JEAN-MARIE RAGON
+Ortodoxie
au
masonlca
Istori,e. Rituri. Doctrine
Studiu introductiv:VASILE ZECHERU
Traducere din limba francezd:GABRIEL AVRAM
EDrrune S| HERALDBucuregti;2A17
CUPRINS
Studiu introductiv
Bibliografie
si Occident
Capitolul XII. Masoneria filosofici
Capitolul XIII. Ordine si rituri introduse in Franta
dupi anul 1800
5
59
Ortodoxie masonici
Capitolul I. Introducere 63
Capitolul II. Ordinul Masonic 72
Capitolul III. Instaurarea francmasoneriei in Franta 77
Capitolul IV. Marea Loji a Frantei 83
Capitolul V. Suspendarea lucririlor Marii Loje Bg
Capitolul VI. Marele Orient al Franfei 97
Capitolul VII. Francmasoneria in Anglia 102
Capitolul VIII. Francmasoneria in Scogia 110
Capitolul IX. Francmasoneria si imita;iile moderne l2lCapitolul X. Institutiile supramasonice
sau gradele inalte, in ordine cronologici lg1
Capitolul XI. Consiliul impiratilor din Orient
61
145
160
184
Capitolul XIV. Masoneria englezi 196
Capitolul XV. Diversele regimuri create
in Germania 202
Capitolul XVI. Mirturii despre sistemele
masonice din.Germania 206
Capitolul XVII. Ordinul arhitecgilor
din Africa sau Fratii africani Q767) 227
Capitolul XUII. Swedenborg 24"1
Capitolul XIX. Ritul scoqian 271,
Capitolul XX. infiingarea unui Suprem
consiliu de grad 33 la Paris 291"
Capitolul XXI. Despre fratele Pyron 306
Capitolul XXII. Diverse opinii asupra ritului scotian
;i gradelor inalte 315
Capitolul XXIII. Universalitatea gi unitatea
Francmasoneriei 320
Capitolul XXIV. Despre reformarea simbolismului
masonic 326
Capitolul XXV Ordinul judecitorilor filosofi
necunoscuti 339
CAPITOLUL I
INTRODUC ERE
Inainte de a intra in studiul problematicii noastre, si ne rea-mintim, pentru a usura inlelegerea subiectului care ne preocupi,ceea ce spuneam intr-o alti carte a mea, Fastes Initintrques (sarb(itoriteinitiatice), despre originea cAt se poate de moderni a Francmaso-neriei in Europa. Am vizut in acel volum cum au dispirut, inintreaga lume, vechile mistere initiatice odati cu distrugereaAlesiei (sau Alisei), marele oras al Galiei celtice, capitali a mandu.bienilor, primul oraq din zonalionezi, un fel de Teba a celtilor,veche metropoli gi mormint al iniqierilor, al cultului druidic si alliberti tii galilor.
Se cunoaste faptul ci Vercingetorix, niscut in tinutulArvernes', a ri.sculat intreaga Galie, supusi jugului lui Cezar,cu 53 de ani inainte de cristos. vercingetorix a fost numit sefulconfederatiei risculatilor, dar, in ciuda capacititilor sale organi-zatoice de exceptie, acest sef celebru al galilor razvrititi a fostinvins; apoi fiind asediat in anul urmitor in Alesia, a tinut pieptcll marc eroism romanilor, dar a fost nevoit si se predea. Dupi ce
a servit drept trofeu de rizboi al invingitorilor, Vercingetorix a
fost sugrumat in anul 47 i. IHr.,la Roma. Cezar, fiind cuprins deo furie barbari, a masacrat intreaga garnizoani a orasului Alesia,i-a micelirit pe locuitori si pe preotii colegiului, a jefuit Ei a rasde pe fata pimAntului acest oras bogat si ilustru.
Nu departe de Alesia se afla infloritorul oras Bibracte,capitali a celtilor eduini, suflet al natiunilor primitive, oras al
I Astizi Aurergne, cu capitala la Clermont-Ferrand. (N. rr.)
(i4 ORTODOXIE MASONICA
Etiingelor, faimos, de asemenea, prin colegiul sfAnt al Druizilor,
prin civilizaria sa, prin scolile in care 40 000 de discipoli invigau
materii precum: medicini, filologie, gramatici, jurispruden,ti,
filosofie, astrologie, Etiinle oculte, arhitecturi si altele' Rival al
Tebei, Memphisului, Atenei si Romei, orasul Bibracte avea un
amfiteatru pentru gladiatori, inconjurat de statui colosale, care
putea adiposti 100 000 de spectatori, un Capitoliu, temple consa-
crate lui Ianus, Pluton, Proserpina, Jupiter, Apollo, Minerva,
Cibele, Venus sau Anubis, iar in mijlocul acestor somptuoase
edificii se afla cel destinat naumachiilor" cu vastul sau bazin
de api, o constructie incredibili, un rnonument gigantesc pe
care navigau birci si galere destinate jocurilor nautice . Tot in
Bibracte mai existau un Cimp al lui Marte, un apeduct, fintani,
bii publice si vestigii ale unor ziduri antice a ciror datare ne
duce in timpurile eroice. Dar sacrosir, geful galilor revoltagi
contra despotismului roman in vremea lui Tiberiu, a lost infrlnt
in anul 21 d.Hr. de citre Silvius, in apropiere de acest mare oraE,
sinucigxndu-se impreuni cu conjuratii sii, sub ochii asediato-
rilor. currezanii Ei currezanele epocii (nici in Galia nu lipseau)
au schimbat numele celebru de Bibracte in Augustonodum,
care, prin contraclie qi pentru a etetniza ru;inea lingusitorilor,
a devenit Autun.
Oraqul Arles, infiinqat cu 2 000 de ani inainte de Cristos, a fost
vandalizar in anul 270 d.Hr. AceastiL metropoli a galilor, desco-
periti la patruzeci de ani dupi aceea de imparatul Constantin,
inci mai pistreazive stigii ale anticei sale splendori: un amfiteatru,
un capitoliu, un obelisc de granit de 17 metri inalqime, un arc
de triumf, catacombe etc. Astfel s-a sfirqit civilizaqia cehici sau
galica; deja Cezar, ca un barbar demn de Roma sa, infi'ptuise
mai demult distrugerea misterelor antice prin jefuirea templelor
si colegiilor ini,tiatice si prin masacrarea iniqiagilor ;i a druizilor'
' Spectacole ctr bltllii navale. (N. rr.)
INTRODUCERE 65
Roma a rezistat timpurilor, dar nu a pistrar d.eca,t micile mistere,adici acele umbre ale stiintei secrete ; Marea ini;iere se pierduse .
Istorici ai masoneriei operative vorbesc despre acele corpo-ratii de constructori pe care senatul roman le-a trimis in Galia, inurma armatelor romane, pentru a reconstrui cele opt sute de orasepe care, dupi spusele lui Pliniu , Cezar le distrusese impreuni cutoate monumentele lor celtice si druidice. Acesti consrructori se
poate si fi reconstruit casele sau edificiile mai importante, dar nuau putut si reinfiinteze colegiile initiatice. savanti in arhitecturacivili si sacri, acestia erau striini de misterele doctrinei secrete,care urma si intre in adormire mai bine de cincisprezece secole,pdna a fi redescoperiti. in fond, aceste asociatii de constructori side feluriqi meseriasi nu aveau nimic in comun cu vechea doctrinifilosofici, pe care nici nu aveau sarcina s-o rispAndeasci, precumnu aveau nimic in comun cu francmasoneria actuali, care nicinu exista in acele vremuri. Dar, se spune, in acele confrerii deIucritori, ei se apelau intre ei cu titlul defrate; acest lucru nudovedeste insi nimic, cici un inchizitor care se adresa asistentei se
seryea de aceeasi expresie, iar aceia dintrefratii care nu glndeausi ficeau ca el erau condamnati ffud zitbavi si arsi de vii pe rug.De altfel, exista la Roma un colegiu de Frali araali, alcatuit dindoisprezece cetiteni de vazi, pentru Sacrificiile Ambaraale,, care,fari doar si poate, nu aveau pretentia de a fi initiati in mistereleegiptene.
Lucritorii in construc;ii nu aveau si nici nu puteau aveapretentia de a fi initiali in mistere. Doar scriitorii neinitiati aufost aceia care, de la renasterea initierii, spre sfirsitul secoluluial XVII{ea, au conferit acestor confrerii de masoni operatiuio importanla mult mai mare decat aceea a profesiei lor. Acestiautori neindemAnatici, ca si folosim un eufemism, au avutsuccesori care, dispretuind luminile timpului care inainteazd. qi
' Flcute in cinstea zeilei Ceres, un fel de ruglciuni rornane publice. (N. rr)
66 oR'roDoxIE MASoNICA
d.ezud.luie, merg pe acelaqi drum al ritacirii, adica cu spatele la
lumini, orbeciLind prin aceleaqi tenebre, continuind si confunde
lucririle de zidirie cu lucririle masonice''
Toate ordonanqele care acordi privilegii acestor confrerii
utile confirmi ceea ce spuneam; trebuie doar si consultim consti-
tulia din anul 926, a regelui Edwin, qi aprobati de reprezentantii
corpora{iilor de lucritori ai regatului, constituqie prin care s-a
intemeiat la York co-fraternitatea lucritorilor-zidari (freemas ons) .
Nu gisim in aceste statute nimic regulamentar, pentru a vorbi
despre o societate de tip filosofic; Francmasoneria nu are deci
nimic in comun cu aceasti intelegere a zidarilor constructori,
care nu poate Ii considerati ci a intemeiat mai tirziu instituqia
francmasonici. Regreti,m ci suntem, fa{i de acest subiect, in
dezacord cu fratii noqtri din Statele Unite ale Americii, care se
cred urmaqii zidarilor din York. Eroarea lor temporali este prea
mare pentru ca fraqii lor care se pricep la scris si nu'i dezami"
geasci mai devreme sau mai tdrziu. Masoneria din York nu era
in acele vremuri cee a ce este astizi Francmason etia ritu,lui de thrk.
Ceea ce poate fi adevirat in istorisirile care s-au spus despre
co-fraternitatea din Heredom (Kilwining)' in favoarea lucritori-
lor-zidari care ficeau parte din armata regelui Robert Bruce, in
bitilia de la Bannockburn, din 1314, nu poate avea nicio legituricu instituqia francmasonic;., ale cirei doctrini qi misiune nici
micar nu erau cunoscute in acele vremuri. tnilqarea turnului din
Kilwinning, in 1151, este citati ca fiind prima construc{ie ficutiin scogia de citre o corpora{ie de lucritori striini. Trubadurii,
apirugi mai tirziu pe acele meleaguri, au atribuit acest fapt ca
fiind la originea masoneriei sco(iene, lucru absurd insi; faptul
ci un arhitect abil ar fi dat exemplu aceasti constructie drept
un nou stil, sub numele de arhitectu,ra sco{iand, este de in{eles,
' Cuvinttrl franluzesc pentru ,,zidar" este maQoni zidlrie = magonnerie' (N tr')2 in completare, vezi Gu6non, R. (2016) - Francmasonerie Si contpaniotnj. Studii
$i articole, F.d. Herald, Ruc. pp. 287-290. (n.Y.Z.)
INTRODUCERE 67
dar in niciun caz nu ar fi denumit construcgia zid.drie (masonerie)scoyiand, cici nu vorbir.n despre ziddrie corinticd sau despre zidd.riedoricd.
Societatea Capela Sfintei Marii, fondati la Edinburgh, in 1298;jurisdictia stabiliti de regele Iacob I in favoarea lucrirrorilor zidari inregatul Scoqiei; patronatul eredicar acordat, se zice, inl437 de Iacobal Il-lea, in vArsti de 7 ani, lui William Saint-Clair penrru prospe-ritatea co-frarerniritii; scrisoarea Iui Iacob al Vl-lea, p*,..ro.al acesror zid,ari, adresari pe 25 septembrie 1590 lui patrickcopland cu titlul: supraaeghetor in arte ;i meserii in districteleAberdeen, Bamff si Kincardine - ei bine, toate aceste acte nu aunicidecum legituri cu adevirata lume a francmasoneriei. l.-l42s,parlamentul Angliei a suprimat, pe intreg teritoriul regatului,adunirile masonilor liberi, pentru ci ele deranjau ordinea presta-bilitd {i pentru cd munca lucrdtorilor era tntrerupta in mod public.Altfel spus, acestea erau sirbitorile pasnice ale masonilor, care se
ficeau la solstigii; au inrrerupt insi ele vreodati activitatea insti-tutiilor publice? Lucrul acesta s-ar fi intdmplat inainte de domniaminorului Henric al Vl-lea, despre care se spune ci, odati ajunspe tron, a revocat aceste interdictii. Romancierii rrrasoni atribuieaceasti hotirAre a regelui pe seama ldmuririlor pe care le-ar fiprimit de la unfreemo;on asupra doctrinei corporatiei sale. Deaici se trage acel interogatoriu fabulos, comentar in 1696 de citreLeche, pe care monarhul sus-pomenit l-ar fi luat unui novicecare urma si se initieze, inainte de a intra in Ordin; dar confreriaconstructorilor de clidiri nu a fost niciodati un Ordin, iar oaga'zisi conversatie intre un rege si un initiat in stiinte secrete nune este cunoscuti oficial. Agadar, si aceasti poveste ri.mine unadintre fabulele de care este plini istoria pretins masonici.
Si aruncim o privire asupra statutelor si regulamentelor co-fra-ternitatii slefuitorilor in piatri din strasbourg; datate 25 aprilie1459, aceste acte sunt prost reproduse in cateva culegeri masonicesi se bazeazi pe statutele masonilor liberi din Germania. Nu vom
68 oRToDoxIE MASONICA
intAlni in ele decit regulamente pentru lucritori; cu toate acestea,
unii autori, asupra erudifiei cirora ne abqinem sa ne pronun{im,
vid in aceste statute si regulamente originea Francmasoneriei, in
timp ce textele acestor regulamente nu fac aluzie decit ]a o origine
monahali, cea a cd,lugarilor constructori, cu ceremonialul lor, care
se mai poate intAlni gi astizi in celebrarea anuali a sirbitorilorconfreriilor de meseriaqi, unde messa solemni qi binecuvAntarea
pAinii sunt obligatorii.in 1681, William Penn, un mare numar de englezi si, printre
ei, multi membri ai co-fraternitiqii masonilor liberi au plecat in
America, unde a luat fiinqi Pennsylvania (adici ,,Pidurea lui Penn",
tinut care a fost cedat acestui quaker de citre regele Carol al Il-lea).
Colonia a intemeiat pe Delaware, in 1683, fnmosul oras Philadel-
phia, sau Orasul fratilor, sau oraEul quakerilor (teigti filantropi qi
republicani). PAni in 1880, congresul Statelor Unite ale Americii
se qinea in acest orag, dupi care a fost mutat la Washington'
O dovadi cit se poate de evidenti qi de convingitoare ciaceEti numerosi membri, acceptali in confreria englezi a munci-
torilor constructori, nu erau si nici nu se credeau francmasoni
este faptul ci niciun atelier francmasonic - acest mijloc suprem
de unitate qi de civilizalie, aproape indispensabil intr-o colonie
ce se infiin;e azd - nv a fost intemeiat de ei in capitala 1or, pentru
singurul motiv ci francmasoneria inci nu exista pe globul
pi.mintesc. Succesorii lor au fost aceia care, la 51 de ani dupiintemeierea oraqului Philadelphia, au primit mai mulli franc-
masoni in comunitate qi, pe 24 iunie 1734, s-au adresat Marii Loje
din Boston (infiinqati pe 30 aprilie 7733 de citre Marea Loji a
Angliei), cerind si obtinAnd constitugii pentru a deschide o Iojiin orasul 1or. Benjamin Franklin, atAt de celebru dupi aceea, a
fost primul venerabil al acestei loje.
f)ar, in 1646, remrmitul anticar Elias Ashmole' (1617-1692),
mare alchimist, fondator al Muzeului din Oxford, a fost admis
r Vibert, L. (2014) - Masoneria inainte de aparilia Marilor Loji, Ed. Nemira, Bttc.
pp. 94-0s. (n. V.Z.)
INTRODUCIiRE 69
impreuni cu colonelul Mainwarring in confreria lucritorilormasoni din Warrington, in care incepuseri a fi admisi si indivizistriini de arta zidiriei. in acelasi an, o societate rosacruciani,formati dupi ideile din Noua Atlantidd a lui Bacon,, s-a reunit insala de intrunire a freemasonilor din Londra. Ashmole si ceilalqi
frati ai Ordinului Rosacrucian, recunoscind faptul ca numirul mun-citorilor meseriasi era depiqit de cel al indivizilor care lucrau cuinteligenta, intrucAt numirul primilor scidea pe zi ce trece, iar cei care
lucrau cu capul sporeau mereu) s-au glndit ci. a venit momentulsi se renunte la formulele de primire a acestor muncitori zidari,care nu constau decAt in cXteva ceremonii aproximativ asemini-toare cu cele folosite de toqi meseriasii, ceremonii ce slujisera pAniatunci drept pavazi initiatilor, penrru a-qi face noi adepti. Ashmolesi ai Iui au substituit acestor ceremonii, prin intermediul tradi-tiilor orale de care se foloseau pentru cei care aspirau la initiere instiinlele oculte, un mod scris de initiere, calchiat pe vechile misteresi pe cele egiptene si grecesti. Astfel se face ci ceremonia de primirein primul grad initiatic a fost consemnati in scris, aproximativ infelul in care o cunoastem noi asti.zi.
Primul grad avAnd astfel aprobarea iniqiatilor, gradul de
calfi (sau companion, sau tovariq) a fost infiintat in 1648, iar celde maestru, Ia pu{ina vreme dupi aceea. Dar decapitarea regeluiCarol I in 1649 si preferinta lui Elie Ashmole pentru Stuar{i auadus cu sine mari modificiri in structura celui de al treilea grad,cel de maestru, devenit acum biblic, lisAndu-i in acelasi timpdreptbazi aceasti mare hieroglifi a naturii allathla sfArsitul luniidecembrie . Tot in aceasti epoci s-au infiintat gradele de maestru
secret, maestru petfect, ales, maestru irlandez, al ci.ror erou a fostregele Carol I, sub numele de Hiram; insi aceste grade de coteriepolitici nu erau profesate niciieri in alti parte; cu toate acestea,
' in completare, r'ez.i Stoenescu, A.M. (2015) - lstoria ideilor nmsonice, (vol. 2)Ed. Rao, Btrc. pp.69-115. (n. V.Z.)
70 oRToDoxrE MAsoNrcA
mai tdrziu, aceste grade vor face parte din panoplia ordinuluiscoqian.
in 1650 insi, membrii ne-zidari, acceptali in corpora{ie, i'au
conferit ordinului, in secret, mai ales in Scoqia, o tendingi politici:sefii (protectorii) muncitorilor scoqieni, partizani ai Stuargilor,
conspirau din umbri pentru reinstaurarea tronului gi a regalitigii
abolite de citre Cromwell. Acegtia s-au folosit de izolarea in care
se giseau freemasonii, pentru a-gi line in localurile lor concili-
abulele in care planurile lor puteau fi concepute in sigurangi.
Decapitarea regelui Carol I trebuia rdzbunata,; pentru a infaptui
acest lucru si pentru a se recunoagte intre ei, partizanii regali-
ta{ii au propus un grad de templier, prin care se ficea trimitere
la moartea violenti a nevinovatului Jacques de Molay, deci la
rizbunare. Ashmole, care impirtiEea acelaEi sentiment politic, a
modificat deci gradul siu de maestru Ei i-a substituit doctrinei
egiptene, care alcituia un tot unitar cu primele doui grade, o
anverguri biblica, un vil incomplet qi disparat, dupi cum erau
ceringele iezuite, in care inigialele cuvintelor secrete ale acestor
rei grade le reproduceau pe cele ale numelui marelui maestru
al templierilor. Iata de ce, din aceasti epoc6, inigialii au privitintotdeauna gradul de Maestru, singurul complement al Franc-
masoneriei, ca pe un grad ce trebuie reficut; firi indoiali ci,dupi aceastd reformi, cele doui coloane ale templului masonic qi
parolele primelor doui grade au primit nume biblice.
in 1703, s-a luat o decizie importanti a masonilor liberi care
admiteau in mod deschis in asociagia din Londra persoane striinede arta construcEiei de edificii. Deja in 1641., conform jurnalului
lui Ashmole, corporalia primea, ca membri externi, persoane
stri,ine de arta arhitecturii materiale, persoane de la care spera
si tragi vreun folos sau vreo influen{i; de aici vine qi expresia
acceptat, adiugati cuvAntului francmason pe care, mai tirziu,trubadurii au adiugat-o in mod ilegal titlului unui rit echivoc.
insa doar dupi anul 1691 s-a pus in practicA denumireaJree and
, INTRODUCERE 71
acaepted (liber qi acceptat) si s-a trecut la admiterea in mod liberin sAnul organizatiei de lorzi, duci, jurisconsulti, negustori,comercianti etc. Masonii filosofi, denumiti accepta{i, amestecatiastfel de multi vreme printre lucritorii constructori, vor devenidestul de puternici pentru a opera tn rnoc public transformareamult doriti a acestei societiti.
in anul l7l4 si-a inceput domnia regele George I. Autoriimasonici privesc aceasti perioadi cape lfdr;itul timpurilo,r obscureale Ordinului masonic. Dar se inqali; inci: nu exista un ordinmasonicl aceaste epoci nu reprezinti decdt sfirsitul asociafiilorde muncitori constructori, a ciror existenfe devenise extrem deprecari. de cind secretele Ior in domeniul arhitecturii deveniseridomeniu public.
CAPITOLUL II
ORDINUL MASONIC
Ordinul Masonic dateazd. doar din anul 1717; asocia;ia
lucritorilor in construc{ii nu fusese alcituiti decAt dintr'unasau mai multe bresle de meseriaEi qi nu a avut niciodati caracte-
risticile unui Ordin. in ceea ce priveqte cuvintul 'nruson (zidar),
acest calificativ nu a fost creat pentru ei, a fost atribuit lor doar
din ignorantA qi lipsa de gindire, cici, repetim lucrul acesta,
o lucrare de zidarie (de masonerie) nu este o lucrare masonicd.
in acest an, 1777, corporalia nu numira la Londra decit patru
societagi denumite Loje, care delineau registrele si vechile titluriale co-fraternitigii qi care operau sub sefia ordinului de York.
Aceste asociaqii se reuneau in luna februarie si au adoptat cele
rei ritualuri redactate de Elie Ashmole; s-au eliberat de sub
jugul ritului de York si s-au declarat indepmdente, au constituit
un fel de guuern al conlfraternitdyii sub titulatura 6. 142192 l,oja
a Londrei'. Tocmai din acest focar central qi unic s-a intemeiat
francmasoneria, adici din reinnoirea fdqiqi a filosofiei secrete a
misterelor anticel, rispindindu-se la toate popoarele pimAntului.Primul mare maestru ales a fost Ant. Sayer, care era un gentilom
cu gradul de comis. Alti pretingi mari mae;tri precedenfi nu erau
decAt patroni ai acestei corporafii, la fel cum aveau toate corpo-
raqiile protectorii lor.
I Altfel spus, Marea l.ojl a Londrei s-a desprins din Ritul de York in urrna unei
schisme. (n. V.Z.)
'] Din perspectiva liadiliei, ceea ce Ragon nlrmefte reinnoirea fdSiSd a flosofeisecrete a misterelor antice nu este altceva decat o iregularitate. (n. V.Z.)
Top Related