C.G. Iung
OPERE COMPLETE2
CERCETAru EXPERIMENTALE
Traducere din germanl gi note de
Radu Gabriel Pirvu
CUPRINS
Prefala ingrijitorilor ediliei germane
I. STUDII DE DIAGNOSTIC
AL ASOCIATIILOR
I. CERCETARI EXPERIMENTALE REFERITOARE LA
ASOCIATIILE OAMENILOR SANATO$L In colaborare cu
Franz Riklin. 13
tr. ANALIZAASOCIATIILORUNUIEPILEPTIC. ....... 2s9
M. DESPRE COMPORTAMENTUL TIMPILOR DE REACTIE
iNnxprnIurNTULASocIATIILoR ........ 288
N'. OBSERVATIIEXPERIMENTALEASUPRAFACULTATII
MEMORIEI' " " 3s1
v. PSIHANALIZA $I EXPERIMENTUL ASOCIATIILOR ........ 372
\]. DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL ,,STARII DE FAPT". , . . . . 407
\u. ASOCIATIA, VISUL $I SIMPTOMUL ISTERIC . . .... . 4s2
\]II. SEMNIFICATIA PSIHOPATOLOGICA A EXPERIMENTULUI
ASOCIATIILOR. ..... ......... sls
EL DESPRE PERTURBARILE DE REPRODUCERE
NEXPERIMENTULASoCIATIILoR ........ s3s
x- METODAASOCIATIILOR...... ......ssl[. CoNSTELATIA FAMILIALA.. .... .... 581
II. CERCETARI PSIHOFIZICE
SI. DESPRE EFECTELE PSIHOFIZICE SECUNDARE
[Hr:<pTrUENTULASocIATIILoR ........ s99
EII. CERCETARI PSIHOFIZICE CU GALVANOMETRUL
$I PNEUMOGRAFUL LA OAMENII NORMALI $I LA
BOLNAVII PSIHIC. De Frederick Peterson qi C.G' )ung. . . . . .. . 509
)OV. ALTE CERCETARI DESPRE FENOMENUL GALVANIC,DESPRE PNEUMOGRAFE $I RESPIRATIE tA OAMENIINORMALI $I LA BOLNAVII PSIHIC. De Charles RicksherqiC.G.fung .....683
III. APENDICE
XV. DATESTATISTICEDESPRERECRUTARE .... 717
XVI. NOI ASPECTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARA. O contribuliela metoda diagnosticului psihologic al ,,st6rii de fapt". . . . Z2O
XVII. METODELE DE CERCETARE PSIHOLOGICA UTILIZATELACLINICADEPSIHIATRIEDINZURICH..... ..,. 732
XVIII. O SCURTA PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRATEORIEI COMPLEXELOR.... ...,.... 733
XIx. DESPRE DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL "STARIIDE FAPT". Experimentul dovedirii,,stirii de fapt" dinprocesulNiifdelaCurteacujuri. .......740
ANEXA
Bibliografie. .... 755Indicedenume.. ........ ......262Indice de termeni . . .... 7Zl
I.CERCETARI EXPERIMENTALE
REFERITOARE LA ASOCIATIILEoAMENILOR SANATO$I
ln colaborare cu Franz Riklin
De mai multi vreme, in aceastl clinici i se acordi o atenfie
sporiti procesului asociativ. Pentru a crea un material valorificabil
arr pott.t de vedere qtiinlific in aceasti privinli, stimatul meu qef'
domnul profesor BLrulER, a alcituit un formular cu 156 de cuvin-
te-stimul^, cu ajutorul clruia a fbcut experimente in toate tipurile de
psihozi. Dar din aceste experimente a rezultat rapid o dificultate
ioarte semnificativi. Nu exista o modalitate de separare statisticl
siguri intre asociafiile oamenilor bolnavi 9i tipul normal. Nu exista
ni-caieri un material care si ne ofere informa{ii despre oscilaliile in
limitele normalului gi si formuleze in legi precise contingenta aPa-
rent nestapaniti a asociafiilor. Spre a remedia intru citva aceasti
deficienp gi a neteziastfel drumul investigaliei experimentale asuPra
esociafiilor patologice, am plinuit si adun mai mult material despre
asocialiile ou*.ttilot sinitogi, dar qi sI studiez principalele lor
condigi. Am dus la bun sfdrgit acest plan impreunl cu stimatul meu
coleg, dr. Rrxr,rN.
Organizarea general[ a experimentelor noastre a fost urmitoarea:
Eai iniai am adunat asocialii de la un numlr mai mare de oameni
rinitogi, cu intenfia de a verifica in primul rind reacliile lor, daci
skri cu adevlrat o anumitilegitate, apoi dacl apar legitali individuale,
L3
Cercetiri experimentale
adici dacr putem identifica anumite tipuri de reacfie. Acestui expe-riment i-am asociat un al doilea, de naturi psihologici generalii
3 Procesul asociativ este un proces psihic extraorai""r de instabilgi variabil; el se afli sub influen{a nenumrratelor evenimente psihice,care se sustrag controlului obiectiv. printre realit{ile psihice care auo influenlI capitalr asupra procesurui asociativ, la loc de frunte sesitueazi aten{ia. Ea este un fapt ce dkijeazaqi modifici intdi de toateprocesul asociativ, fiind insi totodati factorul psihic care poate fiexperimentat cu maximi ugurinfi; ea este gi acel aparat afectiv fragitcare reacfioneazi primul in st6ri fizice gi psihice anormale, modifi-cdnd astfel performanla asociativi.
+ Aten{ia este acel mecanism infinit de complicat care leag[procesul asociativ, prin nenumdrate fire, de toate celelalte fenomeiede provenienfi psihici gi fizicd, reprezentate in congtiinfi. Daciajungem si cunoagtem efectele atenfiei asupra procesului asociativ,vom cunoaqte, cel pulin in ansamblu, efectele similare ale oriciruieveniment psihic capabil si afecteze atenfia.
s _Aceste
consideralii ne-au determinat sr investigim experimentalinfluenfele aten{iei asupra procesului asociativ, cu speranla de alimuri cu o oarecare exactitate mai ales urmrtoarere piobleme:
r. care sunt legile de variafie ale asocialiilor aflate in limitelenormalului?
z. care sunt efectele directe ale atenfiei asupra procesului asocia-tiv? in mod special se diminueazi importanla asocia{iei pe misurice ne indepirtlm de perspectiva congtiinfei?
o Experimentele noastre au dezviluit o serie de realitili care nu,rr-3 ci ne incurajeazi si continuim drumul inceput pini in zonapatologicului, dar ne qi calificl s6 procedim aga.
C.G.Iurvc
._ [Publicat pentru prima oari in: Journal fiir psychologie und Neurologie III(Leipzig, rgo+), pp. s5-83, 145-164, tg3-zr4l 48_joS, 9i w (rsor), pp. zi_76 qiro9-123. Apoi in: Diagnostische Assoziationsstudien. Beitriige zur expiii*.ni"ttenPsychopathologie, I, coord. de C.G. IuNc (lreipzrgrgo6; edifr noi in igrr 9i r9r5),pp.7-145. - Fr-rNz Rrrrrr (rg78-r93g) era in aceasti perioadi medi.-"rirt.rrii"Burghrilzli din Zilrich. El semneazi in calitate de coautor.l
t4
PARTEA INTAT
I. ORGANIZAREA GENERALA
A EXPERIMENTELOR
Experimentele au fost ficute alternativ de cei doi autori' qi anume 7
astfel incit, pe rind, cite unul a inregistrat singur intreaga serie de
experimente la care a fost supus iubiectul respectiv' in total'
au participat la experimente 38 de persoane: 9 blrbali instruifi'
,+ iemei instruite, 7 blrbali neinstrui{i 9i 8 femei neinstruite' cu
virste cuprinse intre zo Ei 5o de ani' Pentru experimente s-a recurs
la indivizi cit mai normali, deqi au fost intimpinate dificultili ne-
agteptate mai ales in cazul celor instrui$' deoarece tocmai la acest
nilnel conceptul de medie a normalit[1ii trebuie s[ fie suficient de
tlexibit. Totuqi, sperfun si nu ne fi indepirtat prea mult de normalitate
cind am selectai subieclii. Redim in detaliuvalorile fieclrui subiect'
U car. rro- "taEa
de fiecare datl o scurtl catactetizate a personalitl1ii'
ceea ce va facilita inlelegerea eventualelor anomalii' Bineinfeles' cei
doi autori au aplicat experimentele reciproc qi asupra lor inqiEi'
Cind am inregistrat asociafiile, ne-am limitat numai la pro- s
,Cucerea acestora prin rostirea cuvAntului-stimul' Am utilizat in total
i* a. cuvinte-stimul diferite' Din punct de vedere gramatical' ele
:e comPun din urmltoarele plrli de vorbire:
Substantive
AdjectiveVerbe
Adverbe gi numerale 18
23r69
8z
L5
Cercetiri experimentale
e Nu am acordat atentie numerului de silabe; cuvintele_stimulconlin intre una gi trei silabe. La fel de pufin cuvintele-stimur au fostaranjate in anumite categorii, aga cum a frcut, de pildi, Souurn.In schimb, am ayut cit mai multi grijn sd ro r. r,r..iJe."J""_ii_mul aseminitoare ca formd ."o ."'."rr, spre a evita ca dupl z_3reacfii, subiectul si se agtepte ra un anumit domeniu. printi-o in-timplare nefericitd a rezurtat cr in prima sutr de cuvinte-stimul segisesc weo 30 la care se pot face cu ugurinti asocia(ii in funclie decoexisten{a spa(ialI qi temporall, iar in cea de_a doua suti rro
""i.tadecdt circa zo de acest fel, ceea ce a produs o diferenli notabili intreasociafiile bazate pe coexistenli din prima, respectiv din cea de_adoua suti. Absen{a cuvintelor-stimuriu calitate; men{ionati a fostacoperitd indeosebi prin verbe. principara greutate a fost de a in-litura complet cuvintele mai dificile gi irai rare, pentru a preintim-pina astfel aparifia unor gregeli sau a unor,"ri1ii prelungite dinpricina lipsei de cunogtinle a subiectului. De aceea, in mesuia posibilitililor, cuvintele-stimul au fost extrase din sfera vie! ii de zilu zi.ro Acest considerent ni s-a prrut cu atat mai recomandabil cu cit incazul majoritdlii subiec{ilor noqtri a trebuit si operim in condiliilingvistice destul de anormare. Aga cum se Etie, in Ervega de limbdqer_mane hmbajul uzual este dialectul germano_elvefian, respectivdialectele care nu numai ci se abat considerabir de ragerman^a lite-rari, ci videsc gi intre ele diferen{e semnificative, mai iu seamd subaspect sonor. In qcoli, copilul invali germana literarl de parca ar fio limbi streine. Uherioq oamenii instiuili capiti cunogtinie aproapecomplete gi exerseazi limba germani. Neinstruitul insn, a"ta r_, ,t tmai mult timp in Germania, re(ine in cel mai bun caz frazele nem_{eqti pe care le-a invilat la gcoali, iar mai tirziu invafd pufin sau numai dobandegte alte cunogtinle. cu toate acestea, er este familiarizatcu germana literari in forma scrisi gi tipdrita gi inferege de asemenealimba vorbit[, fbri a fi insr in stare meieu se vorbeas]cr fluent gi ire_progabil germani literari.
rr De aceea, am incercat de mai murte ori si rostim cuvintere-stimurin forma lor dialectali, prilej cu care am remarcat insi de indatd crsubiec{ii neinstruiti inlelegeau mai prost si prelucrau mai anevoios
r6
I. Cercetiri experimentale referitoare la asocialiilor oamenilor sinltogi
cuvantul dialectal decit termenul literar gi ci adesea iqi dldeau oste-
neah se reactioneze in germana literari. Acest fenomen cam para-
doxal se explici prin faptul c[ germana utilizati in Elvelia este
o limbi pur acustico-motorie, folositi extrem de rar in citit qi in scris.
Orice tipirituri qi text scris sunt in germana literari. De aceea, elve-
fianul nu este obignuit si perceapi propriile cuvinte ca entitifi sepa-
rate, ci le gtie numai in conexiune acustico-motoare cu altele. Dacitrebuie sI pronunle un cuvAnt separat, neinsofit de articol, va alege
de cele mai multe ori forma literari. Aga se face ci in experimentele
noastre am fbcut cu totul abstracfie de cuvintele-stimul dialectale.
in marea majoritate a cazurilor s-a reaclionat corect in germana
literari; eventuale reac[ii in dialect au fost admise ca deplin valabile.
Fireqte, reacliile au fost consemnate aga cum au fost oferite. Subiec{ii
care nu participaseri inc[ niciodati la asemenea experimente au fost
limurili mai intii in legituri cu semnificalia acestora, ocazie cu care
li s-a demonstrat pe baza unor exemple practice cum ar trebui sireacfioneze. Nu pufini dintre subieclii neinstruili credeau ci ar fisorba despre un fel de joc de-a intrebirile qi rispunsurile, unde mizaar fi glsirea unei combina[ii lexicale adecvate cuvAntului-stimul;de pildl, casi - animal de casl, silbatic - pisici sllbatici. De fie-care dati, experimentele au fost incepute abia cind a existatcertitudinea ci subiectul a inleles experimentul. Accentuim faptulci nu ni s-a intimplat niciodati si nu fim inlelegi, ci in genere lipsainteligentei a fost mai pu$n deranjanti decdt unele afecte, qi mai ales
decit ,stupiditatea emofionali"r destul de frecventi. De o oarecare
insemnatate este imprejurarea cI multe dintre persoanele neinstruiteeu venit intr-o anumiti ,,dispozifie gcol5reascl", adoptAnd odtudine corectl gi rigidn.
' -Termenul ,,stupiditate", provenit din psihiatria sec. al XIX-lea, desemneazi
rici -stirile de aparenti suspendare a faculti;ilor intelectuale care nu aparfindrmelfei sau oligofreniei". Termenul vizeazi ,,obnubilarea epileptici, stupoarea
catatonicd, stupoarea melancolicl sau confuzia mentall" - C. Goncostccrcrl), Diclionar enciclopedic de psihiatrie,vol.4' Editura Medicali, Bucureqti,
p. .{4O. De precizat, in plus, ci ,,stupiditatea" este ,,insoliti de o aplatizare afec-
uri' - cf. E. Snonten, A Historical Dictionary of Psychiatry, Oxford Univer-ritt Press, 2005, p. 72. - n.reil.l
L7
Cercetiri experimentale
L2 Ne-am organizat experimentele in felul urmetor: mai inthi au
fost inregistrate zoo de reacfii, ftri alte condilii. Timpii de reaclieau fost misura{i cu un cronometru, pe care l-am pornit odati cupronun[area silabei accentuate a fiecirui cuvdntul-stimul gi l-amoprit odati cu rostirea fiecirei reacfii.6 Firegte, nu ne imaginim ciprin acest procedeu simplu am misurat nigte timpi psihologici com-plicafi. Pentru noi a fost important doar sl clpitlm o reprezentaremai generali privitoare la timpul de reacfie mediu aproximativ, ceea
ce in multe cazuri nu este lipsit de insemnltate gi este de folos, foarteadesea, mai ales pentru clasificarea asocia{iilor.
13 Dupi zoo de reaclii s-a fbcut imediat o clasificare impreuni cusubiectul, in mlsura in care a fost posibil. Aga s-a procedat intot-deauna in cazul persoanelor instruite; firegte, acest lucru a fost im-posibil in cazul celor neinstruite, printre care existi foarte pufini cuvreo capacitate introspectivl. In cazul asocia[iilor deosebit de sur-prinzitoare a trebuit si ne limitim la o clarificare a conexiunii.Rezultatul experimentului a fost impnrlit intre o primi gi o a douasuti, notate separat. Atit cit s-a putut, in timpul experimentului a
fost controlati din punct de vedere obiectiv gi subiectiv starea psihicia subiectului. Daci dintr-un motiv oarecare a survenit o obosealifiziologici, a doua serie a experimenfirlui a fost amAnati pentruziuaurmitoare. La persoanele instruite, aEa-zisa oboseali nu a aplrutniciodatl in cursul primului experiment, motiv pentru care inmajoritatea cazurilor s-a putut continua numaidecdt cu a doua serie.
14 A doua serie a experimentului a constat din roo de reacfii, care
au fost inregistrate in condifiile unei distrageri interne. Subiectul a
fost invitat s6-Ei concentreze aten{ia cAt mai mult posibil asupraaqa-numitului ,,fenomen A' (Conors), dar totodati sd reac[ionezecit mai rapid, altfel spus, cu aceeagi promptitudine ca in cursulprimului experiment. Ca gi ConorsT, prin fenomenul A inlelegemsuma acelor fenomene psihice provocate direct de perceplia unui
6 in legituri cu misurarea timpilor vom oferi informalii intr-o comunicare ulte-rioari [,,Despre comportamentul timpilor de reacfie in experimentul asocia-
1iilor", al treilea stu&u din acest voluml. Timpii n-au fost misura{i la tofi subieclii.7 Experimentelle (Jntersuchungen ilber Associationen, p. 30.
r8
I. Cercetiri experimentale referitoare la asocia{iilor oamenilor slnato$i
stimulul acustic. Pentru a controla daci subiectul a observat feno-
menul A, el a trebuit s6-1 descrie dupl fiecare reaclie, notdndu-l
allturi. La sfArqitul experimentului s-a fbcut o noul clasificare.
Desigur, la aceste experimente nu am putut recurge decat la persoane
instruite qi, din plcate, chiar ele au fost selectate; cici este totuEi
nevoie de un anumit antrenament psihologic, spre a putea examina
atent propriile fenomene psihice.
A treia serie a experimentului a fost inregistrati de fiecare datl rs
abia a doua zi. Ea a constat din roo de reaclii 9i a avut loc in condiliile
unei distrageri externe. in cazul acestor experimente, distragerea s-a
produs astiel: subiectul a trebuit si traseze cu creionul linii de circa
i cm, simultan cu bitiile metronomului. Cadenla pentru primele
5o de reacfii s-a cifrat la 6o de betei pe minut, iar pentru urm6toa-
rele 5o de reac(ii la roo de bet6i pe minut. Rezultatele clasificiriiprimelor 5o de reaclii qi ale urmltoarelor 5o au fost consemnate
separat gi au fost raportate la roo, spre a putea fi comparate mai ugor'
La cAliva subiecfi, ritmul metronomului a fost accelerat la fiecare
a douizeci gi cincea reaclie, pentru a exclude o obignuinfi prea
rapidi. in aceste cazvti,ritmul a fost sporit de la 6o laTz qi de la roo
la ro8 bitii pe minut.Din picate, factorul obignuinfl joacl oricum un rol insemnat in re
aceste experimente, aqa cum ne putem aqtepta a priori' Multe per-
soane se deprind foarte repede cu o activitate pur mecanicl" la care
Joar ritmufse schimbl in cea de-a dotafazba experimentului. Alli$rimuli perturbatori la fel de continui qi de reglabili, cirora nu li se
asoclaza un element de reprezentare lingvisticl, nu sunt ugor de
:rodus, mai ales atunci cind ei nu trebuie s[ emiti pretenlii prea
mari de la subiecfii neinstruili, in ceea ce priveqte inteligenfa qi
:uterea lor de voinli.Cind am ciutat un stimul perturbator adecvat, am urmlrit in rz
rlmul rind si excludem tot ceea ce ar fi putut avea vreo influenll*rmulatoare asupra reprezentirilor lingvistice' Credem cI prin
tparrizarea experimentului nostru am eliminat astfel de influen[e'
in urma acestor experimente am oblinut, in medie, intre 3oo 9i ra
cn de asocia$i de la fiecare subiect. in plus, am incercat s[ completirn
r9
IX.DESPRE PERTURBARILEDE REPRODUCERE iN
EXPERIMENTUT ASOCIATIILOR*
In ultimul timp, metoda reproducerii asocierilor, pe care amintrodus-o in 1905 intr-o scurti comunicare din Centralblatt filrNervenheilkunde und Psychiatrie', a fost supusl criticii in mai multeranduri (Alrnro GRoss', Hnrr,snoNNrn3 gi Issnnrrua). Din picate,din cauza supraaglomeririi cu o altl lucrare, am ajuns si completezabia acum, pebaza unor investiga{ii statistice, vechea mea comu-nicare, rlmasi neterminati. In 1905 am constatat urmitoarele:
Dacd, dupi ce terminlm inregistrarea a circa 100 de asocia{ii, iicerem unui subiect s[ ne mai declare o dati ce a rispuns anterior lafiecare cuvdnt-stimul in parte, memoria mai di greg in unele locuri,cAnd primul cuvint-reacfie fie nu este reprodus deloc, fie este repro-dus gregit, fie e deformat, fie este redat dupi multe tergiversiri.Analiza asociafiilor reproduse defectuos a scos la iveald faptul cdmajoritatea acestora a fost constelati de ,,un complex". intrucAtcei mai mulli dintre cercetitorii actuali in aceastd direcfie par a fi
* [Publicat pentru prima dath. it lournal filr Psychologie unil Neurologie,lXl4(Leipzig,1907),pp.188-197. ApoiinDiagnostischeAssoziationsstudien,ll,tg06(Leipzig,1909), contribufia IX, pp. 67-761.
' .Observalii experimentale asupra faculti{ii memoriei' [al patrulea studiu dinacest volum].
' Kriminalpsychologische Tatbestan*.forschung.3 Die Grundlagen iler psychologischen Tatbestanilsiliagnostik.a lJber Jungs ,,Psychologie der Dementia praecox" und ilie Anwendung Freudscher
Forschungsmaximen in der Psychopathologie.
918
535
Cercetiri experimentale
inclinafi si nu-i confere absolut nicio valoare euristici metodeipsihanalitice a lui FnEuo, mi se refuzi, din plcate, s-o apuc pe dru-mul cel mai scurt gi s[ confirm principiul de mai sus, comunicandrezultatul analizelor. Pentru a elimina atdt de temutul element su-
biectiv al analizei, nu-mi rimine altceva de flcut decit si aduc indiscufie - ca material probator ireprogabil - simptomele obiectiveale constelaliei complexului,,,caracteristicile complexului" si rapor-tarea lor la reproducerea defectuoasi. Caracteristicile complexuluile-am descoperit in mod empiric, prin intermediul analizei, adiciam constatat ci in cazul asocialiilor ce prezentau particularitililerespective, iltervenise, de reguli, un complex constelator, respectiv
,,perturbator" deosebit de puternic. Or, daci acele caracteristici sunt
cu adevirat semnificative, adici dac[ metoda analiticl a condus aicila un rezultat corect gi yerificabil, atunci acestea trebuie sd se afle inrela(ii strinse intre ele, in general, adici sd intilnim - cu predilecliein cazul anumitor asociafii, de pildn - reproduceri defectuoase gi
timpi prea lungi. Daci nu se intirnpli aga, iar caracteristicele com-plexului se disperseazi aleatoriu de-a lungul intregului experiment,atunci analiza a dus, bineinleles, la o concluzie greqiti.
in comunicarea mea precedenti am mai menlionat urmdtoarele:1. Asocialiile reproduse defectuos au cAteodati o medie aritmeticlsituati peste media aritmetic[ generali. 2. Asocialiile defectuoase se
intilnesc aparent cu aceeagi frecvenll in reaclia critici gi in cea post-
critic5. 3. Uneori existi o tendin!6 spre perturbdri succesive sau izo-late ale reproducerii. 4. Am ciutat teoria fenomenului in insugirilegenerale ale complexului. Am relevat atunci mai ales o insugire -refi.rlarea (Fnrun) -, fiindci tocmai aceasta mi s-a pdrut cI explic[inainte de toate inhibi$a unei reproduceri corecte a asociafieilingvistice inifiale. Principala insugire a complexului este, in oricecaz,relativasa autonomie, care se poate manifesta in special in douidirecfii: accentuarea gi stabilitatea superioari la nivelul congtiinfei,de pe o parte, iar pe de alti parte, refularea, adici impotrivirea lareproducere la nivelul incongtientului. Prin urmare, asocialiilor afe-
rente complexului le lipsegte,,disponibilitatea" caracteristicl restu-lui materialului psihic, mai indiferent. (Nota bene, acest lucru este
fi6
IX. Despre perturbfuile de reproducere in experimentul asociafiilor
valabil numai pentru situalia in care complexul special este inhibatqi nu poate ajunge la reproducere. Fire$te, comPlexul insuqi dispune
de tot materialul s5u, chiar intr-o manieri hipermnezici.) Aceasti
reducere a perturblrii de reproducere la o particularitate psihologicimai generali pare a constitui o explicalie. Bineinfeles, aceasti ipotezinu e valabili in toate cazarile, deoarece atunci ar trebui si fim mai
intii siguri ci toate perturbaliile extefioare (,,contingente") sunt
complet excluse; ipoteza mea este valabili doar pentru majoritateacazurilor, precum qi numai pentru majoritatea caracteristicilor com-plexului. 5. Complexele care se fac cunoscute in experimentul aso-
cialiilor au de cele mai multe ori un accent neplicut, motiv pentrucare condilia excepfionall in care se afli complexul in timpul expe-
rimentului poate fi definitl drept ,,refulare".Este de datoria mea si demonstrez exact fundamentele acestei
concepfii, adicd s[ dovedesc ci perturbirile de reproducere sunt
caracteristici ale complexului gi, ca urmare, coincid, de reguli', cucelelalte caracteristici ale complexului. Metodica acestei demonstraliinu este prea simpld, cici trebuie sd avem in vedere ci perturbarea de
reproducere, aidoma tuturor celorlalte caracteristici ale complexului,nu insoleEte in mod necesar complexul qi ci in afard de aceasta - totprecum celelalte caracteristici ale complexului - nu e deloc legatiexclusiv de reac[ia critici, ci poate apirea in leglturi gi cu reaclia
imediat urmitoare. Cea mai frecventi particularitate a complexului
o di timpul de reacfie.
PnntunseneA DE REIRoDUCERE $I TIMPUL DE REACTIE
Cea mai la indeminl metodi ar fi si comparlm pur qi simplu
media aritmetici a asociafiilor reproduse defectuos cu media arit-metici a tuturor timpilor sau a tuturor celorlal$ timpi. Dar aceastl
metod[ ar fi oarecum siguri numai daci perturbirile de reproducere
ar coincide cu timpii prea lungi. insi lucrurile nu stau deloc aqa;
situalia este mult mai complicati. Apar urmitoarele cazuri foarte
diferite:
537
Cercetiri experimentale
1. Reac{ie critici cu <-timp prea lung
, /-Reac{ie *n,.u *,*;;;il;erturbare de reproducere
-' \ Reaclie postcritici cu perturbare de reproducere
,. {Reaclie critici cu perturbare de reproducere( Reactie postcritici cu timp prea lung
4. Reaclie postcritici cu< -timp prea lung--=.-perturbare
de reproducere5. Perturbare de reproducere intr-o reacfie critici gi postcritici
(serii de perturbdri cu doul componente)6. Perturbare de reproducere intr-o reacfie criticd gi in trei sau
mai multe reactii succesive (seril de perturbiri cu trei sau patrucomponente)
s23 Metoda trebuie sr linr cont de aceasti situalie complicati. ina patra contribu(ie dn Diagnostische Assoziationsstudiens amrecursla media probabili pentru a determina noliunea de timp de reacfie,,prea lung", avind in vedere circumstanfa ci, de reguli, media arit_meticr este disproporlionat de mare din cauza influenlei exageratea timpilor excesiv de lungi, care in mod firesc nu pot fi compensalide timpi excesiv de scurfi, pentru cr timpul de reaclie variair neli-mitat numai in sus. De aceea, media probabili oferi, in general, oimagine mult imbundtifiti a vitezei medii de reaclie. ceea ce se aflipeste aceastd medie nu poate fi privit, in genere, drept ceva absolutnormal. Dar media probabild poate fi folositr .rorrrui pentru seriilemari de numere; altminteri, ea devine prea imprecisi, fiirrdca atunci,ea poate fi modificatd in mod considerabil de contingenle mdrunte.ca atare, pentru seriile numerice mici trebuie si recurgem la mediaaritmetici. Din acest motiv pornesc de la media probabilr a intre-gului experiment qi socotesc mai intai cau timpi de reaclie ai asocia-liilor reproduse defectuos se situeazr peste media probabili, cafi seincadreazd' tn aceasta gi cifi sunt sub ea. or, dace supoziliile meleanterioare sunt corecte, ne-am putea agtepta si gisim majoritateat ,,Despre comportamentur timpiror de reaclie in experimentul asocia{iiror' [ar
treilea studiu din prezentul volum].
sl8
IX. Despre perturbirile de reproducere in experimentul asocialiilor
tulburlrilor de reproducere Peste media probabili. Acele perturbiri
de reproducere care se incadreaza in media probabili sau sunt sub
.u poi fi nigte perseveralii gi, in consecinfi, se pot succeda imediat
duia u, timp mai lung; in aceste cazuri trebuie sl verificirn deci
timpul de reac[ie imediat anterior. De fapt, s-ar cuveni si cercetim
gi timpul de reac[ie imediat ulterior, deoarece prelungireatemporali
," pout" produce qi dupn aceea. Dar asta ar duce destul de departe.
pini acum nu am flcut aceast[ verificare, deoarece mi s-a plrut ciastfel de cazarinu sunt prea dese. Deocamdati wem si vedem piniunde vom ajunge cu cele doua metode menlionate mai sus. Remarc
ci in cazul lor este absolut exclusi orice subiectivitate. Ca atare,
caracterul verificabil este asigurat.
Materialul pe care-l aleg ca bazi de cercetare constl din 28 de gzq
cazuticareau fost inregistrate, in totalitate, cu mult mai inainte 9i in
alte scopuri decdt cel al verificlrii problemei in disculie. Aproape o
treime dintre cazuri a fost inregistrati de mine; celelalte doui treimi
au fost inregistrate de diverqi asistenfi, o parte din ele deja cu mai
mul$ ani in urm6. Printre subiecli se glsesc doar trei sinitogi din
punit de vedere psihic, ceilalli sunt bolnavi de nervi gi bolnavi psihic
dintre cei mai felurifi gi cu cele mai diferite tipuri de reac]ie. Mate-
rialul este, aEadar, de o diversitate care nu lasa deloc de dorit, dind
astfel qanse minime unor rezultate uniforme. Reunesc rezultatele in
tabelul de la pagina urmitoare (tofi timpii sunt Prezentali in cincimi
de secundi).
Cercetiri experimentale
Asocia{ii reproduse
defectuos
peste in sub
-.r-
media probabili
A. moral insanitf
R. I hebefrenie
P. paranoia
H. catatonie
I116225810,6L2,s
30 6 9 L4,LLI,2
-4-LL,7
132713,oL3,2
33 1 19 25,o 3L,o
Caz DiagnosticG. hebefrenie
Asocialii100
m'P'= 8,5
[1.i1. = 9rO
35% r.d.7
100
m.P.= rz,om.a. = 1512
45% c.r.
100
m.P. = 13,5
m.a. = 20,6
t5Vo r.d,.dfa
100
h.P. = tl,om.a. = L2,g
zz% r.d.100
m.P. = zz,om.a. = 30,3
53Nr.d..
11
cifrele din aceste doui coloane reprezinte media aritmeticd a timpiror dereaqie pentru asocia{iile imediat anterioare, care au fost reproduse defectuos..f-penlru asocia(iile reproduse defectuos, care se incadreaz6. tn mediaprolabilt iar,II" pentru asociafiire reproduse defectuos, care se situeazi sz&media probabili-["M.p.'inseamni media probabili, ,m.a..., media aritmetici, iar ,r.d...repro_ducere defecfuoasn - n.t.l["Nebunia morali'corespunde cu ceea ce azi numim ,,tulburiri de perso_nalitate' - n.red.l
540
IX. Despre perturbirile de reproducere in experimentul asocialiilor
G.
G. I isterie gi
imbecilitate
W. ? dementia Praecox
retard mintal
cu bazi organici
Z. ? dementia Praecox
H. I dementia praecox
V. imbecilitate
E. moral insanitY
K. I dementia Praecox
506-2-m.P'= l4'om.a.= L7,o
fi%r.d.1oo 29 - 24
m.P.= ro,5
m.a, = 11,3
9%r.d.
1oo 34 2
m.p.= 47,orn.a. = 57,o
67Vo c.r.
1oo ii 32 6
ffi.P'= to,orn.a. = r4,4
5r%r.d.1OO 22 5
m,P. - 1o,o
m.a. = 11,5
4rcth c.r.
1oo 16 5
m.p. = 11,O
m.a. = 11r1
z8%r.d.
1oo 2t 5
r6,o
to,2
31 16,5- 67,4
13 L4,O t6,7
t4 9,O 1O,3
7 to,2 t6,1
4 L7,8 r8,o
24,4
m.P.= r5,o
m.a. = r8,r
3oVo r.d.
1oo 23 - 15
m.P. = r7,o
m.a. = zr,8
38% r.d.
* [ln original e trecut 165,0, ceea ce pare si fie o greqeali de tipar - n' edit'|
54L
Top Related