ACADEMIA ROM ANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XI MEM. 5

1. ORIGINEA LUI STEFAN RAZVAN2. PETRECEREA LUI VASILE LUPU INEXILUL DELA CONSTANTINOPOL

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIET ROMANE

CVLTVRA NATIONALABUCURWI1930

L

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III L e i

TOMUL I (1922-23) : roo.VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rauri daco-scitice. io.ZENOVIE PACLISANU. Luptele politice ale Rom anilor ardeleni din 1790-1792. I 2.ZENOVIE PACLISANU. Din istoria bisericeasca a Romanilor transilvaneni

«Teologub vlddicilor uniti. 28.-ANDREIU RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher. i6.TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru i carti tabulare. 5--Dr. JACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. I 2.N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5.N. IORGA. Ernest Renan. 5--TOMUL II (1923-24) : 130.-VASILE PARVAN. Histria VII. 40.-ANDREIU RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele

de proprietate.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AHRTeOZ funerar atic

de marmora. 6.SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor romane din Istria. 8.-ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.-C. MARINESCU. Infiintarea Mitropoliilor in Tara-Rom aneasca i in Moldova. 8Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigora§cu-Voda prin Ungaria ci aiurea.N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet.N. IORGA. Un cioban dascal din epoca de transitie a culturii noastre. 5-TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare

atenian. I. G. II, I, 356. 8.N. IORGA Note polone. r2.TOMUL III (1924-26) : 840.ION ANDRIESESCU. Piscul Crasani.V. PARVAN. Getica.TOMUL IV (1924):

40.-800.-

IOAN C. FILITTI. Despre Negru-Voda. I2.VINTILA MIHAILESCU. A§ezarile omenelti in Campia Romana la mijlocul

§i sfar§itul sec. XIX. 25.Dr. ANDREI VERESS. Campania crwinilor in contra lui Sinarv-Pa§a. 25.-P. P. PANAITESCU. Influenta polona in opera ci personalitatea cronicarilor

Grigore Ureche i Miron Costin. 6o.-N. IORGA. I. Domnita Anca i patronajul ei literar; II. 0 prigonire politica

sub Fanarioti.N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universala tiparita in Transilvania; II.

MoOile familiei Beldy in Tara-Romfineasca. I 2.N. IORGA. Procesele calugarilor dela Santilie i Gheorghe, pisarul lqesc. jo.I. VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldoveneti pana la Ureche. 12.-G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia rasboiul de catre

Stefan-cel-Mare. Mem. IIII.TOMUL V (1925-26):N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentcnarului

mortii lui.IOAN ANDRIESESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-Tran

bine Plevna (Bulgaria).AL. BUSUIOCEANU. Cateva portrete noui ale lui Mihai-Viteazul.ANDREIU RADULESCU. Dreptul de moltenire al sotului supravietuitor.N. IORGA. Trei calatori in Tarile Romanelti Caronni, Rey, Kunisch i ori-

ginea tcLuceafaruluia lui Eminescu.I. LUPAS. Din activitatea ziaristica a lui Andreiu Mure§eanu.N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia §i Cetatea-Alba.N. IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea.N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insu.7i.

8.-

0.60.15.-0.0.

15.-

-20.-5--

6o.-

25.-

25.-16o.-

5--

.

30.-x5.-

1. ORIGINEA LUI TEFAN RAZVAN2. PETRECEREA LUI VASILE LUPU IN EXILUL

DELA CONSTANTINOPOLDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEM1EI ROMANE

.Fedinta dela r Noembrie 1929

r. ERA RAZVAN TIGAN ?

Figura ( iganului>> Rhzvan a fost popularizath prin drama,interesanth pentru vremea ei, desi rau construità fara simtistoric i coloare localà, a lui B. P. Hasdeu. Acolo apare unrevoltat care bruscheaza societatea, silita accepte un mo-ment sfidatoarea indrhznealh. Aceastä interpretare a firiiDomnului de cateva luni al Moldovei poate fi discutath; ori-cat ar Cheek izvoarele asupra caracterului lui, se poate spuneca rornantismul, ash cum il intelegeh profesh marele in-viitat, nu corespunde cu atmosfera morala a timpului, carepretuià desigur cavalerismul i iubeh aventura, dar nu putehurmari scopuri sociale ca acelea care misch lumea in timpu-rile noastre. Ca boier, Rhzvan a fost un boier, ca Domn anDomn, asemenea pe cat puteh cu ceilalti. Dar intrebarea sepune: ca Tigan ? A fost el un Tigan ? Si cum a iesit din gi-gAnia lui ?

Tara se pare a fi primit pe noul Donm, desi ridicat prinusurpatie, ca om al lui Sigismund Báthory, patronul arde-lean, in fruntea garzii unguresti, pentru aceia a facut Hat-man, in locul sat', pe Ungurul Mihai Tolnay; v. Iorga, inHurmuzaki, XII, No. CXXIX, p. 72, contra unui Domn

A. R. Memoriile Secjiunii Istorice. Seria III. Tom. XI. Mem. 5.

sa-i

si-1

>

2 N. IORGA 158

legitim, din neamul lui Stefan-eel-Mare prin Alexandru LA-pusneanu i recunoscut de PoartA, ba Inca de douA ori. Unrar act dela dânsul Ii zice « tefan Voevod langa Domn eLogofAtul Alexa, un om nou, i ca scriitor functioneaza Bor-cea 1). Cutare rAvas al oamenilor din Campulungul moldo-venesc cAtre Sasii din Bistrita 11 aratA admis de Moldoveni :

sA fie MAriia Lui Craiu (Sigismund) sAnAtos i Domnu nostru*tefan-VodA, iaste o tarA ca alaltA »2). In raporturile cu strAinA-tatea se numeste tot simplu : Stefan-VodA, cu acel numeglorios luat la asezarea in Domnie 3). Avem i o scrisoare alui din boierie cu o foarte convenabilA isaliturA 4).

Deci n'ar fi Tiganul ; lipsa pomenirii in documente a ta-tAlui domnesc se explicA prin aceia cA n'avem dela dânsulnici un act solemn. Totusi, o mArturie care nu se poate rAspingeimpune aceastA descendentA.

Ea vine dela insus Mihai Viteazul, si in momentul and, inMaiu 1595, se petreceh in Moldova usurpatia prin complotulmilitar al strAinilor.

In Diplomatarium italicum al Scolii Romane din Roma,d. Claudiu Isopescu a publicat, pe lAnga inca o scrisoarea lui RAzvan, care trateazA pe Sigismund de simplu Voevodal Ardealului », o alta a aceluiasi, prin care, din Iasi, la 26Iulie 1595, el, vorbind, de sigur româneste, cum dovedescexpresiile latine < ardeliensis o Nestrum arata cA mergecontra barbarilor, o a treia, in care, vorbind de Ungurii pecari-i lasA la Hotin cu pArcalabul Andrei 5), i raportul trimesu-lui polon Lubieniecki, care fusese la Domnul muntean ca sà-ispioneze atitudinea in momentul and Cancelariul i HatmanIoan Zamoyski stAtea sA aseze in Scaunul din Iasi, contralui RAzvan, pe candidatul boierilor, al legitimistilor, al vechiloriubitori de Poloni, Ieremia MovilA.

1) Hasdeu, ArIziva Istoricd, I, pp. 2-3, No. IV. Si Gaspar Kornis, generalul arde-lean, vorbeste de aceasta unire s; Hurmuzaki, XII, pp. 66-67, No. CXIX.

9 Iorga, in Hurmuzaki, XV, p. 730, No. MCCCXIX = Documentele Bistritei, I,p. z 81, No. 270. Pecetea ar trebul reprodusä (originalul era in Arhivele Statului).

6) Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 78, No. CXLVII.6) Ibid, planse, No. 4. In Arhivele Fundatiei Zamoyski dela Varsovia este o seri-

soare a lui din !agar.4) V. pp. 390-391, No, IX; p. 393; PP. 401-402.

o

» i »,

a

a:

159 ORIGINEA LUI $TEFAN RAZVAN

Mihai, care stà sa plece spre Giurgiu, operand a opri peSinan, e adanc desgustat. Crestinii nu se inteleg, pe andTurcii, Tatarii sunt totdeauna gata. Vor ajunge sa piardaArdealul i, desbinati, o vor fi legati de pagâni Intre Chesar

intre crestini nu e nicio legatura. Adevarat ajutor nu-ipoate da nimeni. Solii lui in Ardeal 1-au vandut pe dinsul prin-tului, Imparatului, i fara folos. «Nu-i cine sa ma ajute,nici loc nu e unde sa-mi plec capul desi o tot ce fac, numaide dragul crestinilor fac, ca sa nu curga sange de crestin s.o Acuma sunt gata sa vars sangele mieu si de aceia plec larazboiu (ad bellum) cu Turcii. >> Ce poate face cu 7.000 deUnguri gata, de sigur, sa-1 vanda i pe dansul ca pe Aron-Voda, prietenul sat' ? Cer bani pe sase luni, i Sigismundi-a dat, prins si el cu Turcii, doar 3.000 de ughi. o La ashsaracie am ajuns, de nu mai crut nici odoarele rnarOstirilor,ci se imprastie tot ce s'a inchinat lui Dumnezeu*. A zalogitaverea, cheltuieste zestrea sotiei. Doamna, fiul i i-a trimesla TArgoviste cu ceva din avere, restul fiind o ascuns in pa-rant la rnânilstiri s. Era mai sigur supt Turci... Para vedePasii asezati in Tara-Romaneasca, in Moldova. Ce-ar fi daclPolonii, unde Zamoyski ii e ca un tatä, al doilea Hatman caun frate, Taranowski, fostul sol la Constantinopol, un prieten,1-ar ajuth, ar opri pe Tatari, i-ar da la Dunare 10.000 de ostasibuni, platiti pe trei luni, i-ar gati un adapost la nevoie...

nacazul omului zbuciumat, care-si vede primejdia inainteaochilor i tie ce putine mijloace are pentru a o infrunth, seindreapta contra lui Razvan, nestiind, in acel moment, dacainlccuitorul lui Aron, unealta lui Sigismund, ii va sari in ajutor,cum a facut in adevar, dar Mihai nu 1-a ajutat pe urma. inrastristea lui, lasandu-1 sa piara in tara. i vorbele cad grele,dupà obiceiul mâniei lui grozave: o E tradatorul mieu: nuteran, ci gradinar, a carui mama imi este supusa mie. Mi-afurat sease mii de galbeni unguresti and a fost trimes demine la Constantinopol, iar acum mi se face frate... In acesta,nu Domn moldovean, ci Tigan de neam, nu e nicio credinta.Cand m'a servit pe mine, m'a inselat , pe urma, scotind dinDomnie pe Aron, domnul sat', porunceste Moldovenilor inlocul lui s. Meus fidefragus, meus subditus, non kmetho, sed

1*

. 3

*,

Si

a.

si

4 N. IORGA 16o

hortidanus, cuius mater subdita mea est, et furatus est mihi sexmillia aureorum ungaricalium cum esset a me missus Constan-tinopolim, mine vero fratrem meum se esse dicit. . . Huic nonPalatino valachico, cygano genere, nulla fides est: is, cum mihiserviret, me decepit, dein, Aarone, domino suo, dominio detur-bato, pro ipso Valachis imperat 1).

Deci e limpede: Razvan e fiul unei TigAnci din Tara-Ro-mAneascA. A fost Intâiu boier muntean. Mihai 1-a trimes laConstantinopol.

Ca era Tigan, spuneau i alti contemporani, dupà cari, delaBalcescu incoace, se inspirà povestirile istoricului. AmAnunteleacestea sunt insa cu totul nouA, i ele dau cheia problemei.

Rdzvan n'ar fi putut rdvni insd Domnia fdrd a invoca o descen-dentd domneascd. PAnd atunci, nimeni nu indraznise s'o faca.

aici se pare ea putem gAsi o 15murire.Miron Costin, care n'avea inaintea lui o cronica moldove-

neasca pentru aceasta epocA, stiind despre Mihai Viteazulnumai lucruri vagi dar i intemeierea Mitropolei ardelene

judecand glorioasa-i aventurà numai din punctul de vedereal moralistului bisericesc, stia despre aceste evenimente caimpotriva lui Aron s'au ridicat doi boieri: un RAzvan Hat-manul i un Logofat care se chema ,'tefan Radul si ca acest

tefan Radul a domnit.Confuzia se intelege: Dintr'o persoanA scriitorul dela 1670

a facut dou.A. Dar atunci lui Rdzvan i se ziced ca Domn si tefanRadii.

El ar fi invocat deci ca pdrinte al sdu pe unul din/re Domniisau pretendentii en numele de Radu din veacul al XVI-lea mun-lean 2).

1) P. 396 i urm., No. XV.Pentru numele de e Räzvan ,) v. ;i Ghibrineseu, Surete i izvoare, V, pag. 125.

01.

9

2. PETRECEREA LUI VASILE LUPU IN EXILULDELA CONSTANTINOPOL

Scos din Domnie, pe neprevestite, de Gheorghe Stefan,care, dupa cativa ani numai, era sA fie pedepsit in acelas chip,cu adausul unei morti in shade departe de toti ai sal, Va-sile Lupu cauta prin Crimeia, unde erau rudele celei de-adoua sotii a sale, drumul Constantinopolului, unde, simtindu-se fail vinA, credeh sA poatà gAsi dreptatea de care se invredni-cisera un Petru Rare i un Alexandru Lapusneanu.

Cum i s'a fAcut izgonirea, cum s'a intamplat #premenealalui Vasile-Voda stim pe larg, din Miron Costin, din Pavelde Alep, din mentiuni docurnentare ping. acum nerelevate 1).Nu s'a pus destul in lumina, desi Miron II prezinta la Constan-tinopol cAnindu-si barba pentru femei i staruind pe langAbArbati pentru o Domnie pe care o procurA macar fiului sAuStefan, oarecare amAnunte ale acestui exil.

De o bursa de vreme scrisori de ale lui yin sa" laimureascaacesti ani din pribegie, mai putin tenorociti i tristi de cumam crede, cAci omul acesta strasnic aveh Inca bani i prieteni.Para' acurna, patru din aceste scrisori au iesit la ivealà, douldintre dansele in timpul din urma. E bine sA le punem in le-gAturà pentru a invia i aceastA parte din vieata mAretuluiDomn.

Cea dint fiia scrisoare am gasit-o acum vre-o treizeci de aniin Arhivele din Pesta. E un original, cu greselile de pronun-tare ale semi-Grecului. A fost scrisA la 20 Iunie 1654, indatadupa sosirea la Cearigrad

Sosit la ii Iunie, cu un Aga al Hanului pentru a-I sprijini,e bine primit de Vizir, care era Dervis Mohammed, are audienta

1) V. acda§i, ibid., IV, pp. 123, 203, 211.

'

»,

a.

6 N. IORGA 62

la Sult anul indata, chiar de a doua zi. I se dau ca locuinta ca-mari la eapte Turnuri.

Nu e teribila inchisoare ce se crede. Erau i temnite acolo,unele ash de groaznice ca «Forno» unde era chinuit Brancoveanu,dar i incaperi de palat, care se pot vedea i astazi. Vasileera tinut intr'un fel de onesta prigione. Avea speranta de restau-rare si o spune in criptograma, care, din nenorocire, nu sepoate descifrh. E liber sà vada pe cine vrea, pe capuchehaielele

dragomanul printului ardelean Gheorghe Rakóczy al II-lca,pe Elci Hasan-Pasa, « Hasan-Pasa ambasadorul ». De aiureastim ca dadea masa Venetienilor Inchii acolo i primia solidela cuscrul cazac. Poate trimete scrisori, pecetluite cu ve-chea pecete, aceluiasi i fratelui prins la Ardeleni, pe carevrea libereze, lui Gheorghe Hatmanul. Se spune acestuiacà poate veni la Poarta si el, prin « Ceara Muntenesca », Domnulde acolo, Constantin i5erban, fiindu-i «ca un fiiu ». «Pentrupacatele noastre ne-au certat Dumnezeu scrie el si in-dreptam stilul decea numai sa-i multamim i sä ne rugamSfintiei Sale, ca nu ne va lash »1).

A doua scrisoare a fost publicata, cred, undeva de d. Boga,directorul Archivelor din Chisinau.

A treia e dupa doi ani dela sosire. Hanul, principalulsprijin, murise. Noul Vizir, Ipsir-Pasa, un vechiu prieten,nu putuse fi de ajutor. Sentimentele crestine din 1654 devinmai puternice. i dusmania cu inlocuitorul prin tradare eumbritä de gandul ca la voia lui Dumnezeu, «toate atesant facute i zidite, cu tocmeala lor, in tot menuntul de ceasca o nemica a se petrece poate, i cinstile i mariile parnantestiacum a le da i a le milui, precum a le i luoa si a muth pe omdin cinste, in voe ii este aceasta : pre unii mdrefte, pre a4ii dr-beaste ». i el adauge, vorbind de nenorocirea lui insasi : « i

noaa tamplandu-sa din voe Sventii Sale a ne schimbh dincinste ce am avut, din Domnul Tarei Moldovei, si a venila acest loc, cum mai mult sä fie laudat numele Sventiei Saledin veci in veci Fiindca urmasul, cu care a stat intr'o ashde grozava dusmanie, a ridicat o mare 0 frumoasä manastire,

Iorga, Studii i documente, IV, pp. 30-31, No. XL. Cf. ibid., p. CCLV i urm.

»,;

1)

sä-1

».

163 VASILE LUPU IN EXILUL DELA CONSTANTINOPOL 7

puternicul lAcas al Casinului, pe care o face chiar acum sta-vropighie, i fiindcA a luat pentru o mie trei sute de lei de ladania lui Vasile pentru Soveja, mAnAstirea impAcArii cu Ma-tei Basarab in Vrancea, muntii Zboina i ClAbuciul, el ii clA

din parte-i noului Meas. Si merge ash de departe incat lui Gheor-ghe Stefan ii poate zice, daca nu frate : ( Ion Gheorghe StefanVoevod, din mila lui Dumnezeu Domn Orli Moldovei 0).

A patra scrisoare a gAsit-o de mult d-1 G. T. Kirileanu sia publicat-o in « Revista IstoricA E indreptata care unfost episcop al sAu, Sava, care a ajuns acum, din mila fiuluiStefan, Mitropolit, si el ii dA aceste sfaturi : Fii Sfintie Tanevoitoriu cu ruga i cu alte lucruri i trebi, precum vei cu-noaste ca. este mai bine spre folosul fiiului nostru, ta un ocAr-muitoriu, fiind Sfintie Ta spre parte trupeascA i sufleteascAcu inima curata

0 moralA se desface din aceasta : Ce bine ar fi ca i azisa fie cat mai multa lume spre parte trupeascA i sufleteascAcu inimA curatA

1) In bogatele Documente Putnene ale d-lui magistrat Sava (pp. 18-19) sedá Intreg cuprinsul interesantului document.

1) II, pp. 29-30.

1

.

» 2).

». .

<

si

((

))!

5

L e iTOMUL VI (1926- 27): 300.-

G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuià rasboiul de catreStefan-cel-Mare. - Mem. IV si V. 50.-

N. IORGA. 0 marturie din 1404 a celor mai vechi #Moldovenis.N. IORGA. 0 tiparitura romaneasca la Uppsala. 25.-N. IORGA. Golestii i alti elevi ai lui Töpffer in Geneva. ro.-ANDREI RADULESCU. Saizeci de ani de Cod Civil. 20.-N. IORGA. Stiri noud despre biblioteca Mavrocordatilor i despre vieata

munteneasca in timpul lui Constantin-Voda Mavrocordat.N. IORGA. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408-9). r5.-N. BANESCU. Opt scrisori turcesti ale lui Mihnea II aspens's. 30 --G. VALSAN. Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir. 30.-N. IORGA. Foaia de zestre a unei domnite moldovenesti din 1587 si exilul

din Venetia al familiei sale. 55.-V. MOTOGNA. Rasboaiele lui Radu Serban (1602-1611). 30.-ETTORE PAIS. Gli scavi di Pompei ed ii tesoro di Mahdia.Dr. ANDREI VERESS. Scrisorile Misionarului Bandini din Moldova

0644-1654 25.-TOMUL VII (1927): 300.-CONST. C. GIURESCU. Organizarea financiara a Prii-Romanesti in epoca

lui Mircea-cel-Batran. 25.-CONST. I. KARADJA. Delegatii din tara noastra la conciliul din Constanta

(Baden) in anul 1415. 30.-N. IORGA. Noi acte romanesti la Sibiiu. 25.-N. IORGA. Momente istorice.N. IORGA. Informatiuni germane despre Romania si Basarabia pe la 2870.Dr. ANDREI VERESS. Pastoritul ardelenilor in Moldova si Tara-Roma-

neasca pana la r82i. 6o.-CONST. C. GIURESCU. Nicolae Milescu Spatarul. 32.-ST. METES. Contributiuni noul privitoare la familia boiereasca Buhu§ din

Moldova. 30.-I. NISTOR. Rasunetul rasboiului din 1877 in Bucovina §i Basarabia. I2.-N. IORGA. Ultimele scrisori din tara catre N. Balcescu. TO.-N. IORGA. Inca un portret al lui Mihai Viteazul. ro.---ANDREI RADULESCU. Unificarea legislativa. 40.-TOMUL VIII (1927-28): 320.-H. PETRI. Relatiunile lui Jakobus Basilicus Heraclides cu capii Reformatiunii. 25.-ANDREI RADULESCU. Izvoarele Codului Calimach. r8.-N. IORGA. Imperiul Cumanilor i Domnia lui Basaraba. 10.-N. IORGA. 0 gospodarie moldoveneasca la 1777 dupa socotelile cronicarului

Ionita Canta. I2.-I. LUPAS. Doi umanisti romani in sec. al XVI-lea. 20.-N. IORGA. Brodnicii si Romanii. 20.-P. P. PANAITESCU. Contributii la opera geografica a lui D. Cantemir. 25.-G-ral R. ROSETTI. Regulamentul Infanteriei Franceze din i August 1791

influenta lui asupra regulamentelor de cari s'au servit ostirile roma-nesti sub Regulamentul Organic. 15.-

G-ral R. ROSETTI. Notele unui ofiter norvegian inaintea si in timpul ras-boiului de neatarnare 1876-1878. 35.-

GR. NANDRIS. Patru documente dela Stefan-eel-Mare. r5.-N. IORGA. Ratacirile in Apus ale unui pretendent roman, loan Bogdan,

in sec. al XVI-lea. r5.-N. IORGA. Francmasoni i conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea. 5.-Dr. A. VERESS. Nuntii apostolici in Ardeal. 30.-N. _IORGA. Din originile politicianismului roman: 0 actiune de opozitie

pe vremea Fanariotilor. 8.-N. IORGA. Informatii spaniole despre rasboiul nostru pentru independenta. 32.-G. CANTACUZINO. Colonizarea orientala in Illyricum. 35.-

.

I2.-

.

ro.-

-

.

si

, .

--

I8.-

L e i

TOMUL I)( (1928-29) 200.

N. IORGA. Cronicele turcesti ca izvor pentru istoria Romftnilor. I2.--N. IORGA. Portretele Domnilor nostri la muntele Athos. 20.--D, ONCIUL. RAMA si Ungurii in trecut.S. GREAVU-DUNARE. Bibliogiafia Dobrogei, 425 a. Hr. 1928 d. Hr. 80.N. IORGA. Portrete si lucruri domnesti nou-descoperite. 20.-N. IORGA. Comemorarea lui Francesco Petrarca. 10.--

N. IORGA. Un boier de provincie in timpul Eteriei si RegulamentuluiOrganic.

PAR. HUGAS INGIGIAN. Märturii armenesti despre Romani : Valahiasi Moldova.

G-ral R. ROSETTI. Rapoarte daneze asupra rftzboiului din 1877-1878. so.

IO.

35.

TOMUL X (1929) 400.G-ral R. ROSETTI. Cfiteva sabii ale lui Constantin Brâncoveanu

ISOPESCU. Documenti inediti della fine del Cinquecento 70.N. BANESCU. Acte venetiene privitoare la urmasii lui Petru-Vodá Schiopul. 6o.G. SOFRONIE. Principiul nationalitAtilor in Dreptul International public roo.N. IORGA. Originea moldoveanä a lui EnAchitä Vftcftrescu.I. LUPAS. Chronicon Dubnicense* despre Stefan-cel-Mare.P. P. PANAITESCU. Miron Costin, Istoria in versuri polone despre Mol-

dova si Tara Româneascá. 85.N. IORGA. I. Intre Domnii Moldovei i ai Tärii Romfinesti, cum se fácea

corespondenta; II. Zugravi noi §i vechi.N. IORGA. Scrisori domnesti din arhivele dela Stockholm. 20,--

TOMUL XI (1930)

N. IORGA. Existà o scrisoare de trAdare a lui Mihai Viteazul ?G-ral R. ROSETTI. Stiri mftrunte si note relative la istoria armamentului

la noi; 2. Clod s'a adoptat steagul tricolor la noi.G. BALS. I. Biserica din Lujeni; 2. Introducerea Pridvorului in planul

bisericii moldovenestiS. MEHEDINTI. Coordonate etnografice. Civilisatia i culturaN. IORGA. 1. Originea lui Stefan Raman; 2. Petrecerea lui Vasile Lupu in

exilul dela Constantinopol

30.--

20.-50.--

6o.

15.

x5.CL.

8.i 30.

t`

.