ORDONAREA SI INVENTARIEREA FONDURILOR
PERSONALE
„…Avem marea datorie sa dam si noi arhivelor noastre intreaga atentie ce o
merita, sa adunam si sa organizam pentru prosperitate toate categoriile de material
arhivistic, care pot sa le lamureasca generatiile viitoare viata actuala a poporului roman in
toata deplinatatea lui.” Constantin Moisil
Prospectarea trecutului istoric al poporului roman este o conditie esentiala
pentru siguranta viitorului politic, economic si cultural al acestuia. Trainicia peste veacuri
a Arhivelor Nationale a Romaniei se explica prin valoarea istorico- documentara a
tezaurului arhivistic pe care il conserva ( peste 30 000 de fonduri si colectii ce insumeaza
aproximativ 280 000 metri liniari de arhiva), prin interesul tot mai larg gre de estimat fata
de documentul de arhiva ca izvor istoricsi proba juridica manifestat de catre cetatenii
romani si straini dar si prin daruire si stradania cu care generatii de arhivisti au organizat,
prelucrat si publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic National. 1
In Arhivele Nationale documentele sunt organizate in fonduri si colectii
arhivistice, respectandu- se principiile de fondare si ordonare a documentelor, de
clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unitatilor de pastrare si de prelucrare
de specialitate a acestora. Serviciul Arhivelor Nationale Istorice Centrale (SANIC)
conserva cu predilectie arhive create de institutiile centrale, fonduri personale, familiale
si colectii de documente de mare importanta.
Printre cele mai valoroase si interesante tipuri de fonduri esistente in
cadrul Arhivelor Nationale se numara si fondurile personale.
Peste 1500 de asemenea arhive create de personalitati romanesti
sau straine , de familii importante sau mai putin importante in istoria poporului roman
sunt prelucrate si protejate cu grija in depozitele SANIC.
Istoria nu s-a scris si nu va fi scrisa numai pe baza
documentelor oficiale alaturi de acestea este vital sa fie consemnate si semnalate si
1 Filofteia Rinzis, Arhivele personale si familiale, vol I, DANIC, Bucuresti, 2001, p. 7
1
fructificate arhivele personale create de cei care fac istoria pas cu pas.2
Arhivele personale precum si cele familiale sunt in
aceeasi masura viata si istorie. Importanta si numarul considerabil al unor astfel de
fonduri pastrate in depozitele Arhivelor Nationale au determinat elaborarea unui
repertoriu in 2 volume. Primul repertoriu cuprinde descrierea
arhivelor personale si familiale conservate la SANIC, Directia Municipiului Bucuresti si
Directiile judetene Alba, Arad,Arges, Bacau, Bihor, Bistrita- Nasaud, Botosani, Brasov,
Braila, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Constanta si Covasna.
Cel de al doilea volum al
repertoriului este constituit din prezentarilearhivelor personale existente in depozitele
celorlalte directii judetene. Repertoriul este constituit din fise complexe de prezentare a
documentelor din fondurile personalesi aunor colectii de documente clasate alfabetic
pentru fiecare detinator de arhiva si concepute potrivit cerintelor:
1. denumirea
fondului, date generale despre fond: anii extremi ai documentelor, numarul de unitati
arhivistice, numarul de inventar si limbile in care sunt scrise documentele
2. informatii
generale despre creatorul fondului 3. descrierea
continutului si genului documentelor din arhivele personale si familiale
4. referinte
despre locurile de depozitare a diferitelor fragmente de fond apartinand aceluiasi creator
5. bibliografia
fondului sau colectiei, acolo unde acesta a putut fi depistata si studiata.3
SANIC
conserva documentele referitoare la personalitati si familii si in colectia „Achizitii Noi”,
in multe alte colectii de documente si manuscrise, in colectia „Personalitati” din
domeniile economic, politic, juridic, militar si tehnic. Nu au format obiectul repertoriului
arhivele „caselor comerciale” conservate in depozitele SANIC. Documentele
fondurilor si colectiilor personale au fost create de politicieni si oameni de stiinta, nobili
si boieri, diplomati, profesori, medici, avocati, economisti, arhitecti, ofiteri, preoti, ziaristi
2 Ibidem, p.83 Ibidem, p. 9
2
si redactori, cineasti si regizori, istorici arhivisti, scriitori de renume sau mai putin
cunoscuti din tara si din afara granitelor Romaniei. O importanta
deosebita este data scrisorilor personale, a ilustratelor, a cartilor de vizita ce scot la
lumina momentele inedite din viata marilor personalitati si a oamenilor obisnuiti.
Deosebit de importante sunt caietele cu insemnari zilnice, amintirile sau memoriile unora
dintre creatorii de arhiva.
Fondurile personale abunda de manuscrise ale lucrarilor stiintifice si literare, de
cursuri si note de curs sau de caiete cu notite luate in anii de studiu. Asemenea genuri de
documente se regasesc in fondurile personale si colectiile : George Bacovia, Camil
Baltazar, Paul Batailleard, Damian Bogdan, Alexandru Boldur, George Catana, Emil
Chifa, George Cosbuc, Nichifor Crainic, Aurelian Sacerdoteanu, Alexandru Ioan Cuza,
Vasile Stoica etc.
La acestea se mai adauga o multitudine de brevete pentru acordarea unor
ordine sau distinctii militare si stiintifice, schite si arbori genealogici, plicuri cu valoare
filatelica, amprente sigilare, sigilii postale , partituri muzicale, desene, gravuri, stampe si
timbre, colectii de ziare si reviste
Documentele fotografice-albumele si fotografiile conservate in mai toate
arhivele incluse in repertoriu aduc in fata cititorilor portretele celor care au creat sau
colectionat asemenea marturiilor istorice, ale rudelor si prietenilor acestora.4
Informatiile oferite de asemenea documente intregesc aria
de cunoastere a unui domeniu sau a altuia.
Studiind izvoarele documentelor din fondurile
personale, putem observa ca nimic din ceea ce exista astazi faurit de mana si mintea
omului nu a fost creat fara zbatere, implicare si daruire, fara renuntari si sacrificii.5
Documentele ce intra in componenta
fondurilor personale se pastreaza sub forma de originale, concepte si copii de diferite
tipuri care au fost scrise in cea mai mare parte pe hartie si extrem de putine au ca suport
pergamentul. Din punct de vedere al limbii in care
au fost scrise documentele este de remarcat ca in functie de zona geografica si locurile de
emitere, predomina limba romana( pentru fondurile arhivistice cu documentele scrise in
4 Ibidem, p.105 Ibidem, p.11
3
limba romana aceasta semnalare nu mai trebuie mentionata). In unele cazuri documentele
sunt scrise si in maghiara si in germana si in limbi de circulatie internationala ca franceza,
engleza, italiana, spaniola si chiar in ebraica si chineza.
Toate aceste lucrari demonstreaza
procesul continuu de angrenare a romanilor in lumea europeana, de asimilare a valorilor
culturale si stiintifice europene. Multi romani au tradus din
operele unor scriitori clasici, moderni si contemporani. Dovada elocventa in acest sens
este schimbul de scrisori purtat de membrii unor familii si de personalitati romanesti cu
personalitati straine, interesul fiind manifestat prin acoradarea de titluri stiintifice si
academice sau prin dreptul de a purta ordine si medalii emise in alte state.
Repertoriul arhivelor
personale are si calitatea de a semnala diferitele locuri de depozitare a unor fragmente din
fondurile personale create de aceeasi persoana. Astfel ca intregirea unor importante
arhive prin copierea documentelor pe microfilm si suporti informatici sau cel putin
studierea tuturor inventarelor arhivistice elaborate pentru diferitele fragmente de fonduri
devin mijloace de orientare rapida, exacta si completa a cercetatorilor si publicului in
multitudinea de fonduri si colectii pe care Arhivele Nationale le detin.6
Exemple de fonduri
personale ce apartin aceleiasi persoane care sunt pastrate fragmentar in mai multe
depozite ale Arhivelor Nationale: - fondul
personal Teodor Balan- e conservat la SANIC si la Suceava. -
fondul lui George Cosbuc este depozitat la Bistrita Nasaud si la Cluj
- fondul I G Duca- poate fi studiat la SANIC si la Dolj
- documentele create de George Enescu sunt conservate la SANIC si la
Directia Municipiului Bucuresti.
- parti din arhiva generalului Gheorghe Magheru le regasim la Dolj
si la SANIC - arhiva omului politic Iuliu Maniu se pastreaza la SANIC si Cluj.
Exista informatii in legatura cu primele intrari de arhive
personale in depozitele Arhivelor Nationalesi cu preocuparile conducatorilor acestei
institutii pentru imbogatirea tezaurului arhivistic national.
6 Ibidem,p. 13-14
4
Astfel, procedat Cezar Bolliac, director al
Arhivelor Statului intre anii 1864-1866, prin apelul sau din 26 august 1864, in care arata
ca Arhivele au menirea „…de a aduna din orisice parte se vor afla toate atingatoare de
dreptati ale tarii.” 7 In acea perioada au inceput ca
persoanele particulare sa depuna la arhive documentele pe care le detineau.
Constantin D. Aricescu,
director al Arhivelor Statului in 1869-1870, 1871-1876 a avut deosebite preocupari
pentru imbogatirea fondului arhivistic prin achizitionarea documentelor pastrate si create
la creatori.8
Sever Zotta, director la Arhivele din Iasi intre anii 1912-1934, desi nu avea in
bugetul institutiei, bani destinati achizitionarii de documente, a convins particularii sa
depuna la Arhive documentele pe care le pastrau.
Un rol important in strangerea de arhive personale l-a avut si Franz
Zimmermann, arhivar sef la Sibiu intre anii 1875-1906. Acesta a cerut fostilor functionari
ai orasului si Universitatii Sasesti sa cedeze Arhivelor Sibiului documentele proprii.
Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului in
perioada 1923- 1939, considera ca „…una dintre indatoririle principale ale Arhivelor
Statului este de a colectiona documentele si manuscrisele vechi ce se gasesc in comert si
la particulari.” La Cluj la scurt timp dupa infiintarea Directiei Regionale a
Arhivelor Statului (1920) se preluau si arhive vechi personale si familiale ca Barcsay,
Kemeny, Csata, Recsey care se aflau in sediul Prefecturii Alba.9
Numeroase fonduri personale au fost preluate in depozitele
Arhivelor Statului si in anii ce au urmat reorganizarii administrativ teritoriale ale
Romaniei. De exemplu: dupa desfiintarea regiunilor si a raioanelor, precum si ca urmare
a aplicarii prevederilor legislative special dedicate Fondului Arhivistic National ( decretul
nr 353 din1957pentru infiintarea Fondului Arhivistic de Stat, decretul nr 472 din 1971 si
legea Arhivelor Nationale nr 16 din 1996).
Fondurile personale contin documente extrem de valoroase,
cercetarea lor sprijinind nu numai dezvoltarea istoriei si a stiintelor speciale ale istoriei,
7 Figuri de arhivisti, SANIC, Bucuresti, 1971, p 1188 Ibidem,p.1629 Arhivele Statului.125 ani de activitate, 1831-1956, DGAS, Bucuresti, 1957, p.133
5
dar si a arhivisticii, mai ales in domeniul extinderii si modernizarii metodelor si
mijloacelor de folosire a tezaurului arhivistic national.
Piesele documentare ce intra in structura fondurilor
personale au fost create in epoci istorice diferite, fie in evul mediu, fie in perioada
moderna sau cntemporana. Indiferent de anul emiterii acestora, de limitele
istorice sau politice fondarea documentelor a avut ca baza principiul respectului fata de
creatorul acestora. Organizarea documentelor in functie de apartenenta
acestora la un anume creator este una dintre cele mai utilizate tipuri de clasificare atat in
arhivistica romaneasca cat si in cea internationala, ea putand fi apreciata si ca o
clasificare dupa continut; caracteristica oferita chiar de structura arhivei personale, care
grupeaza documentele si pe criteriul continutului acestora.10
Prin fond personal se intelege totalitatea documetelor create in decursul vietii si
activitatii unei persoanecare s-a afirmat in plan politic, social, cultural, stiintific.
Numele de familie, prenumele creatorului si initiala prenumelui tatalui
precum si pseudonimul sau un alt element al numelui,care il individualizeaza pe creatorul
de fond si anii de viata constituie denumirea fondului respectiv.11
Cu trecerea timpului asemenea arhive au dispus de sisteme de
ordonare si evidenta, cel putin in Transilvania, asemanatoare cu cel folosit in cancelariile
institutiilor administrative si judecatoresti.
Astfel actele ce se refera la un domeniu au fost grupate intr-o
fascicola, ele fiind ordonate potrivit numarului de inregistrare , numarului de baza sau
dupa alte criterii. Restul actelor care nu aveau legatura cu persona creatoare a fondului,
avand un caracter general sau special,erau grupate in alte fascicole dupa continut
denumite potrivit acestuia. Dupa ordonare, documentele erau trecute in registre
si regestate. Pentru fondurile personale,, momentul aparitiei si
procesul de dezvoltare ale acestora sunt mai putin cunoscute dar cu siguranta formarea si
imbogatirea lor cu noi documente au parcurs un flux asemanator cu cel al fondurilor
familiale. Constituirea fondurilor personale a avut ca punct de
pornire, probabil tot emiterea vechilor acte de danie sau confirmare a stapanirii unor
10 Filofteia Rinzis,op.cit,p.1911 Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale,1996, art.27
6
proprietati.12 Corespondenta este si ea nelipsita din fondurile
personale si s-a bucurat de atentie speciala din partea creatorilor care au ordonat-o pe
emitenti si destinatari. La sunt tratate si manuscrisele operelor
literare si artistice care prin valoarea lor culturala sporeau importanta unei arhive
personale. Nu este cunoscut cu exactitate momentul constituirii primelor fonduri
personale, dar vechimea documentelor care intra in componenta lor si numarul
considerabil de asemenea arhive atesta faptul ca au aparut de timpuriu, in secolul al
XVIII-lea fiind deja format. Nu se pot face de
asemenea precizari in legatura cu formele incipiente de evidenta a documentelor incluse
in arhivele personale, cu siguranta ca cei detineau asemenea arhive si-au intocmit o
simpla lista, iar mai tarziu un registru unde erau numerotate si rezumate actele ce
compuneau respectiva arhiva. Pastrarea
arhivelor personale la destinatar, razboiele, tulburarile interne, calamitatile naturale sunt
tot atatea cauze care au dus la ravasirea lor, la disparitia sau imputinarea acestora si la
pierderea instrumentelor de evidenta. In general, astel de fonduri personale fiind in mare
parte supuse ordonarii si inventarierii in baza principiilor arhivistice stiintifice moderne,
mentinandu-se in forma initiala doar cele care au intrat astfel in circuitul stiintific.
In Arhivele
Nationale preocuparile pentru organizarea fondurilor personale, potrivit unor metodologii
speciale sunt destul de recente. Astfel apar in
1959 si s-au concretizat in publicarea si aplicarea „Instructiunilor pentru ordonarea,
inventarierea si expertiza materialelor documentare din depozitele Arhivelor
Statului”13din anul 1965, care la capitolul IV trateaza si problema ordonarii si
inventarierii fondurilor personale si familiale.
Metodologia de prelucrare a documentelor clasate in asemenea tipuri de
fonduri a fost reluata in Normele Tehnice privind desfasurarea activitatii in Arhive
elaborata in anii 1976, 1984 si 1996.14
Arhiva lui Aurelian Sacerdoteanu, foarte bogata si
valoroasa a fost ordonata in 10 grupe de la A la M si numeroase subgrupe stabilite pentru
12 Filofteia Rinzis,op.cit, p. 2013 S.A.N.I.C, fond DGAS, dosar 2/ 1964, f 132-13714 Filofteia Rinzis,op.cit.
7
categorii speciale de documente, cotarea unitatilor de pastrare fiind crescatoare pe
intregul fond arhivistic. Spre deosebire de arhivele create de institutii pentru
care s-a folosit ca schema de ordonare a documentelor insasi structura respectivei
institutii, pentru arhive personale stabilirea unei piese documentare este un proces mai
complex. Un astfel de fond personal potrivit
dictionarului stiintelor speciale ale istoriei cuprinde actele personale, concepte de scriori,
manuscrise personale sau straine de arhiva persoanei respective, lucrari proprii tiparite cu
insemnari si note personale, acte privind activitatea stiintifica, politica, culturala sau
obsteasca, acte referitoare la bunuri personale si altele.15
Deci la fel ca si alte
documente si fondurile personale se ordoneaza si inventariaza. Ordonarea este
operatiunea arhivistica prin care documentele se grupeaza in fonduri si colectii potrivit
unui criteriu prestabilit. Ea se face in mod diferit la fondurile din perioada feudala fata de
cele din perioada moderna si contemporana. Ordonarea
documentelor se face in mai multe etape: 1.delimitarea fondurilor arhivistice sau
ordonarea pe fonduri 2. ordonarea documetelor in cadrul fondului 3. constituirea
unitatilor arhivistice- dosare- si ordonarea documentelor in interiorul acestora.16
Putem
spune ca fondurile personale se deosebesc fundamental de celelalte fonduri arhivistice,
prin continutul si caracterul sau si in cea mai mare parte, arhivele personale contin acte si
documente razlete, fara unitatea pe care o au actele de cancelarie. Prin
urmare, prelucrarea, sistematizarea si ordonarea lor se impune si trebuie sa fie in mod
logic alta. De aceea si criteriul de sistematizare pentru fondurile personale este determinat
in general de activitatea depusa de persoana respectiva.17 In
acest caz schema de ordoanre pentru fondurile personale va cuprinde in linii generale,
urmatoarele grupe de documente:
a) Documente personale ale creatorului de fond ca: acte de stare civila,de studii,
diplome nobiliare, actele proceselor, genealogii, invitatii la congrese si conferinte,
15 Laurentiu Mera, Indreptar arhivistic, ed.Cartimpex, Cluj- Napoca, 2001, p.13716 Marcel Dumitru Ciuca, Ordonarea si inventarierea documentelor aflate in depozitele arhivelor Statului, in “Revista Arhivelor”, anul LVI, vol XLI, nr 3/1979, Bucuresti, p. 285-28617 Ioana Boteza, Aspecte privind tehnica intocmirii registrelor arhivelor personale si rolul lor in cercetarea stiintifica actuala, in “Revista Arhivelor”, anul L, vol XXXV, nr2/ 1973, Bucuresti, p. 210
8
la manifestari politice, stiintifice, culturale, artistice, banchete, programele
diferitelor manifestari, albume;
b) Documente rezultate din indeplinirea de catre creatorul de fond a unor functii de
raspundere sau misiuni de stat din activitatea desfasurata in viata politica,
militara, sociala, economica, stiintifica, culturala, artistica precum si documente
provenite din fondurile unor organizatii care nu pot fi integrate la fondurile
respective.
c) Documente originale si copii, rezultate din administrarea si exploatarea
posesiunilor si referitoare la evolutia lor,ca: acte de proprietate, acte de vanzare-
cumparare, de mostenire, de arendare, de zalogire, de succesiune si de proprietate,
de administrare a averii, catagrafii, etc;in cazul cand cantitatea mare de
documente si modul de administrare a averii impun, documentele unor domenii
sau mosii se grupeaza separat. De aseamenea daca documentele din aceasta grupa
sunt reduse numeric pot fi comasate cu documentele personale;
d) Manuscrise si copii ale lucrarilor stiintifice, literare si artistice ale creatorului de
fond sau ale altor persoane, in cadrul acestei grupe se ordoneaza si jurnale,
memorii, carnete de insemnari.
Manuscrisele stiintifice se ordoneaza tematic, indiferent de genul
manuscrisului, iar in cadrul fiecarei teme, cronologic. Conceptele, schitele, notele
se aseaza impreuna cu lucrarile respective.
Manuscrisele literare se ordoneaa pe genuri literare, iar in
interiorul fiecrui gen, in ordine cronologica. Manuscrisele lucrarilor stiintifice,
literare si artistice, impreuna cu variantele si copiile se constituie in aceleasi
unitati arhivistice, in ordine cronologica. La numerotarea filelor manuscriselor,
cifrele se inscriu in coltul din dreapta sus, iar la lucrarile artistice si reproducerile
de arta, pe verso, in coltul stanga sus. Manuscrisele numerotate de autor nu se mai
numeroteaza.
e) Corespondenta personala cuprinde: scrisori primite de creatorul de la diverse
persoane sau organizatii, inclusiv efecte postale valoroase(plicuri si timbre),
precum si conceptele scrisorilor trimise de creator si registrele de concepte.
Corespondent creatorului de fond se claseaza astfel: cea primita, alfabetic dupa
9
numele emitentilor si in cadrul acestora, in ordine cronologica, iar conceptele
scrisorilor expediate, alfabetic, dupa numele destinatarilor si in cadrul acestora
cronologic. Conceptele raspunsurilor la scrisori aflate in fond se ordoneaza langa
acestea. Scrisorile care poarta mai multe semnaturi se ordoneaza la numele
emitentului principal, cele nedatate, la sfarsitul celor primite de la acelasi emitent,
iar cele de la corespondenti neindentificati se aseaza la sfarsitul grupului de
scrisori primite de la acelasi emitent, iar cele de la corespondenti neidentificati se
aseaza la sfarsitul grupului de scrisori primite, in ordine cronologica. Anexele
scrisorilor adica fotografii si acte nu se separa deloc de acestea.
f) Documente despre creatorul de fnd: articole, note,memorii,monografii,studii
privind viata si activitatea, precum si recenzii la lucrarile acestuia. Documetele
despre creatorul de fond redactate de diferite persoane se grupeaz in ordine
alfabetica, dupa numele autorilor sau cronologic
g) Instrumentele contemporane de evidenta: registre de intrare-iesire, inventare, etc.
h) Documente ale unor persoane si familii, altele decat creatorul de fond, sau ale
unor institutii
i) Lucrari artistice si reproduceri de arta, ca : desene, stampe, gravuri, reproduceri
dupa opere de arta; tot in aceasta grupa se ordoneaza si cartile postale ilustrate
care nu sunt cuprinse in componenta altei grupe. Filele albumelor de lucrari
artistice si reproduceri de arta se numeroteaza in coltul di dreapta sus; daca pe
filele albumului se gasesc doua sau mai multe reproduceri, vor fi numerotate
fiecare in parte.
j) Documentele fotografice(placi si filme fotografice, diapozitive, fotografii precum
si albume).18
Dupa ordonare, documentele din fondurile personale se constituie in
unitati arhivistice si se inventariaza potrivit art 21 din Normele Tehnice, in functie
de natura lor, cu urmatoarele completari:
- la manuscrisele lucrarilor stiintifice, literare, artistice, numele autorului si
titlul operei respective tin loc de cuprins.
- manuscrisele numerotate de autor nu se renumeroteaza;
18 Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale,1996, art. 29
10
- pentru lucrarile artistice si reproducerile de arta se
mentioneaza natura documentului, titlul sau continutul, daca este posibil, autorul;
- la albume, pe langa titlul general se indica si
numarul lucrarilor artistice si reproducerile de arta aflate in album;
- pentru textele multiplicate se indica si tehnica de
reproducere. Documentele din fondurile personale se inventariaza pe
anexele adecvate genului. La inceputul fiecarei grupe, in inventar se va mentiona
titlul grupei respective.
Unitatile arhivistice constituite de creatorul de fond
se mentin in forma lor originala.19
STUDIU DE CAZ: FONDUL PERSONAL STOICA
VASILE
VASILE STOICA; Nume cu rezonanta in diplomatia noastra si inte cele
ale militantilor transilvaneni pentru Unire. Vasile Stoica s-a nascut la Avrig,
judetul Sibiu la 18 ianuarie 1889.
Intre 1901-1904 il gasim elev la gimnaziul Bizonyitvany din Sibiu,
iar din 1905- 1909 la Liceul roman din Brasov. Absolva apoi facultatea de Litere
a Universitatii din Budapesta si isi completeaza studiile filologice la Paris si
Bucuresti.
In 1915 renunta la cetatenia austro- ungara in favoarea celei
romane si activeaza in Vechiul Regat scriind articole si carti sustinandconferinte,
menite sa faca lumii intregi cunoscute dorintele romanilor transilvaneni :
Habsburgii, Ungurii si romanii, Suferintele din Ardeal.
Intrarea Romaniei in primul razboi mondial il
hotaraste sa se inroleze voluntar in Armata Romana unde este desemnat ofiter de
informatii. Cand Romania e nevoita sa semneze Tratatul de
19 Ibidem, art.31
11
Pace cu Germania , Vasile Stoica demisioneaza din functia de atasat a Legatiei
Romane din Washington si din Armata Romana pentru a putea organiza trupele
de voluntari fara sa creeze neplaceri Guvernului Roman.
Tot in 1918 infiinteaza Liga Nationala a Romanilor
din America si este ales vicepresedinte al Comitetului Romanilor Transilvaneni si
Bucovineni din Paris. Activitatea din SUA este febrila si fructuoasa deoarece
publica articole in presa americana, lucrari documentare, are contacte cu
personalitati politice si culturale americane, adreseaza un memoriu presedintelui
Wilson, adica face cunoscuta cauza romanilor si incearca sa-i convinga de
drepturile Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani.
In 1919 el se afla la Paris, in calitate de
expert tehnic la Conferinta de Pace.
In 1921 este retinut in aparatul
central al Ministerului afacerilor Straine unde este insarcinat cu luccrari de sinteza
pentru Liga Natiunilor, legatii sau reviste cum ar fi:
1. Problema agrara in Transilvania
2. Raspuns la atacul contelui Teleki, ministru de externe al Ungariei.
3. Memoriu- raspuns la efectivele inaintate Ligii Natiunilor de profesorul
Carol Revesz, secretarul general ungar pe langa Liga Natiunilor.
4. Memoriu- raspuns la brosura „Transilvania sub stapanirea Romaniei”.
Intre anii 1921-1928 este prim secretar al Ministerului Afacerilor
Straine, avand misiuni speciale la Geneva, Londra, Bruxelles, Paris, Roma si
Berlin fiind si consilier tehnic pe langa Societatea Natiunilor si Mica Intelegere.
In 1940 activitatea diplomatica ii este intrerupta prin
numirea ca secretar de stat la Ministerul Propagandei Nationale.
De asemenea este propus a fi trimis
ambasador in SUA, dar cercurile politice germane se opun pentru ca il considerau
anglofil.20 Pana in 1946, cand este numit
ambasador in Olanda mai detine functia de director al Departamentului Afacerilor
Politice din Ministerul Afacerilor Straine si pe aceea de secretar general al acestui
20 SANIC, Inventarul Fondului Personal Vasile Stoica 1869-1948, nr 1771, p.3-6
12
minister. Fondul personal „Vasile
Stoica” este structurat astfel:
1.acte personale cum ar fi : tabele, extrase din diverse carti, contrate de vanzare-
cumparare privind proprietatile Mariei Mohan, mama lui Vasile Stoica, titluri de
proprietate pe numele lui Vasile Stoica, certificat de conduita eliberat acestuia,
inventarul obiectelor aflate in locuinta sa ca ambasador la Ankara, certificate de
mostenire(originale si copii in romana, maghiara, germana, franceza), buletin de
casatorie Vasile Stoica cu Ines Nessy Longhi, sentinta de divort, declaratia prin
care acesta renunta la cetatenia romana in original, pasapoarte diplomatice,
testamentul lui Vasile Stoica in original, memoriul acestuia cu privire la teza de
doctorat, certificate eliberate de facultatile privind numirea lui in diverse functii,
activitatea sa in armata, pe front in SUA, Franta, insemnari in buletine oficiale de
presa, note informative, harti, memorii catre Ministerul Instructiunii Publice si
Cultelor, Ministerului de Externe, Ambasadei Romaniei la Tirana.
2.acte privind activitatea din SUA
3. activitatea din Albania
4. activitatea din Bulgaria
5. activitatea din Letonia
6.activitatea din Turcia
7. documente referitoare la politica interna si externa a Romaniei
8. lucrari istorice, politice si literare ale creatorului de fond
9.lucrari, articole, conferinte, elaborate de alte persoane ca publicatii periodice
10. harti
11.corespondenta lui Vasile Stoica
12. documente si corespondenta familiei lui Vasile Stoica si ale familiei Paulei
Nitescu21
Fondul personal VASILE STOICA, masoara 4,7 metri si contine
documente elaborate intre anii 1869 si 1948 in majoritatea lor originale, scrise in
limbile romana, engleza, franceza, germana, maghiara, italiana, si greaca.
21 Ibidem,p.4-5
13
La inceputul fondului au fost au fost ordonate autobiografiile,
memoriile de activitate ale lui Vasile Stoica, taieturi din presa straina si
ramaneasca privitoare la contributiile sale la Unire si deciziile de numiri de
functii. Un alt mare grup de documente se refera la activitatea din
SUA in cadrul Ligii Nationale a Romanilor din America, la eforturile lui Vasile
Stoica de a forma acea legiune din imigranti romani, la solidaritatea populatiei
oprimate din Imperiul Austro- Ungar.
Deosebit de importanta este corespondenta cu
prizonierii romano-transilvaneni din Siberia, pentru formarea de unitati militare
care sa lupte in Armata Romana impotriva Germaniei si Austro- Ungariei.
Un alt document interesant este un tabel si un
memoriu al unor ofiteri rusi care au luptat in primul razboi mondial in Armata
Romana pentru inlaturarea bolsevismului din Rusia.
O alta parte structurala grupeaza
documentele diplomatice: rapoarte ale lui
Vasile Stoica adresate Ministerului Afacerilor Straine si Presedintelui Consiliului
de Ministri, material de propaganda, liste cu personalul diplomatic din diverse
tari; invitatii la manifestari cultural artistice, dineuri, receptii, la ambasade si
Curtea Regala a Romaniei; buletine de presa cu informatii despre situatia din
Romania si cea internationala.
Ca ambasador la Tirana, Vasile Stoica a contribuit la ajutorarea
minoritatii si bisericii ortodoxe romane din Albania, a intervenit pentru ca
Guvernul Roman sa ajute material Albania.22
De asemenea in cadrul fondului se gasesc si
programele unor aniversari si jubileuri americane din Romania si SUA la care
acesta a participat. O problema pe care Vasile Stoica a
dezbatuto a dezbatut-o foarte mult a fost cea a minoritatilor nationale din
Romania. Astfel in lucrarile sale el se ocupa de maghiari, evrei, ruteni, rusi,
bulgari, gagauzi, turci si tatari. Se poate observa printre documente, notele sale
asupra istoricului acordarii nationalitatii romane din 1834 pana la 1924, libertatii
22 Ibidem, p.6
14
credintei religioase si subventionarii bisericilor catolice, luterane, calvine si
unitariene de catre Guvernul Roman. Tot pe tema etnica in
cadrul fondului se gasesc harti ale Romaniei intregite si ale proviciilor sale
istorice luate separat. Cealalta parte a hartilor este compusa din reprezentari ale
Albaniei, Stramtorii Bosfor, Constantinopolului, ale Europei anului 1918,
Iugoslaviei, Lituaniei, Ungariei. Din
cadrul lucrarilor lui Vasile Stoica mai importante sunt:
1.Romania: populatie si suprafata.
2. Transilvania
3. Transilvania de Nord
4. Romanii din Ucraina
5. Romanii Macedoneni
6. Romania si noul statut al Balcanilor.
7. Problema Dunarii si a Stramtorilor
8. Reforma agrara in Romania
Dintre lucrarile, expunerile si conferintele altor personalitati ale
vremii mentionam:
1.Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe de Nicolae Iorga
2. Memoriu cuprinzand statistici si harti pentru a demonstra dreptul romanilor
asupra Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei- adresat de Iorga lui Benito Musolini
in 1936
3. Politica externa a Romaniei si chestiunii Banatului de Take Ionescu
4. Romania de peste Nistru de Vasile Harea
5. Situatia internationala a Romaniei- expunere in Adunarea Deputatilor de
I.C.Bratianu
6.Cuvantarea lui Ion Zelea Codreanu la manifestatia legionara din noiembrie 1940
de la Iasi.
7. Scrisoarea lui Horia Sima catre generalul Ion Antonescu
8. Discursurile lui Winston Churchill la Universitatea din Fulton si de la New
York.
15
Din cadrul documentelor ce privesc politica externa si
internationala fac parte : Conventia Romano- Rusa 4/6 aprilie 1877
Corespondenta diplomatica dintre 1877 si 1878 si
1912 si 1913
Plan international de ajutorarea Rusiei in 1918 si
infrangerea fortelor pangermane
Discursurile din Parlament de la Budapesta
Tratatul de Pace din 24 aprilie 1918 dintre Romania si Germania
Documente diploamtice referitoare la evenimentesi negocieri care au precedat ostiltatile
dintre Germania, Polonia, Marea Britanie, Franta
Foarte interesante sunt documentele dintre 1940-1946 care privesc relatiile
romano-germane, cresterile livrarilor de petrol si cereale ale Romaniei catre Germania,
dictatul de la Viena si reactiile interne(scrisoarea lui Iuliu Maniu catre Hitler si Musolini,
apelul lui C.I Bratianu catre popor), declaratia de razboi a Romaniei adresata de SUA in
1941, scrisoarea lui Iuliu Maniu catre Ion Antonescu referitoare la situatia grea a
Romaniei, Conventie de armistitiu intre Romania si URSS, Marea Britanie si SUA pe de
alta parte, pozitia lui Iuliu Maniu in procesul lui Ion Antonescu in 1946.
Ziarele „Adevarul”, „Curentul”, „Dimineata”, „L’Independence de
Roumanie”, „Neamul Romanesc”, „Scanteia”, si revistele „Viata Basarabiei”, „graiul
Romanesc”,”Timocul” sunt o parte din publicatiile periodice ce se gasesc in intregime
sau fragmentar in fond.
16
BIBLIOGRAFIE
1. Arhivele Statului.125 de ani de activitate. 1831-1956, D.G.A.S, Bucuresti, 1957
2. Botezan Ioana, Aspecte privind tehnica intocmirii registrelor arhivelor personale
si rolul lor in cercetarea actuala, in „Revista Arhivelor”, nr 2/ 1973, Bucuresti
3. Ciuca Marcel Dumitru, Ordonarea si inventarierea documentelor aflate in
depozitele Arhivelor Statului, in „Revista Arhivelor”, nr 3/1979, Bucuresti
4. Figuri de Arhivisti, SANIC, Bucuresti, 1971
5. Fondul personal Vasile Stoica, SANIC, 1869- 1948
6. Mera Laurentiu, Indreptar Arhivistic, editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001
7. Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale, Bucuresti,
1996
17
Top Related