alcatuite dintr-o alternanta de depozite poros-permeabile, constituite din pietrisuri,
nisipuri si bolovanisuri, cu depozite impermeabile, constituite din argile si marne.
Stratele acestui complex acvifer sunt situate sub baza vailor principale si se
alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor in zonele de aflorare si din freatic acolo
unde vin in contact direct.
Structura moniclinbala a acestora face ca nivelul piezometric sa devina
ascensional pana la artezian, datorita presiunii de strat.
Directia principala de curgere este catre sud- sud est, indicand un flux al
curentului subteran spre raul Vedea, cu o panta de 2-3%.
Datele furnizate din forajul descris, evidentiaza faptul ca Stratele de
Candesti din baza Pleostocenului inferior inmagazineaza insemnate cantitati de ape
subterane usor exoplotabile datorita presiunii de strat.
Dupa cum s-a vazut, in foraj au fost interceptate, pana la adancimea de 120
m mai multe intervale poros-permeabile care au fost captate prin introducerea
coloanei filtrante.
Interpretarea rezultatelor obtinute in urma pomparilor experimentale pune in
evidenta urmatoarele aspecte:
nivelurile hidrostatice sunt situate la adancimi mici fata de primul strat
captat, indicand o presiune de strat ridicata;
nivelurile hidrodinamice, deasemenea sunt situate la adancimi mici,
rezultand denivelari corespunzatoare, respectiv de 10,5
debitele de apa obtinute la denivelarile respective au valori destul de
bune, respectiv intre 2,86 si 5,60 l/s rezultand un debit specific q=0,119
l/sm; _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
141
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Din punct de vedere hidrochimic apele subterane din complexul acvifer al
Stratelor de Candesti, intrunesc conditiile de potabilitate conform prescriptiilor
Legii Apelor nr 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Avand in vedere aceste caracteristici se fac urmatoarele recomandari:
alimentarea cu apa a centrului de depozitare sa se realizeze din acviferele
de adancime;
captarea acviferelor de adancime se va face printr-un foraj H=120 m,
amplsat in incinta obiectivului, care sa asigure necesarul de apa de 2,2 l/s,
conform previarului de calcul efectuat de proiectant;
forajul va fi executat in sistem hidraulic dupa un program de lucru care sa
respecte urmatoarele operatiuni:
- prepararea fluidului de foraj cu greutatea specifican de 1,10-1,15
kgf/dcm si vascozitatea de 40-45 sec
- foraj cu sapa de Ø609 mm pe intervalul 0,00-8,00 m;
- foraj cu sapa de Ø445 mm pe intervalul 8,00-120,00 m;
- recoltarea de probe de roci din stratele interceptate;
- definitivarea forajului pe baza diahrafiei electrice a carotajului
corelata cu probele prelevate;
- coloana definitiva si filtranta cu care se tubeaza sa fie de buna calitate
pentru evitarea papusarii filtrelor;
- introducerea materialului filtrant se va face prin circulatia noroiului
pentru a nu se crea poduri in spatiul inelar;
- executarea unui dop de argila si cimentarea spatiului inelar in vederea
izolarii stratelor de suprafata;
- pompari experimentale in vedereea obtinerii caracteristicilor
hidrogeologice (Nhs, Nhd, Q).
Stratele captate vor fi stabilite de catre geolog la executie pe baza
probelor de sita si a diagrafiei electrice; _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
142
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tipul de filtre si sortul de pietris margaritar vor fi stabilite pe baza
granulometriei stratelor captate;
In vederea evitarii oricarei posibilitati de impurificare a apei, in jurul
forajului vor fi instituite zonele de protectie sanitara cu regim sever de
restrictie.
Aceasta operatiune se va efectua cel tarziu odata cu punerea in functiune a
forajului, constructiilor si instalatiilor respective, luandu-se in considerare toti
factorii locali naturali si antropici care pot interveni in impurificarea apei si anume:
- Caracteristicile geomorfologice si geotehnice ale zonei;
- Structura si parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra
acviferelor captate, precum si acviferelor captate;
- Calitatea apelor de suprafata, in cazul cand acestea sunt in legatura
hidraulica cu stratele captate;
- Regimul de exploatare a captarii;
- Surse punctuale si difuze de poluare existente, etc.
In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care
sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratelor captate fata
de suprafata terenului si de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se va
institui numai zona de protectie cu regim sever, intrucat in acest caz zona de
protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu cea de protectie sanitara cu
regim sever.
Zona de protectie sanitara cu regim sever va fi circulara, cu centrul pe
pozitie forajului si raza de 10 m.
Terenul cuprins in aceasta zona va putea fi folosit numai pentru asigurarea
exploatarii si intretinerii sursei de alimentare cu apa, fiind interzise activitati
precum: amplasarea de constructii sau amenajari ce nu sunt legate direct de
exploatarea sursei, efectuarea de sapaturi si excavatii de orice fel, depozitarea de
materiale si a oricaror substante poluante, traversarea zonei cu sisteme de _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
143
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor care se colecteaza prin canalizare a
obiectivului.
Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice se vor
preleva probe de apa din sursa pentru a fi analizate in laborator hidrochimic
autorizat in vederea stabilirii potabilitatii conform prescriptiilor STAS 1342-96.
5.1.2. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a consumatorilor tehnologici si menajeri (numai
spalare), cat si pentru alimentarea hidrantilor de incendiu se realizeaza dintr-un put
propriu, forat la adancimea de cca 120 m, in care va fi montata pompa
submersibila la adancimea de 19 m, conform nivelului hidrodinamic al apei din
put.
5.1.2.1. Instalatia de alimentare cu apa a pavilionului
administrativ
Instalatia de alimentare cu apa a containerelor se va realiza din reteaua
exterioara.
Conductele pentru instalatia de apa rece sunt din PEID, avand diametrele
cuprinse intre 25mm - 32 mm si se monteaza aparent si din polipropilena PP-R.
Traseele si dimensiunile conductelor din reteaua de distributie sunt date in
planuri si vor fi respectate intocmai.
Pentru functionarea instalatiei interioare de apa va fi necesara o presiune
minima de 1.5 bari. Toate conductele de apa rece si apa calda menajera se vor
executa din polipropilena.
Toate obiectele sanitare se vor racorda la instalatia de distributie a apei
potabile prin intermediul unor robinete de inchidere, pentru a usura interventia
asupra acestora in caz de avarie.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
144
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges La dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa rece, apa calda menajera si
a instalatiei de canalizare, s-a tinut cont de debitele specifice pentru fiecare obiect
sanitar.
5.1.2.2.Caracteristici ale sursei de apa
Parametrii hidrogeologici ai acviferului freatic deschis, rezultati in urma
testelor de pompaj in regim nepermanent executate in forajul executat de SC.
ACVADRILL SRL PITESTI pentru alimentarea cu apa a unei ferme zootehnice,la
sud de satul Furduesti, jud. Arges. sunt:
• nivel hidrostatic NHst = - 9,30 m fata de cota teren;
• nivel hidrodinamic NHd =cca - 14,00 m fata de cota teren;
• denivelare maxima obtinuta, s = 4,56 m;
• adancimea de montare a pompei, Hpompa = -19.00 m.
Instalatii hidrotehnice : tip, presiune, stare tehnica
Avand in vedere ca nivelul hidrodinamic este de -14 m fata de cota
terenului, ca presiunea ce trebuie asigurata la este de +35 m, si tinand cont de
pierderea de sarcina de 5 mCA, s-a ales o electropompa avand : Hpompare=
Nhdmax+ Hgarda+Hmax hidro+Hdiv pierderi= 14+5+35+5=59 mCA
Debitul de apa ce trebuie asigurat este necesarul de apa menjera si
tehnologica pentru etapa 1, adica Q = 0,7 l/s=2,52 mc/h.
Putul va fi echipat cu o pompa submersibila de put, verticala, din otel inox,
avand caracteristicile:
- Q = 2,52 mc/h
- H = 59 mCA
- P = 1,1 kW
- tablou electric de automatizare si protectie cu carcasa metalica etans
IP 65, cu pornire directa pentru o electropompa echipata cu motor electric _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
145
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
trifazat de 0,55 kW, cu releu termic (cu protectie termica), cu urmatoarele
caracteristici,:
- protectie la scurtcircuit;
- protectie la suprasarcina;
- protectie la maxima si minima tensiune;
- protectie la lipsa faza;
- protectie la succesiunea fazelor;
- protectie la supraincalzirea bobinajului;
- comanda manuala si automata in functie de nivelul apei.
Conducta de refulare a pompei de alimentare cu apa din put este din OL Dn
40 mm, echipata cu apometru, clapet de sens si vana. si un filtru de Impuritati
Dupa forarea putului se va face analiza apei si se va vedea daca vor fi necesare si
alte tratari.
5.1.2.3.Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa
Metoda propusa este cea care se preteaza zonei si conditiilor hidrologice ale
amplasamentului.
5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa
Documentatia tehnica a proiectului prevede executarea tuturor instalatiilor
centrului in conformitate cu prevederile “ Documentului de referinta asupra
celor mai bune tehnici disponibile pentru industria de tratare a deseurilor”
(BAT-BREF) – august 2005/2006 – a Comisiei Europene – Directia Generala
Ccr (Centru comun de cercetare) – Institut pentru Perspective Tehnologice.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
146
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici,
chimici si biologici.
Din punct de vedere hidrochimic apele subterane din complexul acvifer al
Stratelor de Candesti, intrunesc conditiile de potabilitate conform prescriptiilor
Legii Apelor nr 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice se vor
preleva probe de apa din sursa pentru a fi analizate in laborator hidrochimic
autorizat in vederea stabilirii potabilitatii conform prescriptiilor STAS 1342-96.
5.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de
productie, daca este cazul
Nu este cazul
5.1.2.7.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de
impact a activitatii propuse
Nu este cazul.
5.1.2.8. Protectia calitatii apelor
Din desfasurarea normala a activitatii nu se produce poluarea apelor freatice.
5.1.3.Managementul apelor uzate
5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate
Retea levigat
Apele pluviale ce cad pe suprafata depozitelor, cat si cele ce cad pe
platformele de procesare deseuri, impreuna cu apele uzate menajere de la grupurile
sanitare sunt prevazute a fi colectate de reteaua de levigat (Plan retele anexat).
Prin urmare, levigatul va fi proveni de la :
- reteaua de drenaj din depozitele de deseuri, _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
147
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile,
- platforma de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
- habele din hala de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
- platforma cu habe de descarcare deseuri
- apele uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare care echipeaza
grupurile sanitare din pavilionul de exploatare, trecute in prealabil printr-o fosa
septica
- apele uzate rezultate din remiza utilaje, trecute in prealabil printr-un
separator hidrocarburi.
Sistem drenaj levigat din depozite
In stratul drenant de la baza depozitelor se inglobeaza o retea de drenaj a
apelor pluviale de pe suprafata depozitelor; datorita faptului ca deseurile sunt
ambalate in materiale impermeabile este destul de mic riscul de contaminare a
apelor pluviale.
Stratul drenant se va realiza din agregate de rau cu granulatia 16 – 32 mm, si
grosimea de min 50 cm si care are rolul de captare si drenare a apelor pluviale spre
o retea de drenaj ingobata la baza acestui strat.
In vederea protectiei stratului de drenaj de suprafata se aseaza la suprafata
acestuia un geotextil de polipropilena de 300 g/m2.
Reteaua de drenaj va conduce apele pluviale infestate spre un camin colector
echipat cu pompa submersibila si apoi in bazinul decantor levigat
Reteaua de drenaj se va executa din tuburi de polietilena de inalta densitate
(PEID), riflata, prevazute cu fante distribuite pe un sector de 220 grade.
Reteaua va cuprinde pentru fiecare depozit:
- un colector, avand diametrul de 250 mm, cu o lungime totala de 120 m pt
depozitul 1 si cate 150 m pentru fiecare din depozitele 2 si 3.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
148
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- tuburile drenante cu diametrul de 150 mm, cu fante, cu o lungimea totala
de 174 m pt depozitul 1 si cate 162 m pentru fiecare din depozitele 2 si 3.
Panta conductelor de drenaj este de 0,3%.
Colectoarele drenajului vor conduce apele in caminele colectoare, care se
afla in interiorul fiecarui depozit, si de acolo apele sunt pompate printr-o conducta
ingropata in taluz in cel mai apropiat camin de vizitare din afara depozitului; si
apoi sunt evacuate gravitational prin reteaua de canalizare levigat spre bazinul
decantor levigat.
Caminele de pompare s-a prevazut a se executa in interiorul fiecarui
depozit, avand cota radier la cota sapaturii depozitului si capacul la cota 0.00 a
terenului. In fiecare camin va fi prevazuta cate o pompa pentru levigat, astfel:
QDep 1 = 16,63 l/s x 0,35 = 5,8 l/s H pompa = 12,5 mCA P = 2,8 kW
Q Dep 2 = 20,26 l/s x 0,35 = 7,1 l/s P = 3,7 kW H pompa = 12 mCA
Q Dep 3= 21,52 l/s x 0,35 = 7,5 l/s H pompa = 12 mCA P = 3,8 kW
Pompele vor fi prevazute cu :
- cu tablou electric de comanda si protectie etans , IP 65
- cu protectie la scurtcircuit,
- cu protectie la suprasarcina,
- cu protectie la minima si maxima tensiune,
- cu protectie la lipsa faza,
- cu protectie la succesiunea fazelor,
- cu protectie la supraincalzirea bobinajului,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
149
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- comanda manuala si automata in functie de nivelul apei.
Levigatul de pe platformele de procesare deseuri
In incinta exista mai multe suprafete betonate, cu corindon, pe care se
proceseaza deseuri, si anume:
- platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile,
- platforma de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
- habele din hala de stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
- platforma cu habe de descarcare deseuri
- apele uzate rezultate din remiza utilaje, trecute in prealabil printr-un
separator hidrocarburi.
Apele pluviale ce cad pe suprafata acestor platforme betonate sunt
considerate infestate, potential impurificate de eventualul contact cu deseurile si
vor fi colectate separat prin rigole sau guri de scurgere cu sifon si depozit si
evacuate in reteaua de levigat.
Apele uzate menajere
Aceste ape provin de la chiuvetele, lavoarele, wc urile si dusuri din
grupurile sanitare din pavilionul de exploatare si sunt colectate si evacuate intr-un
camin de vizitare exterior, de unde sunt trecute printr-o fosa septica si apoi spre
reteaua de levigat.
Reteaua de levigat se va realiza din conducte de PEID Dn 200, prevazuta cu
camine de vizitare la maximum 50m, la intersectii sau schimbari de directie si este
ingropata sub cota de inghet. Levigatul colectat si condus prin reteaua de levigat va
fi evacuat in bazinul de levigat ce se va executa in zona de S-V a incintei.
• bazin decantor levigat
Bazinul decantor levigat este prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din
reteaua de levigat.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
150
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Bazinul este realizat in sapatura cu un taluz de 1:1,5, realizat din pereu de
beton de 15 cm grosime pe un strat de geomembrana PEID, asternuta pe un strat de
nisip de 5 cm grosime, si are dimensiunile in plan la cota 0,00 de : 14,15 m x 13 m
si adancimea totala de 3,55 m, fundat pe un strat de balast de 40 cm.
Bazinul de retentie spre bazinul de retentie levigat este prevazut a fi acoperit
cu un sopron metalic, in vederea evitarii patrunderii apelor pluviale in decantor.
Apele din bazinul spre bazinul de levigat vor fi transportate cu autovidanja
la statia de epurare in prima etapa, iar in etapa 2 vor fi epurate in statia de epurare
proprie, ce se va realiza in aceasta etapa.
Instalatii sanitare interioare
• pavilion administrativ
Instalatia de alimentare cu apa rece a containerelor se va realiza din reteaua
exterioara.
Conductele pentru instalatia de apa rece sunt din PEID, avand diametrele
cuprinse intre 25mm - 32 mm si se monteaza aparent si din polipropilena PP-R.
Traseele si dimensiunile conductelor din reteaua de distributie sunt date in
planuri si vor fi respectate intocmai.
Conducta de canalizare ape uzate menajere, provenite de la grupurile
sanitare din pavilionul administrativ, se va realiza din PVC- KG, Pn 4, De= 50mm-
110 mm, ) integrate in container, cu racordare la canalizare prin peretele lateral.
Adancimea medie de pozare de 1,00 m si o panta i = 2 % spre caminul de pe
reteaua de canalizare.
Conductele de canalizare interioara se vor executa din tuburi de PVC - KG
pentru canalizare, avand urmatoarele diametre 50 si 110 mm.
Pantele de montaj a conductelor orizontale sunt date in urmatorul tabel:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
151
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Diametru conductei (mm) Panta de montaj
32 0,035
40 0,035
50 0,035
110 0,020
Sifoanele de pardoseala, simple sau combinate, vor fi din polipropilena, cu
rama si gratar din inox.
Coloanelor de canalizare li se vor asigura aerisirea naturala prin prelungirea
acestora pana deasupra acoperisului, cu piese speciale date de producatorul
invelitorii.
Sustinerea conductelor se realizeaza cu bratari si coliere fixate de planseu
sau incastrate in zidarie, la distante de max. 10 diametre si la fiecare mufa de
imbinare. Conductele orizontale se monteaza cu panta de scurgere.
5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate
evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Q platf betonate= 50,95 l/s+ 65,07 l/s + 3,38 l/s = 119,40 l/s
Debitul separatorului de hidrocarburi nr.2 va fi de 120 l/s.
5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si
de poluanti, etc.
Documentatia tehnica a proiectului prevede executarea tuturor instalatiilor
centrului in conformitate cu prevederile “ Documentului de referinta asupra
celor mai bune tehnici disponibile pentru industria de tratare a deseurilor”
(BAT-BREF) – august 2005/2006 – a Comisiei Europene – Directia Generala
Ccr (Centru comun de cercetare) – Institut pentru Perspective Tehnologice.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
152
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate
Canalizarea a) Apele uzate menajere de la grupurile sanitare vor fi preepurate intr-o fosa
septica amplasata adiacent pavilionului de expoatare, apoi vor fi conduse
in reteaua de canalizare menajera/levigat, care deverseaza apele uzate in
bazinul de levigat. Reteaua de canalizare ape menajere si levigat va avea
diametrul De 200 mm.
La maxim 50m, la intersectii si la schimbarile de directie, s-au prevazut
camine de vizitare, din PVC - KG, De 400 mm.
b) apele uzate de la rampa spalare roti precum si canalizarea apelor de la
gurile de scurgere cu sifon si depozit, de pe platformele tehnologice pe
care se proceseaza deseuri, vor fi preluate de reteaua de canalizare
menajera si vor fi evacuate la bazinul de levigat.
Conducta de evacuare a acestora se va realiza din PVC-KG, Pn 4, De= 200
mm,cu adancimea medie de pozare sub adancimea de inghet si o panta i = 0,3 %.
c) Levigatul din reteaua de colectare levigat de la baza depozitelor va fi
pompat dintr-un camin amplasat in interiorul depozitelor, spre cel mai
apropiat camin al retelei de canalizare ape uzate menajere/levigat si va fi
evacuat in bazinul de levigat.
d) Conducta de evacuare a apelor pluviale provenite de la rigole si drum
sunt colectate intr-o basa, de aici apele sunt dirijate prin reteaua de ape
pluviale, urmand a fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale.
Conducta prin care este condusa apa spre bazin este din PVC – KG De
200-400 mm.
Apele colectate in bazinul de retentie sunt utilizate la stropirea spatiilor verzi
si a incintei prin intermediul unei pompe submersibile avand Q=3,5 l/s, H =10 m,
P= 3 kW.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
153
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tuburile de canalizare vor fi pozate subteran, pe un pat de nisip, in sapatura
de 0,8 m latime, la adancimi intre cca 0,7 m ÷ 2m.
Pentru a putea face interventii la retelele de canalizare s-au prevazut camine
de vizitare din PVC-KG De 400 mm si se vor amplasa la maximum 50 m si la
orice schimbare de directie.
Separatoare hidrocarburi
Acestea au rolul de separatoare de hidrocarburi, desnisipatoare si decantoare
si se prevad pentru retinerea hidrocarburile din apele uzate, inainte de procesul de
epurare
Separatoarele de produsele petroliere se vor plasa ingropat racordandu-se la
conducta de canalizare a apelor uzate incarcate cu suspensii (namoluri) si produse
petroliere.
Conducta de intrare in separator este la cota de -1,00 m fata de cota 0,00 a
terenului.
Separatorul de hidrocarburi nr.1
Apele provenite de la remiza utilaje, precum si apele pluviale rezultate de la
parcarea autoturismelor s-au prevazut a fi preepurate intr-un prim separator de
grasimi, de unde apoi vor fi conduse in reteaua de levigat/ape menajere si apoi la
bazinul levigat, de unde vor fi transportate cu autovidanja la statia de epurare.
Se va alege un separator de grasimi cu capacitatea de 10 l/s.
Separatorul de hidrocarburi nr.2
Un al doilea separator de hidrocarburi se va monta pe reteaua de canalizare
ape pluviale, inainte de intrarea in bazinul de retentie ape pluviale.
Debitul de ape pluviale colectat de pe platformele si drumurile interioare,
unde nu se proceseaza deseuri este :
Q platf betonate= 50,95 l/s+ 65,07 l/s + 3,38 l/s = 119,40 l/s
Debitul separatorului de hidrocarburi nr.2 va fi de 120 l/s. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
154
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Bazin retentie ape pluviale
Apele provenite de la rampa de spalare si de la spatiul tehnologic utilaje sunt
colectate in reteaua de canalizare, urmand a fi transportate spre un separator de
hidrocarburi. De aici apele sunt trimise spre bazinul de retentie ape pluviale
potential curate.
Apele pluviale curate de la zona de infrastructura, drumuri interioare, parcari
si rigolele exterioare a celulei de depozitare sunt colectate intr-un camin de vizitare
urmand a fi conduse spre bazinul de retentie ape pluviale.
Apele din bazinul de retentie ape pluviale sunt folosite la stropirea spatiilor
verzi si la spalarea masinilor de pe rampa de spalare cu ajutorul unei pompe
submersibile.
Bazinul este realizat cu un taluz de 1:1,5 si are dimensiunile in plan la cota
0,00 de: 21,95 m x 8,95 m si adancimea de 2,65 m, dintr-un strat de
geomembrana rugoasa din PEID, avand 2,5 mm grosime, asternuta pe un strat de
nisip de 5 cm grosime, fundat pe un strat de balast de 40 cm.
Conducta de apa intra in bazinul de retentie ape pluviale la cota radier -0,65
m fata de cota 0,00 a bazinului.
Apele uzate menajere
Aceste ape provin de la chiuvetele, lavoarele, wc urile si dusuri din
grupurile sanitare din pavilionul de exploatare si sunt colectate si evacuate intr-un
camin de vizitare exterior , de unde sunt trecute printr-o fosa septica si apoi spre
reteaua de levigat.
Bazin decantor levigat
Bazinul decantor levigat este prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din
reteaua de levigat.
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
155
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in
canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in
receptori naturali
Levigatul colectat si condus prin reteaua de levigat va fi evacuat in bazinul
de levigat ce se va executa in zona de S-V a incintei . Bazinul decantor levigat este
prevazut a colecta apele pluviale/levigatul din reteaua de levigat.
Apele din bazinul spre bazinul de levigat vor fi transportate cu autovidanja
la statia de epurare in prima etapa, iar in etapa 2 vor fi epurate in statia de epurare
proprie, ce se va realiza in aceasta etapa.
5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in
reteaua de canalizare a altor obiective economice
Nu este cazul.
5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti
Se impune conditia ca apele epurate sa respecte reglementarile legale in
vigoare.
5.1.4. Prognozarea impactului
In timpul executarii lucrarilor de investitie ale obiectivului
In timpul executiei lucrarilor de investitie nu se poate produce nici un fel de
impact major asupra factorului de mediu "apa".
Este necesar insa sa luam in calcul si sursele potentiale de poluare din
perioada de constructie, care pot fi clasificate in surse punctiforme si difuze.
In prima categorie se pot include evacuarile de ape uzate menajere provenite
de la organizarea de santier si de la punctele de lucru.
Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la angajatii santierului
amplasamentul va fi prevazut cu toalete ecologice. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
156
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de
materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, putand polua
solul, subsolul si apele subterane. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii
inchise sau acoperite.
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de
poluare ale apelor posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar putea
rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de
transport folosite in timpul constructiei DDI-ului. . Aceste scurgeri, datorate unor
cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele
cele mai vulnerabile.
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/
valorificare / eliminare.
Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita
orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in
spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil
impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a
lucrarilor de constructii: drumuri, platforme, retele electrice, dar data fiind
adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia litologica a terenului, ca
si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de contaminare este
aproape nul.
O posibila sursa de poluare a apelor subterane este forarea putului pentru
apa. Pentru a nu se produce poluarea panzei freatice este necesara respectare
recomandarilor prevazute in studiul hidrologic pentru forare, inclusiv cu instituirea
unei zone de protectie in conformitate cu prevederile legale.
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
157
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In timpul functionarii obiectivului
Impactul activitatilor de stabilizare si depozitare asupra apelor de suprafata si
apelor subterane este nesemnificativ in conditiile in care se respecta datele de
proiect si tehnologia de lucru , dar pota aparea poluari accidentale datorita :
• scurgeri de levigat rezultate in urma unor defectiunii in circuitul
levigatului;
• circuitului apei provenita din precipitatii, interceptata de zona neamenajata
a depozitului;
• circuitului apelor de spalare (platforme, instalatii, utilaje si mijloace auto);
• circuitului apelor menajere;
• sistemului de impermeabilizare al DDI in conformitate cu reglementarile
legale in vigoare.
• scurgerilor de combustibil;
• apele pluviale impurificate.
Levigatul reprezinta sursa majora de poluare a mediului in caz de gestionare
neconforma sau producerea de incidente/accidente. Din cauza continutului acestuia
(incarcare organica mare, metale grele, germeni patogeni, alti compusi chimici
poluanti), o posibila descarcare fara epurare cauzata de defectiuni ale sistemului de
etansare sau a celui de colectare si epurare duce la generarea unui impact
semnificativ asupra resurselor de apa.
Continutul in poluanti a apelor uzate rezultate de la spalarea autovehiculelor
si utilajelor de pe amplasament este asemanator levigatului (concentratiile sunt
totusi mai mici). Impactul produs de deversarea necontrolata a acestora este similar
cu cel al evacuarii levigatului neepurat.
Gestionarea neconforma a apelor uzate de tip fecaloid – menajer poate
genera un impact negativ asupra calitatii apei de suprafata prin poluarea cu materii
in suspensii, compusi organici si germeni patogeni.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
158
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Alte activitati care pot produce un impact negativ asupra apei sunt
gestionarea neconforma a deseurilor produse pe amplasament si functionarea
utilajelor si echipamentelor. Impactul produs este similar celui produs in faza de
constructie a depozitului.
Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea
depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in
conditiile unei exploatari corecte a procesului.
Putul forat pentru alimentarea cu apa a obiectivului va fi protejat
corespunzator. Nu va influenta conditiile hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului.
Este recomandata realizarea unor simulari pentru evaluarea impactului
asupra apei subterane pe baza transportului poluantilor in cazul unor scurgeri
accidentale de substante poluante care sa ofere informatii despre zona posibil a fi
afectata si timpul necesar frontului poluant sa strabata straturile pana la panza
freatica
Etapa de inchidere
Activitatile care pot genera un impact negativ asupra mediului in etapa de
inchidere a depozitului sunt aferente organizarii de santier, fiind similare cu cele
din etapa de constructie a depozitului.
Etapa de post-inchidere
In etapa de post-inchidere singurele activitati care se vor mai desfasura pe
amplasament vor fi cele de monitorizare si de a sistemului de colectare si epurare
levigat si a covorului vegetal. Acestea nu vor avea un impact asupra calitatii
resurselor de apa.
Prin inchiderea si impermeabilizarea celulelor a caror capacitate de
depozitare a fost epuizata se va intrerupe accesul apelor de precipitatii la masa de
deseuri. Debitul de levigat produs de pe suprafata acestor celule se va reduce in
timp iar incarcarea in poluanti va fi diminuata. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
159
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Putul forat pentru alimentarea cu apa a obiectivului va fi protejat
corespunzator. Nu va influenta conditiile hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului.
Este recomandata realizarea unor simulari pentru evaluarea impactului
asupra apei subterane pe baza transportului poluantilor in cazul unor scurgeri
accidentale de substante poluante care sa ofere informatii despre zona posibil a fi
afectata si timpul necesar frontului poluant sa strabata straturile pana la panza
freatica .
5.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu,
cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului
Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului.
5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor
uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu
in vigoare
Pentru etapa actuala nu este cazul, deoarece circuitul apelor uzate nu permite
descarcarea in mediu.
5.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de
apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate
si evacuate
Nu este cazul deoarece apele uzate nu vor fi descarcate in mediu..
Pe amplasament nu exista ape de suprafata. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
160
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone
protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de
evacuarea apelor uzate
Apa necesara functionarii obiectivului este prelevata prin intermediul unui
put ale carui caracteristici au fost descrise anterior.
5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in
corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)
Este recomandata realizarea unor simulari pentru evaluarea impactului
asupra apei subterane pe baza transportului poluantilor in cazul unor scurgeri
accidentale de substante poluante care sa ofere informatii despre zona posibil a fi
afectata si timpul necesar frontului poluant sa strabata straturile pana la panza
freatica .
5.1.4.7.Impactul transfrontier
Nu este cazul.
5.1.5.Masuri de diminuare a impactului
A. In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului
In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului nu se poate
produce nici un fel de impact major asupra factorului de mediu "apa".
Se recomanda luarea urmatoarelor masuri:
• Materialele de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale,
putand polua solul, subsolul si apele subterane, trebuie depozitate in
spatii inchise sau acoperite;
• Putul forat care va asigura apa va fi ingradit si va avea o placuta
avertizoare pe care se va inscriptiona faptul ca apa nu este potabila.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
161
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Va fi asigurata o zona de siguranta. In forarea sa vor fi respectate
recomandarile hidrogeologice de prevenire a poluarii panzei freatice.
• Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului nu
trebuie efectuata in organizarea de santier, ci in statii special
amenajate pentru astfel de operatiuni deoarece pot produce ape
impurificate cu substante de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.
In acest caz trebuie sa se realizeze, pana la inceperea lucrarilor, o zona de
spalare, urmata de o descarcare in canalizarea proiectata;
• Automonitorizarea tehnologica a executiei lucrarilor de investitie ale
obiectivului.
• Respectarea datelor de proiect pe perioada constructiei obiectivului.
B. In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
• Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;
• Supravegherea prin sisteme de monitorizare a calitatii levigatului;
• Supravegherea prin monitorizare a calitatii si nivelului apelor
subterane prin intermediul puturilor de monitorizare;
• Crearea unei rampe pentru spalarea autospecialelor de transport
deseuri;
• Supravegherea calitatii apelor epurate pentru a le putea reutiliza (in a
doua etapa) ;
• Interzicerea deversarii accidentale a apelor in spatiile naturale
existente in zona.
• Manipularea deseurilor se va face in deplina siguranta cu respectarea
prevederilor de transport si depozitare pentru fiecare deseu in parte;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
162
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• Asigurareazonei de protcctie sanitara conform legislatiei in vigoare
pentru putul de apa;
• Verificarea periodica a starii impermeabilizarii platformei de
stabilizare si celulelor de depozitare, bazinelor si rigolelor colectoare;
• Intretinerea in buna stare (curatare) a sistemelor de colectare a apelor
tehnologice si a bazinelor de epurare si stocare aferente;
• Intretinerea retelelor de transport si a suprafetelor tehnologice din
cadrul incintei;
• Depozitarea controlata a deseurilor si conforma cu reglementarile
legale.
5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra
caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa
Se vor respecta conditiile impuse prin proiect.
5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor
de apa si a zonelor de mal ale acestora
Nu este cazul.
5.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor
In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii si a masurilor
de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa nu vor fi poluari
accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin tratarea lor
conform legislatiei in vigoare.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
163
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie
hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al
constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila,
zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al
lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de
Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
Putul de apa va fi ingradit si semnalizat corespunzator.
5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA”
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
164
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.2. Aerul
4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona
Configuratia orografica a judetului Arges, cu dispunera altitudinala a
principalelor forme de relief, isi pune amprenta in mod nemijlocit asupra
distributiei maselor de aer si vremii, determinand etajarea elementelor climatice, de
la clima muntilor inalti de peste 2000 m pana la cea a campiei, precum si
diferentierea tipurilor de climat local caracteristice mai ales depresiunelor
intracarpatice si subcarpatice.
Fragmentarea accentuata a reliefului si expozitia diferita a pantelor fac ca
radiatia solara si, respectiv temperatura aerului sa fie distribuite in mod neuniform.
Astfel, valorile medii anuale ale temperaturii variaza de la -2°C pe varfurile cele
mai inalte de pe creasta Fagarasului pana la 10° C in sudul judetului. Zonele inalte
ale muntilor Fagaras, Iezer si Piatra Craiului sunt conturate de izoterma de 0°C,
valorile crescand in Masivul Leaota la 2°C, pe culmea Tamasului la 4°C, iar pe
treapta mai joasa a culoarului Rucar-Bran si a muncelelor de la sud, la 6° C. De
remarcat ca izoterma de 8° C contureaza ca zone mai adapostite culoarul vaii
Argesului si cel al Raului Targului, incepand din sud pana in zona subcarpatica.
Conform mediilor termice ale lunii ianuarie, temperatura cea mai scazuta
(-9° C) corespunde crestei Fagarasului pe o mare lungime a ei, precum si unor
portiuni mai restranse de pe culmea Iezerului si a Pietrei Craiului. Pentru masivul
Iezer este specifica izoterma de -7°C, care se intalneste insular si in celelalte
masive.
Cea mai ridicata valoare (-2° C) apare in partea sudica a Piermontului Getic.
Repartitia temperaturii medii a lunii iulie scoate in evidenta o diferenta de
14° C intre masivele muntoase cele mai inalte si campia din sud. Izoterma de 22°C,
care inconjoara pe la nord Campia Romana, trece prin extremitatea sudica a
judetului. Valorile cele mai scazute variazat intre 8° C pe varfurile culminante din
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
165
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Fagaras si Iezer, 12°C in Masivul Leaota, si 14°C pe creasta Piatra Craiului.
Culoarele Rucar-Bran si Tamas sunt conturate deasemenea de izoterma de14°C.
In ceea ce priveste temperaturile extreme-minime si maxime- se observa ca
acestea nu indica amplitudini termice prea mari. Temperaturile minime absolute
inregistrate au valori mai ridicate in zona de munte,-28°C la Rucar si in sudul
judetului, -27°C la Pitesti, coborand in zona dealurilor la -30.8°C la Curtea de
Arges si la -31°C la Campulung, unde in timpul iernii, se constata inversiuni de
temperatura de scurta durata.
In urma unor studii recente asupra inversiunilor de temperatura din culoarul
Rucar-Bran, s-a constatat ca la Campulung inversiunile sunt frecvente mai ales
iarna, dar apar si in lunile de vara. Consecintele inversiunilor de temperatura
constau aici, in ceturi frecvente, amplitudini ridicate, producerea mai devreme a
inghetului la sol, a brumelor timpurii de toamna si a celor tarzii de primavara.
Din analiza temperaturilor minime, reiese ca atat in zona muntoasa, cat si in
cea a dealurilor subcarpatice inghetul se produce in medie in primele zile ale lunii
octombrie, cu un decalaj de trei zile intre deal si munte, iar in zona delaurilor joase
si in campie in a doua jumatate a lunii octombrie. Ultimele ingheturi se produc in
intervalul cuprins intre 7 aprilie si 25 mai la Rucar, intre 28 martie si 13 iunie in
zona subcarpatica, si intre 4 martie si 24 mai in zona de contact dintre delauri si
campie.
Durata medie, a ultimului inghet oscileaza intre 3 mai in nordul judeului, si
17 aprilie la sud. Ingheturile tarzii de primavara pot produce pagube insemnate
promiculturii si viticulturii, ramuri importante in economia judetului Arges.
Un alt element climatic cu o mare variatie este nebulozitatea. Valorile anuale
ale nebulozitatii medii indica o crestere a acesteia in raport cu altitudinea. In zona
muntoasa, numarul mediu anual al zilelor cu cerul acoperit este de 134.8 la Rucar,
iar in zonele cele mai inalte, acest numar depaseste probabil 200 zile. In regiunea
subcarpatica, numarul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 128, iar mai la sud, la _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
166
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Curtea de Arges, scade la 106.7, urcand insa la Pitesti, la 132.5.Variatia
nebulozitatii poate constitui un indicator al repartitiei precipitatiilor atmosferice,
deoarece in zonele cu mare nebulozitate cad cele mai bogate precipitatii.
Date interesante ofera si modul in care variaza numarul anual de zile cu
ninsoare si a celor cu strat de zapada. Numarul mediu al zilelor cu nisoare variaza
de la peste 80 pe marile inaltimi ale muntilor, pana la circa 35-40 in Depresiunea
Rucar, scazand apoi la 25-30 la poala muntilor si la 20 in sudul judetului. Pe
crestele cele mai inalte, zapada incepe sa se depuna uneori inca din septembrie (in
Muntii Fagaras si Iezer) si se mentine in strat stabil pana in mai –iunie, in timp ce
pe delaurile inalte primele ninsori se inregistreaza in cursul lunii decembrie si
dureaza pana la sfarsitul lunii martie.
Durata medie a stratului de zapada oscileaza intre 150 si 200 zile in etajul
superior la muntilor inalti, fapt care se reflecta in procesele intense de modelare
nivala a culmilor alpine din Fagaras si Iezer. In Depresiunea Rucar, valorile
variaza intre 80 si 120 zile, iar in zona dealurilor scade de la 60-80 zile, ajungand
pana in jur de 50 de zile in sudul judetului.
Conform situatiei primite de la Administratia Nationala de Meteorologie,
datele climatologice pentru statiile meteorologice din judetul Arges, in anul 2012,
se regasesc in tabelul urmator:
Temperatura medie anuala a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII CAMPULUNG MUSCEL
2012 -3.1 -5.2 3.7 10.3 14.5 19.6 22.6 20.2 16.5 11.0 5.6 -1.2 Normala -2.6 -1.3 2.5 8.1 12.9 15.9 17.6 17.0 13.5 8.4 3.7 -0.6
CURTEA DE ARGES 2012 -2.9 -4.8 4.8 11.7 15.7 20.8 23.9 21.3 17.2 11.3 6.2 -1.2
Normala -2.6 -0.8 3.5 9.4 14.4 17.5 19.2 18.4 14.5 8.7 4.0 -0.3 DEDULESTI-MORARESTI
2012 -2.2 -4.8 5.2 11.7 15.4 20.9 24.4 22.6 18.4 12.2 6.3 -0.9 Normala -2.0 -0.8 3.3 9.3 14.2 17.4 19.3 18.8 15.2 9.6 4.5 0.1
PITESTI _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
167
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges 2012 -1.2 -4.3 5.9 12.7 16.6 22.1 25.5 22.9 18.7 12.9 7.2 -0.3
Normala -1.9 -0.3 4.1 10.1 15.2 18.6 20.3 19.6 15.9 10.1 4.9 0.4 STOLNICI
2012 -2.1 -6.4 5.4 13.0 16.8 22.5 26.3 24.0 19.3 13.3 6.9 -1.4 Normala -2.6 -0.6 4.2 10.7 16.0 19.4 21.3 20.7 16.7 10.4 4.7 -0.2
Temperatura medie anuala a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2012, comparativ cu normala climatologice (1961-1990)
Statia meteorologica Temperatura medie anuala (°C)
2012 Normala CAMPULUNG MUSCEL 9.5 7.9
CURTEA DE ARGES 10.3 8.8 DEDULESTI- MORARESTI 10.8 9.1
PITESTI 11.6 9.7 STOLNICI 11.5 10.1
Temperatura minima si maxima a aerului (°C) la statiile meteorologice din judetul Arges in anul
2012 Statie meteorologica Temperatura
minima anuala (°C)
Data de producere
Temperatura maxima
anuala (°C)
Data de producere
CAMPULUNG MUSCEL -21.2 02.02.2012 36.2 07.08.2012 CURTEA DE ARGES -22.9 09.02.2012 37.4 25.08.2012
DEDULESTI - MORARESTI -18.8 09.02.2012 36.1 25.08.2012 PITESTI -19.4 09.02.2012 39.1 07.08.2012
STOLNICI -25.6 09.02.2012 39.6 07.08.2012
Regimul precipitatilor
Variatia in altitudine a formelor de relief determina o evidenta etajare a
cantitatilor de precipitatii pe cuprinsul judetului. In zona muntoasa cu altitudini de
peste 1200 m, valoarea medie anuala a precipitatiilor este de 1000 mm si creste
pana la 1200 mm in portiunile inalte ale muntilor si chiar la peste 1400 mm pe
varfurile Fagarasului. Precipitatile abundente din aceasta regiune si repartitia lor
uniforma in decursul anului asigura alimentare permanenta a retelei hidrografice,
care ofera un bogat potential hidroenergetic.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
168
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In Depresiunea intramontana Rucar-Podul Dambovitei si intr-o buna parte
din regiunea subcarpatica, mediile anuale ale precipitatiilor variaza intre 800-900
mm. In zona dealurilor, desi precipitatiile au valori medii situate intre 800 si 600
mm, cantitatile maxime anuale pot atinge in anii ploiosi valori foarte mari.
In ceea ce priveste regimul anual al precipitatiilor se observa variatii de la o
luna la alta. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in lunile mai si iunie
datorita in buna parte convectei termice directe. Valorile cele mai scazute de
precipitatii se inregsitreaza in februarie.
In lunile calde ale anului pot cadea in 24 de ore cantitati mari de apa, care
depasesc media lunii respective. In timpul verii, ploile fiind foarte rapide si
abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distructive.
Ploile torentiale au insa o frecvena si o intensitate mai mare in regiunea montana,
unde are loc formarea norilor de convectie termica, care produc puternice averse cu
descarcari electrice.
In anul 2012, cantitatea anuala de precipitatii inregistrata la statia
meteorologica Pitesti si la statiile mteorologice din judet este redata in urmatoarele
tabele: Cantitatea lunara de precipitatii (mm) cazuta la statiile meteorologice din judetul Arges, din
anul 2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII CAMPULUNG MUSCEL
2012 30.4 58.8 2.1 139.2 145.7 85.1 49.9 58.7 54.0 54.2 54.8 64.7 Normala 43.1 42.8 40.9 58.9 99.5 124.3 99.7 86.5 50.0 50.4 57.7 50.1
CURTEA DE ARGES 2012 44.6 54.5 2.0 97.5 190.1 165.8 41.1 22.5 19.1 57.8 45.7 75.5
Normala 41.1 42.7 41 61.8 98.1 104.1 91.6 69.1 44.8 49.8 55.7 51.7 DEDULESTI-MORARESTI
2012 64.3 64.3 3.1 88.5 134.3 74.0 63.0 23.3 13.5 44.3 39.5 68.9 Normala 37.4 41.1 38.7 58.7 92.2 93.5 92.8 70.3 51.5 48.7 52.8 50.5
PITESTI 2012 59.0 73.1 2.1 89.0 111.9 89.2 12.0 61.4 30.4 36.6 35.7 80.4
Normala 37.5 39.4 37.0 54.9 79.6 94.5 81.8 56.9 46.4 39.8 50.9 50.1 STOLNICI
2012 69.8 48.8 2.5 58.8 121.6 59.6 7.6 21.2 23.8 22.2 21.2 56.7 Normala 34.1 36.6 34.9 48.8 71.4 72.7 78.7 55.6 38.9 35.4 42.6 39.8
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
169
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Cantitatea anuala de precipitatii (mm) cazuta la statiile metorologice din judetul Arges, din anul
2012, comparativ cu normala climatologica (1961-1990)
Statia meteorologica Cantitatea anuala de precipitatii (mm) 2012 Normala
CAMPULUNG MUSCEL 797.6 803.8 CURTEA DE ARGES 816.2 751.5
DEDULESTI- MORARESTI 681.0 728.3 PITESTI 680.8 668.9
STOLNICI 513.8 589.5
Caracterizarea regimului termic si pluviometric in anul 2011 comparativ cu anul 2010, la statiile meteorologice din judetul Arges
Statia meteorologica Temperatura
medie anuala (°C) Cantitatea anuala
de precipitatii (mm)
2011 2010 2011 2010 CAMPULUN G MUSCEL 8.7 9.0 611.3 1063.3
CURTEA DE ARGES 9.5 9.9 495.7 1044.6 DEDULESTI-MORARESTI 9.7 9.8 515.1 911.6
PITESTI 10.7 10.9 579.2 806.1 STOLNICI 10.3 10.9 526.3 804.1
Cantitatile anuale de precipitatii (1961-2000)ANMH
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
170
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Regimul eolian
Crestele inalte ale muntilor Fagaras, Iezer si Piatra Craiului sunt expuse
vanturilor dominante de nord-vest, care au o frecventa si o intensitate deosebita.
Frecventa si viteza maxima (peste 40 m/s) a acestor vanturi se inregistreaza
la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, vara fiind un anotimp mai calm.
Directia vanturilor dominante se poate constata dupa efectele lor asupra
solului si zapezii. Pe versantii adapostiti ai muntilor, expusi spre est si sud-est,
zapada se acumuleaza in cantitati mari (de exemplu, in caldarile glaciare si pe
’’asezaturi’’, adica pe locurile umede, unde persista mai mult timp primavara), pe
cand pe versantii opusi, zapada este viscolita si compacta, iar pe creste ea este
depusa intr-un strat subtire, formand in partea opusa cornise.
Pozitia, directia si in general, configuratia orografica a masivelor muntoase
si deluroase produc perturbatii si devieri curentilor de aer. Specifica pentru judetul
Arges este circulatia maselor de aer de-a lungul culoarelor Rucar-Bran si Tamas,
precum si scurgerea acestora prin vaile largi ale Dambovitei si Raului Targului. In
partea mai joasa a judetului, curentii de aer sunt canalizati pe vaile principale, iar
in sudul lui se accentueaza directiile vest si est, caracteristice Campiei Romane.
Pe teritoriul judetului Arges, se pot deosebi trei subdiviziuni climatice
principale, si anume: a) tinutul climei de munte, cu versanti partial expusi
vanturilor (in zona crestelor celor mai inalte); b) tinutul climei continentale de
dealuri (200-800 m) si c) tinutul climei continentale de campie (districtul de
padure), extins in partea sudica a judetului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
171
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Frecventa medie anuala a vantului pe directii (%) la statiile meteorologice din judetul Arges, din
anul 2011 Directia
Statia
N NE E SE S SV V NV CALM
CAMPULUNG MUSCEL 0.1 7.0 1.3 1.4 2.4 3.8 0.8 1.0 82.2
CURTEA DE ARGES 4.7 0.1 0.4 1.8 4.5 7.2 11.4 8.3 61.6
PITESTI 28.4 4.2 12.1 6.3 9.0 6.5 8.7 20.6 4.2
STOLNICI 18.7 15.9 14.5 4.0 5.4 6.9 8.4 15.4 10.8
Viteza medie anuala a vantului pe directii (m/s) la statiile meteorologice din judetul Arges, din anul 2011
Directia
Statia
N NE E SE S SV V NV
CAMPULUNG MUSCEL 0.4 2.9 1.8 1.8 1.6 2.1 1.3 1.9
CURTEA DE ARGES 2.2 0.2 1.0 2.1 1.9 2 2.2 2.9
PITESTI 2.2 1.6 2.2 2.0 1.6 1.7 2.2 2.4
STOLNICI 2.2 3.6 3.2 1.9 1.7 1.8 1.3 1.9
Date despre clima in zona analizata
Regimul climatic al comunei Ratesti apartine celui temperat continental
pronuntat cu diferente mari de temperature intre anotimpurile extreme , cu
precipitatii medii anuale sub 600 mm si cu vanturi predominante din directia est ,
nord-est si vest , cunoscute de localnici sub denumirea de " crivat ” ( din est si
nord-est ) , "austrul” (din vest) si "baltaretul” (din sud) , fara viscole puternice
iarna (intensitatea medie a acestora pe scara Beaufort este de 1.8-2.4 m/s). Valorile
medii ale radiatiei solare sunt 110-115 Kcal/cm².
Cantitatea relativ redusa a precipitatiilor si repartitia neuniforma a acestora
in timpul anului determina prezenta unor perioade cu deficit pronuntat de umiditate
in sol in special in intervalul iulie-septembrie , cand vegetatia sufera de apa, facand
necesare irigatiile. Cantitatea maxima de precipitatii, inregistrata in ultimii 100 ani,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
172
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges este mai mica de 100 mm/24 h. Precipitatiile medii anuale au valoarea de circa 100
mm si reprezinta media valorilor inregistrate pe ultimii 10 ani.
Iernile sunt geroase si se instaleaza adesea timpuriu , iar verile calduroase ,
in special luna iulie, datorita valorilor ridicate ale temperaturilor inregistrate .
Temperaturi: - temperatura medie anuala 10-12˚ C - temperatura minima absoluta -
25˚ C - temperature maxima absoluta +38˚ C .
5.2.2. Surse de poluanti generati
Surse de poluare stationare si mobile in zona
Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul
poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai
rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este
de prima importanta.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor
umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele
datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.
Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice
si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf,
oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au
fenomenele meteorologice.
In prezentul Raport, starea atmosferei pe teritoriul judetului Arges rezulta
din prezentarea urmatoarelor aspecte : situatia emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV,
metale grele, POPs, PAH, PCB, HCB la nivelul judetului, calitatea aerului
ambiental.
Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Arges este formata
dintr-un numar 6 statii fixe automate, incluse in Sistemul National de Monitorizare
a Calitatii Aerului. Clasificarea statiilor, in raport cu scara de reprezentativitate
spatiala si cu sursele de poluare urmarite este urmatoarea: _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
173
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Statie Tip Locatie Parametri monitorizati AG1 Trafic Pitesti, Bdul Balcescu,
bloc L5, sc.D NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10,
BTEX, Pb, Cd, Ni, As AG2 Fond urban Pitesti, Str. Victoriei, nr.
20 NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5, PM10, Pb, Cd, Ni, As,
BTEX, statie meteo AG3 Fond suburban Budeasa, Calotesti,
Scoala Valea Marului NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As,
statie meteo AG4 Fond suburban Calinesti, Scoala
Generala Radu Negru NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As,
statie meteo AG5 Industrial 2 Oarja, Primarie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3,
PM10, BTEX, statie meteo AG6 Industrial 1 Campulung, Calea
Pietroasa FN NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10,
Pb, Cd, Ni, As, statie meteo
Emisii de poluanti atmosferici
Emisiile de poluanti atmosferici au fost calculate folosind Metodologia
CORINAIR 2009, completata cu AP-42 si Ghidul IPCC 2006 pentru emisii de
CO2, CH4, N2O.
Dioxid de sulf (SO2)
Cantitatea de dioxid de sulf SO2 emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul
judetului Arges a fost de 690,2 tone.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
174
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Evolutia emisiilor de dioxid de sulf (SO2)- tone/an (Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de dioxid de sulf in
judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de ciment si var (Holcim
Romania SA Campulung si SC Carmeuse Holding SRL Campulung), productia de
autovehicule (SC Automobile Dacia Group Renault Pitesti), industria de prelucrare
lemn (SC Alprom SA Pitesti, SC Forest Product Pitesti, SC Surven Star SRL
Rucar, SC Foresta Curtea de Arges, etc.), traficul auto la nivelul judetului si
functionarea centralelor termice de incalzire zona/cartier. Cantitatea totala a scazut
datorita reducerii activitatii OMV Petrom SA- Arpechim Pitesti.
Oxizi de azot (NOx)
Cantitatea de oxizi de azot NOx emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul
judetului Arges a fost de 2911,7 tone.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
175
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Evolutia emisiilor de oxizi de azot (NOx)- tone/an (Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de oxizi de azot in
judetul Arges sunt : procesele de prelucrare si productia de ciment (Holcim
Romania SA Campulung), productia de autovehicule (SC Automobile Dacia
Group Renault Pitesti), traficul auto la nivelul judetului si functionarea centralelor
termice de incalzire zona/cartier. Cantitatea totala a scazut datorita reducerii
activitatii OMV Petrom SA- Arpechim Pitesti.
Amoniac (NH3)
Cantitatea de amoniac NH3 emisa in atmosfera in anul 2011 la nivelul
judetului Arges a fost de 5214,5t.
. Evolutia emisiilor de amoniac (NH3)- tone/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
176
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de amoniac in
judetul Arges sunt : cresterea animalelor, atat in domeniul privat, cat si in fermele
mari (SC Avicola Costesti, SC Suintest Oarja, SC Agrodevelopment SA, SC
Haditon SRL Barla si Davidesti, SC Danbred Slobozia).
Compusi organici volatili nemetanici
Cantitatea de compusi organici volatili nemetanici emisa in atmosfera in
anul 2011 la nivelul judetului Arges a fost de 8459,3 tone.
Evolutia emisiilor de compusi organici volatili nemetanici (NMVOC)- tone/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Metale grele
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de metale grele in
judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de ciment (SC Holcim
Romania Campulung), procesele de prelucrare in productia de autovehicule (SC.
Automobile Dacia Group Renault Mioveni), traficul auto. Cresterea unor cantitati
totale de metale grele se datoreaza inceperii activitatii de incinerare deseuri
industriale de catre SC Envisan NV.
Cantitatile de metale grele emise in atmosfera in anul 2011 la nivelul
judetului Arges au fost urmatoarele : _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
177
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Evolutia emisiilor de metale grele - kg/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Poluanti organici persistenti
Cantitatile de poluanti organici persistenti emise la nivelul judetului Arges
au fost:
Evolutia emisiilor de poluanti organici persistenti – kg/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de poluanti organici
persistenti in judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de aluminiu
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
178
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges (SC Ana Imep Pitesti, SC Automobile Dacia Group Renault Mioveni), procesele
de incinerare a deseurilor si traficul auto greu.
Hidrocarburi aromatice policiclice
Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice emisa in anul 2010 la
nivelul judetului Arges a fost de 0,019 tone.
Evolutia emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)- tone/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de hidrocarburi
aromatice policiclice in judetul Arges sunt : procesele de preincalzire otel si fonta
(SC Metabet SA), traficul feroviar si sursele mobile din industrie si agricultura
(tractoare, motostivuitoare, excavatoare, etc.).
Compusi bifenili policlorurati
Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de compusi bifenili
policlorurati in judetul Arges sunt : incinerarea deseurilor menajere si industriale.
Cantitatea de compusi bifenili policlorurati emisa in anul 2010 la nivelul
judetului Arges a fost de 401,97 g.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
179
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Evolutia emisiilor de compusi bifenili policlorurati (PCB)-tone/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011)
Hexaclorbenzen
Cantitatea de hexaclorbenzen emisa in anul 2010 la nivelul judetului Arges a
fost de 51071,7 kg.
Evolutia emisiilor de hexaclorbenzen (HCB) - kg/an
(Starea factorilor de mediu-judetul Arges, 2011) Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de compusi bifenili
policlorurati in judetul Arges sunt : procesele de preincalzire otel si fonta (SC
Metabet SA).
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
180
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Pulberi in suspensie
Cantitatea de pulberi totale in suspensie emisa in anul 2011 la nivelul judetului
Arges a fost de 7500 tone, din care 4843 tone pulberi PM10.
Evolutia emisiilor de pulberi in suspensie - tone/an
(Starea factorilor de mediu - judetul Arges, 2011) Principalele activitati generatoare de emisii atmosferice de pulberi in
suspensie sunt: productia cimentului si a varului, prelucrarea lemnului si traficul
auto. Cresterea cantitatilor totale se datoreaza inventarierii in anul 2011 a agentilor
economici cu instalatii productie betoane si fabricare de mixturi asfaltice.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului
inconjurator responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in
Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de
alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt
stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme
cerintelor prevazute de reglementarile europene.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule in suspensie
(PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
181
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor
concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.
Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3)
Indice specific
0-49,(9) 1 50-74,(9) 2 75-124,(9) 3 125-349,(9) 4 350-499,(9) 5 >500 6
Indicele specific corespunzator dioxidului de azot se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3)
Indice specific
0-49,(9) 1 50-99,(9) 2 100-139,(9) 3 140-199,(9) 4 200-339,(9) 5 >400 6
Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3)
Indice specific
0-39,(9) 1 40-79,(9) 2 80-119,(9) 3 120-179,(9) 4 180-239,(9) 5 >240 6
Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3)
Indice specific
0-2,(9) 1 3-4,(9) 2 5-6,(9) 3 7-9,(9) 4 10-14,(9) 5 >15 6
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
182
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3)
Indice specific
0-9,(9) 1 10-19,(9) 2 20-29,(9) 3 30-49,(9) 4 50-99,(9) 5 >100 6
In zona studiata nu exista amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului
apartinand Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA).
Statiile de monitorizare si centrul de monitorizare din judetul Arges sunt Statia
AG-1Pitesti, AG-2 Pitesti, AG-3 Radu Negru, AG-4 Calotesti, AG-5 Oarja , AG-6
Campulung, si Centrul Local din Judetul Arges.
Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)
Calitatea aerului in comuna Ratesti, judetul Arges , conform Ordinului nr.
1.268 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
183
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Regiunii 3 si Regiunii 8 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor
si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea
aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania se regaseste
in liste dupa cum urmeaza:
Comuna Ratesti se regaseste in Lista 3 pentru anumiti poluanti dupa cum urmeaza:
- SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor
poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se situeaza intre aceasta si pragul
superior de evaluare
Sublista 3.1.3. Pentru pulberi in suspensie (PM10);
- SUBLISTA 3.2. – Zone unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor
poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre pragul superior
de evaluare si pragul inferior de evaluare
Sublista 3.2.1. Pentru dioxid de sulf (SO2);
- SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor
poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar nu depasesc pragul inferior de
evaluare
Sublista 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO2),
Sublista 3.3.3. Pentru plumb (Pb),
Sublista 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO)
Sublista 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).
Sursele de emisie in zona comunelor sunt reprezentate in general de arderea
combustibililor pentru incalzirea locuintelor in sistem individual, gazele de
esapament generate de traficul pe arterele de circulatie care strabat zona si de la
utilajele agricole, pulberile generate de lucrarile agricole.
Sursele de suprafata sunt reprezentate in principal de eroziunea vantului in
zonele cu vegetatie saraca sau lipsite de vegetatie.
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
184
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti
atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii,
echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale
surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria
surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa
5.2.3. Surse si poluanti generati
In timpul lucrarilor de constructie
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si
prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate
aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in
surse de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/asfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii
suprafetei terasamentului.
Acestea sunt:
• Indepartarea vegetatiei :
• sapaturi, incluzand
- decaparea stratului de sol vegetal ;
- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;
- incarcarea pamantului in basculante;
• umpluturi, care includ procese ca:
- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;
- imprastierea materialului;
- compactarea materialului;
• infrastructura - lucrari suplimentare.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
185
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este
constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu
dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile:
• buldozere;
• excavatoare;
• sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
186
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
categorii de lucrari;
• intensitatea lucrarilor;
• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
• tehnologia de fabricatie a motorului;
• puterea motorului;
• consumul de carburant pe unitatea de putere;
• capacitatea utilajului;
• varsta motorului/ utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului
sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea
pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu
amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.
In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii
puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –
cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);
basculante- cca. 80- 107dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
187
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in
zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
In perioada de functionare
Sursele potentiale de poluare a aerului datorate obiectivului analizat sunt:
- Instalatia de stabilizare a deseurilor
Instalatia a fost conceputa astfel incat sa nu implice riscuri pentru poluarea
aerului.
Tipologia tratamentelor aplicate si a materialelor utilizate in instalatia de
stabilizare a deseurilor nu prezinta risc de emisii in atmosfera.
Analizele mostrelor de deseuri efectuate la intrare exclud toate materialele care
pot provoca aerosoli explozivi, toxici sau periculosi pentru mediu.
- La descarcarea in depozit a deseurilor inertizate se pot produce emisii de
pulberi (praf) limitate la zona de descarcare zilnica, pulberile
sedimentand in imediata vecinatate a amplasamentului.
- Drumurile de acces
In anumite conditii atmosferice nefavorabile (umiditate scazuta, vant puternic,
temperaturi ridicate) praful de pe drumurile de acces poate fi antrenat in aer de
catre mijloacele auto, prin deflatie.
Acest fenomen se poate produce si datorita neamenajarii corespunzatoare a
cailor de acces neasfaltate. Acestea trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare si
sa se realizeze din pamant batatorit.
Fenomenul este limitat iar praful se va depune in imediata vecinatate a zonei.
- Mijloacele auto mijloacele auto care deservesc obiectivul si mijloacele
care functioneaza in cadrul obiectivului)
Mijloacele auto care transporta deseurile si care intra in incinta
amplasamentului produc o poluare a aerului functie de frecventa de aparitie in
amplasament. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
188
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Emisiile poluante ale mijloacelor auto sunt:
• emisii evaporative de la mijloacele auto echipate cu motoare pe
benzina/motorina ca urmare a circulatiei/stationarii in perimetrul centrului
(cu motor cald sau rece);
• emisii la esapament ca urmare a arderii de carburanti in motoarele pe
benzina/motorina ce echipeaza mijloacele aut: monoxid de carbon (CO);
oxizi de azot (NOx),xizi de sulf (SOx), hidrocarburi ;
Concentratiile de SOx, CO, NOx, particule de hidrocarburi, sunt mici in
comparatie cu concentratiile maxime admise, conform Ordinului nr.592/2002 al
MAPM;
In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara
cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de
esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii
anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie
prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii
poluante. STANDARDE INTERNATIONALE PENTRU EMISIILE POLUANTE (valorile sunt raportate la 11%O2 si 9%CO2 -T=273ºK si P= 101,3 Kpa)
Agenti poluanti U.S. EPA Standard (5/12/1999)
Standard European Directiva EV 2000/76/EC
Particule de praf (mg/Nm 3) 34 10 CO (μg/Nm3) 125 50 SOx (μg/Nm3) - 50
NOx (μg/Nm3 ) - 400 (< 3 t/h) 200 (> 3 t/h)
• emisii usoare ale compusilor volatili organici ce se pot evapora din
masa de deseuri si ce vor fi resimtite prin miros in conditii meteo
specifice.
• antrenarea fractiei fine de deseuri de catre curentii de aer .
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
189
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In ceea ce priveste emisiile COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil
de evaluat avand in vedere ca o parte a deseurilor vor fi supuse procesului de
stabilizare. Se apreciaza ca emisiile de COV nu se vor situa la un nivel la care sa
constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.
- Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:
o sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,
o au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe
amplasamentelor)
o sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).
Activitatile de inchidere finala, cele de construire de noi celule,
inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt
asemanatoare celor din faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati
de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de
la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul
materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut
de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.
Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia
prin elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarea
legislatiei in vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de
deseuri.
5.2.3. Prognozarea poluarii aerului
In timpul executiei lucrarilor de investitie
Factorul de mediu „aer” va fi influentat in timpul executiei lucrarilor de
investitie ale obiectivului de urmatoarele surse:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
190
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• Utilajele si autovehicolele de santier care functioneaza cu motorina.
Aceste utilaje de santier vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx,
particule si hidrocarburi.
Conform Ordinului nr. 592/2002 al MAPPM, factorii de emisie pentru
motoarele Diesel sunt, in kg/1000 L, urmatoarele: SOx-3,24; CO-27,00; NOx-
44,40; particule-1,56; hidrocarburi-4,44.
In conditiile unei desfasurari de forte ale unitatii constructoare pe cateva
puncte de lucru, la fiecare din aceste puncte de lucru am apreciat un consum de
motorina specific de 30 l/h.
Au rezultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin
susmentionatul Ordin:
- SOx 97,20 g/h fata de 5.000 g/h
- CO 810,00 g/h limita nespecificata
- NOx 1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h
- particule 46,80 g/h fata de 500 g/h
- hidrocarburi 133,20 g/h fata de 3.000 g/h
Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu
concentratiile maxim admise.
Mai mult, trebuie evidentiat ca dispersia in atmosfera se face imediat, fara a
polua mediul din zona santierului, intrucat vanturile de pe litoral au viteze mari.
Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe santier sunt macarale,
motostivuitoare, autocamioane.
Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o
pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista deci
un decalaj in spatiu.
Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care
tine cont de multi factori.
Programul necesar de lucru este de cca.8 ore/zi. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
191
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In aceste conditii, un calcul facut conform Ordinului nr. 592/2002 pentru
proiecte similare a condus la o cantitate totala zilnica de noxe de maximum 1,2 t/zi.
Comparand aceasta valoare cu cantitatea de noxe inregistrate pe o strada din
mediul urban cu circulatie medie, conform literaturii de specialitate, respectiv de
10-25 t/zi, rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este nesemnificativa.
Utilajele de santier produc si zgomot. Nu produc insa si vibratii
semnificative.
Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 85db.(A), valorile
mai mari fiind la excavatoare, buldozere, fmisoare, vole si autogredere.
STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de
zgomot intre 60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75-85 db(A) - pentru strazi
de categoria I.
Trebuie amintit si faptul ca Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o
actiune de monitorizare care a evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de
zgomot dela valorile medii de 50 db(A) la inceputul anilor 1980, pana la
aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras din lucrarea "Gestiunea deseurilor
urbane", pag. 10, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof. dr. ing. Ioan Paunescu).
• Drumurile de acces
Praful de pe drumurile de acces neasfaltate din pamant, insuficient batut, poate
fi antrenat in aer de catre diferitele utilaje auto. Acest praf se descompune si
sedimenteaza in zona adiacenta a obiectivului, fenomenul fiind limitat si
nerelevant.
• Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari
care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie:
Indepartarea vegetatiei
Sapaturi:
Decaparea stratului de sol vegetal
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
192
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei de la baza
depozitului
Strangerea in gramezi a pamantului
Depozitarea pamantului in depozitul temporar (inclusiv
incarcare/descarcare)
Umpluturi:
Descarcare si imprastiere argila pentru realizarea hidroizolatiei de
la baza depozitului
Descarcare, imprastiere si compactare strat drenaj.
Rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este
nesemnificativa.
• Deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona
lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a aerului.
Rezulta ca poluarea aerului in zona santierului este nesemnificativa.
In timpul functionarii
Factorul de mediu „Aer” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti
identificate si descrise in paragraful anterior, astfel:
• Functionarea componentelor instalatiei de neutralizare si a instalatiilor
aferente ;
• Functionarea Depozitului de Deseuri Nepericuloase si Periculoase ;
• Drumurile de acces;
• Mijloacele auto care deservesc obiectivul;
• Mijloacele care functioneaza in cadrul obiectivului.
Principalii poluanti emisi sunt:
o particule de pulberi (praf) in suspensie: ca urmare a emisiilor de
pulberi (praf);
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
193
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
o emisii poluante ale mijloacelor auto:
• monoxid de carbon (CO);
• oxizi de azot (NOx);
• oxizi de sulf (SOx);
• hidrocarburi .
In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara
cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de
esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii
anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie
prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii
poluante.
• emisii usoare ale compusilor volatili organici ce se pot evapora din masa de
deseuri si ce vor fi resimtite prin miros in conditii meteo specifice.
• antrenarea fractiei fine de deseuri de catre curentii de aer .
In ceea ce priveste emisiile COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil
de evaluat avand in vedere ca o parte a deseurilor vor fi supuse procesului de
stabilizare. Se apreciaza ca emisiile de COV nu se vor situa la un nivel la care sa
constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.
Activitatile de inchidere finala, cele de construire de noi celule,
inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt
asemanatoare celor din faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de
particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la
utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul
materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de
metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
194
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia
prin elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarealegislatiei
in vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de deseuri.
5.2.4. Masuri de diminuare a impactului
In timpul executiei lucrarilor de amenajare
-Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor;
-Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat
sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
-Asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;
-Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea
unor masuri; in principal, pentru reducerea acestei poluari sonore, utilajele vor
trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare si
amortizoare pentru ventilatoare.
B. In timpul functionarii obiectivului
Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
• Neprimirea (excluderea), in urma analizelor mostrelor de deseuri efectuate
la intrarea in centru a deseurilor care pot provoca aerosoli explozivi, toxici
sau periculosi pentru mediu;
• Monitorizarea calitatii aerului;
• Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;
• Monitorizarea zilnica a directiei dominante a vantului si umiditatii
atmosferice;
• Monitorizarea calitatii aerului in zona bazinului de levigat;
• Deseurile aduse de beneficiari in cadrul DDI sa fie transportate in asa fel
incat sa se evita emisiile de pulberi (praf) in aer;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
195
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• Transportul acestor deseuri in interiorul depozitului (la stabilizare, tratare
si depozitare) se va executa in containere inchise si etanse;
• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru autospeciale in
interiorul centrului se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens
unic, iar viteza maxima va fi de 20 km/h;
• Pentru diminuarea emisiilor de pulberi (praf) pe timpul operatiunilor de
incarcare/descarcare, in caz de deseuri excesiv pulverulente , trebuiesc
umezite zonele de depozitare sau sa fie acoperite imediat cu deseuri
semisolide cum ar fi namolurile;
• Spalarea zilnica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a
platformelor pentru eliminarea prafului acumulat .
• Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces, mai ales cele din zona
depozitului de deseuri nepericuloase, pentru a se limita emisia de praf in
atmosfera;
• Optimizarea operatiunilor de incarcare, descarcare.
5.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer”
Nu este cazul .
5.3. Solul
5.3.1. Caracteristicile solurilor dominante
Variatia altitudinala a reliefului si climei, precum si complexitatea
petrografica a teritoriului imprima invelisului de soluri din cuprinsul judetului
Arges o mare diversitate.
In partea de nord a judetului, o larga raspandire o au solurile montane. La
altitudini de peste 1700-1800 m se desfasoara arealul solurilor putin profunde, de
culoare cenusie-negricioasa, formate sub patura ierburilor de pajisti alpine. Acestea
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
196
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges sunt reprezentate prin trei tipuri de soluri, care se succed sub forma unor zone
concentrice de la varfurile cele mai inalte pana la limita superioara a padurii.
Astfel, solurile humico-silicatice de pajisti alpine si cele humicosilicatice
podzolice, care fac trecerea spre podzoluri, se dispun pe o fasie continua in lungul
crestei Fagarasului si insular pe culmea principala a Iezerului. Urmeaza podzolurile
humico-feriiluviale si solurile podzolice brune, care ocupa suprafete intinse in
aceleasi masive.
Pe o suprafata mai larga se intind solurile brune acide specifice pajistilor
subalpine, solurile podzolice brune, local podzolite, humico-feriiluviale, care sunt
bine reprezentate atat in muntii Fagaras si Iezer, cat si in Masivul Leaota.
Mai jos, in etajul padurilor de rasinoase si de rasinoase in amestec cu fag,
solurile devin mai evoluate, avand un profil mai profund si mai complex. Aici au o
mare raspandire solurile brune acide montane de padure cu diferite grade de
podzolire si solurile podzolice montane, dezvoltate sub padure sau partial sub
pajistile secundare. Ele apar in toata zona montana mijlocie. In partea inferioara a
muntilor si pe muncelele dintre Bratia si Topolog predomina solurile brune
montane de padure si cele brune montane de padure podzolite, formate mai ales
sub paduri de foioase.
Dealurile subcarpatice si dealurile piemontane ale Argesului constituie
domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolite brune si brune-galbui, iar
podisurile piemontane Cotmeana si Candesti sunt acoperite, pe o mare intindere a
lor de soluri silvestre podzolite pseudogleice. Acestea se continua mai spre sud
(inclusiv in Campia Pitestilor) cu soluri silvestre podzolite pseudogleizate si soluri
pseudogleice, care deasemenea au o mare extensiune datorita excesului de
umiditate specific acestei regiuni, unde apa de precipitatii stagneaza la suprafata
terenului.
In partea de sud a judetului se intalnesc, mai ales in lungul unor vai din
Campia Pitestilor, soluri brun roscate de padure partial freatic-umede si soluri _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
197
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges brun-roscate podzolite care s-au format sub padurea de stejar, fiind soluri specifice
unui climat mai cald.
O alta grupa de soluri bine reprezentata in cuprinsul judetului este cea a
solurilor litomorfe, soluri intrazonale, a caror formare este conditionata de natura
substratului. Dintre acestea, suprafete mari ocupa rendzinele si rendzinele brune cu
mult schelet si roca la zi, dezvoltate pe calcarele din Masivul Piatra Craiului si din
culoarul Rucar- Bran.
Urmeaza apoi solurile negre argiloase de faneata umeda si psedorendzinele,
care sunt dispuse sub forma unei fasii in zona de fanete si livezi a muscelelor dintre
Dambovita si Topolog.
Cea mai mare extindere au insa solurile negre argiloase (compacte) slab
humifere, care ocupa o intisa suprafata unitara in sudul Podisului Cotmeana si in
campiile Pitestilor si Gavanu-Burdea.
Ultima grupa o constituie solurile slab dezvoltate si de lunca. Aceasta
include solurile erodate si regosolurile, a caror frecventa mare in lungul vailor ce
brazdeaza podisurile piemontane Candesti si Comeana se datoreaza fragmentarii
reliefului si intensitatii proceselor de denudare a versantilor, care au dus la spalarea
si la eroziunea de diferite grade a solurilor de pe pante. Cu toate acestea, terenurile
in panta, cu soluri subtiri si degradate, s-au dovedit a fi favorabile plantatiilor
pomicole si viticole in terase, in urma masurilor de amenajare intreprinse pentru
valorificarea lor. La acestea se adauga litosolurile si rocile consolidate-compacte la
zi, care apar mai frecvent in Muntii Fagaras, in special la obarsia vailor principale,
ca si pe coastele stancoase.
Solurile de lunca se intalnesc sub forma de fasii de-a lungul raurilor
principale, asa cum sunt: solurile aluviale (frecvent gleizate) cu sau fara carbonati,
larg extinse in lunca Argesului, in avale de Pitesti, si la confluenta lui cu afluentii
principali; solurile gleice aluviale dispuse in lungul raurilor Teleorman,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
198
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Dambovnic, Neajlov; aluviunile (frecvent glizate) frecvente in albiile apelor mai
importante din judetul Arges. Repartitia pe clase de folosinta a solului-jud. Arges
In functie de destinatie, solurile pot fi: terenuri cu destinatie agricola,
forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, pentru
tranaporturi, rezervatiile, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde,
etc.
Judetul Arges se intinde pe o suprafata de 682.631 ha, din care 338755 ha
teren agricol (patrimoniu viticol 1036 ha, patrimoniu pomicol 20.761 ha, pasuni si
fanete 145758 ha si teren arabil 171208 ha). Mai mult de jumatate din suprafata
agricola a judetului este teren arabil (50.54%).
In judetul Arges, se intalnesc toate formele de relief, aceasta diversitate a
formelor de relief facand ca si potentialul de fertilitate al solurilor sa fie extrem de
diferit. Astfel, principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Situatia fondului funciar agricol pe folosinte
(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Specificatii Suprafata pe categorii de folosinta
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi Agricol
ha 171208 98960 46798 1036 20761 338755
% 50.54 29.38 13.89 0.307 6.165 100
Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Asrges
in perioada 2002-2012 Suprafata
(ha)
Categorii folosinta
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi Total agricol
2002 171716 103158 45807 1265 22998 344944
2003 172272 102684 45817 1262 22905 344940
2004 172265 102690 45837 1255 22882 344929
2005 172295 102689 45783 1255 22857 344879
2006 171621 102684 45991 1719 22925 344940
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
199
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2007 171621 102684 45991 1242 22692 320296
2008 172295 102481 45991 1255 22857 344879
2009 172094 102689 45684 1244 22824 344535
2010 172447 99768 46532 1234 21052 341033
2011 169208 98960 46790 1036 20761 336755
2012 171208 98960 46798 1036 20761 338755
Clase de calitate ale solurilor
Pe baza bonitarii si a notelor de bonitare obtinute prin cuantificarea
limitarilor unor caracteristici ale sistemului sol-teren asupra capacitatii
agroproductive, terenurile agricole din judetul Arges, se incadreaza in una din cele
5 clase de calitate .
Din datele furnizare de OSPA Arges, solurile judetului Arges sunt incadrate
dupa cum urmeaza:
Din datele furnizare de OSPA Arges, solurile judetului Arges sunt incadrate
dupa cum urmeaza:
- clasa I (Foarte buna)- Terenuri fara limitati in cazul utilizarii ca arabil- 7302 ha
- clasa II-a (Buna)- Terenuri cu limitari reduse in cazul utilizarii ca arabil- 22458
ha
- clasa a III-a (Mijlocie)- Terenuri cu limitari moderate in cazul utilizarii ca
arabil- 168064 ha
- clasa a IV-a (Slaba)- Terenuri cu limitari severe in cazul utilizarii ca arabil-
91575 ha
- clasa a V-a (Foarte slaba)- Terenuri cu limitari extrem de severe nepretabile la
arabil, vii si livezi- 29800 ha.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
200
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Incadrarea terenurilor in clase de calitate dupa nota de bonitare (ha)
Zonei studiate ii corespund solurile argiloiluviale, atat brun roscate inchise,
brune inchise dar in principal moderat podzolite.
Luvisoluri (Argiluvisoluri)
Luvisoluri – soluri ale caror caracteristici esentiale sunt diferentierea
texturala (prezenta orizontului diagnostic argic), capacitatea de schimb cationic
ridicata a argilei, saturatia in baze > 50% si saturatia redusa cu aluminiu. Geneza
orizontului argic in luvisoluri este atribuita eluvierii argilei dintr-un orizont eluvial
saturat aproape de suprafata in orizontul argilic de subsuprafata.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
201
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Harta solurilor zonei studiate
Prezenta unui orizont argic este un indiciu al unei suprafete de teren stabile.
Daca un orizont argic este format numai prin iluviere aceasta indica deasemenea
existenta unui sezon uscat in cursul caruia argila se poate flocula si depune pe
suprafata agregatelor structurale din orizonturile B. Desi in mod normal orizontul
argic apare in zona de subsuprafata a solului, el poate sa apara si/ la /sau aproape
de suprafata cand orizonturile de suprafata au fost indepartate prin eroziune. Un _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
202
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges orizont argic poate apare fie ca un strat continuu de acumulare a argilei, fie sub
forma de lamele.
El trebuie sa aiba o grosime minima si sa prezinte o crestere semnificativa a
continutului de argila in raport cu orizonturile supraiacemte (daca acestea nu au
fost erodate) pentru a se putea califica drept orizont diagnostic. Depunerea de
materiale de suprafata care sunt mai grosiere decat orizontul de subsuprafata poate
accentua diferentierea texturala pedogenetica.
Totusi o simpla diferentiere texturala, asa dupa cum poate apare in
depozitele aluviale nu se califica drept orizont argic. Daca un orizont argic este
format prin iluvierea argilei, atunci pot apare pelicule de argila pe suprafetele
agregatelor structurale in fisuri, pori si canale.
Culoarea orizontului argic variaza de la brun la rosu in functie de natura
compusilor de fier prezenti. Culorile roscate evidentiaza formarea solului in
climate calde actuale sau mai vechi. Luvisolurile pot apare si in conditii de meidu
care in prezent nu mai sunt favorabile deplasarii argilei. Orizonturile argice care
apar in regiunile aride si semiaride sunt in general relicte din perioada cu conditii
mai umede.
Luvisolurile sunt soluri catre poseda un orizont argic cu o capacitate de
schimb cationic determinat cu acetat de amoniu egala sau mai mare de 24 me/100
g argila, incepand fir din primii 100 cm de la suprafata, ori in primii 200 cm de la
suprafata daca orizontul argic este acoperit de un material lutonisipos grosier sau
mai grosier.
5.3.2. Conditii chimice din sol
Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea
productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in
considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile
plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
203
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza
rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului
si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la
reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii
de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a
ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au
efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor
elemente.
Cantitatea de ingrasaminte chimice si organice utilizate in 2012:
- ingrasaminte chimice: 5520 tone (azotat de amoniu)
- ingrasaminte complexe: 5315.5 tone
- ingrasaminte organice naturale: 86000 tone- gunoi de grajd.
Pe teritoriul judetului Arges au fost utilizate 96835.5 tone ingrasaminte, din
care ingrasaminte naturale 89%, ingrasaminte chimice 5.7% si ingrasaminte
complexe 5.3%. Tipuri de ingrasaminte utilizate in anul 2012
(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Nr.
crt.
Tip ingrasaminte Total
(tone)
Azot
(tone)
Fosfor
(tone)
Uree
(tone)
Potasiu
(tone)
1. Ingrasaminte chimcie 5520 5520 0 0 0
2. Ingrasaminte complexe 5315.5 0 5314 0 1.5
3. Ingrasaminte organice naturale 86000 0 0 0 0
Total 96835.5 5520 5314 0 1.5
Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura in perioada 2001-2012
(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) Nr.
crt
An Ingrasaminte folosite- total
(tone substante active)
N+P2O5+K2O
(kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1 2001 7472 1991 884 10347 60.54 29.99
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
204
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
2 2002 7628 1763 112 9503 55.34 27.54
3 2003 7288 2457 98 9843 57.13 28.53
4 2004 8769 3059 46 11874 68.92 34.42
5 2005 3404 2046 39 5489 31.85 15.91
6 2006 6020 6436 65 12521 72.95 36.30
7 2007 13587 5996 - 19583 71.61 35.51
8 2008 7800 - - 7800 45.47 22.60
9 2009 14220 - - 142220 47.5 32.5
10 2010 5885 2325 0 7210 41.8 0.7
11 2011 126776 6606 10247 143629 636 130
12 2012 2760 2657 1 5418 31.65 16.0
Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare) Utilizarea produselor fitosanitate in perioada 2001-2012
(Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012) An Total
Produse
fitosanitare
(tone)
Din care:
Insecticide
(tone)
Erbicide
(tone)
Fungicide
(tone)
Insectofungicide
(tone)
Insectoacaricide
(tone)
2001 409.5 64 139 198 5 3.5
2002 393.8 66 110 209 6 2.8
2003 394.2 70 125 192 4.2 3
2004 397.3 69 133 169 3.8 4.5
2005 373.3 75 115 175 4.5 3.8
2006 308.1 63 108 130 2.9 4.2
2007 348.2 59 170 115 2.5 2
2008 368.247 50.5 126.7 185.7 2 3.4
2009 490.658 110 360 109.3 4.012 -
2010 896.050 312.250 107.500 472 1 3.3
2011 910.050 341.5 110.5 480 1.2 3.7
2012 966.45 335.75 125.6 500 1.2 3.9
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
205
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Tipuri de produse fitosanitare aplicate in 2012 (Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012)
Nr.crt Produse fitosanitare Cantitatea utilizata
(kg)
Suprafata pe care s-a aplicat
(ha)
1 Erbicide 125600 83500
2 Insecticide 335750 240000
3 Fungicide 500000 290000
4 Insectofungicide 1200 37010
5 Acaricide 3900 27000
Total 910050 966450
Fata de anul 2011, in anul 2012 s-a observat o crestere a cantitatii de
produse fitosanitare utilizate. Erbicidele, insecticidele, fungicidele,
insectofungicidele si acaricidele sunt produse fitosanitare utilizate in judetul Arges.
5.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante
Solurile judetului Arges, formate in conditii variate de clima, relief, material
parental, sunt afectate cu intensitate diferira de anumiti factori limitativi:
a) Argilozitate asociata sau nu cu diferentierea texturala sau variatia texturii
profilului solurilor, brun roscate, brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri
albice, planosoluri, vertisoluri, unele coluvisoluri si soluri aluviale, datorita careia
aceste soluri au o serie de insusiri nefavorabile, cum ar fi:
- permeabilitate si porozitate scazute;
- sunt compactate, fenomenul avand intensitate variata de la redusa pana la
foarte mare;
- capacitate mare de retinere si mica de redare a apei plantelor cultivate;
- infiltratia apei este lenta, solul ajunge repede la saturatia maxima in stratul
superior (orizontul A sau A+E si partea imediat superioara a orizontului B),
iar surplusul de apa balteste;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
206
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- la umezire devin plastice si aderente, iar in stare uscata crapa;
- se incalzesc greu, de unde si denumirea practica de „soluri reci”.
b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice, datorat
caracteristicii de gonflare la umezire si contractare in stare uscata, a argilei. Efectul
negativ se reflecta asupra regimului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care
sufera rupturi si distrugeri in perioadele cu deficit de umiditate cand solurile crapa
pana in profunzime;
c) Pseudogleizarea - element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor cu
argilozitate ridicata, este datorat excesului de umiditate provenit din precipitatii;
d) Gleizarea, element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor
hidromorfe si unele soluri aluviale, este datorata excesului de umiditate provenit
din apa freatica aflata la adancime mai mica de 1 m si/sau din izvoarele de coasta
de pe versanti sau baza versantilor;
e) Eroziunea de suprafata si in adancime, fenomen complex sau consecinta a
unor actiuni, consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele in miscare,
alunecari, prabusiri;
f) Alunecarile de teren, active si/sau stabilizate;
g) Aciditatea, ca factor singular sau asociata cu alti factori limitativi,
afecteaza o importanta suprafata cu soluri argiloiluviale, cambisoluri cu exceptia
celor brune eumezobazice, umbrisoluri, vertisoluri;
h) Continut redus de humus si elemente nutritive.
Din datele furnizate de OSPA, situatia suprafetelor agricole afectate de
diversi factori limitativi ai capacitatii productive se prezinta astfel:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
207
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive (Starea factorilor de mediu judetul Arges, 2012)
Nr.
crt
Denumirea factorului Suprafata afectata
Mii ha, 2011
Suprafata afectata
Mii ha, 2012
Total Arabil Total Arabil
1 Seceta 116983.35 116019.35 116983.35 116019.35
2 Exces periodic de umiditate in sol
(stagnogleizare)
130419 - 130419 -
3 Eroziunea solului prin apa 85573 - 85573 -
4 Alunecari de teren 14197 - 14197 -
5 Eroziunea solului prin vant - - - -
6 Schelet excesiv de la suprafata solului - - - -
7 Saratuarea solului - - - -
- din care cu alcalinitate ridicate - - - -
8 Compacterea solului datorita lucrarilor
necorespunzatoare
(’’talpa plugului’’)
- - - -
9 Compactarea primara a solului - - - -
10. Formarea crustei - - - -
11. Rezerva mica- extrem de mica de
humus in sol
189218 - 189218 -
12. Aciditate puternica si moderata 173890 - 170890 -
13 Asigurarea slaba si foarte slaba cu
fosfor mobil
188183 - 188183 -
14. Asigurarea slaba si foarte slaba cu
potasiu mobil
134808 - 134808 -
15. Asigurare slaba cu azot 162560 - 162560 -
16. Poluarea fizico-chimica si chimica a
solului, din care:
- - - -
- poluarea cu substante purtate de
vant
- - - -
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
208
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- distrugerea solului prin diverse
excavari
- - - -
17. Acoperirea terenului cu deseuri si
reziduuri solide
- - - -
Pentru factorii la care nu s-au inregsitrat valori, OSPA nu detine informatii sau factorul respectiv nu afecteaza solul.
5.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva Suprafata cultivata cu principalele culturi in perioada 2000 – 2011, in judetul Arges (ha)
(Directia Judeteana de Statistica- Arges) Arges Suprafata
cultivata - total
Cereale pentru boabe
Din care Plante uleioase
Floarea soarelui
Sfecla de
zahar
Cartofi Legume Grau
si secara
Orz si orzoaica
Porumb
2000 160090 107048 39631 3087 54733 4641 - 14601 14184 6152 2001 167698 118804 60265 6795 42712 4411 20 12547 11847 6283 2002 171661 116528 49914 8296 48671 4541 - 17531 15574 6286 2003 164715 107873 40455 4745 52500 4292 - 20283 18251 6552 2004 147380 112852 42417 9091 50704 4442 - 20075 17952 7502 2005 160853 119836 60442 9953 41221 4018 - 16789 14866 5832 2006 142503 98747 40133 4188 45345 4437 108 15142 13939 6440 2007 156157 111973 41084 4137 52781 4592 42 18346 14198 5333 2008 156115 110750 42715 4276 53203 4587 3 18357 14246 5573 2009 157588 113373 42579 5424 53707 4471 - 16555 10886 6270 2010 156972 116691 51703 4984 54795 4069 - 18997 9709 5823
2011 157963 116997 49808 3064 58276 3879 - 19848 12200 6596
5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii
Nu este cazul.
5.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau
mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice,
parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati /
concentratii estimate de poluanti
In timpul lucrarilor de constructii
Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
209
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
tehnologiile de constructie propriu-zise;
utilajele terasiere si cele de transport;
activitatea umana.
Tehnologiile de constructie propriu-zise.
Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele
tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.
O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si
poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de
constructii si transport) care pot migra in sol.
Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita
executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, depozite,
santuri pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri etc.
Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati
importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa
meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si
antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,
agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii
de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele
meteorice.
Utilajele terasiere si de transport.
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
210
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele implicate in lucrarile de constructie;
repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;
stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.
Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de
substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -
particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si
uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel
incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de
suprafata si subterana, sol, etc.).
Activitatea umana
Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei
generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:
produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;
evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,
daca grupurile sanitare sunt improvizate;
manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori
printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor
dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul
negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,
generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
211
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges fiziologice si biochimice ale plantelor.
In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra
factorului de mediu sol si prin:
scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate
permanent;
pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a
pamantului rezultat din decopertari;
izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.
Calitatea apelor de profunzime se afla intr-o relatie directa cu poluarea
solului supraadiacent. Prin masurile de impermeabilizare sunt eliminate orice
posibile infiltratii de substante in sol si deci este redusa posibilitatea contaminarii
directe a stratului acvifer al zonei.
Solul zonelor adiacente este supus unei poluari chimice indirecte, ca urmare
a sedimentarii particulelor in suspensie si a poluantilor rezultati din functionarea
utilajelor auto. Compozitia principalilor poluanti si specificatiile procesului
tehnologic de utilizare a acestora impreuna cu aplicarea masurilor de minimizare si
control a poluarii aerului vor asigura si limitarea poluarii solului zonelor adiacente.
Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si
subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga
perioada de executie a obiectivului.
Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata platformei
betonate si cladirilor se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu
probabilitate redusa de poluare.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a
organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in
mod semnificativ de poluare
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
212
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In perioada de functionare
Activitatea desfasurata, respectiv colectarea si depozitarea deseurilor nu
produce nici un fel de impact asupra solului si subsolului din zona si vecinatate, in
conditiiile functionarii la parametrii normali prin asigurarea etanseitatii si
integritatii ambalajelor in care se colecteaza deseurile, prin manipularea lor
corespunzatoare, prin asigurarea unei securitati a zonei, prin respectarea legislatiei
in vigoare in ceea ce priveste activitatea de transport, manipulare si depozitare
deseuri.
Exista insa si posibilitatea producerii de accidente , respectiv de distrugere a
ambalajeor in care se transporta deseurile din cauza unei manipulari defectoase sau
din cauze accidentale care pot provoca poluari accidentale.
Pentru protejarea solului si subsolului beneficiarul va implementa o serie de
masuri ce vizeaza eliminarea riscului de accidente.
Astfel, se va intocmi „PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A
POLUARILOR ACCIEDNTALE” in care vor fi identificate punctele critice din
unitate de unde pot proveni poluari accidentale si se vor intocmi fisele poluantilor
potentiali in care vor fi stabilite posibilitatile de combatere (indepartare) prin
actiuni si mijloace necesare.
Vor fi respectate toate recomandarile si conditiile specifice impuse de
legislatia si normele in vigoare prezentate in capitolele anterioare.
Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,
identificate anterior si descrise detaliat :
• Instalatia de stabilizare a deseurilor (inclusiv instalatiile aferente:
drenare, stocare, tratare fizico-chimica, etc)
Instalatiile au fost astfel concepute incat sa nu implice riscuri pentru
poluarea solului si subsolului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
213
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Emisiile si depunerile de pulberi nepericuloase si praf ca urmare a
constructiei si functionarii componentelor instalatiei de stabilizare au fost
analizate si prezentate detaliat in capitolul „Aer”
Solul zonelor adiacente amplasamentului este supus unei poluari indirecte ca
urmare a depunerii si sedimentarii emisiilor de pulberi nepericuloase si praf prin
fenomenul de deflatie. Se poate estima ca rata de antrenare este mica, depunerile si
sedimentele acestor pulberi fiind reduse cantitativ.
• Depozitele de Deseuri
Pulberile nepericuloase (praful) se depun, sedimentand in imediata
vecinatate a amplasamentului.
Nivelul de pulberi masurat se incadreaza in limitele admisibile impuse de
legislatie .
Deseurile stabilizate depozitate nu afecteaza solul deoarece prin procesul de
stabilizare ele nu mai prezinta periculozitate, pierderea elementelor toxice fiind
redusa , iar fundul depozitului este impermeabilizat in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Se poate vorbi mai exact de o pulberozitate decat de emisii de pulberi.
Fenomenul este limitat in timp si spatiu, in zilele ploioase fiind nul si nu se
prevede a avea efect relevant in afara granitelor depozitului.
• Drumurile de acces
Datorita fenomenului de deflatie, praful de pe drumurile de acces, poate fi
antrenat in aer de catre mijloacele auto. Acest praf se depune si sedimenteaza in
zona adiacenta obiectivului, fenomenul de poluare fiind limitat si nerelevant.
• Mijloacele auto
Emisiile poluante ale mijloacelor auto care transporta deseurile in incinta
amplasamentului au fost detaliate la emisii Aer.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
214
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Particulele in suspensie poluante sedimenteaza in zonele adiacente
obiectivului.
Specificatiile procesului tehnologic impreuna cu aplicarea masurilor de
minimizare si control a poluarii aerului si solului vor asigura si limitarea poluarii
solului zonelor adiacente. Acest tip de poluare nu este insa relevant.
Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea zonei
parcurse.
Utilajele care functioneaza in cadrul obiectivului atat pe perioada lucrarilor
de investitie cat si in timpul expoatarii obiectivului, produc emisii similare celor
descrise la mijloacele auto .
• Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru
sol atat pe perioada de executie (de santier) cat si in timpul
functionarii. Deseurile menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in
zona lucrarilor sau in vecinatate, fenomenul avand o amploare
nationala.
• Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea
zonei parcurse
Prezenta acestor impuritati pe sol poate duce la patrunderea de polaunti in
subsol si panza de apa freatica. Pentru a limita acest fenomen, zonele de acces vor
fi realizate inclinat astfel apele pluviale sa fie colectate de sistemul de captare si
drenaj si dirijate catre sistemul de tratament fizico-chimic.Poate aparea un potential
ris de accidente : scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele
care vor deservi depozitul. Probabilitatea ca aceste scurgeri sa interactioneze
direct cu solul este foartemica datorita faptului ca activitatea din cadrul statiei si
depozitului se va desfasura pe suprafete impermeabilizate, solutia de
impermeabilizare constand in asfaltare.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
215
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
• Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru
sol atat pe perioada de executie ( de santier) cat si in timpul functionarii. Deseurile
menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in zona zona lucrarilor sau in
vecinatate.
• Instalatia de levigat -– constituie surse potentiale de poluanti pentru
sol atat pe perioada functionarii in conditiile in care apar defectiuni ale sistemului
de levigat sau in situatia unor fenomene meteorologice deosebite (catastrofe
naturale, ploi torentiale)
• Riscul ca o anumita cantitate de deseuri sa cada direct pe sol
datorita manevrarii necorespunzatoare a deseurilor.
• Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu
pulberi si poluanti chimici: se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor
sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In
cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile
poluantilor se micsoreaza.
5.3.7. Prognoza impactului
5.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie
Factorul de mediu „Sol” va fi influentat in timpul executiei lucrarilor de
investitii ale obiectivului de urmatoarele surse:
- utilaje si autovehicule de santier care functioneaza cu motorina, descrise
anterior.
Noxele emise de acestea in aer sunt antrenate de vanturile puternice si se
depun in zonele adiacente obiectivului.
Poluarea solului in zona obiectivului si in zonele adiacente se incadreaza in
limite admisibile impuse de legislatia in vigoare si nu este relevanta .
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
216
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- autovehiculele si utilajele care tranziteaza obiectivul, pot provoca
murdarirea drumurilor si polua cu impuritati solul, subsolul si panza de apa freatica
din zona;
- deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona
lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a solului.
- apele uzate menajere in cazul cand nu se rezolva asa cum este legal si
normal prin racordarea la canalizarea menajera proiectata, pot impurifica solul.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a
organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in
mod semnificativ de poluare.
B. In timpul functionarii
Activitatea desfasurata, respectiv colectarea si depozitarea deseurilor nu
produce nici un fel de impact asupra solului si subsolului din zona si vecinatate, in
conditiiile functionarii la parametrii normali prin asigurarea etanseitatii si
integritatii ambalajelor in care se colecteaza deseurile, prin manipularea lor
corespunzatoare, prin asigurarea unei securitati a zonei, prin respectarea legislatiei
in vigoare in ceea ce priveste activitatea de transport, manipulare si depozitare
deseuri.
Exista insa si posibilitatea producerii de accidente , respectiv de distrugere a
ambalajeor in care se transporta deseurile din cauza unei manipulari defectoase sau
din cauze accidentale care pot provoca poluari accidentale.
Pentru protejarea solului si subsolului beneficiarul va implementa o serie de
masuri ce vizeaza eliminarea riscului de accidente.
Astfel, se va intocmi „PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A
POLUARILOR ACCIEDNTALE” in care vor fi identificate punctele critice din
unitate de unde pot proveni poluari accidentale si se vor intocmi fisele poluantilor
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
217
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges potentiali in care vor fi stabilite posibilitatile de combatere (indepartare) prin
actiuni si mijloace necesare.
Vor fi respectate toate recomandarile si conditiile specifice impuse de
legislatia si normele in vigoare prezentate in capitolele anterioare.
Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,
identificate anterior si descrise detaliat :
• Instalatia de stabilizare a deseurilor.
In timpul functionarii instalatiei de stabilizare pot aparea, prin fenomenul de
deflatie, emisii de pulberi (praf) analizate pe larg anterior, „Aer”. Acestea
sedimenteaza in zonele adiacente si nu reprezinta un tip de poluare al solului
relevant dupa cum s-a demonstrat anterior.
• Depozitele de Deseuri
In timpul lucrarilor de amenajare a celulelor si de depozitare a deseurilor
inertizate, se pot produce emisii de pulberi (praf) prin deflatie. Acestea se depun
sedimentand in imediata vecinatate a amplasamentului, fenomenul de poluare a
solului fiind nerelevant, el incadrandu-se in limitele admisibile stabilite de
normativele in vigoare, dupa cum s-a demonstrat la capitolul „Aer”.
• Drumurile de acces
Datorita fenomenului de deflatie, praful de pe drumurile de acces poate fi
antrenat in aer de catre mijloacele auto. Acest praf se depune si sedimenteaza in
zona adiacenta obiectivului, fenomenul de poluare fiind limitat si nerelevant.
- Mijloacele auto
Emisiile poluante ale mijloacelor auto care transporta deseurile in incinta
amplasamentului au fost detaliate in capitolul anterior.
Particulele in suspensie poluante sedimenteaza in zonele adiacente
obiectivului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
218
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Specificatiile procesului tehnologic impreuna cu aplicarea masurilor de
minimizare si control a poluarii aerului si solului vor asigura si limitarea poluarii
solului zonelor adiacente. Acest tip de poluare nu este insa relevant dupa cum s-a
demonstrat anterior.
- Autospecialele care transporta materiale pot provoca murdarirea
zonei parcurse
Prezenta acestor impuritati pe sol poate duce la patrunderea de polaunti in
subsol si panza de apa freatica. Pentru a limita acest fenomen, zonele de acces vor
fi realizate inclinat astfel apele pluviale sa fie colectate de sistemul de captare si
drenaj si dirijate catre sistemul de tratament fizico-chimic.Poate aparea un potential
ris de accidente : scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele
care vor deservi depozitul. Probabilitatea ca aceste scurgeri sa interactioneze
direct cu solul este foartemica datorita faptului ca activitatea din cadrul statiei si
depozitului se va desfasura pe suprafete impermeabilizate, solutia de
impermeabilizare constand in asfaltare.
- Deseurile menajere – constituie surse potentiale de poluanti pentru sol
atat pe perioada de executie ( de santier) cat si in timpul functionarii. Deseurile
menajere pot fi aruncate in locuri nepermise, in zona zona lucrarilor sau in
vecinatate.
- Instalatia de levigat -– constituie surse potentiale de poluanti pentru
sol atat pe perioada functionarii in conditiile in care apar defectiuni ale sistemului
de levigat sau in situatia unor fenomene meteorologice deosebite (catastrofe
naturale, ploi torentiale)
- Riscul ca o anumita cantitate de deseuri sa cada direct pe sol
datorita manevrarii necorespunzatoare a deseurilor
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
219
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care
este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii
proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada
de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra
elementelor mediului
O atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a
terenului de sol fertil, in vederea depozitarii si reutilizarii pentru zonele de spatii
verzi necesare inchiderii celulelor de depozitare si a zonelor din jurului
perimetrului obiectivului.
5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in
considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de
poluanti de sol
Nu este cazul.
5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de
activitatea propusa (proiect)
Pe perioada lucrarilor de constructie a DDI , vor fi executate lucrari de
excavatii, de impermeabilizare si indiguire a celulelor depozitului, de sapare a
pamantului, de compactare a terenului si a deseurilor, de incarcare si transport cu
masini si utilaje grele care vor avea un impact mecanic nerelevant, situat in
limite admisibile asupra solului. Acest fapt este demonstrat de executia unor
obiective similare .
5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia
eroziunilor
Nu este cazul.
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
220
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea
straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
Amplasarea si functionarea componentelor obiectivului nu va determina
compactarea, tasarea sau schimbarea densitatii solului in zona.
5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,
vulnerabilitatii si rezistentei
Nu este cazul .
5.3.7.7. Impactul transfrontier
Nu este cazul.
5.3.8. Masuri de diminuare a impactului
5.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat
Se recomanda ca stratul de sol decopertat sa fie folosit pentru amenajarea
inchiderii depozitului, pentru inchiderea celulelor depozitului si pentru amenajarea
spatiilor verzi din cadrul obiectivului. Cantitatile nefolosite vor fi valorificate de
titularul proiectului sau folosite in alte scopuri.
5.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului
In timpul executiei obiectivului
- se vor lua masuri de reducere nivelului emisiilor de pulberi (praf) pe durata
lucrarilor de executie a componentelor investitie;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat
sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii
atmosferici;
- asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
221
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- o atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a
terenului de soluri fertile, acolo unde exista, in vederea depozitarii si
reutilizarii pentru zonele de spatii verzi ce urmeaza a fi refacute;
- materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in locuri
special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si acordurile
organelor locale abilitate;
- curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata
de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
- pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale
din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale bituminoase
utilizate sa nu contamineze solul;
- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a
mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta
santierului;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere pe sol;
- depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor prime
folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea acestora sau
eliminarea finala;
- evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a realizarii lucrarilor;
- impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea
unor deversari accidentale.
- interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere .
- sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in
ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi
asigurata de serviciul de salubritate.
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
222
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:
- se va asigura pastrarea integritatii impermeabilizarii cuvei depozitului
prin respectarea prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea;
- se va urmari ca sa se respecte întocmai traseul mijloacelor de transport
care aduc deseurile, astfel încat sa se evite descarcarile necontrolate pe
terenurile agricole din zona sau pe altele de pe traseu;
- betonarea cailor de circulatie ;
- plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;
- minimizarea emisiilor de pulberi (praf), prin respectarea tehnologiilor pe
fluxul de operatiuni din cadrul DDI si urmarirea continua a lor;
- transportul deseurilor se va executa numai in conditii de maxima
siguranta;
- sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate,
in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea
lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;
- umezirea zonelor de depozitare in care se genereaza pulberi (praf);
- impermeabilizarea platformei de stabilizare si a cuvei depozitului;
- amenajarea depozitului in forma de cuva cu diguri perimetrale astfel incat
sa nu fie posibila deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri
in afara celulei de depozitare;
- deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri in afara celulei de
depozitare;
- masuri de prevenire a infiltratiilor accidentale de la operatiile de
alimentare cu carburanti si cele de spalare a rotilor vehiculelor;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
223
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential
din precipitatii;
- manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor
evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante;
- monitorizarea rigolelor perimetrale de dirijare a apei pluviale potential
curate care se scurge de pe taluzuri ;
- se va realiza controlul periodic al stabilitatii digului de contur si a starii
canalului colector a apelor pluviale si se vor lua masuri de combatere a
cartitelor si a altor daunatori care pot afecta rezistenta digurilor;
- gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential
din precipitatii;
- manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor
evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante’
- suprafetele adiacente incintei depozitului vor asigura dirijarea acestora
astfel incat sa se evite contactul cu materialul depozitat;
5.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului
Nu este cazul.
5.3.8.4. Alte masuri
Nu este cazul.
5.3.9. Harti la capitolul „SOL”
Nu este cazul
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
224
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges 5.3.9.1.Harta „Forme de relief”
5.3.9.2. Harta „Soluri”
Nu este cazul.
5.4. Geologia subsolului
5.4.1. Caracterizare generala
Din punct de vedere geomorfologic, se remarca, in cadrul judetului Arges, o
distributie armonioasa a formelor de relief. Mai mult de jumatate din suprafata
judetului este ocupata de dealurile subcarpatice si podisurile piemontane cuprinse,
in general, intre 300 si 800 m altitudine, iar aproximativ 25% din suprafata o
constituie zona montana, cu altitudini cuprinse intre 800 si 1800 m.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
225
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Restul teritoriului este reprezentat de relieful plat de campie, ce se dezvolta
in sudul judetului. Aceasta etajare a reliefului pe o diferentade nivel de peste 2300
m, intre virful Moldoveanu (2543 m) si lunca Argesului in avalde Glambocata
(circa 200 m), reflecta diversitatea lui accentuata.
In nordul judetului, zona montana, este alcatuita din sisturi mezo si
epimetamorfice apartinand Unitatilor supragetice (Panza de Fagaras). Aceste
formatiuni sunt sariate peste cristalinul Panzei Getice, care la ranul sau, vine in
contact de superpozitie tectonicacu cristalinul de Leresti – Tamas din unitatea
Leaota – Bucegi – Piatra Mare (apartinand zonei cristalino – mezozoice din
Carpatii Orientali) in lungul faliei Iezer – Papusa. Desavarsirea aranjamentului
tectonic al zonei cristalino mezozoice a Carpatilor Meridionali si ridicarea ei sub
forma unui sistem cutat, inurma miscarilor tectonice din faza laramica, au
determinat aparitia, in fata acestuia, a unei zone depresionare care a preluat functia
de bazin desedimentare, evoluand ca avanfosa.
In structura actuala aceasta alcatuieste ceea ce s-a denumit Depresiunea
Getica si se intinde din regiunea vaii Targului pana in valea Dunarii. Spre sud,
Depresiunea Geticavine in contact cu Platforma Valaha, de-a lungul faliei
pericarpatice. Afundarea partii marginale sudice a zonei cristalino-mezozoice a
antrenat si coborarea in trepte a marginii nordice a vorlandului, respectiv a
Platformei Valahe.
Astfel, depresiunea creataca urmare a ridicarii lantului muntos are un
fundament mixt: unul de origine carpatica, afundandu-se in trepte mai abrupte,
altul de tip platforma, care coboaramai domol, incat depresiunea are un profil
asimetric, tipic depresiunilor premontane. Depresiunea Geticas-a individualizat ca
unitate geologicastructuralain Volhinianul superior, in urma fazei tectogenetice
moldavice, cand formatiunile Depresiunii Getice au incalecat peste formatiunile
Platformei Valahe. In continuare, aceasta a evoluat impreunacu Platforma Valaha.
Depresiunea Geticaa evoluat ca bazin de sedimentare cu rol de avanfosa din _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
226
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Paleogen panala sfarsitul Pliocenului. Sursa de alimentare cu material terigen a
constituit-o zona cristalino-mezozoicain curs de ridicare. Procesul de sedimentare
nu a fost continuu, ci se recunosc douadiscontinuitati de amploare regionala: care
delimiteazain cadrul stivei de depozite ce constituie umplutura Depresiunii Getice,
trei cicluri de sedimentare: Primul ciclu de sedimentare a dezvoltat depozite
alcatuite din conglomerate, gresii, argile, marne, local cu intercalatii subtiri de
anhidrite si lame de sare. Depozitele celui de-al doilea ciclu de sedimentare sunt
alcatuite, in ansamblu, din conglomerate, gresii, argile, marne, cu intercalatii
subtiri de tufite si nisipuri. Ultimul ciclu de sedimentare a dezvoltat depozite
grezoase, marnoase si nisipoase.
Harta geologica a judetului Arges (Radu C., 2008)
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
227
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Din punct de vedere geologic, zona studiata se incadreaza in marea unitata
structurala subcarpatica “Depresiunea Getica”, iar din punct de vedere
geomorfologic in Campia Inalta a Pitestilor.
5.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus;
compozitie, origini, conditii de formare
Din punct de vedere geografic, zona studiata este asezata la contactul
Podisului Getic cu Campia Romana, la nord de falia pericarpatica, linie ce
delimiteaza din punct de vedere geologic Depresiunea Getica de Platforma Valaha.
Din punct de vedere morfologic, Depresiunii Getice ii corespund unitatile
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
228
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges morfologice separate de Subcarpatii si Podisul Getic si constitutie unitatea
geostructurala cea mai externa din ansamblul arhitectural al Carpatilor Meridionali.
Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat se afla in Campia
piemontana Getica, distincta a Podisului Getic, cu un relief tipic de campie
piemontana. Desi se incadreaza genetic la Podisul Getic, prin peisajul diferit de
acesta, ea constituie o subunitate in cadrul careia se intalnesc caractere fizico-
geografice ale campii din sud si ale dealurilor din nord. In cadrul Campiei
Piemontane Getice, zona cercetata apartine zonei teraselor Argesului.
Situata in partea centrala a Depresiunii Getice, comuna Ratesti face parte din
marea unitate structurala- avanfosa Carpatilor Meridionali. Depresiunea Getica s-a
format in urma miscarilor laramice, de la sfarsitul Cretacicului si inceputul
Paleogenului, ca urmare a ridicarii zonei cristalino-mezozoice, respectiv masivele
muntoase din Carpatii Meridionali, cand in fata acestora s-a format o depresiune
premontana cu rol avanfosa, care a functionat ca atare in Paleogen si Neogen.
Formatiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund astfel,
intervalului Paleogen- Cuaternar, au un fundament mixt (de origine carpatica in
jumatatea nordica si de tip platforma in jumatatea sudica), au grosimi mari, de mii
de metri fiind formate din: conglomerate, gresii, nisipuri, argile, marne, etc.
Fundamentul geologic al Depresiunii Getice in zonca care face obiectul studiului
apartine Platformei Valahe (Platforrma Moesica).
Formatiunile geologice acoperitoare care alcatuiesc perimentrul sunt
depozite cuaternare. Cuaternarul este formatiunea cea mai noua si cuprinde
depozite foarte variate, pleistocene, alcatuite din nisipuri medii-grosiere cu pietris,
nisipuri fine, nisipuri argiloase, argile nisipoase.
Pleistocen mediu- este reprezentata printr-o serie de depozite cu caracter
loessoid alcatuita din sisturi argiloase, argile prafoase si prafuri nisipoase, in masa
carora se observa elemente mai grosiere. Tipul genetic al acestor depozite este
deluvial-proluvial, iar grosimea este intre 5 si 20 m. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
229
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Pleistocen superior – cuprinde depozite reprezentate prin proluviile de pe
terasa veche (prafuri nisipoase, nisipuri argiloase cu concretiuni calcaroase),
acumularile aluvionare (pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri) si proluviile de pe terasa
inalta (prafuri nisipoase, nisipuri argiloase galbui roscate cu concretiuni
calcaroase), acumularile aluvionare (pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri) si
proluviile de pe terasa superioara (nisipuri argiloase de tip loessoid, cu concretiuni
calcaroase) si acumularile aluvionare ale terasei inferioare (bolovanisuri, pietrisuri
si nisipuri).
Holocen inferior- Depozitele terasei joase cuprind acumularile aluvionare
constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri cu grosime de 5- 8 m. Depozitele
loessoide de pe terasa inferioara cuprins nisipuri si argile de tip loessoid.
Holocen superior- acest ultim etaj al Cuaternarului cuprinde depozite
loessoide , ce acopera acumularile aluvionare ale terasei joase si acumularile
luncilor, constituite din pietrisuri si nisipuri. Grosimea depozitelor este de 10-20
m.
In zona, in lungul raului Arges au fost separate 3 nivele de terasa: terasa
joasa (cu altitudine de 5-10 m, cu dezvoltarea redusa si alcatuita din depozite
aluvionare cu grosimea de 5-8 m: bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri), terasa
inferioara (are o altitudine realtive de 10-15 m, este alcatuita din depozite loessoide
cu grosimea sedimentelor de 4-6m: nisipuri si argile de tip loessoid, cu concretiuni
calcaroase si depozite aluvionare cu o grosime de 5- 7 m: bolovanisuri, pietrisuri si
nisipuri) si terasa superioara (cu o altitudine cuprinsa intre 20-30 m si alcatuita din
depozite loessoide de tip deluviale cu grosimea sedimentelor de 2-5 m: nisipuri
argiloase de tip loessoid cu concretiuni calcaroase si depozite aluvionare cu o
grosime de 3-6 m: pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri).
In vederea elaborarii proiectului de executie a obiectivului studiat, s-a
efectuat un studiu geotehnic care sa stabileasca urmatoarele:
- stabilitatea terenului _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
230
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- succesiunea litologica a terenului
- caracteristicile fizico-mecanice ci capacitatea portanta a terenului
- nivelul hidrostatic al apei
- incadrarea terenului conform normelor TS in vigoare.
F2 0,00 m- 0,35 m Sol vegetal
0,3-2,50 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,50-4,20 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente dispersate
de pietris, plastic consistenta
4,20-10,20 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
10,20-15,0 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui, micacee,
plastic consistenta
F3 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,40 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,40-4,30 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente dispersate
de pietris, plastic consistenta
4,30-10,7 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
10,7-15,1 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui,
micacee, plastic consistenta
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
231
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges F4 (piezometru)
0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,20 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,20-3,80 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente dispersate
de pietris, plastic consistenta
3,80-8,90 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
8,90-16,0 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui,
micacee, plastic consistenta
F5 (piezometru) 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,30 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,30-3,70 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente dispersate
de pietris, plastic consistenta
3,70-9,30 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
9,30-16,0 m Nisipuri argiloase cu terecere la argile nisipoase cenusiu-galbui,
micacee, plastic consistenta
F7 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,00 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,00-4,20 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente
dispersate de pietris, plastic consistenta
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
232
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
4,20-5,00 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
F8 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,30 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,30-3,30 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente
dispersate de pietris, plastic consistenta
3,30-5,00 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
F9 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,30 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,30-3,40 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente
dispersate de pietris, plastic consistenta
3,30-5,00 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
F10 0,00 m- 0,40 m Sol vegetal
0,40-2,40 m Argila, cenusiu inchis bruna negricioasa, slab micacee, plastic
consistenta cu rare concretiuni calcaroase
2,40-3,40 m Argila nisipoasa, cafenie inchis roscata cu pete cenusii si negre-brune,
slab micacee, cu frecvente concretiuni calcaroase si elemente
dispersate de pietris, plastic consistenta
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
233
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3,40-5,00 m Pietrisuri si nisipuri cu elemente dispersate de bolovanis de culoare
roscat-ruginie
S-au intalnit mai multe formatiuni geologice care au calitati geotehnice cu
totul diferite.
Astfel la suprafata, pe 0,40 m adancime, s-a intalnit formatiunea
acoperitoare (deluviu) alcatuita din argile inchise, umede, foarte slabe din punct de
vedere geotehnic.
Intre 0,40- 15,0 m adancime s-a identificat roca de baza formata din argile,
argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri cu elemente dispersate de bolovanis, cu calitati
geotehnice bune. Aceste roci se continua si sub adancimea de 15.0 m.
Parametrii geomecanici ai argilei nisipoase cafeniu inchisa roscata in care se
toarna fundatiile (2,00- 2,40 m) sunt:
- Coeficient de duritate ft=0,8-1,0
- Limita de curgere WL=38-59%
- Umiditatea W=18-25%
- Limita de framantare Wp=15,0-19,0%
- Indicele de plasticitate Ip=23-44%
- Indicele de consistenta Ic=0,7-0,9
- Greutatea volumetrica in stare naturala γan=18,0 – 21,0 kN/m3
- Greutatea volumetrica in stare uscata: γau=14,0 – 17,0 kN/m3
- Porozitate n=35-43%
- Indicele de porozitate e=0,65-0,95%
- Gradul de umiditate Sr=0,65-,1,00
- Modul de compresibilitate M2-3=8300-9100 kPa
- Tasarea specifica ep2=3,6-4,4 cm/m
- Unghi de frecare interna 16-24º _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
234
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- Coeziunea: c=30-32 kPa
Parametrii geomecanici ai stratului format din pietrisuri si nisipuri cu
elemente dispersate de bolovanis sunt:
- Coeficient de duritate ft=1,0-1,5
- Greutatea specifica absoluta medie: γ=26.5kN/mc
- Greutatea volumetrica medie: γa=26.5kN/mc
- Porozitatea reala totala: 36-46%
- Unghi de frecare interna 30-35º
- Rezistenta de frecare r=4,0-5,0 tf/mp
- Coeficientul de frecare beton-teren f=0.5
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
235
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Harta geologica a amplasamentului depozitului de deseuri
5.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea
seismologica
Platforma Moesica se intinde intre Orogenul Carpatic - in vest, aliniamentul
reprezentat de Orogenul Carpatic - Orogenul Nord Dobrogean - in nord si
Orogenul Balcanic in sud. Spre est se continua in selful Marii Negre.
Unitati morfostructurale ale teritoriului Romaniei
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
236
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Din aceasta se individualizeaza pe teritoriul Romaniei trei compartimente
(valah, sud-dobrogean si central-dobrogean), care au rang de subunitati tectonice
delimitate de accidente tectonice transcrustale majore, spre deosebire de situatia
din Platforma Scitica unde separarea sectoarelor Barlad si Deltei Dunarii tine de
ratiuni geografice.
Aceste compartimente tectonice au fost tratate de-a lungul timpului diferit,
fie ca platforme de sine statatoare fie ca niste compartimente tectonice ale
Platformei Moesice.
Delimitarea unitatii
- in nord – falia pericarpatica (= falia Bibesti-Tinosu) o separa de Orogenul
Carpatic; structura se afunda spre nord sub Orogenul carpatic. In acest sector falia
pericarpatica este mascata la suprafata de depozitele neogen-cuaternare;
- in nord-est – falia Peceneaga-Camena, care se prelungeste din Dobrogea;
- in est – taluzul continental al Bazinului Euxinic;
- in sud – Dunarea si frontiera (limita formala).
Fundamentul blocului moesic este eterogen, compartimentele Valah, Sud-
Dobrogean si Central-Dobrogean, delimitate de falii crustale majore (faliile
intramoesica si Capidava- Ovidiu), corespunzand unor faciesuri litologice
distincte. De asemenea, daca se analizeaza aranjamentul litofacial si tectonic al
cuverturii sedimentare se constata caracterul eterogen al acesteia, dar se observati
ca liniile majore litofaciale si tectonice se suprapun numai partial
compartimentelor delimitate tectonic si litologic in soclu. In aceste conditii trebuie
avut in vedere ca limitele celor trei compartimente sunt diferite pentru fundament
si cuvertura sedimentara.
In fundamentul moesic s-au separat trei compartimente tectonice, cu
caracteristici litologice si structurale distincte. Limitele compartimentelor sunt:
- Compartimentul Valah - falia pericarpatica, Dunare si falia intramoesica; _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
237
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- Compartimentul Sud-Dobrogean – falia pericarpatica, falia intramoesica,
falia Capidava-Ovidiu si frontiera;
- Compartimentul Central-Dobrogean – falia pericarpatica, falia Capidava-
Ovidiu si falia Peceneaga-Camena.
Tipurile de soclu din Platforma Moesica
Tectonica compartimentului valah
Trecerea de la etapa de arie labila geosinclinala la cea de arie stabila de tip
platforma, s-a produs in miscarile assyntice tarzii-caledonice inferioare, din
intervalul Proterozioc superior-Paleozoic inferior.
Evolutia struturala a Sectorului Valah s-a desfasurat in trei etape:
a. Etapa Paleozoic-Triasic- sedimentarea a fost controlata de subsidenta
diferentiata, determinata de sistemul de fracturi care delimiteaza zone de
ridicare si zone depresionare, cu conditii particulare de sedimentare;
- Zonele de ridicare – cele mai importante ridicari sunt Strehaia-Vidin,
Nord Craiova-Bals-Optasi-Peris, Slatina, Videle, Bordei Verde-Insuratei;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
238
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- Zonele subsidente (depresionare)- complementar cu zonele ridicate s-au
format depresiunile Bailesti, Rosiori-Alexandria, Calarasi-Urziceni si
Ghergheasa-Movila Miresii.
b. Etapa Jurasic Inferior-Cretacic- incepand cu Jurasicul, morfologia bazinului
se schimba, formandu-se doua zone de sedimentare diferite:
- o zona de adancime, cu sedimentare pelagica marno-calcaroasa,
suprapusa in partea central-vestica, peste ridicarea Bals-Optasi;
- o zona de adancime mica, cu sedimentare neritica (calcare, calcare
recifale, calcare algale, calcare cretoase), dispusa periferic zonei pelagice.
c. Etapa neozoica- in aceasta ultima etapa de evolutie se produce inaltarea
zonei sudice si o puternica subsidenta in zona nordica, spre orogen. Acest
fapt determina acumularea sedimentelor cu grosimi foarte mari in fata
orogenului. Subsidenta este demonstrata de adancimile la care apar diferite
unitati litologice.
Falia Intra-moesica (FI)
Falia Intra-moesica traverseaza platforma Moesica in directia SE-NV,
separand doua sectoare cu constitutie si fundament diferite. Desi este o falie adanca
bine definita, atingand baza litosferei si extinzandu-se catre S-E inspre regiunea
faliei Anatoliene , activitatea seismica asociata este imprastiata si slaba, cu doar
doua evenimente care depasesc magnitudinea 5.
Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este incadrat in zona
de macroseismicitate I=71 pe scara MSK (unde indicele I corespunde unei
perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
239
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Din punct de vedere al potentialului de producere al alunecarilor de teren,
amplasamentul se afla in zona de risc scazut, cu probabilitate redusa de
alunecare a terenului.
Dupa normativul P 100-1/2006, amplasamentul se afla situat in zona
caracterizata prin valori de varf ale acceleratiei terenului, pentru proiectare ag =
0.20 g.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
240
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei
terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani
Din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul este
caracterizat prin Tc=1.0 sec.
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc aspectrului de
raspuns
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
241
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana
Vor fi executate foraje pentru monitorizarea nivelului si calitatii apei
subterane, atat in amonte cat si in aval.
5.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor
Nu este cazul.
5.4.1.5. Calitatea subsolului
Nu este cazul.
5.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si
comprehensiv, preconizate, detectate
Nu este cazul.
5.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale
Nu este cazul.
5.4.1.8.Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate,
zonele de recreere sau peisaj
Nu este cazul.
5.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie
tehnologica
Caracteristicile litologice, fizico-mecanice conduc la concluzia existentei
unor conditii favorabile pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica, fara
afectarea negativa din punct de vedere al mediului, a solului si subsolului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
242
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone
carstice, zone predispuse alunecarilor de teren
Amplasamentul studiat nu este afectat de fenomene fizico-geologice
(alunecari sau deplasari de teren) active.
Din datele obtinute din foraje pentru proiectarea „ Depozitelor de
deseuri”avand in vedere unhiurile de frecare interna (pentru argila-nisipoasa 160-
240 si 300-35 pentru stratul de pietris si nisip) se poate lua in calcul un unghi de
taluz natural pana la adancimea de10m de maxim 350.
In cazul unei umeziri accidentale locale (precipitatii abundente) a
pachetului de argile-argile nisipoase coeziunea scade pana la anulare, iar valoarea
unghiului de frecare interna se poate diminua pana la jumatate.
5.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate
Nu este cazul.
5.4.2. Impactul prognozat
Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca impactul prognozat asupra subsolului va avea caracteristici
similare cu cele ale solului, acestea fiind descrise detaliat la la capitolul „Solul”.
5.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –
geologice
Nu este cazul.
5.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra
elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone
umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus
Nu este cazul. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
243
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.4.2.3.Impactul transfrontier
Nu este cazul.
5.4.3. Masuri de diminuare a impactului
Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca masurile de diminuare a impactului prognozat asupra subsolului
vor fi similare cu cele propuse la capitolul 5.3. „Sol”.
5.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”
5.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” - Campia Romana
5.4.4.2. Localizarea resurselor subterane
Nu este cazul.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
244
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului
Nu este cazul.
5.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor
geologice sau a altor zone problematice
Nu este cazul.
5.5.Biodiversitatea
5.5.1. Caracterizare generala
Marea varietate a formelor de relief din cadrul judetului Arges a determinat
o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei spontane si chiar a plantelor cultivate.
Astfel de la nord la sud se disting urmatoarele etaje de vegetatie: etajul alpin, etajul
padurilor de rasinoase, etajul padurilor de foioase, etajul stepei.
Flora ocrotita din cadrul judetului este reprezentata prin cateva specii atat
spontane cat si plantate, cum sunt: tisa, arborele lalea, laur, magnolia, chiparosul de
balta, castan comestibil, nuc, cedru, arborele mamut, arborele lui Iuda (aceste
exemplare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte normative
anterioare, fie datorita raritatii lor in judetul Arges).
Datorita prezentei unor acumulari de apa au aparut specii de pasari specifice
zonelor umede, din care se pot enumera: lebada, lisita, pescarus, corcodel, starc,
egreta, rata salbatica etc.
Circa 40% din suprafata judetului este acoperita cu paduri situate in
principal in zona de deal si de munte. Acestea contin aproximativ 60 specii de
arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive, dintre toate acestea
ocrotite sunt aproximativ120 specii. Astfel, de exemplu, din cele 16 specii de
plante carora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al naturii (Decretul
nr.237/1950 al Consiliului de Ministrii), 9 vegeteaza in Parcul National Piatra
Craiului: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella
rubra), smirdarul (Rhododrendon kotschyi), bulbucii de munte (Trolius
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
245
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges europaeus), iedera alba (Daphne blagayata), tulchina (Daphne cneorum), tisa
(Taxus baccata), ghintura galbena (Gentiana lutea), garofita Pietrei Craiului
(Dianthus calizonius).
5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament:
paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata -
lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Obiectivul analizat este situat in extravilanul comunei Ratesti, judetul Arges,
pe un teren ce constituie islaz comunal, accesul realizandu-se pe drum comunal.
Pe amplasament nu sunt prezente habitate prioritare, aspect justificat si prin
faptul ca amplasamentul nu face parte dintr-un Sit de Importanta Comunitara, cel
mai apropiat fiind ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi aflat la 11.93 km.
Vedere asupra amplasamentului
Vegetatia din zona comunei Ratesti a fost supusa in trecut unor presiuni
antropice importante rezultate din activitatile socio-economice desfasurate. Printre
consecintele acestor activitati (agro-zootehnice, cultivarea terenului arabil si
cresterea animalelor) asupra biodiversitatii se numara ruderalizarea vegetatiei,
micsorarea habitatelor naturale si inlocuirea lor cu cele seminaturale sau antropice. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
246
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Aspect al vegetatiei de pe amplasament
Nu doar extinderea culturilor agricole a dus in timp la modificarea si
afectarea compozitiei calitative a florei si faunei in zona, dar si pasunatul
manifestat atat pe suprafetele cu miriste cat si in zonele cu vegetatie spontana.
Evidentierea pasunatului in zona
5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii,
compozitia pe specii
Amplasamentul analizat este in intregime localizat pe terenuri agricole, in
afara ariilor protejate Natura 2000. Este o zona agricola in care pe langa culturile
de importanta economica predomina vegetatie spontana de tip mezofil.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
247
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Flora in zona de studiu este reprezentata de numeroase specii de plante
ierboase pe langa acestea au fost intalnite sporadic si specii lemnoase la limita
drumurilor de exploatare ce delimiteaza amplasamentul obiectivului analizat.
In ceea ce priveste compozitia floristica de pe amplasament ce poate fi
afectata de implementarea si functionarea obiectivului mentionam ca nu au fost
identificate specii de interes comunitar, precum si faptul ca zona analizata nu
este inclusa intr-un Sit de Importanta Comunitara (SCI).
Activitatile economice de baza pentru locuitori sunt reprezentate de
practicarea agriculturii si pasunatul, ce influenteaza direct si indirect compozitia
fitodiversitatii in aceste zone. Astfel, procesul de antropizare se reflecta la nivelul
compozitiei floristice, agroecosistemele si comunitatile de plante ruderale fiind
caracteristice zonei analizate.
In structura agroecosistemelor pe langa plantele cultivate cu valoare
economica se dezvolta o vegetatie insotitoare, segetala fara valoare economica sau
conservativa. Mentionam ca speciile de arbori enumerate mai jos au fost observate
in zona de padure din vecinatatea de sud-est a amplasamentului.
Lista floristica din zona studiata cuprinde urmatorii taxoni:
Incadrare Taxonomica Nr crt. Denumire stiintifica Familie Ordin
1. Pinus sylvestris Pinaceae PINALES 2. Ranunculus sardous Ranunculaceae RANUNCULALES 3. Urtica dioica Urticaceae URTICALES 4. Quercus frainetto
Fagaceae
FAGALES
5. Quercus cerris 6. Quercus robur 7. Portulaca oleracea Portulacaceae
CARYOPHYLLALES
8. Gypsophila muralis Caryophyllaceae 9. Holosteum umbellatum
10. Amaranthus retroflexus Amaranthaceae 11. Amaranthus album
12. Bassia scoparia 13. Bassia hirsuta 14. Atriplex tatarica
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
248
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
15. Atriplex patula Chenopodiaceae 16. Atriplex prostrata 17. Chenopodium album 18. Polygonum aviculare
Polygonaceae
POLYGONALES 19. Polygonum persicaria 20. Rumex crispus 21. Agrimonia eupatoria
Rosaceae
ROSALES
22. Crataegus monogyna 23. Crataegus pentagyna 24. Potentilla argentea 25. Malus sylvestris 26. Rosa canina 27. Sanguisorba minor 28. Coronilla varia
Fabaceae
FABALES
29. Lotus corniculatus 30. Medicago falcata 31. Robinia pseudoacacia 32. Trifolium pratense 33. Trifolium repens 34. Lythrum virgatum Lythraceae MYRTALES 35. Euphorbia helioscopia Euphorbiaceae EUPHORBIALES 36. Acer campestris Aceraceae SAPINADALES 37. Acer pseudoplatanus 38. Acer negundo 39. Tribulus terrestris Zygophyllaceae GERANIALES 40. Daucus carota ssp. carota Apiaceae APIALAES 41. Eryngium campestre 42. Torilis arvensis 43. Hypericum perforatum Hypericaceae THEALES 44. Diplotaxis tenuifolia
Brassicaceae
CAPPARALES (CRUCIFERALES)
45. Thlaspi perfoliatum 46. Lepidium perfoliatum 47. Fraxinus ornus Oleaceae OLEALES 48. Convolvulus arvensis Convolculaceae
POLEMONIALES 49. Cuscuta europaea Cuscutacea 50. Verbena officinalis Verbenaceae BORAGINALES 51. Ballota nigra Lamiaceae LAMIALES
52. Lamium purpureum 53. Lamium amplexicaule 54. Mentha pullegium 55. Plantago media Plantaginaceae PLANTAGINALES 56. Plantago major 57. Linaria vulgaris Scrophulariaceae SCROPHULARIALES 58. Achillea setacea
59. Artemisia absinthium 60. Artemisia annua
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
249
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
61. Artemisia vulgaris
Asteraceae
ASTERALES
62. Arctium lappa 63. Carduus thoermeri 64. Carthamus lanatus 65. Carduus acanthoides 66. Centaurea diffusa 67. Centaurea cyanus 68. Cirsium vulgare 69. Cirsium arvense 70. Cichorium intybus 71. Conyza canadensis 72. Chondrilla juncea 73. Inula britannica 74. Lactuca tatarica 75. Lactuca perennis 76. Matricaria recurita 77. Matricaria perforata 78. Pulicaria vulgaris 79. Taraxacum officinale 80. Taraxacum serotinum 81. Juncus effusus Juncaceae JUNCALES 82. Agropyron repens
Poaceae
GRAMINALES
83. Avena sativa 84. Agropyron cristatum ssp.pectinatum 85. Calamagrostis epigeios 86. Cynodon dactylon 87. Dactylis glomerata 88. Digitaria sanguinalis 89. Echinochloa crus-galli 90. Lolium perenne 91. Poa anuua 92. Poa angustifolia 93. Setaria viridis 94. Setaria pumila
Habitatele de pe amplasament si din vecinatate nu vor fi afectate de
realizarea si functionarea obiectivului date fiind:
- sensibilitatea redusa a comunitatilor vegetale instalate (si valoarea
conservativa redusa a acestora);
- caracteristicile locale de mediu - zona cu impact antropic ridicat;
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
250
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele
prevazute prin proiect (ce vizeaza suprafete de izlaz comunal). In plus,
nici una dintre speciile vegetale identificate nu este mentionata in
anexele O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de
animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile,
nevertebrate, vanat, specii rare de pesti
Membrii colectivului elaborator au urmarit identificarea speciilor de fauna
din zona analizata cu accent pe cele de interes conservativ si relatia acestora cu
amplasamentul. Mentionam ca distanta de la amplasamentul analizat pana la cel
mai apropiat Sit de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0062 Lacurile de
acumulare de pe Arges este de 10 km ca urmare speciile avifaunistice, care
constituie obiective de conservare pentru acest sit, ar putea ajunge in zona studiata
doar in pasaj/zbor in perioada de migratie.
In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si a
vecinatatii acestuia, elaboratorul a identificat o serie de taxoni ce apartin la
urmatoarele clase: Insecta (preponderent Ordinul Orthoptera), Amphibia (Ord.
Anura), Reptilia (Ordinul Squamata), Aves (preponderent Ordinul Passeriformes),
Mammalia.
Din punct de vedere calitativ biodiversitatea pe amplasament este relativ
mica comparativ cu alte zone (ca de exemplu SPA Lacurile de acumulare de pe
Arges ) si se datoreaza impactului antropic exercitat prin lucrarile agricole
mecanizate, regulate, care au avut loc asupra acestor terenuri.
Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe suprafata studiata
(amplasamentul si zonele invecinate acestuia), asupra carora este probabil a se
exercita un impact ca urmare a implementarii obiectivului:
_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
251
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
CLASA INSECTA
Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind
observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate.
Acestea, la randul lor, sunt in majoritate specii euribionte, la care preferintele de
habitat sunt laxe, cum ar fi de exemplu: Sphingonotus caerulans, Decticus
verrucivorus, Oedipoda caerulescens, Aiolopus thalassinus, Calliptamus italicus,
Acrida ungarica, Gryllus campestris. Din punct de vedere economic ortopterele
sunt considerate printre cele mai importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu
valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai ales daunelor produse.
Acrida ungarica
Nici una dintre speciile de insecte observate nu este mentionata in
anexele O.U.G. 57/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
Prezentam in continuare lista cu speciile de vertebrate observate in zona
studiata:
Nr. Crt.
Denumirea stiintifica OUG 57/2007 Categorie SPEC
Categorie IUCN
Clasa AMPHIBIA
Ordinul ANURA
Familia Bufonidae
1 Bufo bufo Anexa 4 B - LC
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
252
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Clasa REPTILIA
Ordinul SQUAMATA
Familia Lacertidae 2 Lacerta viridis Anexa 4 A - LC 3 Lacerta agilis Anexa 4 A - LC
Familia Natricidae
4 Natrix natrix - - LC
Clasa AVES
Ordinul FALCONIFORMES
Familia Accipitridae
5 Circus aeruginosus Anexa 3 Non-Spec LC
6 Circus cyaneus Anexa 3 3 LC
7 Buteo buteo - Non-Spec LC
8 Buteo lagopus - Non-Spec LC
Familia Falconidae
9 Falco tinnunculus Anexa 4B 3 LC
Ordinul GALIFORMES
Familia Phasianidae
10 Phasianus colchicus
Anexa 5C, 5D Non-Spec LC
Ordinul CHARADRIIFORMES
Familia Laridae
11 Larus cachinnans - - LC
Ordinul COLUMBIFORMES
Familia Columbidae
12 Streptopelia decaocto Anexa 5C Non-Spec LC
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
253
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
13 Streptopelia turtur Anexa 5C 3 LC
Ordinul CUCULIFORMES
Familia Cuculidae
14 Cuculus canorus - Non-Spec LC
Ordinul CORACIIFORMES
Familia Upupidae
15 Upupa epops Anexa 4 B 3 LC
Ordinul PASSERIFORMES
Familia Alaudidae
16 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC
17 Galerida cristata - 3 LC
Familia Corvidae
18 Corvus cornix Anexa 5C Non-Spec LC
19 Corvus frugilegus Anexa 5C Non-Spec LC
20 Pica pica Anexa 5 C Non-Spec LC
Familia Fringillidae
21 Carduelis carduelis Anexa 4 B Non-Spec LC
22 Carduelis spinus Anexa 4 B Non-SpecE LC
23 Fringilla coelebs - Non-SpecE LC
Familia Emberizidae
24 Miliaria calandra Anexa 4B 2 LC
25 Emberiza citrinella - Non-SpecE LC
Familia Hirundinidae
26 Hirundo rustica
- 3 LC
Familia Passeridae
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
254
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
27 Passer domesticus
- 3 LC
28 Passer montanus
- 3 LC
Familia Laniidae
29 Lanius collurio Anexa 3 3 LC
30 Lanius minor Anexa 3 2 LC
Familia Motacillidae
31 Motacilla alba Anexa 4B Non-Spec LC
32 Motacilla flava Anexa 4B Non-Spec LC
Familia Muscicapidae
33 Luscinia megarhynchos - Non-SpecE LC
34 Saxicola torquata - Non-Spec LC
Famila Turdidae
35 Turdus pilaris Anexa 5C Non-SpecE LC
36 Turdus merula - Non-SpecE LC
Familia Paridae
37 Parus major - Non-Spec LC
FamiliaSylviidae
38 Sylvia atricapilla - Non-SpecE LC
39 Sylvia curruca - Non-Spec LC
Familia Sturnidae
40 Sturnus vulgaris Anexa 5 C 3 LC
CLASA MAMMALIA
Ordinul EULIPOTYPHLA (INSECTIVORA)
Familia Talpidae
41 Talpa europaea - - LC
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
255
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Familia Soricidae
42 Crocidura leucodon - - LC
Ordinul RODENTIA
Familia Arvicolidae
43 Microtus arvalis - - LC
Familia Muridae
44 Mus spicilegus - - LC
Ordinul CARNIVORA
Familia Canidae
45 Vulpes vulpes Anexa 5 B - LC
OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated - neevaluate
Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE)
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
256
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
CLASA AMPHIBIA
Referitor la amfibienii observati in zona analizata acestia sunt slab
reprezentati din punct de vedere calitativ si cantitativ, singurele exemplare
observate in cursul deplasarilor pe teren apartin speciei Bufo bufo. Acestea au fost
observate in vecinatea amplasamentului preponderent in luna aprilie cand se
deplaseaza pe distante mari in vederea reproducerii precum si in luna septembrie
(cand se pregatesc pentru intarea in hibernare).
CLASA REPTILIA
Speciile de reptile identificate in zona studiata apartin in exclusivitate
Ordinului Squamata, doua specii de soparle: Lacerta viridis, Lacerta agilis si o
specie de sarpe: Natrix natrix.
In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic
si in numar foarte mic (1-3 exemplare per transect) exemplare apartinand celor
doua specii de reptile – Lacerta viridis si Lacerta agilis, doar in zonele cu
vegetatie spontana de la limita drumurilor de exploatare agricola din vecinatatea
amplasamentului.
Referitor la exemplarele speciei Natrix natrix, acestea au fost observate in
numar mic in zonele invecinate obiectivului, cu vegetatie spontana, din nord-estul
amplasamentului.
CLASA AVES
In ceea ce priveste compozitia specifica a avifaunei, au fost observate in
total 36 de specii de pasari pe amplasament si in vecinatatea acestuia.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
257
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Pe amplasament nu au fost identificate habitate propice pentru reproducerea
si odihna speciilor de avifauna, cu atat mai putin cuiburi ale speciilor de interes
conservativ.
Speciile de pasari de interes comunitar din anexa 3 a O.U.G. nr. 57/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare sunt urmatoarele: Circus aeruginosus,
Circus cyaneus, Lanius collurio, Lanius minor. Toate cele patru specii sunt
incadrate conform Listei Rosii IUCN in categoria LC- cu risc scazut. Mentionam
ca pe parcursul deplasarilor in teren nu au fost observate cuiburi ale acestor specii,
exemplarele identificate folosind amplasamentul analizat doar pentru hranire sau in
traseele locale dinspre zonele care ofera conditii pentru cuibarire si adapost (zone
umede si zone forestiere) catre zonele cu terenuri agricole.
Dintre speciile de pasari de interes national listate in anexa 4B a O.U.G. nr.
57/2007 au fost identificate in zona studiata 7 specii dintre care doar 3 in zona
amplasamentului, respectiv Falco tinnunculus si cele doua specii de Motacilla,
restul fiind observate in vecinatate.
Marea majoritate a paseriformelor observate in cadrul amplasamentului nu
sunt deranjate de executarea lucrarilor de constructie si nici de functionarea
obiectivului, acestea fiind specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica si
adaptabilitate ridicata ca de exemplu: Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,
Hirundo rustica, Passer montanus, Passer domesticus, Sturnus vulgaris.
CLASA MAMMALIA
Mamiferele sunt slab reprezentate in zona de studiu in special prin specii de
rozatoare cum ar fi: Microtus arvalis si Mus spicilegus al caror habitat preferat este
reprezentat de culturile agricole. De asemenea trebuie mentionata prezenta in zona
(conform literaturii de specialitate) si a speciilor insectivore cum sunt: Talpa
europea si Crocidura leucodon acestea nefiind identificate pe amplasament in
timpul deplasarilor echipelor de monitorizare. _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
258
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Pentru speciile Microtus arvalis si Mus spicilegus nu se impun masuri
speciale in timpul implementarii si functionarii obiectivului, avand in vedere
caracterul prolific al speciilor precum si capacitatea de adaptare a acestora la
activitatile umane.
5.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in
Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante
si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone
verzi protejate; pasuni.
In Romania, au fost desemnate, in scopul asigurarii masurilor speciale de
protectie si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural, urmatoarele
categorii de arii naturale protejate:
a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale
naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale;
b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara,
arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica;
d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al
unitatilor administrative.
Situatia ariilor naturale protejate in judetul Arges:
parcuri nationale = 1
arii naturale protejate de interes national = 31
arii naturale protejate de interes local (declarate prin HCJ/HCl) = 56
SCI –situri de importanta comunitara (declarate prin Ordinul 2387/2011) = 12
SPA –situri de protectie avifaunistica (declarate prin HG 971/2007) = 2
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
259
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Nr.
crt
Obiectiv Localizare Suprafata
ha
Arii protejate de interes national declarate prin Legea 5/2000
Parcuri Nationale
1. Parcul National Poiana Craiului Arges, Brasov 14800
Rezervatii si monumente ale naturii
1. Microrelief carstic Cetateni Rezervatia naturala, pe teritoriul comunei
Cetateni
41.87
2. Granitul de la Albesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Albesti de Muscel
0.5
3. Locul fosilifer Suslanesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Boteni-Mioarele
3.8
4. Calcarul numulitic Albesti Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Albesti de Muscel
0.5
5. Poiana cu Narcise Negarasi Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Negrasi
5
6. Zona carstica Dambovicioara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara- Muntii Piatra Craiului
2000
1937
7. Moldoveanu-Capra Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Arefu in Munttii Fagaras
4074
8. Pestera Piscul Negru Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Arefu-Muntii Fagaras
42.9
9. Pestera Dobrestilor Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National Piatra
Craiului
0.5
10. Pestera nr.15 Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National Piatra
Craiului
0.5
11. Pestera Dambovicioara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National Piatra
Craiului
0.5
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
260
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges 12. Pestera Uluce Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National
Poianan Craiului
0.5
13. Pestera Stanciului Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National Piatra
Craiului
0.5
14. Avenul din Grind Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei
Dambovicioara, in Parcul National Piatra
Craiului
0.5
15. Lacul Iezer Rezervatie naturala in Muntii Iezer 0.6
16. Lacul Zarna Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.8
17. Lacul Jgheburoasa Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.8
18. Lacul Hartop I Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.3
19. Lacul Hartop II Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.35
20. Lacul Hartop V Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1
21. Lacul Manastirii Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.6
22. Lacul Valea Rea Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.26
23. Lacul Buda Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.47
24. Lacul Izvorul- Museteica Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 3
25. Lacul Scarisoara Galbena Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 1.92
26. Lacul Galbena IV Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 0.78
27. Rezervatia Valsan Rezervatie naturala, pe teritoriul
comunelor Merisani, Malureni, Musetesti,
Bradulet, Arefu
11899
Arii protejate de interes national declarate prin HG 2151/2004
28. Lacul Bascov Rezervatie naturala pe teritoriul comunei
Bascov
162
29. Lacul lui Barca Rezervatie naturala pe teritoriul comunei
Davidesti
12.4
30. Golul Alpin-Valea Rea-Zarna Rezervatie naturala in Muntii Fagaras 6480
31. Zona carstica Magura-Nucsoara Rezervatie naturala, pe teritoriul comunei 15.8
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
261
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Nucsoara
TOTAL 39488.65
Arii protejate de interes local
Nr.crt Obiectiv Suprafata ha
Arii protejate de interes local Localizare Hotarari CJ
1. Parc Mihaesti Comuna Mihaesti 65.00
2. Valea Cheii-Valea Ghimbavului Dambovicioara-Dragoslavele 6692.95
3. Padurea Iedu-Cernat Comuna Nucsoara 327.50
4. Muntele Raiosu Muntii Fagaras 92.00
5. Valea Silistei Comuna Aninoasa 2.20
6. Slanic Comuna Aninoasa 6.10
7. Braniste I Comuna Bratiste 7.40
8. Bratiste II Comuna Bratiste 5.60
9. Menghea Comuna Aninoasa 28.30
10. Malu Comuna Malu 12.00
11. Negomiru O.S. Aninoasa 20.00
12. Priboaia O.S. Aninoasa 2.40
13. Vladesti Comuna Vladesti 15.70
14. Bughea I Comuna Bughea 204.20
15. Bughea II Comuna Bughea 33.70
16. Moiceanu OS Campulung 13.50
17. Gruiul Campulung 19.50
18. Topana Comuna Topana 174.90
19. Vedea Comuna Vedea 34.80
20. Cotmeana Comuna Cotmeana 21.20
21. Bascovele I Comuna Bascovele 35.40
22. Bascovele II Comuna Bascovele 21.90
23. Pravat Comuna Pravat 78.50
24. Valea Ursului Comuna Valea Ursului 6.40
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
262
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
25. Zoruleasa Comuna Bradulet 235.00
26. Bradet Comuna Bradulet 607.00
27. Coltul Vanator Comuna Bradulet 165.00
28. Robaia Comuna Robaia 160.00
29. Ruginoasa Comuna Ruginoasa 1.60
30. Carpenis OS Musatesti 1.60
31. Arnuta OS Musatesti 2.40
32. Trivale Pitesti 432.23
33. Podisor OS Rucar 1.08
34. Nemtoaica OS Rucar 88.60
35. Richita Comuna Satic de Sus 40.60
36. Bradet Rucar Comuna Bradet 32.10
37. Mateias Campulung 9.20
38. Braneasa O.S. Suici 2.30
39. Valea Satului O.S. Suici 89.00
40. Poienari O.S. Suici 27.70
41. Marginea O.S. Suici 9.90
42. Negoiu Muntii Fagaras 1000.00
43. Rancaciov Comuna Rancaciov 40.00
44. Ruginoasa Topoloveni 12.40
45. Albutele Topoloveni 3.10
46. Lacsor O.S.Vidraru 27.90
47. Molivis Comuna Arefu 48.10
48. Cerbul Mic O.S.Vidraru 23.70
49. Bahna Rusului Comuna Nucsoara 12.80
50. Papau Muntii Fagaras 27.30
51. Corbi Comuna Corbi 21.80
52. Papau Domnesti Comuna Domnesti 49.00
53. Corbi Mo Comuna Corbi 12.80
54. Corbi La Comuna Corbi 100.40
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
263
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
55. Rezervatia Naturala Fagaras Muntii Fagaras 37556.60
56. Parcul Florica Stefanesti 2.50
TOTAL 48721.38
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti a initiat demersurile
necesare declararii Padurii Trivale, ca arie naturala protejata de interes national
categoria IV IUCN „rezervatie naturala” in suprafata de 432.33 ha. Documentatia
intocmita a fost inaintata de ARPM Pitesti la Ministerul Mediului si Padurilor (nr.
57349/29.12.2010) si la Academia Romana - Comisia pentru Monumentele
Naturii (nr. 4834/29.12.2010), care a emis avizul favorabil nr. 3378 din
09.02.2011.
Arii naturale protejate de interes comunitar
In judetul Arges situatia siturilor Natura 2000 se prezinta astfel:
Arii de protecteie speciala avifaunistica (SPA) 1. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges: Suprafata totala = 2260 ha
Judetul Arges: Bascov (5%), Bradu (2%), Budeasa (3%), Baiculesti (2%),
Curtea de Arges(2%),Calinesti (1%), Cateasca (7%), Merisani (9%), Pitesti (3%),
Topoloveni(<1%), Stefanesti (2%).
2. ROSPA0098 Piemontul Fagaras: Suprafata totala = 71256 ha
Judetul Arges: Arefu (<1%)
Judetul Sibiu: Arpasu de Jos (51%), Avrig (27%), Carta (<1%), Cartisoara
(72%), Porumbacu de Jos (65%), Racovita (58%), Turnu Rosu (12%)
Judetul Brasov: Dragus (51%), Harseni (39%), Lisa (60%), Recea (43%),
Sambata de Sus (41%), Ucea (18%), Victoria (45%), Vistea (21%), Sinca (52%),
Sinca Noua (21%).
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
264
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Situri de importanta comunitara (SCI)
1. ROSCI0102 Leaota – Suprafata totala =1363 ha
Judetul Arges: Dragoslavele (3%)
Judetul Dambovita: Moroeni (1%)
Judetul Brasov: Fundata (<1%), Moieciu (6%)
2. ROSCI0122 Muntii Fagaras – Suprafata totala= 198618 ha
Judetul Arges: Albestii de Muscel (<1%), Arefu (89%), Berevoesti (<1%),
Bradulet (7%), Leresti (38%), Nucsoara (85%), Rucar (54%), Salatrucu (62%),
Valea Mare Pravat (4%).
Judetul Valcea: Boisoara (33%), Caineni (45%), Perisani (47%), Titesti
(<1%).
Judetul Brasov: Dragus (42%), Harseni (58%), Lisa (56%), Recea (48%),
Sambata de Sus (50%), Ucea (40%), Vistea (30%), Zarnesti (17%), Sinca (35%),
Sinca Noua (5%)
Judetul Sibiu: Arpasu de Jos (36%), Avrig (25%), Boita (<1%), Catisoara
(64%), Porumbacu de Jos (42%), Racovita (24%), Turnu Rosu (51%)
3. ROSCI0177 Padurea Topana – Suprafata totala = 891 ha
Judetul Olt: Topana (26%)
Judetul Arges: Ciomagesti (<1%), Uda (< 1%)
4. ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi - Suprafata totala = 5 ha
Judetul Arges: Negrasi (<1%)
5. ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei –Suprafata totala = 202 ha
Judetul Arges: Albestii de Muscel (1%), Berevoesti (<1%), Bughea de Jos
(<1%)
6. ROSCI0268 Valea Valsanului - Suprafata totala = 9480 ha
Judetul Arges: Albestii de Arges (1%), Bradulet (77%), Corbeni (<1%),
Corbi (3%), Domnesti (<1%), Musatesti (54%), Nucsoara (<1%), Pietrosani (2%),
Valea Iasului (<1%) _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
265
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
7. ROSCI0316 Lunca Raul Doamnei - Suprafata totala = 56 ha
Judetul Arges: Cosesti (<1%)
8. ROSCI0326 Muscelele Argesului - Suprafata totala =10015 ha
Judetul Arges: Aninoasa (11%), Bailesti (12%), Costesti (28), Davidesti
(5%), Domnesti (9%), Hartiesti (13%), Mihaesti (17%), Pietrosani (24%),
Poienarii de Muscel (20%), Schitu Golesti (34%), Vladesti (28%), Vulturesti
(18%)
9. ROSCI0341 Padurea si Lacul Stolnici –Suprafata totala=1527 ha
Judetul Arges: Harsesti (<1%), Stolnici (15%)
Judetul Olt: Sarbii-Magura (<1%)
10. ROSCI0354 Platforma Cotmeana –Suprafata totala = 12529 ha
Judetul Olt: Topana (<1%), Vitomiresti (1%)
Judetul Arges: Babana (18%), Ciomagesti (11%), Cocu (20%), Cotmeana
(36%), Cuca (31%), Draganu (17%), Moraresti (9%), Uda (21%)
11. ROSCI0381 Raul Targului- Argesel-Rausor – Suprafata totala =13213 ha
Judetul Arges: Albestii de Muscel (12%), Bughea de Sus (<1%), Leresti
(45%), Nucsoara (<1%), Rucar (14%), Valea Mare Pravat (22%)
Judetul Brasov: Zarnesti (<1%)
12. ROSCI0386 Raul Vedea- Suprafata totala = 9077 ha
Judetul Teleorman: Alexandria (<1%), Balaci (<1%), Buzescu (2%),
Calinesti (7%), Didesti (<1%), Dobrotesti (<1%), Dracsenei (<1%), Draganesti de
Vede (44%), Mavrodin (6%), Maldaeni (<1%), Nanov (1%), Nenciulesti (8%),
Peretu (10%), Plosca (4%), Rosiorii de Vede (5%), Radoiesti (<1%), Scrioastea
(22%), Sfintesti (<1%), Stejaru (20%), Saceni (<1%), Vedea (13%).
Zona analizata pentru amplasarea obiectivului este caracterizata prin
prezenta agroecosistemelor. Este o zona agricola, cultivata cu paioase si pe
trenurile necultivate este prezenta o vegetatie spontana de tip mezofil.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
266
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
In cadrul agroecosistemelor, ecosisteme antropizate bine reprezentate in
zona, nu se regasesc caracteristicile unui habitat stabil si prielnic pentru avifauna
si fauna terestra.
Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la amplasamentul analizat
pana la cele mai importante arii naturale de interes comunitar sunt:
- 10 km pana la ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges
- 15.70 km pana la ROSCI0344 Padurile din sudul Piemontului Candesti
- 16.14 km pana la ROSCI0106 Lunca mijlocie a Argesului
- 11.93 km pana la ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi
Harta pozitionare depozit fata de ariile protejate
Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor
naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 5.6.2.3. “Relatia dintre proiect
si zonele protejate…”
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
267
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere,
hrana, odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure
pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte
mult din energia si timpul animalului, expunandu-le la pericole, cum ar fi
pradatorii sau epuizarea.
Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures – partial Harghita-Sibiu-Brasov,
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de
acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si
se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,
Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
Migratia de primavara incepe in lunile februarie-aprilie, cand sosesc pasarile
din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi
peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se
hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona
Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
268
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval
ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul
Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
randunelele – de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia
plecarea.
Prezentam in continuare informatii privind perioadele cunoscute pentru
migratia speciilor de pasari observate:
Denumire stiintifica Reproducere Migratia
de primavara
Migratia de
toamna
Categorie avifenologica
Specii cuibaritoare
Specii necuibaritoare
Alauda arvensis Aprilie-Iulie Februarie-Martie
Noiembrie-Decembrie
PM
Buteo buteo Martie-Iunie B.buteo vulpinus : Martie –Aprilie
B.buteo vulpinus : Septembrie-Octombrie
S OI, P
Buteo lagopus Martie-Iunie Martie-Aprilie
Septembrie-Octombrie
- OI
Carduelis carduelis Mai- Iulie - - S OI Carduelis spinus - - - - OI Circus aeruginosus Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV RI Circus cyaneus Aprilie-Iunie Aprilie Octombrie - OI Corvus cornix Martie-Mai - - S - Corvus frugilegus Martie-Iunie - - S - Cuculus canorus Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV - Emberiza citrinella Aprilie-Iulie - - S - Falco tinunnculus Martie-Iulie Martie Noiembrie OV OI Fringilla coelebs Aprilie-Mai - - PM - Galerida cristata Aprilie-Iunie - - S -
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
269
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges Hirundo rustica Aprilie-August Aprilie Septembrie OV - Lanius collurio Mai-Iunie Aprilie Octombrie OV - Lanius minor Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV - Larus cachinnans Mai - - S - Luscinia megarhynchos Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV P
Miliaria calandra Aprilie-Iunie - - PM - Motacilla alba Aprilie-August Martie Noiembrie OV -
Motacilla flava Mai-Iulie Aprilie Septembrie OV -
Parus major Aprilie-Mai - - S -
Passer domesticus Aprilie-August - - S - Passer montanus Aprilie-Iulie - - S - Phasianus colchicus Aprilie-Iulie - - S - Pica pica Aprilie-Iunie - - S - Saxicola torquata Mai-Iulie - - OV -
Streptopelia decaocto Tot anul (2-3 ponte) - - S -
Streptopelia turtur Mai-Iulie Aprilie Septembrie OV - Sylvia atricapilla Aprilie-Iulie - - OV - Sylvia curruca Mai-Iunie - - OV - Sturnus vulgaris Aprilie-Iulie - - PM - Turdus pilaris Mai-Iunie Martie Octombrie S - Turdus merula Martie-August - - PM - Upupa epops Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV -
Legenda:
Categoria avifenologica
OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)
OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)
RI - rar iarna
PM - partial migrator
Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat,
iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)
P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre
teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)
E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara
limitelor lor obisnuite de raspandire)
S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)
Conform surselor bibliografice disponibile si unanim acceptate la momentul
dat si anume: „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti;
„Dinamica si migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica,
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
270
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges zona analizata nu se afla pe directia unei rute principale de migratie, distanta pana
la cursul raului Olt fiind de peste 60 km, care reprezinta un reper important pentru
orientarea pasarilor in timpul migratiilor sezoniere, asa cum se poate vedea in
imaginile de mai jos (cnf. V. Ciochia 1984).
Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de toamna,
drumurile: 1. Estelbic; 2. Pontic; 3. Sarmatic (s.str.); 4. Sarmatic; 5. Carpatic; 6.
Oltului; B. Bistritei; S. Sudului. Zona hasurata reprezinta principalele locuri de
hrana, intalnire si concentrare (sursa Victor Ciochia, 1984)
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
271
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Principalele directii de migratie urmate de pasari in pasajul de primavara,
drumurile: 1. estelbic; 2. pontic; 3. sarmatic (in sens strict); 4. sarmatic (in sens
larg); 5. carpatic; 6. Oltului; B. Bistritei; zona hasurata reprezinta principalele
locuri de hrana si aglomerare (Victor Ciochia, 1984).
Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii
bibliografiei sus-mentionate si a observatiilor de teren este ca impactul
obiectivului analizat asupra migratiei pasarilor poate fi considerat
nesemnificativ.
5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai
valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele
acestora
NU ESTE CAZUL.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
272
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
5.5.2. Impactul prognozat
Analiza efectelor asupra biodiversitatii s-a realizat pe intreaga suprafata
aferenta obiectivului, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin proiect.
S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii
obiectivului deoarece interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte
asupra factorilor de mediu din cadrul intregii suprafete aferente DDI-ului (si implicit
asupra biodiversitatii).
Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor
suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare. Data fiind folosinta
actuala a terenului - agricol, ce implica prezenta in mare parte a unui
agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia
periodica a culturilor si de interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de
pesticide si ingrasaminte chimice), se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul
implementarii proiectului si in timpul functionarii obiectivului asupra
biodiversitatii locale.
Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de
implementare a proiectului, prin disturbarea habitatului in cadrul organizarii de
santier ce implica decopertari/excavari, depozitari si transport sol fertil, transportul
materialelor de constructie si a personalului implicat in lucrarile de amenajare.
Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa,
atunci cand vor fi amenajate toate elementele construite necesare functionarii
sistemului integrat de depozitare finala a deseurilor nepericuloase si periculoase.
Mentionam in acest sens ca, datorita particularitatilor constructive ale depozitului
si anume: sistemul de etansare si impermeabilizare cu geomembrana din
polietilena de inalta densitate (PEID), sistemului de colectare a levigatului in
bazinul de levigat, sistemului de colectare a apelor pluviale si structurii
organizatorice si functionale ale obiectivului nu se pune problema existentei unui
impact pe termen mediu si lung. Realizarea acestor depozite ecologice s-a _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
273
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges prevazut a se face conform unei solutii utilizate pe plan mondial, cu respectarea
normativelor actuale Romanesti si Europene in care deseurile vor fi depozitate
controlat.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii DDI-
ului, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative.
Efectul temporar asupra biodiversitatii se manifesta in perioada de
constructie a obiectivului prin cresterea nivelului emisiilor in atmosfera si a
zgomotului datorate prezentei utilajelor grele pe amplasament.
Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si
a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul DDI-ului,
inclusiv in timpul functionarii obiectivului, datorita caracteristicilor tehnologice si
constructive ale depozitului.
Dupa umplerea celulelor depozitului se va proceda la inchiderea acestuia prin
elaborarea unui proiect separat. Inchiderea se va face cu respectarea legislatiei in
vigoare referitoare la conditiile de inchidere ale unui depozit de deseuri.
Acoperirea finala se va realiza prin intermediul unui strat de sol vegetal,
revegetarea acestuia pentru a impiedica fenomenele de eroziune.
5.6. Peisajul
5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Informatii generale
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale
astfel: _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
274
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei.
Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1
martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea
protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii
europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot
teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si
periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,
dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin
adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai
bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
275
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de
populatia implicata.
Diversitatea peisajului geografic din judetul Arges reflecta in primul rand
complexitatea formelor de relief, care sunt distribuite proportional si armonios in
cuprinsul teritoriului sau. Astfel, variatia reliefului in raport cu altitudinea, scoate
in evidenta faptul ca mai mult de jumatate din suprafata judetului este ocupata de
dealuri subcarpatice si podisuri piemontane, cuprinse in general intre 300 si 800 m
altitudine. Aproximativ ¼ din suprafata o constituie treapta muntilor, incepand cu
cei scunzi si mijlocii, cu altitudini cuprinse inre 800-1800 m acoperiti cu paduri de
fag si rasinoase, si culminand cu munti inalti, de peste 2000 m altitudine, acoperiti
de pajisti alpine. Restul teritoriului este reprezentat de relieful plat de campie din
sudul judetului. Aceasta etajare a reliefului pe o diferenta de nivel de peste 2300 m,
intre varful Moldoveanu (2543 m) si lunca Argesului, in aval de Glambocata
(circan 200 m), reflecta diversitatea lui accentuata.
Relieful este dispus in zone paralele, orientate pe directia vest-est, coborand
in trepte bine conturate de la nord la sud. Unitatile de relief din cuprinsul treptelor
respective au insa o dispunere diferita, determinata de modul de fragmentare a
reliefului in raport cu conditiile morfostructurale si litologice. Orientarea
dominanta a unitatilor de relief se remarca mai intai la relifeful muntilor inalti si
mijlocii, care, cu exceptia muntilor Piatra Craiuluui si Leaota, se dispun in culmi si
masive orientate de la vest la est. Dealurile inalte de la marginea muntilor si
depresiunile subcarpatice si intracolinare sunt aliniate in general pe aceeasi
directie.
In partea centrala a judetului, unitatile de relief capata o orientare de la nord
la sud, datorita faptului ca raurile care s-au adancit in suprafata Podisului Getic l-_______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
276
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges au fragmentat, mai ales intre Arges si Argesel, in culmile prelungi, paralele, ale
dealurilor piemontane.
Varietatea formelor de relief si gradul diferit de fragmentare se datoreaza in special
alcatuirii geologice deosebit de complexe atata din punct de vedere al structurii, cat
si al naturii si varstei rocilor componente. Totoodata, configuratia actuala a
relifefului este rezultatul unei indelungate evolurii, care a dus la individualizarea
unitatilor morfostructurale din cadrul celor trei trepte principale de relief: treapta
inalta a muntilor, cu o mare diversitate morfologica si cu o accentuata energie de
relief, treapta dealurilor subcarpatice si a podisurilor piemontane, cu relief specific
de eroziune, si treapta joasa de campie, cu relief de acumulare.
Incadrarea in regiune
Zona analizata este dominata peisagistic de prezenta agroecosistemelor
acestea ocupand cele mai mari suprafete din zona analizata. Cu toate ca valoarea
peisagistica a terenurilor agricole este in general considerata mai scazuta decat a
celor ocupate de ecosistemele naturale, diversitatea si perioada de vegetatie a
culturilor, precum si tipul de activitati agricole desfasurate la momentul
vizualizarii, toate combinate cu anumite forme de relief sau structuri antropice pot
crea peisaje inedite cu valoare peisagistica ridicata.
Variabile cercetate in vederea clasificarii unitatilor de peisaj agrar sunt:
1. Suprafata agricola utilizata – reprezinta suprafata totala de teren
agricol utilizat, pentru o anumita localitate.
2. Teren arabil – reprezinta terenul care se ara in fiecare an sau la
intervale mai mari de timp, conform unui sistem de rotatie al culturilor, in scopul
cultivarii plantelor anuale sau perene. Acesta include si terenul ramas necultivat
datorita inundatiilor, colmatarilor, a altor calamitati cu caracter temporar sau a altor
cauze. De asemenea, aici intra si terenurile ocupate de sere, solarii, capsunerii,
pasuni si fanete destelenite si insamantate cu plante anuale sau perene, etc.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
277
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
3. Pasuni si fanete – terenuri acoperite cu o vegetatie ierboasa, instalata pe
cale naturala sau regenerata prin insamantare si destinate pasunatului si /sau
cositului.
5.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Terenul care face obiectul investitiei nu are ca vecinatati zone locuite, aceste
vecinatati sunt date de :
la NE - drum de exploatare;
la SE - drum de exploatare;
la SV - proprietar privat Prichindel Sandu
la NV - drum comunal DC 104, izlaz comunal.
5.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe
amplasament
In punct de vedere geomorphologic, zona studiata se afla inCampia Inalta a
Pitestilor. Aceasta este o campie de acumulare fluvio-lacustra, cuaternara, are ca
fundament Platforma Moesica (Platforma Valaha). Este una din cele mai inalte si
fragmentate campii piemontane din Romania (350 m altitudine absoluta) si este
formata din terasele de pe partea dreapta a Argesului.
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
278
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Campia Pitestilor este limitata la NV de Platforma Cotmeana, pe o linie care
o desparte de terasa a III-a a Argesului, iar la E de Platforma Candesti, piemont ce
domina lunca Argesului, printr-un abrupt pronuntat, intre Pitesti si Gaiesti. Campia
propriu-zisa a Pitestilor corespunde celor trei terase ale Argesului. Terasele au fost
sculptate intr-un mare con de dejectie, pe suprafata caruia se pare ca Argesul si-a
schimbat cursul de mai multe ori. La geneza Campiei Pitestilor a contribuit si
remanierea pietrisurilor villafranchiene din Piemontul Cotmeana. Depozitele
sedimentare ale acestei campii cuprind ”pietrisuri din Pitesti”, pe langa nisipuri,
argile, depozite loessoide. Acestea sunt asezate pe o stiva groasa de sedimente
paleozoice, mezozoice si neozoice care acopera fundamentul cristalin al Platformei
Moesice. Asemenea campii piemontane, formate pe cuverturi aluvio-proluviale sub
denumirea de ”tipul Pitesti”.
Terasele vaii Argesului din Piemontul Cotmeana au inceput sa se contureze
in pleistocenul mediu, crearea lor fiind determinata de miscarile eustatice, de
ridicarile neotectonice si de oscilatiile climatice. In Campia Romana sistemul de
terase a aparut in pleistocenul superior.
5.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice
Nu este cazul.
5.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului
In vecinatatea obiectivului sunt prezente zone impadurite, padurea
Strambuleasa si padurea Rocianca care nu vor fi afectate prin implementarea
proiectului.
5.6.2. Impactul prognozat
In perioada de constructie, peisajul va fi afectat prin prezenta utilajelor si
mijloacelor de transport implicate in proces. Avand in vedere perioada relativ _______________________________________________________________________________
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
279
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges scurta de realizare a proiectului, impactul peisagistic va fi anulat dupa incheierea
lucrarilor
Avand in vedere conditiile amplasamentului, faptul ca nu sunt consemnate
zone de protectie din punct de vedere peisagistic, precum si masurile adoptate
pentru functionarea viitoarei investitii se preconizeaza ca impactul asupra
peisajului va fi nesemnificativ.
5.6.2.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat
si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite),
schimbari ale acestui raport
Nu este cazul.
5.6.2.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural,
fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel
de transfrontiera
Nu este cazul.
5.6.2.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii,
parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra
acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor
Distanta masurata in linie dreapta fata de cele mai importante zone de interes
comunitar sunt:
- 10 km pana la ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges
- 15.70 km pana la ROSCI0344 Padurile din sudul Piemontului Candesti
- 16.14 km pana la ROSCI0106 Lunca mijlocie a Argesului
- 11.93 km pana la ROSCI0203 Poiana cu narcise de la Negrasi
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
280
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, Judetul Arges
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate
In continuare vom prezenta caracteristicile siturilor in ordinea apropierii fata
de obiectivul analizat, conform Formularelor Standard din anexa Ordinului
2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania respectiv din HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG 1284
din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
_______________________________________________________________________________ CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN
Constanta, Strada Decebal, Nr. 75 Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro
281
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges 2.2. Suprafata sit (ha)
2.260
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populatie
Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Global
A339 Lanius minor RC D A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C A024 Ardeola ralloides 2-5 p D A060 Aythya nyroca 35-60 i C B C C A031 Ciconia ciconia 450-600 i C B C C A026 Egretta garzetta 10-15 i D A002 Gavia arctica 1-3 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 2-3 p D A338 Lanius collurio RC D A001 Gavia stellata 1-2 i C B C C A393 Phalacrocorax pygmeus 20-70 i D A021 Botaurus stellaris 1-2 i D A027 Egretta alba 3-8 i D A023 Nycticorax nycticorax 40-80 i D A038 Cygnus cygnus 5-20 i C B C C A081 Circus aeruginosus 1-2 p 15-20 i D A082 Circus cyaneus P 5-10 i D A166 Tringa glareola 20-40 i D A197 Chlidonias niger 30-50 i D A193 Sterna hirundo 1-2 p R D A229 Alcedo atthis 4-6 p D A307 Sylvia nisoria 1-2 p D A097 Falco vespertinus 5-10 i D
282
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populatie
Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Global
A056 Anas clypeata 25-50 i D A052 Anas crecca 1700-2400 i D A053 Anas platyrhynchos 4000-6500 i C B C C A055 Anas querquedula 60-150 i D A043 Anser anser 12-40 i C B C C A059 Aythya ferina 4000-5500 i B B C B A061 Aythya fuligula 190-230 i D A067 Bucephala clangula 220-240 i C B C B A087 Buteo buteo 10-12 i D A088 Buteo lagopus 2-5 i D A036 Cygnus olor 570-720 i D A096 Falco tinnunculus 8-10 i D A125 Fulica atra 1200-1300 i C B C C A459 Larus cachinnans 30-40 i D A179 Larus ridibundus 300-500 i D A070 Mergus merganser 20-40 i C B C C A069 Mergus serrator 20-45 i C B C C A017 Phalacrocorax carbo 500-1080 i C B C C A005 Podiceps cristatus 12-25 i D A006 Podiceps grisegena 3-10 i C B C C A008 Podiceps nigricollis 3-8 i D A004 Tachybaptus ruficollis 100-120 i C B C B A028 Ardea cinerea 4-10 i 15-20 i D A041 Anser albifrons 200-400 i 300-400 i D A051 Anas strepera 10-30 i D A210 Streptopelia turtur 1-2 p D A209 Streptopelia decaocto P D A212 Cuculus canorus RC D
283
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
A218 Athene noctua 1-3 p D A226 Apus apus P P D A228 Apus melba P D A230 Merops apiaster P P D A232 Upupa epops P D A235 Picus viridis P D A237 Dendrocopos major P D A240 Dendrocopos minor P D A233 Jynx torquilla P P D A244 Galerida cristata P D A247 Alauda arvensis P P D A249 Riparia riparia P P D A251 Hirundo rustica P P D A256 Anthus trivialis P P D A259 Anthus spinoletta P P D A260 Motacilla flava P P D A261 Motacilla cinerea P P D A262 Motacilla alba P P D A340 Lanius excubitor P D A337 Oriolus oriolus P P D A351 Sturnus vulgaris P P P D A263 Bombycilla garrulus V D A342 Garrulus glandarius RC D A343 Pica pica C D A348 Corvus frugilegus C D A349 Corvus corone C D A350 Corvus corax R D A264 Cinclus cinclus V D A265 Troglodytes troglodytes P D A276 Saxicola torquata P P D A274 Phoenicurus phoenicurus P D A273 Phoenicurus ochruros 5-9 p P D
284
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
A269 Erithacus rubecula P P D A271 Luscinia megarhynchos P D A270 Luscinia luscinia P D A283 Turdus merula P D A285 Turdus philomelos P P D A287 Turdus viscivorus R D A284 Turdus pilaris RC D A325 Parus palustris P D A329 Parus caeruleus P D A328 Parus ater P D A330 Parus major RC D A324 Aegithalos caudatus R D A336 Remiz pendulinus R D A332 Sitta europaea R D A334 Certhia familiaris V D A354 Passer domesticus RC D A356 Passer montanus RC D A359 Fringilla coelebs R P D A360 Fringilla montifringilla P D A372 Pyrrhula pyrrhula P P D A373 Coccothraustes
coccothraustes P D
A361 Serinus serinus R D A363 Carduelis chloris P D A365 Carduelis spinus RC D A364 Carduelis carduelis P D A366 Carduelis cannabina P D A368 Carduelis flammea V D A381 Emberiza schoeniclus 10-15 p P D A054 Anas acuta R D A050 Anas penelope 20-50 i D A048 Tadorna tadorna R D
285
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
A058 Netta rufina R D A062 Aythya marila 5-10 i D A066 Melanitta fusca V D A085 Accipiter gentilis P R D A086 Accipiter nisus P 4-6 i D A099 Falco subbuteo 1-2 p 10-15 i D A112 Perdix perdix 5-10 i D A115 Phasianus colchicus 10-20 i D A113 Coturnix coturnix R D A118 Rallus aquaticus 4-6 p D A123 Gallinula chloropus 30-50 p 1-5 i 50-100 i D A142 Vanellus vanellus 4-8 p R 20-50 i D A136 Charadrius dubius 2-6 p 10-20 i D A155 Scolopax rusticola R D A153 Gallinago gallinago 5-10 i 10-20 i D A152 Lymnocryptes minimus V D A156 Limosa limosa R D A145 Calidris minuta R D A146 Calidris temminckii R D A168 Actitis hypoleucos 5-10 i D A165 Tringa ochropus 2-5 i 5-20 i D A164 Tringa nebularia R D A162 Tringa totanus R D A161 Tringa erythropus R D A163 Tringa stagnatilis R D A182 Larus canus 400-700 i C B C C A198 Chlidonias leucopterus R D A207 Columba oenas R D A266 Prunella modularis P P D A292 Locustella luscinioides 5-10 p D A291 Locustella fluviatilis 3-7 p D A295 Acrocephalus schoenobaenus 30-60 p P D
286
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
A296 Acrocephalus palustris 50-100 p P D A297 Acrocephalus scirpaceus 30-40 p P D A298 Acrocephalus arundinaceus 20-30 p P D A299 Hippolais icterina V R D A438 Hippolais pallida V D A310 Sylvia borin P P D A311 Sylvia atricapilla P P D A309 Sylvia communis P P D A308 Sylvia curruca P P D A315 Phylloscopus collybita P P D A314 Phylloscopus sibilatrix P D A316 Phylloscopus trochilus P D A317 Regulus regulus R D A318 Regulus ignicapillus R D A322 Ficedula hypoleuca V D A319 Muscicapa striata R R D A277 Oenanthe oenanthe 5-10 p D A275 Saxicola rubetra P P D A376 Emberiza citrinella P D A383 Miliaria calandra P D
LEGENDA
STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare excelenta A - valoare excelenta p - perechi B - 15 p > 2%
B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie
B - conservare buna B - valoare buna
C - 2 p > 0%
C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
C - conservare medie sau redusa
C - valoare considerabila
D - populatie nesemnificativa Statut, - Cuibaritor/Iernat/Pasaj POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
287
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective P - prezent RC- relativ comun R - rar V - foarte rar F - frecvent A - abundent C - comun
4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate N04 10 331 Plaje de la nisip N06 66 511,512 Rauri, lacuri N07 12 411,412 Mlatini, turbarii N12 5 211-213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 2 311 Paduri de foioase N17 3 312 Paduri de conifere
288
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
4.2. Calitate si importanta
Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
- numar de specii din Anexa I a Directivei Pasari:9 - numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn):20 - numar de specii periclitate la nivel global: 1 Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Ciconia ciconia Aythya nyroca Egretta garzetta Anser anser Phalacrocorax carbo Anas clypeata Podiceps griseigena Anas querquedula Larus ridibundus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Mergus albellus Gavia arctica Bucephala clangula Cygnus olor Larus cachinnans Fulica atra Mergus merganser Mergus serrator Podiceps cristatus Aythya fuligula Anas platyrhynchos Aythya ferina Buteo buteo Anas crecca
4.3. Vulnerabilitate In sit se desfasoara activitati antropice: cultivarea terenurilor, indepartarea haturilor si crangurilor, indepartarea lastarisului, exploatatii piscicole.
289
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” Ratesti,Judetul Arges
6. ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE
6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suporafata din sit afectata Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Influenta 110 Utilizarea pestidelor C 5 - 151 Indepartarea haturilor si crangurilor C 5 - 211 Pescuit intr-o locatie fixa C 5 0 300 Extragere de nisip si pietris C 8 - 500 Retele de comunicare C 3 + 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0 150 Restructurarea detinerii terenului agricol C 5 0 163 Replantare C 5 + 240 Luare/indepartare de fauna C 3 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 530 Imbunatatirea accesului la zona B 5 + 160 Managementul forestier general C 3 +
Activitati si consecinte in jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Influenta
190 Pasunat, activitati agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus C 3 0 401 Urbanizare continua B 10 0 502 Drumuri, drumuri auto B 5 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 5 0 300 Extragere de nisip si pietris C 5 0 421 Depozitarea deseurilor menajere B 10 - 530 Imbunatatirea accesului la zona C 5 + .
290
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
5.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop
recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite,
campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor
zone si asupra folosintei lor
Nu este cazul.
5.6.3. Masuri de diminuare a impactului
Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona izolata s-a urmarit tocmai
evitarea impactului negativ
Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
- intreg perimetrul exterior al depozitului va fi protejat de un gard dublat
de o perdea vegetala formata din copaci si arbusti care va conduce la
reducerea impactului estetic al aspectului exterior ;
- ultimul strat de inchidere finala a depozitului, dupa umplere la capacitate,
va fi un strat vegetal cultivat cu iarba si arbusti;
5.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de
recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul
si din afara amplasamentului
Nu este cazul.
5.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop
recreativ
Nu este cazul.
291
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
5.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea
amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament,
alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de
constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone
verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic
Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona izolata s-a urmarit tocmai
evitarea impactului negativ. De asemenea s-a ales modelul de constructie usoara
pentru sediul administrativ tocmai pentru ca impactul asupra factorilor de mediu sa
fie diminuat.
5.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”
5.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si
masurilor de protectie
Nu este cazul.
5.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect
asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate
Nu este cazul.
5.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra
resurselor estetice si care asigura recreerea
Nu este cazul.
292
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
5.7. Mediul social si economic
5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra
caracteristicilor demografice, populatiei locale
In perioada executarii lucrarilor de investii:
Impactul negativ asupra asezarilor umane este, practic neinsemnat, deoarece
nu exista asezari umane in apropiere: cele mai apropiate localitati sunt Furdulesti
(2,3 km) si Silistea (2,8 km).
Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,
pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce se vor efectua in
afara santierului.
In timpul functionarii obiectivului
Impactul activitatii asupra asezarilor umane este strans legat de modul in
care sunt afectate apa, aerul, solul. Se apreciaza ca, prin functionarea viitoarei
investitii nu se va crea disconfort asupra populatiei (emisii de poluanti, mirosuri
neplacute sau afectarea peisajului) daca activitatea se va desfasura cu respectarea
tuturor prevederilor legale privind protectia mediului inconjurator si a sanatatii
umane.
Amplasamentul depozitului se incadreaza in prevederile HG 349/2005,
punctul b. articolul 1.1.2.1.2. din Anexa 2: pozitionarea fata de zonele locuite
existente sau planificate; distanta de protectie fata de corpul depozitului trebuie sa
fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase;
constructiile individuale vor fi luate in considerare separat. Aceste prevederi sunt
derivate din cele prevazute de Norma de igiena si recomandari privind mediul de
viata al populatiei, aprobata prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 cu
modificarile si completarile ulterioare, care in Art. 11 prevede o distanta de 1000 m
fata de depozitele controlate de deseuri solide.
Asezarile umane din zona pot fi afectate in faza de operare prin:
293
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• Poluarea accidentala a solului, subsolului si a apei subterane – poluanti
care sa afecteze apa subterana folosita de localnici prin fantani;
• Aer – prin mirosuri;
• Zgomot – al utilajelor ce deservesc obiectivul si al autobasculantelor.
Din analiza potentialelor surse de poluare si a prognozarii impactului asupra
factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si Subsol, rezulta ca prin constructia si
functionarea obiectivului analizat nu sunt afectate conditiile demografice ale
populatiei locale.
Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,
in perioada de exploatare a obiectivului.
Impactul activitatilor descrise asupra asezarilor umane sau altor obiective de
interes public este nesemnificativ, minor, el incadrandu-se in limitele admisibile
stabilite de normativele si legislatia interna si europeana.
5.7.2. Masuri de diminuare a impactului
In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt foarte mari.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente, respectiv
• controlarea poluarii fonice;
• monitorizarea periodica a calitatii componentelor de mediu, unde este
cazul;
• plantarea de arbori rezistenti la poluare, pentru imbunatatirea dispersiei
atmosferice
294
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice
si culturale
Pe suprafata comunei Ratesti exista o serie de situri arheologice aflate pe
Lista Monumentelor Istorice 2010 pentru judetul Arges, conform Ministerului
Culturii si Patrimoniului National, dupa cum urmeaza:
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare
AG-II-a-B-13598
Ansamblul casei Armand Calinescu
sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI
Str. Calinescu Armand 1
1925
AG-II-m-B-13598.01 Casa sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI
Str. Calinescu Armand 1
1925
AG-II-m-B-13598.02 Anexe sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI
Str. Calinescu Armand 1
1925
AG-II-m-B-13598.03 Parc sat CIUPA-MANCIULESCU; comuna RATESTI
Str. Calinescu Armand 1
1925
AG-II-m-B-13809 Biserica "Adormirea Maicii Domnului.
sat TIGVENI; comuna RATESTI
145 1856
AG-II-a-B-13808 Ansamblul conacului Gheorghe Bratianu
sat TIGVENI; comuna RATESTI
146 cca. 1925, ref. 1958
AG-II-m-B-13808.01 Conacul Gheorghe Bratianu
sat TIGVENI; comuna RATESTI
146 cca. 1925, ref. 1958
AG-II-m-B-13808.02 Anexe sat TIGVENI; comuna RATESTI
146 cca. 1925, ref. 1958
AG-II-m-B-13808.03 Parc sat TIGVENI; comuna RATESTI
146 cca. 1925, ref. 1958
5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de
patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor
istorice
Nu este cazul.
295
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt
moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si
tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra
mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la
alegerea facuta
S-a studiat initial posibilitatea realizarii unui depozit de deseuri periculoase,
cu alta structura: 4 celule, dintre care una rezervata azbestului- varianta I si o alta
configuratie a intregului obiectiv.
In urma analizei datelor propuse pentru proiect s-a ales solutia actuala cu trei
celule /depozite, intr-o alta configuratie care din punctul de vedere al impactului
asupra mediului este optima.
Solutia initiala era de construire a unor drumuri de pamant care au fost
inlocuite cu varianta de drumuri pietruite, aceasta solutie fiind una mai buna din
punctul de vedere al protectiei mediului.
O alta varianta care a fost analizata, a fost aceea de a fi folosita solutia
incinerarii. S-a renuntat deoarece este o solutie mult mai scumpa, care ar limita
tipurile de deseuri care ar putea fi eliminate, alegerea unui incinerator in cadrul
depozitului ar mari de asemenea costurile investitiei. In plus, pentru
descompunerea prin ardere a deseurilor este necesar un aport semnificativ de
combustibil care ar reduce semnificativ eficienta instalatiei din punct de vedere
energetic.
296
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
6.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii,
viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare
alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu
Nu este cazul.
297
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
7. MONITORIZAREA Monitorizarea in timpul exploatarii
Monitorizarea este reglementata prin prevederile HG 349 / 2005 si ale
Anexei 2 din Normativul Tehnic al OM nr. 757/2004.
Automonitorizarea are ca scop verificarea conformarii cu cerintele impuse
de autoritatile competente.
Cerintele generale de control si protectia mediului cat si sistemul de
urmarire a calitatii factorilor de mediu cuprinde:
- sistem de control si urmarire a factorilor de mediu: protectia calitatii
apelor subterane, cantitatea de precipitatii, calitatea apei de suprafata din
vecinatatea depozitului, nivelul apei subterane, controlul levigatului
(debitul si probe de levigat );
- topografia : evaluarea suprafetei ocupata de deseuri (volum si compozitie
deseuri, metode depozitare, durata depozitarii, calculul capacitatii de
depozitare)
In timpul executiei lucrarilor de investitii, in timpul exploatarii si in perioada
post – inchidere sunt create urmatoarele sisteme de monitorizare:
• Sistem de monitorizare tehnologica
Sistemul de monitorizare tehnologica are drept scop verificarea starii
utilzajelor si starea operarii acestora in depozit si anume:
• verificarea drumurilor de acces din incinta si imprejurimi;
• starea stratului de acoperire ;
• functionarea instalatiei de evacuare a apelor pluviale si a levigatului;
• gradul de umplere a bazinului de colectare a levigatului;
298
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• starea de etansare a depozitului pentru a evita patrunderea levigatului in apa
subterana;
• starea versantilor si a digurilor;
• urmarirea gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit si anume:
o comportarea taluzurilor si digurilor;
o urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit ,
aparitia unor tasari diferentiale si stabilirea masurilor de prevenire a
lor;
o aplicarea masurilor de pierdere a stabilitatii;
o modul corect de depozitare a deseurilor;
o efectuarea in laborator a testelor de control asupra materialului
neutralizat;
o determinarea, in laborator, a diverselor amestecuri de deseuri, pentru
neutralizarea, compatibilitatea in amestecuri;
o stabilirea proceseului de netralizare ce va fi aplicat;
o analiza calitativa a apelor de spalare din cadrul obiectivului;
o controlul compozitiei si calitatii fluidelor epurate.
Monitorizarea materialului stocat
Monitorizarea materialului stocat implica :
- monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai levigatului
- gradul de compactare al deseurilor inerte depozitate
- monitorizarea elementelor constructive ale depozitului: stabilitatea
versantilor; evolutia profilului topografic final; gradul de
impermeabilizare;
- monitorizarea gradului de tasare a deseurilor si straturilor de acoperire
finala;
299
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Importanta tasarii cumulative este direct proportionala cu timpul scurs de la
depozitare, in cazul in care ar fi necesara realizarea simultana a doua loturi din
cauza incompatibilitatii matricelor va fi necesar sa se verifice daca tasarea este
omogena in scopul evitarii situatiilor de instabilitate de-a lungul fasciilor de
contact a diverselor loturi.
Pentru urmarirea tasarilor in timp se vor efectua nivelmente topografice a
suprafetelor interesate printr-o retea de puncte fixe oportun dispuse pe masa de
deseuri si pe digul perimetral al depozitului.
Ritmul acestor controale va fi subordonata volumului predarilor, cu datele
care vor fi stranse dupa fiecare ciclu de masuratori, vor fi realizate harti cu curbe
de izotasare partiale si totale care vor permite analizarea dezvoltarii profilurilor
transversale de-a lungul sectiunilor semnificative ale reliefului.
Monitorizarea depozitului DDI
Depozitul va fi supus unei monitorizari continue atat de tip operational cat si
de tip instrumental, apelandu-se in principal la:
- Monitorizarea panzelor de apa freatica prin efectuarea unor foraje in aval si
in amonte pe directia de curgere a panzei de apa freatica : se vor efectua
determinari ale indicatorilor de calitate din forajele de observatie , solicitate
de Avizul de gospodarire a apelor;
- Se vor determina indicatorii de calitate din forajele de observatie corelat
cu categoria de deseuri industriale depozitate, precum si indicatorii de
calitate stabiliti in Planul national de protectie a apelor subterane impotriva
poluarii si deteriorarii aprobat prin H.G. 53/2009.
- Cercetari geoelectrice;
- Control vizual;
- Control olfactiv al mirosurilor emanate;
- Controlarea debitului si calitatii de levigat;
300
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- Analiza levigatului;
- Analiza apelor de suprafata;
- Monitorizarea acustica : incadrarea in limitele de zgomot admisibile
prevazute in STAS 10009/1988 in timpul realizarii investitiei si in perioada
de operare;
- Monitorizarea pentru mirosurile emanate ;
- Monitorizarea biodiversitatii in zonele din vecinatatea depozitului precum
si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare
deseuri sau a dezvoltarii perdelei vegetale de protectie;
- Inregistrarea cantitatii de deseuri introduse in incinta depozitului;
- Monitorizarea apelor uzate
- Monitorizarea activitatii de intretinere.
• Monitorizarea datelor meteorologice
o Cantitatea de precipitatii;
o Temperatura;
o Directia si viteza vantului;
o Evaporarea directa;
o Umiditatea aerului
• Instrumente de supraveghere
Din cauza compozitiei levigatului, sistemul drenant poate fi supus unor
colmatari care se pot manifesta prin formarea unor depuneri de crusta (eventuala
precipitare de carbonati si/sau de oxizi si hidrati de fier si alte metale).
Aceste fenomene se manifesta in conducte din cauza stagnarii scurgerilor, a
intrarii aerului din exterior, a diminuarii temperaturii si a eliberarii de anhidrida
carbonica in urma caderilor de presiune.
301
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Vor fi asadar realizate guri de vizitare corespunzatoare pentru efectuarea
operatiunilor de inspectie ( cu sonde monitorizate) si de intretinere precum spalarea
fortata, desfundarea cu mijloace hidraulice si curatarea mecanica .
Monitorizarea post – inchidere
Inchiderea ,, SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU
DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ va face
obiectul unui proiect separat.
In plus fata de o selectie a parametrilor monitorizati in mod curent,
principalele elemente ce pot fi analizate in cadrul monitorizarii post-inchidere se
refera la:
• Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei
depozitului de deseuri;
• Starea sistemului de acoperire a deseurilor;
• Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite
incluzand intensitatea de evaporare;
• Starea stratului vegetal.
Planul de monitorizare va fi intocmit de beneficiarul obiectivului in
coordonare cu Autoritatea de Mediu, pe baza elementelor prezentate anterior, in
momentul solicitarii „Autorizatiei de mediu” privitor la functionarea investitiei .
302
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
8. SITUATII DE RISC Evaluarea integrata a riscului se bazeaza pe ipoteza ca toate riscurile la care
se supun omul si mediul, intr-o regiune data, pot fi sistematic identificate, analizate
si evaluate in asa fel incat sa se poata face optiuni rationale asupra modului de
reducere a riscului, costului social si economic, a beneficiilor reducerii riscului, a
costurilor asociate, asigurandu-se baza unei gestionari integrate si sigure a
mediului.
Gestionarea integrata a riscului se bazeaza pe ipoteza ca toate fazele de
gestionare, localizarea, prevenirea , diminuarea, protectia si elementul institutional
pot fi exploatate complementar astfel ca resursele procesului de gestionare sa fie
optimizate.
Toate activitatile umane sunt posibile surse de risc.
8.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari
de teren, etc.)
In cazul unor fenomene naturale extreme sau a unui cutremur devastator pot
apare riscuri de poluare a factorilor de mediu prin distrugerea integritatii sistemelor
de etansare, a retelei de canalizare, levigat, putului forat pentru alimentare cu apa, a
aparitiei unor incendii.
8.2. Accidente potentiale (analiza de risc)
Analizele riscurilor privesc atat aspectele de siguranta intrinseca a tehnologiei
folosite (masini, instalatii, medii, incendii, explozii) cat si fiecare sarcina
individualizata in toate variantele sale.
Riscuri din cadrul sectiunii - Cantarire, inregistrare si control:
303
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• in timpul transportului deseurilor se pot produce scurgeri de fractiuni
lichide;
• tamponari intre autospecialele cu deseuri care manevreaza in zona;
• accidentarea persoanelor de catre vehicolele care tranziteaza zona;
• camioanele care transporta materiale, provoaca murdarirea zonei
putandu-se polua cu impuritati solul, subsolul si apele din panza freatica.
Riscuri din cadrul sectiunii - Descarcare deseuri solide si namoluri:
• in timpul descarcarii deseurilor, din cauza suprapresiunii si manipularii,
se pot produce pulberi (praf), care pot fi antrenate de vant si depuse in
zone externe limitrofe obiectivului;
• caderea personalului in bazinele de incarcare, caderea in zonele cu panta
ale instalatiei in timpul operatiunilor de descarcare a deseurilor sau in caz
de inspectii/intretineri;
• pericol de incendiu din cauza prezentei deseurilor, datorat cauzelor
accidentale (tigari, brichete, etc);
• posibilitatea coliziunilor sau accidentelor intre masina operatoare in
instalatie si alte vehicole.
Riscuri din cadrul sectiunii - Stocare si utilizarea reactivilor si a cimentului:
• dispersia pulberii (prafului) sau a lichidelor in mediu in timpul transportului,
incarcarii sau descarcarii in siloz sau recipiente a reactivilor pentru instalatia
de epurare fizico- chimica, in eventualitatea ruperii tubulaturilor sau a
imbinarilor imperfecte.
Riscuri in sectiunea - Rezervoare de stocare deseuri lichide si levigaturi:
• caderea de la inaltime a personalului in timpul inspectiei/intretinerii
rezervoarelor;
• deseurile lichide pentru acceptare trebuie sa fie baze sau acizi slabi,
levigaturile sunt poluante organice. Ambele pot crea probleme instalatiilor
304
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
putand duce la posibile scurgeri, dar si personalului (probleme la caile
respiratorii si iritatii cutanate).
Riscuri in sectiunea – Alimentarea liniilor instalatiei de stabilizare:
• in timpul operatiunilor, se pot produce caderi de materiale de la inaltime.
Riscuri in sectiunea – stabilizare:
• emisiile acustice ale utilajelor care pot dauna muncitorilor;
• introducerea in mixer de materiale neadecvate tratamentului, rezultand
avarierea utilajelor;
• caderea muncitorilor in mixere in timpul controlului vizual;
• formarea de praf sau pierderi de material pe timpul tratamentului de
stabilizare.
Riscuri in sectiunea – Transport in instalatie a materialelor stabilizare:
• accidente la incarcarea si descarcarea containerelor;
• coliziuni intre vehicule.
Riscuri in sectiunea circuitului levigat
• Scurgerea necontrolata a levigatului ce penetreaza masa de deseuri
Riscul datorat depozitarii deseurilor
• Aparitia unor mirosuri puternice;
• Aparitia unor incendii.
8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu
impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ
semnificativ dincolo de granitele tarii
Nu este cazul.
305
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
8.4. Planuri pentru situatii de risc
Se vor intocmi planuri pentru evaluare riscuri si recomandari sisteme de
siguranta.
8.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea
incendiilor
Instalatia antiincendiu a depozitului (DDI)
Dotarile vor fi conforme cu legislatia in vigoare. Se propune utilizarea
nisipului si / sau a pamantului recuperat din excavatii, pentru controlul unor
eventuale incendii in depozit si pozitionarea unor extinctoare pe sasiu, pentru
prevenirea incendiilor pe mijloacele auto din perimetrul depozitului.
Pentru centrul de tratare vor fi prevazute extinctoare pe sasiu si furtune cu
capete de refulare pentru hidranti .
Pentru instalatia de stabilizare vor fi prevazute extinctoare pe sasiu si
furtune pentru hidranti.
Pentru evitarea izbucnirii si popagarii incendiilor, precum si evitarea
accidentelor de munca, se va respecta legislatia in domeniu in vigoare.
Deseurile acceptate in centru sunt putin inflamabile si neexplozive.
Procedura de acceptare si analizele de laborator permit stabilirea deseurilor care
amestecate intre ele pot da nastere la reactii chimice cu risc de inflamabilitate si
explozie.
306
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in
totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe dintre detaliile
solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea si analizarea alternativelor pentru
organizarea de santier, pentru gropi de imprumut sau gropi de deseuri de
constructii se fac la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare.
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 10.1. Descrierea activitatii
Avand in vedere cerintele Uniunii Europene privind protectia mediului,
activitatile de depozitare definitiva a deseurilor periculoase si nepericuloase, care
fac obiectul prezentei investitii, sunt de interes deosebit, atat la nivel regional, cat
si national.
Va fi interceptata o gama variatata de deseuri industriale de pe teritoriul
regional si national, care vor fi procesate in conditii de maxima siguranta in
vederea valorificarii sau depozitarii finale in „SISTEM INTEGRAT DE
COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA
PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”, Ratesti,
JUDETUL Arges
S.C. ECO DEP DES S.R.L propune realizarea unui unui SISTEM
INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE
FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST,
in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges in vederea imbunatatirii practicilor
de gestionare a deseurilor si a calitatii factorilor de mediu.
307
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
In acest centru se vor colecta, procesa, recicla si depozita deseuri
industriale in vederea valorificarii sau depozitarii definitive. Principalul scop al
investitiei este protectia mediului.
Investitia este oportuna avand in vedere ca in Romania, in prezent,
capacitatile de tratare si depozitare a deseurilor industriale sunt foarte reduse.
Obiectivul investitiei este: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI
INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST “ denumit DDI si este propus a
se realiza in extravilanul comunei Ratesti, Judetul Arges.
,,SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST” (DDI) cuprinde urmatoarele obiecte
1. Poarta acces pietonal
2. Cabina poarta
3. Acces auto deseuri
4. Rampa spalare roti autovehicule
5. Bascula cantar intrare auto deseuri in incinta
6. Pavilion administrativ (operator cantar, birouri,
grup sanitar cu vestiar, laborator)
7. Parcare auto
8. Stationare deseuri neconforme - depozitare temporara
9. Platforma sortare/depozitare deseuri reciclabile
10. Remiza reparatii si intretinere utilaje
11. Bazin levigat - 2 buc
12. Statie epurare levigat
13. Statie stabilizare/ambalare/reambalare deseuri
14. Separator hidrocarburi
308
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
15. Depozit deseuri nepericuloase nr.1
16. Depozit deseuri periculoase nr.2
17. Depozit deseuri periculoase nr.3
18. Put forat
19. Rezervor incendiu
20. Statie pompare - apa de incendiu
21. Habe de descarcare
22. Poarta acces nr 2
23. Platforma de stabilizare/ambalare/reambalare
24. Pompa caldura
25. Post trafo
Suprafata totala a amplasamentului DDI este de cca. 74.329 m2 terenul
avand dimensiunile: 297,09 m x 253,59 m .
”SISTEMUL INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE,
RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST” prevede realizarea unei incinte de depozitare
care va cuprinde :
- 2 depozite pentru deseuri solide industriale periculoase, inclusiv azbest,
clasa a, avand fiecare dimensiunile de 180 m x 60 m la cota 0,00, ;
- un depozit pentru deseuri nepericuloase, clasa b, avand dimensiunea de
145 m x 70 m la cota 0,00.
Capacitatea de depozitare proiectata a celor 3 depozite de deseuri este de:
Depozitul nr. 1 (deseuri nepericuloase) : Vol1= 97.000 m3
Depozitul nr. 2 (deseuri periculoase) : Vol2= 105.000 m3
Depozitul nr. 3 (deseuri periculoase) : Vol3= 105.000 m3
309
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Depozitul va fi amenajat in conformitate cu cerintele reglementarilor in
vigoare (HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat prin ordinul
Ministerului Mediului si Gospodariri Apelor Nr. 757/2005) privind caracteristicile
Depozitelor de Deseuri Periculoase.
Solutia adoptata este una utilizata pe plan mondial cu respectarea
normativelor actuale romanesti si europene si consta in realizarea a trei depozite
impermeabilizate cu geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) atat la
baza, cat si lateral. Sistemul de etansare, sistemul de drenaj si colectare a apelor
meteorice, vor fi conform „Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor”.
Depozitele sunt amplasate in interiorul perimetrului amenajat avand
suprafata totala de S=74.329 mp, din care cele trei depozite ocupa suprafata de cca,
31.750 mp, iar restul suprafetei este ocupata de drumuri tehnologice si platformele
pentru organizarea tehnologica si administrativa.
Clasa depozitului: - 2 depozite pentru deseuri solide industriale
periculoase, inclusiv azbest, clasa a, un depozit pentru deseuri nepericuloase,
clasa b.
Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:
a) deseuri lichide;
b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau
inflamabile, proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
426/2001;
c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la
unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si
avand categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 426/2001;
310
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
d) toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand
anvelopele folosite ca materiale in constructii intr-un depozit;
e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform
prevederilor anexei nr. 3 ale H 349 din 2005.
Depunerile de deseuri se vor face in doua etape si anume:
- etapa I - depunerile de deseuri se vaface de la cota inferioara situata la
cota –9.0 m in depozitul 1 si -10 m la depozitele 2 si 3, pana la cota terenului
situata la cota +0,00 mdM.
- etapa II: depunerile peste cota terenului pe o inaltime de cca 4 m, se vor
face din centrul depozitului spre exterior astfel sa permita o geometrizare in panta
in vederea acoperirii ecologice a gropii.
Durata de exploatare preconizata: 20 ani.
Modul in care se va desfasura activitatea:
• deseurile vor intra pe aplasament prin poarta de acces auto;
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora;
• personalul din cabina poarta (paza) va permite accesul autovehicului dupa
consemnarea intrarii acestuia in registru;
• inainte de cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de
substante radioactive ;
• autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru inregistrarea
greutatii autovehiculului;
• se vor verifica documentele ce insotesc transportul de deseuri;
• se vor preleva probe in vederea receptiei calitative;
311
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• pana la finalizarea analizelor de laborator care vor confirma/infirma ca
deseul indeplineste criteriile de acceptare ale acestuia la depozitare, camionul va
stationa in zona de securitate situata in apropierea cantarului;
• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare inainte de
depozitarea finala si cu umiditatea peste 40% vor fi descarcate in habele de
descarcare in vederea stabilizarii si solidificarii, urmand apoi sa fie ambalate in
saci tip big-bags si transportati la depozitare finala;
• deseurile care in urma analizelor de laborator necesita stabilizare inainte de
depozitarea finala cu umiditatea pana la valoarea de 40% se vor descarca pe
platforma statiei de stabilizare, ambalare, reambalare automata deseuri; sacii big-
bags vor fi transportati la depozitare finala;
• in urma activitatilor si proceselor tehnologice desfasurate pe amplasament,
se vor colecta fractii de deseuri reciclabile, aceste tipuri de deseuri se vor depozita
separat in containere speciale pe platforma de sortare / depozitare deseuri
reciclabile;
• deseurile reciclabile colectate separat de pe platforma special destinata
acestora se vor incarca in autovehicule in vederea transportului catre unitati
specializate;
• autovehiculul gol va fi cantarit urmand sa fie incarcat cu deseuri
reciclabile;
• dupa incarcare autovehiculul va fi dirijat pe podul bascula (cantar) pentru
inregistrarea greutatii autovehiculului si determinarea cantitatii de deseuri
reciclabile incarcate;
• dupa cantarire autovehiculul va trece printre doua detectoare de substante
radioactive;
• se vor verifica documentele ce vor insoti transportul de deseuri;
312
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• autovehiculul va trece prin rampa de spalare roti in vederea spalarii /
curatarii acestora;
• personalul din cabina poarta (paza) va permite iesirea autovehicului dupa
consemnarea acestuia in registru
In apropierea obiectivului, nu sunt zone locuite sau centre comerciale.
Vecinatatile :
NE - drum de exploatare;
SE – drum de exploatare;
SV - proprietar privat Prichindel Sandu
NV – drum comunal DC 104, izlaz comunal.
Cele mai apropiate localitati sunt:
- la aproximativ 2,3 km in directia NE - localitatea Furdulesti ;
- la aproximativ 2,8 km in directia NV - localitatea Silistea ;
- la aproximativ 6,8 km in directia NV - localitatea Galesesti;
- la aproximativ 6,2 km in directia V - localitatea Tutulesti;
- la aproximativ 3,7 km in directia V - localitatea Rociu.
- la aproximativ 4,3 km in directia NV - localitatea Teiu
10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista
incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a utilizat
metoda propusa de V. Rojanschi.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de
impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:
CMACI E
P =
313
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
In care:
- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul
fnconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).
- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor
stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu
valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
SCARA DE BONITATE
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind
amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de
V. Rojanschi.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
- apa;
- aer;
- sol-subsol;
- biodiversitatea;
- asezari umane.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a evaluat printr-o nota in
intervalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu
respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de
mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din "Scara de bonitate", prezentata in
tabelul care urmeaza.
Tabel – SCARA DE BONITATE
Nota de bonitate
Valoarea Ip
CMACIP
max=
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10 Ip = 0 – calitatea factorilor de mediu naturala,de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip = 0,0 – 0,25 – fara efecte
314
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
8 Ip = 0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1
7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive
6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate
5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive
4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata
servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de
mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-
un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei
de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura
geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata
reprezentand starea ideala SI si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = SI/SR
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista
poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata
valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce
reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6
pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:
315
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Tabel – SCARA DE CALITATE
IPG = 1 mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1...2 mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
IPG = 2...3 mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata
IPG = 3...4 mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
IPG = 4...6 mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata
IPG = >6 mediul este degradat, impropriu formelor de viata
10.3. Impactul prognozat asupra mediului
calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala
10.3.1. Calculul indicelui de impact Ip din scara de bonitate
CMACIP
max=
Factorii potentiali care influenteaza mediul
Valoarea caracteristica
maxima calculata
Valoarea caracteristica
maxima, admisibila
Indicele de impact
Observatii
Cmax CMA IP
A. Factorul de mediu „Aer” pulberi (praf) 5 mg 10 mg 0,5
emisii noxe mijloace auto si utilaje (SOx, CO, NOx, particule, hidrocarburi)
97,2…1322,2 g/h 500…5000 g/h 0,04…0,25
Concentratiile noxelor emise de auto si utilaje sunt mici in raport cu cele admisibile (vezi pct.5.2.3)
zgomote si vibratii 85 dB (A) 85 dB (A) 1,0
Asezarile umane sunt la distante mari de obiectiv; impact nesemnificativ
Indicele de impact pentru factorul de mediu „Aer” 0,26…1,0 B. Factorul de mediu „Apa” ape uzate (levigat, ape de spalare, ape din precipitatii, ape menajere, deseuri lichide pt.
- *) - *) - *)
316
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
stabilizare) deseuri stabilizate depozitate 0,001…0,9 mg/l 0,005…2 mg/l 0,20…0,45
C. Factorul de mediu „Sol-Subsol” ape uzate (levigat, ape de spalare, ape din precipitatii, ape menajere, deseuri lichide pt. istabilizare)
- *) - *) - *)
fazele lichide tratate - *) - *) - *) deseuri neutralizate depozitate - *) - *) - *)
pulberi nepericuloase (praf) depuse - *) - *) - *)
Pulberile emise sedimenteza pe sol in cantitati mici; impact nesemnificativ
Indicele de impact pentru factorul de mediu „Sol-Subsol” 0,25…0,5 D. Factorul de mediu „Biodiversitate”
Indicele de impact pentru factorul de mediu „Biodiversitate” 0,0…0,25
Impactul este nesemnificativ datorita amplsarii obiectivului intr-o zona industriala
D. Factorul de mediu „Asezari umane”
Indicele de impact pentru factorul de mediu„Asezari umane” 0,0…0,25
Impactul este nesemnificativ datorita distantelor mari ale obiectivului fata de zonele locuite
*) Factorii de mediu Apa, Sol-Subsol, pot fi afectati semnificativ de apele
uzate, fazele lichide tratate, deseurile inertizate depozitate, pulberi emise si
sedimentate, numai in cazuri accidentale (defectiuni ale instalatiilor,
neetanseitati, accidente, etc), deoarece circuitul deseurilor si al apelor sunt de
tip inchis, fara evacuare in mediu.
10.3.2. Evaluarea notelor de bonitate ale factorilor de mediu
FACTORI DE MEDIU Ip NOTE DE BONITATE
Stare ideala Stare reala AER 0,5…1 10 7 APA 0,25…0,5 10 8 SOL – SUBSOL 0,25…0,5 10 8 BIODIVERSITATE 0,0…0,25 10 9 ASEZARI UMANE 0,0…0,25 10 9
317
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
10.3.3. Calculul indicelui de poluare globala - IPG
IPG = SI/SR = 237,7641 / 159,770 = 1,713
Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala - IPG a condus la
urmatoarea valoare: IPG = 1,713
In conformitate cu "Scara de calitate" pentru IPG = rezulta ca prin realizarea
obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.
10.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul
Impactul cel mai puternic se resimte asupra aerului.
In conditiile de desfasurare normala a proceselor tehnologice de stabilizare a
deseurilor, impactul asupra aerului este nesemnificativ, situandu-se in limite
admisibile, datorita faptului ca instalatia de stabilizare functioneaza in circuit
inchis.
Sistemele obiectivului analizat sunt performante, iar distantele pana la
zonele locuite sunt mari. De asemenea vanturile puternice din zona favorizeaza
318
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
dispersia emisiilor, astfel incat acestea sa nu afecteze zonele populate aflate la
distanta.
Eventualele emisii de pulberile (praful) , emisiile de substante volatile, nu
vor depasi concentratiile admisibile, ele sedimentand in zonele adiacente
obiectivului.
Emisile de noxe, de la mijloacele auto si utilaje, sunt mici in comparatie cu
concentratiile maxime admise, dispersia acestora facandu-se imediat in zonele
adiacente obiectivului.
10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii
actuale a factorilor de mediu. Aceste modifcari pot fi mai mult vizibile sau mai
putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa
fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai
mici posibil.
In ceea ce priveste activitatea luata in discutie in lucrarea de fata, in vederea
diminuarii sau eliminarii impactului asupra mediului se fac urmatoarele
recomandari:
Factorul de mediu apa
In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului nu se poate produce
deci nici un fel de impact major asupra factorului de mediu "apa", recomandarile
pentru diminuarea impactului sunt urmatoarele:
• Materialele de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale,
putand polua solul, subsolul si apele subterane, trebuie depozitate in spatii inchise
sau acoperite;
319
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• Masuri specifice pentru managementul apelor din zona pentru a evita
poluarea chimica.
• Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va
face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora,
inclusiv masurile de depozitare.
• Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.
• Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite
scaparile si imprastierea acestora pe sol.
• Utilizarea de cabine ecologice.
• Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala a
apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea organelor abilitate.
• Constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea
controlata a apelor de precipitatii din platformele afectate de lucrarile de santier
astfel incat apele incarcate cu compusi solizi sau substante dizolvate contaminante
sa nu afecteze mediul.
• Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de
verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de remediere.
• Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,
intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai la unitati specializate de profil;
- Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului nu trebuie
efectuata in organizarea de santier, ci in statii special amenajate pentru astfel
de operatiuni deoarece pot produce ape impurificate cu substante de tip
petrolier, gen carburanti si uleiuri.In acest caz trebuie sa se realizeze, pana la
inceperea lucrarilor, o zona de spalare, urmata de o descarcare in canalizarea
proiectata;
320
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- Interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere. Sistemul de
colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in ambalaje
speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi asigurata
de serviciul de salubritate;
- Automonitorizarea tehnologica a tuturor lucrarilor de investitie, in vederea
prevenirii poluarii factorului de mediu „Apa”;
- Monitorizarea panzelor de apa freatica pe intregul parcurs al lucrarilor la
componentele obiectivului.
- Realizarea lucrarilor la celulele de depozitare , inclusiv la lucrarile de
etansare a fundului depozitului , a taluzurilor, se vor executa in perioadele de
timp cand nivelul hidrostatic al apelor freatice va fi sub adancimea maxima a
gropii , obligatoriu in teren uscat;
- Sistemul de etansare al depozitului se va executa conform datelor tehnice de
proiect . coroborate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea
deseurilor, Ordinului 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deseurilor.
In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
- Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;
- Va exista o corelare a adancimii maxime de depozitare a deseurilor cu cota
maxima a gropii si cu grosimea stratelor de impermeabilizare specificate in
documentatia tehnica;
- Depozitarea deseurilor va fi efectuata astfel incat sa nu se deterioreze sub nici
o forma sistemul de etansare a depozitelor;
- Supravegherea prin sisteme de monitorizare a calitatii levigatului;
- Supravegherea prin monitorizare a calitatii si nivelului apelor subterane prin
intermediul puturilor de monitorizare;
321
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- Crearea unei rampe pentru spalarea autospecialelor de transport deseuri;
- Supravegherea calitatii apelor epurate (pentru a doua faza a proiectului);
- Interzicerea deversarii accidentale apelor in spatiile naturale existente in zona.
In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi poluari
accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin tratarea
lor conform legislatiei in vigoare si a „Planului de interventie in caz de poluare
accidentala” .
Factorul de mediu aer
In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc
in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,
diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele
aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
• Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.
• Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si
executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,
apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
• Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport
vor fi sisteme electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze
322
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea
instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
• Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in
gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
• Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace
de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si
foarte putin monoxid de carbon.
• Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii
centralizate.
• Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in
perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a
suprafetelor.
• Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin
luarea unor masuri; in principal, pentru reducerea poluarii sonore,
utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare
de zgomot, difuzoare si amortizoare pentru ventilatoare;
In timpul functionarii obiectivului
Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
• Neprimirea (excluderea), in urma analizelor mostrelor de deseuri efectuate
la intrarea in centru a deseurilor care pot provoca aerosoli explozivi, toxici
sau periculosi pentru mediu;
• Monitorizarea calitatii aerului prin instalarea unor dispozitive speciale de
masurare a noxelor rezultate in cadrul componentelor instalatiei de
stabilizare si a instalatiilor aferente;
323
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
• Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;
• Monitorizarea zilnica a directiei dominante a vantului si umiditatii
atmosferice;
• Monitorizarea calitatii aerului in zona bazinelor;
• Deseurile aduse de beneficiari in cadrul obiectivului sa fie transportate in
containere inchise pentru a se evita emisiile de pulberi (praf) in aer;
• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru autospeciale in
interiorul centrului se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens
unic, stabilindu-se o viteza maxima de circulatie;
• Pentru diminuarea emisiilor de pulberi (praf) pe timpul operatiunilor de
incarcare/descarcare, in caz de deseuri excesiv pulverulente , trebuiesc
umezite zonele de depozitare sau sa fie acoperite imediat cu deseuri
semisolide cum ar fi namolurile;
• Spalarea zilnica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a
platformelor pentru eliminarea prafului acumulat . Pentru aceasta se va
executa o retea de hidranti pe teritoriul obiectivelor.
• Controlul permanent al etanseitatii componentelor instalatiilor obiectivului
pentru a nu permite pulverizarea in aer a materialelor din cadrul fluxului
tehnologic (ciment, silicati);
• Mentinerea inchise a rezervoarelor de stocare a cimentului si silicatilor;
• Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces neasfaltate, pentru a se
limita emisia de praf in atmosfera;
• Monitorizarea permananeta a integritatii ambalajelor deseurilor;
• Monitorizarea permananeta a starii deseurilor depozitate.
324
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Factorul de mediu sol si subsol
In timpul executiei obiectivului
- Se vor lua masuri de reducere nivelului emisii de pulberi (praf) pe durata
lucrarilor de executie a componentelor investitie.
- Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat
sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii
atmosferici.
- Asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor.
- O atentie deosebita va trebui sa se acorde operatiunilor de eliberare a
terenului de soluri fertile, acolo unde exista, in vederea depozitarii si
reutilizarii pentru zonele de spatii verzi ce urmeaza a fi refacute.
- Materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in locuri
special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si acordurile
organelor locale abilitate;
- Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata
de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
- Pe perioada executiei se interzice deversarea apelor uzate in spatiile naturale
din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale bituminoase
utilizate sa nu contamineze solul;
- Interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a
mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta
santierului;
- Interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere pe sol;
- Depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor prime
folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea acestora sau
eliminarea finala;
325
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- Evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a realizarii lucrarilor;
- Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea
unor deversari accidentale;
- Racordarea la canalizarea menajera existenta a platformei obiectivului .
- Interzicerea aruncarii la intamplare a deseurilor menajere ;
- Sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate, in
ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea lor va fi
asigurata de serviciul de salubritate.
- Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata
de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier.
In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:
- Pietruirea cailor de circulatie din zona instalatiei de stabilizare si a
depozitelor de deseuri;
- Plantarea unei perdele vegetale in jurul obiectivului;
- Minimizarea emisiilor de pulberi (praf), prin respectarea tehnologiilor pe
fluxul de operatiuni din cadrul obiectivului si urmarirea continua a
etanseitatii sistemelor;
- Zonele de acces neasfaltate vor fi executate din pamant bine batatorit,
care sa impiedice formarea gropilor. Ele vor fi realizate inclinat pentru
colectarea apelor fluviale de sistemul de drenaj.
- Tansportul deseurilor se va executa numai in containere inchise si etanse;
- Sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special amenajate,
in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat, iar evacuarea
lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;
326
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- Umezirea zonelor de depozitare in care se genereaza pulberi (praf);
- Mentinerea inchise a rezervoarele de stocare a silicatilor si cimentului.
Factorul de mediu biodiversitate
In perioada executarii lucrarilor de investitie
- minimizarea emisiilor de pulberi (praf) pe durata lucrarilor de executie a
componentelor investitiei;
- acoperirea depozitelor temporare de materiale de constructii vrac;
- respectarea stricta a metodologiei de executie;
- folosirea de panouri de protectie in jurul organizarii de santier.
In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului impactul este nesemnificativ, totusi ca
recomandari putem mentiona:
- respectarea tehnologiei procesului de stabilizare;
- plantarea unei perdele vegetale in jurul perimetrului obiectivului;
- plantarea suprafetei studiate dupa inchiderea depozitului cu vegetatie
arbustiva si ierboasa cu specii autohtone adaptate conditiilor locale;
- monitorizarea permanenta a calitatii factorilor de mediu aer si sol ce pot
afecta calitatea ecosistemelor invecinate, prelevandu-se periodic inclusiv
probe biologice din culturile invecinate.
Peisajul
Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona agricola s-a urmarit tocmai
evitarea impactului negativ.
Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
327
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
- intreg perimetrul exterior al depozitului va fi protejat de un gard dublat
de o perdea vegetala formata din copaci si arbusti care va conduce la
reducerea impactului estetic al aspectului exterior ;
- ultimul strat de inchidere finala a depozitului, dupa umplere la capacitate,
va fi un strat vegetal cultivat cu iarba si arbusti.
Asezari umane si alte obiective de interes public
In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt foarte mari.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.
Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada
executarii lucrarilor de investitii cat si pe perioada de functionare a obiectivului.
In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema
afectarii populatiei de catre zgomot.
Asigurarea integritatii depozitelor fata de eventualele intrari neutorizate si
sustrageri de deseuri.
Se considera deci ca activitatea ce se va desfasura in cadrul
amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor
umane sau altor obiective de interes public.
In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
altor obiective de interes public se va incadra in limite normale.
328
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
10.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra
conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
In conditiile in care se vor respecta datele de proiect si va fi monitorizata in
permanenta activitatea desfasuratat si integritatea depozitelor in mod normal nu are
loc mo diminuare a calitatii vietii. Aceasta poate aparea in cazul in care apar
accidente in sistemul de etansare al celulelor depozitului sau al nerespectarii
normelor impuse.
Masurile care se impun sunt acelea prezentate anterior pentru protejarea
afactorilor de mediu.
10.7. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului
asupra mediului
Impactul prognozat asupra factorilor de mediu este nesemnificativ,
incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia interna si europeana,
datorita:
- solutiei tehnice adoptate;
- existentei circuitului pentru levigatul si apa din precipitatii;
- existentei sistemului de impermeabilizare in conformitate cu prevederile
din ordin 757/2004 – Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor.
- faptului ca eventualele emisii de pulberi nu vor depasi limitele admisibile;
- activitatile din cadrul „SISTEMULUI INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU
DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST” nu produc
emisii gazoase relevante si nici emisii rau mirositoare.
- amplasarii obiectivului intr-o zona izolata;
- faptului ca in zona nu exista asezari umane sau alte obiective de interes
public.
329
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Prin realizarea obiectivului exista si un impact pozitiv prin crearea de noi
locuri de munca atat pe perioada executiei cat si pe perioada exploatarii
obiectivului.
Concluzionand:
• In conformitate cu HG 349/10.05.2005 si Normativul Tehnic adoptat
prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririr Apelor Nr. 757/2004
amplasamentul DDI respecta interdictiile de amplasare a unui depozit si
a factorilor de verificare a amplasamentului.
• In conditiile de respectare a cerintelor de amenajare a „„SISTEMULUI
INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI
DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE,
INCLUSIV DESEURI AZBEST” si de folosire a tehnologiilor de
stabilizare ale instalatiilor prezentate, impactul estimat al activitatilor
desfasurate in amplasamentul DDI asupra factorilor de mediu este
nesemnificativ, el incadrandu-se in limitele impuse de normativele si
legislatia interna si europeana in vigoare.
• Indicele de poluare globala are valoarea IPG = 1,713 aratand un mediu
supus activitatii umane in limite admisibile.
In urma acestor concluzii, se propune eliberarea Acordului de
mediu pentru obiectivul: „SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE,
PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU
DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti, judetul Arges .
330
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE
1. SULER J., 2005 – Metode de fundamentare pentru elaborarea si
implementarea strategiilor de urbanizare; 2. MOLDOVEANU A. M., 2005 – Poluarea aerului cu particule; 3. POPESCU MARIA, POPESCU MIRON, 2005 – Ecologie aplicata; 4. IONESCU ALEX., s.a. 1982 – Ecologie si protectia ecosistemelor; 5. PUMNEA O., s.a. 1994 – Protectia mediului ambiant; 6. ROSU A., 1980 – Geografia fizica a Romaniei; 7. MUTIHAC V., 1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei; 8. PAUNESCU I., ATUDOREI A., 2002 – Gestiunea deseurilor urbane; 9. BICA LOAN, 2000 – Elemente de impact asupra mediului; 10. VOICU VICTOR, 2002 – Agenda pentru combaterea noxelor in
industrie; 11. GODEANU, S., 2004 – Ecotehnie; 12. GODEANU, S., 1997 – Elemente de monitoring ecologic/integrat; 13. ROJANSCHI V., BRAN F., 2002 – Politici si strategii de mediu; 14. ROJANSCHI V., BRAN F., DIACONU GHE. 2002 – Protectia si
ingineria mediului; 15. Ghid pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor
- Strategia nationala de gestionare a deseurilor; 17. MUTIHAC V., 1990 - Structura geologica a teritoriului Romaniei. La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi
Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011;
331
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,
cu modificarile si competarile ulterioare;
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in
M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011;
Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in M.O., Partea I nr. 582
din 30 iunie 2004;
Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii, publicata in M.O., Partea I nr. 327/11.04.2006;
Hotarari de guvern HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si
completata de HG nr. 17/2012;
HG nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice; publicata in: M.O.
nr. 621 din 1 septembrie 2011;
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata in M.O. nr. 862
din 22 decembrie 2010;
HG nr. 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; publicata in
M.O. nr. 160 din 24.02.2004;
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.
187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
332
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,
Partea I nr. 800/02.09.2005;
HG nr. 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in M.O. , Partea I nr.
672/30.09.2008;
HG nr. 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje, publicat in M.O. 639 din 20.07.2005; modificata si completata de
HG 247/17.03.2011;
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.
nr. 659/5.09.2002;
HG nr. 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; modificata de
HG 358/11.04.2007;
HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al
deseurilor de baterii si acumulatori; publicata in M.O., Partea I nr. 667 din
25.09.2008; modificata si completata de HG 1079/26.10.2011;
HG nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea si functionarea
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate
in subordinea acesteia; publicat in: M.O. nr. 643 din 15 septembrie 2010;
HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007;
HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in M.O.
nr. 715 din 11 octombrie 2011;
333
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata
in: M.O. nr. 862 din 22 decembrie 2010;
Ordonante de Urgenta OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:
M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006
OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.
nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare;
OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile
si completarile ulterioare;
Ordine
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003;
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6
noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de
gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile
publice pentru protectia mediului”; publicat in M.O. Partea I nr. 331 din 15
mai 2003;
334
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si
completarile ulterioare;
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; publicat in:
M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008; modificat de Ord. 2387/29.09.2011
publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011;
Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000;
ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 224 din 22.05.2000).
Standarde romanesti
• STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;
• SR EN 12461/2000 - Biotehnologie - Procese si productie la scara
industriala - Ghid pentru manipularea, tratarea si controlul deseurilor;
• STAS 10009/1988 - Acustica urbana.
335
„„SISTEM INTEGRAT DE COLECTARE, PROCESARE, RECICLARE SI DEPOZITARE FINALA PENTRU DESEURI INDUSTRIALE, INCLUSIV DESEURI AZBEST”
Ratesti,Judetul Arges
13. ANEXE
1. Certificat de urbanism 2. Avizul de mediu 3. Plan de situatie 4. Plan de situatie canalizare 5. Fluxuri tehnologice 6. Plan de situatie retele
336
Top Related