8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 1/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
CUPRINS
Argument......................................................................................................................................2Cap. I Aşezarea geografică..................................……………..…………….…..…….……......4
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic……………..........................……………...4
1.2. Cracterizarea şi istoricul judeţului Mureş ……...…………………………….………..6
Cap. II Potenţialul turistic al judeţului ureş.............………………………...…………......8
2.1. otenţialul turistic natural...........………………………………...………………….....8
2.2 otenţialul turistic antropic…………..………………………......................................12
2.!. "or#e de turis# practicate $n judeţul Mureş................................................................1%Cap.III Studiu de caz produse turistice !n judeţul ureş……………………………......
…......................................................................................21
"i#liografie …..............................................................................................................................26
Ane$e.............................................................................................................................................2&
1
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 2/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
AR%U&N'
'uris#ul a devenit $n zilele noastre o activitate la fel de i#portant( precu# cea
desf(şurat( $n alte sectoare)c*eie din econo#ia #ondial( +industrie, agricultur(, co#erţ-.
"eno#enul turistic este etre# de greu de deli#itat deoarece, ca orice activitate u#an(, cade su/
incidenţa studiului interdisciplinar, antren0nd deopotriv( econo#işti, geografi, psi*ologi şi
sociologi.
La $nceputul acestui secol şi #ileniu industria turis#ului şi a c(l(toriilor reprezint(, pe
plan #ondial, cel #ai dina#ic sector de activitate şi, $n acelaşi ti#p, cel #ai i#portant generator
de locuri de #unc(. in punct de vedere econo#ic turis#ul se constituie $n acelaşi ti#p şi ca
surs( principal( de redresare a econo#iilor naţionale a acelor ţ(ri care dispun de resurse turistice
şi le eploateaz( corespunz(tor.
ri#ele #enţiuni privind preocup(rile de a voiaja, apar $n antic*itate $n operele
geografului tra/on . escrierile l(sate de Marco olo cu ocazia periplului s(u asiatic +secolul al
3)lea-, cele ale lui 5rt*ur oung +secolul al 37)lea- sau, #ai aproape de noi, ale lui enri
Monfreid au jalonat preocup(rile viitoare privind practicarea c(l(toriei.
'uris#ul devine un co#ple feno#en de #as( la sf0rşitul secolului al 33)lea fiind
puternic articulat $n #ediul $nconjur(tor.
rivit ca un feno#en social)econo#ic creator de /enificii, turis#ul a fost defint $n
variante dinte cele #ai felurite9 :arta de a c(l(tori pentru propria pl(cere; , :activitate din ti#pul
li/er care const( $n a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţ(, pentru distracţie, odi*n(,
$#/og(ţirea eperienţei şi culturi, datorit( cunoaşteri unor noi aspecte u#ane şi a unor peisaje
necunoscute; ,:feno#en al ti#purilor noastre, /azat pe creşterea necesit(ţi de refacere a s(n(t(ţi
şi de sc*i#/are a #ediului $nconjur(tor, cultivare a senti#entului pentru fru#useţile naturi ca
rezultat al dezvolt(ri co#erţului, industriei şi al perfecţion(ri #ijloacelor de transport;.5ctivitatea turistic( este /ine susţinut( de un valoros potenţial turistic )diferenţiat de la
ţar( la ţar(, $n funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turis#. Mai cunoscute $n practica
turis#ului #ondial sunt9 turis#ul /alnear, cu o larg( dezvoltare $n teritoriu, practicat pentru cura
*elioter#( sau cli#ateric( sau av0nd alte #otivaţii terapeutice< turis#ul #ontan şi de sporturi de
iarn(, practicat pe arie larg( pentru dru#eţie, cura cli#ateric( şi practicarea sporturilor de iarna<
turis#ul de cur( /alnear(, prin care se valorific( $nsuşirile terapeutice ale unor factori naturali
+izvoare ter#al şi #inerale, n(#oluri, aer ionizat-.
2
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 3/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
Cadrul natural al =o#0niei, ca o $n#(nunc*ere a ele#entelor fizico)geografice este o
co#ponent( de /az( şi relativ constant( a ofertei turistice, care deter#in( sau influenţeaz(
direcţiile, #(ri#ea şi structura activit(ţii de turis# pe ansa#/lu ţ(rii sau la nivel regional şi
local. ezvoltarea econo#ica şi social( a =o#0niei are i#plicaţii #ari şi asupra activit(ţii de
turis# at0t prin crearea unei infrastructuri generale +c(i de co#unicaţie şi #ijloace de transport-
dotarea cu utilaje şi construirea /azei te*nico)#ateriale specifice turis#ului, diversificarea
/unurilor de consu# şi a produselor agroali#entare etc., c0t şi prin realizarea unor o/iective
econo#ice aparţin0nd altor ra#uri, dar care intereseaz( şi turis#ul +/araje şi lacuri de
acu#ulare, *idrocentrale, o/iective industriale, lucr(ri de art( inginereasc(, palate de cultura
etc.- unele dintre ele devenind o/iective de #are atracţie turistic(.
Mi)a# ales aceasta te#( pentru proiectul de specialitate deoarece judeţul Mureş
reprezint( un i#portant centru cultural, istoric şi religios. >udeţul a dat patri#oniului naţional
inesti#a/ile valori #ateriale şi spirituale şi are o activitate turistic( dezvoltat(.
Principalele competenţe (izate prin acest proiect sunt)
• 5nalizeaz( co#ponentele produsului turistic<
• Concepe produse turistice<
• =ealizeaz( co#ercializarea şi pro#ovarea produselor turistic<
• ?la/oreaz( politica de produs<
• Coordoneaz( politica de distri/uţie şi pro#ovare<
• ta/ileşte strategiile de co#ercializare a produsului turistic<
• 5plic( nor#ele de dezvoltare dura/il( referitoare la protecţia #ediului şi a
resurselor turistice<
• ?cono#iseşte resursele i#plicate $n industria turistic(.
!
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 4/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
CAPI'*+U+ IA,&-AR&A %&*%RAIC/
0.0. +ocalizarea din punct de (edere geografic
>udeţul Mureş este situat $n zona central)nordic( a ţ(rii $n centrul odişului 'ransivaniei,fiind cuprins $ntre #eridianele 2!@AAB şi 2A@14B longitudine estic( şi paralele 46@%B şi 4&@B
latitudine nordic(. >udeţul se $ntinde $ntre cul#ile #untoase ale C(li#anului şi Durg*iului p0n(
$n odişul '0rnavelor şi C0#pia 'ransilvaniei.
5a fizico)geografic( a judeţului este r0ul Mureş care str(/ate judeţul de la E? c(tre 7
pe o distanţ( de 14 F#< r0ul $#pru#ut0nd şi nu#ele Mureş, judeţului.
igura nr.0.0. 1arta judeţului ureş
4
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 5/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
>udeţul Mureş se $nvecineaz( cu alte şapte judeţe. La nord)est cu judeţul uceava pe o
distanţ( 1A Filo#etri, li#ita fiind cul#ile #asivului C(li#ani. e latura estic( pe o distanţ( de
1! Filo#etri se $nvecineaz( cu judeţul arg*ita. La etre#itatea sud)estic( judeţul Mureş se
$nvecineaz( pe o porţiune de 2 F# cu judeţul Graşov. Hn partea de sud)vest pe o distanţ( de 8
de F# se $nvecineaz( cu judeţul i/iu si cu judeţul 5l/a pe o distanta de 4 F#., *otar cuprins
$ntre '0rnava Mic( şi r0ul Mureş. La confluenţa 5rieşului cu Mureşul $ncepe graniţa cu judeţul
Cluj, $n partea de vest a judeţului Mureş. Hn partea de nord pe o distanţ( de 1 F#, judeţul
Mureş se $nvecineaz( cu judeţul Gistriţa)E(s(ud linia de de#arcaţie dintre cele dou( judeţe fiind
dealurile din C0#pia 'ransilvaniei, u/carpaţii interni iar spre final Munţii C(li#ani la o
altitudine de 2 #.
Căi de acces) in totalul de 1846 F# de dru#uri pu/lice, 18I reprezint( dru#uri de
interes naţional, 4I fiind de i#portanţ( judeţeana şi 41I de interes co#unal. Liniile aeriene
leag( #unicipiul '0rgu Mureş de Gucureşti, Gudapesta şi i/iu, #odernul aeroport fiind
a#plasat $n 7idrasau, la 12 F# de reşedinţa judeţului, pe dru#ul european ?6 ce leag( '0rgu
Mureş)ul de Cluj)Eapoca. uprafaţa judeţului este de 6&14 F#J< deţin0nd astfel locul 11 $n lista
judeţelor =o#0niei ordonate descresc(tor dup( suprafaţ(. Krganizarea ad#inistrativ(9 o
reşedinţ(9 '0rgu Mureş trei #unicipii9 =eg*in, ig*işoara, '0rnaveni, dou( oraşe9 ernut,
Luduş, ovata aproi#ativ %2 de co#une, ee#ple9 olov(stru, 5luniş, Geica de >os, Gogota,Durg*iu.
.
A
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 6/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
0.2. Caracterizarea şi istoricul judeţului ureş
>udeţul Mureş este a#plasat $n partea central)nordic( a 'ransilvaniei, la intersecţia c(ilor
de co#unicaţie dinspre Moldova, Mara#ureş şi Crişana. >udeţul Mureş, cu o suprafaţ( de 6.6%6
F#2, se g(seşte $n zona central ) nordic( a =o#0niei, reprezent0nd aproi#ativ !I din $ntreaga
suprafaţ( a ţ(rii.
Istoricul judeţului ureş este legat de pri#a atestare docu#entar( a oraşului '0rgu
Mureş, reşedinţ( de judet a judeţului Mureş, care dateaz( din anul 1!!2, c0nd localitatea apare cu
nu#ele de "oru# iculoru# )'0rg al ecuilor $ntr)o dija#a papal(. 5lte denu#iri din aceasta
perioad( poart( a#prenta negustorilor care au tranzitat oraşul sau care au f(cut sc*i#/uri cu
populaţia /(ştinaş(.
Der#anii au nu#it oraşul Eeu#arFt3 adica '0rgul Eou, iar grecii ajunşi $n arculintracarpatic $l nu#esc 5gropolis 4 '0rgul Cerealelor.
Kraşul '0rgu Mureş este #enţionat din nou $n anul 1!& su/ denu#irea de Eovu# "oru#
iculoru# ) '0rg Eou al ecuilor şi poate fi gasit $n docu#entele vre#ii ca zeFelvasar*el 4
'0rgul ecuiesc $n li#/a ro#an(. rin diplo#a din 2% aprilie 1616, Get*len D/or sc*i#/(
$ncadrarea oraşului din t0rg $n oras regesc şi este adoptat şi noul nu#e '0rgul Mureş.
5fir#ata ca t0rg3 localitatea 'argu Mures şi)a sta/ilit locul $n istoria şi econo#ia zonei,
contri/uind din plin la dezvoltarea acesteia.
Relief
Caracteristica principal( a judeţului Mureş3 este variaţia de relief $nt0lnit( aici, de la
v0rfurile Carpaţilor =(s(riteni p0n( la odişul '0rnavelor precu# şi #unţii vulcanici C(li#ani si
Durg*iu ce se desf(şoar( $n partea de nord a judeţului.
6
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 7/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
'eritoriul judeţului se constituie $ntr)o depresiune intracarpatic( ce co/oar( uşor $n trepte,
de pe piscurile vulcanice ale Munţilor C(li#ani +21 #- şi ai Durg*iului spre #ijlocul C0#piei
'ransilvaniei +28 #-, /r(zdat fiind de r0ul Mureş ) ce str(/ate judeţul pe o lungi#e de 18 F#,
şi frag#entat de afluenţii s(i9 '0rnava Mic(, '0rnava Mare, Durg*iul şi Eirajul. Munţii C(li#ani
sunt cei #ai $nalţi #unţii de origine vulcanic( din =o#0nia.
5ctivitatea turistic( a judeţului Mureş este sustinut( de eistenţa unei infrastructuri
cuprinz0nd nu#eroase unit(ţi de cazare de diferite tipuri9 *otele, pensiuni, *anuri, #oteluri,
ca/ane turistice, ca#pinguri şi unit(ţi tip c(suţ(, ta/ere de elevi şi preşcolari. 5cestea dispun de
peste &2 de locuri de cazare. >udeţul Mureş se afir#( cu un potenţial turistic ridicat, $ntruc0t
pe $ntreg teritoriul judeţului sunt concentrate o/iective turistice variate şi de #are valoare, $ntrecare se evidenţiaz(9 cetatea #edieval( ig*işoara, staţiunea /alneocli#ateric( ovata, sectorul
#ontan al 7(ii Mureşului, #unicipiul '0rgu Mureş.
Nn rol i#portant $n turis#ul judeţului Mureş revine şi staţiunilor locale9 0ngiorgiu de
Mureş, deciul de >os şi >al/eniţa, cu ape s(rate, n(#oluri, ape iodurate şi clorurate.
rincipalele o/iective turistice din judeţul Mureş sunt9
O Municipiul '$rgu)Mureş cu Cetatea Medieval(, alatul Culturii, Gi/lioteca 'eleFi,gr(dina zoologic( +a doua ca #(ri#e din ţar(-<
O Municipiul ig*işoara cu Cetatea Medieval(, singura cetate locuit( din ?uropa<
O taţiunea /alneocli#ateric( ovata, situat( la 6 F# de '$rgu Mureş, renu#it( prin
lacul *elioter#ic Nrsu, cu ap( s(rat( şi calit(ţi curative deose/ite<
O ectorul #ontan al 7(ii Mureşului cu localit(ţile t0nceni, Lunca Gradului, eda,=(stoliţa, Durg*iu ofer( posi/ilit(ţi de dru#eţii şi practicarea sporturilor de iarn(.
&
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 8/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
CAPI'*+U+ IIP*'&N5IA+U+ 'URIS'IC A+ 6U7&5U+UI
UR&,
2.0. Potenţialul turistic natural
Resurse naturale
e suprafaţa judeţului pot fi identificate ur#(toarele unit(ţi de relief9 Munţii vulcaniciC(li#ani)Durg*iu, ealurile su/carpatice transilv(nene ale =eg*inului şi '0rnavei Mici, podişul
'0rnavelor şi C0#pia colinar( a 'ransilvaniei. =egiunile deluroase şi depresionare din judeţul
Mureş sunt9 epresiunea 7(lenii de Mureş, Culoarul intercolinar al =eg*inului +ealurile
'eleacului-, epresiunea ovata)raid, ealurile Gic*iş, epresiunea (#ieni)C*i/ed)olocna,
Cul#ea 'rei ate, epresiunea 0ngeorgiu de (dure.
=elieful colinar şi de podiş deluros este prezent pe suprafaţa judeţului $ntr)o proporţie de
AI. in cealalt( ju#(tate fac parte dealurile su/carpatice transilv(nene şi #unţii vulcaniciC(li#ani ) Durg*iu. rofilul topografic al reliefului apare su/ for#a unei cur/e *ipsografice
8
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 9/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
ascendente cu relative ec*ili/r(ri orizontale şi salturi alti#etrice pe sectoare av0nd ca punct de
#ini# 7alea Mureşului din apropierea Luduşului cu o altitudine de ! # şi ca punct de #ai#
creasta Munţilor C(li#ani la 21 #. e suprafaţa judeţului pot fi identificate ur#(toarele unit(ţi
de relief9 Munţii vulcanici C(li#ani)Durg*iu, ealurile su/carpatice transilv(nene ale
=eg*inului şi '0rnavei Mici, podişul '0rnavelor şi C0#pia colinar( a 'ransilvaniei.
unţii Călimani ocup( o arie de 2 F#J pe teritoriul judeţului. ectorul aflat pe
teritoriul judeţului Mureş este descris de v0rful ietrosu, vf. =(c*itişu, v0rful Gistricioru p0n( la
r0ul Mureş spre sud, p0raiele Lo#aş şi C(li#(nel $n est, iar spre vest v0rful oiana 'o#ii şi
oiana Gistrii. Crestele #untoase sunt for#ate din andezite pe suprafaţa acestora o/serv0ndu)se
ur#e ale glaciaţiunii #ai ales $n zona v0rful ietrosu dar şi din aglo#erate pe platourile
vulcanice acoperite de p(şuni alpine. e #enţionat este şi v0rful caunul +1!81 #- a c(rui contur
poate fi ad#irat $n $ntregi#e din depresiunea 7(lenii de Mureş.
unţii %urg8iului pe teritoriului judeţului se $ntind de la defileul Mureşului p0n( la
partea nordic( a Munţilor arg*itei p0n( la alinia#netul descris de v0rfurile G(tr0na, Crucii,
'(tarea, "0ncelu şi aca. Masivul este /r(zdat de #ici defilee create $n ur#a eroziunii de c(tre
r0urile care traverseaz( #asivul.
7efileul ureşului se $ntinde $ntre 'opliţa şi eda este lung de !A F#, fiind s(pat de
r0ul Mureş $n catena for#at( de #unţii C(li#ani şi arg*ita. Hn acest sector valea Mureşului este$ngust(, versanţii fiind foarte apropiaţi, pe alocuri doar r0ul av0nd spaţiu pentru trecere. in acest
#otiv st0ncile de andezit care #(rginesc defileul au fost str(punse de tuneluri pentru a per#ite
construirea c(ii ferate.
7ealurile su#carpatice transil(ănene sunt for#ele de relief care fac trecerea de la zona
#untoas( la odişul 'ransilvaniei. =egiunile deluroase şi depresionare din judeţul Mureş sunt9
epresiunea 7(lenii de Mureş, Culoarul intercolinar al =eg*inului +ealurile 'eleacului-,
epresiunea ovata)raid, ealurile Gic*iş, epresiunea (#ieni)C*i/ed)olocna, Cul#ea 'reiate, epresiunea 0ngeorgiu de (dure.
Podişul 'ransil(aniei pe teritoriul judeţului este for#at din ur#(toarele su/unit(ţi9
odişul '0rgu Mureş, odişul '0rnavelor, odişul >acodului, odişul 70n(torilor, odişul
0rti/aciului, odişul u#/r(veni.
C9mpia 'ransil(aniei este situat( $n nordul judeţului la altitudini #edii de 4 # fiind
/r(zdat( de v(i s(pate $n argil(, #arne, nisipuri sar#atice, alunec(ri care au /locat r0urile
for#0nd lacuri ) a#enajate ulterior $n eleştee. =elieful caracteristic este de do#uri gazeiferedegradate de apele curg(toare for#0nd lunci largi şi col#atate. nterfluviile sunt cultivate,
%
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 10/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
solurile fiind fertile, acesta fiind şi #otivul pentru care cul#ile do#oale au fost denu#ite
Pc0#pieP. Hn partea de vest a judeţului c0#pia pri#eşte un caracter de step(, iar $n est creşte
gradul de $#p(durire odat( cu creşterea altitudinii, acest fapt per#iţ0nd deli#itare a dou(
su/unit(ţi9 C0#pia (r#aşului şi ealurile M(d(raşului.
Clima
>udeţul Mureş se afl( $n sectorul de cli#at continental)#oderat de dealuri şi p(duri
precu# şi $n sectorul cli#ei de #unte. 0n( la #ijlocul anilor Q% cli#a judeţului avea ur#(torul
specific9 veri #ai c(lduroase şi ierni lungi şi reci, cu prec(dere $n zonele #ontane din nord)estul
judeţului. Hn partea de vest a judeţului cli#atul are nuanţe #ai aride, verile fiind $n general #ai
secetoase şi #ai calde.
'e#peraturile #edii anuale sunt $ntre 2@)4@C $n partea de est şi 8@)%@C $n partea de vest,
luna cu te#peraturile cele #ai ridicate fiind iulie cu 18@)1%@C, iar cea cu te#peraturile cele #ai
sc(zute ianuarie cu )!@)A@C. 'e#peraturile etre#e $nregistrate pe suprafaţe judeţului au fost
)!2@C $n anul 1%42 la '0rgu Mureş şi R4@C $n C0#pia 'ransilvanie la (/ed $n anul 1%A2.
e la $nceputul secolului p0n( $n anii Q8 s)a $nregistrat o #edie a precipitaţiilor de 62&, 1
##, cel #ai u#ed an din acest interval fiind anul 1%&4 cu &4A,6 ##, iar cel #ai secetos cu
44!,& ## anul 1%46.
loră
atorit( factorilor fizico)geografici vegetaţia este diferenţiat( $n funcţie de zonarea
altitudinal(. in perspectiva aspectelor floristice judeţul Mureş poate fi $ncadrat $n provincia
dacic(, partea #ontan( din nord)est face parte din ţinutul Carpaţilor Krientali, iar zona de deal
din ţinutul Gazinului 'ransilvaniei.
7egetaţia etajului alpin este for#at( din pajişti pri#are, ier/uri +gra#inee alpine- şi
tuf(rişuri pitice $n su/etajul superior.
Hn su/etajul inferior +altitudini de su/ 2 #- vegetaţia este for#at( din pajişti pri#areşi secundare $nsoţite de p(ruşc( +"estuca supina-, ţ(poşic( +Eardus strict(-, iar/a st0ncilor
+5grostis rupestis-, jneap(n +inus #ontana-, ienup(r +>uniperus si/irica- şi anin verde +5lnus
viridis-.
Hn etajul #ontan +$ntre 8)16 #- vegetaţia este for#at( din9 #olidişuri +icea ecelsa-
a#estecate cu /rad +5/ies al/(-, fag +"agus silvatica-, anin al/ +5lnus incana-, anin negru
+5lnus glutinosa-, lariţ( +Lari decidua-. afinişuri, z#eurişuri, etc. 7egetaţia etajului de deal şi
podiş este grupat( $n 2 su/etaje9 su/etajul gorunetelor şi su/etajul stej(retelor. in pri#acategorie pot fi enu#erate ur#(toarele9 gorun +Suercus petraea-, cer +Suercus cerris-, g0rniţ(
1
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 11/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
+Suercus fraineto-, carpen +Carpinus /etulus-, tei +'ilia cordata-, frasin +"rainus ecelsior-,
ar/uşti precu# alunul +Corillus avelana-, cornul +Cornus #as-, s0ngerul +Cornus sanTuinea-,
le#nul c0inesc +Ligustru# vulgare-, poru#/arul +runus spinosa-, #(ceşul +=osa canina-.
in su/etajul stej(retelor pot fi #enţionate9 stejarul +Suercus ro/ur-, teiul, arţarul,
frasinul, ul#ul, jugastrul, pajişti su/ for#a f0neţelor şi p(şuni naturale.
7egetaţia etajului de step( antropogen( cuprinde vegetaţii din vestul C0#piei
'ransilvaniei din care #erit( a#intite9 /ujorul ro#0nesc +aeonia tenuifolia-, ris *u#ilisul,
tepa stenop*ilia,etc.
7egetaţia intrazonal( constituit( din p(duri de lunc(, f0neţe de lunc(, stuf, papur(, etc.
aună
Ca şi zon( zoogeografic( judeţul Mureş se $ncadreaz( $n provincia dacic( cu o faun(
diferenţiat( $n ! etaje9 etajul #ontan, etajul de deal şi podiş, etajul apelor curg(toare.
?tajul #ontan este for#at din variate specii av0nd nu#eroşi reprezentanţi printre care9
cer/ul carpatin +Cervus elap*us carpaticus-, ursul /run +Nrsus arctos-, r0sul +Ln ln-, jderul
+Martes #artes-, jderul de piatr( +Martes foina-, pisic( s(l/atic( +"elis silvestris-, veveriţa
+ciurus vulgaris-, #istreţul +us scrofa-, lupul +Canis lupus-, C(prioara +Capreolus capreolus-,
cocoşul de #unte +'etrao urogallus-, cocoşul de #esteac(n +Lrurus tetri-, /u*a +Gu/o /u/o-,
*u*urezul +stri aluco aluco-, piţigoiul de #unte +aruş #ontanus-, etc.
in /iotopul apelor curg(toare de #unte pot fi a#intite speciile9 p(str(vul +al#o trutta-,
lipanul +'*#alus t*#alus-, lostriţa +uc*o *uc*o-, porcuşorul de #unte +Do/io go/io-.
Hn etajul de deal şi podiş pot fi $nt0lnite ur#(toarele9 ani#ale ) iepurele +Lepus
europaeus-, c(prioara, veveriţa, nev(stuica +Mustella nivalis-, p0rşul +Dlis glis-, or/etele, c(ţelul
p(#0ntului +pala leucodon transslvanica-, p(s(ri ) cicoc(nitoarea +ro/ates #ajor-, gaiţa
+Darrulus glandaris-, gaia +Milvus #ilvus-, pup(za +Npupa epops-, turturica +treptopelia turtur-,
poru#/elul gulerat +Colu#/a palu#/us-, cinteza +"ringilla #ontifringilla-, grangurele +Kriolusoriolus-, cucul +Cuculus canorus-, fazanul +*asianus colc*icus-, etc.
?tajul apelor curg(toare şi lacustre cuprinde #ai #ulte specii de vieţuitoare9 peşti ) crapul
+Cprinus carpio-, cleanul +Leuciscus sTualius-, ştiuca +?so lucinus-, so#nul +ilurus glanis-,
r(ci +5stacus-, #oluşte, raţele s(l/atice +5nas platr*nc*os-.
11
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 12/31
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 13/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
*ectare, din care A *ectare oglinda de ap(, cu a#enaj(ri #oderne, ştranduri, terenuri de sport şi
case de agre#ent- gr(dina zoologic( +a doua ca #(ri#e din ţar(-.
Cetatea #edieval( ig*işoara a fost construit( $n secolul al 37)le de coloniştii ger#ani.
?ste singura cetate #edieval( locuit( $n $ntregi#e din ?uropa şi este vizitat( de nu#eroşi turişti
din $ntreaga lu#e. Eu#eroasele #onu#ente de o #are valoare istoric( şi artistic(, zidurile şi
turnurile de ap(rare ale cet(ţii, cele peste 1 de case vec*i, Giserica din eal, scara acoperit(,
Giserica M(n(stirii o#inicane, Casa 7eneţian(, Casa cu cer/i, Casa 7lad racul, 'urnul cu
ceas fac din centrul istoric al ig*işoarei una dintre cele #ai #ari valori culturale şi istorice din
estul ?uropei.
taţiunea /alneocli#ateric( ovata este situat( la 6 de F# de '0rgu Mureş, la poalele
Munţilor Durg*iu şi ofer( factori curativi de #are eficienţ( $ntr)un nu#(r #are de afecţiuni.
unctul de atracţie al staţiunii este lacul *elioter#ic Nrsu cu ap( s(rat(, unul dintre puţinele de
acest fel din ?uropa.
'!rgu4ureş
alatul 5d#inistrativ şi alatul Culturii, construite $n stil ecession, de c(tre edilul
Gernad Dorg sunt f(r( $ndoial(, cele #ai fru#oase construcţii ale oraşului şi pri#ele care se
evidenţiaz( $n faţa oric(rui vizitator. alatul 5d#inistrativ, cl(direa Consiliului >udeţean Mureş,
a fost ter#inat( $n anul 1%&. e un secol, ceasul din turnul acesteia #(soar( ti#pul oraşului.5cesta are o $n(lţi#e de 6 de #etrii, poate fi vizitat de c(tre turişti şi ofer( o panora#(
i#presionant( a centrului oraşului.
Palatului Culturii3 te#inat $n anul 1%1!, i#presioneaz( oc*iul at0t prin decoraţiile
interioare c0t şi prin cele eterioare9 acoperişul din ţigle policro#e, orna#entele de #ajolic(,
#ozaicul #onu#ental, /asoreliefurile de /ronz, orna#entele de piatr(, frescele, ferestrele cu
vitralii, picturile aurite. alatul Culturii g(zduieşte i#portante instituţii cultural)artistice9
Gi/lioteca >udeţean(, Muzeul de storie, Muzeul de 5rt(, "ilar#onica. Krga din sala de concertea alatului este una din cele #ai #ari din ?uropa Central)estic(. Hn aşa nu#ita Wsal( a oglinzilor;
cu oglinzi veneţiene şi ferestre cu vitralii inspirate din /alade populare secuieşti, se ţin
nu#eroase recepţii şi alte eveni#ente i#portante.
"i#lioteca 'ele:i a fost construit( $n 1&%% de c(tre Contele 'eleFi a#uel, cancelarul
'ransilvaniei, un /i/liofil de reputaţie internaţional(. Construcţia /aroc( a fost conceput( special
ca /i/liotec(, av0nd ca e#/le#( /ufniţa, pas(rea $nţelepciunii. 'eleFi a $nfiinţat /i/liotec( cu
4. de c(rţi, la care ulterior au fost ad(ugate alte 8., reprezent0nd colecţia Gi/lioteciiGolai. Mo#entan /i/lioteca cuprinde peste 2. de volu#e, printre care 66 de incuna/ule şi
1!
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 14/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
o #ulţi#e de opere şi ediţii rare, c0t şi o epoziţie #e#orial( a #ate#aticienilor Golai "arFas
şi Golai >anos X ulti#ul fiind creatorul geo#etriei neeuclidiene.
Cetatea '!rgu4ureş, $nceput( la sf0rşitul secolului al 37)lea şi ter#inat( $ntre 16A)
16A6 su/ co#anda judelui Gorsos 'a#aş, este un spaţiu de istorie, cultur( şi relaare pentru
locuitorii oraşului. Cetatea are & /astioane unite printr)un zid fortificat care cuprinde o curte
interioar( unde se g(sesc Giserica =efor#at( şi Cl(dirile Manutanţei. Cinci din cele & /astioane
poart( nu#ele /reslelor t0rgu#ureşene, care potrivit tradiţiei, le)au $ntreţinut9 t(/(carii, croitorii,
#(celarii, fierarii, dogarii. Hn zilele noastre cetatea a devenit spaţiul de desf(şurare a unor
#anifest(ri culturale de referinţ(9 s(r/(toarea WUilelor '$rgu)Mureşene;, W"estivalul Gerii;,
W(r/(toarea 7inului şi Mustului;, WKr(şelul Copiilor;, precu# şi alte eveni#ente de interes
pentru locuitorii oraşului.
uzeul de etnografie numit şi Palatul 'oldalagi dup( nu#ele celui care la construit,
contele 'oldalag LslY, se nu#(r( printre cele #ai fru#oase palate $n stil /aroc construite $n
'ransilvania. in anul 1%84, ea ad(posteşte secţia de ?tnografie şi 5rt( opular( a Muzeului
>udeţean Mureş. Cl(direa a fost construit( $ntre anii 1&A8)1&&2 de ar*itectul francez >ean Louis
QKrr, care pri#eşte su#a de 8 de florini. 5re o decoraţie i#presionant( tipic( stilului /aroc
c*iar cu o not( de fastuozitate, ceea ce a f(cut s( i se aplice etic*eta de P/aroc fastuos de
'ransilvaniaP. ?ra aceast( grandoare a no/ili#ii #ag*iare care se traduce, $n eteriorul cl(dirii, prin g*irlande care $#podo/esc pereţii, pilaştri adosaţi, spr0ncene $n stucatur( +decoraţie $n
g*ips- la ferestre şi lucarne su/ for#( de scoic( la acoperiş. Eu tre/uie uitat /lazonul care
confir#( poziţia social(. Hn interior, stilul este susţinut de /olţile cu penetraţii şi de decoraţia cu
vrejuri realizate tot $n stucatur(. )au #ai p(strat $n palat, $n interior, so/ele de teracot( cu
frontoane şi ca*le pictate şi s#(lţuite $n fiecare $nc(pere av0nd alt( tonalitate coloristic(.Cl(direa
a avut diferite funcţionalit(ţi, iar din anul 1%84 ad(posteşte secţia de ?tnografie şi 5rt( opular(,
iar din 1%%4 a devenit Muzeu. Muzeul deţine $n jur de 6. de o/iecte, patri#oniul reprezint(,din punct de vedere al conserv(rii şi al valorific(rii zona Mureşului superior, C0#pia
'ransilvaniei şi Uona '0rnavelor. ?ste co#pus din o/iecte de le#n, ţes(turi şi cus(turi, cera#ic(
popular(, piese din #aterial care aparţin culturii populare şi icoane pe sticl( şi le#n. 'e#atica
epoziţiei, care a r(#as aceeaşi din 1%84, de la desc*iderea oficial( a acestui #uzeu, este
PNnitate, continuitate, originalitate $n arta popular( din judeţul MureşP şi reprezint( ca# 18I din
patri#oniul eistent $n 1%84, $n jur de %8A de piese. ?poziţia de /az( este susţinut( de
nu#eroase alte #anifest(ri epoziţionale av0nd caracter periodic, fie c( au fost co#e#orative, prin inter#ediul c(rora i s)a adus un o#agiu $nte#eietorului etnografiei #ureşene ) 5urel
14
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 15/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
"ili#on, sau de punere $n evidenţ( a patri#oniului eistent. =olul #uzeului va fi şi $n continuare
de #are relevanţ( pentru a evidenţia tradiţiile populare, arta popular( din zona noastr(.
uzeul 6udeţean ureş 4 Nna dintre cele #ai i#portante cl(diri din '$rgu)Mureş
specifice neoclasicis#ului a fost construit(, la iniţiativa ociet(ţii ?cono#ice şi Culturale a
ecuilor ca Muzeu de 5rt( ndustrial(, $ntre anii 18% X 18%!. Lucr(rile au fost efectuate de
#eşterii ofalvi >ozsef şi l Yos.
%rădina -oologică ) din #unicipiul '$rgu)Mures reprezint( un i#portant punct de
atracţie pentru populaţia local( şi pentru turişti. Dr(dina Uoologic( din '$rgu)Mures aniverseaz(,
$n fiecare an, la data de 4 octo#/rie, PUiua nternaţional( a 5ni#alelorP, prilej cu care sunt
derulate diverse progra#e educative şi se a#enajeaz( o epoziţie fotografic(.
"iserica romano ;catolică
ta/iliţi $n 1&2 $n oraş, iezuiţii construiesc $ntr)o pri#( etap(, o /isericuţ( din le#n,
vizitat( $n 1&& de principele =Foczi "rancisc al )lea. Hn 1&!! ordinul iezuit este dizolvat şi
/iserica trece $n st(p0nirea catolicilor. Giserica a fost construit( $ntre anii 1&28)1&A, #eşterul
acestei construcţii este =onnrod din c*Zal/ac*. lanul realizat de el pentru aceast( /iseric( a
fost ulterior de referinţ( la construcţia /isericilor catolice din 'ransilvania.
"aţada /isericii este do#inat( de dou( turnuri care se ter#in( cu ele#ente /ul/ifor#e
tipice pentru stilul /aroc, aceste turnuri sunt şi un ele#ent de identitate şi unul care$nfru#useţeaz( ur/anistic #unicipiul. Hntre cele dou( turnuri frontispiciul principal este $nc*is şi
este $ncadrat de un atic su/ for#( de volut(. ou( uşi practicate $n zidul celor dou( turnuri au rol
funcţional pentru a ajunge la clopotele din turnuri care au o rezonanţ( de #are fru#useţe, iar
nişele de deasupra intr(rilor au a#plasate statuile a dou( personalit(ţi i#portante ale ordinului
iezuit9 f. "rancisc de 3aver şi f. gnat.
Giserica a fost pictat( $n 1% de zir#ai Gela, #otivul principal este o copie dup( aolo
7eronese, P5dorarea MagilorP. 'avanul /isericii este o /olt( cu penetraţii de aceea spaţiul per#ite a/ordarea şi altor te#e printre care este PHn(lţarea Mariei la ceruriP. Gog(ţia
orna#entaţiei, a #aterialelor şi a culorilor sugereaz( şi confir#( un a#/ient specific stilului
/aroc< pictura, sculptura şi #o/ilierul vin s( respecte acest criteriu unic. 5ltarul principal al
construcţiei interioare este flancat de patru coloane. 5 fost conceput şi finalizat $n 1&AA de doi
sculptori9 5nton c*uc*/auer şi >o*anes Eac*tigau şi pictorul Mic*ael 5ngelo Nnter/erger la
co#anda grofului aller Da/or şi a soţiei sale aniel UsYfia.
K alt( pictur( reprezent0nd PGotezul lui susP aflat( pe altar $ntregeşte so#ptuozitatea
1A
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 16/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
acestei decoraţii altarului. Hntr)un spaţiu de interculturalitate ca acela al #unicipiului '$rgu)
Mureş, prezenţa acestei /iserici aduce o not( de diversitate.
Geneficiind de un cadrul natural deose/it X un parc pe #alul #icului lac de acu#ulare
for#at de /arajul de peste Mureş X Co#pleul de 5gre#ent şi port WMureşul; ofer( #ultiple şi
variate posi/ilit(ţi de recreere şi divertis#ent. Cunoscut $n plan local şi su/ denu#irea de WZeeF)
end;, co#pleul a pornit de la un /azin de canotaj, ajung0nd $n prezent s( cuprind( alte patru
/azine, de di#ensiuni şi ad0nci#i diferite, destinate at0t $not(torilor c0t şi celor care nu au
deprins $nc( $notul. ?ist( posi/ilitatea $nc*irierii unor a#/arcaţiuni pentru /azinul de canotaj,
c0t şi alte ec*ipa#ente pentru desf(şurarea unor activit(ţi sportive. unt a#enajate terenuri de
#ini)fot/al, /asc*et, *and/al, volei, tenis, precu# şi pentru alte activit(ţi recreative. Hn sezonul
estival, la Co#pleul WVeeF)end; $şi petrec ti#pul li/er, $n #edie 6. de persoane pe zi,
av0nd loc diverse spectacole $n aer li/er, discoteci, concursuri, reprezentaţii sportive.
Sig8işoara
Cetatea ig*işoara, cea #ai fru#oas( şi #ai /ine p(strat( cetate or(şeneasc( din
'ransilvania a pri#it de)a lungul ti#pului apelative ca9 Werla 'ransilvaniei;, W#(rg(ritar al
'ransilvaniei;, ;Eurn/erg transilv(nean;. ig*işoara ni se $nf(ţişeaz( ca un verita/il oraş)#uzeu,
oferind vizitatorului #odern şansa rar( de a realiza o $ntoarcere $n ti#p, $n at#osfera #edieval(
de acu# c0teva sute de ani. ig*işoara este inclus( $n anul 1%%% $n patri#oniul NE?CK, fiindconsiderat( cel #ai /un ee#plu din 'ransilvania şi din ?uropa central( pentru un fost oraş de
#eşteşugari şi agricultori, lucru docu#entat prin for#ele ar*itectonice ale caselor vec*i, cu porţi
carosa/ile şi curţi interioare. Kraşul este atestat de la anul 128 su/ nu#ele de Castru# se. u/
pav(za turnului cu ceas se ad(posteşte casa $n care a locuit, $ntre anii 14!1)14!A, 7lad racul,
fiul lui Mircea cel G(tr0n şi tat(l lui 7lad [epeş.
Reg8in
:Kraşul de pe eal W sau WKraşul 7iorilor;, cu# este el cunoscut $n docu#ente, este aldoilea #unicipiu al judeţului ca #(ri#e, nu#(r de locuitori şi i#portanţ( econo#ic(. 5testat(
docu#entar $n anul 1228, /urg sas $n ti#pul evului #ediu a fost centru al luptei pentru
e#anciparea naţional( şi #unicipalitate din anul 1%%4. ?#/le#ele oraşului sunt Giserica
(seasc(, construit( $n 1!! $n stilul gotic transilvan şi Wpira#ida viorilor;, o statuie care ne
rea#inteşte de #eşteşugul care face cele/ru acest oraş9 construcţia de viori. nteresul turistic este
sporit de prezenţa, la doar 6 F# de oraş, a /azinelor s(rate de la deciu şi >a/eniţa şi a v(ii
Durg*iului, care este una dintre Wrezervaţiile; de folclor şi tradiţie ro#0neasc(, unde $nc( #ai
16
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 17/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
pute# vedea #(rturii de viaţ( tradiţional(9 case de le#n, v0ltori şi alte instalaţii ţ(r(neşti
acţionate de ap(. "ier(rii, potcov(rii s(teşti, precu# şi instalaţii pentru distilarea rac*iului.
'9rnă(eni
Hn vec*ile docu#ente, ealurile '0rnavelor au fost nu#ite WVeinland;, adic( W[ara
7inurilor;. e v(ile '0rnavelor, #ai #ulte aşez(ri atest( prezenţa s(seasc( ti#p de secole. Hn
localitatea G(gaciu sau D(neşti eist( condiţii pentru practicarea turis#ului rural.
e l0ng( cetatea ig*işoarei, pe care a# #enţionat)o deja, #ai eist( $n judeţ o serie de
castele şi cet(ţi foarte fru#oase şi interesante, deşi prea puţin pro#ovate. rintre acestea se
nu#(r(9 cetatea ţ(r(neasc( şi Giserica fortificat( de la asc*iz, castelul Get*len de la Criş,
cetatea Gr0ncoveneşti, castelul Gorne#issza de la Durg*iu.
Sasc8iz
La sf0rşitul secolului al 37)lea a fost ridicat( Giserica evang*elic( fortificat( $n stil gotic.
'urnul /isericii se asea#(n( vizi/il cu 'urnul cu Ceas din Cetatea ig*işoarei, fiind una din cele
#ai fru#oase construcţii de acest gen din ar*itectura cet(ţilor s(seşti din
'ransilvania.5coperişul, $#/r(cat $n ţigl( s#(lţuit(, divers colorat(, ia for#a unei pira#ide
ascuţite, cu o volu#etrie /ogat( şi decorativ(. Hn ci#itirul /isericii, pe unele pietre funerare, sunt
inscripţion(ri vec*i de sute de ani. Cetatea (seasc( este construit( la aproi#ativ un F# de
localitate, pe v0rful unui deal $nalt de A#. nclude un zid de incint( cu patru turnuri de colţ şidou( turnuri de poart(, toate cu funcţie de paz( şi ap(rare. Hn incint( eist( o f0nt0n( de A#
ad0nci#e, care duce p0n( $n centrul localit(ţii. Cetatea a fost declarat( #onu#ent NE?CK $n
anul 1%%&.
Criş
Castelul Get*len Monu#ent istoric şi de ar*itectur( laic(, oper( a #ai #ultor generaţii,
conceput( dup( #odelul palatelor renascentiste ger#ane, Castelului Get*len i s)a i#pri#at de)a
lungul selolelor 37)37 stilul renascentist central)european. 5 fost construit $n etape diferite dec(tre fa#ilia conţilor Get*len. ecoraţiile eterioare sunt foarte rafinate. onjonul prezint( o
ra#arca/il( friz(, nu#it( Wfriza arcaşilor;. Hn castel funcţiona o tiparniţ(, la #ijlocul secolului al
37)lea. e la aceast( tiparniţ( au v(zut lu#ina zilei #ulte din lucr(rile originale ale fa#iliei
Get*len despre istoria 'ransilvaniei.
So(ata
ituat( la poalele Munţilor Durg*iului, la AA F# de '0rgu Mureş şi ! F# de =eg*in.?ste cunoscut( din ti#pul ro#anilor. e ruinele unei #ine de sare, dat0nd din acea vre#e, s)a
1&
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 18/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
for#at ulterior Lacul Nrsu. Hn secolul al 37)lea, locuitorii din satul ovata şi din $#prejuri#i
$ntre/uinţau apa s(rat( pentru /(i pentru a se trata de diferite /oli. Cu o lung( istorie a devenit
apoi staţiune /alneocli#ateric( de interes naţional, cu funcţionare per#anent(. 5pele s(rate
for#eaz( #ai #ulte lacuri9 Lacul Nrsu, Lacul 5luniş, 7erde, Eegru, =oşu, Mierlei, ce au ape
clorurate de #are concentraţie sodic( cu feno#ene de *elioter#ie. ?ste dease#enea propice
practic(rii sc*iului X iarna şi ec*itaţiei X vara. ndicat( pentru trata#ente ginecologice +$n pri#ul
r0nd sterilitate-, ale /olilor reu#atice, post)trau#atice, neurologice, endocrine, cardiovasculare,
der#atologice +psoriazis-.
S9ngeorgiu de ureş
5pele s(rate au efecte re#arca/ile $n tratarea reu#atis#ului, st(rilor post)trau#atice,
pro/le#elor neurologice, /olilor aparatului genito)urinar, /oli ale copiilor. H#pac*et(rile cu
n(#ol #ineral sunt folosite $n trata#ente ale /olilor reu#atice, ginecologice, afecţiunilor post)
trau#atice, *ipoparatiroidis#, nanis#ului *ipofizal, /olilor der#atologice. G(ile ter#ale au
a#enajate piscine pentru adulţi şi copii, spaţiu pentru trata#ent cu n(#ol, spaţiu pentru nudis#,
u#/rele, p(turi, scaune şi gardero/( gratuite, duşuri reci şi calde. taţiunea ofer( $#pac*et(ri cu
n(#ol, /(i calde $n piscin( şi van(, #asaj şi refleoterapie.
Ideciu de 6os
Co#un( este situat( pe #alul st0ng al r0ului Mureş, la A F# de #unicipiul =eg*in şi !&F# de #unicipiul '0rgu Mureş. atul reşedinţ( de co#un( a fost atestat docu#entar din anul
1!1%. taţiunea /alnear( X deciu G(i, situat( la altitudinea de !6A # este vestit( pentru izvoarele
de ap( clorurosodic(, pentru lacul s(rat şi n(#olul terapeutic. \trandul şi parcul din jur $ntregesc
atracţiile staţiunii.
6a#eniţa
ri#a #enţiune docu#entar( despre satul >a/eniţa este din anul 14A!. G(ile se folosesc
pentru trata#ent din anul 188. 5nalizele c*i#ice dovedesc gradul accentuat de #ineralizare alapelor cu s(ruri i#portante pentru efecte terapeutice. =ezultatele analizelor clasific( apele
acestor lacuri $n r0ndul celor #ai concentrate ape cloro)sodice. 5pele de la >a/eniţa se dovedesc
a fi foarte /une pentru vindecarea /olilor reu#atice, datorit( conţinutului /ogat de clorur( de
sodiu şi iod. 5u efecte pozitive şi $n #aladiile de artrite şi nevralgii su/ diferite for#e, #ai ales
sciatic(.
Săr#ători si festi(aluri care se desfăşoară !n judeţul ureş)1. WUilele 'argu#uresene;) ulti#a sapta#ana a lunii iunie<
18
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 19/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
2. PUiua Hndr(gostiţilorP X luna fe/ruarie<
!. PUilele ni#iiP X luna aprilie<
4. PUilele Muzicale '$rgu#ureseneP ) luna #ai<
A. "estivalul Prezent)Lceu#)>elenP X luna #ai<
6. "estivalul P>ocul din Gatr0nP X luna iulie<
&. "estivalul P"elsziget ) eninsulaP X ulti#ul sfarsit de s(pt(#0n( din luna iulie<
8. "estivalul Gerii X ulti#ul sf0rşit de s(pt(#0n( din luna septe#/rie<
%. "estivalul de #uzica PConstantin ilvestriP X luna octo#/rie<
1. "estivalul de teatru Pra#afestP X luna octo#/rie<
11. (r/(toarea 7inului şi a Mustului X luna octo#/rie<
12. "estivalul de #uzica PMuzica acr(P X luna dece#/rie<
1!. PLuna Cadourilor X Kr(şelul CopiilorP X luna dece#/rie<
14. P=evelion $n tradaP X luna dece#/rie.
2.<. orme de turism practicate !n judeşul ureş
1%
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 20/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
iversitatea potenţialului turistic natural şi antropic per#ite desf(şurarea unor for#e
variate de turis# $n judeţul Mureş9
• turismul staţionar =de sejur> 4 este concentrat $n ariile su/carpatice sau pre#ontane,
$n zonele din culoarul Mureşului şi $n staţiunile /alneocli#aterice, $ntre care cea #ai i#portant(
este ovata<
• turismul #alneoclimateric 4 este prezent $n staţiunea ovata +de i#portanţ(
internaţional(- la care se adaug( staţiunile de i#portanţ( naţional( şi local( 0ngeorgiu de
Mureş, deciu de >os şi >a/eniţa<
• turismul pentru sporturi de iarnă ) posi/ilit(ţi de practicare a sc*iului eist( $n
staţiunea ovata $n perioada noie#/rie)#artie. Hn staţiune este a#enajat( o p0rtie de sc*i cu o
lungi#e de 1 F#, aflat( la o altitudine de 6)% #<
• turismul itinerant ) este favorizat de diversitatea capacit(ţilor de cazare eistente pe
raza judeţului<
• turismul cinegetic ) este favorizat de #enţinerea unei faune cinegetice valoroase de
cervide, urside şi suite, dintre care, f(r( a se afecta ec*ili/rul ecologic la nivelul speciilor, se pot
recolta, $ntr)un cadru perfect controlat şi organizat, ee#plare de ecepţie. Nn interes deose/it
c*iar şi pentru turis#ul internaţional, prezint( Munţii C(li#ani şi Durg*iu<
• turismul piscicol ) este concentrat nu nu#ai $n ariile #ontane, dar şi $n zona iazurilor
din C0#pia 'ransilvaniei<
• turismul cultural ) are ca #otivaţie eistenţa unui valoros patri#oniu cultural)istoric
şi etnografic)folcloric cu un caracter original, c*iar de unicat +co#plee ar*itectonice ur/ane
$ntre care '0rgu Mureş şi ig*işoara sau arii cuprinse $n zonele de podiş şi su/carpatice cu un
fond cultural)istoric cu dispersie #are-<
• turismul de sf9rşit de săptăm9nă ) cele #ai tipice areale de concentrare a
a#enaj(rilor turistice pentru aceast( for#( de turis# sunt cele de pe valea Durg*iului, efileul
eda)'opliţa şi ovata<
• turismul de afaceri ) se dezvolt( pe #(sura i#ple#ent(rii $n =o#0nia a standardelor
internaţionale şi a introducerii aTuis)lui co#unitar european. Locaţii pentru desf(şurarea acestui
gen de turis# eist( $n oraşele '0rgu Mureş, ig*işoara şi ovata<
• turismul rural?agroturismul X $n anul 22 eistau 4 de pensiuni cu un nu#(r de
6!% locuri. otenţialul turistic natural se concentreaz( $n partea nord)estic( a judeţului, $n
co#unele #ontane şi su/carpatice. Hn judeţul Mureş au fost declarate sate turistice ur#(toarele
2
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 21/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
localit(ţi9 Dorneşti, Gezid +co#. 0ngeorgiu de (dure-, Lunca Gradului, t0nceni, Eeagra +co#.
Lunca Gradului-, =(stoliţa, D(l(oaia +co#. =(stoliţa-, Gorzia +co#. =(stoliţa-. otenţiale sate
turistice sunt Durg*iu, L(puşna +co#. /(neşti-.
in punctul de vedere al efectelor pe care le are asupra gospod(riilor ţ(r(neşti,
agroturis#ul apare ca o variant( a dezvolt(rii #ediului rural, #ai ales $n zonele cu condiţii grele
de viaţ( cu# sunt cele din zona #ontan(.
atul din aceast( parte a ţ(rii reprezint( o zon( $n care de #ulte ori spiritualitatea
ro#0neasc( a interferat cu cea a naţionalit(ţilor conlocuitoare, realiz0nd o si#/ioz( plin( de
originalitate.
Hn judeţul Mureş se afl( sate deose/it de interesante prin valorile etno)folclorice,
#eşteşuguri, gastrono#ia tradiţional(, produsele de creaţie artistic( şi prin deţinerea unor valori
recunoscute istorice sau culturale, aşa cu# sunt satele pe teritoriul c(rora se afl( /iserici
fortificate s(seşti, sate turistice vitipo#icole, pastorale, sate care sunt adiacente unor rezervaţii
naturale sau altor feno#ene geo#orfologice deose/ite. Hnceputuri ale acestei for#e de turis# se
reg(sesc pe valea Mureşului, la C0#pul Cet(ţii şi $n zona ig*işoarei.
21
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 22/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
CAPI'*+U+ IIIS'U7IU 7& CA- PR*7US& 'URIS'IC&
@N 6U7&5U+ UR&,
entru punerea $n valoare a poten ialului turistic al jude ului Mure a# prezentat dou(ț ț ș
oferte ale unei agen ii de turis#.ț
Scurt istoric al agen iei de turism i(a 'urism SR+ț
5genţia 7iva 'uris# .=.L. face parte din categoria tour operatorilor generalişti, $n oferta
ei $nt0lnindu)se voiaje şi ecursii ce se adreseaz( unei categorii largi de clienţi, servicii turisticeforfetare, co#plee şi izolate.
7iva 'uris# s)a $nfiinţat $n luna #artie 28 $n confor#itate cu prevedereile legii nr.
!1]1%% privind societ(ţile co#erciale. Confor# contractului de societate şi statutului este
organizat( ca societate cu r(spundere li#itat(.
ediul agenţiei 7iva 'uris# se afl( $n uceava, strada tefan cel Mare, nr. !2, telefon]
fa 244]A211&%.
5genţia este $n#atriculat( la Kficiul =egistrului Co#erţului av0nd nr >2%]61]28,CN ? !A&!A%. şi funcţioneaz( su/ licenţa de turis# nr. 484!.
&a comercializează următoarele produse turistice)
0.Sejururi la comple$ul de agrement şi sport 7ăr9na
Co#pleul de agre#ent şi sport (r0na este situat $n judeţul Mureş, $n localitatea
Nng*eni, pe ru#ul Eational ?6, la Filo#etrul 1!, la 1 #inute de '0rgu Mureş, av0nd o
capacitate de 1!2 de locuri.
Co#pleul este dotat cu9 restaurant, /ar, 2 terase +una de 2A de locuri şi terasa piscinei,de 1 de locuri-, ca#ere la standarde europene, spaţiu de joac( pentru copii, zona special(
pentru plaja, piscin( şi terenuri sintetice de fot/al şi tenis de c0#p, dotate inclusiv cu nocturn(,
sala de fitness, spaţiu de joac( pentru tenis de #as(, lac pentru pescuit.
Co#pleul de agre#ent (r0na, din Nng*eni, #ai include9 doua s(li de restaurant, cu o
capacitate de 4, respectiv 2 de locuri, ideale pentru nunţi, $nt0lniri de afaceri sau orice alt
eveni#ent.
reparatele servite $n cadrul *otelului (r0na sunt preg(tite de specialişti $n artaculinar(. La /uc(t(ria *otelului se g(tesc preparate tradiţionale, realizate dup( reţete originale.
22
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 23/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
ot fi servite at0t produse de /uc(t(rie, c0t şi produse de cofetarie)patiserie. ervirea este
ireproşa/ila, iar at#osfera pl(cut( şi inti#(.
Hn ceea ce priveşte parcarea, nu aveţi de ce s( v( faceţi griji9 aceasta este supraveg*eat(
cu ca#ere video^
Capacitatea *otelului este de &6 de ca#ere +4 aparta#ente, 6 garsoniere şi A6 de ca#ere
cu dou( locuri-, la preţuri ecelente pentru un *otel de ! stele9 Ca#erele sunt dotate cu aer
condiţionat, televizor color, telefon, #ini/ar, /aie. uteţi opta şi pentru ca#era cu jacuzzi.
ac( folosiţi transportul aerian, ave# o veste /un(9 Co#pleul (r0na se afla la c0teva
#inute distanţ( de 5eroportul internaţional 'ransilvania Mureş^
7izavi de otelul (r0na g(siţi Motelul (r0na unde, de ase#enea, v( pute# oferi cazare,
tot $n condiţii de ! stele, la preţuri şi #ai #ici dec0t la *otel. Nnitatea ofer( şi o parcare de #ari
di#ensiuni, destinat( $n special 'ir)urilor.
'ot $n Nng*eni, (r0na #ai dispunde de un #otel, situat c*iar $n centrul orașului, unde
tarifele de cazare sunt, de ase#enea, etre# de avantajoase.
Co#pleul de agre#ent şi sport (r0na, din localitatea Nng*eni, v( aşteapt( la orice or(
din zi şi din noapte^
"acilitaţi cazare9 frigider $n unitate, #asa de ping)pong, cutie de valori, internet prin ca/lu,
sala de fitness, parcare, gradina]curte, piscina, teren de sport, #asaj, jacuzzi, saun(, teras(, foişor $n curte, gr(tar]/ar/eTue, loc a#enajat de joac(, /ar, restaurant, sala de conferinţe
"acilitaţi ca#ere9 frigider $n ca#er(, /aie cu cad(, ca#ere cu /alcon, jacuzzi $n ca#er(, $nc(lzire
central(, aer condiţionat, /aie $n ca#er(, #ini/ar $n ca#er(, telefon $n ca#er(, ca#era cu '7.
2!
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 24/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
oto nr.0 Comple$ul de agrement şi sport 7ăr9na
2. Circuit B zile
tinerariu9 uceava) '0rgu Mureş X =eg*in X ovata X ig*işoara X Luduş X '0rgu Mureş X
uceava erioada9 4 zile ) 2% iunie X 2 iulie
ervicii asigurate9
transport cu autocar suzu +2!-
cazare ! nopţi la otel !_
pensiune co#plet(
asistenta turistic(
ervicii neasigurate9
intr(rile la o/iectivele turistice
Eu#(r turişti9 28
24
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 25/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
Programul circuitului
-IUA 0
e pleac( la ora 6 de la sediul agen iei spre '0rgu Mure . osire şi cazare $n '0rguț ș
Mureş la otel Continental !_. 7izitarea principalelor o/iective turistice9 Cetatea Medieval(
'0rgu Mureş, Muzeul >udeţean Mureş, alatul Culturii, Gi/lioteca 'eleFi X Gola, Giserica
Krtodo( din le#n, Casa cu 5rcade şi altele. Cina la restaurantul *otelului.
-IUA 2
ervirea #icului dejun. 7izitarea Castelelor Dornesti şi Gr0ncoveneşti cu un popas la
=eg*in pentru servirea dejunului. 7izitarea (durii Mociar X D*urg*iu. osire şi cazare $n
ovata la otel ovata !_. rogra# li/er9 vizitarea staţiunii, dru#eţii #ontane, /ai de soare pe
#alul lacului Nrsu şi pli#/(ri cu /arca. Cina la restaurantul *otelului.
-IUA <
ervirea #icului dejun. lecare spre ig*işoara. osire şi cazare $n ig*işoara la otel
ig*işoara !_. 7izitarea principalelor o/iective turistice9 Cetatea ig*işoara, 'urnul cu Ceas,
Casa 7lad racul, asajul c(rilor, Giserica din deal, Giserica o#inican(. e va lua o pauz(
pentru servirea dejunului la anul : Casa cu cer/i; , dup( care se va continua vizitarea
o/iectivelor. Cin( cu specific ardelenesc la restaurantul *otelului.
-IUA B
ervirea #icului dejun. rogra# li/er9 ac*iziţionarea de diverse suveniruri. lecare spre
'0rgu Mureş, cu trecere prin Luduş şi oprire $n co#un( U(u de C0#pie pentru servirea
dejunului. osire la uceava.
Analiza de preţ a programului turistic
ervicii asigurate9 transport cu autocarul, tip suzu.
2A
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 26/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
Eu#(r Filo#etri9 82A F#
Cazare9 ! nopţi
Mas(9 ! pensiuni co#plete +#ic dejun R dejun R cina- R 1 dejun
5cces o/iective turistice9 taele de intrare se pl(tesc la faţa locului
0. Calculul ser(iciilor)
Eu#(r de F# parcur i9 uceava) '0rgu Mure 2&! `#, '0rgu Mure =eg*in !2F#, =eg*inș ș ș
ovata 42 F#, ovata) ig*i oara 6% F#, ig*i oara) Ludu %F#, Ludu '0rgu Mure ) 46ș ș ș ș ș
F#, '0rgu Mure )uceava 2&! F#. 'otal 82A `#ș
'ransport 82A F#_! lei ]28 pers. 88 lei]persoan(
Cazare)
otel ntercontinental !_ ) '0rgu Mureş 1 lei]pers]npt _ 1npt 1 lei
otel ovata !_ ) ovata1A lei]pers]npt _ 1 npt 1A lei
otel ig*işoara !_11 leipers]npt _ 1npt le
'otal servicii cazare9 !1A lei]pers
asă)
a. Mic dejun +/ufet suedez- inclus.
ejun R Cina 2A lei R ! lei AA lei]pers
! pensiuni co#plete9 16A lei]pers /. 1 #asa cu specific 9 A lei]pers
'otal servicii #as(9 21A lei]pers
Cota şofer) !1A lei R21A lei A! lei 9 28 18,%2 lei
Cota g8id) !1A lei R 21A lei A! lei 9 28 18,%2 lei
'*'A+ S&RICII) DD3EB lei?pers
2.Aplicare comision) 1I _6AA,84 6A,A8 lei
<. 'A 24I _ 6A,A8 1A,&! lei Pre de (9nzare a produsului turistic) F<F lei?persoană.ț
u/licitatea acestor produse turistice se face la sediul agen iei prin pliante, afi e sau prinț ș
inter#ediul canalelor #ass)#edia.
26
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 27/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
"I"+I*%RAI&0. 1apenciuc3 C.3 .3 Năstase3 Carmen=coord.> ) 'uris#ul la $nceputul #ileniului .
rovoc(ri şi tendinţe, ?ditura edco# Li/ris, aşi, 26
2. 1enc8e3 ".3 %. ) MarFeting $n turis#, ?d. recson, Gucureşti, 24
<. inciu3 Rodica ) ?cono#ia turis#ului, ?diţia a )a rev(zut( şi ad(ugit(, ?ditura Nranus,
Gucureşti, 24
B. Nistoreanu3 P.3 7inu3 .3 Nedelea3 Al. 4 roducţia şi co#ercializarea serviciilor turistice,
?..., =.5., Gucureşti, 24D. GGGHHH.tirgu#ures.ro
2&
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 28/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
28
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 29/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
AN&&
Ane$a nr.0
2%
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 30/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
Palatul culturii 'irgu ureş uzeul &tnografic 'irgu ureş
+acul Ursu So(ata
Ane$a nr.2
!
8/19/2019 Oferta Turistică a Judeţului Mureş
http://slidepdf.com/reader/full/oferta-turistica-a-judetului-mures 31/31
Potențialul turistic al judeţului Mureş – Boșca Andreea Lavinia, An2015
Sig8işoara cetate medie(ală
Top Related