Pr. Prof. Urriv. Dr. Liviu Stan
BISERICA $I DREPTUL
5. Probleme canonice actuale
Editie coordonati de,
Pr. Conf, Univ. Dr.Irimie Marga
Ap"re cu binecuvA.ntarea
ips or. LAURENTIU srREZA,Arhiepiscopul Slbiului gi Mitropolitul Ardealului
Editura AndreianaSibiu -2014
Cuprins
Notd. asupra ediyiei................. ....................5Iconomie gi intercomuniune...... ................7Importanga vechilor Sinoade Ecumenice gi
problema unui viitor Sinod Ecumenic.. .............. 33
Soborul Panortodox de la Rhodos (24 sePt. -2 oct.196l) .....................80
Problema unui viitor Sinod Ecumenic gi
poziliaBisericii Ortodoxe Romine fagi de e1.... I l0A patra Conferinli Panortodoxi Geneva -
Chambesy, 8-16 iunie 1968......... ...124Lucririle Consfttuirii de la Moscova (1948) ...........146Pentru serbarea Sfintelor Pagti la aceeagi datl
de lntreaga cregtinitate ...164
,,Diaspord' Ortodoxi.. ..........194Ortodoxia gi diaspora. Situalia actuali gi
pozigia canonici a diasporei ortodoxe ... ............ 223
Despre canonizarea sfingilor in Biserica Ortodoxi...286Canonizarea sfingilor dupi inviEitura;i dupi
rinduielile Ortodoxiei ....309Despre rinduiala canonizirii solemne a
sfingilor in Ortodoxie.............. ........327
Cisitoria religioasi gi familia... .............. 351
Cisitoriile mixte gi ultimele misuri luate de
Vatican in privinga 1or............ .........361Noul Statut de organizare al Bisericii .l
Ortodoxe din Grecia .......d............1:................... 380
Tiadife gi progres..'i.........i,...............; j..... .....,,..,...-...393
lconomie si intercomuniune,
Preliminarii. in legituri cu diverse aspecte ale relagiilor
interbisericesti actuale, in legituri. cu problema apropierii
;i unirii Bisericilor, ca ;i in leglturi, cu problema rapor-
turilor Bisericii cu necrestinii: se discuti cu mult interes
problema numiti a,,iconomiei".Din acest motiv ea a gi fost inclusi. in lista de teme
pentru un viitor Sinod Ecumenic, adoptati de primaConferinEi PanortodoxS. intrunit5. la Rodos in anul I 961 1.
Cea de a patra Conferingi Panortodoxi intruniti la
Chambesy - lAngi Geneva -, in anul 1968, a repartizat
apoi aceasti temi Bisericii Ortodoxe Romine, spre studiere
aminunEiti si pentru intocmirea unei lucriri in vederea
viitorului Mare Sinod al Ortodoxiei. Ca urmare, SflntulSinod al Bisericii Ortodoxe Romine a instituit o comisie
care asi intocmit lucrarea ce i-a fost incredinlati2.
rL. Stan, Soborul Panortodox de la Rodos, in ,,Mitropolia Olteni-ei" XIII (1961) nr. 10-12, p.728.ln lista adoptati la Rodos proble-
ma a fost inscrisi sub titlul general: ,,Iconomia" in Biserica Ortodoxd
(VII, A), cu doui subtitluri, a gi /. Chestiunea intercomuniunii este
inclusi in subtitlul b, a cfuui formulare este urmitoarea: ,,Iconomia"
in Thinele care se sdadr;esc at,At in Bisericd, ?recum ;i in afarn.2 Comisia este prezidati de I.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei
si Sucevei, avAnd ca locaiitor pe PS. Episcop Antim Tirgovisteanul,
vicar patriarhal, iar ca membri pe urmitorii profesori ai InstitutelorTeologice din Bucuregti gi Sibiu: D. Stiniloae, N. Chilescu, I. Todo-
ran, I. Ivan ;i L. Stan. Lucrarea a fost deja publicatl in limba greacl(in traducerea PC. Pr. O. Ciciuli) sub titlul:'H Oixovoplo tv tr1
8 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan
Dar aceasti problemi. susciti nu numai interesul cir-muitorilor teologilor Bisericii Ortodoxe, ci gi pe acela al
altor Biserici, confesiuni sau denominagiuni, intrucit se
pare ci ea constituie in realitate o problemi-cheie pentrurelagiile posibile intre toate acestea, precum si pentru mo-tivul ci rezolvareaei intr-un mod corespunzitor;i accep-
tabil pentru toati cre;tinltatea ar egala cu intinderea unei
punli practicabile pentru infiptuirea unirii Bisericilor.
De fapt, nu este exagerat si. se spuni ci, in prtczent,
problema iconomiei constituie cea mai grea;i in acelagi
timp cea mai delicati piatri de incercare pentru intreagalucrare crettini animati de dorinla de a gisi o cale maisiguri. sau o posibilitate mai pugin himerici decit acelea
pe care s-a contat pinL acum, pentru a se ajunge la o in-
lelegere ;i o infrilire intre togi cre;tinii si care sl reflecte
micar in parte lucrarea iconomiei divine pentru mintu-irea neamului omenesc. Am zis micar in parte, intrucAteste evident ci lucrarea iconomiei divine, de;i se continueprin Biserici, nu mai poate fi repetati in fazele consumate
pAni acum gi deci nici in amploarea ei cosmici.inainte de a intra in dezbaterea aspectelor ;i elemente-
lor fundamentale ale problemei iconomiei gi inainte de a
face orice alte considera[ii in legitura cu acestea, socotim
necesar ca, dupi relevarea strict teoretici a importangei
actuale a acestei probleme, si precizim in modul cel mai
elementar termenii ei specifici.Este, de asemenea, necesar ca, pentru evitarea ori-
ciror confuzii, precum si pentru justificarea modului in
Op0o66(qr'Ercrtrr1ola.'H @eouq qq A1ioq ro'Iepdg Ouv66ou trlgOp0o66(ou Pou pavrxrls'Exrcl.r1oiag, Bucuregti, 79 69, 89 p..
Probleme canonice actuale 9
care abordim problema, si precizim ci pini in prezentBiserica nu s-a pronunfat decAt ocazional gi partial asupra
iconomiei, FaLi a se fi adoptat vreo hotirire cu caracter
obligatoriu pentru lnsfui lucrarea ei3.
Examinarea nofiunii de iconomie duce la constatarea
ci, in viala Bisericii, prin cuvintul ,,iconomie" se ingelege
un lucru aseminitor cu acela care se inlelege prin cuvi.ntul
,,economie" in viaga obgteasci sau in viaga de stat.
Ambele cuvinte vin de la termenul grecesc ,,oikono-mid' care inseamni administrare, gospodirire sau folosire
chibzuiti a unui lucru oarecare sau a unot mijloace de care
dispune cineva, pentru a sivir;i prin ele o lucrare, sau, infine, buna chivernisire a unor mijloace aflate la dispoziliacuiva spre a le folosi in interesul vielii omenegti.
Jinind seama de acest ingeles originar al cuvintului,,oikonomia", in limbajul teologic sau bisericesc i s-a dat
un nume pulin deosebit de cel folosit in limbajul comunsau in limbajul gtiinlelor sociale profane, tocmai pentru ase sublinia faptul ci, degi este vorba de o aqiune in fondidentici cu aceea a economiei in sensul ei comun, totugi
ea se deosebegte de aceasta atit prin mijloacele pe care le
folosegte, cAt;i prin scopul pe care il urmiregte.
intr-adevir, prin economie, in sens curent sau profan,
se ingelege administrarea, chivernisirea sau folosirea chib-
zuiti, a bunurilor materiale pentru satisfacerea nevoilor de
intreginere aviegii omenegti, pe cind prin iconornia, in sens
teologic sau bisericesc, se ingelege administrarea sau folosi-
rea chibzuiti. ori buna chivernisire a mijloacelor specifice
bisericegti, nemateriale, in vederea satisfacerii unor trebuinge
3 'H Oixovoyia q1 Op0o66ftp Exxl4oia. . . , p. 19.
10 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan
legate de lucrarea mAntuitoare a Bisericii sau chiar pentrufacilitarea ori asigurarea directS. a mAntuirii.
De aici se vede ci deosebirea formali dintre cei doitermeni nu este determinati de caracterul sau de fondullucririi pe care o expriml, ci de specificul acestei lucri.ri,care se sivlrseste in doui domenii cu totul deosebite: incel economic propriu-zis si in cel bisericesc.
De altfel, spre a inpelege si mai bine acest lucru, aritimci intre economie si iconomie este o deosebire de acelasi felca intre termenii: procedeu gi proceduri, adici o deosebiredeterminati numai de domeniile in care se sivir;este olucrare al clrei mecanism sau mod de sivirsire esre acelasi.
Este, prin urmare, clar cI in limbajul teologic gi biseri-cesc prin cuvi.ntul iconomie trebuie si se inEeleagL folosireachibzuiti sau chivernisirea de citre Biserici a mijloacelorcu care ea este inzestrati. sau de care dispune pentru a pu-tea siv6"r;i lucrarea mintuitoare la care este chematS" saua cirei misiune i s-a incredingat.
lconomia divini $r iconomia bisericeasci
Cuvnntul iconomie se mai foloseste ;i pentru a expri-ma in sens teologic insLsi lucrarea de mintuire a neamu-lui omenesc, pe care a sivArgit-o Dumnezeu prin operaDomnului nostru Iisus Hristos. Si acestei lucriri i se ziceiconomie, folosindu-se felurite expresii ca: ,,iconomia divi-ni', ,,iconomia mAntuitoare", ,,iconomia pentru noi" etc.4.
a Clement Aiexandrinul , Stromata l, 17, P.G., MII, 800-801;Stromata7,12,P.G., IX, 501; Sf Atanasie al Alexandriei, EpistolaIV 14, PG., )OO/I, 656; Sf Vasile cel Mare, Despre Duhul Sjhnt,16, 39, P.G., XXXII, 110; Sf. Chiril al Alexandriei, Diferite scrieri,PG., L)O(VI , t6, t7 , 40, t4g, 209, 212, 300 g.a.
Probleme canonice actuale ll
Lisind la o parte problema iconomiei divine, in in-gelesul ei de lucrare mintuitoare sivirsiti de Dumnezeu,
men[ionim doar ci aceasta a fost indelung dezbituti ;ilimuriti de citre Sfin1ii Piringi si a flcut obiectul unorhotirAri dogmatice ale Bisericii5, a;a incAt ea nu mai ne-
cesitl" vreo st;.ruinEi deosebiti pentru a o lamuri.Ceea ce intereseazi in mod special in legituri cu ico-
nomia de care ne ocupim in studiul Prezent este doar
legitura dintre iconomia bisericeasca si iconomia diuind.
Legitura aceasta consti in continuarea de cltre Biserici
a lucrlrii mintuitoare sivirgite de citre Domnul nostru
Iisus Hristos. Cu alte cuvinte, intreaga lucrare mintuitoa-re a Bisericii reprezinti o parte a iconomiei divine, care
se infiptuie;te sau se continuS. in condigii determinate si
prin folosirea de citre Biserici a acelor mijloace cu care
ea a fost inzestrati de citre insusi MAntuitorul. Deci ico-
nomia ca lucrare a Bisericii are ingelesul general de lucrare
mAntuitoare pe care o sivir;egte Biserica.
O problemi delicati, care se pune inevitabil, este
aceea de a ;ti care au fost mijloacele folosite in lucrarea
iconomiei divine.
5 Clement Alexandrinul, Stromata, 2, 5, P.G.,WII, 952: SC Gri-gorie Teologul, Cuulntarea XXXWI, 1 4, P.G., )OO(U, 329; Sf . Ata-
nasie al Alexandriei, Explicare la Psalm IXWI. PG', 40, 300, 301,
320,341: PG.. DO(\4I,417,424,425 q.a.; Sf. Maxim Mirturisito-rul, Des?re telhgia;i iconomia tntupdrii Fiului lui Dumnezeu, 18,23,
PG., XC, 1133, 1136; Sf Ioan Damnschin, Despre dumnezeiasca lco'nornie, 1,2,5,12,17,28, PG., XCry 981, 988, 1000, 1059, 1100;
Fotie, Amflohia, 1,61,14, PG.; CI;48,64-65 g.a.; Can. I al Sin. VIEatm., Acte yi hotdriri ale Sinodului al VII'lea Ecumenic - Mansi, 12,
1010, 1038 g.a.; Ibidem, 13, 129. A se vedea;i $tefan Saghin, Das
Incarnationsdognta, Czernovirz, I 899, p. 9, 1 1, 28, 38,43 ;.a.; Idem,
Dogma soteriologicd, Cerniugi, 1963, p.76'77,95-96, 144, 166 9-a.
Top Related