Protocoale in ingrijirea copilului
Conf.Univ.DR. Minerva Ghinescu
2012
NUTRIENTII
Componente chimice ale alimentelor
• Se cunosc 50 nutrienti Macronutrienti:proteine ,lipide, glucide Micronutrienti:vitamine si minerale
DR. GHINESCU 2
FIERUL
• ROLUL FIERULUI IN ORGANISM : Parte integranta a proteinelor implicate in transportul
oxigenului Reglarea cresterii si diferentierii celulelor Reglarea la nivelul SNC in formarea si mentinerea mielinei
si rol in procesele dopaminergice Deficitul duce la limitarea aportului de oxigen catre celule
rezultand :oboseala, iritabilitate, parestezii in membre,scaderea capacitatii de munca,scaderea imunitatii , dezvolatarii psihointelectuale a copilului, afectarea memoriei
Excesul –anomalii congenitaleDR. GHINESCU 3
FIERUL
• SINDROMUL DEFICITULUI DE ATENTIE
Copii cu deficit de fier din perioada de sugar au ramas in urma colegilor de geratie ca dezvoltare fizica si intelectuala chear daca ulterior au recuperat deficitul de fier
DR. GHINESCU 4
FIERUL
• SURSE DE FIER : Carnea rosie Peste gras Carne rosie de pui, curcan, Fructe oleaginoase Seminte Fructe uscate Legume cu frunze verzi Cereale fortifiate Soia ,linte,fasole DR. GHINESCU 5
Fierul • NECESARUL DE FIER-depinde
de varsta,sex si starea fiziologica a organismului
• La sugarul sub varsta de 6 luni necesarul este asigurat de depozitele formate anterior nasterii si laptele matern
• Dupa 6 luni aport exogen prin alimentatie complementara si medicatie suplimentara
• La fete in perioada pubertatii creste necesarul de fier
• La femeia gravida –nevoi crescute pentru cresterea si dezvoltarea fatului
DR. GHINESCU 6
FIERUL• CAUZELE DEFICITULUI DE
FIER LA SUGARUL MIC PANA LA 24 LUNI
1. Nevoile crescute nu sunt acoperite prin aport adecvat
2. Rezervele de fier constituite in viata intrauterina se epuizeaza in jurul varstei de 6 luni , alimentatia chear complementara nu poate face fata nevoilor
3. Anemia mamei in timpul sarcinii
4. Nasterile premature sau sarcinile gemelare
5. Introducerea precoce a ceaiului care contine polifenoli ,substante ce limiteaza absorbtia de fier din alimente
6. Diaree cronica, infectiile
DR. GHINESCU 7
FIERUL
• EFECTELE DEFICITULUI DE FIER1. Incetinirea cresterii fetale ,mortalitate prenatala si
perinatala crescuta –carenta in viata intrauterina
2. Efect negativ asupra dezvoltarii psiho-motorii –sugar,copil sub 24 luni;sugarii sunt ezitanti si interactioneaza mai putin cu mediul inconjurator
3. Tulburari de crestere si dezvoltare
4. Performante fizice si intelectuale scazute ,dificultati de invatare mai ales a deprinderilor care necesita atentie –copil prescolar si scolar
5. Risc crescut de infectii
6. Apetit scazut in special la alimentele care contin fier DR. GHINESCU 8
FIERUL
• CUM PUTEM COMBATE DEFICITUL DE FIER ?
1. Introducerea carnii in alimentatia complementara la sugarul de 6-7 luni
2. Consumul alternativ de ou si carne de pui,curcan,vita sau peste –dupa varsta de 10 luni
3. In absenta carnii –legume cu frunze verzi (urzici,spanac) ,fructe uscate,cereale ,linte ,soia
4. Consumul de fructe crude si suc dupa varsta de 6 luni
5. Introducerea in alimentatia sugarului a cerealelor si legumelor verzi
6. Asocierea carnii cu legume(creste absorbtia de fier )
7. Limitarea consumului de ceai
8. Consumul de produse fortifiate cu fier
9. Suplimentare cu preparate de fierDR. GHINESCU
FIERUL
• CE SPUNEM PARINTILOR ?
DR. GHINESCU 10
ACIDUL FOLIC
• Este o vitamina din grupul B
• Contribuie la producerea si mentinerea celulelor noi
• Este necesar in sinteza acizilor nucleici
• Folatul previne acele modificari ale AND care produce cancer
DR. GHINESCU 11
ACIDUL FOLIC• Necesarul de acid folic: de la
65mcg/zi la sugarul mic de 6 luni – 600mcg/zi la gravida
• NECESARUL DE ACID FOLIC CRESCUT :
1. Sarcina si alaptare
2. Abuz de alcool si consum de tutun
3. Malabsorbtie
4. Hemodializa
5. Boli hepatice
6. Anumite forme de anemie
7. Anumite medicamente
DR. GHINESCU 12
ACIDUL FOLIC• SURSE DE ACID FOLIC : Sub forma de folati in frunzele verzi
ale legumelor Spanac,varietati de salata, varza
cruda, germeni de grau, rosii si suc de rosii
Linte,naut,mazare,sparanghel , fasole
Capsuni,portocale pepeni Seminte floarea soarelui Ficat, ou Drojdia de bere
DR. GHINESCU 13
ACIDUL FOLIC
• EFECTELE DEFICITULUI DE ACID FOLIC NASTEREA UNUI COPIL CU DEFICIENTE ALE
ENCEFALULUI SAU MADUVEI ,ALE FETEI SI GURII SAU ALE MEMBRELOR
SPINA BIFIDA , PAREZA, PARAPAREZA, INCAPACITATEA DE CONTROL A VEZICII SI SFINCTERELOR INTESTINALE
ANENCEFALIA
DR. GHINESCU 14
ACIDUL FOLIC
• RECOMANDARI :1. CONSUM DE ALIMENTE BOGATE IN ACID FOLIC
2. CONSUMUL DE PROTEINE CARE ASIGURA LEGAREA ACIDULUI FOLIC IN FORME MAI STABILE
3. IN ABSENTA CARNII ,CONSUMUL DE LEGUME CU FRUNZE VERZI ,FRUCTE USCATE,CEREALE ETC.
4. CONSUMUL DE FRUCTE SI LEGUME CRUDE DUPA VARSTA DE 6 LUNI
5. CONSUMUL DE PRODUSE FORTIFIATE CU ACID FOLIC
DR. GHINESCU 15
ASISTENTA MEDICALA PRIMARA A ANEMIILOR LA
SUGAR SI COPIL
CONCEPTE
Clasificarea clinica pleaca de la presupunerea ca anemia reflecta de fapt :
Productie scazuta de eritrocite si/sau de hemoglobina
Distrugere sau pierdere excesiva a eritrocitelor
Clasificarea clinica
1. ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA
2. ANEMIA MEGALOBLASTICA 3. ANEMIA DIN BOLILE CRONICE4.ANEMIA APLASTICA5. ANEMIA FALCIFORMA6. ANEMIA HEMOLITICA
AUTOIMUNA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE PRIMARE IN PROFILAXIA SI TRATAMENTUL ANEMIEI FERIPRIVE
CONCEPTECONCEPTE
• ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA –STARE ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA –STARE PATOLOGICA IN CARE SCADEREA PATOLOGICA IN CARE SCADEREA HEMOGLOBINEI SUB 11 g/dl SE DATOREAZA HEMOGLOBINEI SUB 11 g/dl SE DATOREAZA DEFICITULUI DE FIER DEFICITULUI DE FIER
• CEA MAI FRECVENTA SI MAI COMUNA CEA MAI FRECVENTA SI MAI COMUNA AFECTIUNE A COPILULUI AFECTIUNE A COPILULUI
• ANUL 1500 IDC , in Papirus Ebers , cel mai ANUL 1500 IDC , in Papirus Ebers , cel mai vechi manuscris existent , este descrisa o vechi manuscris existent , este descrisa o boala care evolueaza cu paloare , obosela si boala care evolueaza cu paloare , obosela si dispnee si de amelioreaza dupa dispnee si de amelioreaza dupa administrarea de administrarea de ““ierburi verziierburi verzi””
• Secolul XVI -descrieri amanuntite asupra Secolul XVI -descrieri amanuntite asupra unor entitati care intra in sindromul anemic unor entitati care intra in sindromul anemic –CLOROZA –CLOROZA
• Secolul XVII- Sydenham –propune Secolul XVII- Sydenham –propune tratamentul cu fier tratamentul cu fier
CONCEPTE –EPIDEMIOLOGIE
• ANEMIA CARENTIALA – FERIPRIVA (PREVALENTA ANEMIEI) in ROMANIA AFECTEAZA (SNN - 2009) :
- 30% DIN SUGARI
- 20% DIN PRESCOLARI
- 27% DIN SCOLARI
- 50% LA COPII INTRE 10-14 ANI
CONCEPTE –EPIDEMIOLOGIE
1. DEFICIT DE FIER –determinarea nivelului hemoglobinei ,dozarea feritinei
SEVERITATEA ANEMIEI : A.severa –Hb<7g/dl A.moderata-Hb<10g/dl A.usoara –HB,10-11g/dl
CIRCUITUL FIERULUI
ERITROPOEZA
CONCEPTE –CLASIFICAREA PATOGENICA A ANEMIEI NUTRITIONALE
DEFICIT DE FORMARE A HEMOGLOBINEI
1. CARENTA DE FIER
2. CARENTA DE VIT.B6
ANEMIE MICROCITARA HIPOCRAMA
DEFICIT DE MATURARE ERITROCITARA
1. CARENTA DE ACID FOLIC
2. CARENTA DE VIT. B12
3. CARENTA DE VIT C
ANEMIE MEGALOBLASTICA
?...................................
CARACTERISTICI CARACTERISTICI
1. ANEMIE HIPOCROMA SI MICROCITARA :
• Hb< 11g/dlHb< 11g/dl
• Ht < 35%Ht < 35%
• CHEM <26%CHEM <26%
• VEM < 80mm3VEM < 80mm3
CARACTERISTICI2. NUMAR RETICULOCITE NUMAR RETICULOCITE
normal sau usor normal sau usor scazut scazut
3. FROTIUL :3. FROTIUL :• HIPOCROMIE• MICROCITOZA • POIKILOCITOZA • ANIZOCITOZA• ANIZOCROMIE IN FORMELE SEVERE :• ANULOCITE
( hemoglobina dispusa ca un inel periferic)
• Hematii in semn de tras la tinta (hemoglobina dispusa ca un inel periferic cu un punct central)
CARACTERISTICI
4. SIDEREMIA ( fier seric) se situeaza sub 60cg/dl , in formele severe sub 30 cg/dl
5. FERITINA SERICA este scazuta sub 12 ng/ml( cu aproximativ 2 luni inainte de aparitia semnelor clinice )
6. CAPACITATEA DE LEGARE A FERITINEI ESTE CRESCUTA ( peste 350 micrograme /100 ml)
7. MEDULOGRAMA –hiperplazia seriei rosii , eritroblasti feriprivi ( mici, crenelati)
8. BILIRUBINEMIE SI ELECTROFOREZA HEMOGLOBINELOR SUNT NORMALE
CAUZE – ETIOLOGIE
I. CARENTA MARTIALA DE APORT
1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE
2. INSUFICIENTA DE APORT
3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE :
Prematuritatea Greutatea la nastere mai mica de
3000 g Gemelaritatea Transfuzii feto-fetale la gemenii
univitelini si cele feto-materne Carenta martiala la mama in timpul
gestatiei ( multipare ) Pierderi perinatale ( placenta
previa, dezlipire de placenta ) Hemoragii neonatale : boala
hemolitica a NN, sangerarile de cordon, ligatura precoce a cordonului ombilical
Exanghino-transfuzia
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT Cresteri ponderale mari
cu nevoi crescute , nesatisfacute de rezervele si aportul prea mici :
- Prematuri- Sugari cu ritm de crestere
rapid
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT:
Prelungirea excesiva a regimului lactat ( mai ales in cazul sugarilor alimentati artificial cu lapte de vaca sau lapte praf standard
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT:
Alte greseli alimentare :- Excesul de fainoase( fitati
si fosfati in concentratie mare)
- Diversificarea alimentatiei fara legume bogate in fier fara ou si carne ( insuficienta de aport)
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT Cresterea rapida si pierderile
menstruale din adolescenta fetelor , neacoperite prin aport alimentar
Cardiopatiile congenitale cianogene ( sunt dreapta-stanga) cu policitemie si anemie hipocroma
Dificultati de aport alimentar ( encefalopatii severe)
I.CARENTA MARTIALA DE APORT
3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI
Tulburari digestive cronice ( absorbtia fierului scazuta , exudare importanta, microsangerari):
- Sd. de malabsorbtie - Diaree prelungita- Celiakie- Mucoviscidoza - Rezectii gastrice
II. DEPERDITII MARTIALE
1. HEMORAGII MICI SI REPETATE ( 2ml de sange contin 1 mg de fier ) – pierderea zilnica timp de 3 luni a 2 ml de sange conduce la o deperditie martiala de 30% din totalul fierului cu care se naste copilul)
2. HEMORAGII RECURENTE : melene mici si repetate, meno-metroragii, epistaxis repetat
3. CAUZE IATROGENE : recotari frecvente de sange la sugarii mici
II. DEPERDITII MARTIALE
4. HEMORAGII DIGESTIVE DE CAUZE :a. MEDICALE : - Hemoragii oculte di boala ulceroasa - Alergia la proteinele laptelui de vaca - Infestarile parazitare ( helmintii) b. CHIRURGICALE :- Anomalii digestive- Varice esofagiene- Hernie hiatala- Polipoza intestinala- Diverticul Meckel c.ALTE CAUZE :- hemoragii dupa interventii chirurgicale
sau traumatisme- Hemoragii renale ( hematuria ,
hemoglobinuria )
III. DETURNARE MARTIALA
1. INFLAMATII CRONICE :- B.Crohn - Artrita reumatoida 2. INFECTII :- Tuberculoza- Septicemie- Osteomielita- Infectii urinare 3. ATRANSFERINEMIE
( congenitala )4. HEMOSIDEROZA 5. MALIGNITATI
• CE RECOMANDAM PARINTILOR
ASISTENTA MEDICALA PRIMARA (CABINET MF)- STRUCTURA SI LOGICA ...
DIAGNOSTIC si TRATAMENT
CULEGEREA DATELOR(ANAMNEZA si ex. CLINIC)
ANALIZA,INTERPRETAREA DATELOR= DG
PLANIFICAREA INTERVENTIILOR
APLICAREA TRATAMENTULUI
EVALUAREA REZULTATELOR
CULEGEREA SI ANALIZA DATELOR
Diagnosticul clinic al anemiei feriprive poate fi sustinut pe baza :
• ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
• IDENTIFICAREA cauzelor Culegerea datelor : - ANAMNEZA - Examenul CLINIC - Examene PARACLINICE si LABORATOR - Proba terapeutica
1. ANAMNEZA
a. DATE LEGATE DE MAMA
• Neadministrarea preparatelor de fier si acid folic in timpul sarcinii
• Alimentatia carentiala in timpul sarcinii
• Starea socio-econimica precara
• Istoric al nasterii : prematuritate , flebotomie
1. ANAMNEZAb.DATE LEGATE DE COPIL• Nastere prematura • Alimentatie neechilibrata(exces de
fainoase)• Alimentatie precoce cu lapte de vaca • Pierderi sanguine ( evidente sau oculte )
nazale sau gastrointestinale• Crestere staturo-ponderala accelerata• PAGOFAGIA sau Pica – consum de
creta, var , pamant INTREBARI SPECIALE :CATE BIBEROANE DE LAPTE DE VACA
PE ZI ?
OBSERVATIA SI EXAMENUL CLINIC
A. SIMPTOME • Apar de obicei in
perioada de crestere rapida
( 6 luni- 3 ani si 11-17 ani )• Simptomatologia
este nespecifica in anemiile usoare , diagnosticul se formuleaza pe baza ex. de laborator
OBSERVATIA SI EXAMENUL CLINIC
A. SIMPTOME- anemii severe :
1. TULBURARI DE COMPORTAMENT :
Copil apatic Iritabil Obosit- la sugar oboseala
la supt Retard psiho-motor 2. APETIT CAPRICIOS : Anorexie Stationare ponderala Pica
OBSERVATIA SI EXAMENUL FIZIC
A. SEMNE anemii severe:1. FEBRA in afara unui proces
infectios “ febra sidero penica “ ( rara) care cedeaza la tratament martial
2. PALOARE CUTANEO-MUCOASA :
- Palme- Plante- Urechea externa- Mucoasa conjunctivala- Mucoasa bucala- Coloratie albastra a sclerei
OBSERVATIA SI EXAMENUL CLINIC
A. SEMNE - anemii severe :3. STOMATITA ANGULARA 4. LIMBA LUCEOASA 5. MODIFICARI ALE FANERELOR :• Par friabil• Zone de alopecie• Unghii faramicioase, plate 6. TAHICARDIE7. SUFLURI SISTOLICE8. INSUFICIENTA CARDIACA9. TRANSPIRATII ABUNDENTE10. TURGOR FLASC11. HEPATO-SPLENOMEGALIE 12. CONSTIPATIE 13. PRURIT
EXAMENE DE LABORATOR
1. LABORATORa. HEMOLEUCOGRAMA :• Hemoglobina scazuta<10g/%• Hematocrit < 35%• Volumul eritrocitar mediu scazut( VEM )
<80mm3• CHEM scazuta<26%• Reticulocite normale sau usor scazute b. FROTIU SANGUIN PERIFERIC• Microcitoza usoara sau marcata• Hipocromie• Poikilocitoza• Anizocitoza• Anulocite si hematii sub forma semn de
“tras la tinta “• Forma frecventa a eritrocitelor –
ovalocite
EXAMENE DE LABORATOR
C. FERITINA SERICA ( evaluarea depozitelor de fier radioimunologica ) –scazuta cu 1-2 luni anterior semnelor
d.FIER SERIC –scazut <60 micrograme /100 ml
e. TRANSFERINA –capacitatea totala de legare a fierului –crescuta peste 350 micrograme /100 ml
f. SATURATIA TRANSFERINEI –scazuta g. MEDULOGRAMA : scaderea depozitelor
de fier ( coloratia cu hemosiderina – coloratia Pearls) , celularitate bogata cu hiperplazia liniei rosii , eritroblasti mici, crenelati
AFECTIUNI CARE POT INFLUIENTA REZULTATELE : inflamatia , infectia cronica
COMPLICATII Cele mai caracteristice sunt legate de hipoxia cronica si reducerea
activitatii enzimelor tisulare1. SUSCEPTIBILITATEA CRESCUTA LA INFECTII
(respiratorii si digestive ) 2. INSUFICIENTA CARDIACA ( in anemiile foarte severe) 3. HIPOTONIE MUSCULARA si secundar un grad de retard al
dezvoltarii motorii 4. ANOREXIE SI IRITABILITATE agravand problemele alimentare
si consecutiv deficitul ponderal5. LEZIUNI ALE MUCOASEI DIGESTIVE cu instalarea
ENTEROPATIEI EXUDATIVE cu consecinte in ceea ce priveste deficitul de fier ( cerc vicios) si pierderilor proteice
PROBA TERAPEUTICA
• Eficienta tratamentului este demonstrata prin :
- Criza eritrocitara – ziua 5-7 de trtament
- Normalizarea valorilor hemoglobinei in urmatorele 2-3 saptamani
- Refacerea rezervelor martiale – 2-3 luni de tratament
INTERVENTII ale medicului de familie • PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE a. Tratamentul profilactic antenatal al mamei 1. Regim alimentar echilibrat al mamei ( sa nu lipseasca
legumele verzi si fructele , oua, carne ) 2. Control sistematic al hemoglobinei din luna a V-VI de
sarcina 3. Tratament in ultimul trimestru de sarcina :- Hb > 11g/dl - Fe 30-60 mg zilnic - Hb < 11g/dl – indiferent de varsta sarcinii se instituie
tratament cu fier in doza de 60-100mg/24 ore si cu acid folic
INTERVENTII ale medicului de familie
• TRATAMENTUL PROFILACTIC LA COPIL 1. LIGATURA TARDIVA A CORDONULUI OMBILICAL
, DUPA INCETAREA PULSATIILOR ACESTUIA ( asigura transferul a 40-60 mg fier ) 2. REGIMUL DE VIATA SI ALIMENTATIA :
- Alimentatie exclusiv la san in primele 5-6 luni este optima
- Intarcarea este recomandata dupa varsta de 1 an
- Diversificarea alimentatiei : la 4-4 1/2 luni pentru sugarii alimentati cu lapte praf
standard sau lapte de vaca 5-6 luni pentru sugarii alimentati natural sau cu
substitut de lapte matern Diversificarea cu : supa de legume, carne, ficat,
galbenus de ou, legume verzi, cereale fortificate cu fier
INTERVENTII ale medicului de familie• Calitati ale laptelui matern
in profilaxia anemiei feriprive
INTERVENTII ale medicului de familie
3. SUPLIMENTARE CU FIER 1-2 mg Fe/Kg/zi pana la 1 an pentru :
- Prematuri - Gemeni- Dismaturi- Hemoragie materna la nastere - Tulburari digestive- Infectii recurente- Copii cu ritm rapid de crestere
INTERVENTII ale medicului de familie
4. PROFILAXIE SISTEMICA CU Fe 10-25 mg/zi ( 1-2 mg/Kg) pentru toti NN la termen cu greutate normala , de la 6 luni ( pentru minimum 3 luni )
- Se recomanda preparate de fier conditionate ca picaturi sau sirop
- Se administreaza intre supturi/ mese sau inaintea unei mese in doza unica
INTERVENTII ale medicului de familie
• TRATAMENTUL CURATIVA. ECHILIBRAREA REGIMUNI
ALIMNTAR Ameliorarea dietei : reducerea
aportului excesiv de lapte Utilizarea formulelor de lapte
imbogatite cu fier Introducerea in dieta a
alimentelor bogate in fier : carne, galbenus, vegetale verzi, cereale cu fier
INTERVENTII ale medicului de familieB. TRATAMENT ORAL , DE ELECTIE PENTRU
ANEMII USOARE SI MODERATE
- 4- 6 mg /Kg/zi Fe elemental in 2-3 prize intre mese sau aproape de masa care urmeaza
- Masuri adjuvante care faciliteaza absorbtia fierului : administrarea de vit. C p.o. in doze de 250-500 mg/zi ; la sugarii cu rahitism administrarea de vitD si calciu in doze terapeutice
- Se folosesc saruri de fier – fumarat
EFECTE SECUNDARE
SIMPTOME care necesita intreruperea tratamentului
1. VARSATURI
2. SCAUNE DIAREICE
3. COLICI ABDOMINALE
SIMPTOME care nu necesita intreruperea tratamentului :
1. SCAUNE INCHISE LA CULOARE
2. TULBURARI DIGESTIVE MINORE
INTERVENTII ale medicului de familieC. TRATAMENTUL PARENTERAL –are
indicatii restranse ; se realizeaza in SPITAL - Rezervat exclusiv situatiilor in care nu se poate
face tratament per os : 1. Intoleranta digestiva severa ( MPC) 2. Tulburari majore de absorbtie3. Sangerari cronice 4. Intoleranta la administrarea p.o 5. Imposibilitatea administrarii p.o. – lipsa de
cooperare a familiei
INTERVENTII ale medicului de familie
• RASPUNSUL FAVORABIL :- Criza reticulocitara la 5-10 zile - Cresterea Hb dupa 3 sapatamani de
tratament- Cresterea sideremiei • LIPSA DE RASPUNS :- Neadministrarea preparatului - Sangerari acute - Malabsorbtie- Diagnostic incorect de anemie
carentiala
INTERVENTII ale medicului de familie
D. TRANSFUZIA DE SANGE SAU MASA ERITROCITARA – IN SPITAL
- La valori ale Hb de 4-5 g/dl asociate semnelor de decompensare cardio-vasculara si/sau prezenta infectiilor severe este indicata administrarea de masa eritrocitara izogrup, izoRh
- Administrarea a 2 ml/ Kg creste valoarea hemoglobinei cu 1 g
- Cantitatea necesara se fractioneaza in 2-3 prize fara a depasi 5-10 ml/Kg/transfuzie , respectiv ritmul de 40-50 ml/ora
EVOLUTIE
• Favorabila
CE RECOMANDAM PARINTILOR ?
- Sa nu se administreze tablete la copilul mic
- Instruirea familiei asupra semnelor si simptomelor anemiei severe , dietei adecvate varstei, administrarii suplimentului de fier
- Continuarea tratamentului timp de pana la 5 luni
- Dieta corespunzatoare varstei - Alimentele bogate in acid ascorbic
cresc absorbtia fierului (sucul de portocale)
EVALUARE
• Semne care necesita evaluarea:
1. INSUFICIENTA CARDIOVASCULARA ( RARA )
2. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
3. FUNCTIA COGNITIVA • Eroari frecvenate :- Noncomplianta la terapia cu fier pe cale orala
EXERCITIU – INTREBARI FRECVENTE DIN PARTEA PARINTILOR ? IN CAZUL UNUI COPIL A CARUI
ALIMENTATIE CONSTA EXCLUSIV IN LAPTE , CARE ESTE CONDUITA
? MEDICAMENTUL CU FIER VA COLORA DINTII COPILULUI
? DE CE ESTE NECESARA CONTINUAREA TRATAMENTULUI CU FIER TIMP DE 4-5 LUNI
? ESTE NECESARA ASOCIEREA VITAMINELOR LA TERAPIA CU FIER
ANEMIILE MEGALOBLASTICE
• CONCEPTE : • AFECTIUNE RARA LA COPIL ;
in Romania nu se cunoaste incidenta si prevalenta
• La adult – afectiune frecventa
= ANEMIE PERNICIOASA • Se asociaza cu :- Hemetopoeza ineficienta - Hemoliza
CONCEPTE
• ANEMIE CARACTERIZATA :
MACROSCOPIC :- Eritrocite si neutrofile
hipersegmentate - Celule megaloblastice
( celule mari cu citoplasma abundenta )
Cauze
1. Deficienta de Vit. B12 (cobalamina )
2. Deficienta de folat ( acid folic) 3. Anemiile diseritropoetice
refractare ( rare la copil ) 4. Alte cauze ce se pot asocia cu
cresterea VCM:- Anemii hemolitice- Afectiuni hepatice- Sarcina - Anemie aplastica- Hipotiroidism
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice
• CULEGEREA DATELOR – CULEGEREA DATELOR – anamneza anamneza
- DIETE STRICT VEGETARIENE- CHIRURGIE GASTRO-INTESTINALA - MEDICAMENTE
• Debutul este insidios cu simptome generale :
- Paluare accentuata - Obosela marcata- Scaderea apetitului- Iritabilitate
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice
• SIMPTOME GASTROINTESTINALE :
- MALABSORBTIE- DIAREE• SIMPTOME NEUROLOGICE:- DIFICULTATI LA MERS- PARESTEZII/FURNICATURI
LA MAINI SI PICIOARE
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice
• CULEGEREA DATELOR –CULEGEREA DATELOR –EXAMENUL clinic :EXAMENUL clinic :
PALUARE LIMBA NETEDA SI UNEORI
SENSIBILA MODIFICARI NEUROLOGICE :
modificarea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii ; ataxie;semnul Romberg pozitiv
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice• CULEGEREA DATELOR –ex. De CULEGEREA DATELOR –ex. De
laborator laborator Hemoleucograma completaHemoleucograma completa
• Scaderea hemoglobineiScaderea hemoglobinei• Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM) Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM) • Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in
diverse stadii de diferentierediverse stadii de diferentiere• Nr. Leucocite si trombocite normal sau scazutNr. Leucocite si trombocite normal sau scazut
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice
• CULEGEREA DATELOR –ex. CULEGEREA DATELOR –ex. de laborator de laborator
FROTIU SANGUIN PERIFERICFROTIU SANGUIN PERIFERIC1.1. MACROOVALOCITEMACROOVALOCITE2.2. NEUTROFILE NEUTROFILE
HIPERSEGMENTATEHIPERSEGMENTATE3.3. ANIZOCITOZA MARCATA ANIZOCITOZA MARCATA
( variatie de dimensiuni a ( variatie de dimensiuni a eritrocitelor) eritrocitelor)
4.4. POIKILOCITOZA MARCATA POIKILOCITOZA MARCATA ( variatie de forma a ( variatie de forma a eritrocitelor ) eritrocitelor )
5.5. SCADEREA NUMARULUI DE SCADEREA NUMARULUI DE RETICOLOCITE RETICOLOCITE
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblasticeCULEGEREA DATELOR –ex. de laborator CULEGEREA DATELOR –ex. de laborator • SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12• SCADEREA NIVELULUI SERIC SI SCADEREA NIVELULUI SERIC SI
ERITROCITAR DE FOLATERITROCITAR DE FOLAT• MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari, MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari,
leucocitari si trombocitari de dimensiuni leucocitari si trombocitari de dimensiuni crescute care prezinta disociere nucleo-crescute care prezinta disociere nucleo-citoplasmatica ,cresterea depozitelor de citoplasmatica ,cresterea depozitelor de fier fier
Asistenta medicala primara a anemiei megaloblastice
• CULEGEREA DATELOR –ex.de laborator CULEGEREA DATELOR –ex.de laborator • TESTUL SHILLING –evalueaza absorbtia TESTUL SHILLING –evalueaza absorbtia
Vit. B12 ,prin masurarea radioactivitatii Vit. B12 ,prin masurarea radioactivitatii urinare dupa ingestia orala de Vit. B12 urinare dupa ingestia orala de Vit. B12 marcata radioactiv marcata radioactiv
• CULEGEREA DATELOR -IMAGISTICA : CULEGEREA DATELOR -IMAGISTICA : radiografii cu substanta de contrast radiografii cu substanta de contrast care pun in evidenta anomalii gastrice, care pun in evidenta anomalii gastrice, intestinului subtire sau ale colonului intestinului subtire sau ale colonului
INTERVENTII ale medicului de familie1. CONSIDERATII GENERALE :• VITAMINA B12 SAU ACID FOLIC in doze si pe
perioade adecvate • Managementul problemelor de dependenta
asociate : malabsorbtia, anemii hemolitice cronice
• DEFICIENTA ACIDULUI FOLIC ; doze 1-5 mg zilnic timp de 2-3 luni
• DEFICIENTE DE VIT.B12 : in faza acuta zilnic 25-100 micrograme IM; in faza cronica 200-1000micrograme lunar
EXERCITIU – INTREBARI FRECVENTE DIN PARTEA PARINTILOR
? CARE SUNT CELE MEI FRECVENTE SURSE DE VIT. B12
? CARE SUNT SURSELE DE ACID FOLIC ? PREPARAREA TERMICA A
ALIMENTELOR POATE DISTRUGE VIT.B12 SI FOLATUL
STUDIU DE CAZ • LA SERVICIUL MEDICAL DIN CADRUL CMI Dr. MG SE PREZINTA D-
NA ISTRATE IMPREUNA CU O FETITA DE 4 ANI –OANA • MAMA RELATEAZA MEDICULUI DE FAMILIE CAUZELE PREZENTARII
LA CABINET :1. COPILUL ESTE SOMNOLENT, FARA INTERES PENTRU JOACA 2. COPILUL OBOSESTE LA EFORT ( NECESITA A FI LUAT IN BRATE LA
URCATUL SCARILOR DE LA GRADINITA ) 3. COPILUL NU ARE POFTA DE MANCARE SI A FOST SURPRINSA DE
BUNICA MANCAND ZIDARIE 4. COPILUL ARE FEBRA SEARA APARENT FARA ALTE SIMPTOME 5. EDUCATOAREA A REMARCAT O STATIONARE A DEZVOLTARII
LIMBAJULUI SI PERFORMANTELOR PSIHO-INTELECTUALE • MEDICUL DE FAMILIE OBSERVA , EXAMINEAZA COPILUL SI
NOTEAZA URMATOARELE ASPECTE : 1. COPIL RETRAS, APATIC 2. PALID3. LA NIVELUL COMISURII BUCALE LEZIUNI EROZIVE 4. DEZVOLTAREA STATURO-PONDERALA CORESPUNZATOARE
PERCENTILEI INFERIOARE DE CRESTERE 5. TEMPARATURA 37,8 grade C
1. Identificati care sunt datele necesare completarii culegerii datelor pentru analiza si interpretarea lor
2. Identificati cel putin 3 SEMNE SI SIMPTOME si formulati diagnosticul de etapa
3. Formulati etapele urmatoare pentru stabilirea diagnosticului de certitudine
4. Imaginati un plan de asistenta medicala primara dupa urmatorul model :
Plan de asistenta medicala primara
Diagnostic clinic
Cauze/
etiologie
Obiective de asistenta si monitorizare
Interventi Tratament Evaluare
Monitorizare
Top Related