Schizofrenia se defineste ca fiind cea mai devastatoare, enigmatica si frustranta dintre toate bolile mentale, caracterizata de o grava perturbare a gandirii, comportamentelor si sentimentelor
Incidenta
afecteaza 1% din populatie
nu este deloc o boala rara sau pe cale de disparitie
anual in Canada se cheltuiesc peste un bilion de dolari anual iar 8% din spitale au ca pacienti schizofreni
in SUA , anual se diagnosticheaza mai mult de 300.000 de noi cazuri
Des diagnosticata - schizofrenia paranoida
Neincredere
Agresivitate
Psihorigiditate
Judecata falsa
Schizofrenia se diferentiaza fata de alte psihoze printr-o bizara instrainare afectiva de la conditia umana, functiile de cunoastere fiind in acelasi timp eventual intacte atunci cand sunt analizate fiecare in parte, insa obigatoriu dezorganizate in contextul logic al gandirii, particularitate care i-a atras denumirea de paradementa afectiva,schizofrenie sau psihoza discordanta.
- debutul schizofreniei se produce in mod exceptional inaintea pubertatii si dupa varsta de 30 de aniSchizofrenia se diferentiaza clinic prin coexistenta obligatoriu corelata a solipsismului si negativismului.Solipsismul exprima existenta trairilor autiste obiectivata prin instrainarea de la conditia unama si structurarea unor criterii false despre lume si propria persoana datorita dezorganizarii functiilor asociativ-integratoare ideo-afective.
Sindromul negativist incorporeaza totalitatea simptomelor psihopatologice de tipul ataxiei intra-psihiceTrebuie remarcat ca negativismul nu are nimic in comun cu refuzulsau protestul persoanelor normale ce actioneaza si se determina liber fata de propriile trairi.Bolnavul de S nu poate sa se comporte altfel spre deosebire de normalul care hotareste deliberat sa se manifeste intr-un anumit mod.Negativismul pasiv:modulat de la preumblarea fara adresa pana la atitudini posturale fetale descrie forma catatonica a schizofreniei -activ: nebunia contrariului sau nihilismul de atitudine descrie S hebefreno-catatonica
Clasificare:-forma catatonica-forma paranoidaforma nediferentiata-forma reziduala-forma dezorganizataForma catatonica: disfunctie motorie, stupor, negativism, rigiditate, imposibilitate de a avea grija de nevoile personale, scaderea sensibilitatii la stimuli durerosiForma paranoida: deziluzii de grandoare sau persecutie, anxietate,violenta, aduce un numar impresionat de argumenteForma dezorganizata: incoerenta, comportament regresiv, deziluzii, halucinatii, manierismForma reziduala: unele dintre simptomele bolii pot lipsii dar raman halucinatiile si afectul modificat
Dupa tema delirul poate fi persecutie
urmarire
gelozie
mistic
hipocondriac
Tabloul suspicios afecteaza
cognitia
perceptia
afectivitatea
Perceptia
extrem de axata in a cauta cheia sau realul comportamentului celorlalti
:cauta intelesuri ascunse
:desconsidera sau dispretuieste realitatea
:percep comportamentul celorlalti ca fiind neomenosi, trisori
Cognitia
cred ca ceilalti le acorda o atentie speciala in sens negativ, ca sunt barfiti
: sistem deluzional de natura persecutorie
: foarte critici cu ceilalti
Afectul:
sub semnul suspiciunii
-persoane foarte distante
nu pot realiza conexiuni in sens emotional
un slab control al anxietatii
este intalnita peste tot in lume, indiferent de cultura, rasa sau clasa sociala
Fiind o boala lunga determina mari pierderi economice si sociale, cei diagnosticati aflandu-se mai devreme sau mai tarziu in imposibilitatea de a duce o viata socio-profesionala normala
-cel mai sever afect se inregistreaza la granita real/imaginar, persoanele afectate nu mai sunt capabile sa faca deosebirea intre real si imaginar
Ipoteza cea mai controversata este daca S este o boala ereditara sau nu, subiecti schizoreni gasindu-se si in familii neschizofrene
Cele mai multe studii s-au dezvoltat in acest sens
inca nu s-a precizat cu exactitate procentul contributiei factorului genetic deoarece S a fost semnalata si la persoane ce prezentau boala in familie si la cei care nu aveau cazuri de S in familie
S-a observat ca
procentul pacientilor schizofreni care aveau o sora, un frate sau parintii suferinzi de S este mai mare decat procentul pacientilor care nu au avut antecedente in familie
datele statistice aratat ca
9.3%
risca sa dezvolte boala daca mama este schizofrena
7.2 %
risca sa dezvolte boala daca tatal este schizofren
Factorul genetic - in cazul gemenilor homozigoti daca unul din cei doi este S sansa celui de al doilea sa fac boala este 50%, in cazul gemenilor heterozigoti 25% iar in cazul unui singur copil nascut din parinti schizofreni 14%-
Procentul scade pe masura ce ne departam in gradul de rudenie cu un schizofren
Se pune intrebarea de ce in cazul gemenilor monozigoti , daca sunt cu adevarat identici de ce procentul nu este 100%?
Acesta intrebare subliniaza ideea ca mediul in care subiectul creste si se dezvolta, prietenii si colegii pe care ii are reprezinta factori favorizanti sau nu
unii clinicieni sugereaza ca un comportament anormal parental este o cale de a transmite perturbarile comportamentale similare schizofrenilor gemeni .
Adoptiile pe gemeni au aratat ca
gemenii monozigoti nascuti din parinti schizofreni si care au fost adoptati de parinti neschizofreni au sansa 50 % sa faca boala mai ales daca se mentine contactul cu parintii naturali
Chiar frati care nu sunt gemeni si care au fost adoptati de parinti normali au sanse mai ridicate sa fac boala comparativ cu copii care au fost adoptati si care au fost nascuti din parinti normali
Adoptiile copiilor care provin dintr-un mediu schizofren chiar daca nu fac boala prezinta tendinta de a fi suspiciosi, rezervati in comunicare, concepte bizare,acest grup de simptome desemneaza tipul schizoid sau personalitatea schizoida
Se accentuaza tot mai mult ipoteza ca factorii de concordanta- tendinta gemenilor de a face aceleasi boli ar actiona pe un tip predispus la boala
Anormalitati anatomice
in 1984- se face prima rezonanta magnetica la un pacient suferind de schizofrenie si se constata:
reducerea volumului girusului temporal superior si a amigdalei, hipocampului, lobului frontal
Reducerea circulatiei la nivelul lobului frontal/temporal
Care este legatura intre anormalitatile anatomice la nivelul SNC si factorul genetic-
la aceasta intrebare a raspuns un set de studii pe gemenii monozigoti dintre care numai unul facuse boala,
in 12 din 15 cazuri examinate geamanul care prezenta S prezenta comparative cu cel sanatos:
ventriculii mai largi
reducerea partii anterioare a hipocampului
reducerea fluxului sanguin in hipocamp respectiv frontal
Alte arii de interes
Reactii biochimice
dezechilibre neurochimice- ne referim la dezechilibre pe calea NT(dopamina/serotonina/noradrenalina)
Captarea informatiilor la nivelul SNC
s-au evidentiat zone in care receptionarea anumitor informatii este defectuoasa,
Activitatea cerebrala
de obicei cand o activitate are loc este implicata o anumita parte a SNC ( gandirea, vorbirea- Frontalul) si scade in alte regiuni, s-a constat ca la pacientii suferinzi de S activitatea cerebrala se mentine crescuta in majoritatea zonelor cerebrale
activitatea cerebrala este crescuta in special in cazul halucinatiilor
Biologia moleculara- s-au inregistrat anumite modificari celulare care impun o predispozitie la S
Stresul- nu produce dar potenteaza
Abuzul de substante- idem
Alimentatia- nu s-a putut face o corelatie exacta intre consumul anumitor alimente si aparitia S iat ipoteza hipervitaminozei a esuat
Chiar daca in sec 21 nu stim cu exactitate cauza/cauzele S
STIM
Ce este schizofrenia
o boala a creierului, cu simptome concrete si specifice induse de modificari fizice si biochimice la nivelul acestuia
aproape intotdeauna tratabila medicametos
Ce nu este S
nu este o boala indusa de traumele copilariei, de un anumit comportament violent al parintilor sau de saracie
nu este rezultatul esecului individual
exista doua categorii de simptome
pozitive- halucinati si tuburari ale gandirii
negative:lipsa emotiei, absenta reactilor fata de mediul inconjurator si saracirea limbajului
s-au evidentiat pacienti care au un singur tip de simptome dar si pacienti care prezinta simultam ambele tipuri de simptome
multe antipsihotice actioneaza pe calea simptomelor pozitive si foarte putin pe calea simptomelor negative,
s-a aratat ca pacientii care au prezentat simptome pozitive prezinta anormalitati anatomice minime sau inexistente la nivelul cutiei craniene in timp ce pacientii cu simptome negative prezentau pierderea in dimensiuni a cerebelului si o largire f mare a ventriculilor cerebrali.
unii subiecti pot prezenta numai un singur episod, la altii aceste episoade pot ricidiva si intre ele sa duca o viata normala iar la altii pot persista toata viata.
Se induc schimbari de abilitate si de personalitate
familia si cei apropiati declara nu sunt ca toti ceilalti
modificarile de perceptie- nu pot sa deosebeasca realul de imaginar
deteriorarea este observata in :munca sau activitatea academica
Afecteaza relatiile cu ceilalti
afecteaza igiena personala
Schimbari in personalitate
schimbarile la nivelul personalitatii sunt adesea cheia recunoasterii bolii
la inceput modificarile pot fi minore, subtile, aproape de nesesizat, eventual sesizate doar de cei foarte apropiati
pierderea emotiilor, nemanifestarea emotiilor
se transforma dintr-o persoana normala intr-o persoana retrasa, rezervata
emotiile adesea se manifesta in mod inadecvat- pot rade la o situatie dramatica sau pot plange la o gluma
modificarile de gandire sunt cele mai drastice- imposibilitatea unei gandiri lipezi
de a raspunde rational
gandirea- este saraca ca forma
uneori exaltata
au mari dificultati in a lua decizii simple
intelg confuz
gandurile sunt colorate cu iluzii- evenimente false care nu au nici o baza reala
-au iluzii de grandoare
se cred capabili de orice
invulnerabili in fata obstacolelor
violenti
Semnalele senzoriale sunt percepute confuz la nivelul SNC- duc la halucinatii- auditive- aud voci care pot fi intelegatoare sau violente- de cele mai multe ori le comanda sinuciderea
halucinatii vizuale- usi in pereti, animale
prezinta hipersensibilitate- mirosuri
mincare
sunete- de multe ori sunetul unui telefon poate fi interpretata ca o alarma
Pierderea sensului de sine- persoana este aspatiala, atemporala
multi pacienti pierd capacitatea de a se concentra si de a relata o idee sau o observatie intr-o ordine logica
altii isi pastreaza logica expunerii dar daca sunt putin perturbati o pierd
este de asemenea o caracteristica tipica pentru schizofreni imposibilitatea de a generaliza, ei nu sunt capabili sa identifice caracteristicile comune pentru o masa si un scaun sau un mar si o portocala. Aceasta lipsa de a generaliza pleaca din strictetea cu care folosesc cuvintele
unii sunt total inerti ore intregi altii au perioade de extrema agresivitate si tind sa se raneasca pe ei sau pe cei din jur.
Medicamentatia antipsihotica-
tipice- blocarea puternica a receptorului D2
cu potenta mai scazuta au o selectivitate mai redusa fata de dopamina versus receptorii muscarinici M1 , H1 si alfa adrenergici
foarte selectivi pentru dopamina
Antipsihoticele atipice- un efect redus pe EPSE-
clozapine-selectivitate- D4, D1, D3, 5HT2, M1, alfa1
risperidone- selectivitate- D2,5HT2, alfa 1,2
olanzepina-selectivitate- D2,D1,D3,D4,5HT2, M1,H1
quetiapina- selectivitate- D2, 5HT2,H1, alfa1,2
ziprasidona-selectivitate-D2, 5HT2,H1, alfa1,2
Top Related