8/20/2019 Normativ C 26 1985
1/112
NORMATIV PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI PRIN
METODE NEDISTRUCTIVE
Indicativ: C 26-85
Î n l o c u i e ş t e :
C 26-72 C 30-67 C 12-71
1OBIECT I
OMENIU E
UTILIZARE
. Prezentul normativ cuprinde totalitatea metodelor
nedistructive, oficializate în
R.
S. România, care permit estimarea
r e z i s t e n ţ e l o r betonului din lucrare.
Ordinea de prezentare a metodelor este cea
de
la simplu la
complex,
de
la
metode mai aproximative, la metode mai exacte. Metodele
nedistructive cuprinse în normativ sunt:
Metoda de duritate
s u p e r f i c i a l ă
a sclerometrului Schm dt (partea
l ~ a ;
-Metoda l t r a s o n i c ă de impuls (partea a 11-a ;
-Metoda e d i s t r u c t i v ă
c o m b i n a t ă
(partea a III-a).
1.2. Pentru fiecare m e t o d ă sunt prezentate p o s i b i l i t ă ţ i l e de aplicare
precizia de estimare a r e z i s t e n ţ e i betonului în u r m ă t o a r e l e cazuri:
a) Când
e x i s t ă
epruvete sau carote din betonul
de
încercat este
c u n o s c u t ă c o m p o z i ţ i a acestuia;
b Când e x i s t ă doar epruvete sau carote, iar c o m p o z i ţ i a betonului
este n e c u n o s c u t ă sau nu poate fi g a r a n t a t ă
c) Când e x i s t ă
doar
date exacte complete privind c o m p o z i ţ i a
maturitatea betonului
de
încercat;
d
Când e x i s t ă
doar
date sumare asupra
c o m p o z i ţ i e i
betonului
(marca sau clasa de proiect, eventual dimensiunea m a x i m ă a agregatului,
etc) asupra m a t u r i t ă ţ i i (data
a p r o x i m a t i v ă
a t u r n ă r i i .
Precizia f i e c ă r e i metode este
d e s c r e s c ă t o a r e
în ordinea de la a) la
d .
1.3.
În
Anexa 3
de
la f i r ş i t u l normativului este r e l u a t ă metodologia
de calcul a
r e z i s t e n ţ e i
caracteristice pe baza
c ă r e i a
se poate verifica
realizarea clasei de beton proiectate, cu ajutorul
î n c e r c ă r i l o r
nedistructive
III 1
8/20/2019 Normativ C 26 1985
2/112
pe betonul din lucrare. De asemenea în
c e i ş i
n e x ă se g ă s e ş t e
un
tablou de e c h i v a l e n ţ ă între clasele m ă r c i l e de betoane.
Se
c c e n t u e z ă i m p o r t n ţ
alegerii metodei nedistructive celei
mai adecvate,
în
f u n c ţ i e de
c o n d i ţ i i l e
de încercare existente, pentru a
o b ţ i n e
în final
r e z i s t e n ţ e
estimate cât mai apropiate de cele reale.
La
fiecare
m e t o d ă
p r e z e n t t ă
sînt expuse
în
detaliu cazurile în care folosirea
metodei este
i n d i c a t ă
sau
c o n t r a i n d i c a t ă .
1 ÎNCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIDT
1 Prevederi generale
1 1
Prezentul normativ
s t a b i l e ş t e
regulile
de
efectuare a
m ă s u r ă t o r i l o r
de interpretare a rezultatelor
î n c e r c ă r i l o r
efectuate
cu
sclerometrul Schmidt, pentru determinarea
r e z i s t e n ţ e i
betonului din
lucrare, prin metode nedistructive.
1.2. Metoda se
b z e z ă
pe
m ă s u r r e
reculului pe care un corp
mobil
îl s u f e r ă în urma Impactului cu
s u p r f ţ
betonului, din elementul de
încercat; acest recul este un indicator al
d u r i t ă ţ i i
superficiale a betonului
poate
fi
folosit pentru estimarea
r e z i s t e n ţ e i
betonului,
în
limitele garantate
de precizia metodei.
1.3. Domeniul de aplicare al metodei îl constituie îndeosebi
controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare)
în
elemente de grosimi
relativ mici i mijlocii, de vîrste de e g u l ă sub 60 zile.
1.4. I n f o r m a ţ i i l e o b ţ i n u t e se
r e f e r ă
în principal la calitatea
betonului,
în
primii 2-3 cm, de la
s u p r f ţ
betonului.
1.5. Cazurile
în
care încercarea betonului
cu
sclerometrul Schmidt
este
o n t r a i n d i c a t ă
sunt:
- elemente la care calitatea betonului din stratul de
s u p r a f a ţ ă
este
d i f e r i t ă
de
cea
din straturile profunde {supuse
a c ţ i u n i l o r
agresive chimice
sau fizice de
u p r a f a ţ ă
elemente multistrat etc);
- elemente ce
c o n ţ i n
defecte interne sau de s u p r a f a ţ ă în zonele
respective;
-elemente
la
care vârsta betonului a
d e p ă ş i t
6 luni, la care
e x i s t ă
o
d i f e r e n ţ ă
s e n s i b i l ă între duritatea stratului de
s u p r f ţ ă
carbonatat
cea
a straturilor profunde;
2
8/20/2019 Normativ C 26 1985
3/112
- betoane c o n f e c ţ i o n a t e cu dozaje sub 200 kg/m
3
;
- elemente
s u b ţ i r i ,
de mare flexibilitate b < 1Ocm) la care o parte
din energia
i n c i d e n ţ ă
poate fi t r a n s f e r a t ă elementului sub
f o r m ă
de energie
de deformare la încovoiere*
- elemente masive b
>
100 cm) la care este hazardat s ă se
judece calitatea întregului element
d u p ă
calitatea unui strat superficial de
2
cm
grosime;
- elemente la care nu este asigurat accesul decât pe
f a ţ a
de
tumare la care nu e x i s t ă posibilitatea î n l ă t u r ă r i i unui strat de cel p u ţ i n 1O
mm
cu
o b ţ i n e r e a
unei
s u p r a f e ţ e
f ă r ă r u g o z i t ă ţ i pentru încercare;
- elemente care stau într-o t m o s f e r ă ce i n f l u e n ţ e z ă asupra
u r i t ă ţ i i lor superficiale de ex.
b o g t ă
în
C0
2
;
- elemente realizate cu beton macroporos cu s t r u c t u r ă a
s u p r a f e ţ e i
d e s c h i s ă .
1.6. Elementele ce stau la baza p r e f e r ă r i i metodelor de duritate
s u p e r f i c i a l ă
sunt: simplitatea
î n c e r c ă r i i ,
costul redus al aparaturii,
economia de energie, rapiditatea
î n c e r c ă r i i .
1.7.
R e z i s t e n ţ e l e
betonului determinate în conformitate cu
prevederile acestei norme sunt
r e z i s t e n ţ e
la compresiune cubice
c o r e s p u n z ă t o r e
cuburilor de 14 1 cm sau
20
cm l a t u r ă .
2 Aparatura
e
încercare
2.1. Aparatura de încercare este r e p r e z e n t t ă de unul din
sclerometrele tip Schmidt cu reculliniar, sau unghiular. În Anexa 1 se
d ă
o
l i s t ă a sclerometrelor de acest tip cunoscute în R.S.R.
2.2.
R e l a ţ i i l e graficele cuprinse în prezenta
n o r m ă
se
r e f e r ă
la
sclerometrul Schmidt tip N - tipul curent al seriei. Folosirea lor la un
sclerometru Schmidt de alt tip este p o s i b i l ă numai d u p ă transformarea
m ă s u r ă t o r i l o r
efective în m ă s u r ă t o r i echivalente, pentru sclerometrul
Schmidt tip N
2.3. Modul de
f u n c ţ i o n a r e al
aparaturii este în principiu u r m ă t o r u l
sub c ţ i u n e unui sistem de resoarte, un echipaj mobil l o v e ş t e , prin
intermediul unei tije de
p e r c u ţ i e ,
betonul. în urma impactului echipajul
r e c u l e a z ă antrenînd un cursor ce i n d i c ă m ă r i m e reculului pe o s c r ă
g r a d a t ă .
III 3
8/20/2019 Normativ C 26 1985
4/112
2.4. Este n e c e s a r ă o verificare p e r i o d i c ă a aparaturii. În perioada
i n i ţ i a l ă
de utilizare a aparaturii ea poate
fi f ă c u t ă o d a t ă
la 500 lovituri dar
d u p ă d e p ă ş i r e a a 2 000 lovituri trebuie
f ă c u t ă
la fiecare încercare sau cel
mult la 200 lovituri.
2.5. Verificarea aparaturii se face pe o
n i c o v a l ă
etalon f u r n i z a t ă de
p r o d u c ă t o r in timpul î n c e r c ă r i i , care are loc d u p ă d i r e c ţ i a de sus în jos,
nicovala trebuie s ă nu oscileze. Citirea de etalonare este cea i n d i c a t ă de
proiectant: pentru tipul N-80 div. Se admit abateri de la valoarea de
r e f e r i n ţ ă
p â n ă la ±5 .
în
cazul
e x i s t e n ţ e i
unor astfel de abateri este
n e c e s a r ă corectarea rezultatului
m ă s u r ă t o r i i
conform r e l a ţ i e i
1.1
).
Ncor
Nef + { 8 0 - N e t ~ ~
(1.1)
in care: cor este
m ă s u r ă t o a r e a
pe beton
c o r e c t a t ă ;
r m ă s u r ă t o a r e a
e f e c t i v ă
pe beton;
m ă s u r ă t o a r e a de etalon are.
2.6. La fiecare 2 000 lovituri se
r e c o m a n d ă c u r ă ţ i r e a
î n t r e ţ i n e r e a
sclerometrului. în acest scop se d e m o n t e a z ă capacele anterioare, se
c u r ă ţ ă
sclerometrul la interior de praf
i
eventual se unge cu un film de ulei
de mecanisme. O
a t e n ţ i e d e o s e b i t ă
trebuie
a c o r d a t ă p ă s t r ă r i i a c e l u i a ş i
coeficient de frecare pe s u p r a f a ţ a cursor
t i j ă
de glisare a cursorului.
3 Tehnica
e
încercare
3.1. Se stabilesc elementele de încercat de beneficiarul î n c e r c ă r i i
sau de organul care
s o l i c i t ă
controlul.
3.2. Alegerea zorielor de încercare pe element se face respectând
u r m ă t o a r e l e r e c o m a n d ă r i
a) evitarea fetei de turnare
d a c ă
este posibil a
f e ţ e i
opuse
acesteia;
b) evitarea zonelor cu defecte de s u p r a f a ţ ă (zone macroporoase,
fisuri, rosturi) conf. pct. 1.5;
c) evitarea zonelor ce corespund a r m ă t u r i l o r îndeosebi când
acestea sunt apropiate de
u p r a f a ţ a
betonului (d < 3 cm);
d) evitarea zonelor adiacente muchiilor
p î n ă
la minimum 5 cm pe
elemente;
III 4
8/20/2019 Normativ C 26 1985
5/112
e) evitarea s u p r a f e ţ e l o r pe care e x i s t ă incluziuni de corpuri
s t r ă
n e
a ş c h i i
de cofraj,
p ă m î n t ,
praf etc).
3.3 O z o n ă de încercare are o s u p r a f a ţ ă între 200-400 cm
2
între
14X14 cm 20X20 cm).
Pe
ea
se
pot aplica cele
6-9
lovituri, necesare
d e t e r m i n ă r i i
indicelui de recul mediu pe
o n ă
3.4. P r e g ă t i r e a unei zone pentru încercare c o n s t ă din:
-
î n d e p ă r t a r e a
p o j g h i ţ e i de lapte de ciment
s e p a r a t ă
la
compactare e x i s t e n t ă
-
î n d e p ă r t a r e a r u g o z i t ă ţ i l o r
existente pe s u p r a f a ţ a betonului în
vederea a s i g u r ă r i i gradului de netezire o r e s p u n z ă t o r ;
-
e v i d e n ţ i e r e a
porilor
a p a r e n ţ i
sau e
x i s t e n ţ i
sub
p o j g h i ţ a
de lapte
de
ciment pentru evitarea lor;
-
e v i d e n ţ i e r e a
eventualelor agregate mari detectate pe
s u p r a f a ţ ă
pentru evitarea lor.
3.5. P r e g ă t i r e a s u p r a f e ţ e i de încercat se face prin frecare
cu
p i a t r ă
de duritate mare caeborundum). Grosimea stratului î n d e p ă r t a t e bine s ă
fie de minimum 1 mm.
3.6.
u p ă
polizare
s u p r a f a ţ a
se
c u r ă ţ ă
de praful rezultat prin
suflare.
.
3.7. N u m ă r u l loviturilor într-o z o n ă poate varia între 6- 9.
u p ă
prelucrarea s e l e c t i v ă a rezultatelor trebuie s ă r ă m î n ă cel p u ţ i n 5
m ă s u r ă t o r i
valabile.
3.8.
D i s t a n ţ a
n i m ă între punctele de încercare ale a c e l e i a ş i
zone
este de 3
cm
între centre).
3.9. D i s t a n ţ a
m i n i m ă
între punctele de încercare
ş i
muchia
elementului este de:
- 50 mm pentru elementele turnate în cofraj de lemn sau metalic;
- 30 mm pentru epruvete turnate în cofraj metalic.
3 1O Elementele la care
c o n d i ţ i i l e
de
î n t ă r i r e
sunt diferite pe cele
d o u ă e ţ e opuse se vor încerca pe ambele e ţ e .
3.11. Se
r e c o m a n d
ă ca zonele de încercare s ă fie alese pe
s u p r a f e ţ e l e
cofrate ale elementului.
5
8/20/2019 Normativ C 26 1985
6/112
3.12.
Î n c e r c ă r i l e
pe s u p r a f e ţ e verticale nu au nevoie de
o r e ţ i i
de
unghi.
î n c e r c ă r i l e
pe alte s u p r a f e ţ e cu sclerometrul tip N se
c o r e c t e a z ă
în
f u n c ţ i e de unghiul a conform tabelului 1.1.
Tabelul1 .1.
CORECTIILE DE UNGHI
.
De jos în sus
De sus în jos
+90 +45
-45
-90
10
+2,7 +3,5
20 -5,4 -3,5 +2,5 +3,4
30 -4,7 -3,1 +2,3 +3,1
40
-3,9 -2,6 +2,0 +2,7
50
-3,1 -2,1 1 ,6 +2,2
60
-2,3
-1,6
+1,3 +1,7
3.13.
In
timpul î n c e r c ă r i i sclerometrul trebuie m e n ţ i n u t riguros
perpendicular pe s u p r a f a ţ a de încercare.
3.14. Armarea
d e c l a n ş a r e a
sclerometrului trebuie
f ă c u t ă
printr-o
a p ă s a r e l e n t ă p r o g r e s i v ă f ă r ă zmucituri..
3.15. Citirea aparatului se face pe scala acestuia, în numere
întregi,
f ă r ă
zecimale,
d u p ă d e c l a n ş a r e a
loviturii, dar înainte de a elibera
de presiune tija sclerometrului.
4 Prelucrarea m ă s u r ă t o r i l o r directe
4.1. M ă s u r ă t o r i l e efectuate într-o z o n ă constituie o m u l ţ i m e c ă r e i a
i se a l c u l e a z ă intervalul conform r e l a ţ i e i :
~ N
=
Nm ax
Nmln
4.2. a c ă intervalul 6 N satisface inegalitatea:
6 N
5div
(1.2)
(1.3)
atunci toate î n c e r c ă r i l e pot
fi
considerate valabile pot fi
introduse în calculul mediei pe
z
o n ă .
4.3.
a c ă
intervalul 6 N satisface inegalitatea:
6 N > 5 div. (1.4)
o prelucrare
s e l e c t i v ă
a rezultatelor este
n e c e s
a
r ă
4.4. În cazul p r e l u r ă r i i selective se u r m ă r e ş t e eliminarea
rezultatelor care nu
a p a r ţ i n
m u l ţ i m i i ce
r e p r e z
i n t ă duritatea betonului. E l
~
pot reprezenta, fie duritatea agregatului, fie reculul din dreptul unui por.
III 6
8/20/2019 Normativ C 26 1985
7/112
'
.5. Prima e t a p ă a procesului este asigurarea c ă nici o încercare
nu a fost
ă c u t ă
în dreptul unui por.
in
acest scop se c a l c u l e a z ă intervalul
se
v e r i f i c ă
inegalitatea:
N
N 2 1
.5
)
este aproape cert c ă valoarea m i n i m ă (N
1
) r e p r e z i n t ă încercarea
din
dreptul unui por ea trebuie
e l i m i n a t ă .
în cele de mai sus s-a presupus c ă rezultatele î n c e r c ă r i l o r au fost
ordonate
d u p ă
m ă r i m e a lor în
ş i r u l
N
1
N
2
, N3.
4.6.
D a c ă c o n d i ţ i a
(1.5) este î n d e p l i n i t ă
~ N
este mai mare de
5,
este cert c ă valorile maxime trebuie eliminate
p â n ă
se ajunge la
încadrarea in intervalul
~ N
t5 (1.7}
N u m ă r u l
valorilor valabile
r ă m a s e in
calculul mediei trebuie
s ă
fie
de cel
p u ţ i n
5.
4.7. Indicele de recul mediu pe
z o n ă
se c a l c u l e a z ă cu rezultatele
valabile, conform
r e l a ţ i e i
k
INi
N
=
i=1
z
k
{1.8)
in
care k
r e p r e z i n t ă n u m ă r u l î n c e r c ă r i l o r
valabile din
z o n ă
Valorile
Nz
se rotunjesc la u m ă t a t e a de diviziune {de ex. 32 sau 32,5).
4.8.
a c ă î n c e r c ă r i l e
nu au fost f ă c u t e pe
s u p r a f e ţ e
verticale
valorii medii (1.8} i se p l i c ă
c o r e c ţ i a ~ N a d a t ă
în tabelul1.1.
5
tabilirea
r e l a ţ i e i
de transformare indice de
r a c u l r e z i s t e n ţ ă
a betonului la compresiune
5.1. Relatia de transformare indice de
r e c u l r e z i s t e n t ă
a betonului
'
la
compresiune se
s t a b i l e ş t e
în
f u n c ţ i e
de
c o n d i ţ i i l e
existente la locul de
aplicare astfel:
a) Cu ajutorul unui
n u m ă r
mare de epruvete (n
~
30),
c o n f e c ţ i o n a t e
din betonul de încercat,
dar
cu
v a r i a ţ i i
ale raportului a/c, prin
apa
de amestecare, ale g r a n u l o z i t ă ţ i i agregatului prin f r a c ţ i u n e a de fin
O -1 mm) din agregate în anumite limite ale gradului de compactare (cu
c o n d i ţ i a o b ţ i n e r i i
unei s u p r a f e ţ e închise). În acest caz
r e l a ţ i a
de
III 7
8/20/2019 Normativ C 26 1985
8/112
transformare indice
de
r e c u l r e z s t e n ţ ă la compresiune se s t a b i l e ş t e
exclusiv pe baza datelor experimentale;
b) Cu ajutorul unui n u m ă r mic de epruvete sau carote
n ~
3)
c o n f e c ţ i o n a t e sau extrase din betonul de încercat, de c o m p o z i ţ i e
c o n s t a n t ă
în
acest caz curba de transformare se alege din familia
curbelor de transformare indice de r e c u l r e z i s t e n ţ ă la compresiune teoretic
posibile, pe baza rezultatelor experimentale;
c} Pe baza
c o m p o z i ţ i e i
ş i m a t u r i t ă ţ i i cunoscute a betonului de
încercat. în acest caz relatia de transformare indice de r e c u l r e z i s t e n t ă
compresiune s s t a b i l e ş t e pe cale s e m i t e o r e t i c ă cu ajutorul
c o e f i c i e n ţ i l o r
de i n f l u e n ţ ă ai c o m p o z i ţ e i m a t u r i t ă betonului;
d)
Mi
xt când
e x i s t ă
un
n u m ă r
mic de epruvete sau carote date
privind c o m p o z ţ i a betonului de încercat.
în
acest caz curba de
transformare este o c o m b
n a ţ i e p o n d e r t ă
între curbele o b ţ i n u t e conform
metodologiilor
n u n ţ t e la punctele b} c);
e) Când nu e x i s t ă nici epruvete sau carote, nici date m ă n u n ţ i t e
ale c o m p o z i ţ i e i betonului de încercat, dar se pot colecta un n u m ă r de
i n f o r m a ţ i i
auxiliare
cum
ar
fi
marca
de
proiect, data t u r n ă r i i etc care pot
orienta asupra alegerii parametrilor pentru calculul semiteoretic p r e v ă z u t
la punctul
c).
5.2. Stabilirea r e l a ţ i e i de transformare pe baza î n c e r c ă r i i unui
n u m ă r
mare de epruvete (n ~ 30)
5.2.1. Epruvetele preferate pentru încercare sunt cuburi de 20 sau
14,1
cm l a t u r ă . în cazul folosirii unor epruvete cu s u p r a f a ţ a
de
impact
c o n v e x ă
s
vor folosi
c o r e c ţ i i
dependente de curba
s u p r a f e ţ e i .
aloarea
c o r e c ţ i i l o r
v r i z ă între 2 - 4 diviziuni
în
f u n c ţ i e de raza s u p r a f e ţ e i .
În
ca
zuri e x c e p ţ i o n a l e (agregat mai mic
de 15
mm) se admite
folosirea cuburilor cu latura de 10 cm.
5.2.2. Înaintea î n c e r c ă r i i nedistructive eubul se
î n c a s t r e a z
ă într-un
dispozitiv rigid
de
m s ă mare în raport cu masa epruvetei pentru a facilita
d i s t r i b u ţ i a energiei incidente numai între energia de deformare l o c a l ă a
epruvetei energia de recul a ciocanului.
III - 8
8/20/2019 Normativ C 26 1985
9/112
Cel mai utilizat sistem este blocarea epruvetei între platanele unei
prese de compresiune
ş i
î n c ă r c a r e a ei cu o f o r ţ ă de aproximativ 40 kN,
dar care s ă nu d e p ă ş e a s c ă 1/2 din
f o r ţ a
de rupere a epruvetei.
5.2.3. Pe fiecare e p r u v e t ă se a p l i c ă 6 - 9 lovituri necesare
d e t e r m i n ă r i i indicelui de recul mediu pe e p r u v e t ă . D i s t a n ţ e l e intre punctele
de încercare precum dintre acestea muchiile epruvetei trebuie
s ă
fie
conform punctelor 3.8 ş i 3.9. Toate punctele de încercare trebuie
s ă
se
afle pe e ţ e l e cofrate ale epruvetei.
5.2.4.
u p ă încheierea î n c e r c ă r i l o r nedistructive la
f o r ţ a
de 40 kN
se c o n t i n u ă încercarea epruvetei
p î n ă
la rupere. Viteza de incercare va
trebui astfel r e g l a t ă încît ruperea epruvetei
s ă
se
f a c ă
într-un timp mai
mare de 1 minut -2 daN/cm
2
/s).
5.2.5. Pe baza datelor experimentale se
c a l c u l e a z ă
indicele de
recul mediu pe o n ă COFlform prevederilor punctelor 4,1--4.7 r e z i s t e n ţ a
la
compresiune a epruvetei pe baza f o r ţ e i de rupere a
s e c ţ i u n i i
epruvetei:
5.2.6. Valorile indicelui
de
recul mediu ale
r e z i s t e n ţ e i
la
compresiune d e t e r m i n ă pentru fiecare e p r u v e t ă î n c e r c a t ă un punct în
planul N
-Re
(indice de e c u l r e z i s t e n ţ ă la compresiune).
5.2.7.
u p ă
reprezentarea tuturor epruvetelor încercate în planul
N -
Re
se t r a s e a z ă curba f a ţ ă de care punctele experimentale p r e z i n t ă
abaterile minime prin metoda celor mai mici ă t r a t e .
E x p e r i e n ţ a a a r ă t a t c ă folosirea unei curbe polinomiale, ce
depinde de
o u ă
constante, de tipul:
R
e aNb
1.9)
conduce la rezultate
s a t i s f ă c ă t o a r e
are avantajul de a fi relativ
u ş o r
de stabilit.
5.2.8. Precizia d e t e r m i n ă r i i r e z i s t e n ţ e i betonului pe baza curbelor
de transformare determinate cu ajutorul unui n u m
ă
mare de epruvete se
e s t i m e a z ă cu r e l a ţ i a
c =
.--
- - -
k
R
exp - R scl
' c,l c,l
R
e ~ p
1=1 C,l
k-1
1.1 O
III - 9
8/20/2019 Normativ C 26 1985
10/112
în care: R ~ J P - este
r e z i s t e n ţ a
o b ţ i n u t ă prin încercarea epruvtei i
l a p r e s ă
scl
c,i - r e z i s t e n ţ a o b ţ i n u t ă prin incercarea n e d i s t r u c t i v ă cu
scferometrul a epruvetei
.,i
folosind curba
de
. transformare;
k -
n u m ă r u l epruvetefor încercate
folosite pentru trasarea
curbei de transformare.
5.3. Stabilirea
r e l a ţ i e i
de transformare pe baza î n c e r c ă r i i unui
n u m ă r mic de epruvete (n ::3)
5.3.1. Epruvetele folosite pentru î n c e r c ă r i sînt cele turnate în mod
curent pentru controlul distructiv
al
c a l i t ă ţ i i
betonului, cuburi de 20;
14,1
in mod e x c e p ţ i o n a l 1O cm latura.
5.3.2. C o m p o z i ţ i a , umiditatea maturitatea betonului din epruvete
trebuie
s ă
fie a c e l e a ş i cu cele ale betonufui din elementul de încercat.
5.3.3. Epruvetele se
î n c e a r c ă
nedistructiv distructiv în a c e l e a ş i
c o n d i ţ i i
cu epruvetele din seriile mari
a d i c ă
conform prevederilor punctelor
5.2.2. - 5.2.4.
5.3.4. Rezultatele
î n c e r c ă r i l o r
se
p r e l u c r e a z ă
se
r e p r e z i n t ă
grafic conform prevederilor punctelor
5.2.5 5.2.6
.
5.3.5. Se
d e t e r m i n ă
centrul
de
greutate al figurii
f o r m a t ă
de
punctele reprezentative ale n c e r c ă r i l o r efectuate pe epruvete.
15.3.6. Se alege din familia curbelor polinomiafe:
Re=
aN
2
'
23
(1.11)
pe cea care trece prin centrul de greutate determinat (v. fig. 1.1)
5.3.7. În mod alternativ se poate calcula raportul:
e ~ p
C
·=
-C,I_
l,t Rre.f
C l
(1. 12)
care r e p r e z i n t ă coeficientul total de
i n f l u e n ţ ă
pentru
e p r u v e t ă
i
se c a l c u l e a z ă î m p ă r ţ i n d r e z i s t e n ţ a o b ţ i n u t ă prin încercarea d i s t r u c t i v ă a
epruvetei i
R ~
P )
fa
r e z i s t e n ţ a
c o r e s p u n z ă t o a r e
m ă r i m i l o r
nedistructive
m ă s u r a t e pentru betonul de
r e f e r i n ţ ă R ~ ~ i r )
Determinarea acestei ultime
m ă r i m i
este x p f i c i t a t ă în paragraful 5.4.
111-10
8/20/2019 Normativ C 26 1985
11/112
5.3.8. Se c a l c u l e a z ă coeficientul mediu de i n f l u e n ţ ă pentru toate
epruvetele încercate (Ci} conform r e l a ţ i e i
k
'c..
1 1
c ~ x p =
=1k
(1.13)
(Ref)
5.3.9 Se
c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ e l e
betonului din luerare
c
olosind r e l a ţ i a
{1.14)
în care:
~ f
-
e p r e z i n t ă
r e z i s t e n ţ e l e betonului de
r e f e r i n ţ ă
c o r e s p u n z ă t o a r e
indicelor de recul
m ă s u r a ţ i .
5.4. Stabilirea r e l a ţ i e i de transformare
ţ i n î n d
seama de
c o m p o z i ţ i a
betonului încercat
5.4.1 .
Se
introduce
n o ţ i u n e a
de beton de
r e f e r i n ţ ă
beton
caracterizat prin u r m ă t o r i i factori de o m p o z i ţ i e umiditate maturitate:
- tip ciment Pa 35;
- dozaj ciment 300 kg/m
3
;
-
n a t u r ă
agregat: silico-calcar;
- maturitate: 900°CXzile;
- umiditate: c o r e s p u n z ă t o a r e
p ă s t r ă r i i
STAS 7 zile
a p ă +
21 zile
aer}.
5.4.2. Relatia de transformare indice de recul r e z i s t e n t ă a
.
.
betonului
la
compresiune pentru betonul
de r e f e r i n ţ ă
are forma:
- în sistem SI
Re= 0,01N
2
23
(MPa) {1.15)
în sistem
SI
- adaptat
Re= 0,1 N
2
'
23
(daN/cm
2
} {1.16)
Valorile r e z i s t e n ţ e i betonului de r e f e r i n ţ ă ce corespund d i f e r i ţ i l o r
indici de recul pot
fi
r e g ă s i t e pentru betonul de
r e f e r i n ţ ă
în fig.
1.1
la curba
C
1
=
1,00 sau în tabelul 1.2 sub coloana C
1
=1,00.
5.4.3.
a c ă
c o m p o z i ţ i a
betonului de încercat
nu
corespunde
betonului de r e f e r i n ţ ă
se
c a l c u l e a z ă un
coeficient total
de
i n f l u e n ţ ă
al
c o m p o z i ţ i e i betonului Ct) conform
r e l a ţ i e i :
III -
11
8/20/2019 Normativ C 26 1985
12/112
1.17)
in
care: Ce este coeficientul de i n f l u e n ţ ă al tipului de ciment folosit,
dat în tabelul 1.3;
Cd
- coeficientul de i n f l l l e n ţ ă al dozajului de ciment folosit, dat în
tabelul 1 4;
Ca
- coeficientul
de i n f l u e n ţ ă
al naturii agregatului egal cu unitatea
pentru o c l a s ă
l a r g ă
de agregate
de
duritate
s i m i l a r ă
agregatelor silico
calcare în general supraunitar pentru agregate
p u ţ i n
dure subunitar
pentru agregatele dure, urmând a fi determinat experimental d a c ă este
necesar
Cu - coeficientul de i n f l u e n ţ ă al u m i d i t ă ţ i i betonului dat în tabelul
1.5. Se atrage a t e n ţ i a c ă pentru betoanele foarte ude
p ă s t r a t e
sub a p ă
r e l a ţ i a
de
transformare de forma
g e n e r a l ă
1.15 sau 1.16 nu mai este
v a l a b i l ă ea trebuie
r e d e t e r - m i n a t ă
plecând de la r e l a ţ i a g e n e r a l ă 1.18}:
Re= aNb 1.18)
cu ajutorul celor d o u ă puncte caracteristice c o r e s p u n z ă t o a r e lui
N = 0 div N = 0 div, definite de tabelul1.5;
Cm
coeficientul de
i n f l u e n ţ ă l m a t u r i t ă ţ i i
betonului, aceasta din
u r m ă fiind d e f i n i t ă conform r e l a ţ i e i clasice:
k
k
=
:2 8
1
+
10 x li
i=
în care:
9
1
este temperatura mediului de
ă s t r a r e
în °C
T
1
-
n u m ă r u l de zile de e m p e r a t u r ă 9
k - vârsta betonului la data
n c e r c ă r i i
Tabelul1 .2
R E Z I S T E N Ţ E L E BETONULUI PENTRU D I F E R I Ţ I INDICI E RECUL
MPa)
N
Ct
div
0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40
1
2 3 4 5 6 7 8 9
10
14 2,2 2,5
2,9
3,2 3,6 4,0 4,3 4,7 5,0
15 2,5 2,9 3,4 3,8 4,2 4,6
5,0
5,5
5,9
6
2,9
3,4
3,8
4,3 4,8 5,3 5,8 6,2 6,7
- 2
8/20/2019 Normativ C 26 1985
13/112
1
2
3 4
5
6
7
8 9
10
17
3 3 3 9
5 0
5 5
6 1 6 6 7 2 7 7
18
3 8
4 4
5 0
5 7
6 3
6 9 7 6
8 2
8 8
19
4 3 5.0
5 7
6 -t
7 1
7 8
8 5 9 2 9 9
20
4 8
5 6
6 4 7 2
8 0
8 8
9 6
10 4 11 2
21
5 3
6 2 7 1 8 0
8.9
9 8
10 7 11 6 12 5
22
5 9
6 9 7 9
8.9
9 9
10 9 11 9 12 9
13 9
23
6 5
7 6
8 7
9.8
10 9
12 0 13 1 14 2 15 3
24
7 2
8 4
9.6 10 8 12 0 13 2 14 4
15
6 16 8
25
7 9
9 2
10 5
11 8
13 1
H 4 15 7 17 0
18 3
26
8 6 10 0 11 4
12 9
14 3
15 7 17 2
18 6
20 0
27 9 3 10 9 12 4 14.0 15 5 17 1
18 6
20 2
21 7
28
10 1 11 8 13 5 15 2
16
9 18 6
19 9
22 0 23 7
29
11 0 12 8 14 6
16.5 18 3
20 1
22 0 23 8
25 6
30
11 8 13 8 15 8
17.7
19 7
21 7 23 6 25 6
27 6
31
12 7 14 8
17 0
19 1
21
2 23 3
25 4
27 6 29 7
32
13 6 15 9 18 2
20 4
22
7
25 0
27 2
29 5
31 8
33
14 6 17
0
19 4 21 9
24 3
26 7 29
2 31 6
34 0
34
15 6 18 2 20 8
23 4
26 0
28 6
31 2 33 8 36 4
35
16 7
19 5
22 2
25 0
27 8
30 6
33 4
36 1 38 9
36
17 8 20 7 23 7 26 6 29 6 32 6
35 5
38 5
41 4
37
18 8
22 0
25 1
28 3 31 4 34 5
37 7
40 8
44 0
38
20 0
23 3
26
6
30 0 33
3
36 6
40 0
43 3
46 6
39
21 2
24 -7
28 2 31 8
35 3 38 8
42 4
45 9
49 4
40
22 4
26 2
21 9 33 7 37 4
41 1
44 9 48 6
52 4
41
23 7
27 7
31 6 35 6
39 5 43 5 47 4
51 4
55 3
42
25 0
29 2
33 4 37 5
41 7
45 9 50 0 54 2
58 4
43
26 5
30 9
35 4 39 4 44 2
48 6 53 0
56 5
61.9
44 28
1 32 8
37 5
42 2
46 9 51 6 56 3 61 0
65 7
45
29 5
34 4
39 3
44 2
49
1
54.0 58 9 63 8
68 7
46
30 8 36 0
41 1
46 3 51 4
56 5 61 7
66 8
72 0
47
32 2 37 6
43 0
48 3
53 7
59 1
64 4 1 69.8
75 2
48
33 7
44 9 50 5
56 1 61 7 67 3 72 9
78 5.
III- 13
8/20/2019 Normativ C 26 1985
14/112
1
49
50
III -
4
2 3 4 5
6
7 8 9
35,2
41,0 46,9
52,7 58,6
64,5 70,3
76,2
36,8 42,9
49,0
55,2 61,3
67,4 73,6
79,7
Tabelul1 .3
VALORI COEFICIENT Ce
Tip ciment
Ce
Pa 35, SR 35
P4
1,00
M3
0,95
F 25
0,87
Aluminos
0,60*
*) Valoarea
v l b i l ă
la vârsta foarte mari T
;::
1Oani)
Tabelul1.4
VALORI COEFICIENT
Cd
Dozaje
d
Kg/m
100
0,66
150
0,76
200
0,85
250
0,93
300
1,00
350
1,06
400
1,12
450
1,17
600
1,22
1,32
10
82,0
85,8
8/20/2019 Normativ C 26 1985
15/112
Tabelul1.5
VALORI COEFICIENT Cu
Umiditatebeton
Cu
N =20
N
=40
Saturat (sub p ă 1,52 1,12
STAS la 28 zile (7 zile
a p ă
+
1,00
1,00
2 zile aer liber)
Aer cu umiditate 60% 0,95 0,95
Tabelu11.6
VALORI COEFICIENT
Cm
Maturitate beton uCxzile
Cm
210 1,07
900 1,00
5400 0,92
10800 0,88
5.4.4. R e z i s t e n ţ a betonulw dm lucrare Ref) se
d e t e r m m ă
conform
r e l a ţ i e i
_
R f
=
Rref ·
Ctcomp
(1.20)
Acest calcul este
u ş u r a t
de
Tabelul
1 2
care
d ă
direct
r e z i s t e n ţ a
betonului din lucrare
Ref)
pentru diferite valori ale coeficientului total de
i n f l u e n ţ ă sau de curbele c o r e s p u n z ă t o a r e din fig. 1.1.
5.4.5. Precizia d e t e r m i n ă r i i e z s t e n ţ e i betonului din lucrare pe
baza c o m p o z i ţ i e i sale este în general mai l a b ă decât precizia d e t e r m i n ă r i i
r e z i s t e n ţ e i cu ajutorul unui n u m ă r mare sau chiar mic de epruvete de
etalonare din betonul de încercat.
5.5.
Stabilirea
r e l a ţ i e i
de transformare când
se
dispune de un
n u m ă r mic de epruvete de o m p o z i ţ i a betonului
5.5.1 . Se d e t e r m i n
ă
coeficientul total de i n f l u e n ţ ă experimental
Ct
xp
) prin încercarea epruvetelor, de care se dispune, nedistructiv
distructiv ş prin aplicarea prevederilor punctelor
5.3.7-5
.3.8.
5 5 Se d e t e r m i n ă coeficientul total de i n f l u e n ţ ă al c o m p o z i ţ i e i
betonului (C
1
comp
conform prevederilor ptc. 5.4.3.
5.5.3. Se o m p a r ă cei doi o e f i c i e n ţ i de n f l u e n ţ ă astfel d e t e r m i n a ţ i
d a c
ă d i f e r e n ţ a lor
r e s p e c t ă c o n d i ţ i a
III- 15
8/20/2019 Normativ C 26 1985
16/112
l
ccomp-
expl
t t
.s
25
(1.21)
cexp
l
se c a l c u l e a z ă media
p o n d e r a t ă
a celor doi c o e f i c i e n ţ i conform
r e l a ţ i e i :
2
cex
g
+
omp
C
-
t t
3
(1.22)
valoarea astfel o b ţ i n u t ă pentru coeficientul total de i n f l u e n ţ ă fiind
c o n s i d e r a t ă drept valoare
f i n a l ă ş i
f o l o s i t ă în calculul r e z i s t e n ţ e l o r efective
ale betonului din lucrare conform r e l a ţ i e i :
Rer
=Rrer·
Ct
(1.23)
Acest calcul este el facilitat de folosirea Tabelului 1.2 sau a
graficului din fig. 1.1.
5.5.4. D a c ă d i f e r e n ţ e l e dintre cei doi c o e f i c i e n ţ i de i n f l u e n ţ ă
experimental ş i calculat pe baza c o m p o z i ţ i e i betonului sunt mai mari de
25 trebuie e f e c t u a t ă o a n a l i z ă
c r i t i c ă
c o m p a r a t i v ă pentru a elimina
valoarea e r o n a t ă De r e g u l ă a c e a s t ă a n a l i z ă conduce
ta
elim marea valorii
C
1
comp dar e x i s t ă cazuri când vicii e identificare sau
c o n f e c ţ i o n a r e
a
probelor au determinat eliminarea valorii
ctxp
5.5.5. Precizia metodei nedistructive de determinare a r e z i s t e n ţ e i
betonului
este în
acest
caz u p e r i o a r ă celei
c o r e s p u n z ă t o a r e
cazurilor
când e x i s t ă
numai corpuri
de p r o b ă sau
numai
o m p o z i ţ i a
betonului e
u n o s c u t ă .
6 Prelucrarea
s t a t i s t i c ă
a rezultatelor
î n c e r c ă r i l o r cu
sclerometrul Schmidt
6.
1
Se poate face numai în cazurile
în
care
e x i s t ă
corpuri de
p r o b ă din betonut de încercat.
6.2. Se c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ e l e betonului din lucrare
c o r e s p u n z ă t o a r e f i e c ă r e i zone încercate conform prevederilor cap.5.
6.3. Se c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ a medie a tuturor zonelor (i)în care au
fost f ă c u t e n c e r c ă r i nedistructive R conform r e l a ţ i e i
III - 16
k
IRi
R=J=L_
k
1
.24)
8/20/2019 Normativ C 26 1985
17/112
în care: k r e p r e z i n t ă n u m ă r u l zonelor încercate.
6.4. Se c a l a i l e a z ă abaterea medie p a t r a t i c ă a
r e z i s t e n ţ e l o r
determinate în lucrare prin metode nedistructive conform r e l a ţ i e i
k
2
L Ri -R)
1 =1
k -1
(1.25)
6.5.Se
c l c u l e z ă
r e z i s t e n ţ a c a r a c t e r i s t i c ă a beton ului din lucrare
Rcar) cu
r e l a ţ i a
Rcar
= a tSN (1.26}
in care: t este coeficientul ce depinde de n u m ă r u l zonelor
încercate de nivelul de încredere acceptat pentru calculul r e z i s t e n ţ e i
caracteristice egal în general cu 90%. în cazul unui n u m ă r suficient de
mare de zone (k
;;
15} se poate accepta drept valoare a lui J :
t =
1
66 ' (1.27)
a - un.coeficient ce r e f l e c t ă c o r e l a ţ i a dintre câmpul de
d i s t r i b u ţ i e al
r e z i s t e n ţ e l o r determinate prin metode nedistructive cel al
r e z i s t e n ţ e l o r
determinate prin metode distructive.
El
trebuie determinat pentru fiecare
caz in parte
cu
ajutorul
î n c e r c ă r i l o r
paralele nedistructive distructive pe
corpuri de o b ă ş i r e z u l t ă ca·valoare a raportului:
a.=
Sop
SNP
(1.28)
în care: S
p este abaterea medie p ă t r a t i c ă a r e z i s t e n ţ e l o r
determinate prin î n c e r c ă r i distructive pe corpuri de p r o b ă
SNP
- abaterea medie
p ă t r a t i c ă
a
r e z i s t e n ţ e l o r
determinate prin
î n c e r c ă r i nedistructive pe c e l e a ş i corpuri de p r o b ă
7
n d i c a ţ i i
speciale
7.1. în cazul m ă s u r ă t o r i i d u r i t ă ţ i i superficiale cu alte aparate decât
sclerometrul Schmidt tip
N
se
r e c o m n d ă
stabilirea unei
e
l a ţ i i de
transformare a citirilor efectuate în citiri echivalente pentru sclerometrul
Schmidt tip
N.
În acest scop este n e c e s a r ă efectuarea unor
m ă s u r ă t o r i
paralele
cu
cele
d o u ă
sclerometre
pe
minimum 1O corpuri de
p r o b ă
distribuite în intervalul 0,70 M - 1,20 M în care K este marca de proiect a
betonului.
III-
17
8/20/2019 Normativ C 26 1985
18/112
Cu
titlul orientativ se dau u r m ă t o a r e l e r e l a ţ i i stabilite pentru diferite
Sclerometre de tip Schmidt:
-Tipul L
NN=
Nl
+ 5,5
-Tipul M
NN
=
1,15NM
-Tipul P
v)
NN
= ,61Npv
7.2 Echipa de încercare este
o r m a t ă
din 2 persoane:
- un operator;
- un înregistrator.
1 .29
1
.30
1 .31
Este recomandabil ca unul din aceste cadre, de
p r e f e r i n ţ ă
operatorul
s ă
fie un cadru cu p r e g ă t i r e s u p e r i o a r ă
cu
antrenament
atestare în domeniul folosirii î n c e r c ă r i l o r nedistructive la determinarea
r e z i s t e n ţ e i
betonului.
7.3. Rezultatele î n c e r c ă r i l o r se înscriu într-un buletin de încercare
care va trebui
s ă
c o n ţ i n ă :
- data
f e c t u ă r i i
î n c e r c ă r i i
ş i
temperatura aerului la locul î n c e r c ă r i i ;
- obiectivul elementele încercate;
- toate rezultatele î n c e r c ă r i l o r individuale directe din fiecare z o n ă
rezultatele eliminate;
-citirea de etalonare a aparatului seria lui;
-
c o r e c ţ i i l e
de etalonare unghi;
- mediile pe o n ă ;
-
c o m p o z i ţ i a
maturitatea betonului inclusiv marca de proiect;
- valorile
c o e f l c i e n ţ i l o r
de i n f l u e n ţ ă p a r ţ i a l i totali u t i l i z ţ i în calcul;
- r e z i s t e n ţ e l e medii pe z o n ă ;
- r e z i s t e n ţ e l e medii pe element;
- o b s e r v a ţ i i l e
ş i
concluziile c o n d u c ă t o r u l u i î n c e r c ă r i i .
7.4 La efectuarea
î n c e r c ă r i l o r
de duritate
s u p e r f i c i a l ă
pe
ş a n t i e r
se vor respecta
m ă s u r i l e
generale
de p r o t e c ţ i a
muncii
pe ş a n t i e r
în plus
se.va interzice închiderea sclerometrului prin
d e c l a n ş a r e a
în
m â n ă
Sclerometrul va
fi
oprit în
p o z i ţ i a
cu arcul de recul destins lovitura
d e c l a n ş a t ă } .
·
111-18
8/20/2019 Normativ C 26 1985
19/112
W b
C2.5
o
5
.
o
5
a
5
,o
j
~ o
.o
J7,.5
,o
35
32.
.5
o
S
..
~ M t ;
:
;7.;
.
tcrmt
4 - - , m ~ -
;r
tit ~
;1
- t -
·
1 ·t_tzlz
1 /ti- 1 . 1
- -
·
t;
1
1
-
T/
. l. -
_ 0./ f
~
IZ -
. 1
Il
. - - - - r. 1 ~ t r:
.
V
-
q_ .
_ ~ ~ ) - 1 T/;;
1 1 \
~ ~ ~ ; t
;
o .
· - r
- ~ . , . .
-/\) @._6
/
L
5
~ -
-
.
t;;o
• r
1 .1 /
G
. .
~
- , ~ I { L
b
7 .
2?.
za
5
7.
15.o
v
:
t7
7
/
- ~ ; r; r y
m
o
. 5 ~ ~ ~ - ~ /
~
5
2
~
.
o
1
1
1
N
Fig. 1.1. Curbele de transformare indice de recul r e z i s t e n ţ ă la
comp
re
siune
III - 19
8/20/2019 Normativ C 26 1985
20/112
ÎNCERCAREA
BETON ULUI PRIN METODE UL TRASONICE DE
IMPULS
1 Prevederi generale
1.1. Prezentul normativ
s t a b i l e ş t e
regulile de efectuare a
m ă s u r ă t o r i l o r de interpretare a rezultate:lor
î n c e r c ă r i l o r
efectuate prin
metoda u l t r a s o n i c ă de impuls pe epruvete, elemente structuri din beton,
beton armat beton precomprimat î scopul d e t e r m i n ă r i i
a P r o p r i e t ă ţ i l o r elasto-dinamice ale betonului;
b Defectelor din elemente sau structuri;
c} R e z i s t e n ţ e l o r mecanice ale betonului îndeosebi
r e z i s t e n ţ a
la
compresiune în lucrare;
d}
Modificarea structurii betonului în timpul
î n t ă r i r i i
sub
a c ţ i u n e a
a g e n ţ i l o r chimiei sau fizici agresivi, sau sub a c ţ i u n e a s o l i c i t ă r i l o r mecanice;
e} Omogenitatea beton ului în lucrare.
1.2. Metoda se
b z e z ă
pe m ă s u r r e timpului de propagare a
impulsurilor ultrasonice în beton, intre e m i ţ ă t o r receptor, prin transmisie.
Din c e s t ă m ă s u r ă t o r e se deduce de r e g u l ă în prima
e t a p ă
citeza de
propagare
l o n g i t u d i n a l ă
a ultrasunetelor în beton ulterior, d c ă
a p l i c a ţ i a
o cere, r e z i s t e n ţ a betonului, ţ i n â n d s e m ă de
o m p o z i ţ i
sa.
1.3. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este i n d i c a t ă în
u r m ă t o r e l e cazuri:
a} La controlul c a l i t ă ţ i i betonului îndeosebi când acesta este turnat
în elemente masive sau p r e z i n t ă defecte aparente sau ascunse;
b} La u r m ă r i r e a
î n t ă r i r i i
betonului îndeosebi în fazele i n i ţ i a l e ale
acestui proces, când au loc
m o d i f i c ă r i
importante ale vitezei
de
propagare;
c La determinarea
d e g r a d ă r i l o r
structurale ale betonului î timpul
s o l i c i t ă r i l o r
sau c ţ i u n i l o r fizice sau chimice agresive;
d} La determinarea gradului de compactare al betonului în lucrare;
e} La elemente la care e x i s t ă posibilitatea e x i s t e n ţ e i unei d i f e r e n ţ e
sistematice între calitatea betonului în stratul de s u p r f a ţ ă
ş i
în
profunzime.
1.4. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este
o n t r a i n d i c a t ă
în
u r m ă t o r e l e cazuri:
III - 20
8/20/2019 Normativ C 26 1985
21/112
a
în
zonele cu mari
a g l o m e r ă r i
de
a r m ă t u r ă
mai ales când
aceasta este o r i e n t a t ă paralel cu d i r e c ţ i a de propagare
e m i ţ ă t o r r e c e p t o r ;
b La determinarea r e z i s t e n ţ e i betonului în zone care acesta
p r e z i n t ă
d e g r a d ă r i structurale;
c
La
betoane de
o m p o z i ţ i e
complet
n e c u n o s c u t ă
d La betoane c o n f e c ţ i o n a t e cu dozaje ridicate
D ;
400 kg/m
.
2 Principiul metodei
2.1. Un e m i ţ ă t o r de ultrasunete alimentat c o r e s p u n z ă t o r produce
impulsuri ultrasonice care se p r o p a g ă prin beton. Un receptor de
ultrasunete
c a p t e a z ă
aceste impulsuri
ş i
le
t r a n s f o r m ă
într-un semnal
electric.
E
.
.. ·
a
r J : \ : : ~ ~ ~ ~ i t : ~ l
Fig.
2.1
Tehnica transmisiei directe
III -
21
8/20/2019 Normativ C 26 1985
22/112
III
-
22
b)
Fig
.
2 1
b Tehnica transmisiei diagonale
•
··
·.o : ·
o
:·_ p: o: :o ·
o ··o·
··· o· o.q . ·
0
· o i i · o . ~ o ; · o
o
.:o· .; ·
\
:•.-: o
: · o : · ~ i J : v ~ : o : :
·:·-
·1 .-o
....
; d • ~ . :
~ L · · · ;
Lp
d
Fig. 2 1 d - Tehnica transmisiei de
u p r
a f a ţ ă
8/20/2019 Normativ C 26 1985
23/112
r e l a ţ i a
2.3. Viteza
de
propagare l o n g i t u d i n a l ă
(VL)
se c a l c u l e a z ă cu
VL = U {km/s)
(2.1)
în care: L este
i s t a n ţ a
e m i ţ ă t o r r e c e p t o r în linie
r e a p t ă
în mm
timpul de propagare al impulsurilor în beton, în f.I.S.
În cele ce
u r m e a z ă
pentru
u ş u r i n ţ a
e x
p r i m ă r i i
ş i n o t ă r i i
vom folosi
de
r e g u l ă termenul
v i t e z ă
de propagare n o t a ţ i a (V) pentru termenul
riguros v
t e z ă
de propagare l o n g i t u d i n a l ă n o t a ţ i a (VL).
2.4.
Pentru ca viteza
m ă s u r a t ă
s ă fie riguros o v i t e z ă de
propagare l o n g i t u d i n a l ă în mediu infinit, trebuie ca toate dimensiunile
corpului (a,
b,
c) s ă s a t i s f a c ă
r e l a ţ i a
a, b,
c ? 2A. (2.2)
în care:
A -
este lungimea de
u n d ă
a ultrasunetului folosit e g a l ă
cum se
ş t i e
cu:
A.=
VL n ·
2})
în care:
-
este frecventa oscilatiilor utilizate.
Eroarea care se face în definirea vitezei longitudinala; în cazul
n e r e s p e c t ă r i i riguroase a c o n d i ţ i e i (2.2) poate
fi
n e g l i j a t ă p â n ă la l i m i t ă
a,b,c
?
1,2A.
(2.4)
u p ă
care
c o r e c ţ i i l e
ce se p l c ă devin prea importante pentru a fi
neglijate.
în cazul în care una din dimensiunile elementului, transversal;3 pe
d i r e c ţ i a de propagare, v e r i f i c ă r e l a ţ i a
b
sau c A. (2.5)
viteza care se m ă s o a r ă
este o
v i t e z ă
l o n g i t u d i n a l ă în p l ă c i Vp),
l e g a t ă la beton, de viteza l o n g i t u d i n a l ă în medii infinite (VL) prin r e l a ţ i a :
Vp:: 0,96
VL
2 .6
în cazul în care ambele dimensiuni transversale ale elementului
v e r i f i c ă
r e l a ţ i a
b c 0,2 X {2.7)
Viteza care se
m ă s o a r ă
este o v i t e z ă a undelor de dilatare (V
0
),
l e g a t ă
la beton
de
viteza
l o n g
t u d i n a l ă
în medii infinite
V
A
prin relatia:
V
0
z 0,9 VL. {2.8) .
III-
23
.
8/20/2019 Normativ C 26 1985
24/112
În domeniul situat între cel definit de r e l a ţ i i l e 2.4) (2 .7)
e x i s t ă
un
regim tranzitoriu în care vitez de propagare m ă s u r a t ă depinde de raportul
dintre dimensiunile transversale a corpului lungimea de u n d ă a
ultrasunetului.
Viteza de propagare
m ă s u r a t ă
în tehnica
de
s u p r a f a ţ ă
pe
f a ţ a
de
turnare a betonului este mai m i c ă de
r e g u l ă
cu 4 -
6
decît viteza de
propagare m ă s u r a t ă prin transmisie
d i r e c t ă
pe f e ţ e cofrate, din cauza
p r o p r i e t ă ţ i l o r particulare ale stratului din e c i n ă t a t e a
s u p r a f e ţ e i
de turnare.
3 legerea ş i
p r e g ă t i r e a
locurilor
e
încercare
3.1 . Alegerea elementelor de încercat se face de beneficiarul
î n c e r c ă r i i de proiectant, de expert sau de o comisie de expertizare.
3.2.
N u m ă r u l
s e c ţ i u n i l o r
examinate pe fiecare element depinde de
obiectul examenului nedistructiv.
- Pentru controlul
o m o g e n i t ă ţ i i
se
a p r e c i a z ă
ca
s u f i c i e n t ă
o
r e ţ e a
de puncte
cu d i s t a n ţ a
între
s e c ţ i u n i
de 50 cm;
- Pentru examenul defectoscopic se a p r e c i a z ă ca n e c e s a r ă o
r e ţ e a p r i n c i p a l ă
cu d i s t a n ţ a între s e c ţ i u n i de 30 cm, p o s i b i l i t ă ţ i de îndesire
s u p l i m e n t a r ă
prin
r e ţ e l e
secundare;
- Pentru controlul prin sondaj a c a l i t ă ţ i i betonuluî în elemente se
a p r e c i a z ă
ca necesare minimum 3 s e c ţ i u n i situate în zonele de solicitare
maxime ale elementului pe cît posibil distribuite în lungul acestuia.
3.3. N u m ă r u l punctelor de încercare într-o s e c ţ i u n e depinde de
latura s e c ţ i u n i i de u m ă r u l de f e ţ e accesibile pentru încercare.
În general el v a r i a z ă pentru examenele prin sondaj a r e z i s t e n ţ e i
betonului, între 3 - 6.
3.4. u m ă r u l punctelor de încercare pe epruvete este de minimum
3,
pentru cuburile de 20 cm latura cilindrii de 15X30 cm.
3.5. Se va evita alegerea punctelor de încercare pe
f a ţ a
de
turnare chiar pe cea o p u s ă acesteia. Se vor prefera n c e r c ă r i l e pe e ţ e l e
laterale, cofrate ale elementului.
3.
6.
Se va evita alegerea
d i r e c ţ i e i
de încercare
p a r a l e l ă
cu
d i r e c ţ i a
a r m ă t u r i l o r
principale de r e z i s t e n ţ ă ca
ş i
amplasarea punctelor de
încercare în zone cu mari o n c e n t r ă r i indiferent de orientarea acestora.
24
8/20/2019 Normativ C 26 1985
25/112
3.7. D i s t a n ţ a m i n i m ă a punctelor de încercare f a ţ ă de muchiile
elementului este de 1O - 12 cm pentru elemente. Î n c e r c ă r i l e pe epruvete
vor
avea punctele de încercare p r e v ă z u t e în ax (egal d e p ă r t a t e f a ţ ă de
muchii).
3.8.
S u p r a f a ţ a
de beton pe care
u r m e a z ă
a fi aplicat traductorul
trebuie s ă fie perfect p l a n ă
l i p s i t ă
de r u g o z i t ă ţ i de incluziuni de corpuri
s t r ă i n e
inclusiv de praf. În acest scop se r e c o m a n d ă prelucrarea
s u p r a f e ţ e l o r de beton prin frecare cu o
p i a t r ă
de carborund suflarea
s u p r a f e ţ e i d u p ă încheierea p r e l u c r ă r i i pentru î n l ă t u r a r e a prafului.
S u p r a f a ţ a p r e l u c r a t ă trebuie s ă d e p ă ş e a s c ă s u p r a f a ţ a
palpatorului.
3.9.
D i s t a n ţ a
m i n i m ă
între punctele de emisie
r e c e p ţ i e
ale unei
m ă s u r ă t o r i utilizate la determinarea
r e z i s t e n ţ e i
betonului, trebuie s ă
î n d e p l i n e a s c ă
u r m ă t o a r e l e
c o n d i ţ i i :
a) L
~ 2A.
. (2.9)
în care: i - este lungimea de u n d ă a ultrasunetelor utilizate.
Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz la betoane
o b i ş n u i t e
r e l a ţ i a
(2.9) presupune un
s p a ţ i u
de cea 16 cm.
b L ~ 6 < 1 > m a x
(2.10)
în care: llmax este diametru maxim al agregatului utilizat la
prepararea betonului.
3.10. Dimensiunea m i n i m ă a elementului normal pe
d i r e c ţ i a
de
încercare trebuie
s ă î n d e p l i n e a s c ă c o n d i ţ i a :
~ 2i
(2.11)
pentru ca viteza de propagare m ă s u r a t ă s ă c o r e s p u n d ă vitezei
longitudinale. Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz, la betoane
o b i ş n u i t e
r e l a ţ i a (2.11) presupune o dimensiune de cea 16 cm.
D a c ă
una din dimensiunile transversale ale elementului
î n d e p l i n e ş t e c o n d i ţ i a
(2.11 , iar
e a l a l t ă
dimensiune
c o n d i ţ i a :
i
(pentru
50
kHz cea 8
cm
(2.12)
se poate admite î n c ă
f ă r ă
a comite o eroare mai mare de
1
5
- 2%, c ă viteza m ă s u r a t ă este cea
c o r e s p u n z ă t o a r e
undelor
longitudinale.
III- 25
8/20/2019 Normativ C 26 1985
26/112
a c ă
ambele dimensiuni transversale îndeplinesc c o n d i ţ i a (2.12) dar
nu îndeplinesc c o n d ~ i a (2.11) se poate
admite
î n c ă
cu o eroare mai m i c ă de
3 , c ă viteza
m ă s u r a t ă
este
cea
c o r e s p u n z ă t o a r e undelor longitudinale.
3.11 . La examinarea stâlpilor
m o n o l i ţ i
este util ca î n c e r c ă r i l e s ă
se
f a c ă
pe ambele
d i r e c ţ i i
ale stâlpului din
s e c i u n e a t r a n s v e r s a l ă .
3.12. Evitarea
î n c e r c ă r i l o r
în dreptui·etrierilor este n e c e s a r ă
În acest scop se poate folosi fie metoda pachometrului pentru
localizarea etrierilor, fie o identificare z u a l ă c o m b i n a t ă cu o d a t ă de
proiect d i s t a n ţ a dintre etriei), fie exclusiv datele de proiect, din
examinarea c ă r o r a
se
poate alege o d i s t a n ţ ă între
s e c ţ i u n i
hs . multiplu
f r a c ţ
o n a r
al d i s t a n ţ e i
din proiect între etrieri.
h 5/4)he
(2.13)
care
a s i g u r ă
ca
cel
p u ţ i n
3 din 4
s e c ţ i u n i s ă
se situeze
în
afara
etrierilor.
Î n c e r c ă r i l e în dreptul etrierilor sunt falsificate îndeosebi la punctele
marginale ale
s e c ţ i u n i i .
3.13. Trasarea marcarea locurilor de încercare
se
face cu
instrumente adecvate pentru a
se
o b ţ i n e
o precizie a
t r a s ă r i i
de
±
1 cm.
Sunt suficiente de
r e g u l ă
în acest scop
u r m ă t o a r e l e
instrumente: l a t ă
n i v e l ă (poloboc) sau furtun cu a p ă , (fir cu plumb) echer metru, iar pentru
marcaj c r e t ă f o r e s t i e r ă sau creion dulgheresc.
La trasarea elementelor de mare serie, cum sînt cele ce re
p r e z i n t ă
p r o d u c ţ i a fabricilor de prefabricate, se pot folosi cu
un
spor
al
p r o d u c t i v i t ă ţ i i
muncii,
ş a b l o a n e l e
4. paratura ş i tehnica de m ă s u r a r e
4.1. Aparatele cu ultrasunete folosite la determmarea n e d i s t r u c t i v ă
a rezistentei betoanelor se r e c o m a n d ă
s ă
a i b ă transductori de f r e c v e n t ă
. .
proprie
c u p r i n s ă
înt
re
40 - 100 kHz.
în afara acestor limite,
c o n t r i b u ţ i
dispersiei fizice geometrice,
la rezultatul m ă s u r ă t o r i i poate ajunge i m p o r t a n t ă
4.2. În cazul
l i m e n t ă r i i
la
r e ţ e a
aparatele trebuie
s ă
fie capabile
s ă suporte
v r i ţ i i
de tensiune de cel p u ţ i n + 10 -15 . În cazul
a l i m e n t ă r i i la baterie, bateria s ă
as
igure o autonomie de u n c ţ i o n a r e e cel
p u ţ i n 4 ore.
III - 26
8/20/2019 Normativ C 26 1985
27/112
4.3. Aparatul de
m ă s u r a r e
a timpului de propagare a impulsurilor
ultrasonice în beton trebuie s ă fie capabil s ă asigure o precizie de
masurare a timpului de cel
p u ţ i n ±1 .
în intervalul 20
J lS
- 1000
J lS
4.4. Instrumentele de m ă s u r a r e a
s p a ţ i u l u i
trebuie s ă asigure o
precizie de
ă s u r a r e
a acestuia u p ă cum u r m e a z ă :
a) ±0,5 în
c o n d i ţ i i
de laborator pe epruvete;
b) ±1 în c o n d i ţ i i de
a n t i e r
pe elemente.
4.5. Aparatul trebuie
ă d i s p u n ă
de
un
mijloc de verificare a m ă s u r ă t o r i i
de
timp de propagare efectuate. Sistemul cel mai uzitat în acest scop este unul
extrem ce
o l o s e ş t e
o b a r ă de calibrare sau de etalonare.
4.6. Eliminarea timpului de propagare c o r e s p u n z ă t o r p r o p i a g ă r i i
în
transductori se face printr-o
m ă s u r ă t o a r e
cap la cap (în contact direct
e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r } Unele aparate
au
posibilitatea e l i m i n ă r i i acestui timp de la
început în timp ce altele presupun extragerea lui din fiecare m ă s u r ă t o a r e
4.7. Întreaga a p a r a t u r ă de încercare trebuie
s ă - ş i
m e n ţ i n ă
p e r f o r m a n ţ e l e în u r m ă t o a r e l e
c o n d i ţ i i :
- t e m p e r a t u r ă
între -10°C +45°C;
- umiditate p â n ă la 90 .
4.8. Tehnica de încercare presupune aplicarea unui strat de
mediu cuplant pe s u p r a f a ţ a transductorilor. Stratul cuplant trebuie aplicat
în
grosimea m i n i m ă
n e c e s a r ă e x p u l z ă r i i
complete a aerului dintre
transductor beton, sau poate fi aplicat în exces, dar
în
acest caz trebuie
s ă
fie suficient de fluid pentru a putea expulza excesul, prin presarea
transductorului pe beton.
Mediile cuplante recomandate pentru beton în
f u n c ţ i e
de
rugozitatea u p r a f e ţ e i sînt: vaselina t e h n i c ă vaselina s i l i c o n i c ă p l a s t i l l n ă
4.9. înaintea începerii m ă s u r ă t o r i l o r inclusiv a reglajului de zero,
aparatul trebuie l ă s a t în f u n c ţ i e un timp pentru a intra în regim termic de
echilibru. Acest timp este de 1 - 2 minute la aparatele cu tranzistori de
10 - 15 minute la aparatele cu tuburi electronice.
4.10. Reglajul de zero trebuie
f ă c u t
la o amplitudine a semnalului
c o m p a r a b i l ă cu cea care va fi u t i l i z t ă ulterior la n c e r c ă r i l e pe beton. El se face
prin m e n ţ i n e r e a
în
contact direct a celor doi transductori
e m i ţ ă t o r
receptor.
III - 27
8/20/2019 Normativ C 26 1985
28/112
4.11. M ă s u r ă t o a r e a timpului de propagare a impulsului în beton
presupune u r m ă t o a r e l e etape:
- aplicarea transductorilor, p r e v ă z u ţ i cu mediu cuplant, pe
s u p r a f a ţ a
betonului în zonele marcate, nivelate c u r ă ţ a t e m e n ţ i n e r e a
lor
în
contract ferm cu betonul, sub o tensiune
m i n i m ă
de ordinul a 10 kgf;
- amplificarea semnalului r e c e p ţ i o n a t p â n ă l o amplitudine care perm ite
identificarea l a r ă a momentului sosirii semnalului, de
ordinul
2 5- 3
cm
;
- m ă s u r a r e a timpului de propagare scurs între momentul emisiei
momentul r e c e p ţ i e i semnalului acustic prin aducerea în c o i n c i d e n ţ ă a unui
semnal de
e f e r i n ţ ă
cu momentul sosirii semnalului acustic (fig.
2
Unele m ă s u r ă t o r i ca cele referitoare la determinarea constantelor
elasto-dinamice ale materialului r e c l a m ă o amplificare s u p l i m e n t a r ă a
semnalului r e c e p ţ i o n a t
p â n ă
la amplitudinea x i m ă p e r m s ă de aparat, f ă r ă
a p a r i i a zgomotului de fond, care s ă perturbe m ă s u r ă t o a r e (fig. 2.3).
Asemenea m ă s u r ă t o r i conduc la valori în medie cu 1 - 3 mai mici ale
timpului de propagare m ă s u r a t Ele nu sunt recomandate în schimb în
m ă s u r ă t o r i l e legate de determinarea
r e z i s t e n ţ e i
betonului, întrucît rezultatul
unei astfel de
m ă s u r ă t o r i
depinde de lungimea traiectoriei impulsului
în
beton.
Fig. 2 2
M ă s u r ă t o a r e a
de timp la amplitudine standard
5 Influente ale conditiilor de încercare
.
'
5.1. Rezultatele m ă s u r ă t o r i i timpului de propagare a impulsurilor
ultrasonice în beton pot i i n f l u e n ţ a t e de unele c o n d i ţ i i de încercare ca:
III - 28
8/20/2019 Normativ C 26 1985
29/112
starea
s u p r a f e ţ e i betonului, temperatura betonului în ti_mpul
î n c e r c ă r
f r e c v e n ţ
undelor longitudinala transmise, dimensiunile probelor
a r m ă t u r a e x i s t e n t ă în elemente.
Fig. 2.3 -
ă s u r ă t o a r e a
de timp la amplitudine
m a x i m ă
5 Influente ale conditiilor e încercare
. .
5.
1
Rezultatele
m ă s u r ă t o r i i
timpului de propagare a impulsurilor
ultrasonice în beton pot fi i n f l u e n ţ a t e de unele
c o n d i ţ i i
de încercare ca:
starea s u p r a f e ţ e i
betonului, temperatura betonu lui în timpul
î n c e r c ă
f r e c v e n ţ a
undelor longitudinala transmise. dimensiunile probelor
a r m ă t u r a e x i s t e n t ă
în elemente.
5.2.
I n f l u e n ţ a s u p r a f e ţ e i
se
m a n i f e s t ă prin
introducerea unui strat
cuplant de grosime
v a r i a b i l ă
în
f u n c ţ i e
de rugozitatea
s u p r a f e ţ e i
între
transductor ş i beton Influenta sa asupra rezultatului m ă s u r ă
o r i i
este
cu
atît
. .
mai
mare cu cât rugozitatea
s u p r a f e ţ e i
este
mai
mare , viteza
în
stratul cuplant .
mai m i c ă
viteza în
beton
mai mare
d i s t a n ţ a e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r
mai
c ă .
Pentru reducerea
i n f l u e n ţ e i
sale se
r e c o m a n d ă
o
b u n ă
prelucrare
a s u p r a f e ţ e i d i s t a n ţ e
e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r
relativ mari peste 30 cm}, o
î n s e m n a t ă uniform
d i s t r i b u i t ă
presiune
pe
transductor în timpul
m ă s u r ă t o r i i
medii cuplante caracterizate prin viteze de propagare, sau
i m p e d a n ţ e
acustice mari.
5.3. Un alt aspect al
i n f l u e n ţ e i s u p r a f e ţ e i
betonului îl constituie
alegerea între
s u p r a f e ţ e l e
laterale cofrate,
s u p r a f e ţ e
de fund cotrate sau
III- 29
8/20/2019 Normativ C 26 1985
30/112
s u p r a f e ţ e
de turnare ale elementului. Aceste s u p r a f e ţ e d e t e r m n ă viteze
de propagare diferite la m ă s u r ă t o r i .
S u p r a f e ţ e l e
laterale sînt cele mai omogene mai reprezentative
pentru calitatea betonului din masiv.
S u p r a f a ţ a
de turnare este
c a r a c t e r i z a t ă
printr-o
v i t e z ă
de
p r o p a g a r ~
mai
s c ă z u t ă
ca urmare a
efectului
s e p a r ă r i i
la s u p r a f a ţ ă a unui strat bogat în f r a c ţ i u n i fine de
agregat lapte de ciment, sub a c ţ i u n e a fenomenului de segregare. Ea
va
fi evitata pe cît posibil,
în î n c e r c ă r i l e
cu ultrasunete. în cazul în care acest
lucru nu este posibil se va asigura, în tehnica prin transmisie
d i r e c t ă
sau
d i a g o n a l ă
o grosime de beton de minimum 15 cm, iar în tehnica de
s u p r a f a ţ ă o lungime de încercare de minimum 40 cm.
S u p r a f e ţ e l e de fund o c u p ă o p o z i ţ i e
i n t e r m e d i a r ă
între s u p r a f e ţ e l e
laterale cele de turnare.
5.4.
M ă s u r ă t o r i l e
de
v i t e z ă de
propagare efectuate între + 5 C +
30°C pot
fi
considerate independente
de
t e m p e r a t u r ă în afara acestui
interval
i n f l u e n ţ a temperaturii asupra m ă s u r ă t o r i i
numai
poate fi
n e g l i j a t ă
în
f u n c ~ e
de
umiditatea betonului se e c o m a n d ă aplicarea c o r e c ţ i i l o r din tabelul 2.1 .
Tabelul2.1
C O R E C Ţ I I L E DE TEMPERA U Ă ALE VITEZEI DE PROPAGARE VL
T e m p e r a t u r ă °C
C o r e c ţ i a
Beton uscat în aer Beton saturat în a p ă
+60 +5 +4
+40
2
+1,7
+20
o o
o
-0 5 -1
< -4
-1.5 -7,5
-
e remarca faptul ca pe masura ce temperatura c r e ş t e viteza de
propagare scade, iar pe ă s u r ă ce temperatura scade, viteza de
propagare
r e ş t e c o r e
c ţ
i i l e u r m ă r i n d s ă
anuleze aceste
a r i a ţ i i
5.
5.
Lungimea traiectoriei,
i n f l u e n ţ e a z ă
rezultatele
m ă s u r ă t o r i l o r
pe d i s t a n ţ e mici, când se c r e a z ă o p r e f e r i n ţ ă pentru propagarea r a p i d ă
în
lungul agregatelor mari, ce sînt caracterizate prin viteze de propagare
mari.
III 30
8/20/2019 Normativ C 26 1985
31/112
c e a s t ă i n f l u e n ţ ă
se
poate evita prin
d e p ă ş i r e a
c o n s i d e r a b i l ă a
limitei prezentate în
r e l a ţ i a
{2.1O de la pct. 3.9.
De asemenea, pe d i s t a n ţ e mici trebuie evitate m ă s u r ă t o r i l e în
cîmp apropiat conform r e l a ţ i e i (2.9) pct. 3.9.
O a l t ă i n f l u e n ţ ă a lungimii traiectoriei se a n i f e s t ă
în
domeniul
d i s t a n ţ e l o r
mari, atunci când este
f o l o s i t ă
tehnica
de
m ă s u r a r e
la
amplitudinea
m a x i m ă
În acest c a ~ pe
m ă s u r ă
ce
d i s t a n ţ a e m i ţ ă t o r -
receptor,
c r e ş t e
scade amplitudinea semnalului
r e c e p ţ i o n a t ş
deci sosirea
lui este
a p r e c i a t ă
mai tîrziu.
În vederea e v i t ă r i i acestui neajuns se r e c o m a n d ă m ă s u r ă t o r i l e la
amplitudinea c o n s t a n t ă (standard).
I n f l u e n ţ a
dimensiunilor transversale a b ale epruvetei
r ă m î n e
destul de i c ă
î n c ă p î n ă
la limita
a b ~ A . (pentru 50 khz de cea 8 cm) (2.14)
astfel, încât,
d a c ă
se admit erori de v i t e z ă pînâ la 3%
c o r e c ţ i i l e
pot
fi neglijate. Se atrage t e n ţ i a c ă asemenea erori a n t r e n e a z ă
t o t u ş i
erori de
estimare a r e z i s t e n ţ e i datorate numai acestui factor,
î n ă
la 12%.
D a c ă
se
c o b o a r ă sub limitele r e l a ţ i e i {2.14) se i n t r ă într-un
domeniu de t r a n z i ţ i e între c o n d i ţ i i l e de propagare în mediu infinit cele în
p l ă c i sau bare.
Întrucît atingerea
c o n d i ţ i i l o r
ideale de propagare în bare sau
p l ă c
presupune:
a b 0 2
A
(pentru 50 khz de cea 8 cm)
(2.15)ea
nu se
e a l i z e a z ă
practic
i c i o d a t ă
în cazul betonului. Singura
s o l u ţ i e
ce se
impune este evitarea domeniului
m ă r g i n i t
superior
de e a l ţ i a
(2.14).
5.6.
F r e c v e n ţ a
proprie a transductorilor e x e r c i t ă d o u ă tipuri de
i n f l u e n ţ e .
Una i n d i r e c t ă prin modificarea limitei rezultate din r e l a ţ i a (2.14)
în cadrul dispersiei geometrice a
c o n d i ţ i i l o
de câmp
î n d e p ă r t a t
alta
d i r e c t ă d a t o
t ă
dispersiei fizice.
în scopul l i m i t ă r i i i n f l u e n ţ e i dispersiei fizice se r e c o m a n d ă pentru
betoane utilizarea domeniului de
f r e c v e n ţ ă
al transductoarelor între
40 -
100 kHz.
5.7. Viteza de propagare
m ă s u r a t ă
în beton, în
v e c i n ă t a t e a
barelor de a r m ă t u r ă poate i i n f l u e n ţ a t ă de e x i s t e n ţ a acestora, ca urmare
III
31
8/20/2019 Normativ C 26 1985
32/112
a
p r o p a g ă r i i
p a r ţ i a l e a impulsului prin a r m ă t u r ă A c e a s t ă p r e f e r i n ţ ă î ş i are
originea in viteza de propagare s u p e r i o a r ă in
a r m ă t u r ă
f a ţ ă e cea din
beton în mod o b i ş n u i t de 1 2- 1,8 mai mare).
Fig. 2 4 Bare de
a r m ă t u r ă
perpendiculare pe d i r e c ţ i a de încercare
5.8.
A r m ă t u r i l e
transversale pe
d i r e c ţ i a
de m ă s u r a r e r e p r e z i n t ă
cazurile cele mai frecvente întîlnite, în
î n c e r c ă r i l e pe
stâlpi grinzi.
în cazul unei
m ă s u r ă t o r i
axate f ţ ă de planul barelor de
a r m ă t u r ă
ca în fig.
2.4,
viteza de propagare a d e v ă r a t ă
în
beton V
6
r e z u l t ă in
f u n c ţ i e de viteza aparent m ă s u r a t ă n e ţ i n î n d seama de e x i s t e n ţ a
a r m ă t u r i l o r
V), din r e l a ţ i a 2.16).
1-f)
V
8
=V
1
-
~ ~ ~
r e l a ţ i e în care:
Va
es te
viteza de propagare în a r m ă t u r ă ;
2.16)
La =
l l > . -
r e p r e z i n t ă lungimea traseului impulsului parcurs prin
a r m ă t u r ă ;
L- d i s t a n ţ a
e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r .
.
5.9. î n c e r c ă r i l e au a r ă t a t c ă formula 2 .15)
e ş i
teoretic
c o r e c t ă
nu
se v e r i f i c ă integral în p r a c t i c ă între cauzele acestor
n e c o n c o r d a n ţ e
putând
III- 32
8/20/2019 Normativ C 26 1985
33/112
fi
citate: stratul
de
beton ce
î n c o n j o a r ă
a r m ă t u r a î n g l o b a t ă alinierea
barelor,
efectul dispersiei fizice, etc. Pe baza
î n c e r c ă r i l o r
efectuate,
valorile factorilor de c o r e c ţ i e kr din
r e l a ţ i a
(2.17):
Va= kTV (2 .17)
în care:
Va
este
a d e v ă r a t a
v i t e z ă de propagare în beton;
V - viteza de propagare
m ă s u r a t ă .
sunt date în tabelele 2.2 -
.2
.4 pentru betoane caracterizate prin
diferite viteze de propagare.
Pentru betoane ce au viteze de propagare intermediare se va
interpola liniar.
Se
r e m a r c ă c ă
aceste valori sînt totdeauna mai apropiate
de
unitate;
decît
cele
p r e v ă z u t e
de
r e l a ţ i a
t e o r e t i c ă
(2
.
16),
iar
c o r e c ţ i i
semnificative
nu
apar decît de la bare cu diametru mai mare de 20 mm pentru trasee
cumulate în a r m ă t u r i mai mari de 1/4 din parcursul total al impulsului.
5.1
O. r m ă t u r a p a r a l e l ă cu
d i r e c ţ i a
de propagare a impulsului are o
i n f l u e n ţ ă asupra rezultatului m ă s u r ă t o r i i numai d a c ă d i s t a n ţ a .,a între dreapta
e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r
axa a r m ă t u r i i (fig. 2.5 a) n d e p l i n e ş t e - c o n d i p a 2.18):
a
1
a
V
8
-
8/20/2019 Normativ C 26 1985
34/112
Tabelul2.2
VALORI
kT Va=
3500 m/s
a L
l>nvn
6 10 16 20
25
3
o
1 1 1 1 1 1
0 10 1 1 1 0 99 0 98 0 97
0 25
1
1
1 0 97 0 96 0 95
0 50 0 97 0 96 0 95 0 94
0 93 0 92
Tabelul2.3
VALORI kT Va= 4000 m/s
La L
l> TVT
6 10 16 20 25 30
o
1 1
1 1 1 1
0 10
1 1 1 1
0 99 0 98
0 25 1
1
1 1 0 98
0 96
0 50
0 99
0 98
0 97 0 96 0 95 0 94
Tabelul 2.4
VALORI
kT
Va= 4500 m/s
La
L
I>mm
6 10
16 2
25 30
o 1
1 1
1
1
1
0 10
1
1
1
1
0 99
0 25
1 1 1 1
1
0 98
0 50 1 0 99
0 98
0 97
0 96 0 95
Fig. 2.5 Schema de propagare pentru b r ă de r m ă t u r ă p r l e l ă cu
d i r e c ţ i de
încercare în tehnica de
s u p r f ţ ă
- 34
8/20/2019 Normativ C 26 1985
35/112
L
Fig.
2.5 b - Schema de propagare pentru
b r ă
de
r m ă t u r ă p a r a l e l ă cu
d i r e c ţ i a
de încercare,
în
tehnica transmisiei directe .
Valorile coeficientului de
c o r e c ţ i e kL
pentru betoane caracterizate
prin diferite viteze de propagare sînt date în tabelele 2.5 - 2.7. Pentru
betoane caracterizate prin viteze intermediare se va interpola liniar.
Corecpile
sunt neglijabila
de
la
i s t a n ţ a
a în general mai
mari
de
0 2l.
5.11. La elemente armate pe d o u ă sau trei d i r e c ţ i i d c ă
n c e r c ă r i l e se fac cu una din
d i r e c ţ i i l e
de
a r m ă t u r ă
i n f l u e n ţ a la 45° f a ţ ă de
cele d o u ă
d i r e c ţ i i
de armare rectangulare. În acest caz pentru betoane
caracterizate prin viteze de propagare longitudinala superioare valorii de
3700 m/s, r m ă t u r nu
i n f l u e n ţ e a z ă
rezultatul
m ă s u r ă t o r i i .
Tabelul2.5
VALORI
kL-
V
9
500 m/s
a
L
ti mm
6
10
16 20 25
30
o
0,69 0,68 0,66
0,64 0,63
0 61
0,05 0,76 0,75 0,73
0,72 ·
0,70 0,69
0,10 0,83 0,82 0,80 0,79 0,78 0,77
0,15 0,91 0,90 0,88 0,87 0,86 0,85
0,20 0,98
0,97 0,95
0,94 0,93
0,93
0,25
1 1 1 1
i
1
III- 35
8/20/2019 Normativ C 26 1985
36/112
Tabelul2.6
VALORI kL- Vs = 4000 m/s
ll>mm
La L
6 10
16
20 25
30
o 0,80
0,77 0,75 0,73 0,71
0 69-
0,05
0,86
0,84
0,82 0,80 0,78
0,76
0,10
0,92 0,91 0,89 0,87 0,85
0,83
0,15 0,98 0,97
0,96 0,95
0,93
0,91
0,20 1
1 1
1 0,99 0,98
Tabelul2.7
VALORI kL- Va= 4500 m/s
a
L
ll>mm
6
10 16
20 25
30
o
0,89 0,87 0,84 0,82 0,80 0,78
0,05
0,93 0,92
0,90
0,88
0,86 0,84
0,10
0,98 0,97 0,96
0,94 0,92 0,90
0,15 1 1
1
0,99 0,98 0,97
0,20 1
1
0,25 1 1
-
6 Determinarea p r o p n e t a ţ i l o r elasto dinamice ale betonului
6.1. P r o p r i e t ă ţ i l e betonului ce pot fi m ă s u r a t e cu ajutorul metodei
ultrasonice de impuls, în exclusivitate sau în c o m b i n a ţ i e cu alte metode
nedistructive, sunt: modulul de elasticitate dinamic Ed) coeficientul
Poisson dinamic
vd).
6.2. ă s u r ă t o a r e a timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice
prin beton, pentru aceste a p l i c a ţ i i trebuie f ă c u t ă prin f o l o s i r e a a m p l i f i c ă r i l
semnalului r e c e p ţ i o n a t la amplitudinea m a x i m ă estimarea pe ecranul
tubului catodic a momentului sosirii primului front de unde (punctual de
t a n g e n ţ ă al semnalului cu linia o r i e n t a t ă de r e f e r i n ţ ă
6.3. Dimensiunile probelor
pe
care se fac
î n c e r c ă r i l e
este
recomandabil s ă î n d e p l i n e a s c ă ă e toate d i r e c ţ i i l e
c o n d i ţ i a :
III-
36
a, b sau c < :
21
(2.20)
Nu se admit pentru încercare probe ce nu îndeplinesc
c o n d i ţ i a :
a, b sau c ~ t (2.21)
8/20/2019 Normativ C 26 1985
37/112
6.4. Modulul de elasticitate dynamic se
c a l c u l e a z ă cu
formula:
(1
+
ud 1-
2ud
2
Ed = VL
2.22)
ud g
în care:
vd-
este coeficientul Poisson dinamic
-
greutatea
s p e c i f i c ă
a p a r e n t ă
g - a c c e l e r a ţ i a g r a v i t ă ţ i i
VL-
viteza de propagare l o n g i t u d i n a l ă ă
s u r a t ă
la amplitudinea
m a x i m ă
6.5.
a c ă
nu e x i s t ă valori experimentale pentru coeficientul
Poisson dinamic la betoane n t ă r i t e t
>
14 zile) se pot adopta u r m ă t o a r e l e
valori orientative:
(2.22)
:
betoane
p ă s t r a t e
în aer:
vd
8/20/2019 Normativ C 26 1985
38/112
in care coeficientul de echivalare a.E are valori cuprinse între 0,85 - 0,95,
în f u n c ţ i e de c o m p o z i ţ i a betonului încercat.
1 0
0 8
ll 2
o
o
-
1· Yd
-,___
'-...
',
1
1
U\
r\
\
1 \
s
1
\
d
qr
q
Fig. 2.6 V a r i a ţ i a lui
f(vd)
în
f u n c ţ i e
de vd
6.8. Determinarea, modulului de elasticitate dinamic prin metode
ultrasonice de impuls
p r e z i n t ă
avantajul principal de a pune în
e v i d e n ţ ă
p r o p r i e t ă ţ i l e
betonului din lucrare, fiind singura m e t o d ă
c a p a b i l ă
s ă
f a c ă
acest lucru.
6.9. Coeficientul Poisson dinamic poate fi calculat cu ajutorul unor
m ă s u r ă t o r i combinate de v i t e z ă
l o n g i t u d i n a l ă
de propagare (VL)
f r e c v e n ţ ă
proprie de vibrare l o n g i t u d i n a l ă (fL).
a c ă
f r e c v e n ţ a proprie
l o n g i t u d i n a l ă
m ă s u r a t ă
cu ajutorul unei metode de r e z o n a n ţ ă este
f r e c v e n ţ a f u n d a m e n t a l ă
a epruvetei, factorul
f(vd)
definit prin
r e l a ţ i a
{2.23)
poate fi calculat cu ajutorul
r e l a ţ i e i
f v
, ; ( ~ L) (2.25)
III 38
8/20/2019 Normativ C 26 1985
39/112
in
care
: este lungimea epruvetei încercate ce trebuie s ă î n d e p l i n e a s c ă
c o n d i ţ i a
L ~ a {2.26)
a fiind latura s e c ţ i u n i i transversale.
D a c ă valoarea lui f vd) este c u n o s c u t ă deducerea lui vd se reduce
la
rezolvarea unei
e c u a ţ i i
de gradul 2.
A c e a s t ă
rezolvare poate
fi
s i m p l i f i c a t ă
de graficul din fig. 2.6 sau de Tabelul 2.8.
Tabelul2.8
R E L A Ţ I A ÎNTR f(vd) Ş I vd
vd
f(vd)
o
0,05 0,995
0,10
0,975
0,15 0,950
0,18
0,922
0,20
0,900
0,22
0,877
0,25 0,833
0,27 0,800
0,30
0,742
0,32
0,698
0,35
0,625
0,37
0,566
0,40 0,467
0,45
0,264
0,50
o
6.1 O Între coeficientul Po isson dinamic coeficientul Poisson
static e x i s t ă o r e l a ţ i e de forma g e n e r a l ă
(2.27)
unde
c o ~ f i c i e n t u l
de
c o r e l a ţ i e v
depinde de efortul la care se
d e t e r m i n ă coeficientul Poisson static. Pentru a =
0,4 R.
în caz
ul
betor:tului, valoarea lui v este c u p r i n s ă între 0,75 0,85.
III- 39
8/20/2019 Normativ C 26 1985
40/112
7 mogenitatea betonului din lucrare
7.1. I n f o r m a ţ i i l e furnizate de metodele ultrasonice sunt
reprezentative îndeosebi pentru v
r i a ţ i i l e
de omogenitate, datorate
c
o m p a c t ă r i i betonului, raportul a/c, prin v a r i a ţ i i l e apei de amestecare
ş
g r a n u l o z i t ă agregatului. Ele nu sunt s u f i c i ~ n t de sensibile la v a r i a i i l e de
calitate datorate dozajului ş i c a l i t ă ţ i i
cimentului sunt prea sensibile
pentru
v a r i a ţ i i l e
de umiditate ale betonului de la o n ă la o n
ă .
7 2. Elementul
m u l ţ i m i i ,
supus p r e l u c r ă r i i statistice, în vederea
aprecierii
o m o g e n i t ă ţ i i
betonului din lucrare, este
re
zultatul individual
al
m ă s u r ă t o r i l o r de v i t e z ă de propagare.
Acest rezultat r e p r e z i n t ă media
p r o p r
e t ă ţ i l o r elasto-dinamice ale
betonului,
în
lungul traiectoriei impulsului.
7.3. Prelucrarea s t a t i s t i
c
ă a rezultatelor m ă s u r ă t o r i l o r vitezei de
propagare, presupune gruparea p r e l i m i n a r ă a tuturor m ă s
Top Related