www.digibuc.ro

PROTOIEREUL SERGHIE CETVERIGOT

STARETUL MANASTIRII NEAMTULUI.INVATATURA I INFLUENTA LULASUPRA BISERICII ORTODOXE. 1

TRADUCERE DEEPISOOPUL NICODEMSTARETUL MANASTIREI N E A M T U L U I

T1POGRAFIA MANASTIRII NEAMIULUI - 1933www.digibuc.ro

PROTOIEREUL SOMME CETFERICOY

P ISIE,Staretul Mangstirii Neamtului din Moldova.Viata, inválatura si influenta lui asupra

Bisericii Ortodoxe.

Traducere din ruseate deEPISCOPUL NICODEM,STAKETUL MANASTIRII NEAMTULUI.

TIPOGRAFIA MANASTIRII NEAMTULUI. - 1933

www.digibuc.ro

J0.44,4-144.-'?/*Lx-f

yOLIA-

3. F. f3ç,.IN LOC DE PRECUVÂNTARE

DIN PARTEA EDITURII.

PREA SFINTITE,

Imi ¡au tnRäduinta sà Vá comunic o propunere,pe careo freimânt de mai multei vreme $i cred cä-$i poate afla.bunä primire In deosebi la Prea Sfintia Voasträ.

Anume: pärintele Protoiereu Serghie Cetfericov, cu-noscut profesor $i scriitor, pe vremuri ,tn Rusia, iar azi re-Jugiat la Paris, se ocupä de multi ani cu cercetarea vielii-$1 mutt rodnicii activitäti a lui Paisie Velicicovschi, celcea Jost inimos tnoitor al monahismului pios $i luminat.In deosebi, pentru Tara noasträ, cunoage prea bine PreaSfintia Voasträ, di el tnseamnei mai mult dealt chiar $i-.ruri de vleidici. El a luminat ca o facile puternicei In secolulXVIII $i departe chiar peste Izotare, iar ($coala lui, ca ci

ce a a$ezat la Dragomirna, Secu $1 lavra Neam-tului, au dat indemn. nou $i puternic de prop4ire bogatäculturalei $i de pietate $i au produs a$a numita directiepaisianä", In care s'au format marii ierarhi din secolul ur-ineitor ca: lacov, Chesarie, Veniamin, Grigorie sau losifNania $. a.

Lui ti datoräm mult. Se cuvenia deci sei-i facem mai.$tiutei viata lui trudnicä in lumea teologicd, cat i printreintelectualii no$tri. Insd pânä acum n'am avut o lucrare.sludiatei In mai bane conditiuni.

www.digibuc.ro

4

Pärintele Cetvericof a cercetat serios toate izvoarelrruse$ti $i le-a epuizat, s'a obosit sä vial $1 in fara noas-tra, la Dragomirna, a fost la Secu $i a reimas mai multd.'vreme in Lava In sfár$it, invitat $i de mine, a trecut $i lam-rea Noului-Neamf, de pe malul Nistrului, tn toate partite.confruntând $i completând datele istorice $i cele din tra--difie, ce deja adunase. Am avut prilejul sä-i rdsfoesc ma-nuscrisul In limba ruseascä $i m'am bucurat cä, in sfiir$it,_va avea Ortodoxia un asemenea stadia bo gat despre marele-staref Paisie.

Bucuria o impärt4ise $i Vlädica Nicodem, acestentuziast mereu $1 mutt oslirdnic la Imbogäfirea

turii $i literaturii noastre biserice$ti, P. S. Sa insu$ EMIuna din parfumatele flori ale räsadnifei paisiene, ca ucenicvrednic al Mitropolitului Moldovei losif. Si s'a indatoratP. S. Sa ca sei $1 traducä in limba romlinel manuscrisul pä-rintelui Cetvericof. Bine cä $i autorul 1-a oferit. Astfel, a-mândoi s' au intlilnit pe acela$ plan de entuziasm $i de râv-nä pentru lucrul bisericesc. $tiu cä Vleidica Nicodem deja.a $i trecut Intreaga lucrare In române$te, intr'o minunatàlimbä, atractivä coloratä, cum aproape numai VkidicaNicodem o poate face. Azi, manuscrisul, in graiul nostru,_a$teaptä a fi dat $i In lucrarea tiparnifei, set iasei la lu-mina' i sä-$ facet' rostul.

Dupei informafia aceasta, !del i propunerea mea.Prea Sfinfite, V'a ajutat mila lui Dumnezeu sä fif r

animat de o rani rcivnei pentru Inmulfirea luminii in nea-mul nostru, Myna acea ceirtureireascä, cu care ne nlândrimdi am avut-o candva la Vleidici $i in sfintele mâneistiri.Si Infeles dar $i sprijinit de colaboratorii ce avefi, pärinfrconsilkri, protopopi $i de atâfi umili preofi, imprei$tiafi Inacea päzitä de Dumnezeu eparhie a Hotinului, afi dat, în largeLmäsurei, la lunzinä sau afi inlesnit sä se reverse in mulfime, atâ-tea publicafiuni, care mnseamnä o realei $i folositoare imbogei-fire a literaturii biserice$ti In graiul nostril românesc. Cadam cugetat la aceastei strädanie, am $i formulat propune-¡ea : Luafi asupra Prea Sfinfiei Voastre $1 a Consiliulur

www.digibuc.ro

5

eparhial, acum, la Implinirea a zece ani de vialei noud, afetnfiinfatei eparlzii a Hotinului, $i editarea traducerii ro-miine$ti a peirintelui Protoiereu Cetvericov despre Paisie

ca &I fie aid cel dintai $i mai bogat isvor,clela care se vor informa nu numai istoriografii $i intelec-lualii no$tri, dar $i restal Ortodoxiei la acest isvor va veni.sei se adape.

cum traducerea s'a fäcut la m-rea Neamfului, unde-vegheazä Vlädica Nicodem, $1 unde este $1 o tunei tipografie,_propun ca imprimarea ei sec' se execute tot acolo, langäinormtintul lui Paisie.

Mai cunosc cat tiparul va costa pufin la Neamfu.Ca incheiere, mä ofer set' ajut $i eu orcät la revede-

rea manuscrisului $i la corectura tipografica.Rog mila lui Dumnezeu sei ye" ajute a izbándi i acest

lucru, care va adefuga la buna mireazmä ce învâiuie stäru-infele Vlädicäi $i ale clerului din eparhia Hotinului.

Const. N. TomescuChi§inäu, 20 lunie 1933.

www.digibuc.ro

Manästirea Neamtului in Moldova.

PRECUVANTAREA AUTORULUI

leroarhimandritul Paisie Velicicovschi, stareful Mânàs-tini Neamfului din Moldova, ocupei, In istoria monalzismulutortodox i a Bisericei Ortodoxe, un loc deosebit : In persoa-na lui s'au tntednit In chip minunat sfinfenia viefii perso-nale, iubirea de ortodoxie, aptitudinea remarcabilei de a or-ganiza comuniteifile monahale cu viafa de obge, pricepereade a atrage la sine i de a educa duhovnicege numeroase-cete de ucenici, de a crea imprejurul seiu o mare coaleide ascetisin duhovnicesc ortodox i, in fine, un mare talentliterar, care i-a ajutat sà scivargascei o opera insemnateide mare trebuinfei i anume sä indrepte traducerile vechisà facei traduced nouei din literatura asceticei a sfinfilorpärinfi.

Dupa originei i dupei activitate, stareful Paisie apar-fine in acela$i t imp la cloud' Biserici locale celei rusegr

celei moldovene,Fti. De originei malorus, el toatei tntellasa copileirie, anii de goalei i primll ani ai tinerefii i i-a-petrecut In Rusia, a invei fat In Academia Chievului, a cu-

www.digibuc.ro

7

treierat mâneistirile din Ucraina, in ceiutarea zadarnicei a uneicäläuze duhovnicegi. La vrästa de 20 de ani, a trecut in Va-lahia §i, dupei 4 ani de $edere acolo, a trecut la sf. munte Atos,unde a trait 17 ani, la Inceput in plinei singurätate, iarapoi In fruntea unei freifimi mereu In cre$tere, cu care laurmä a trecut in Moldova, uncle a $1 /limas pânäla sfärg-tul viefii, aprofundând i lärgind din ce în ce mai mutt ac-tivitatea sa, inf luenfa sa duhovniceascä $i slava sa în lu-mea ortodoxä $1 chiar In cea neortodoxei. El, cu toatei drep-tatea, poate fi numit Inoitorul viefii duhovnicegi a monahis-mului Moldovalalt g a celui rusesc, &Ind definifiuni limpeziscopului de apetenie al viefei monahicegi, indicând mij-loacele pentru ajungerea acestui scop i pregätind persoanecapabile pentru realizarea acestui scop cu ajutorul mijloa-celor arätate de dânsul. Prin pilda sa, prin activItatea sa,ca i prin traducerile sale, stareful Paisie provocei o colosaletmigare duhovniceascei in monahismul ortodox, cu deosebirevizibilä In Rusia, unde ea cuprinse nu numai pe monahi, el$i lumea mireneascei de toate clasele.

Nu ne putem face o idee dreaptä despre starea du-hovniceascei a monahismului rusesc fi a poporului rusesc dinveacurile 18 $i 19, dace" nu lueim In bägare de samei influ-enfa starefului Paisie $i a ucenicilor sai. Aceastä influenfeis'a leifit mereu asupra a peste 100 monastiri din vreo 35de eparhii, prin mijlocirea a peste 200 de ucenici ai sta-refului $i ai urma$11or tor. Sub influenfa lui, s'a schim-bat fafa monahismului : s'a dat o deosebitei atenfiune ne-voinfei duhovnicegi läuntrice, despre al ceirei caracter sepoate judeca dupä monahismul Sähästriei Optina $1 dupeichipul cum e descris el In literatura rnseascei (Frafii Carama-zovi). Cei mai celebri scriitori ru$i (Go gole, I. V. Chi-reevschi, Dostoevschii, L. N. Tolstoi, V. S. Soloviev, C. N.Leontiev, $i alfii) au observ at aceastä mi$care duhovniceas-cä din monahismul rus, au studiat-o $i au Incercat-o chiarasuprä-le.

Intella descriere a viefii $i activiteifii starefului Paisie Inlimba ruseascä a fost scoasei de Seiheistria Optina in anu11847.

www.digibuc.ro

Aceasta era o traducere a descrierii viefii stare(ului, alcätu-ilex* de ucenicul sau ieroschimonahul Platon 9. Aceastä scri-ere a avut cateva edifii $i a servit ca material pentru o se-rie de alte bio grafil ale starefului, care au apärut tn dife-rite timpuri In limba ruseascei.

In anul 1913, Preasfinfitul Silvestru, episcopal de Pri-lusc, vicarul eparhiei Poltava, concepu alciftuirea $i edareaPatericului PoltavoPereiaslavsc, 'in care trebuia sei intredescrierea Weill multor ascefi, cari s'au näscut sau au traitIn hotarele finuturilor Poltavei. Descrierea viefil starefuluiPaisie Velicicovschi, originar din Poltava, fu Incredinfatd a-utorului acestei all. Mulfeimitei ajutorului episcopului Sil-vestry, precum $i arhiepiscopului de Poltava Sofronie $ifräfimii eparhiale a sf. Macarie tot din Poltava, am avutputinfa sei ne folosim de un bogat material, care se peistraIn manuscrise prin bibliotecile Academiei de $tiinfe dinPetrograd $i a Academiei de Teologie tot de acolo, In bi-blioteca sinodald (patriarhalei) din Moscova, In vechiul mu-zeu eparizial din Orlov, in biblioteca Sdheistriei Optina $i Inmancistirea Noul-Neamf din Basarabia.

Desleinfuirea reizboiului mondial $i revolufia rusascei,care a urmat dupd clausal, Intrerupserd pentru un timp lu-crarea noastrii. Ea fu reluatei In anul 1921 In lugoslavia.Notele aduse din Rusia au fost puse In ordine In lini$teaunei parohii din Serbia. Incd deatuncea aveam o mare dorinfdde a vizita Romania $i Memeistirea Neamfului, unde a stärefitPaisie, ca sd adun acolo informafille de completare, darnu am avut putinfa sd realizdm aceastei dorinfd. Abea du-

1) In Moldova, cea Intli descriere a vieteii staretului Paisie fualcAtuita de Mitrofan, ucenicul sari, care a trait pelangh dänsul 30 deani. Biografia aceasta a fost alcAtuita la 20 de ani dupA moartea sta-retului §i in limba slay o0. UrmAtoarea descriere a vietii in limba mol-doveneascA, foarte vastA, fu alcatuita de Isaac. Grigorie, in urmA mi-tropolit al Ungrovlahiei, a expus viata staretului Paisie mai pe scurt.InsfAr§it, de catre Platon, care s'a folosit de lucrarile mitropolitului i

a lui Isaac, alcAtui din ele o nouA descriere a vietii staretulul in limbaslavonA, la anul 1836,

www.digibuc.ro

9

pei zece ani, In 1931, mulfeimitei unor nea$teptate Impre-jurari favorabile, ne-a fost dat sei mergem In Romaniasei vizitam vechile maneistiri, in legaturia cu stareful Paisie,$i anume : Neamlu $i Secu, sà cunoa$tem bibliotecile lor,sa vizitäm monastirea Noului Neamf pe Nistru, sà cercetämbiblioteca Academiei Romane din Bucure$ti $i sà aduneimdin toate locurile acestea informafiunile complecteitoare des-pre Stareful Paisie.

Aducem, cu acest prilej, profunde mulfeimiri tuturor in-stitufiunilor $i persoanelor, care pretutindenea In chip pre-.venitor $i cordial ne-au dat ajutor pentru lucrarea noasträ.

Recunoa$tem neajunsurile càrtii noastre, scrisei taz con-defavorabile ale viefii de emigrant $i rugeim sei fie

iertate.Portretul starefului Paisie, anexat de noi la aceastei

biografie, este o copie exacta a portrefului starefului, carese aflei In Mânästirea Neamfului, deasupra mormantului din.biserica Inalfeirii. In sala de lectura a Academia Romane,am veizut alt portret al starefului, mult deosebit de cel dinNearnf.

Protoiereul Serghe Cetfericov.

www.digibuc.ro

Literatura despre Stareful Paisie

A. Isvoarele manuscrise.

1. Manuscrisul Academiei Imperiale de stiinti, din Peters-burg, sectiunea limbii si literaturii ruse, colectiunea A. I. latimir-schi No. 58: Povestire despre sfântul sobor al preaiubitilor InDomnul pärinti i frati si fii duhovnicesti ai mei, cari s'au adunatIn numele lui Hristos la mine nevrednicul pentru mântuirea su-fletului si care prin providenta DumnezeeascA se nevoesc Inaceste sfinte i cinstite läcasuri : In sfânta i marea monas-tire a Inältärii Domnului i Dumnezeului si Mântuitoruluinostru lisus Hristos, numità Neamtu, si In sfânta mândstirea cinstitului slAvitului prooroc loan InaintemergAtorul si Bo-tezAtorul Domnului, numitä Secu ; cum si pentru care pricinäacest sfânt sobor s'a adunat la mine päc'atosul i nevrednicul".Manuscriptul prezintä note autobiografice ale staretului Paisie,scrise in timpul petrecerei sale In Neamt, amintind si deprima sa petrecere In Moldova.

2. Manuscriptul No. 65 din aceeasi colectie : Epistolastaretului Paisie cAtrà monahi, despre asezemintele vietii mo-nahale si despre viata sa".

3. Manuscrisul No. 66 din aceeasi colectie : Epistolastaretului Paisie despre rugkiunea mintii i despre alte ches-tiuni ascetice.

4. Manuscriptul Academiei teologice imperiale de Peter-sburg No. 279, care cuprind in sine : a) Viata i nevointelefericitului párintele nostru staretul Paisie : fugirea de lume

www.digibuc.ro

11

pelerinagiile sale, adunarea de frati Imprejurul lui si convie-tuirea cu dânsul". Viata aceasta e alcAtuitä de schimonahuLMitrofan, ucenicul staretului, care a trait pe lângd dânsulpeste 30 de ani ; b) InvAtdturd la tunderea In cinul monahal ;c). Epistold cdtre un preot oarecare Dimitrie ; EpistoldcAtre arhiereii tdrilor ortodoxe ale Moldovlahiei, cu expunerearegulamentului si rânduelei staretului pentru viata de obste amonahilor ; e) Tânguire la mormântul staretului ; f) SlujbaIn cinstea staretului Paisie.

5. Colectiunea de manuscrise, alcAtuitd de staretulPaisie, care se pdstreazd in mânästirea Noului-Neamt, Basara-bia, si care cuprinde : a) Precuvântare despre rânduialaregulamentele fericitului pdrintelui nostru staretul Paisie, pri-vitoare la soborul cu viatd de obste ; b) Scrisoarea staretuluiPaisie catre preacinstitul Teodosie, egumenul schitului Tibu-cani ; Scrisoarea cdtre acelasi Teodosie, arhimandritulsdhAstriei Sofronia din Rusia (mai amäruntita decât cea tipd-ritA) ; Mustrare cdtre ieromonahul Teopempt, care hulearugAciunea mintii ; RAspunsul staretului Paisie catre unoare care râvnitor din Rusia de a deslega oare care chestiuni ;f) 0 mica scriere a aceluiasi staret Paisie, despre semnulcinstitei si de viald fdcdtoarei cruci, cu care se cade sd se1nsemne crestinul ; Scrisoare ate preacuviosul ieromo-nah i dascAl Kir Nichifor (in urmd arhiepiscop de Astra-han); h) Scrisoare catre pärintii pusnici, cari au trait In ta-cere 25 de ani pe pArdul Voronei : Onufrei i Nicolae ; i) A.

aceluiasi Paisie scurtd epistolie catre preacinstitul pärinte ierealoan despre uniatie, i altä colectie scrisd cu mâna ucenicu-lui staretului Paisie, schimonahul Platon In veacul al 18-lea.

6. Colectiunea de manuscripte Simon din bibliotecasinodald (patriarhiceascd) din Moscova, care cuprinde viatafericitului pdrintelui nostru staretul Paisie, adunatd dela multiscriitori si alcdtuitA de pärintele Platon, In zilele binecredin-ciosului domnitorului nostru Mihail Grigorie Sturza Voevod, cubinecuvântarea Preasfintitului Mitropolit Kirio Kir Veniamin, in.vremea arhimandritului §i staretului sfinte;or mânästiri Neamtu,§i Secu Mardarie, in sfânta mânIstire a InAltärii, Neamtu,

www.digibuc.ro

12

anul 1836. Afarä de biografie in aceastd colectie se maiafld unele articole i traduceri de ale staretului Paisie. Ele seinsird mai la vale.

7. Un manuscris din aceiasi colectie No. 17, desprepusnicii din Solovdt, care cuprinde povestirea ieroschimona-lmlui Teofan, staretul de Solovdt, despre vizita ce a fäcut ella Mândstirea Neamtului, pe vremea staretului Paisie,

8. Colectia mândstirii Secu (fail numdr), care cuprinde :a) o prefatä despre rândueala si regulamentul fericitului pd-rintelui nostru staretul Paisie pentru soborul säu cel cu viatäde obste i Insusi rândueala i regulamentul acela in 18 arti-cole ; b) Viata i nevointele fericitului pärintelui i staretuluinostru Paisie (de Monahul Mitrofan) ; c) Tanguire la mor-mântul staretului Paisie din partea tuturor fiilor lui duhovni-cesti ; d) Slujba pentru Preacuviosul Staret Paisie ; e) Scri-sorile staretului Paisie : atre Teodosie, egumenul schituluiTibucani ; o scriere a staretului Paisie, impärtitä in capitole,

.clespre rugAciunea mintii ; jalba monahilor din mândstireaToiana Voronei cdtre egutnenul lor contra ieromonahului"Teopemt, care hulea rugdciunea mintii, i jalba lor comundcontra aceluiasi Teopemt cdtrd staretul Paisie din 19 Iunie1793 ; epistola cdtre ei a staretului Paisie ; scrisoarea cdtreieromonahul i dascAlul Nechifor (Teotocht), ca rdspuns larugdmintea de a trimite monahi, care ar putea sä invetecarte pe copii in scoliie ordsänesti ; scrisoarea staretuluiPaisie din 7 Iunie 1776 cdtre pärintii pusnici Onufrie i Ni-colae, cu priletut boalei acestui din urmä.

9. Colectia muzeului de antichitäti a eparhiei OrlovNo. 3541111, care cuprinde note extrase din cArtile patristicedespre rugAciune, smerenie, räbdare, inimä curatd, etc. Co-lectia e scrisä de schimonahul Atanasie, ucenicul staretuluiPaisie, i data de el in anul 1810 altui ucenic al staretuluiPaisie si anume schimonahului Atanasie Zaharov din sältds-tria Plostensc, care a fost dasaul ieroschimonahului Macariedin Sähästria Optina.

10. Despre nevointele monahilor. Culegerea cuprinde insine extracte din cdrtile patristice despre viata duhovniceascä.

www.digibuc.ro

13

E scrisä de arhimandritul Moisei, egumenul Sdhástriei Opti-na, In timpul când pusnicea el In tineretä In pädurile Ros-lavschie intre anii 1812-1821. E interesantà pentru studiereacaracterului ocupatiunilor de chilie a adeptilor staretului Paisie..

11. Manuscriptul Mândstirii Neamtului din Moldova No_150 de schimonahul Mitrofan Viata i nevointele fericitului pd-rintelui nostru staretul Paisie, fugirea de lume, pelerinagiile-lui, adunarea de frati la el si vietuirea cu dânsul.

12. Manuscrisul aceliasi mândstiri No. 155. Capete deräspuns a fericitului pdrintelui nostru Staretul Paisie contrahulei ce a fost asupra lui din partea unui staret oarecare-Atanasie, scrise Incd fiind In muntele Atos (legate Intro sin-gurA cArticicd de ieromonahul Natanail din Mândstirea Neamtu-lui in anu11837).

13. Manuscrisul aceliasi mândstiri No. 143. A celui intre-sfinti pdrintelui nostru Ava Isaac Sirul pustnic i ascet, fostulepiscop al orasului iubitor de Hristos Nineva, cuvinte pusni-cesti, scrise de el in limba fireascd lui, dar rostità despre-preacuviosii pärintii nostri ava Patrichie i ava Avraamie,.preIntelepti, cari s'au nevoit cu votul tdcerii in lavra celuiintre sfinti pArintelui nostru Sava. Traducerea fericitului sta-ret Paisie, scrisd de Gurie In anul 1798. E remarcabild camodel de artd a lucrdrilor staretului Paisie.

14. Manuscriptul Academiei Române din Bucuresti No. 98_Extracte din rdspunsurile fericitului Paisie la Intrebärile adre-sate lui.

15. Manuscriptul aceleeasi Academii No. 485 : Invdtd-turd la tunderea monahilor.

16. Paisie Velicicovschi si insAmndtatea lui In istoriamonahismului ortodox. Sanctpersburg, 1888-1839. Manuscrip-tul unei teze de licentd, recomandatd de profesorul Acade-miei de Teologie din Petersburg. I. S. Palmov, ca iz;ror depret.

17. Manuscriptul muzeului de anticitAti al eparhiei Or-lov No. 58 : Culegeri ascetice despre rugAciunea mintii.

18. Manuscriptul aceliasi colectii No. 59 : Culegere de-articole ascetice despre rugdciunea mintii.

www.digibuc.ro

14

19. Manuscriptul aceliasi colectii No. 54, despre como-Tile läuntrice (din veacurile 18 19).

20. Manuscriptul aceliasi colectii No. 20 : Monuscrip-

tul mânästirii Plosteansc i culegerea anului 1758.21. Manuscriptul mândstirii Neamtu-Nou No. 37 : isto-

sia despre Inceputul i zidirea sfintei mânästiri, namitä aInältärii la cer a Domnului nostru i Mântuitorul Iisus Hristos.

22. Manuscriptul aceliasi mândstiri No. 38 : Intrarea In

viala obsteascd i evanghelicA.23. Manuscriptul aceliasi mânästiri No. 96 : adunarea

scrierilor i lucrärilor staretului Paisie, scris de mâna arhi-Inandritului Andronic.

B. Izvoarä tiparite.

1. Viata si scrierile staretului moldovan Paisie Velicicov-

-schi, cu addogirea precuvântarilor la cärtile sf. Grigorii Si-naitul, a lui Filotei Sinaitul, a lui Isibie prezviterul si Nil Sor-

schi, alcAtuite de prietenul i convietuitorul sat', staretul Va-silie, din Poiana märului, despre trezvia mintii i despre ru-gaciune. Editia III. Moscova 1892.

2. Viata i scrierile staretului Moldovan Paisie Velici-covschi, editie pentru mânästirea sf. Inaltäri a Noului Neamtdin Basarabia. Odesa 1887.

3. Staretul Moldovan Paisie Velicicovschi 1722-1794.Scurtä schità biografica, cu adaogirea Invätaturii staretuluiPaisie despre rugäciunea mintii, de rectorul seminarului teo-logic din Volâni, Arhimandritul Ambrosie. Pociaev 1902.

4. Paisie Velicicovschi, nevoitorul pentru bunacredintadin jumatatea a II a veacului trecut. Poltavschia eparhialnfiaVedomosti, anul 1897, No. 22-23.

5. Paisie Velicicovschi i importanta lui In istoria mo-nahismului ortodox. Chisineovschia eparhialnâia vedomosti,1898, No. 18-24.

6. Descrierea vietii pärintilor nevoitori pentru bunacre-dintä In veacul 18 si 19, In 12 carti. Editia Mândstirii sf.Pantelemon din Atos. In aceste cärti se pot gäsi informa-

www.digibuc.ro

15

tiuni atat despre staretul Paisie însui, cat i despre uceniciisai din Rusia.

7. Profesor A. I. : Renasterea Bizantino-bul-gará a misticismului religios si a literaturei slaveano asce-tice In veacul 18. Harcov, 1905.

8. A aceluiasi : Cercetäri In colectia de limba i litera-tura rusä a Academii imperiale de stiinte din Petersburg.Tom. 79, 1905. Aicea e inseratä descrierea manuscriptelorManästirii Neamtului, scrise de staretul Paisie si de ucenicii lui.

9. Ale celui Intre sfinti parintelui nostru Isaac Sirul,fost episcop de Nineva, cuvinte ascetoduhovnicesti, tradusedin greceste de staretul Paisie Velicicovschi. Editia SähästrieiOptina, 'sub conducerea staretului i ieroschimonahului Ma-carie. In precuvantare se and povestirea staretului Paisie des-pre activitatea sa de traducAtor.

10. Despre rugäciunea läuntricä sau a mintii, sariere afericitului staret, schimonah i arhimandrit Paisie Velicicovschi.Traducere din slavoneste, 1902.

11. N. Popov : Manuscriptele bibliotecei sinodale (Pa-triarhicesti) din Moscova. Fascicula 11. Simonovscoe sobra-nie (Despre manuscriptele staretului Paisie).

12. V. E. Bucinevici : Note despre Poltava si monumen-tele ei. Poltava 1882.

13. I. F. Pavlovschi: Poltava.14. Levitchi Or. : Schite despre viata poporului in

Malorusia In jumätatea a II a veacului 17. Chiev 1902.15. Ascocevschi : Chievul si Academia lui, cea mai veche

scoall16. D. Visneovschi : Academia de Chiev in jumätatea

I-a a Veacului 18. Chiev, 1903.17. Antonovici : Studii asupra Haidamacilor, dupd acte

din anii 1700-1768. Chiev, 1876.18. Arhiepiscop Filaret: Istoria Bisericei Ruse. Periodul 5.19. Profesor E. Golubinschi: Schitare pe scurt a isto-

riei Bisericilor ortodoxe : BuIgarä, Sarbä i Romanä.20. Arsenie Episcop de Pscov : Studii i monografii pri-

vitoare la istoria Bisericei moldovenesti. Sanctersburg, 104.

www.digibuc.ro

16

21. Scrisorile unui sfeatogoret despre sfântul munte.Atos. Editia 8-a, Moscova 1895.

22. Schitul rusesc cu viatä de obste sf. Hie, din Atos.Editia 4, Odesa, 1913.

23. Printul A. Dabija : Mânästirea malorusä din Atos..Antichitätile Chievlene : 1893, Ianuare.

24. Mândstirea Noul Neamt. Chisindu, 1881.25. Pafericul Solovdtului. Moscova, 1895. In aceastä

carte se gäseste povestirea staretului i ieromonahului Teo-fan despre petrecerea sa la staretul Paisie in Neamt.

26. C. N. Leontiev : Despre stäretime, Rusc. Obzor..1894. Cartea a 10, staretul Ambrosie al Optinei. 1891. Amin,-tiri despre Arhimandritul Macarie Afonitul 1889.

www.digibuc.ro

IEROSCHIARHIMANDRITUL PAISIE,STARETUL SF1NTELOR MONAST1R1 NEAMTU 51 SECU. 1722 -1794.

www.digibuc.ro

PARTEA I.VIATA LUI PAISIE IN FAMILIE 51 IN 5COALA

1722 - 1739.

www.digibuc.ro

CAP. I.

Patria natalä a Stamp! lui Paisie.

Patria natalà a starefului Paisie a fost Ucraina.Pe la inceputul veacului XVIII, Ucraina din

stânga Dniprului ne infätia o tarà infloritoarebogatd. Nici räzboaele cAzAce$ti din veacul al_XVII, nici nävälirile t5t5re$ti, nici invaziunea Sue-dezilor, nici celelalte calamiati n'au putut doboriprosperitatea acestei OH. Aceste locuri, incd vir-rgine peatuncea, se bucurau de un climat sängtos,(le o fertilitate extraordinarg i de imbelpgate-felurite daruri dumnezeqti. Populatiunea tärii eranumeroasA i incepu sä creascg cu deosebire depe la jumätatea veacului al XVII, când locuitoriisdin Ucraina din dreapta Dniprului, sArAciti de ne-intrerupte rAzboae i strâmtorAri din partea Tur-,cilor i Polonilor, pärAseau cu cârdurile vechilelor cuiburi i treceau pe malul stâng al Dnipru-Atli, in stepele largi i libere ale Poltavei si Har-covului, alcAtuind aicea wzdrile Ucrainei libere.Fata" cu intinderile mari de pAmânturi slobod,care nu apartineau nimAnui, lucrätorii de pnnânt'nu mai puteau dovedi cultivarea tarinilor. Ei a--veau deasemenea fânate multe, livezi de pomiToditori §i pescArii. Ei produceau puf, in, tutun,

www.digibuc.ro

20

miere, cearä, lânà, sare, etc. Prin sate $i pe lamo$ii se vedeau multime de paseri domestice $iporci.

Dar Ina $i mai mult, deck starea materialIbung, iti atrggeau luarea aminte insu$irile duhov-nice$ti ale maloru$ilor deatuncea, devotamentullor cAted ortodoxie, iubirea de cultur5, grija desaraci, etc. Ace lea erau vremuri de adevâratA in-nältare sufleteasa Abea contenise luptele grelede douä veacuri pentru lege $i neam, care fuse-serl amenintate de primejdie din partea Lesilor-$i a iezuitilor $i uniatilor. Aceastà luptà stârnise-mare Insufletire in popor i rklicase o serie in-treagä de bArbati, vestiti prin sfintenia vietii, printculturâ inaltd $i prin iubirea de neam. Poporulträea con$tient prin credinta sa $i toatà fiinta lui,simplà i modestà, era pâtruns5 de duhul biseri-cii sale ortodoxe nationale. Pretutinden ea se in-nAltau multime de biserici, care se distingeau prinfrumuseta arhitecturii $i prin o picturá artistia.Noi i astdzi ne mirâm de iscusinta, variatiuneafineta sculpturii catapetezmelor ucrainene din vea-cul al XVII si XVIII, de frumuseta, bogâtia si so-liditatea broderiilor de pe vestmintele biserice$6din acea vreme. Cântarea minunatd, armonioaa$i duioasä era pretutindenea apanajul slujbelor bi-sericesti deatuncea.

Evlavia Maloru,ilor nu se mArginea numai la!singurà iubirea de podoaba casei Domnului. Ease exprima $i prin faptele milei cre$tine$ti. Sufe-rintele indurate pentru credintd $i patrie $i mareamultime de desmosteniti ai soartei induplecau pe-toti la o darnicd filantropie. In fiecare sat se pu-teau vedea spitale, azile de bâtrâni $i de orfaniimpodobite pe afarà si inâuntru cu multime deicoane. Orfanii $i väduvile, cari in acele timpuri,.din pricina nesfk$itelor räzboae, erau cu deose-

www.digibuc.ro

- 21 -bire multi, primeau dela fiecare casä milosteniebogatà.

Bätátoare la ochi era atuncea i dragosteaculturä a Malotu$ilor. Aproape toti bärbatii,

$i :Tie mai multe dintre femei $tiau sä citeascA-si cunosteau rândueala slujbelor biserice$ti, ba $i.cântärile biserice$ti. Preotii Invätau carte pe or--fani nu-i läsau sä umble haimanaua pe uliti.Dupä scuturarea jugului polonez, toti cu deose-bit zel se apucarä sä Invete carte. PelângA fiecareliseria de enorie era $coalä. De $coli purtaugrijä mai ales a$a numitele comunitäti fräte$ti,<care se Injghebaserä pretutindenea pentru apära-rea ortodoxiei $i a datinelor ortodoxe impotrivaimpilärilor din partea catolicismului $i a uniatiei. Nunumai prin orase i târgu$oare, ci $i prin sate exsi-tau asemenea comunitäti fräte$ti, care uneau pecrestinii ortodoc$i In tovärä$ii strâns unite de prie-tenii. Comunitätile fräte$ti parohiale I$i aveau ca-sele lor parohiale. Aicea aveau loc adunärile mcm-brilor se puneau la cale treburile pa-rohiei, se pästra averea coffiunitätii $i se sgvâr-$au judecätile comunitätii. In särbätorile mari sefAceau a$a zisele $ezetori", se ferbea meod, $ibanii strânsi cu aceste ocaziuni mergeau la Intre-tinerea $colilor $i a spitalelor. In $colile deatunceanu se inväta numai carte, ci $i locueau orfanii $icopiii säracilor. Scoala nu arare ori era $i azil-pentru dascalii pribegi,... $i pentru cAlugärii teal-,stari".

In scoalä träiau copiii $colii", sau porum-beii." Ace$tia nu erau scolari, ci insu$i profesaudäscAlia. Adesa ei treceau dela o $coalä la alta.De obiceiu ace$tia erau tineri, cari nu-si aleseseràIncä definitiv profesia $i cari, dupä obiceiul ace-lui timp, treceau dintr'un loc In altul ca sä cu-noascA mai multä lume $i obiceiurile oamenilor".

www.digibuc.ro

- 22 -Unii din ei cu timpul deveneau clerici buni iichiar preoti ; altii inbrAti$au cariera de notari sawse indeletniceau cu comertul, altii treceau In tinu-turile cAzAce$ti $.a.m.d. Parohienii ofereau acestorcântAreti $i pedagogi pribegi azil fArA platA In casabisericei, cu conditia ca ei in schimb sA slujascd"bisericei lui Dumnezeu la stranA. PelângA aceastaei mai erau indatorati sA invete carte pe copii,pentru care pärintii acestora le dAdeau o platdeosebitA, dupA invoealA, iar ctitorii bisericii strati-geau In folosul lor dela parohieni ofrande In bani$i provizii. MultAmitä existentii $colilor-aziluri prin .parohii, precum $i purtArii de grijA a preotilorpoporAnilor, câteodatA chiar copiii sAraci $i lepA-dafi cApAtau o cre$tere destul de bunA $i e$au,.cum se zice, oameni." Sub influenta conditiuni-lor istorice deosebite de atuncea, In poporul ucra-nian se desvoltA o mare indepedentä de spirit $icaracterul oamenilor era tare $i neinduplecat.

La toate treburile $i chestiunile ob$te$ti po-pulatia lua parte activg. Inainte de anul 1722 pânA.,_$i episcopii $i chiar nitropolifii Chievului se ale-geau prin voturile libere ale clerului, cAzAcimeinegustorirnei. Sub raport administrativ, Ucraina .din stânga Dniprului se Impärtea In 10 polcuri,,(garnizoane) centrele cgrora erau ora$ele de gar-nizoanA. AfarA de cele zece ora$e de garnizoanä,in Ucraina din stânga Dniprului se mai numAraupanA la 126 de târguri i multe sate, atune $i fer-me. Limba literarA, oficialA $i panA la un punct$i cea grAitä In clasele culte superioare ale sod-etAtii maloruse din timpul acela se deosebea con-siderabil de limba vorbitä astAzi i coprindea multe-cuvinte i expresiuni poloneze i latine.

Ora$u1 Poltava, In care s'a nAscut stareful,Paisie, era unul din ora$ele de garnizoanA ale-Ucrainii din stânga Dniprului. Acum 200 de ani

www.digibuc.ro

23 -

In urmä nimenea n'ar fi mai cunoscut Poltava deastäzi. Ea era atunci o micd fortäreatä pe granitade miazd zi a Ucrainii, la marginea nesfarsitelorstepe, deunde se Incepeau tinuturile tätärästi $1turcesti. Situatà pe sprânceana unei coline inalte$i präpgstioase, deunde se deschide o minunata.priveliste spre râul Vorecla $i spre sesurile Intinsede peste acest rau, Poltava prezintä toate avanta-jele de a servi ca avant post de apdrare a a-$ezärilor malorusiene despre meazäzi de incursi-utiile prädalnice ale stepelor. Pozitiuneade punct strategic avantajos a Poltavei a fost Incddin vechime apreciatà de principii rusilor de mia-zizi $i deja o cronicA din veacul al XII pomene-$te de ea, ca de o fortäreatä de apärare a gra-nitei.

La Inceputul veacului al XVIII Poltava ocupao piatetä, Inconjuratà cu Ufl val de pämânt, ocolitde un $ant adânc si cu un zaplaz de lemn, cucinci bastioane i cu cinci porti intärite. Dupàbätälia dela Poltava, fortäreata Poltava fu pusäin rânduealä $i unele fortificatiuni au existat 'AndIn veacul al XIX. Clädirile târgului Poltava nu sedistingeau nici prin märime, nici prin frumusetä.Chiar la multi ani dui-A aceasta contimporaniidescriu Poltava, ca tin oräsel mic, cu o mie decdsute de lemn joase i curat váruite, dintre carenurnai douä sau trei de piatrà ; oräselul nu aveanici ulite regulate, nici casele aliniate.

Cea mai frumoasä podoabd a orasuIui eraugrädinile, In care se ascundea Poltava. Dintreclädirile oraplui eseau In relief bisericile, careerau nu putine. Biserica Adormirea peatuncea erade lemn si se ridica aproape pe acela$ loc, undese aflä astäzi cea de piaträ, care a inceput a sezidi abea n anul 1748. Biserica Mântuitorului, cese râclica aproape de biserica Schimbärei la Fata

www.digibuc.ro

- 24 -a Domnului, care acum nu mai existd, s'a pästratpânä astäzi In forma sa primitivä $i numai s'acAptu$it in afará cu piaträ, ca sä o apere déintemperii. In aceastä bisericd impdratul Petrucel Mare, dupá biruinta contra suedezilor, afäcut rugaciuni de multämire. In cimitirul bise-ricei Mântuitorului sunt inmormântati multi apä-rätori ai ¡Aril $i ora$ului. In localitatea numitàMazurovca exista, pela inceputul veacului al XVIII,mänästirea de maice Pocrovu, Intemeeatä deni$te alugärite din Podolia ; In anul 1721 mä-nästirea aceasta a fost strámutatá In satul Pu$ca-revca, la 4 km. departe de Poltava. Exista atun-cea $i mänästirea de cAlugäri de astäzi Inältarasf. Cruci, frumos a$ezatä pe vârful unui munieacoperit cu päduri dese, la depärtare de un km.-de oras. Aceastä mänästire a fost Intemeiatà inanul 1650, cu ajutorul camandantului de PoltavaMartin PuFariu, in amintirea biruintei dobânditàde el asupra Polonilor. Biserica principalà a mä-nästirei, in cinstea Inältärei sf. Cruci, a fost zidità,cum presupun unii, curând dupd bätälia dela Polllava, de comandantul Poltavei Cociubei, fiul luiVasilie Leontievici Cociubei ; iar dupd pärereaaltora, de insu$i Vasilie Leontievici Cociubei, lafinele veacului al XVII.

Populatia Poltavei nu era numeroasä. Ea nutrecea peste patru mii de suflete. Dar ea, ca $iastäzi, era inconjuratà de numeroase ferme, sate$i targulete. Ocupând o pozitiune avantajoasil laräspântia drumurilor dintre multe ora$e $i OH,

Turcia, Crimeia, Polonia, Moscova, Moldova,Persia, Poltava purta un comert insemnat. Lacele douà iarmaroace anuale mari ale ei veneaunegustori din Rusia Mare, Polonia, Lituania, Cri-meea $i din Räsärit. Veneau $i vânatorii de artidin Kiev $i din Nejin va sà zicd se cereau $i

www.digibuc.ro

25

cártile. In Poltava erau $i multi ovrei, cari se,ocupau cu comertul $i industria. Ei umblau pelaiarmaroace, fäcând comert cu voda. Chiar in nea-mul staretului Paisie, dupä mamg, erau evrei, cumspune el insusi In insemnärile sale. Ca persoaneinalte $i influente in ora$ pe vremea aceea se so-coteau : Comandantul, Protoiereul catedralei, jude-atorul garnizoanei, cApitanii garnizoanei, atama-nul orasului, etc.

Ma era tam aceea 5i acel ora$, uncle s'a näscutviitorul staret Paisie. Inch' din tânära copilärie elpäräsi aceste locuri, dar pänä la sfarsitul vietiinu-$i uitá patria si iubi cu inflAcArare Poltava $iUcraina, îi pàstrà graiul sàu ucrainean $i in scri-sorile i operile sale îi plácea ca dupà iscdliturasa sä adaoge cuvintele : fiu al Poltavei".

www.digibuc.ro

CAP. II.

Origina starefului Paisie. Anii copil5riei Infamilia Intrarea In Academia de Chiev.

Felul de traiu In Academie.

Staretul Paisie se pogora dintr'o veche familiemalorusiand, evlavioas6 i de toti cinstit5.mowl, i strämowl säu au fost protopopi de Poltava.StrAmo§ul säu dui-A mam'ai a fost un oare careleMandea, un vestit i bogat negustor evreu, carea primit botezul cu toatä casa sa. Bunica stare-tului dupá mamá, fiica evreului celui botezat, aintrat In mänästire i cu timpul ajunse staretamângstirei de femei Pocrovu din Poltava. In ace-e,a0 nAn5stire a tráit ca monahd i sora mameisale Agafia. In urmä chiar i mama staretului, fa"-mânând vä'cluvä i pierzându-§i toti copiii, primicAlugdria In aceea mângstire cu numele de Iuliana.Astfel tot neamul Velicicovschilor se distingeaprin o deosebità religiozitate. In acela timp nea-mul acesta se distingea i prim talent. CronicarulVelicico se rostete despre bunicul staretului, cadespre un bärbat al harului dumnezeesc i plinde intelepciune". Se spun e cá fiul sàu, tatál sta-retului, in 1687, când hatmanul loan Samoiloviciplecând In expeditia. Crimeei, trecu prin Poltava,

www.digibuc.ro

- 27 -il salutA cu versuri compuse de el insuO. Se §tiedeasemenea, cd tatäl staretului terminase cursurileInvätAturii in Colegiul frätimei din Kiev.

Staretul Paisie s'a nAscut la 21 Decembrieanul 1722, in ziva pomenirii sfantului Petru, Mi-tropolitul Chievului, din care pricind i se i pusenumele Petru. Petru fu al unsprezecelea copil la.pärintii sAi. Mai tAnär cleat el fu numai frateleTeodor, care a murit la vrasta de 7 ani. Napllui Petru la sf. botez a fost comandantul PoltaveiVasilie Vasilievici Cociubei, care arAta familieiVelicicovschi multd bundvointA. Petru avea patra)ani and muri tatAl sAu i atunci ingrijitor al bi-sericei catedrale ajunse loan, fratele lui Petru..Cur And dupA aceasta Petru incepu sA invete carte..Dat de mama sa la scoalä, dupd toatd probabili-tatea in cea de pe langA biserica catedralà, PetruIn timp de doi ani §i ceva Invätä literile, Ceaslovul §i Psaltirea, iar a scrie Inv AO dela fratele sAumai mare, preotul §i ingrijitorul catedralei. Petru.cum invätä sA citeascA, citirea deveni ocupatia safavoritA. El ceti toate cArtile religioase, pe carele putu gAsi in casa sa i in biblioteca bisericiitoatA Sfanta ScripturA a Vechiului §i Noului Tes-tament, Vietile Sfintilor, Cuvantärile sf. Joan GurA,deaur i ale sf. Efrem Sirul i alte multe cArti.El era un copil foarte lini§tit, bland i serios,talcut §i foarte religios. Iar sub inraurirea necon-tenitei citiri de cArti duhovnice0i i indeosebi avietilor sfintilor marilor siha§trii, el se pdtrunsede o deosebitA dragoste cAtre viata monahiceasa..Pildele de viatA evlavioasA din famille, istorisirilecelor ce cAlAtorise pela locurile sfinte, slujbele-biserice0 sustinurA i sporirA in sufletul lui Petru,,dispozitiunile sale. El incepu sA se izoleze in odaea4sa, dedandu-se, dupA spusa sa proprie, ,,la o ner..potolità citire de art §i la rugAciune".

www.digibuc.ro

28

Caracterul säu tacut era izbitor. Ai sai nu a--uzeau dela dânsul zile intregi nici o vorba. El nuera nici posomorât, nici trist ; dimpotriva veselia

dragäläsia straluceau pe fata lui, dar era cu to-tul cufundat In lumea sa launtrica, in convorbirea

,sa tainica cu Dumnezeu prin rugáciune. Cu oa-menii Insa, dupa expresia biografului sail, el era,,foarte rusinos i nelndrasnet," Incât insesi mamasa aproape nu-i auzea glasul. Când la zile mari,se adunau la familia Velicicovschi rudeniile cucopiii, nici acestia nu-1 puteau face sa ia parte lajocurile lor, nici cei mari nu-1 ademeneau cu ca-dourile sa stea de vorba cu dânii. Ne smulgândraspuns dela copil, ei cu mirare Intrebau pe ma-ma lui : Nu cumva e mut ?",,Nu, raspuncleamama,nici noi nu auzim dela el nimica nici o-Adata, deck doara o vorba cloud ; incolo tacemereu".

Asa a trait Petru acasa pânala doisprezeceani. In vremea aceea a murit fratele sdu cel maimare, preotul, si mama sa voi sa pastreze, dupilobiceiul de atuncea, locul de preot la catedralapentru fiul sau mai mic, Petru. Dorinta ei o im-pàrtàirà i locuitorii Poltavei. Inarmata cu scri--sori dela nasul lui Petru, comandantul Cociubei,si dela alte persoane Insemnate din oras, mamaimpreuna cu fiul si cu unchiul lui si fratele eipleca la Chiev, la arhiepiscopul de atuncea al Chie-vului Rafail Zaborovschi, sub cârmuirea cdruiase afla In acea vreme si Poltava. Inainte, de apleca la Chiev, Petru, dupa obiceiul din acea vre-me, Invatd o poezie, care trebuea sa o spund Ina-intea arhiepiscopului. Inzadar mania si unchiul ru-gara pe Petru sa le spuna acea poezie : el dinpricina sfiiciunei sale celei mari nu se putu decideh aceasta. Când ei sosira la Chiev si se Infd-lisara Inaintea arhiepiscopului, copilul, spre uimi-

www.digibuc.ro

- 29 -rea alor säi, färä cea mai micA sfialà rosti lámu-rit $i tare versurile poeziei. Petru placu a$a demull Arhiepiscopolui, muck acesta cu pläceri con-simti la cererea mamei lui $i zise de Petru :ii mo$tenitor !" Imediat se alatui gramata cores-punatoare $i se dete ordin ca copilul sä fie prima In Colegiul frätimei din Chiev. Mama bucu-ratà de aceasta, se intoarse cu fiul la Poltava, IlpregAti cu toate cele trebuitoare $i când sosi vre-mea inceperei $coalei, Il duse din nou la Chiev.Aceasta era in anul 1735. Chievul deatuncea sa-mana tare putin cu cel de astäzi. El se märgineaIn limitile partii, care astäzi se nume$te vechiulChiev. Casele erau joase, ulitele nepavate. IntreLavrà $i Podol nu erau clädiri. Peaicea se intin-dea päduri nesträbätute. Vestita clopotnitä a La-vrei abea atuncea incepuse a se zidi. Biserica sf.apostol Andrii incd nu se ridicase. Cu putin lila-inte de aceasta un incendiu grozav pustiise Chie-vul. 0 mare parte din clädirile Lavrei fuseserdinghitite de foc $i impreund cu ele $i vechea $ifoarte pretioasä bibleotecd a mänästirii, care co-prindea manuscriptele timpului lui Iaroslav cel in-telept. De acest incendiu pätimi $i mânästireaBratschi cu Academia duhovniceascá. Rattle deoras distruse de foc se refäcurä incet. Abea inanul 1733 arhiepiscopul Rafail inpodobi monas-tirea Bratschi cu o clädire noua internatul ele-vilor celor mai saraci ai Academiei, iar pe cor-pul clädirilor de piaträ, Mazepa construi al doileaetaj cu o colosald colonadd In stil toscan. In acestetaj fu construità biserica Buna-Vestire a Acade-miei. Contemporanii staretului Paisie parte ca co-legi de Academie, parte ca convietuitori in Chiev,au fost vestitii mai târziu : Gheorghie Camenschi,arhiepiscopul de Moghilev ; G. s. Scovoroda, fi-losoful pribeag al Ucrainei ; Simon Todorschi,

www.digibuc.ro

30

Arhiepiscopul de Pscov, jurist $i profesor de re-ligie al impärätesei Ecaterina a doua; Arsenie

.Mateevici, Mitropolitul Rostovului $i altii. Paisieapucá in Chiev $i pe viitorul episcop de Belgrad,

losaf Gorlenco, peatunci ieromonah la catedralametropolitanä sf. Sofie, $i pe Pavel Coninscovici,.ajuns apoi mitropolit de Tobolsc, iar atunci iero-monah in Lavra Pecersca. Numele acestor vestitiostenitori ai Bisericei $i luptAtori sfinti aratá pandla ce punct conditiile familiare, sociale $i $colaredin vremurile acelea favorizau educatiunea sufle--teased a tineretului ortodox deatuncea. Negre$it,centrul vietii duhovnice$ti a Chievului, izvorul deapetenie al evlaviei $i al nevointelor crestine$ti,.erau in vremea aceea Lavra Pecersca, Mihailovschii.Monastir cu montele sf. mucenitä Varvara $i altemänästiri, In care strälucea viata incercatä a multorasceti.

Scolile frätimei de Chiev" unde se dase ordinsá fie primit Petru, infdti$eau in vremea aceea oinstitutie $colarä complectä. Ea era reuniunea a

$coli inferioarà, medie $i superioarà, a$ezateumn curtea mändstirei Bratschi, cu hramul ArdtareaDomnului, sub numele general de Academia_Movileanä. Luându-$i na$tere pe la finele veacu-lui al XVI sub forma unei $coli mici, cu scopulde a preda primile Invätáturi de carte copiilor or-

---todoc$i ru$i, acest a$ezámânt $colar, multämitä unuiir Intreg de danii bogate $i unui protector cu

-tragere de inimá, se transformä cu vremea Inteoinstitutie culturalä de cel mai Inalt grad. In anul1633 ea fu transformatá de Mitropolitul PetruMovilá In Colegiu, iar in anul 1701 prin ucazul

Impáratului Petru cel Mare se Ingltä la rangul de:Academie. Cätre incepul veacului al XVIII Aca-,demia era organizatà dupd tipul $colilor supe-!zioare din sträingtate $i deveni pepiniera de pro-

www.digibuc.ro

31

fesori $1 ierarhi nu numai pentru Ucraina, ci $i pen-tru toatà Rusia $i chiar pentru toatä Biserica Or-todox6. Ea dAdu din sinul säu muncitori biseri-cesti, vestiti nu numai prin eruditia lor, ci $i prinviata lor sfanta', curn au fost Teodosie, arhiepis-copul Cernigovului, Dimitrie, mitropolitul Rosto-vului, Inochentie, episcop de Ircutsck, loan, Mi-tropolitul de Tobolsc, etc. Creatà prin ostenelele,grija $i mijloacele mitropolitilor Chievului i prindaniile bogate, se poate zice, a intregului poporucranian, care vedeau Inteinsa scutul $1 cetàtuiade apArare contra asalturilor iezuitilor $i a unia-tilor, Academia de Chiev deatuncea nu era oinstittrtie ingusta de clasa', ci-si deschidea largportile sale pentru copiii din toate clasele socie-Wei : de preoti $i de mireni, de bogati $i de &A-raci, de nobili $i din poporul simplu. Primea $itineri de alte neamuri, dar ortodoc$i. Inca' prinanul 1615, Ana Guleviceva, testand averea sa MA-na'stirei Bratschi din Chiev, scrise in testamentul

c6 ea da' averea sa $coalei de copii atat dedvoreni (nobili) cat $i de targoveti, insa de cre-dinta ortodox5. De atuncea caracterul de $coalalpentru toate clasele totdeauna s'a pästrat riguros

s'a întànit prin repetate hotarari ale fralimei,ale donatorilor $i ale arhipastorilor Chievului. Catde mare era numgrul studentilor Academiei sepoate vedea din urmatoarele cifre:

In anul 1715 invatau inteinsa 1100 scolari ;in 1742 erau 1244 ; in 1744 erau 1160, din care388 fii de clerici, iar 772 de nobili $i de toatecinurile. Trebile inválamântului in Academie erauintocmite in chipul urmalor 1) : In cele patru claseinferioare atentiunea principald era indreptatà la

1) Arhiepiscopul Rafail Zaborovschi In 1736 a alcátuit o instruc-tie speciala pentru profesorii §i studentii Academiei. Vezi Anexa I, lafinele cartii.

www.digibuc.ro

32 --

invätarea limbilor : latinä, greacá, polonä i sla-vonä. Clasa intâia se numea analogia" sau gara"-A doua clash' se numea infima". In aceste douäclase se inväta citirea i scrierea In toate limbeleamintite mai sus §i se ocupau cu primile elemertede gramaticd. Urmätoarele douä clase purtau de-numirile de gramaticele §i Sintaxele". Cum nearatd inse§i numirile lor, in aceste douà clase seinfra in studiul detailat al gramatecei i Sintaxei.Afará de limbi in aceste clase se mai preda ca-techismul, aritmetica, notele muzicale §i muzica..Cu aceste patru clase se termina scoala inferi-oará i elevii se promovau In §coala medie, careavea douä slase : piitica" i retorica". Cursulambelor clase se fAcea inteun singur an. Din clasade retoricä elevii treceau in sectiunea superioaràa Academiei, care consta din douà sectiuni : defilosofie i de teologie. Cursul de filosofie sá fd-cea in doi ani, iar cursul de teologie in patru anLPânä la intrarea la cursul de filosofie tinerii senumeau elevi, iar dupd promovarea la cursul defilosofie luau numele de studenti. In capul Aca-demiei stätea rectorul, care era §i egumenul má-nästirei Bratschi, unde era instalatä Academia.Rectorul preda teologia. Ajutätorul imediat al rec-torului era prefectul, care preda filosofia. Fiecaredin celelalte clase i§i avea profesorul säu, carepreda in clasa sa toate obiectele 1).

La trecerea din clas in das elevii erau exa-minati de profesorul clasei, in care elevul avea sätreacá. Purtarea elevilor era observatá de supe-rintendentul coale. Ajutoarele lui erau vizitatorii,care inspectau gazdele elevilor, cari locueau ina-fail de Academie ; apoi erau seniorii, cei mai ve-

1) AstAzi in academie se primesc absolventli seminariilor si numai primii dupA clasificatie, iar cursurile sunt impartite la 36 catedrede Teologie, Filosofie, limbile clasice i moderne, literaturA, etc.

www.digibuc.ro

33

chi dintre studentii internatului, $i cenzorii, cariobservau tinuta elevilor In bisericA. In clase eleviiocupau locurile dupA notele obtinute cine InvAtamai bine $edea mai In frunte ; cei ce InvAtau mairAu erau a$ezati IndArAtul celorlalti. Bogätia sirangurile nu aveau importantA In $coalA toti ele-vii erau egali $i se distingeau numai prin capa-citate $i sirguintA. Clasele erau foarte populate.Pentru usurarea profesorului se alegeau elevii ceimai sirguinciosi, cArora li se Incredinta suprave-gherea $i indemnarea la invAtAturA a colegilor lor$i cari erau datori a controla la Inceputul orelorde clas cunostintele lor. Ace$tia se numeau audi-tori. Ascultand pe fiecare din colegii Incredintatilor, ei, pe rAspundere personalä, notau pe o foaedeosebità cuno$tintele acelora $i prezentau aceastAfoae profesorului. Orce negligentä sau inexacti-tate a auditorului se pedepsea cu lipsirea de drep-tul de auditor, ba cAteodatA $i cu pedepse corpo-rale. Pentru fiecare sdptAtnAnd se designau patruelevi dejurne, din care doi trebueau sA scrie petoti cei ce stAteau rAu In bisericA sau se purtaunecuviincios pe sau se dovedise cu ceva ne-corect. Ceilalti doi trebueau sA vie mai devremela $coalA, sA mAture pe jos, s5 IncAlzeascA soba $isA stea la usA ca sA Insernne pe ceice veneau tar-ziu la $coalA. 0 deosebitA atentiune sA dAdeastudiului limbii latine. Elevii tuturor claselor in-ferioare erau obligati sA vorbeascA Intre ei nea-pärat pe latineste. Ceice nesocoteau aceastA regulAerau $trefuiti. Pentru a se stArni un deosebit in-teres pentru ocupatiuni se practicau diferite mij-loace de emulatiune.

In clasele inferioare se admitea intrecerea lalucrdri scrise pe acasA. Elevul scria pe caetul sAtinumele acelui coleg, cu care dorea sA intre la con-

PAISIE 3

www.digibuc.ro

- 34 -curs sau pe care-1 credea pe nedrept clasificatmai sus cleat dânsul. Dacai pretendentul dove-dea cd are dreptate in pretentiunile sale si biruea,primea cele pretinse.

DacA insä suferea infrângere, era supus pe-lepsei, dupd pärerea concurentului. In clasele su-perioare, Incepand cu filosofia, nu erau examene.Aicea in loc de examene se practicau disputele.Disputele erau sAptämânale, familiare, farä par--ticiparea publicului. Insu$ profesorul se puneaateodatä in pozitie de defendent," permitindfiecáruia din studenti sä obiecteze lectiilor tinutede dânsul in cursul s'aptämânii. Câteodatà insä inprezenta $i cu participarea profesorului studentiiinsesi intrau in disputá unii cu altii asupra vreunei întrebäri, push' de profesor.

Disputele anuale se tineau cu mare solemni--tate. Ele erau prezidate de insus Mitropolitul $iasistau la ele persoanele cele mai distinse din o-ra$. Da'm aicea interesanta descriere a uneia dinaceste dispute, care s'a produs in anul 40 al vea-cului al XVIII, adecá aproape in acea vreme, cândInväta in Academie Petre Velicicovschi :

In ziva destinatá pentru disputà toti demni--tarii cei mai insemnati ai Chievului $i toti pro-prietarii din imprejurimi, veniti in ora$ pentruaceastä solemnitate, se indreptarà disdedimineatàspre Lavrà, unde Inca' decusarà se afla mitropo-litul. Pela orele nouä dimineata din Lavrà se in-dreptá spre Podol, unde este Academia, un cor-tegiu pompos. Mitropolitul mergea inteo caretätrash' de opt cai. Cortejul era asa de lung, cá a--tunci când fruntea pogora panta Alexandrovscaia,coada era Inca' in Laved (va sä zicsá o lungime deaproape 2 Kilometrii). In clipa aceasta toate clo-potele dela Podol incepurá sal sune i careta Mi-tropolitului se apropia 'Meet de mänästirea Brat-

www.digibuc.ro

- 35 -schi, inconjuratä de tnembrii corporatiunilor $i demultimea poporului, care ocupau toatd vasta piatädin fata mänästirei $i toatd curtea Academiei.

Deasupra portilor celor mari ale mänästireiBratschi atârna un afi$ enorm, ornamentat cu in-grijire, care vestea pe Chievleni asupra timpului.$i subiectului disputei $tiintifice. Indatà ce caretamitropolitului se opri la Portile mari, clopotele dinclopotnita mänästirei Bratschi contenirä $i indatàconteni sunetul clopotilor la toate bisericele.

Dar in aceea$ clipà räsund concertul celor,douà coruri ale Academiei, a$ezate in portile mä-nästirei, $i unul dintre studenti salutá pe Mitro-polit cu o cuvântare. Mitropolitul inaintä apoispre sala de solemnnitäti, precedat de cor, iar din.vasta galerie a corpului principal de clädiri rä-sunä orhestra Academiei, care executä imnul deintimpinare. Când Mitropolitul inaintä pânä lamijlocul sälii, muzica conteni, iar corul, care deas--tädatä era a$ezat la locul säu, intonä ImpArate-ceresc". Dupd aceea incepurä salutárile in diferite

in versuri $i prozh. Intre acestea sosirà unii-dupà altii ceilalti invitati $i-$i luarà locurile, um-plând sala. Când Mitropolitul si invitatii cei maidesamä 4 ocuparà locurile, Prefectul le prezintä-ternele frumos ornate ale disputei ce aveau sä ur-meze. latà câteva din acele teme : Din filosofie :Scopul filosofiei e de a procura omului fericireaTosibild pe pätnânt ; cunoa$terea adevärului $i per--fectionarea omului In virtute. Din logicA Obiec--tul logicei : a) cel de fond : de a regula activi-tatea cugetärii ; b) cel formal : de a expune in a-cest scop anumite forme. Din Eticd : a) Etica estestiinta, care are de obiect al säu activitatea voin-tii, dirijatä cdträ binele moral ; b) fiarele sälba-tece nu actioneazd cu un scop determinat ; c) cineiesä la duel, nu dovede$te cu aceasta nici o vir-

www.digibuc.ro

- 36 -tute ; d) Nu existä nici o cauzá legalà, In pute--rea cAreia omul sä se Upsasa pe sine de viatà..Din Fizicä : a) Sufletul rational sä creazd i intrIin om dela insus Dumnezeu $i dupa natura sa enemuritor. Din Metafizicä : a) Metafizica este sti-inta, al cAreia obiect este firea cea sträinä de totce-i material ; b) Dumnezeu este o fiintä, care e-xistá singurä de sine, dar fiina lui se vede dinfenomene.

Aceste teme, gläsuea programa, sub condu-cerea profesorului Cozacinschi al Academiei Mo-vilene ortodoxe din Kiev, le va sustine A. A. Z. Z..$i e ya combate unul dintre cei mai distinsi stu-denti dela Filosofie Vasilie Dumnitchi. Progra-ma, din pricina extinderei sale prea mari, n'a pu-tut fi executatd In intregime si, dupä indicareaMitropolitului, s'au ales câteva teme. In interva-lele, dintre dispute corurile au executat diferite-concerte si bucäti muzicale alese ; deasemeneaorchestra, iar elevii din clasele inferioare si me-dii au tinut dialoguri si au recitat poezii. Dupàterminarea disputelor, Mitropolitul $i persoanele-cele mai distinse s'au retras In apartamentele rec-torului, unde li s'au oferit o gustare".

Toti invätäceii Academiei se Impärteau In doulgrupe. Cea mai micá locuea in internatul Acade-miei, cea mai mare, cäria apartinea si Petru Veli-cicovschi, locuea la gazde In afarä de Academie.Inyätäceii de categoria aceasta se adäposteau încea mai mare parte pe la scolile de pe lâng4 bi-sericile parohiale. Aflându-se sub supraveghereapreotilor parohi, ei pe lângA obligaii1e lor de-cApitenie de a Inväta, mai erau obligati sà de-prindä citirea si cântatul pe la biserici. Seniorul,.rânduit pe lângd fiecare internat parohial, obligac5te doi elevi sä fac4 derând la bisericA, iar undeerau mai multi si câte trei si patru, ca sä citeas-

www.digibuc.ro

37

veä psaltirea, canoanele $i sä cânte. In särbätoritoti elevii, cari locueau In internatul scolii

erau obligati sa meargl la acea bi-serica si dei apti sä cânte la strarie. Pentrti aceaStä45stettealà $colarii primeatt dela biserid lemne defót $i recompense bäne0 de bbiceiu foarte trio-kde§te. In una din biseritile pai.ohiàle s'à pästraturtnAtoarea insemnare : s'a dat scolarilor la sär-tätoarea Patronultii dottá copeic îñ Aim In-rtâia de Patli s'a dat la $coaIä $coláriIor de Sär-dAtári dCtfä copeici".

Din Pricina säräciei peste mäsurä', Will $Colári,da Särbätorile niari, umblau pe la case $i adtinaurnilostenie. colarii trAeau foarte ingrämäditi. Câ-rteodatà ei erau nevoiti sä se ingrämädeascd Inteosingurà odae cu familia paraclisierului. Nti e demirare darä, c5 in asemenea strâmtorare $i

intre scolari $i gazdele lor se produceauneintelegeri nepläcute $i adesa hazlii. Dar $colariile räbdau toate, numai F ä nu se lipseascA de pu-tinta de a isprävi cursurile Academiei. In timpulNacantelor, ba ateodatä $i in vremea cursurilor,academi$tii se imprä$tiau la invoeh" aproapeprin toatä Ucraina, continuând a conta printrestudentii Academiei. Altii dintre scolari isi procu-rau mijloacele de traiu cântând poezii religioase.In fiecare zi la o vreme anurnitä ei umblau peulitele Chievului $i inaintea fiecärei case, la usäsau la fereasträ, cântau imnuri $i cereau miloste-nie. Seara ei se strângeau in piata de dinainteaadunärei negustorilor, cari rämâneau sä mâie lângälughenile lor, $i cântau cântece In cinstea sfinti-dor sau a icoanelor fäcätoare de minuni $i maiales in cinstea Maicei Domnului.

Muzica $i cuvintele acestor cântäri totdeauna.erau compuneri de ale insesi studentilor. Cu so-sirea vacantei de varà, când unii dintre invätdceii

www.digibuc.ro

38

Academiei plecau pela casele pärintilor lor sat'pela rude, iar cei färä OHO i fàrä adäpost seintoväräseau i alatuea trupe pentru turneuri devari, In scopul de a se hräni cum s'ar putea, pa-näla inceputul cursurilor. Cantecele si imnele lorräsunau prin satele $i pe campiile Ucrainei delaun capät la altul al ei i cat tinea vara de mare,

Ina de pe vremea mitropolitului Petru Mo-vilä, adea din prima jumätate a veacului XVII,.studentimea Colegiului compunea i executa piesedramatice, care reprezentau evenimente biblice.La alatuirea unor astfel de piese religioase nuputin s'a ostenit i sf. Dimitrie, care in urrnä adevenit mitropolit al Rostovului. Drept local dereprezentare servea de regulä sala de festivitäti aAcademiei, iar cateodatä poeana deschisä in mij-locul unei dumbrávi, unde In timpul asa ziselorrecreatii", care aveau loc de douä trei ori peplecau cu totii : si invätäceii, i dasalii.

Cu deosebitä solemnitate se serbau In Aca-demie unele särbätori i zile insemnate. AsaIn Sambäta lui LazAr toti elevii i studentii Acade-miei impreunä cu administratia i profesorii seadunau In curtca Mitropoliei, inainte de vecernie.Primind blagoslovenia mitropolitului, ei cantandstihirile : Astäzi darul Sfântului Duh ne-a adunat"

cu stalpári In mani se indreptau spre Podol,unde In biserica mare a mänästirei Bratschi, seslujea vecernia si se tinea predia. In sárbdtorilemari ale Academiei tinerimea studioasä stätea in.biseria cu lumanäri aprinse In mani i participand la vohodul cel mare dela heruvic. La pro-cesiunile funebre $i imormântäri elevii i studentiimergeau aranjati pe clase i in flancul fieareiclase purtätorul de steag, care avea in mâni oicoanä In formä de stea, cu mâner lung $i pe

www.digibuc.ro

39

icoanä erau chipurile Mântuitorului $i MaiceiDomnului.

Ca incheere a acestei scurte descrieri a vietiiacademice, vom zugrävi infati$area exterioarà astudentului academist din acea vreme. Haina dedeasupra a studentului o alatuea chirsea", unfel de pelerinä färä capi$on $i lungd pânä In cál-de. Vara ea era la cei bogati de matasä, iar lasaraci de materie simplä, $i iarna de postav, avândmarginile garnisite cu gäetan ro$ sau galben cuincretituri. Pe vreme de iarnä, pe sub chirsä im-bricau cojocele de oae, incinse cu centure dematasá sau de lânä, iar vara tunici de oarecarematerie, incheiate pânä sus cu nasturi de metal.Pantalonii la cei avuti erau ro$i sau alba$triifoarte largi. aciula se Thicea de pelcicd cu funduldin ceva colorat. Cismele erau $i ele tot de felu-rite culori : cei avuti le purtau rosi sau galbene,räsfrânte, cu tocurile Inalte i cu potcoave sunä-toare.

Astfel erau acele scoli chievlene, unde Il adusepe Petru Velicicovschi mama sa la inceputul anu-lui $colar 1735 36. Aceasta era unica $coalà, nunumai in toatà Ucraina, ci $i in toatà Rusia, careintru nimic nu era mai pre jos deck cele maibune scoli din strgingtate $i totodatä ea era $i$coalä nationalà, strict ortodoxä, o adeväratä uni-versitate nationald $i ortodox5, mângâerea $i man-dria poporului ucranian.

De bunä seamä, a intra in aceastä $coalà, eraidealul $i visul de fericire al fiecärui tânär malo-rus, talentat i iubitor de invätäturä, din acelevremuri.

www.digibuc.ro

CAP. III.

Viata lui Petru Velicicovschi lin Academia deChiev. Atractiunea mereu crescandA spremonahism. Incercarea neizbutit5 de a intraIn Schitul Chitaev. Explicatiile cu PrefectulAcademiei. Ultima intrevedere cu mama sa.

Fuga de lume.

Cu toate acestea nu ocupatiile cu invAtdtura,nu serbgrile academice, nu viata colegialä veseläatrggeau inima tângrului Velicicovschi. Inima luiera cu totul robitä de splendoarea bisericilor, desfintele mgnästiri, de pesterile tgcute si de con-vorbirile intime cu prietenii despre viata asceticg.In primii sgi ani de scoalg Velicicovschi inv.*constiincios si in fiecare an trecu din clas in clas,dar in fundul sufletului sgu se producea o anu-mitg lucrare lguntricg i ariumite deciziuni eraupe cale a sg produce. Inteinsul se inrgdkina co-muniunea cu Dumnezeu prin ruggciune, se intg-rea doruI de a se consacra cu totul lui Dumne-zeu, dorul de a se lepäda cu totul de lume. Incgdin acest timp el stabilise pentru sine urmgtoareletrei regule 1) de a nu osândi pe aproapele sguchiar de ar vedea cu ochii sgi gresalele lui ; 2)de a nu avea urä pe nimenea ; 3) de a erta din

www.digibuc.ro

- 4 1 -ioatä inima ofensele. Privind deaproape pe colegiisäi, Petru i$i gäsi printre ei prieteni, cari impär--tä$au ideile lui.

Ace$tia adesa se adunau la un loc in vre uncolti$or nebägat In samä $i nopti intregi, pâtiälaclopotul de utrenie, le petreceau In convesatiuniintime, suflete$ti, sfAtuindu-se impreunä sä pärä-sascA lumta si sä se facl peregrini. Ei i$i dAduraunii altora fägAduinte cu jurämânt sä nu se cAlu-gäreascä $i sä nu trAeascä in mänästiri bogate,unde nu este cu putintä a urma säräcia lui Hris--tos $i a träi in toatà strâmtorarea $i reaua päti-mire. E mai bine, ziceau ei unul cAtrà altul,.a rämânea In lume, deck a renunta la bunurilelumesti numai de ochii lumii, a petrece in mä-nästire viata fàrä grijä si imbel$ugatà, spre smin-leala mirenilor, spre batjocorirea cinului cAlugä-Tesc $i spre osânda ve$nicä a sufletului säu pro-priu in ziva judecätii lui Dumnezeu." Tot acoloin mänästirea Bratschi se gäsi $i un duhovnic a-devärat si bun povátuitor pentru Petru, anume cu-Niosul ieromonah Pahomie, care petrecuse multiani in pelerinaj si in pustie. Lui Petru Ii plAceasä asculte povestirile lui despre pelerinajurile sale,despre greutätile vietei pusnicesti i totodatà des-pre inlesnirile ce prezintä viata pusniceaseä pentrupetrecerea cu Dumnezeu in contemplare $i rugAciu-,nea. Pahomie procurä lui Petru cärti cu coprinsduhovnicesc, prin citirea cgrora Incà i mai multse intäri inteinsul dispozitiunea spre monahism.

Vara dela 15 lulie pändla 15 Septembrie, Pe--tru se ducea acasä in Poltava, continuând sä ducA§i aicea viata duhovniceascd deosebità. In vremeaasta el i$i insusise deja deprinderea de a face re-zumate ,asupta locurilor mai insemnate din cat-tilece citea.

Când sosi a treia iarnä de când Velicicov-

www.digibuc.ro

- 42 -schi vietuea in Academie, zelul lui pentru ocupa-tiunile scolare incepu sà scadä din ce in ce maimult, iar dorul de monahism sA sporeascä. 0 in-tâmplare deosebitá influentA MCA si mai mult a-supra lui in aceastd directie. Intru una din ziledispArurA din coalä doi din prietenii sái. Gan-dindu-se unde ar fi putut ei sà piece, Petru îidAdu cu gândul, cA ei au plecat la mAngstireCa' dupA toatä probabilitatea s'ar fi aflând in schi-tul Chitaev, pendinde de Lavra Pecersca. El sehotAri sA-i caute. Alegând o vreme potrivitA, elfuri§indu-se de supraveghetorii §colii, plecá laschitul Chitaev. Prietenii sAi inadevär erau acolo.Ei se bucurarA foarte mult de dânsul, II ospAtarä

dupA slujba de sara impreunA cu el si cu altifrati se indeletnicirA cu citirea cártii sfântului E-frem Sirul. DupA o indelungatä citire ei isi luarärAmas bun unii dela altii, lAsand pe Petru sä doar-md la trapezA. In ziva urtnAtoare, dupA liturghie,Velicicovschi fu chiemat de egumenul schitului sämânânce cu frAtimea la masa de obste. TAcereareligioasà, care domnea in trapezA, ascultarea cuatentiune a citirii obisnuite, produse asupra luiPetru o adâncä impresie : lui i se 'Area, cA sadeintre ingerii lui Dumnezeu, cà se aflA nu pepAmânt, ci in cer. DupA masA prietenii lui Petrudin nou sfdtuird indelung cu dânsul si-1 indem-nard sA rAmând cu ei in schit. El ar fi fost gatasA rAmâng, dar se temea de mama sa, care, dupàcum stia el bine, n'ar fi vrut pentru nimic pe lu-me sä ingddue intrarea lui in rn An Astire i cä-1 valua deacolo cu sila. A treia zi, luându-si rämasbun dela prietenii sAi, Petru se intoarse in oras.Cele trei zile, petrecute in mAnästire, intre foOisAi tovar4i de scoalä, intArirä Inca §i mai mult pePetru in gândul säu de a se lepAda de lume. Cândsosi vara anului 1738, el nu se duse acasä, ci rA

www.digibuc.ro

- 43 -mase In Chiev cu scopul de a vizita locurile sfinte-ale Chievului $i a gäsi ocaziunea potrivita de a-$iImplini dorinta sa.

In vremea aceea el locuea la PodoI, aproapede biserica sfantului Nicolae cel Bun, la o vadu-vä batrana, care-1 iubea i se Ingrijea de el ca decopilul säu. Folosindu-se de timpul liber al va-carrtei, Velicicovschi cerceta cu multä ravna toateslujbele biserice$ti. li placea cu deosebire sa mear-ga la biserica sf. Sofie, catedrala metropolitan5,_$i sa se roage la racla moa$telor sf. ierarch Ma-carie. Mergea apoi adesa la manastirea Mihailov-schi la sf. mare mucenita Varvara. Dar cel maiiubit loc pentru Petru era Lavra Pecersca dinChiev. Acolo el mergea cele mai demulte ori du--minica $i in sarbatori sà asculte liturghia. Cateo-data venea el $i sara i Impreund cu pelerinii ma-nea la pe$terile cele mai apropiate, langa biseric5,.sau ramanea peste noapte chiar In Lavra, langIclopotnit5, 'And la clopotul de utrenie.

Stand In biserica i vazand Imprejurul saumultimea monahilor el, dui-A spusa sa proprie, se-umilea $i se bucura, ca $i cum ar fi vazut Inain-tea sa pe insu$i marii cuvio$i ai Pecerschi, $i pro-slavea pe Dumnezeu, Invrednicise sa fie Inasemenea loc sfant.

Dui-A terminarea slujbei In biserica cea mare,el se ducea cu pelerinii prin Pe$tere $i se des-fata de tácerea $i lini$tea ce domnea acolo, care-deasupra pamântului nici nu se putea 1nchipui.Inima lui ardea de dorinta de a ramanea pentru.totdeauna in acest loc sfant, dar a ducandu-$i a-minte de mama sa, el 1$i da sama, CA nu In Chiev1i va fi dat lui sa-$i Implineasca dorinta.

Astfel trecu pe nesimtite vara $i Petru dorisa mai mearga odata la Chitaev. El I$i amintea fe-tele palide i istovite ale monahilor deacolo ii

www.digibuc.ro

- 44 -frumuseta neobisnuitä a cantärilor, de oarece In.Chitaev nu numai irmoasele i stihirile, ci $i Doa-mne milueste, si dä Doamne, si amin se cantau

cu o incetineald si umilintA asa de dulce, hickpanä i inima cea mai Impetrità, i se pArea

-cA ar trebui sd se moae i sa verse lacrämi. Chiarpozitia lÓculúi, unde era asezat schitul Chitaev,biserica lui modestä de letnti, In forma crucii,

-4-adicatA in cinstea marelui ascet Serghie de Ra-donej $i impodobitA cu chipurile marilor cuviosi

pAmantului rosienesc, linistea si tAcerea adancAa locului, toate predispuneau si WA' voe la ru-gAciune si la linistirea sufletului. In sufletul luiPetru incolti nAdejdea, cA mäcar de astAdatä vaizbuti sA intre aicea si mama se va indura si-i vainvoi s5 rAtnanA acolea.

$i iacA el pentru adoua oarA pAseste pragulacestui sfant locas. Intrand In curte, el cu cutre-mur si cu bucurie vAzu mai intaiu pe insusi egu-menul schitului, stand langg bisericA. Petru se.apropie de el si plecându-se Inaintea lui panAlapdmant, ceru blagoslovenie sA rAmânä pe totdea-una in schit Egumenul 11 duse In chilia sa.

Aicea Petru IncA odatä se plecd inaintea lui.si se opri cu smerenie langä usA. Egumenul Ii2ise sA sadA mai aproape de el. Petru, cum singurspune, se speriA de aceastA poftire si, plecandu-se incA odatà, rämase la locul lui. Egumenul a-doua oarA si atreia oarA zise lui Petru sä sadá,dar acesta numai se plecd si nu se miscä din loc.Atunci egumenul Ii zise : Tu te rogi sä te pri-mesc in mAnAstirea noastrA. Dar eu vAd eh' In-tine nu-i nici mäcar urea de smerenie cAlugAreas--cA, de ascultare si tAerea vointei tale. Eu de trei-ori ti-am zis sA sezi ici langA mine si tu nu ai ascul-.tat, dar trebuia ca la primul meu cuvânt sA

porunca mea. Cum dar tu, neavand ascul-

www.digibuc.ro

45

tare, indrAsnesti sA mA rogi, ca sA te primesc immAnAstire ? Cine n'are ascultare, acela nu- i vred-nic de chipul cAlugdresc. Observând cA cuvintelesale miscd puternic pe Velicicovschi, egumenulvorbi mai blând : Dragul meu fiu, aflA cA" eute-am pus la incercare, ca sA nu uifi pânAla

zilelor tale, cA inceputul si rAdAcina si teme-lia adevAratei cAlugArii este ascultare si tAerea vo-infei tale. TO cei ce voesc sA pArAseasc5 lumea,si toate cele din lume, trebuie sA pärAseasedvoinfa sa si impotrivirea, si In toate sA se supunlpentru Dumnezeu egumenului sAu. Nu te turburadarA de cercarea, la care te-am supus eu si nu te-Impufina cu duhul, de oarece tu nu din IndArAt-nicie ai fAcut aceasta. Deaceea Dumnezeu sá teierte, fiule, si te iert si eu päcAtosul." DupA aceeaegumenul incepu sA intrebe pe Petru deunde-i deloc, al cui fiu este si nu-1 ImpedicA oare neamu-rile de a intra In mAnAstire ? llupAce Petru spusecu sinceritate toate imprejurnrile In care se aflael, egumenul Ii zise : ,,Fiul meu, desi tu cei sA te-primesc in mánAstirea noastrA, eu dupA celecemi-ai spus, nu pot sA fac aceasta, ca sA nu se.iveascd din aceasta neplAceri si pentru noi si pen-tru tine, de oarece mama ta, aflând de locul un--de te aflii, usor poate sA te ia de aicea cu ail-torul stApânirei. Nu te Intrista, ci pune-fi toatá.nAdejdea ta In Dumnezeu. Crede-m5, cA atotpu-ternicul Dumnezeu nu te va lAsa, ci-fi va ajutasA-fi implinesti dorinfa ta". Cu aceste cuvinte e-gumenul blagoslovi pe Petru si-1 concediA dinmAnästire.

Intre acestea sosi Septembrie si se reIncepufalcursurile academice. Petru era acum In clasa deRetoricA, dar de trebile sale scolare nu se maiocupa deloc. In vremea aceasta, dupA InchiereapAcii cu Turcii, veni la Chiev Antonie, Mitropo-

www.digibuc.ro

46

litul Moldovei si ft cu dragost s! primit de arhie-piscopul Rafail. Fiind in mänästirea Bratschi, Mi-tropolitul Antonie, vAzu pe ieromonahul Pahomie,cunoscut lui, $i cu invoirea Arhiepiscopului Ra-fail, II luà la locuinta sa. Vizitând adesa pe po-Vátuitorul säu duhovniesc, Petru avu demulte oriprilejul sä särute mâna mitropolitului Moldovei.Lui Ii plácea tare mult cum slujea Antonie sfântaLiturghie in limba moldoveneascA $i MCA' depe a-cum se iscä inteinsul dragostea de limba moldo-veneascA, cum spunea el singur, $i de poporulmoldovan. Dupä aceasta, pela sfâr$itul lui lanu-arie, un elev, conjudetan a lui Petru, observând-cA acesta Incetase cu totul de a mai inväta, secluse la Prefect, care peatuncea era Silvestru Cu-leabca, si raportà acestuia, cä Velicicovschi nu maiinvatä deloc si Ca' deci mama lui degeaba maicheltue$te cu dânsul. Prefectul trimisä indatà doielevi dupà Velicicovschi $i când aceia Il aduse-

..serà, Prefactul II intrebd cu asprime, pentruce nurinvatä. Petru, desi totdeauna era timid $i sfios,de astädatä cu o indräsnealà neinteleasä nici pen-tru el, räspunse : Mai intAiu, pentrucA având ho-t6rârea nesträmutatà sà mä fac monah $i dându-misama cA ceasul mortii mi-i necunoscut, voesc câts'ar putea mai curând sà mä cAlugArese.

A doua priciná e, cà eu nu vAd nici unpentru sufletul meu dela invätäturile externe :

and numai nume de zei pAgânesti $i de inteleptipä'gâni : Cicerone, Aristotel, Platon... InVätând in-

,telepciune dela acestia, cu vremea oamenii au or-bit si s'au abätut dela calea cea dreapa. De rostitrostesc cuvinte frumoase, dar inläuntru sunt pline de

Intunerec, si toatd intelepciunea lor e numai pe lim-Nevä'zind niciun folos dela o asemenea invä-

täturä $i temându-mä, ca nu cumva si eu insumitsä mà stric din pricina ei, deaceea am pärdsit-o.

www.digibuc.ro

- 47InsfAr$it, pricina a treia e urmAtoarea : exa-

minând roadele acestei invätäturi la persoaneleduhovnicesti din cinul monahal, eu vAd, cà ele,asemenea cinovnicilor mireni, traesc in mare cinste

slavA, poartd haine scumpe, umbld in echipajeminunate, trase de mai multe perechi de caiAstea nu le grAesc spre a-i osândi. Nu, fereascdDumnezeu ! Dar mä tem, ca nu cumva si eu, in-vdtând intelepciunea lumeascA $i fAcându-má mo-nah, sA cad in neputinte incA $i mai rele. Iacd pen-tru niste pricini ca acestea am $i pArAsit eu Invd-tAtura exterioarA.

Ascultând cu atentiune cuvintele tânArului re-tor, Silvestru Ii rAspunse prin o cuvântare lungd,in care-i ardtd ignoranta lui. El ii dovedi, cAinvAtAtura externd aduce mari foloase $i dacd elnu-0 dä sama de aceasta, apoi nu-i nimic de mi-rare, de oarece dânsul abea numai a atins aceas-td invAtAturA, cA cei mai mari Pdrinti ai Bisericei,.ca sf. Vasilie cel Mare, sf. Grigorie Teologul $isf. loan Gurkleaur studiarA cu sirguintd pe trite-leptii i poetii pAgini ; cà aceastd intelepciune ex-ternA nu poate sA-1 impedece a deveni monah a-{levArat, cum ea n'a impedicat pe aceia$i mari pá-rinti de a deveni luminAtorii ortodoxiei $i adevd-rati slujitori ai lui Hristos. Observând cu toate a--cestea, cA cuvintele lui n'au produs asupra lui Ve-licicovschi impresiunea trebuitoare, Silvestru semania si-1 amenintd cu pedepse corporale pentruneascultarea sa.

Veni vacanta. Petru pleca acasA in Poltava,la mama sa, unde nu fusese de doi ani. Aceasta-fa cea din urmd varA, pe care el o petrecu in o-rapl ski de nastere. El se hotArAse nestrAmutatsd nu se mai intoarcá la Academie $i sà inceapdviata de pelerin. li era tare greu sd se despartAde rudenii $i de locurile cunoscute $i dragi. Dar

www.digibuc.ro

48

mai greu deck orce II era despärtirea de mamasa. El cunostea gândurile si planurile ei si lute-legea ce loviturä grea va fi pentru ea plecarealui din lume. El ar fi voit sA o pregAteascA camvapentru o asemenea eventualitate. Dar abea PetruIi vorbi cu toatA precautiunea despre gandul lui,.$i indatd o mare intristare si durere cuprinse su-fletul ei. Cu lacrAmi amarA Incepu ea sä- l con-vingä sä nu o päräseascA. El se incercä sä o li-nisteascA si sA o mângâe, rugându-o sä nu se In-tristeze, ci sA se bucure cA Domnul i-a insuflatlui asemenea gând. Dar väzind, cA cuvintele luinu ating tinta $i cA mama sa se IntristeazA tot.mai mult, Petru spuse aceasta pArintelui sAu sufle-tesc, care-I sfätui sä nu stärueascA In 'RAM-Area sa..

Atunci Petru vorbi cu mama sa despreceva. El II spuse, cd el are deocamdatä nevoesA-si termine scoala si abea atuncea isi va alegecalea sa viitoare. La aceste cuvinte mama se In-veseli ci Incepu sA nAdAjdueascA, cA fiul sAu îiva schimba intentiunea sa. Petru avea in Poltavaun prieten, Dimitrie. Ei amândoi nutreau aceleasigânduri si se hotArârA ImpreunA sA plece nu nu-mai din scumpa lor Poltava, ci si din hotarilepatriei lor. Când vacanta se apropia de sffirsityPetru si Dimitrie se Inteleserä sA piece Impreunä laChiev oare cum pentru scoalä, iar In realitate cuscopul ca de acolo sA plece peste granitd. In acesttimp InsA Petru se ImbolnAvi si nu putu sä pleceimpreund cu Dimitrie. Prietenul sAu plecA la Chievsi se obligA sA pregAteascA acolo toate pentrufugä. Când Petru se fäcu sänätos, mama Il pre-gäti de drum si plecA irnpreunä cu dânsul sA-Ipetreacd pânä la Resetilovca, un târgusor la de-pArtare de 25 Kilometri de Poltava. In Resetilov-ca mama si fiul rämaserà sä mând Adoua zimama il mai petrecu putin i oprindu-se, ca

www.digibuc.ro

- 49 -cum ar fi presimtit, cä fiul pleacd de la ea pen-tru totdeauna $i cä ea nu-1 va mai vedea nicio-datä In viata aceasta, plânse tare $i Inch' odatä IIrugA sä nu o pärAsascä, sa invete cu sirguintä $iIn fiecare yard sä vie la Poltava, ca sä se poatävedea. Petru $tiind, cà se desparte pentru totdea-una de mama sa, deasemenea plânse $i dzind lapicioarele ei, ceru ertare $i binecuvântarea ei demamd, sárutându-i cu lacr5mi mâna. In sfârsit sedespArtirA. Mama se Intoarse la Poltava, iar Petruse Indreptd spre Chiev. El Incerca cloud senti-mente : pedeoparte o mare Intristare dupa maniapArdsitä, pede alta, un simt de bucurie pentru e-liberarea sa din legAturile lumii.

Inaintând spre Chiev, el, spre marea lui mi-rare $i spaimd, se porneni deodatd fatd In fatd cuprietenul sdu Dimitrie, care se Intoarcea dela Chievla Poltava. Cu o vddità turburare Dimitrie se sa-lutd cu prietenul sa.u. Luand pe Dirnitrie la o parte,Petru Il intreabd : ce I a fdcut sd se intoarcd laPoltava? Dimitrie spuse cà sosind la Chiev sistand acolo cateva zile, nu stia ce sd mai -Ned sise hotdra sä se întoacà acasd la prietenulLa aceasta Petru Ii ispunse : Tu trebuea sd as-tepti sosirea mea la Chiev, fiindcä tu n'ai fácutaceasta si Ended Durnnezeu ne-a ajutat sd ne in-talnim, ia-ti repede hicrurile tale $i haidem im-preund inapoi la Chiev, ca sà punem irnpreundla cale treaba noastrd".. La aceasta Dimitrie obiectd:lntru cat ne afldm nu departe de orasul nostru,ingAdue-mi sd Ind duc !And acolo sd-mi iau rd-mas bun dela mama si sä capdt ultima ei blagos-lovenie. Dupd aceea voi veni numaidecat la Chiev,poate cà te voi ajunge chiar pe drum." Auzindacest ráspuns, Petru se cutremurd si zise in cuge-tul cat de puternicd e in oameni legAtura

PAISIE 4

www.digibuc.ro

- 50 -cu pärinfii $i cu lumea!" Apoi incepe sà roage cAl-duros pe prietenul säu s'a" nu-1 päräsascA $i sä nuse clued la Poltava.

Dar väzind, cA Dimitrie stärue cu incàpäti-nare in intentiunea sa, Petru zise cu amgrAciune:VAd eu, amicul meu, cA in sufletul tAu s'a stinsrâvna pentru Dumnezeu $i tu ai iubit pe mamata, lumea mai mult deck pe Hristos ! Pe tine teleagA aceastá lume a$a, incat mai tárziu, chiar dete-ai cäi i ai voi sh" fugi de ea, nu vei mai pu-tea sä" faci asta ; iti vei lua femee, vei fi prins degrija de ea $i de copii $i-ji vei termina viaja Inlume." La acestea Dimitrie räspunse Cine má vaputea retine pe mine in lume, dacA eu vreau sà-fiu monah ? Eu mai degrabA a$ suferi moartea, decat sä" mä supun acelora, cari ar voi sä mà im-pedece a-mi implini dorinta mea.

Dar eu nici nu am oameni de ace$tia, cumtu singur $tii. A$a darà crede-mä, cA eu numai

am sd-mi iau binecuvântare dela mama $i imediatmà voiu intoarce la tine". Atunci Petru zise dinnou : Fie $i a$a, ca nimenea nu te va retinea-in lume, dar eu tot 10 spun, ca fàrä nici o silà,iubirea tainicA cAträ lume, de care nu-ji dai incäsamg, te va retinea in ea pentru totdeauna. Sicrede-mä, cà niciodatá nu mä" vei mai vedea inlumea aceasta. Deaceea eu nu te voi mai a$tepta,ci voi pleca singur in drumul meu, incotro nfa' vaindrepta Domnul Hristos, mântuitorul meu". Prie-tenii se sArutarä $i se despärfirl Petru îi urmadrumul sAu spre Chiev, trist cä lumea zavisnicAi-a r5pit pe prietenul säu drag.

Dupä ce sosi in Chiev, Petru clAdu drumulcgruja$ului säu, scriind mamei sale, cA cu ajuto-rul lui Dumnezeu $i cu sfintele ei rugAciuni a so-sit cu bine la Chiev. Dupà aceea el incepu sA segândeascä, ce sä facA $i incotro indrepteze

www.digibuc.ro

51

mai departe pa$ii al. In viata lui Petru se ivicea dintâi rAspântie hotdrâtoare : se terminase co-piläria grijg, viata lini$tità sub aripa mamei

a $colii. Deacum el trebue sA pAsascä pe caleavietii de sine. Cedând inspiratiunilor läuntrice aleinimii, el rupse toate legáturile cele tari ale lu-mii $i stätea singuratec in mijlocul pustiului celuinemArginit al lumii, inaintea fetii nevAzutului Dum-nezeu, punându-$i inteinsul nädejdea sa i sufle-tul ski se lipi numai de El singur. In vremea a-4ceasta el avea optsprezece ani färg trei luni.

www.digibuc.ro

PAR TEA II.ANII DE PEREGRINA.I IN CAUTAREA UNEI CALA-

UZE DUHOVNICEM. 1739 1746.

www.digibuc.ro

nTrecutu-ne-al prin foc si prin apti,si ne-ai scos pre noi la odihne.

(Ps. 65, 12).

CAP. I.

Inceputul peregrinatiel. Sosirea la Cernigov.Vietuirea l'n mgnAstirea Liubecichii. Cea Int5i!spin'. Fuga hi Ucraina din dreapta Dniprului.

Päräsind casa pärinteascA, Academia, patrialinistità si viata färd grip, hArkindu-se pe sinesgrAciei si peregrinatiei, tânärul Petru ts dAdeabine sama, ce face. El vedea puterea grozavä alumii" si se temea, ca nu cumva aceastà lume sänu-i vâneze si s5-i incurce sufletul cu obiceiurilesi cerintele sale, sà" nu stângä intrInsul focul sfântal iubirii de Dumnezeu. Rupând hotärit si pentrutotdeauna legäturile lumii" si debarasindu-se deorce fel de pretentiuni din partea ei asupra fiber-tAtii sale läuntrice, Petru urnià exemplu sfântuluiAlexei, omul lui Dumnezeu, cu increderea cä Dom-nul nu-1 va pArAsi In calea aceasta, cum n'a Ord-sit nici pe sfântul Alexei, si cä" in sufletul sdu seva aprinde insutit acel foc sfânt al iubirei de Dum-nezeu, pe care el o pusese tinta vietii sale. SA ur-märim dara pe tânärul nostru peregrin si sd ve-dem, ce va Intalni el in calea sa de peregrinai si

www.digibuc.ro

- 56 -in ce mAsurg se vor implini cugetele §i dorintelescumpe sufletului au.

Când Petru se gândea, incotro s.A-si indreptepasii, ii veni In cap gAndul sA viziteze Cernigovu,unde trAea atuncea primul sAu poatuitor duhov-nicesc Ieromonahul Pahomie. Dela dânsul nA-dAjduia el sA primeascA sfaturi si binecuvântarepentru indrumarea sa mai departe.

Petru isi gAsi un tovargs de drum, pe unuldin elevii Academiei, care se pregAtea sA meargAprin Cernigov la tatal ski. Ei gAsirA un bdtrAnbarcagiu, care se invoi ca, In schimbul unei plAtioare care, sA-i ducA pe apA pAnAla Cernigov. Cum-pArându-si toate cele de trebuintA pentru drum,ei plecarA la drum.

CAlAtorind putin pe Dnipru, barca intrA pe râulDesna si inaintarA in sus pe cursul apei, ajunserAcu mare greu dupà zece zile la micul târgusorOstra. CAlAtoria lor fu intovArA§itä de mari lipsuri.Era acum in Octombrie si vremea era umedA.Petru neavând haine mai grosute, tremura de frig,mai ales când ploua cu lapovitA, si vântul ii pA-trundea corpul. Cu sosirea noptii, cAlAtorii isi trA-geau barca la mal, fAceau foc mare si se Inalzeaupecat puteau. Dar si aicea lui Petru nu-i era toc-mai bine. Neavând imbrAcAminte deajuns, el in-cAlzindu-se pe o parte, pe ceialall A ingheta si in-vârtindu-se toatA noaptea de pe o parte pe alta,nu putea sA adoarmA. Mare pedicA era pentrudânsii si faptul, cA tot timpul au fost nevoiti sAcAlAtoreascA contra cursului apei si necontenit seluptau cu valurile. Tovallsii lui Petru erau maivoinici ca dânsul. Petru insA mai bicisnic dela na-turà si nedeprins cu munca fizicA din copilArie,era acum nevoit sA munceascA peste puterile sale,din care pricinA 11 durea tot trupul, dar mai cusamA mânile si picioarele. Ca culme a necazului,

www.digibuc.ro

- 57 -barca lor era atat de mica, Incat abea tinea pecei trei oameni avea marginea deasupra apeinumai cu trei-patru degete. Cand pe rail se star-neau valuri, apa umplea barca i trebuea sa fienecontenit aruncata afara, ca sa nu se cufundebarca. Odata ei dadurd in mijlocul raului pesteun loc putin adanc i barca era cat pe ce sä serastoarne. Ei sarira pe grind si stand pand la ge-nunchi in apa, sprijineau barca i scoteau apa dinea. Din pricina repejunii cursului, nisipul le alune--ca de sub picioare i apa-i tara cu ei în jos. Petrude spaima era aproape sa-si piarda slinturile. Darcu mare greu si cu multe sfortäri izbutind sa tind-barca i sä scoata apa din ea, ei 1'0 continuara dinnou drumul. Cand se apropiard de Ostra, vazurdpe mal un cm, care se uita cum barca lor aproa-pe se cufunda in apd. Iar and ei se alaturard demal si esirá din barca, acel om zise cu reprosbarcagiului : Cum nu te-ai temut de Dumnezeu, sàaduci In aceasta luntrisoará pe acesti tineri peasa rau salbatec ! Tu esti acum bdtran si nuteamä ca-i muri, dar ti-ai fi luat un mare pacatpe suflet, de perdeai pe tinerii acestia. Pentru a--ceasta tu nu numai n'ai merita nici o platà, dar

s'ar cuveni si o batae buna." Spunand acestevorbe, bunul orn pofti pe tincri acasá la dansul

ingriji cateva zile. Dupa sfatul lui, ei se des-partira de barcagiul lor, cu care prilej tovaräsullui Petru Ii plati numai jumatate din invoialä, iarPetru, ca sa nu arnarasä pe mosneag, Ii plati pen-tru tot drurnul panala Cernigov. Dui-A aceastagrijuliva lor gazda gäsi pentru dânii alt barca-giu, plätindu-i pentru ei transportul panala Cer-nigov. Multknind bunului lor ocrotitor, tinerii ca-Mori plecara mai departe.

De data asta nu se mai cerea din partea lorfnici un ajutor, li se oferea hrana si liniste deplind.

www.digibuc.ro

58

Dupà câteva zile se ivied muntii Soldâni, acope-riti de pAduri dese, unde trAise cândva Preacu-viosul Antonie de Pecersca, si se zArirä strAlucindcrucile bisericilor si monastirilor din Cernigov..CAlAtorii cu bucurie multarnirA lui Dumnezeu pen-tru ajungerea cu bine la Cernigov. Luându-sirämas bun dela tovarAsii sAi, Petru se indreptd,spre resedinta episcopalà, unde si gAsi pe Orin-tele sàu duhovnicescieromonahul Pahomie, carese bucurA sincer la vederea lui. TrAind la Paho-mie câteva zile, Petru Ii istorisi despre planurilesale si ceru sfat dela el, pe unde si cum ar puteael sä treacA granita si sä inceapä peregrinatiilesale. Pahomie Ii zise : Tu ar fi mai bine sA teduci la mAnAstirea, care se aflA aproape de Liu-beci, patria preacuviosului Antonie de Pecersca.Acolo vei gAsi tu pe ieromonahul Ioachim, carete va si invata ce sA faci.

MAnAstirea Liubeci e situatd peste Dnipru, lahotarul Poloniei si-ti va fi indämânA sA treci dea-colo peste hotar. RAmai la mine pânäla ziva iar-marocului i atunci usor vei gAsi un om, care teva duce pânäla Liubeci".

Petru asa si fAcu. Dar negäsind nici un om,care sä plece la Liubeci, el naimi un sätean, din-tr'un sat depela mijlocul drurnului dintre Cerni-gov si Liubeci, care se invoi sä-1 ia cu dânsul.Mâind noaptea In satul acestui sätean, Petru ru-gä pe cAräusul sAu ducA si mai departe, daracesta nu voi. Atunci Petru, fácându-si cruce,plecA singur cu multA fricA, pentrucä drumul tre-cea printr'o pádure deasA si el, cAlAtorind pentru,prima oarä In viatá, se temea strasnic de fiarelesálbatece. Cu toate acestea cAlátoria se terminA cu,bine, cáci Petru trecând pAdurea, vázu in depär-tare mAnästirea Liubeci, situatA la o depArtare nu .

mai mare de trei chilometri de oras, si se bucurA,

www.digibuc.ro

59

tare mult. Când Petru se apropiä bine de mg-nästire, vAzu cà între oras $i Dnipru era o barie-rA $i aproape de ea stätea o santinelä, iar mänäs-tirea se afla dincolo de barierä. Petru nu avewnici un fel de IndreptAri scrise si se temea elsantinela Il va Impedeca. RugAndu-se In inima saftlui Dumnezeu, Petru se apropià de barierà.vremea asta din oras se ivi un monah, care Ina-inta spre mAnAstire, pe ceialaltä parte a barierei.Oprindu-se aproape de santinelà, monahul stätu?$i privi spre Petru, care se apropia dinceialaltä ?parte, i când santinela strigA la el, monahul ne-läsindu-i timp sä räspundä, zise: Ce mai Intre-bati cine-i ? Nu vedeti, cA acesta-i un frate dela,noi, care se întoarce la mänästire ?" Santinela dAdm,numaidecât drumul lui Petru, iar acesta apropi-indu-se de monah, ceru dela el binecuvântare, de-oarece cunoscu cA acela era ieromonah.

leromonahul, pe care-1 chiema Arcadie, con-duse pe Petru In mänästire $i panAla sosirea egu-menului, care lipsea deacasä, 11 gAzdui In chiliaVäzind cà pärintele Arcadie e om duhovnicesc,Petru se bucurA tare mult de IntAlnirea sa cu dân-sul $i dori sA rätnânä la dânsul.

Când insä se întoarse egumenul, pärintele Ar-cadie, arätându-i-1 lui Petru pe fereastra chilieisale, zise IacA i egumenul nostru stA colo afarAdin mänästire. Priveste, frate, asa umblA egurneniisi la voi, la Chiev ?" Privind pe fereastA, Petruväzu un bAtran respectabil cu pärul cärunt, Im-brAcat cu o rasA groasd de lând si se mirA tare-mult de simplitatea si smerenia lui.

Pentru prima data' In viata sa Ii fu dat luisA vadA un egumen asa simplu Imbracat. PArin-tele Arcadie scoase pe Petru In curte duse-la egumen. Blagoslovind pe Petru, egumenul Iiintrebd dupd obiceiu: Deunde e$ti frate, cum te

www.digibuc.ro

60

.chiamA i pentruce ai venit la mänästirea noas-trä ?" Petru räspunse: Eu am venit aicea dinpArtile Chievului,la ascultare, i mä chiarnä Petru".

,Auzind acest räspuns, egumenul se bucurA si-izise: Slavd lui Dumnezeu, cA te- a trimis la noi !Nu demult am avut un frate tot Petru, care eraaicea chelar ; dar de vreo douà zile el a plecatdin mänästire. Tu porti numele lui. Iti incredintez

ascultarea lui. SA fii dar chelarul nostru !"Auzind aceste cuvinte ale egumenului, Orin-

-tele Arcadie zise cu mirare: Cinstite pArinte, a-cest frate abea a venit In mänästire si nu cunoastedeloc rânduelele mänästiresti. Läsati-1 acum la îi-ceput sA stea la mine si sA deprindA mAcar câtusdeck viata noastrA si apoi Il yeti rândui la ascul-tarea ce vei gAsi cu cale".

Dar egumenul rAspunse Bucuros as implinieu sfatul tAu, dacA as avea la indAmânä un omdestoinic de a fi chelar. Insd i tu singurn'avem oameni i eu i fArA sà vreau trebue sA-1rânduesc la aceastä ascultare, färä sA mai amân".Zicând acestea, egumenul duse indatA pe Petruîn chelArie si-i arAtA tot ce era acolo, îí puse Invedere datoriile dete cheile In primire. In-datoririle lui Petru constau: sà dea bucAtarilor,In anumitA cantitate, proviziile necesare pentrumasa de obste, ca : fainA, untdelemn, pasat, pestesi celelalte. Petru fäcu metanä egumenului pAnAlapämânt si luA binecuvântare. Asa se incepu viatalui Petru In mänästire.

Lui Petru i se daidu locuintA nu departe de'China egumenului. Acea locuintä se compunea dincloud camere : In una mai micA locuea tocmai acelieromonah loachim, la care trimisese pe Petru pà-rintele Pahomie, iar In cea mai mare se asezA

:Petru cu tin monah bAtrAn si cu un frate.Petru incepu sä-si indeplineascA cu härnicie

www.digibuc.ro

- 61 -ascultarea rânduit5, de0 aceasta nu era t4or pen-tru dânsul, de oarece trebuia de câteva ori pesá ia $i sä puna inapoi ni$te petroae grele, cucare se acopereau c5zi1e $i putinile cu provizii,.ceeace II obosea foarte tare. El nu Indrasnea saspuna nimärui despre aceasta $i-$i indeplinea curabdare Indatoririle, rugând pe Dumnezeu sa-1 In-tareasca. La inceput Petru rámase cu hainele salemirene$ti, dar curând i se cládu o scurteid depostav negru gros $i el nu mai putea de bucurie.Trecând apoi pirtind vreme, muri monahul cel ba-trân, care &Ala In aceia$i chilie cu Petru, $i egu-menul dAdu lui Petru antereul fdposatului, careantereu era de postav gri, grosier, zicând : Da-cgt-ti place aceasta hainä, ia-o $i o poarta". Petrucu recunostintd primi cea dintâi haind cälugäreas-cà, mergând in chilia sa, mai intâi o särutà decâteva ori ca pe un lucru sfânt si o purtà pAnáse rupse cu totul. Ascultarea lui Petru se incepeadin timpul utreniei si se termina sara tarziu.

Dupà ac2asta Petrua trebuea sà citeascti prav:lade chilie ieromonahului Ioachim. Vietuind asade aproape de acel bdtrân, el avea toatä putintasá-1 intrebe de chestiunea, care-I preocupa asa demult, dar timiditatea si sfiala sa fireascä Il irnpe-decarä sà vorbeascA cu dânsul.'intre acestea egu-menul rândui pe pärintele loachim sä träiascáinteun schit al ma'nästirei, la depärtare de cincikilornetri de aceasta, $i Petru pierdu putinta sàcearä sfatul hätrânului. Chilia pärintelui loachimegumenul o dete lui Petru. Ingrijindu-se de viatatrupeascd a lui Petru, egumenul nu läsä Ufa' cä-látizä nici viga lui sufleteascä. El Ii dete carteasf. loan Scärarul si-i zise : Ia frate, cartea asta,citeste-o cu luare aminte si culege invätäturi pen-tru sfânta ascultare $i pentru toata fapta cea bunddeoarece aceasta carte e foarte.folositoare pentru

www.digibuc.ro

62

suflet". Petru luA cartea cu mare bucurie $i In-datA Incepu sA o citeascA. Cartea asta plAcu a$ade mult lui Petru, Meat el se hotArl, ca In timpulde noapte slobod sA o scrie pentru sine. Neavândlumânare, Petru Isi fAcu niste a$chii de bradlungi ca de un stânjen, le fixA inteo crApAturA aperetelui, le aprindea $i la lumina lor scria cartea,incercând insA mari neajunsuri, de oarece fumulumplea repede camera, din care pricinä II usturau-ochii si nu putea sä respire. Atunci el deschideafereastra pentru un timp, da drumul fumului $idin nou se apuca de lucru. Cu timpul Petru izbutisA capete o lAmpu$oarl $i deatunci copierea merserepede, hick la plecarea sa din mAnAstire el iz-butise sA scrie mai mult de jumAtate.

Viata de mAnAstire plAcu lui Petru, dar dinnefericire pacea lui sufleteascA nu tinu mult. Cu-rand II ajunse o mare ispitA, care-i turburA sufle--tul peste mAsurA. Studiind pe Petru, fratii dinmänästire, vAzând caracterul lui docil $i incapa-.citatea lui de a refuza vreo cerere, IncepurA sAse foloseascd sau mai bine sA abuzeze de el. Ast-fel ei incepurA aproape toti, nu numai monahiisimpli, ci $i ieromonahii i ierodiaconii, sA vie laPetru $i sg-i cearA fiecare ce-i trebuea : fAinA degrâu, harpaca$i, pasat, untdelemn, etc. Neavândinvoire dela egumen, Petru nu stia ce sA facA. SAintrebe pe egumen se temea, ca nu cumva egu-menul sA opreascA $i el neputând refuza, sA searate $i mai vinovat. In acelas timp con$ffinta nu-ipermitea sA impartA proviziile fArA $tirea $i bla-goslovenia egumenului. Väzând cum cei mai res-pectabili $i mai de seamd pArinti vin la el, cel4clin urmA din monastire, $i-i cer cele necesarepentru ei, el se ru$ina chiar sA-i priveascA In fata

inAbu$indu-si con$tiinta, nu indrAsnea sA le re-:fuze cererile. BucAtarii la rândul lor, folosindu-se

www.digibuc.ro

- 63 -de släbiciunea lui Petru, Il sfätueau sä le deaportii indoite de provizii, incredintându-1, cà iesbucatele mult mai gustoase. $i in adevär bucateleerau mult mai gustoase, incât toti erau tare mul-Omiti, läudau pe Petru $i-i multämeau pentrucäse ingrije$te a$a de dân$ii, ba unii Ii spuneau, càpentru aceastä bunatate a lui Domnul trimitemänästirei bel$ug de toate. Petru se prefäcea csa'se bucurd impreunä cu ei ; dar in fundul sufletu-lui sàu nu avea lini$te $i con$tiinta Il mustra ne-contenit. Egumenul continuà a se raporta cAtrePetru cu aceea$ bunävointä. El avea obiceiul säinv!te la el la mash' pe ate cineva din pgrintiimänästirei. Nu arare ori poftea i pe Petru. In-irând in chilia egumenului $i väzându-1 $ezând lamash' cu cineva din cälugärii mai bAtrâni, Petruse opri smerit la u$A $i nu indräsnea sä se apro-pie de ceice prânzeau. Dar dupa invitatia egume-nului, el se a$ezä timid la masä sä mänânce cu

Bucatele la masa egumenului erau din celemai simple: un bor$ sau o mâncare oarecare $icap de hri$0. Ca bäuturä era cfas (must) decoacdze sau de pere, din acela, care se dadea latoti cAlugärii.

Adesea egumenul insärcina pe Petru sä citea-scA in trapezà. $1 când se Intâmpla vreuna dinvietile sfintilor mai duioasä i Petru o citea infelul, cum deprinse in $coalà, multi din frati seumpleau de umilintä, plângeau $i incetau de a maimânca. Ba unii chiar se sculau dela mask' $i in-conjurând pe Petru, *11 ascultau cu lacrämi. Toateacestea induio$au tare mult pe Petru. Dar maimult deck orce se induio$a el, când vedea, cucâtä iubire, blândetä $i smerenie $i cu câtä räb-dare egumenul, ca un adevärat pärinte cârmueafrätimea. De se intâmpla vreunuia din párinti saufrati sl gre$ascd cu ceva, egumenul Il ierta nu-

www.digibuc.ro

64

maidecat, daca vedea macar un pic de caintaIi povatuia cu cuvinte folositoare $i-i &Ai:lea canon .

dui-A puterile lui. Avand un povátuitor a$a deintelept si bland, fratimea traea in pace adanca simultumea lui Dumnezeu.

Dar iata se apropia i sfar$itul acestu traiupasnic $i fericit. Dupä trei luni dela sosirea inmänästire a lui Petru, Preasfintitul Antonie, Mi-tropolitul Moldovei, care atuncea carmuea eparhiaCernigovului, numi in mänästirea Liubeci un nouegumen, pe un oarecare Oherman Zagorovschi,.barbat invatat, care sosind in mänästire, incepusä o carmuiasca nu dupa pilda blandului Nichifor,care egumenise pand acum, ci cu autoritate", cumse exprima biograful staretului Paisie. Aflandohiceiul noului sAu egurnen, frdtimea se cutremurd,ha unii chiar fugird din mAndstire incotro vAzurdcu ochii. Petru, incleplinindu-si ascultarea so, tre-morn Li toata vremea, nu curnva sA greseascd cuceva i sA sapere pe noul egumen. Dar dece seterm, deaceea nu scápd. Odatd, prin postul mare,noul egumen porunci lui Petru sA dea bucdtaru-lai pentru masa sa un curechi oare care. Neauzindnine vorbele egumenului si neindrAznind sd-1 in-trebe, Petra chiemd pe bucAtar si-i zise sd-si iael singur pentru egumen curech:u trebuitor. Du-pAce curechiu fu gátit si dat la masd, egumenulprivindu-I, porunci sA fie chemat Peti u. Petruveni. Egumenul sculându-se dela masA, se apro-pie de dânsul i zise: Dapoi astfel de curechiu

poruncit eu sA dai pentru masa mea ?"fdrd sA astepte rdspuns, arse lui Petru

cloud palme peste obraz asa de tare, Meat acestaabea se putu iinea pe picioare. Apoi egumenulIl repezi cu putere afard, strigânda-i in urtnd :Afard, nettebnicule !" Tremurând tot de fricA,Petru veni in chilia sa $i incepu sa se gandeas-

www.digibuc.ro

65

cl : DacA pentru aceastA micA gre$alA egumenula fost a$a de aspru cu mine, atunci ce va fi demA voi face vinovat cu ceva mai de samA ?" SeintâmplA tot atuncea, ca $i ucenicul egumenului,care trAea la un loc cu Petru, supArà cu ceva peegumen. $i egumenul se lAudA cAtrà cineva, 6' elare sA se rAfuiascA cu amândoi cum $tie el. PA-rintii, din dragoste cAtrA Petru, Ii spuserA vorbeleegumenului. Ucenicul egumenului, care cuno$teabine pe stApânul sAu, se hotArl sA fugA din mä-nAstire $i indemnd $i pe Petru sA fuga cu dânsul.Petru nea$teptând pentru sine nici un bine delanoul egumen, se invoi sa fuga limpreunA cu el.Prilej potrivit pentru fuga li se prezintA In sAp-tAmâna a $asea din postul mare. Noaptea, cândtoti dormeau, fugarii, fAcându-$i cruce, se furi$arAafarA din mAnAstire $i se pogorârA la Dnipru, pemalul cAruia pretutindenea stAteau santinele destrajA pe frontierA. Gäsind un loc indAmânosprintre santinele, fugarii trecurA peste Dnipru, te-mându-se strapic sA nu fie vAzuti §i prin§i, maiales cA era lunA ca ziva. Gheata pe rail era Inatare i ei, nevAzuti de nimenea, ajunse cu binepe malul celalalt al Dniprului. De oarece panA lazita mai rAmAsese nu pufinA vreme §i sA meargApe un drum necunoscut noaptea, ei nu se hotA-rid, de aceea gAsind un loc potrivit, se oprirAsA petread acolo restul noptii §i sAli mai Im-prospAteze puterile pentru cAlAtoria ce le stAteainainte.

www.digibuc.ro

M area LavrA Pecersca Chievului.

CAP. II.

Peregrinarea prin Ucraina din dreaptaCiornobäl 11,14tev. Povestea despre

torturarea unui Inv Stätor ortodox de cAtre Uniali.Pusnicul Isihie. Petrecerea In mänNstirea

Medvedevschi.Petru e fäcut rasofor. Strâm.torärile din partea uniatilor. Plecarea la lavra

Pecersca.

Indatke se luminä, fugarii autaraindatä ajunserä la un sat. Odihnindu-se i intä-rindu-§i puterile cu ceva mâncare, plecarà inaintespre sud. Ei strábáturbi prin n4te páduri mari,mâind in satele depelângg drum, sau chiar in pä-dure sub cerul liber. Peste câteva zile ei ajunserdla râul Pripet, pe malul opus al cdruia vgzuráora$ul Ceornobâl, dar ezitau sä meargä acolo, de-oarece gheata pe râu nu mai prezinta sigurantg.Pecând stäteau ei §i se gândeau, se apropiard de

www.digibuc.ro

- 67 -iâu incA vreocâtiva oameni $i plecarA fárä ezitare

gheatA sA treacA deceia parte. Atunci i càlä-torii urmarA dupd dânii, dar tot cu fricAmare, pentrucA In multe locuri gheata deja serupsese. Ajungând la mijlocul râului, vázurA Ina-intea lor o crApAturA mare $i lath ca de un cot._Lui Petru Ii încremeni inima de fricA. Ca $i cumar fi simtit moartea înaintea ochilor sAi, el p`A$i

peste prApastie. Ca lea mai departe nu mai pre-zintA nici o primejdie. Ajunglind pe malul cela-lalt, ei $ezurA sA se odihneascA.

Pecând $edeau ei i priveau la drumul ce fAcu-serä peste râu, deodatA se auzi o detungturA gro-zavA : gheata se rupsese i pornise pe tot raid.Lostopane mari, Inalte ca ni$te pAreti, se ridicauunele peste altele si porneau la vale pe cursul apei.Uimiti de aceastA priveli$te neobi$nuitA, PetrulovarASul sAu muItAmirA cu lacrAmi lui Dumne-zeu, care-i scApase de primejdie $i-i povAtuisepeste râu cu o clipA înainte de spargerea ghetei.Ora$ul Cernobâ1 nu avea Imprejur nici IngrAditu-

nici strAji $i Petru cu însotitorul sàu IntrarAliberi In oras $i lindatA-$i gäsirA adApost. Era sâm-báta lui Lazár. Adouazi, dimineata, când ei mer-geau prin ora$, cineva Il strigA din urmA pe numefamine. Petru se speriA iarASi rAu de tot. Intorcându-se, el vAzu pe un cunoscut din Poltava, fiul unuinegustor bogat, care se salutA cu dânsul bucuros,11 invitA ImpreunA cu tovar4u1 sA fie oaspetii lui.In mers el povesti lui Petru, cä a venit In acestora$ dupA insArcinarea comandantului de Polta-va Cociubei ca sA cumpere lemnárie. Apoiistorisi lui Petru despre marna sa, care tot tirnpulplânge dupA dânsul, ba si toti locuitorii din Pol-tava II regretA ImpreunA cu ea. Spunândel Incepu sA sfAtueascA pe Petru sA se Intoarcil la:mama sa. Petru se perdu a$a de tare, incat nu

www.digibuc.ro

68

putu sä räspundä nici un cuvânt. In capul lui serInvârtea numai un singur cuget : c5 dacA acest omar voi, ar putea sä prindà pe Petru i sà-1 ducäacasä. Insä cunoscutul, continuând sä vorbeascd,prietenos, Ii duse la gazda sa, porunci sä se dea,masa pentru câte$i trei. De fricá Petru nu mânc4aproape nimica. Dupà masä, despär(indu-se demosafiri, cunoscutul rugä pe Petru sä vie pela elcat de des. Cu chipul acesta taina lui Petru ajun--se sä fie cunoscutä tovarä$ului säu. Aflând de a-ceastä fugä a lui Petru dela mama sa, tovarä$ulnu mai contenea a se läuda cu el pentru aceastä:hotärâre de a pgräsi lumea. Pelâng1 acestea elpovesti, cá pandla venirea sa in mänästirea Liu--beci, el a tedit multà vreme In Poltava, la $coalaidepe lângä biserica Adormirei Maiceicä i$i aduce bine aminte de mama lui Petru $ide rudele lui $i chiar de el, dar lui nici prin cap.nu i-a trecut sä intalneascA pe Petru in mänästi-rea Liubeci. Toate aceste laude $i convorbiri aletovar4ului Ii cädeau tare greu lui etru. El vAzuacum cA nu s'a putut ascunde de oameni. Temân-du-se, a va fi retinut $i trimis la Poltava, el sehotArl, ca In aceeasi zi sA pArAseascA Cernobâlul._.Fla sA piardA vremea, se duse la cea mai apro-piatA $coalA bisericeascA, sA afle de nu e peacolo.vre un otn, care sA plece In Ucraina. Un astfel deom se gAsi. El era un monah, care pleca In ace-easi zi spre miazI zi. Petru se puse sA-1 roage,.ca ia $i pe dânsul si pe tovarAsul sAu. Monahulconveni, dar cu neplAcere, si spuse sä vie cat mairepede. Petru alergA la gazda sa, dar tovarä$ul'säu nu era acolo. A$teptându-1 putin $i väzând cä_nu mai vine $i cä vremea trece, Petru se intoarserepede la $coalà singur $i gäsi pe monab e$it dejain ulità. In curs de mai multe zile ei sträbäturäpäduri nesfâr$ite, apropiindu-se de Ucraina.

www.digibuc.ro

69 -.vremea aceasta Ucraina din dreapta Dniprului se-afla In stare foarte tristä. Ea avu mult de suferitdin pricina fanatismului religios al iezuitilor $iuniatilor. E greu de inchiptiit, scrie In istoria sabisericeascd Filaret, arhiepiscopul Cernigovului,Aoate cruzimele, cite s'au pricinuit In vremea ace-ea ortodocsilor. Preotii ortodocsi erau legati lastilp, bätuti cu nuele, pusi In temnità, torturaticu foamea, li se tAeau degetele si li se rupeaumâni1e $i picioarele. Care mai rgmânea $i dupà..acestea viu $i nu voea sä treac'd la uniatie, acelahem alungat din casà. Asupra mänAstirilor se fa-.ceau incursiuni ziva mare, le prAdau $i le dädeau-foe ; monahii erau torturati $i adesa uci$i. Locu-itorii satelor i tirgurilor deasemenea erau supu$ila torturi crude, ca sà se facA uniati. Poporuldrept credincios era minat din urtná ca oile labisericile catolice sau uniate. Chiar in timpul ci--tinii Evangheliei, infra In bisericile ortodoxe

bAtea poporul cu nuele si-i da afarà ca peni$te vite din ocol. Multora li se dArâmau casele

erau bgtuti pârfála moarte. La Chiev centrulreligios al tArii, zilnic se primeau jalbe dela cres-tinii ortodoc$i din tam de la apus intor$i cu silala uniatie.

Acolo veneau la sprijinul mitropolituluipreotii izgoniti de prin parohii de uniati $i1ipsiti de case $i de averi, adesa crud jicniti, sau,.chiar $i mutilati. Veneau de asemenea $i nume-groase cete de InchinAtori la sfintele moaste aleChievului, cu toatà interdictia autoritätilor $i cor-(loanelor militare poloneze. Intru apArarea credin-:tei $i nationalitAtei s'au ivit haiducii. La Incepu-tul veacului XVIII mi$carea hliduceased In Ucra-ina din dreapta Dniprului era deja in plin mers,-sporind din ce In ce mai mult cAträ jumätateaaceIui veae. Pentru prinderea si stârpirea haidu-

www.digibuc.ro

70

cilor guvernul Polonez trimitea armatà. Aceste-unitAti militare erau o grea povard pentru popor

sporirA Incà i mai mult tulburArile.Una din cele mai mall miscAri haiduce$ti a.

fost In anul 1734, adecA abea cu cinci sau $aseani inainte de pelerinajele lui Velicicovschi. Iatä,In ce farA $i In ce imprejuräri turburi trebueafad cAlAtoria sa tanärul cAutAtor al adevAratuluimonahism. Peste cateva zile de cAlAtorie Petru fu .

ajuns de o nenorocire : din pricina mersului In-delungat, cu care nu era obipuit, el se ImbolnAvi,de piciorul gang, care i se umflA dela talpA pfinAla,.genunchiu, a$a Incat numai cu mare greu se pu-tea mi$ca $i trebuea sA se opreascA mereu spre a,se odihni. TovarA$ul sAu de drum sA mania $i nuodatd voi sA-1 parAseascd $i numai rugAmintea cu,lacrAmi a lui Petru impedicA dela acestea. A$a,se chinuirA ei multe zile, panA se mai inzdrAvenipiciorul bolnav. Insfar$it ei ajunserA Inteun schi-ti$or", situat pe Dnipru, mai jos de Chiev, care-se numea Rji$tev.

Aicea Petru se ImbolnAvi din nou $i foartegreu. Cum manca ceva, Indatd incepea sA verse._Peste o lunA el ajunse a$a de slab $i de lipsit deputere, Meat abea putea sA meargA. Atunci el in--cepu sA se roage cu cAldurA lui Dumnezeu, ca sAnu moarA In acel loc. In timpul acesta trei monahicAlAtori, care trAiserA o vreme in acel schit, se-hotärirA sA meargA in Moldova. Petru se puse

roage, ca sA-1 ia $i pe el cu dân$ii. VAzindu-Islab, monahii nu voiau sA-1 ia, dar in cele dinurmá cedarA stäruintelor lui necontenite. Petru cumare greu ie$i din schit, dar indatA ce ie$i ladrum, la loc deschis, unde era aer proaspAt, deo-datA el se simfi mai sändtos. In aceea$ zi Ii prinse-in camp o furtund stra$nica. TovarA$ii lui PetrafugirA înainte, ca sA se adAposteascA undeva. Pe-tra, fiind slab, nu izbuti sA se fie de ei i fa,

www.digibuc.ro

71

apucat de o ploae torentialA cu fulgere si tunete.TotodatA cázu i grindina, mare cat nucile, careacoperi tot campul cu tin strat gros ca de un sfertde cot. Udat panAla piele, Petru abea noapteatarziu ajunse la acel sat, unde se adApostiserAtovarl$ii lui. Mind tnteo casA, Petru adouazi IsicautA tovarAsii, care se opriserA la $coalä. VAzind.pe Petru, sAnAtos $i nevAtämat, ei se bucurarätare mult. Dupa aceea ei IncepurA sA intrebe peInvAtAtor, pe ce drum ar trebui sA apuce, ca simeargA In Moldova ? Auzind asemenea Intrebare,InvAtAtorul zise: Nu vA sfAtuesc cuviosi pArinti,sä vA duceti inteacolo. Acum la noi pe toate dru-murile umblA soldati, ca sA prindA pe haiduci $ide le veti adea In manA, ei vä pot obijdui gro-zav, din urA cAtre credinta noastrA ortodoxA. Insatul nostru acum nu de mult a fost asemeneacaz. InvAtAtorul, care a fost inaintea mea, teman-du-se cA va fi park de prigonitorii ortodoxiei,cand zicea crezul In bisericA, rostea articolul optasa : $i intru Duhul dint, Domnul de viatà fAcg-torul, carele din tatäl cu adevärat se purcede, $iprin aceastA rostire legA un timp pe uniati la ochi.Totusi cu vremea fu denuntat de niste mosieri,cd el nu citeste simbolul credintei dupa datinalor.

Auzind de aceasta proprietarul mosiei se um-plu de manie si land cu sine soldati, intrA inbisericA cu putin inainte de rostirea crezului. Cândinsd acel fericit diac iesi In mijlocul bisericei $i

incepu s4 zicA crezul, proprietarul veni chiar lângdel $i ascultä cu luare aminte fiecare cuvânt al lui.Invätätorul pricepu in ce scop se apropiase dedânsul proprietarul $i incepu sà rosteascA Inca $imai lämurit $i mai solemn ; iar când ajunse laarticolul opt, se umplu de Duh sfânt $i IncA $imai limpede zise : $i intru Duhul Sfant, Domnul

www.digibuc.ro

- 72 -de viatA fAcAtorul, carele dela Tatál se purcede,lepádând astfel cuvântul cu adevArat, pe care maiinainte Il adduga de fricA. Proprietatul rAcnindatunci ca o fiará sAlbated, chiar acolo in biseridse aruncA asupra acelui diac, Il apucä de Or, Iltrânti la pAmânt i incepu sA-1 calce cu picioarele.Apoi porunci sA fie târit afarA din bisericä i sA-1batA fArA crutare cu toegele. In vremea asta cinevaizbuti sA dea fuga la mama invAtAtorului clAdude veste despre cele intâmplate. Alergând la fiulsdu i toatA in lacrAmi, nu contenea rugându-1 sAnu cadA cu duhul, ci sA-0 dea §i viaja pentrucredinta ortodox5. Nu te teme, zicea ea,de aceste chinuri trecAtoare, ci sufere pentru le-gea noastrA, ca sA te invrednice0 a primi delaHristos cununa muceniei intru impArAtia ceruri-lor". Ca rAspuns la aceste cuvinte pAtimitorulzise : Nu te indoi de mine, scumpA mam5 ! Eunu numai aceste rane, ci i inmiit mai grelesunt gata sA sufgr pentru sfânta credintà, cAcinumai in ea se cuprinde adevArata nädejde demântuire". Auzind aceste cuvinte, mama se bu-curd cu duhul i multAmi lui Hristos Dumnezeu,cA se invrednicise sA fie mama unui pAtimitorpentru Hristos. Muncitorii vAzind i auzind toatecelece se petrecuserà, se infuriarA incA §i maitare i poruncirA sA batA incA i mai tare pe pA-timitor. Sub aceste lovituri pAtimitorul lui Hristosîi dAdu insfar0 duhul sAu In mânile lui Dum-nezeu.

Ascultând aceastA povestire, cAlAtorii nostriise ingrozirA si nu se hotgrârA sA plece in Mol-dova, ci dupA sfatul invAlgtorului, plecarA peDnipru In jos, spre mAnästirile ce se aflau Inacea parte. Pe cale, intr'un sat, ei intalnird unieromonah, dela care aflarA, cd nu departe dea-colo, In ostrovul singuratec, al unui rail, se ne-

www.digibuc.ro

- 73 -voeste In Domnul cuviosul pusnic Isihie. Miscatde istorisirea alätorului, Petru amase de tova-rásii sài i se hotäri nu numai sd se abatä pelaacel pusnic, ci sà i rämânä cu dânsul, de va ficu putintä. Aceasta era tocmai ceeace auta suf-letul au. El rugä pe ieromonah sä-1 conducä pândacolo si acela se Invoi cu plAcere. Pusnicul Ii in-timpind cu dragoste. Läsând aicea pe Petru, iero-monahol plea, iar Petru se bucurà tare mult, Cágäsise insfârsit omul, care-i trebuea. Acesta Inadevär era cu adevärat robul lui Dumnezeu, careImplinea cu sârguintä toate poruncile si aveamare dragoste cätre sf. Scriptua. El necontenit$i cu multà râvnä se ostenea la scrisul artilorsf. Pärinti. Urmätoarea Intâmplare ne aratä pänäla ce grad era el devotat acestui lucru.

Auzind odatà de o carte rard si folositoare,care se afla intr'o mändstire depärtatà din eparhiaCernigovului, el nu pregetà sà plece acolo pe jossi cerând la egumen si la frati acea carte, se in-toarse cu ea la chilia sa, o prescrise cu ingrijire $iapoi o duse Inapoi, multämind pentru mila ce ise aatase. Astfel era iubirea lui de arti. Obser-vând Ina lta dispozitie duhovniceasa a acestuipusnic, Petru dorea cu mare ardoare sà rdmânála dânsul. Totusi spre marea lui amärkiune, bd-trânul nu voi nici cu un pret sà-1 ia ucenic.Fiule, zise el, eu sunt om päatos si ne-vrednic ; nu sunt In stare sä Indreptez la caleaadevärului nici mäcar sufletul meu. Cum darà sàin dasnesc a te primi pe tine ? Acest lucru trecepeste puterile mele. Te rog, nu mä Impovära cucererea ta!" Socotind cà pusnicul refua din sme-renie, Petru Ina si mai stäruitor II rugA si azula picioarele lui. Dar acela amase neInduplecat.Din pricina multelor lacami fata lui Petru seofili. Dar bätanul compätimindu-1 adânc, amas

www.digibuc.ro

74

neinduplecat la cererea lui, zicând : ,,Te rog, nusupära pe Domnul din pricinä ca eu nu te potprimi, cAci eu fac aceasta nu dispretuind mântui-rea ta, ci din pricina neputintelor sufletului meu.Pune-ti insä nädejdea in Dumnezeu, care nu te valäsa pe tine, celce cauti mântuirea din tot sufletul,ci cu harul säu te va povätui in calea ta".

Acum Petru nu stia ce sä facA i cäzu inmare desnädejde. Ieromonahul, care-1 adusese laPusnic, nu se mai aräta. Si plece incotrova singur,Petru, din pricina timiditätei sale fire0, nu in-dräsnea ; sä rämânä pe lângä pusnic, nu se putea.Insfarit veni la bätein ieromonahul amintit maisus. Pusnicul incepu sä-1 roage sä ia cu dânsulpe Pettu $i sà-1 dua In vreo mänästire. leromo-nahul primi. Când veni clipa ultimei despArtiri depusnic, pe care Petru II iubea din tot sufletul&au, el cAzu deosebi la picioarele bgtriinului pus-nic si plânse cu amar, a nu poate sa träiasa ladânsul In sfânta ascultare.

Pusnicul Il mângâi, sfátuindu-1 pue na-dejdea numai in Dumnezeu, care va rândui viatalui dupä dorinta sa. Multumind alduros bAtrâ-nului pentru dragostea lui, Petru isi ceru iertaredela el $i plea impreunä cu ieromonahul in onouä alAtorie. Vizitând mai multe mänästiri, eiajunserà In cele din urmA prin mAnästirea sf. Ni-colae, numità Medvedovschi. Män5stirea aceastase afla in eparhia Mitropolitului de Kiev $i aveade egumen pe ieromonahul Nechifor, dar nu peacela, sub care Petru intrase in ma'n'Astirea Liu-beci. PArintele Nechifor primi prietenos pe Petru,Il puse impreun5 cu alt frate $i-i porunci sä meargAregulat la asculfgrile de obOe cu toatà frAtimea.Monahii atuncea fAceau fânul. Petru lucra impre-unà cu ceialalti. Era trimis deasemenea $i la sece-rat grâu. Când insä väzurä, a el din pricina nede-

www.digibuc.ro

- 75 -prinderei, 1$i tAea degetele, Il trimiserA sA caresnopi la clAi. Dar $i aici se Intâlni cu neizbânda.Ne$tiind sA mâe boii, el rAsturnA cAruta $i râsipisnopii.

Ne$tiind cum s5 dreagl treaba, el $ezu josIncepu sA plângA. Frafii venirA la el $i-i repro$arAcA nu $tie si facA nimica. In cele din urinA II pu-serà care la arie lut $i apA. De i nici aunt&ascultare nu-i era dupA puterile sale, el o Inde-plinea cu bucurie. A$a ostenea el din zori pânätârziu sara. Dar munca sa nu se mArginea numaila atâta. Egumenul rândui ca el sA mearg5 $i lastranA, sA tae pine In trapezà, sA dea mâncarefratilor, sA grijascA $i sA mAture peste tot. SA speletrapeza. Si toate acestea Petru le fAcea cu multiplAcere, bucurându-se cA poate sA slujascA frAtimei.Când sosi postul adormirei, egumenul zise luiPetru: Eu voesc sA fac rasofor pe fratele acela,care $ade cu tine inteo chilie $i pe tine. Deaceeamergi la duhovnic, mArturise$te-i toate pAcateletale $i luând dela dânsul deslegare, fii gata sA teimpArt4e$ti cu sf. taine ale lui Hristos. DA fugadeasemenea $i la ieromonahul Nicodim $i roagA-1sA fie la tundere na$ul tAu". Hand metanie egu-menului panAla pArnânt i primind blagoslovenie,.Petru ie$i din chilie cu bucurie si cu fricA, vä-zând cA a$a curând s'a invrednicit sä se imbracein primul cin cAlugAresc. El se duse indatd la duhovriiçii mArturisi lui pkatele sale $i priimi des-legare $i blagoslovenie sA se pregAteascd pentruprimirea sfintelor Taine. Dupd aceea se duse lapArintele Nicodem rugA sA-i fie nujlocitor latunderea sa in cAluggrie. PArintele Nicodem in-trebd : Tu singur dela tine imi cei asta, sau dinporunca egumenului ?" 5i când aflA, cA Petru ve-nise la el din porunca egumenului, fAgAdui sA-iimplineascA dorinta, poruncindu-i sA-si spele capul

www.digibuc.ro

- 76 --spre ziva tunderei, ceeace era bine venit, de oa-rece Petru IncA din ziva plecArii din mänástirea

_Liubeci, adecA de aproape cinci luni, nu mai avu-sese prilej nu numai sä-$i spele capul, dar nicimAcar peptene pärul.

In ziva de Schimbarea la FatA a Domnului,.dupA cetirea ceasurilor, se sAvAr$i tunderea luiPetru In cinul de rasofor. Cu acest prilej se pro-duse urrnAtoarea Imprejurare : egumenul numi petovarASul lui Petru Platon iar pe Petru Porfirie.

CAnd Insä, dupà terminarea Liturghiei, e$ird toti,din bisericA, atunci monahii, nedestingând bine,cuvintele egumenului, incepurA a numi pe PetruPlaton, iar pe tovaräsul lui Porfirie. ArnArlt de a-

, ceasta, Petru se duse la egumen. Egumenul Iizise: DacA fratii ti-au schimbat numele, apoi sAfíe a$a. Deacum te vei numi tu Platon, iard el,Porfirie $i tu de aceasta nu te mâhni nicidecum.A$a va sà zicä e voea lui Dumnezeu". Trecândcâteva zile dupà aceasta, veni la Platon un mo-nah IntrebA : Indatorezi tu cu ceva pe bAtrâ-nul, care ti- a fost nas la tunderea ta ?" Nu"rAspunse Platon. Cum asa ?zise monahul. Secuvine ca tu sä 1 Inlesne$ti cu ceva. A$a, de pildA,sä-i tai lemne, sA--i aduci apá, sA-i faci foc, sd-imAturi prin chilie $i altele". Platon multAmi pen-tru sfat $i se duse la nasul sàu. Puindu-i meta-nie pânäla pArnânt, el se scuzA cà pAnä acum dinpricina ne$tiintei nu i-a servit la nimica. BAtrânulräspunse : Ajunge pentru tine, frate, cA ai mers

ascultArile de ob$te. Eu n'am nevoe de nici un-serviciu din partea ta. Eu, slava Domnului, potIncA sä mA servesc singur". Dupà putinA vreme.Platon din nou se IntAlni cu monahul amintit maisus $i acesta aflând cA bAtrânul, n'a voit sA pri-,meascA niciun fel de servicii din partea lui Platon,îi zise : Tu du-te Inca odatä la bittrân i roa0-1.

www.digibuc.ro

77

sA-ti rândueascA pravilA sau canon pentru chilie.,Platon multAmi monahului pentru noua povat5,..intrA iarA la nasul sAu si-1 rugA sA-i rândueascä .pravilA pentru chilie. BAtrAnul Ii zise : Tu frate,..esti invAtat. De aceea eu nu-ti rânduesc nicio pra-vilA, ci cum te va lumina Dumnezeu, asa fA-ti pra-vila In chilia ta". La o saptämänä dupd aceastáconvorbire batrânul pleca din mánästirea Medve-dovschi fard sä se stie unde i Platon nu se maiintalni cu dânsul niciodatä.

Istorisind intamplarea aceasta In Insemnärilesale, staretul Paisie adaoge Astfel am ramas eu,.ca o oae rätacitä, färä pastor si povatuitor. i nicio-data nu mi s'a intamplat sá traesc in supunere la,vre un Parinte, devi cum vád, sufletul meu erafoarte dispus In tineretä la ascultare, dar nu m'aminvrednicit de un asemenea har dumnezeesc pentrunevrednicia mea". Nemultamindu-se cu ascultärile-ränduite lui, Platon mai adaugea la ele si alte os-tenele. El de plAcere ajuta bucAtarului, Ii aduceaapA, tAea lemne si altele multe fAcea cu plAcere..In acelas timp el se silea sA se deprindA cu pU-tinà dormire.

lfCând eram tânàr, povestea el in urmA,puneam inceput cAlugArie, atunci m'am hotArit

In sufletul meu 61 nu mA culc, ci toatI ziva sA o-petrec la ascultare, iar noaptea sA stau la pravilI,

tot stând in picioare, sá primesc putin somn..DupA oarecare timp mA dureau picioareleMat nici nu puteam sA merg. Atunci am gAsit o-ladA de frill, am tAeat dinteinsa o marginA si se-zind pe ea, atipeam putin. Când adormeamcutia se prävälea $i cu ea si eu. Din aceasta eumà trezeam si alergam in biserica sä vad de n'amscapat utrenia ; $i când vedeam biserica incuiatà,má intorceam cu bucurie in chilie". Alta' data

spune : In tinereta eu m'arn rugat lui Dum-nezeu patruzeci de zile, ca sa nu dorm mult $i

www.digibuc.ro

- 78 -am primit dela Domnul, cA-mi ajungeau trei cea-suri de somn Inteo zi si o noapte. Acum insä, labAtrânetA, dacA mi se intâmplA sA dorm trei cea-suri, socotesc aceasta ca un mare dar dela Dum-nezeu. Demulte ori doresc sä adorm mAcar unceas si nu pot".

Viata lui Platon curgea lin si pasnic in mA-nAstirea Medvedovschi, când deodatd se râclicApe neasteptate o furtunA din partea uniatilor: Inmänästire veni dela cârmuitorul Provincii un sluj-bas, care adunând pe toti monahii In chilia egu-menului, incepu sAi indemne sA primeascA unia-

Când insA vAzu, cA monahii nu voiau cu niciun pret sä primeascA, sä" mâniA strasnic si mer-gând In bisericA, scrise toate lucrurile bisericesti,inchise biserica, pecetlui usa cu pecetea sa si lu-ând cheia, plecA cu amenintäri. Toate cele petre-cute produserA mare turburare In mänästire.

Biserica rämânând inchisA o lunA intreagg,monahii incepurä unul câte unul sA se imprästiedin mänästire. Platon se gândi din nou sA se strA-mute In Moldova. El era retinut numai, pe de oparte, de frica raziilor poloneze, iar pe de alta,de lipsa unei cAlAuze de nAdejde. In vremea a-ceasta acel monah, care dAduse sfaturi lui Platonsi pe care-1 chema Martirie, Impreunä cu alt mo-nah, fost corist in corul Mitropolitului Chievului,se puserA la cale sä piece la Chiev si sA intre inlavra Pecersca. Platon se hotärâ sA se lipeascA deei. DupAce se rugarA lui Dumnezeu, cAlAtoriiplecarA la drum. Era acum In Decembrie, se pu-se ornAt foarte mare, era ger cumplit, de caresuferea mai cu samA Platon, care nu avea hainegroase. Cu chiu cu vai merserA ei panAla oraplVasilcov. Aici furA opriti de autoritAtile poloneze,cari nu le &dull drumul decât abea peste vasesAptAmâni, când se primi deslegare, ca sA li sedea drurnul peste granitA. Curând dupA aceia eisosirl cu bine la Chiev.

www.digibuc.ro

CAP. III.

Petrecerea lui Platon In lavra Pecersca din Chiev.lstorisirea despre cele petrecute cu mama luiPlaton dupt plecarea flului din Poltava. As-cep renumiti din Lavrt. Prezicerea unuia dinel despre plecarea lui Platon din Lavrä. Im-

plinirea neaVeptatä a acestei preziceri,

Dupá sosirea in Lavrâ, cltorii no$tri &cluedcerere Arhimandritului Lavrei Timoteiu $terbatschica sá fie primiti in numärul cálugárilor. Dupdputiná vreme ei au fost chemati la cancelarie $icercetati cudearnäruntul, $i au fost primiti. Martiriefu rânduit ajutor de econom ; tovar4ul lui, coristu,fu rânduit sa ante la strana dreaptä, iar lui Pla-ton i se dadu o ascultare deosebitä. Se aflä apoi,ca Arhimandritul Lavrei Timotei $terbatschi §i ra-posatul tatä a lui Platon fusesera colegi de §coaläin Academie. Intre ei fusese a$a de strânsä prie-tenie, incât ei i$i dAduserd unul altuia rágáduinta

pästreze dragoste $i credincio$ie reciprocá pânäla ultima lor suflare. Aflând cá Platon e fiul ráposa-tului säu prieten, Arhimandritul Timoteiu crezuca o datorie sä treacá la el iubirea ce datora ea"-posatul tatá al acestuia. Ca sä retiná pe totdea-una pe Platon in Laved i sà impedice trecerea

www.digibuc.ro

80

lui in altA mänästire, arhimandritul Ii rândui o aaascultare, care numai in foarte putine mAnAstiri arputea-o gAsi : el il rândui la ieroschimonahul Ma-carie sA invete a sculpta pe aramA iconite. PlatondupA obiceiul säu, primi cu bucurie ceastä ascul-tare. Macarie pretui pe ucenicul ski, mai ales cândobservá neobisnuita sa modestie, caracterul sautäcut si mai ales acea insusire a lui, cd el nimä-nui si niciodatä nu spunea nimic din acele cuvinte

convorbiri, care avea prilej sg le audg b chiliedela Or. Macarie. Observând in ucenicul ski a-ceastä rarà calitate, Macarie nu se ferea sä vor-beascá fatä cu el celorce veneau la dânsul du/Atreburi si dupá sfaturi, iar Platon toate cele bunesi de folos din cele auzite le punea In inirna sa.In fiecare zi, afarà de Duminici i Särbätori, as-cultând liturghia cea mai de dimineatà, Platon ve-nea la invätätorul ski inata la el pâtiä la ma-sä, dupa masä 'Ana sara la vecernie venea iar.La utrenie venea la bisericA §i sta acolo la stranadreaptA.

OdatA, inainte de postul mare, când PlatonstAtea la locul sAu obi$nuit, se apropiA de dânsulun cântäret zise : Te chiana tipicarul!" Ra-ton se sperià. Când InsA se apropil de tipicar,acesta ii porunci sä" se duck` la stranA. Platon sesperil §i mai mult §i spuse cl el nu tie sA cânte.Nu-i nimica, zise tipicarul, dacA nu ,$tii sAcânti, vei citi ce-ti vor da." Din ziva aceia Pla-ton merse regulat la strana dreaptA, cânta .câtiar câteodatä citea la ceaslov si la canoane. Iar Inpostul mare, Platon se duse la iroschimonahulloan, egumenul pesterelor depktate, care era du-hovnicul intregei mänästiri, si-si märturisi la elpäcatele sale. Citind molitfa de deslegare, duhov-nicul zise cu lacrämi: Din märturisirea ta eu amaflat, cá. Domnul te-a ferit pe tine de pAcatele mari

www.digibuc.ro

81

$i grele. Si dacá viata ta s'ar desf4ura undevaIn vreo m5nAstire din pustiu sub conducerea unuipàrinte incercat, apoi poate tu $i de aici inaintete-ai pästra curat $i cu sufletul $i cu trupul depäcatele viitoare. Dar intrucât tu ai venit sa' trà-e$ti cu noi päcäto$ii in aceastd sfântá Lavrà, carese afld In mjlocul lutnii, apoi eu mä tern taremult, Ca nu cumva tu cu tinereta ta sà suferi aicirusinarea deplinä a sufletului täu. Aceasta ti sepoate intâmpla foarte lesne, dacd vei incepe a legaprietenii Cu oameni tot a$a de tineri, ca $i tine,care sà1 nu aibd in inima lor frica lui Dumnezeu.

latà dar sfatul meu, pe care ti-1 dau In nu-mele lui Dumnezeu : SA' nu intrebuintezi niciodatäbäuturi spirtoase. De vei implini acest sfat al meu,atunci cu ajutorul lui Dumnezeu vei izbuti sA In-läturi sufletului täu. Deci, spune-mi fiule,poti tu s impline$ti ceeace-ti cer eu ?" Cuvintelebunului bätrân mi$carà adânc pe Platon $i el zise :Eu chiar dela na$terea tnea nu cunosc bauturiletari ; ele-mi sunt desgustätoare $i din pricina firiimele. Dar dupä cuvintele tale, pe care eu le pri-mesc ca din gura lui Dumnezeu, voi implini cutoatá silinta sfatul tätt." Auzind acest rgspuns, bà-trânul se bucurd $i zise : DacA tu vei implini ce-eace fàggdue$ti, atunci cred cä Dumnezeu te vapAzi de orce vätämare sufleteascä. Sà tii insä,a multi vor cAuta prietenia ta $i te vor indemnasà bei cu ei. $1 când vor intimpina din partea tarefuzi, atunci ei iti-vor pricinui multe amArkiuni.Dar tu sA rabzi toate $i sfaturile lor sA nu le ur-mezi. In cele din urmd ei vor conteni sd se maiagate de tine vor da pace. Atunci In sufletultäu se va statornici pace adâncd."

Toate cele spuse de bdtrAnul se implinirà in-tocmai. Platon avu sä indure nu putine ispite dela

PAISIE 6

www.digibuc.ro

g2

aceia, cari voeau sa-1 atragl in compania lor, darel amintinduli sfaturile bätrânului, rimase ne-induplecat. Platon atrase asupra sa i atentiuneamultora dintre cälugärii mai de samä ai Lavrei,cari duceau viatä duhovniceascä i cari II iubirapentru purtärile lui. Dar in deosebi era bine dis-pus pentru el Ieromonahul Veniamin, seful Tipo-grafiei. Venind iarna in Lavrà, Platon nu avea ohäinutd mai groasà, ci una foarte subtire, de varä.Cu aceasta mergea el si la bisericA $i tremura a-colo de frig. Sä ceard o hainä mai grosutä, îi erarusine. Observand aceasta pärintele Veniamin, IIcäpätui cu haina de care avea nevoe $i se ingriji,ca el sä nu clued lipsd nici de orice alta.

Vara veni in Chiev la inchinare cumnata luiPlaton, sotia räposatului säu frate, fost preot laCatredala din Poltava, impreung cu fratele $i un-chiul säu. Intâlnindu-se cu Platon, ei mersera inchilia lui $i-i istorisird urmätoarele despre mamalui : Mama ta zisera ei, dupd plecarea ta laChiev, a plâns mult, dar tot nu credea cä o veipäräsi. Când insd ajunsä panala ea vestea, cá nuse $tia unde ai dispärut tu din Chiev, ea fu cu-prinsä de o intristare nespusä. Nefiind in staresä se lini$teascä, ea plecä la Chiev sä te caute.Pe timp friguros de iarnä ea cutrierà mänästi-rile $i schiturile, dar toate cAutärile ei au rämaszadarnice. Ea se intoarse acasä obositä, chinuitä

abea vie. Acasä ea tot timpul plângea $i se bo-cea $i nimenea n'o putea lini$ti. Insfarsit nesufe-rita intristare o cuprinsä päind intru atâta, incâtea sd hotäri sä nu mänânce i sä nu bea randva muri.

In câteva zile ea slábi asa de tare, Meat cu-getele incepurä a i se incurca $i ea, släbità cudesAvar$ire, zäcea in pat, asteptându-si apropiatulceas al mortii. Imprejurul ei se strânseserà toate

www.digibuc.ro

83

Tudele i priveau la slânsa cu mare jale. Deodatäbolnava, ca $i cum ar fi väzut inaintea sa cevagrozav, fu cuprinsä de spaim i Incepu sä roagepe ceice o inconjurau sa-i dea repede cartea derugäciuni. Cand i se dädu cartea, ea incepu säciteascä tare Acatistul Maicei Domnului. Dupä ceciti Acatistul odatä, ea incepu indatä sä-1 citeascadin nou $i repetä aceastä citire de multe ori. Uniivoirä sä-i ia cartea din mânä, dar ea nu voi sä o.dea. A$a trecu o zi $i o noapte. Deodatá bolnavaIsi râclicA ochii In sus $i ca o jumätate de ceasprivi fintá inteun punct, apoi strig4 tare : Dacá".a$a e voea lui Dumnezeu, apoi nu mä voi intristaniciodatà dupä fiul meu." Auzind aceste cuvinte, ru-dele incepurä sä o roage ca 85 le spunä, ce a väzut.Dar ea nu le räspunse nimic, ci rug5 sá fie che-mat duhovnicul säu. Rämânând cu dânsul deosebi,ta-i povesti tot ce se petrecuse cu dânsa. Dupdaceasta mintea-i reveni cu totul. Si dupä aceia ru-dele o intrebarà, ce a vdzut, dar ea täcu. Bänu-ind, cA ea din pricina marei släbiciuni, nu poatesä vorbeascA, ele incepurä sä-i toarne cu linguritaapsá In gurg, apoi Ii dAdurà o hranä usoarà, lichidä,ca la un prunc mic, pânä când ea fu in stare sämänânce singurg. Dupä aceea o radicarà $i o spri-jinirä sä stea in pat. Atuncea ea spuse urmátoa-rele : când eu am släbit cu totul de foame $ia$teptam sä mor curând, deodatä am väzut o mul-time de draci, foarte cumpliti si negrii, gata sitäbärascA asupra mea. Atunci eu m'am ingrozit siam inceput sä vä rog ca sä-mi dati cartea. CitindAcatistul Maicei Domnului si punându-mi Inteinsanädejdea, cu aceasta eu mä al-Aram de nävälireadracilor. Auzind cuvintele cele sfinte, ei se cutre-murau i stand departe, nu Indräsneau sä se apro-pie de mine. DupAce au trecut a$a o zi $i o noapte,-fui cuprinsä deodatà de un elan de bucurie : pri-

www.digibuc.ro

84

vind in sus, eu vAzui cerul deschis i un inger arlui Dumnezeu, care ca un fulger se pogori la mi-ne. Oprindu-se aproape de mine, el imi ziseNebun-o, ce faci ? In loc ca tu sA iubesti dintoatA inima pe Hristos, Domnul tAu, mai mult de-cât fAptura, tu ai preferat pe fiul tAu $i pen-tru aceastA iubire nechibzuitA, ti-ai pus in gAndsA te omori prin foame $i prin asta sA caz in o-sândA ve$nicA. DacA fiul tAu päräsindu- te, s'ar fiapucat sA se indeletniceascA cu tAlhAria sau altAceva asemAnAtor, nici in astfel de caz nu trebueasA te dai la intristare peste mAsurA, pentruafiecare singur are sA rAspunclA pentru sine inain-tea lui Dumnezeu. Dar fiul tdu, dupA vointa luiDumnezeu, nu si-a ales un lucru rAn, ci via ta mo-nahiceascA. Cum darA se putea, ca tu sA te dedaila asemenea intristare desperatA si sA-ti perzi su-fletul ! SA $tii dar bine, cA fiui tAu, din mila Dom-nului, va fi neapArat monah. Si tie ti se cuvinesA incetezi cu intristarea dupA el $i s5-1 urmezippArAsind lumea. voea lui Dumnezeu. DacAinsä tu te vei impotrivi acestei vointe a lui Durn-nezeu, eu te voi da pe mina dracilor, care in-conjurA patul tAu, ca si alti pArinti sA se invetesA nu iubeascA pe copii lor mai mult decât peDumnezeu." Auzind aceste cuvinte ale ingeru-lui, am strigat tare : DacA a$a-i voea lui Dumne-zeu, apoi eu niciodatA nu voi mai fi tristA dupdfiul meu. Cum am rostit aceste cuvinte, dracii auperit, iar ingerul Domnului bucurându-se, s'a înäl-tat la cer".

Auzind aceastA istorisire a mamei tale, ru-dele se inspAimântarA $i slAvirA pe Dumnezeu,care pe asemenea cale minunatA a izbAvirei deintristarea ei cea cumplitA $i de moartea voitä. Cu-rând dupA aceasta bolnava se insAnAto$i cu desàvAr$ire $i de$i plânge adesa dupA tine, dar adu

www.digibuc.ro

- 85 -<ându- $i aminte fdgáduinta datà lui Dumnezeu,-se stApâneste dela intristare peste mAsurd $i sepregAteste sà intre in mänästirea Pocrovu, unde

astAzi tràes,te mama ei, bunica ta, egumenia md-nästirei, $i unde se afld deasemenea $i sora ei,monahia Agafia.

Isprävind istorisirea sa, cumnata lui Platon $irudele ei isi luará rämas bun dela dâasul $i ple-card inapoi la Poltava. Platon auzind istorisirea,despre mama sa, nu conteni a se ingrozi, dându-isama, câtä intristare i- a pricinuit el prin plecai.easa deacasà, dar in acela$ timp sà i bucurg, Ca"

Domnul prin judecAtile sale cele neajunse a duspe mama sa intre zidurile unui lAca$ monahi-

cesc. In urmá el aflà, cd ea in adev5r a primitcàlugAria si trAia in aceea$ chilie cu sora sa, Ca"-

ta. TrAind in mändstire aproape zece ani, eatrecu cu pace cgträ Domnul.

In timpul cand Platon träea in Lavra PecerscaChievului, acolo se aflau nu putini asceti vestiti.Astfel era, de exemplu, ieroschimonahul loan, a-mintit mai sus, duhovnicul mare al Lavrei, carepetrecuse câtiva ani in silfästrie. Un alt ascet in-semnat era ieroschimenah Pavel. La inceput aces-ta fusese Preot cu inaltä viatà duhovniceascà. Cândse fAcu monah, fu trimis misionar in China. Du-'Ace lucrà acolo un nurnär de ani, se intoarsedin nou in lavra Pecersca Chievului i ducea aiciviata in rugAciune, $i pietate. Platon adesa Il vi-zita $i lua dela dânsul càrti. Odatà Platon se du-se la dânsul $i-1 intreb4: in ce cons-CA blândeta ?Bdtrânul privi groaznic la Platon $i vânturând mâna,ca $i cum ar fi vrut sà-1 loveascA peste obraz.Platon se feri. Atunci Pavel Ii zise blând $i cudragoste Dumnezeu e cu tine, fiul meu! Nu te-teme. Tu mA intrebi in ce consta fericirea. Dacdseu ti-a$ fi explicat aceasta prin cuvinte, tu ai fi

www.digibuc.ro

86

uitat repede lAmurirea mea. SA stii, cA blânde¡mconstA in aceea, ca tu, chiar daca te-ar lovi cinevapeste obraz, nu numai nu te mânii pe dânsul, ci dupdporunca lui Hristos, lì Intorci i celalalt obraz".

Mai era in Lavrà Inca' un ascet insemnat, fiulieroschimonahului Pavel, de care vorbirAm chiaracum, Profesorul zugravilor de icoane. El erafoarte evlavios, bland, smerit si mare ascet. Unaseet insemnat era deasemenea un schimonah laPe *rile depArtate. Mai bine de patruzeci de aniel condusese pelerinii i inchinAtorii prin pester e,purtase peste trupul gol o camasa" de sârtnä groasä"de fer, cu ghimii Intorsi inauntru, din care pri-cinal el nu putea sa" doarmA culcat in pat, ci dor-mea pe scaun. De luat in seamA mai era i aju-torul ferarului celui mare, care purta pe trup-zece kilograme de fer. Acesta arAta znare drago-ste lui Platon si ad esa stAtea cu el de vorbA. Maiera pärintele Nicandru, seful cuhnei. Acesta pur-ta un brâu de fer in greutate de sase kilograrne.El deasemenea iubea pe Platon, si a desa II invitapela sine. VAzind pe 1.0 acesti asceti, Platon sebucura si slAvea pe Dumnezeu, care-1 invrednicisesA tralascA intre astfel de oameni. Platon aveaacurn mai bine de un an in Laved i nu avea niciun gaud sA piece din aceste locuri. Se 'Area CIa renunfat pentru totdeauna la gandul sAu deviata de peregrin si de pustie. Deaceea cu deo-sebire il uimi urmAtoarea imprejurare.

OdatA II vAzu seful fez-61.H, amintit mai sus,care poftindu.1 pe la dânsul, Ii invitA sA sadA. Ace-sta uitându-se la Platon cu duiosie, Ii zise : Mieimi pare tare rAu de tine, c5 n'ai sl stai multnoi in aceastA sfAntA Lavrà ; dar te vei duce inalt loc, unde te va indrepta Domnul". Uimit deaceste vorbe, Platon zise : Crede-mA, cinstite pA-rinte, eu nici nu neam gindit sA plec din Lava?

www.digibuc.ro

S7

ci am de gind ca, daca-mi va ajuta Dumnezeu,rAmân aicea pâtiAla cea de pe uring suflare amea". BAtrânul insA Ii zise : SA' $tii bine, frate,cä vorba mea in cel mai scurt timp se va implini$i atunci vei vedea, cà ti-am spus adevarul". Pla-ton cunoscându-1 ca mare ascet, nu indrAsni sA-1contrazied $i puindu-i metang, e$i din chilie. Ve-nind acasA, nu contenea a se minutia de vorbeleferarului, care produsese asupra lui mare impre-siune. La câteva zile dupA aceastd convorbire, venila Platon unul din cei mai aproape prieteni ai sAide $coalä, anume Alexei Filevici. Dupd ce-si de-terä buna ziva $i mai vorbirA câte ceva, AlexeideodatA Ii zise : Dar ti-aduci tu aminte ce fAgd-duintä ne-am dat unul altuia, când eram incA in$coalA ? A fost vorba sd nu ne cAlugärim, nici sänu träim in mAnAstire bogatà, ci fugind de lume,sA ne dedäm la peregrinaj i sA trAim in pustie, insfânta ascultare, la vreun pusnic, nepArAsindu-neunul pe altul pâtiAla ultima suflare $i câ$tigându-nepânea $i haina cu munca mânilor noastre. Acum insAväcl, cA tu ai edlcat jurAmântul nostru, $i in locsA trde$ti in pustie, la lini$te, tu te-ai intors inpatria ta $i trAe$ti in aceastä bogatd Laved". Pla-ton rAspunse : Da, noi cu adevArat am pus insufletul nostru fAgAduinta, de care vorbe$ti tu.Dar din nefericire nici unul dintre prietenii meinu mi-au urmat când am plecat din lume. Prie-tenul nostru Dimitrie neascultând sfatul meu, rA-mase cu mama sa. Iar eu cAlAtorind singur, n'amglsit un astfel de bAtran binecuvântat, care sdvrea sA mA primeascd la sine in sfânta ascultare,cu toate cA eu pe multi i-am rugat pentru aceasta.A$a cA mie nu mi- a mai rAmas nimic de fAcut,decât sA mA intorc in patria mea i sA mA a$ezin aceastA sfântA mAnAstire".

Atunci Filevici zise : dari tu ai renuntat

www.digibuc.ro

88

definitiv la ideea sä mergi undeva In pustie im-preunä cu prietenul täu cel de o parere cu tine,si sä fim sub povata unui povatuitor iscusit ?"Platon räspunse : Da, acum eu n'am nici cel maimic gaud pentru asa ceva, deoarece am gäsit aicilinite deplinä pentru sufletul meu $i intentionezsä rämân pânäla sfârsitul zilelor mele in acest sfântlocas". Filevici zise : ,.Dar daca eu ti-as propune säpleclin impreunä In cälätorie si sä träim impreunä inpustie, ce mi-ai räspunde tu la asta ?" Platon : O, iu-bitul meu prieten, daca tu te-ai hotäri la asta, euchiar acum m'as hotäri cu bucurie sä pleam im-preune. Atunci Filevici sculându-se dela loculsäu, rosti solemn : Dacg a$a e iubirea ta fatd demine, 'kick tu pentru mine esti gata sä pleci $idin acest loc sfânt, atunci $i eu inaintea lui Dum-nezeu $i inaintea ta mä jur pe constiinta mea, cäcu ajutorul harului dumnezeesc sunt gata sa numä mai despart de tine pârtä la moartea mea".Adânc miscati de aceste hotárari ale lor, amân-doi prietenii se rugarà cu lacrämi lui Dutnnezeu,cerând dela dânsul ajutor si blagoslovenie pentruo nond viatä. Rämânând dupà aceasta singur inchilia sa, Platon nu mai contenea a se minutiasi a se mira de neasteptata schimbare a cugete-lor sale si de implinirea asa de repede a prezice-rei ferarului. Si când el dupá acegsta avu prilejulsä se intâlneascA cu dânsul, fu cuprins de asarusine, muck nici nu indrásni sä priveasa la el,recunoscând, cä acela-i spusese adevärul, iar else dovedi un mincinos.

www.digibuc.ro

CAP. IV.

Fuga din Lavra Pecersca paste hotar.si pedici neasteptate in cale. Platon In

mjnIstirea Matroninschi. Intalnirea eu ieros-chimonahul Mihail. Platon pleaca In Moklova.

Propunerea nea$teptatä a prietenului distrusepetrecerea lini$tità a lui Platon in Lavra PecerscaChievului $i din nou Il ràpi pe calea peregrina-jului $i a vietii de pustietate. Cuvintele SfinteiScripturi : Dela Domnul se indrepteazá Caneornului", se justificard hied odatá in viata luiPlaton.

In timp ce Platon a$tepta cu nerábdare acti-unile urmátoare ale prietenului sdu, Alexei File-vici recurse la ajutorul a doi colegi ai $coalei Mo-vilene. Ace$ti scolari erau de fel de peste granità$i nu li era greu sá le procure dela autoritátilepoloneze invoire de a trece la ei in patrie. Dupd in-telegerea cu Filevici, ei trebueau, dui-A sosireaacasá, sä gäsasc5 acolo un orn priceput, care sä$tie sä" treacá in tainä peste hotar $i pe Platoncu Alexei. Scolarii In adevár gásird peste granitàun oarecare monah piibeag, care se prinse sd a-ranjeze fuga celor doi prieteni din Chiev. Acelaveni la Chiev, cAutd pe Alexei i veni cu dânsul

www.digibuc.ro

90

la Platon. Monahul insusi nu se apucä sä treacdpe cei doi prieteni peste hotar, dar rágklui ságäseascd un alt om de näclejde, care sä-i ducdpânäla granitä, unde-i va Intalni insusi monahul.Omul cäutat va veni la Chiev la Filevici. Apoiva a$tepta pe fugari la mändstirea sf. Chiril. Deacolo el îi va duce pâtiä la un loc anumit, le vaaräta mai departe drurnu, iar el va trece granitape aiurea $i le va ie$i intru intâmpinare impreundcu monahul cel pribeag. Dupd un fluerat condi-tional ei vor trebui sä se intâlneascl. Toate sepuseserà la cale potrivit cu acest plan. CAläuza,trimisä de monah, se infäti$A lui Filevici. FileviciIl trimise in mändstirea sf. Chiril, iar el plecd re-pede la Lavrà cAtrd prietenul säu. Amicii se ru-gará ferbinte lui Dumnezeu, chiemard n ajutorpe Preasfânta NäscAtoare de Dumnezeu si pesfinti pläcuti lui Dumnezeu ai Lavrei $i esirädin sfântul läcas. Aproape de mänästirea sf. Chirilei se urcará in sania cälduzei si plecarà la drumDui-A câtdva vreme ajunserd la locul, unde dru-mul se bifurca. Aicea cdläuza opri 5i läsä pe ceidoi prieteni, lämurindu-le cu deatnäruntul drumulce le sta inainte: ei trebueau sä meargä la dreapta,dar pe rau ; când vor intâlni localitäti locuite, eitrebue sà le ocoleascA pe partea stângä si sä sefereaseä de a cädea in ochii cuiva. El insd fa"-gddui cä, trecând granita pe aiurea, le va iesi intruintâmpinare si-i va conduce in tara le$ascä. Apoile urà drum bun $i plea. Prietenii, mergând pedrumul at-Mat de el, rugau cAlduros pe Dumne-zeu sà i fereascä de orce nevoe. Dui-Ace ei fAcuräo bucatà bund de drum, inoptá, dar se vedea,elci era lunä. Intalnind pelângä cale locuinte ome-ne$ti, ei le ocoleau pe delAturi si mergeau cumare greu, cki omätul era pânä la genunchi. In-sfârit ajunserä la un metoc al MAnästirii Brat-

www.digibuc.ro

gl

schi, cunoscuti lui Filevici. Apucând la stânga, eimerserà destul de mull prin pädure, ca sä oco-leased metocu mänästirei, dar când se Intoarserädin nou la drum, väzurd cA a$ezarea m4"ndstireas-cd continuä incá. Ei voird sä apuce iard la stângain pädure, dar in vremea asta väzu in fata lordoi oameni, probabil dintre slujitorii mänästitei,care-i intrebarä cine sunt, de unde-s $i incotrose duc ? Fugarii cuprin5i de spaitnä, märturisirätotul. Slujitorii läudarà gindul lor cel bun $i-isfätuird sd continue a merge pe acelasi drumdrept inainte. Urându-le drum bun, slujitorii sedespärtird de ei. Prietenii multumird oamenilorcelor buni pentru sfat i plecard inainte. Se fd-cuse târziu noaptea. Deodatd ei auzird inaintealor flueratul conditional. Ei se buturard mull. Fi-levici läsind pe Platon, dddu -fuga inainte, darcurând se intoarse inapoi la Platon $i cu desng-dejde strigg Nenorocire! Impreunä cu monahul5i cu cAluza vine $i värul meu, care trge$te pestegranità. El färd doar $i poate mä va opri $i va dade $tire mamei, care va veni numaidecât aiceasi va pune capät pelerinajului meu." Pe când vor-bea el acestea, se apropiarg de dân$ii monahulcu cAlduza $i värid lui Filevici. Väzând pe Ale-xei pliingând, värul Incepu sà-1 lini$teascä, läudàrâvna lui pentru mântuirea sufletului si-1 incredintä,cA nu va da de $tire rnamei lui despre intâlnireaaceasta cu dânsul 5i- l läsä sd- $i continue drumul.Alexei se lini$ti $i incetà de a mai plânge. Platon$i Alexei plecarà inainte, iar cei trei veneau Inurma lor.

Când ei se apropiaserá acum de granità, de-odatä din urmä se ivirà slujitorii mänästirii, amin-titi mai sus, care cu bund samd aveau de gândsa atace pe fugari si sA-i prade, de oarece Alexelavea pe el o hainA tare bunä. Ei negresit rAma-

www.digibuc.ro

92

seed tare mirati de faptul, cà fugarii aveau Inso-titor, si neindräsnind sä-i atace, incepurá sä strigetare, de bund samá cu gândul de a atrage luareaaminte a santinelelor de pe granità : Cine $i deunde sunteti voi? De bund samd sunteti niste f5-cAtori de rele $i treceti peste granità !" Auzindaceste strigAte, värul lui Alexei cu bastonul Inmâng se aruncA asupra slujitorilor, iar aceia spe-rieti, fugird îriapoi strigând tare : Sgriti ! Tâlharii!"Fugarii temându-se va surprinde santinela,gräbirà inainte si ajunserd curând la râul, caredespärtea pämântul rusesc de Polonia. Trecândraul, ei dispärurd in casa värului lui Alexei carese afla chiar lângA eau, pe partea polonä. Plnálaziuà mai rämäsese deacum putind vreme si desifugarii nostrii erau tare truditi de cälätorie si detoate cele 'indurate, ei nu puturà nicidecum sä a-doarmd, munciti fiind de gândul viitorului. Ei nuse indoeau, cA va trebui curând sä se despartd.Si in adevär, värul lui Alexei in aceiasi noaptetrimise un cAláret la Chiev, sà spunk mamei luiAlexei, sä vie indatä sä-si ia fiul. lar De prieteniel îi retinu la dânsul, Ii ospätä si-i incredintä, cäpeste douá trei zile le va da drumul. Monahulaflând cà gazda lor e vär cu Alexei se sperid $idispäru, färä sä se stie unde. La intrebärile luiAlexei, värul Ii spuse : Cä acest monah a fostcâteodatä pela el. Odatä i s'a läudat, cà incurândva trece peste granitä pe un monah tank din La-vrä $i pe un prieten al lui, un cuconas" din Chiev,care pleca pe furi$ dela mama sa si vrea sd sefacd monah. Värul lui Alexei autd se afle cine-iacel cuconae, cum îi e numele si familia. Mo-nahul multä vreme nu voi sä spuná, dar insfar$itspuse, cä pe cuconae Il chiamä Alexei Filevici,,dar il rugá sä nu spunA aceasta nimAnui. Vdrullui Alexei fägAdui sá pästreze taina, dar 11 rugsá

www.digibuc.ro

93

sA fie $i el primit pArta$ la aceastä fugä, ceeace-monahul fägädui. $i acum eu sunt foarte bucuros,.

istorisirea sa várul lui Alexei, cá" mi-afost dat sä fiu fatä la trecerea voastrã peste gra-nitä. De nu eram eu cu voi, nu se $tie ce era säsuferiti de la acei argati mänästire$ti, ba poate-$i dela acel monah $i dela tovaräsul lui, ni$te oa-meni cu totul necunoscuti. In timp ce Platon $iAlexei $edeau la värul acestui din urmA, veniràla ei $i cei doi elevi ai $coalei movilene din Chiev,care le ajutaserd sà aranjeze fuga. Ei hotgräserä-deasemenea sä ia parte la pelerinajele lor, $i a-flând despre imprejurärile nefericite pentru ei, im-pärteau intristarea impreunä cu dân$ii.

Curând veni mama lui Alexei. Vázând pePlaton $i considcrându-1 autorul principal al fugiifiului säu, Il acoperi de repro$uri $i de ocAri, bavoi chiar sä-1 batá. Cu mare greu izbutirà sd o li-ni$teascä, aruncând vina pe acel monah, care leinlesnise trecerea granifei. Insfâr$it ea se domoli.

Acum sosi pentru prieteni vremea despäitirei:cu lacrämi amarà i$i luarà ei rdmas bun unul delaaltul. Platon $i $colarii dela Chiev plecarä in dru-mul lor, uitându-se necontenit inapoi spre tova-rä$ul päräsit. Când ei ajunseserà acum la o depär-tare destul de mare, Alexei nu mai putu rábda $ialergá dupä dânsii. Ajungându-i, el plânsd tare,cAzu la pämânt, se bätu in piept $i sa rugil sä"

nu-1 päräseasc5. La vederea durerei lui, prieteniinu se puturà nici ei stápâni sá nu plângä, darInvingându-se pe sine Insu$i, I! rugará sá se intoar-cd la mama sa. In vremea aceasta in depärtare seivirá värul lui Alexei cu alti oameni, cAläri pe cai,venind repede pe urmele fugarului. Ei Il luarà $ifärä sà ia in samä lacrimile $i plânsul lui, Il du-serä cu sila la mama lui. Platon $i tovarg$ii luii$i continuará drumul, profund mi$cati de celece-

www.digibuc.ro

21r. 94 'Mr

se petrecuserä. Ei ajunsera cu bine la mänästireaMetroninsc, uncle furä primiti cu bucurie de egu-men. Aceasta se petrecea chiar la inceputul pos--tului mare, anul 1742. Träind in mgnstire, Platoncurând aflä, cä tot in aceastä mänästire, la schit,s'a oprit si stä vremelnic un lAtrân cu o inaltäviatä duhovniceascA, anume ieroschimonahul Mi-hail. Acesta mai inainte a träit multà vreme inRusia, unde sà i ndscuse, dar apoi impreunä cumurti alti iubitori de viatä monahiceascg se mu-tase in Moldova. Träind acolo Impreund cu uce-nicii säi, el vizita din când in când locul petre-cerei sale de altà datà, anume mänästirea Metro-ninsc. Platon $i tovaräsii sài fkurg cunostintäcu lAtrânul $i incepurä sá-1 viziteze des, ascultândpovestirile $i povetele lui. Ieroschimonah Mihalsimpatiza cu deosevire pe Platon si i clädea sa ci--teascA cärti duhovnicesti.

Aflând eh' bätrânul isi are sederea statornicAin Moldova, Platon ii spuse, cà i el de multàvreme are mare dorintä sä plece inteacolo, darpând acum n'a avut ocazie potrività sä facA acea-sta $i cà ar fi foarte bucuros, dacg bdtrânul 1-arlua cu dânsul. Bátrânul läudà intentia lui, dar ilsfätui sä plece curând acolo, fárà sä mai asteptepe bdtrân, $i sä se aseze in schitul Träisteni, nudeparte de orasul Focsani. Egumen in acel schite un ucenic al lAtrânului si inteacolo va veniel, bätrânul, indatAce îi vor îngàdui imprejurárile.Platon primi cu bucurie sfatul bMrânului $i incepusä-$i caute tovaräsi de drum. Ca atare se gäsiràcurând trei monahi din mänästirea Metroninsc :Antonie, Ieroftei $i Teodul. Dupd luminata zi aInvierii Domnului, Platon merse la bätrân $i-ispuse, cd el $i tovar4ii lui sunt gata sä plece ladrum, dacg bAtrânul era' binecuvântare. BAtrânulle invoi sä plece, dar le porunci, ca inainte de

www.digibuc.ro

95

plecare sg vie la dânsul toti Impreunä In chilialui, pentru cea din urmä consfAtuire $i rugAciune.Väzind dragogtea bAtrânului, Platon Incepu sà-1roage pentru prietenul ski Alexei Filevici, ca bd-trânul, dacA Alexei va veni In pustia Metroninsc,sä-1 primeascä sub purtarea sa de grijä $i sä-1aducA cu sine In Moldova. Aflând istoria fugeilor din Chiev, bAtrânul cu plAcere fAgAdui cäse va Ingriji de Alexei. Punându-$i In totul lacale treburile In mänästire $i luându-si rämas bundela egumen Platon si tovar4ii lui merserà lachilia pärintelui Mihail, care primindu-i cu maredragoste $i rugându-se Impreund cu dâmii, 1iconcediä cu pace In cälätoria lor lungA $i nescu-tin' de primejdii.

Ei Incepandu-$i cAlAtoria, Inaintau cu fricä,temându-se mai ales de atacurile uniatilor. Darocrotiti de harul dumnezeesc sträbäturä cu bineUcraina $i trecând cu barca peste Nistru, intrardIn hotarele Moldovei.

www.digibuc.ro

CAP. V.

Monahismul moldovenesc in veacul XVIII. Vie-tuirea lui Platon in Traisteni. Neizb-Snda Inascultarea .de bucalar. Lntlnirea cu Ktr5nulVasilie.Sosirea ieroschimonahului Mihail cu Ale-xei, prietenul lii Platon. Poveste.a despre fugalui Alexei dela mama sa. Sntrile parinteluiMihail Calre fratime.Ascultarea lui la vie.Platon pierde utrenia din pricina somnului.Sosirea in Träisteri a schimonahului Cinufrie.Platen p5rh'se*te TrNstenii .5i pleacä cu anufriela schitul Carnul. Traiul ile schitul CEenul

hottlirea de a pleca la Athos.

Platon intr5 pe p5rnântul Moldovei cu simtulcelei mai mari bucurii $i cu dragoste sincerà pen-tru el. El $tia, eft' aicea Inflore$te monahismul, càaicea vin din Rusia multi asceti, cari cautd add-post pa$nic $i indà'mânos pentru viata singuraticá$i tdcutá $i el dorea din tot sufletul sä se lipeas-cà de ace$ti sihastrii, sà: trAiascA impreun5 cu eiin singurAtate $i tdcere, $i astfel sä-$i realizezevisul sdu statornic din copilárie $i din tinere-tä. In vremea aceasta Moldova in adevär seprezenta ca unul din cele mai Infloritoare coltu-soare ale lumii ortodoxe. In orientul grecesc, or-todoxia, stramtoratà i Impilatà de turci, nu se

www.digibuc.ro

-- 97 -putea bucura de libertatea trebuitoare. In Rusiaviata monahiceasd incerca strâmtorare din parteaguvernului. Moldovlahia insä, carmuità de dom-nitori binecredinciosi, departe de centru mahome-dan $i populatä de un popor ortodox, era sub toateraporturile tarä indärnanoasd pentru desvolta-rea linititä i pentru propäsirea 1oca5urilor or-todoxe. Aicea existau mänästiri din vremuri de-pärtate. In letopisete sau cronici necontenit sepomeneste de zidiri de mänästiri de cdtre dom-nitori, de cdtre boeri si de alti oarneni cu darede mând, cari le asigurau prin mari danii. Pentrutoate acestea donatorii cereau mänästirilor activi-tate religioso-mlrald $i culturald. A$a unul dinvoevozi, terminând zidirea mänästirei, statornicicu anatemä, ca in toti anii o parte din veniturilemánästirei sä se intrebuinteze pentru sáraci, bol-navi 5i robi, precum si pentru inzestrarea fetelorsärace. Prin mänästiri se aflau cele mai pretioasebiblioteci, care cuprindeau multe manuscripte,printre care $i In limba slavd.

Pentru sporirea acestor biblioteci exista unobiceiu interesant : duhovnicii dädeau celorce ve-neau la märturisire, dacà erau in stare sä impli-neascá, ca epitimie, sä scrie cu mâna lor, pentrubiblioteca mändstirei, cutare sau cutare carte. Prin-tre monahi erau nu putini oameni culti si printredocumentele mänästiresti nu arare ori se intalnescnume de monahi cu epitetul invätätor," sau ri-tor". Prin mänästiri existau nu numai scoli ince-pätoare, ci i scoli inalte, unde se preda poetica,matematica, teologia, limbile gread, slavä i mol-doveneascd. In aceste $coli si-au fäcut educatia sicultura multi egumeni insemnati, episcopi $i Mi-tropoliti ai bisericei Moldovlahiei. Mändstirile Mol-dovlahiei intretineau legAturi strânse cu RäsAritul

PAISIE 7

www.digibuc.ro

98

-ortodox $i cu Rusia. Aicea veneau adesa nu nu-mai monahi ru?i, bulgari $i sârbi simpli, cari scä-pau de necazurile din patria lor, ci veneau $i ie-rarhi si patriarhi din Räs Ara.

Trecând granita Moldovei, cálätorii no$tri,inaintarà repede spre tinta lor $i ajunserà la unschit al mänästirei sf. Chiprian, numit Condrita,unde furä prirniti cu bucurie de egumenul schi-tului. Teodul $i leroftei rdmaserd aicea, iar Pla--ton $i Antonie plecarä mai departe. Läsind in urrnäNicorestii, trecurd raul Siret si intrând in hotareleValahiei, ajunserä la un Schit al sf. Arhangheli,numit DAlhäutii, care se afla sub conducerea du-hovniceascd a bätrânului schimonah Vasilie. StaretulVasilie se distingea prin o inaltà via-0 duhovni-ceased, era foarte citit in literatura patristicA sicunoscut prin scrierile sale. De neam el era dinRusia $i träise multd vreme in diferite sähästriirusesti, iar apoi sä strämutase in Moldovlahia siacum era staret al mänästirei Poiana Märului. Egu-men al schitului Dä Ihäuti era un ucenic al Stare-tului Vasilie. Acesta primi pe cdratorii nostri dea-semenea cu mare dragoste. Acest schit plku multlui Platon. Aicea erau multi asceti insemnati. A$aera, bunä oard, pärintele Rafail, care se indeletni-cea cu prescrierea cArtilor sfintilor Pärinti. El erabärbat cuvios $i plin de frica lui Dumnezeu. Altnevoitor era monahul Dosoftei, care locuea de-parte de schit si schimonahul Timoftei, care era is-cusit in discutiuni duhovnicesti $i in tâlcuirea cár-tilor patristice. Acesti doi monahi träeau retrasi,inteo vale adânc6, unde-$i Meuse pentru sine omicA grädinä. Platon îi vizita adesa. Dosoftei, ob-servand tinereta si inexperienta lui Platon, nuarare ori avea cu el lungi convorbiri despre pä-zirea poruncilor lui Hristos si a canoanelor sf.Biserici. Platon cu buourie asculta povetele lui,

www.digibuc.ro

99

primindu-le ca pe cuvântul lui Dumnezeu. ChiarInfAti$area lui Dosoftei, chipul lui incuviintat, ex-presia cucernicd a fetei, produserd asupra lui Pla-ton o profundd impresie.

Träind câtva timp In acest schit, Platon $iAntonie îi continuard drumul. Insfâr$it ei ajun-serà la schitul ierarhului Nicolae, numjt Träisteni$i aicea furà primiti cu dragoste de ieronlonahulDometie, egumenul. Aicea Platon pentru primaoat-A auzi pravila $i rugAciunile dupd ránduiala sf.munte Atos, sävär$ità cu mare evlavie $i cu fricalui Dumnezeu. In schit erau pânälk douázecide monahi, care duceau viatà de ob$te $i vreocinsprezece pusnici, cari trâeau prin apropiereaschitului, procurându-$i hrana $i imbrdcdmintea,muncind cu mânile bor. Aicea Platon deasemeneaintâlni multi asceti insemnati. Astfel era, de pildd,schimonahul Proterie, Malorus din garnizoana Pol-tava, târgu$orul Re$etilovca. In lume el fusese ar-gintar, iar ca monah el fAcea foarte frumoase lin-guri de lemn. Lui ii plkea sä primeased $i sà os-päteze pe monahii cäldtori.

Iubea päsärile $i le deprinsese ca la anumitàvreme sä sboare la chilia lui. Când Proterie deschi-dea fereastra, ele intrau in odae $i färd nici o sfialàmâncau hrana pregdtità pentru dânsele. Proteriele lua dupä voe In mând, le netezea $i le da dru-mul $i ele nu se temeau nicidecum de dânsul.Când Proterie mergea la bisericA, paserile Il pe-treceau pând la u$a bisericei, $ezind pe capul $ipe umerii lui, sau sburând imprejurul sdu cu cân-tare veselà. Dupdce Proterie intra in bisericd, pA-sAnIe sburau pe acoperisul bisericei a$teptausä iasà. Indatà ce el se ivea, ele-1 inconjurau dinnou si-1 petreceau inapoi la chilie.

Mai vdzu aici Platon i pe alt monah cuvios,de neam din Rusia Mare, care avea obiceiu sA

www.digibuc.ro

100

dea din cand In când masä la toti cglugärii dirt:ostenelele sale $i le spgla picioarele. In vremea,.când Platon $i Antonie venirg in Trgisteni, frati-mea se indeletnicea cu facerea unei chilii, undelucra impreund cu fratii $i egumenul schitului. PePlaton, din prcind cg nu era tocmai tare, nu-1 luaula Meru in pádure, ci-i dete ascultare la trapezg.Slujirfa la trapezg, Platon observg, cá fiecgruia dinfrati li se da perând insárcinarea sg pre vgteascdmâncare $i sá -he'd pane $i se ternea tare inult casà nu-i vie cumva $i liti rândul la acestea. Dar dece se temea, deaceea nu scapg. Odatg, când totifratii trebuirä sg meargä pentru câteva zile in pd-dure la lucru, egumenul chiemd la sine 13-2 Platonsi-i porunci, ca in acele zile sg ggteascg el rnân-care pentru frati. Platon se ingrozi $i incepu sg.spung egeimenului, cg el niciodatá n'a fácul man-care si nu $tie sg gäteasa

Atunci egumenul Ii dádu pelanga el un Irate,.care trebuea spung ce are de fäcut si cum.Fratele, spunând câte ceva lui Platon, Il lAsä sin-gur $i se duse in pádure. Platon din nestiintd $ide tulburare, incurcá povetele fratelui, uitä ce tre-buea sg facd la inceput, si pe urmg când mânca-rea incepu sà fiarbg, el voi sá o retragá dela foc,dar din stângkie rgsturng oala, isi arse mânele

vársd jos tot ce era in oalg. Cu oftári si la-m-Anti el preggti din nou legume, puse oala la foc $iincepu sg fiarbá altd mâncare. Intre acestea venird-din pgdure fratii si vgzind Ca' prânzul nu e gatase amgrârg foarte tare $i ggtird ei mâncarea. Acea-sta se petrecu nu odatg. insfarsit, dupä multe ne--izbutiri, Platon sg invátä sá facd mâncare. E cu-neputintá de descris bucuria, pe care o incercä el,când frgtimea Il lguda pentru bucatele gAtite de(Mitsui. Acela$ lucru se petrecu $i cu facerea pânii.Când egumenul observá, cg Platon a invgtat cat-

www.digibuc.ro

- 101 -

.,cle cat a face mancare, se hotdra Inv* a-face si pane.

Odatd, cand fratii plecard la pádure sd facdlemne, egumenul chiemd pe un frate, care stia säfacd pane, si-i porunci sä arate lui Platon, cumtrebue sä facd pane, iar lui Platon sà facd toatedupd ardtarea acestui frate. Fratele luiPlaton toate cu deamdruntul, turnd al-A In cazan,ii ardtd covata cu fdina cernutd si oala çu drojdie$ii zise : Dui-Ace se va încàlzi apa, toarnd-o in

toarnd acolo deasemenea si drojdia si frd-mantd bine toate impreund". Dupd acestea fratelese duse in pddure. Rdmanând singur, Platon in-

apa si o turnd In Mind. Dupd ce frdmantào bucatd de vreme, lAgä de samd, cà apd n'aJost destuld pentru fdina din covatd. Neintelegandcà trebuea sd mai Incdlzeased apd, Platon se silisà frdmante toatd fdina si aluatul esi asa de var--tos, hick nu se putea vari degetul inteinsul sifdind tot mai rdmäsese In covatd. Dupd asta Pla--ton Incepu sä tae aluatul cu cutitul bucdtele, sàle presure cu fdind $i sà le batä. Astfel izbuti sànu mai rdmand fdind In covatd. Dupd aceea Pla-ton puse iardsi tot aluatul In covatd $i cu maregreu puse covata pe cuptor, ca astfel aluatul sd-creased mai repede. Totus vremea trecea, daraluatul nu se dospea. Platon incepu sä arunce-lemne In cuptor, dar nici aceasta nu *fa' la ni-mica. Platon nu putea intelege de loc, din cepricind aluatul nu creste, ci stä tare si nemiscat,-ca piatra. Acum trecuse de ameazd. Din pädureveni un fra1e sà afle de e gata panea. Platon cu,oftdri Ii rdspunse, cà aluatul Inca' n'a dospit. Fra-tele luand, eu ajutorul lui Platon, covata de pecuptor, cered aluatul cu mâna si väzu, cd-i tare,ca piatra. Cand Platon îi istorisi cum a pregdtit,el aluatul, fratele zambi $i zise : Ah, nepricepu-

www.digibuc.ro

102

tule ! Când ai vàzut cä apa e putind, trebueamai adaogi apà, sau sA mai iai din -Mind si apoisà främânti. Ei, dar drojdiile le-ai pus ?" Auzindacestea, Platon se rosi tot de rusine si de amd-rAciune. El abea putu sä ráspundà, cd de drojdiea uitat ca pâmântul. Fratele väzind turburarea luipeste mAsurg, nu se puse sA râdä de dânsul, sau

reproseze, ci-i zise : Nu te mâhni ! Vom in-drepta toate numaidecât !" Dupà aceea el incAlziapà, o turnd peste aluat, puse si drojdia si apoiincepu a frAmânta. Explicând lui Platon, ce sàfacA mai departe, fratele se intoarse in pädure.Dupà câtva timp, Platon crezu cal aluatul a cres-cut destul si fácu din el pâni. Dupà aceea tràgândjaratecul din cuptor, care era asa de inferbântat,incât scapara scântei. El vâri pânile In cuptor, in-credintat CA de acum toate au sd iasä bine. Dardin cauza marei ferbinteli, pânele se inegrirà deo-datä si se arserà si deasupra si dedesubt. Sco-tind panile arse din cuptor, Platon astepta cugroazd intoarcerea fratilor. Când fratii venird in-

sfârit si vdzura ce fäcuse el, Platon cázu cu ru-sine la picioarele lor si cu lacrämi isi ceru iertare..Egumenul si fratii nu-i reprosarä, ci luând o pâ-ne, o faierá, dar se väzu ea' nu e bund de nimica.Atunci ei fäcurà mAmAligd i ezurá la masà. PePlaton insä nu-1 mai puserà sà facd pâne. Istori-sind in insemngrile sale despre aceste neizbânziale sale, Paisie adaoge Toate acestea le-amistorisit eu despre mine cu acel scop, ca cei cevin In obstea noastrà sä nu despereze, vàzându-sineindemânarea i nepriceperea lor in unele tre-buri si sä-si aducá aminte, cà cu ajutorul luiDumnezeu si cu sarguintä ei pot sä ajungA aizbuti in orce lucru".

Curând dui-A aceasta veni in Träisteni Mo-nahul Dosoftei din schitul DAlhäuti. Väzând pe

www.digibuc.ro

- 103 -

Platon, Il chiemd la sine si-i zise : Dacd voe$ti sdiprime$ti sfatul meu, eu ti-a$ spune un cuvânt infolosul sufletului tdu". Platon rdspunse, cd cu bu-curie prime$te tot ce-i va spune bdtrAnul. AtunciDosoftei zise : Eu voesc sä te previn, cd invdtd-torul nostru ob$tesc, pdrintele schimonah Vasilie,a .avut un ucenic cu numele Paisie,-"care a muritacum trei ani. Acest ucenic din copildrie crescusepelângd staretul Vasilie $i staretul tinea mult lael. Având nevoe de un preot, el convinsese peucenicul säu sd primeascd preotia inainte de vrA-sta rânduitd pentru aceasta, de$i ucenicul nu do-rea. Când insd ucenicul a murit, staretul a plânsmult dupd el, parte pentrucd $i-a pierdut uceniculcuminte $i bun, iar parte pentrucd s'a lipsit depreotul trebuitor. Curând staretul Vasilie are sdvie aicea, ca sA cerceteze pe frati. Când te vavedea, de build samd va voi sd te ia la dânsul.El va afla prin duhovnicul tdu, de nu ai vreopedicd pentru hirotonie. $i de nu va fi vreo pe-dicA, el te va sfdtui sA te dud sd trde$ti la el $iapoi te va sili sA prime$ti $i preotia. $i dacd-1vei asculta, $i te vei face preot inainte de vrâstarânduitd, atunci tu in tot restul vietii nu vei gdsilini$te pentru con$tiinta ta. Deaceea eu te sfdtuesc :dacd tu nddAjdue$ti sd rdmai credincios canoane-lor biserice$ti, atunci poti sA treci $i sä trde$ti lasfântul nostru pdrinte ; iar dacd nu, atunci potitrece sA trde$ti undeva aiurea p:ind la vrâsta sta-tornicitd pentru preotie, $i dupd aceea sd treci lael". Multdmind bdtrânului Dosoftei pentru pova-tá, Platon îi spuse, cA simtindu-si nevrednicia sa,el ar voi pAndla moarte sA rdmând simplu monah.Auzind aceste cuvinte, bdtr:Inul se bucurd $i zise :Dumnezeu sa-ti ajute frate".

Curând dupd aceasta, inadevdr, veni in schitschimonahul Vasilie. Egumenul schitului $i fratii

www.digibuc.ro

- 104 -

se bucurarä tare mult de aceasta. Staretul isi puseochii pe Platon si dupd câteva zile porunci egu-menului sà intrebe pe Platon, de nu are vreopedicd pentru hirotonie in preot când afld,vreo pedicd desamd nu existd, insärcind" pe egu-men sd sfdtueascd pe Platon s'd treacá la PoianaMdrului spre a trdi acolo. Platon, aducându-siaminte de cuvintele lui Dosoftei, refuzd propune-rea. Pricepând care-i pricina refuzului, staretulVasilie porunci sd se spund lui Platon, ea' el nu-1va sili sd primeascd preotia inainte de vreme. Laaceasta Platon rd'spunse, Ca' el s'a hotdrit in suf-letul sdu, ca nici dupd atingerea vrastei canonicesd nu se hirotoniseascd preot pând la moarte, deoarece nu se crede vrednic de o sarcini asa deinfricosatd si plin'd de rdspundere. Auzind acestea,staretul conteni de a mai insista in propunereasa. Aceastd imprejurare a 5i fost pricina, cd Pla-ton, cum singur scrie despre aceasta, n'a maiavut prilejul sd se ducá cu staretul Vasilie la schi-tul Poiana MArului, desi el dorea aceasta. Curânddupd aceasta staretul pdrdsi schitul Träisteni, pe--trecut de toti fratii.

In vremea aceasta sd rdspândi in schit vesteaimbucurätoare, cd se apropie ieroschimonahulMihail cu ucenicii sdi, printre care se afla 5i prie-tenul lui Platon, Alexei Filevici. Egumenul 5i totifratii din schit grAbird intru intâmpinarea bdtrâ-nului 5i inchinându-se inaintea lui pând'la pämântprimird binecuvântare dela dânsul. Dupd aceeaintrarà cu totii in bisericd 5i sdvârsird acolo ru-gdciunea de multdmire. Dupà mask' Platon, vâ-nând momentul potrivit, chierná la o parte peprietenul sdu si-1 rugd istoriseascd cu amá-runtul, cum a izbutit sd iasä din Patrie. Alexeiistorisi lui Platon urmdtoarele : Dupdce m'amdespärtit de tine 5i mama m'a dus acasä, asupra

www.digibuc.ro

105

mea cäzu asa intristare $i asa urit, Incât m'ambolnävit. Dar nu conteneam a ruga pe Dumnezeusä mä ia din lume, cum va $ti El singur. $i iac5,dupä rânduirea lui Dumnezeu, veni la mine ca sämä cerceteze la boala mea, unul din prietenii meianume Alexei Melis. In tirnpul convorbirii, el imispuse, cä" si el vrea sä se facA monlh. Atunci eum'am bucurat tare mult i 1-am rugat sä vie pelamine mai des. Impreunä cu dânsul ne-am gânditcum sd scäpätn din lume. Dupd sfatul lui, eu aminceput sä ascund de mama tristeta mea i ei Iicdzu tare drag prietenul meu, socotind cä subInraurirea lui am inceput eu sá uit de cAlugärie.Când sosi primdvara, prietenul gäsi un monahcAlgtor $i descoperindu-i aceluia intentia noasträ,II rugd sä ne ajute. Monahul ne sfdtui sä cumpà-rAm o barcä $i fägAdui sä ne ducA cu barca pândla mänästirea Metronisc, care se aflä nu departede Dnipru, in jos pe cursul lui. Acest slat nouäne-a pläcut tare mult.

Dupà aceea am cumpärat barca, ne-am apro-vizionat cu diferite lucruri pentru drum, si ru-gându-ne lui Dumnezeu $i sf. ierarh Nicolae, amplecat la drum. Toate au mers bine $i trecusemacum de Tripoli, când väzurdm pe mal santinelelecari au strigat la noi. Noi ne-am speriat socotindcà ne vor opri. Cu mare fricA am inceput a vâslispre ele, rugindu-ne lui Dumnezeu, ca sä ne fe-reascä de primejdie. Când insä am ajuns la mal,monahul privind la santinele ne zise incetisor :Nu vä temeti, Ca' mi-s cunoscuti !" DupAce noine-am apropiat $i mai mult, atunci si santinelelerecunoscurd pe monahul nostru $i dándu-i bungziva, 1'1 intrebarà unde merge. Monahul räspunse :MA duc pânä" la mitocul niánästirei sf. Chiril, càsunt trimis de egumen sä conduc acolo trebile".Apoi santinelele intrebarà pe monah : Dar cei

www.digibuc.ro

106

din barca ta cine sunt ?" Ace$tia-s scriitoriimei, pe care mi i-a dat egumenul".

In timpul acestui schimb de vorbe, el cinstisantinelele cu rachiu, pe care el 11 luase anume pen-tru asemenea intâmpläri, ba le turnä ate putm$i in vasele lor. Apoi le oferi pâne $i alte lucruride mâncare $i le dddu $i putini bani. Santinelelerämase tare multumite $i ne slobozirà cu pace. Noiinsd multámirgm cu lacrämi lui Dumnezeu, carene scdpase de asemenea primejdie. Dupd câtevazile ajunserdm la locul, unde trebuea sà se sfâr-$eascd drumul nostru pe apà. Acolo am vândutbarca unor locuitori din partea locului, iar noiplecaräm pe uscat spre mänästirea Metroninsc, careacum nu mai era departe. Acolo am fost primiticu dragoste $i ni s'a dat adäpost pârfäla plecareanoastrd in Moldova. Staretul Mihail väzându-ne,se bucurd $i lud asupra sa grija pentru toate tre-buintele noastre trupesti $i duhovnice$ti. La el amintâlnit eu i pe acei $colari din mändstirea Brat-schi, care ne ajutase nouà sA trecem granita Po-loniei. Noi cu totii incepurám sä a$teptdm cu ne-räbdare cAldtoria spre Moldova, ce ne stätea Ina-inte. Insfâr$it ziva mult dorità sosi. PArintele nos-tru sufletesc adunându-ne, ne-a dus la egumenulmänästirei $i multämindu-i pentru ospitalitate, cerupentru sine $i pentru noi blagoslovenie pentrudrum.

Egumenul ne dori din inimä cdldtorie bund.$i noi plecarArn la drum. Cu ajutorul lui Dumne-zeu, sträbdturätn cu bine Ucraina $i am venit inaceastà binecuvântatà tard, in acest sfânt schit alsf. Ierarch Nicolae, fäcätorul de minuni, unde eucu dragoste nespusä te v5d $i pe tine, iubitul meuprieten, $i cu lacrämi multdmesc lui Dumnezeu, carem'a adus sä trdesc cu tine aicea, in acest sf. schit".

Ascultând istorisirea prietenului säu, Platon

www.digibuc.ro

- 107 -

deasemenea multámi lui Dumnezeu cu lacrámi,.care mai presus de a$teptárile lor, le implinisevechea lor dorintd de a trái impreuná, sub con-ducerea incercatului lor párinte duhovnicesc. Maistând putin de vorbg, prietenii se despártirá $iplecä fiecare la ascultarea sa.

Träind In schit impreunä cu prittenul sau, Pla-ton observä cu mirare, c acela, fiind totdeaunaanemic $i slab, acum incepu sä se intáreascd Inputere, incât putea sá indeplineascá cele mai grelemunci : aducea, de pilciä, din pädure barne a$a degrele, Meat Platon se ingrozea. Odatá veni la schitieromonahul Osios din sfântul munte al Atosului.Träind câtva timp In schit i plecând mai departela drum, acest monah uimi pe toti prin cuvintelece spuse la plecare. Luându-si rärnas bun delabátrânul Mihail $i dela frätime, i depártându-secâtiva pa$i de ei, el deodatä se intoarse inapoiprivind pe bátrân, pe frati $i pe cei trei poslu$-nici, cari stäteau mai la o parte de ei, $i anume :pe Alexei Filevici $i pe cei doi prieteni ai lui, dincare pe unul it chiema tot Alexei, iar pe celalaltMihei, Osios zise Cinstiti pärinti $i frati, rämâ-neti cu Dumnezeu ! Rárnâneti cu Dumnezeu $i vOirsfintilor trei coconi !" Auzind aceste cuvinte, stare-tul Mihail spuse celor dimprejur : Luati amintela intelepciunea acestui om. El nu a$a degeaba anumit pe ace$ti trei poslu$nici sfintii trei coconi,ci a avut in vedere literele incepátoare a numelorlor care coincid cu literele incepätoare ale nume-lor celor trei coconi evree$ti din Babilon, care erauAnania, Azaria $i Misail, iar ace$ti de la noi suntAlexei, Alexei i Mihei".

Când apoi veni vremea tunderei In monahisma acestor trei ascultátori, atunci tocmai aceste nu-me li s'au $i dat, pe care le ardtase Osios.

Din ziva sosirii prietenului säu, Platon tot

www.digibuc.ro

108

iinipul a$teptä: nu cumva-i va vorbi acesta de ho-tärdrea luatä de ei $i intdritä cu jurdmânt, de a.se strätnuta impreunä $i a se sprijini unul pe al-tul in lupta monahiceascA ? Dar vremea trecea,Alexei era acum $i imbräcat rasofor, $i totu$i elniciodatd, nici cu un cuvânt nu dAdu a intelegelui Platon despre fdgäduinta clan de ei unul al-tuia. Aceastä tdcere mâhnea $i umplea de mirarepe Platon, dar nici el nu se hotära s pomeneascdlui Alexei de jurämiintul lor, hotärând sà a$teptecu rAbdare ce le va trimite mai departe Domnul.Staretul Mihail avea obiceiu, ca duminicile $i sär-bdtorile, dupd masà, sä iasd din chilia sa, sä $adalângd bisericd pe iarbA verde sub arbori i sä sfä-tueascA cu fratii. Aceste sfaturi aduceau mare man-gâere tuturor. Bdtrânul vorbea despre päzirea po-runcilor evanghelice $i a regulelor biserice$ti, in-credintând pe frati sä nu se lese biruiti de duhulvremii $i de pilda oamenilor, cari träesc färd

lui Dumnezeu". Ci aducd aminte de cu-vintele sf. Vasile cel Mare despre trebuinta de apdstra cu sfintenie toate cele läsate nouà de vechisfinti párinti. De vorbit el vorbea cu multd in-sufletire $i cu lacrimi.

Asemenea sfaturi aveau loc nu numai ziva,ci $i noaptea. Fratii se adunau in acela$ loc, a-proape de bisericA, $i ascultau pe bAträn pânähät cdträ miezul noptii. Impreund cu altii ascultaaceste sfaturi $i Platon $i multumea lui Dumne-zeu, cà l-a adus sd intâlneascA un astfel de bä--trân intelept si incercat. Când sosi postul Ador-mirii Maicei Domnului, staretul tunse rasofor peAlexei Filevici $i pe cei doi prieteni ai sài. Pla-ton se bucurd väzând pe prietenul sdu primindprima treaptd a monahismului.

Curând dupä aceasta egumenul schitului ran-odui pe Platon la o noud ascultare sà pAzeascd

www.digibuc.ro

109

via schitului, care se afla in munte, la departarede un chilometru dela schit. Cu acest prilej el iddadu urmatoarele povete : El poate sa 'parlancepoama cat Ii place, dar mimai dupace a mâncatmacar o bucatica de pane. Egumenul stia, ea' Pla-ton in patria sa nu numai n'a mâncat, dar nicin'a vazut struguri $i deaceea i- a dat asemeneasfat. Folosindu-se de deslegarea data" lui, Platontoed ziva mânca poarnA si se impatimi de ea inasa masurA, incat nu mai voea sä se mai hraneas-CA cu nirnic aka' ceva, $i de aceea la masa numânca. Din aceasta pricina slabi $i-i cázu fata cadupA o boalA oarecare. Abea nurnai dupa culege-rea viei Platon incepu sa manânce cu toti ceialaltila mash' si sä se indrepte ca mai inainte.

IncA inainte de culegerea viei, egumenul muta.pe Platon inteo chilie noua, nu departe de schit,deasupra unui parAu, din care nu se vedea bise-rica. Traind in aceasta chilie, Platon adormi o-datA asa de tare, 'Meat nu auzi clopotul la utre-nie, si aceasta era spre Duminica. Când se trezi$i veni la biserica, afla ea* se citise Evangheliase incepuse citirea canoanelor. De ru$ine Platonnu indrAsni sa intre in biserica, ci plangand a-marnic, se intoarse inapoi la chilia sa. Nu se duseel nici la liturghie $i departându-se putin de chi-lie, $ezu jos $i plângea. Dupd terminarea liturghiei$i sosirea vremei de masa, batrânul Mihail, egu-menul $i frAtimea, observând lipsa lui Platon delabisericä, ceea ce alta data nu se mai intâmplase,.se mirara. Insfarsit batranul Mihail zise : Parinti$i frati, va rog pentru Domnul, mai adAstati pu-tin cu masa, Wand aflam, ce s'a intâmplat cu fra-tele nostru Platon". $i indata trimiserA pe untildintre monahi, $i anume pe Atanasie, scriitorul decarti patristice, la Platon. Atanasie gasind cu mare-greu pe Platon, incepu intrebe, de ce plange-

www.digibuc.ro

- 110 -

Platon nu fu in stare sd spund nici o vorbd, ciIncepu sà plângd si mai tare. Insfarsit dupd multdmângaere, el abia putu spune lui Atanasie

durerei sale. Atanasie din nou incepu sd-1mângâe si sd-1 indemne sA meargd cu dânsul lafrati in schit, cari färd el nu vor sl se aseze lamasd. Platon rdspunse prin lacrämi : Cum sd mergeu la sfintii pdrinti, si cu ce obraz sä mA ark eulor, dupd un pdcat asa de mare, care m'a batjo-corit pe vecie inaintea lui Dumnezeu si a oame-nilor !" Apoi rugä pe Atanasie lese si sd nu-Isileascd sA meargd in schit. Dar Atanaie urmdsd-1 incredinteze si in cele din urrnd Il induplecdsA meargd. Platon merse plangand si când sosiIn schit i vdzu pe bdtrân si pe frati sezind siasteptandu-1 pe clânsul, el cu rusine si cu spairndcdzu la pdmânt si suspina nemângaiat.

Atunci bdtranul, egumenul si fratii, sculan-,du-se, radicard pe Platon $i aflând dela Atanasiepricina lacrämilor lui, incepurd mangie. Apoimultdmind lui Dumnezeu, cd au gdsit pe Platonviu si sdndtos, sezurä la masd si poruncird si luiPlaton sA manance impreund cu ei. Platon insddin pricina marei rusini si a mahnirei, nu putusä mânânce nimic. Abia numai dupá terminareamesei maned putind pane. Când dup.* masd Pla--ton merse la chilie, bdtrânul Mihail, adresandu-sefrdtimei si mai cu samd tineretului, zise Vedetice ravnd si ce durere arzätoare a ardtat acest Va-nn. frate ? Sd vd fie dar de pildä tuturor de sir-guincioase cercetare a pravilei bisericesti ! Nu dinvointd a scdpat el slujba bisericeascd si ati vdzutcat s'a intristat si s'a amArit ! El nici n'a vrut sAmanânce, nici lumina soarelui sA o priveascá demarea durere si zdrobire a inimii ! Rugati-vd sivoi din toatd inima, ca sd vd dea Dumnezeu si

www.digibuc.ro

111

vouä tuturor asemenea rAvnä $i intristare dupäDumnezeu !"

De aici inainte $i pAnAla sfArsitul $ederei salein schit, Platon niciodatd nu s'a mai culcat sädoarrnd in pat, ci dormea sezind pe un scäuna$.

In Octombrie veni la schit schimonahul Onu-frie, din schitul sf. Arhistratig Mihaii, adecA dinschitul Cârnul, care se afla in munti, pe päräulBuzeului insus. Schimonahul Onufrie träise inaintemultà vreme in pustie, apoi in Ungrovlahia prinmuntii cei mad, jar acum träia nu departe de susnumitul schit. El veni sä" vadá pe ieroschimona-hul Mihail, pe egumen $i frätimea.

Acesta istorisi multe despre traiul säu prinmunti, despre frumuseta locului säu, despre aerulcurat al acelui loc i apa lui cea bunà. Prin isto-risirile sale, el stArni in Platon o vie dorintd sätráiascA cu bätrAnul Onufrie in pustia lui. Impre-unä cu Platon se hotdrird sá plece la Cârnul $ialti câtiva monahi tineri. BAtrAnul Mihail le detebinecuvântarea sä se ducA, dar väzind cà ei cutotii erau foarte tined, le dAdu pentru toatä iarnaca povätuitor pe vechiul säu ucenic ieromona-hul Alexa.

Multdmind cu lacrAtni bAtrAnului Mihail pen-tru dragostea lui Orinteascd, precum $i egume-nului pentru ospitalitatea ce le aduse $i luAn-du-0 rAmas bun dela frati, monahii nostril ple-card la drum. Ei merserä prin pdcluri foarte mari,"pdn munti inalti $i väi adânci $i a treia zi ajun-serà la schitul CArnul, unde au fost primiti cudragoste. RugAndu-se dupà obiceiu in bisericA $isdrutAnd sfintele icoane, cälätorii au fost chiematiin trapezä, hiritisiti si mAngAiati. Adoua zi egu-menul schitului le clklu chilie fiecäruia deosebi.Schitul Cârnul avea bisericA de piatrà, intemeeatàde unul din Voevozii Ungrovlahiei. Aerul $i apa

www.digibuc.ro

- 112 -

erau foarte sänAtoase $i ware. Afarà de un iz-vor, care nu ingheta, in schit erau foarte multeizvoarä mArunte cu apd minunat5. Mai era o foartemare livadä de pomi roditori, in care se aflaupanAla cinsprezece soiuri diferite de meri mari,prune dulci i nuci de Valahia. Tipicul schituluiera cel pdiit in schiturile sf. munte Atos : Dumi-nica $i särbdtorile fratii se adunau impreund laslujba bisericeascd. Dupä sfarsitul Liturghiei, os-pätau impreund $i dupd vecernie, si petreceau vre-mea In sfAtuiri duhovnicesti, iar dupà aceea seimpr5stiau pela chiliile lor, unde fiecare isi sävâr-sea pravila sa deosebi.

Petrecand in acest schit, Platon $i tovarásiilui veneau in anumità vreme la ieromonahul Alexa$i acesta cateodatii le citea ceva din cärtile sfin-tilor p: r nti, talcuind senzul celor citite ; jar Cate-odatä atea de vorbA cu ei despre diferite lu-cruri duhovnicesti. Acesta era un bärbat bland,smerit, iubitor de frati, avand darul de a man-gala cu cuvintele sale pand $i inima cea mai in-tristatd. Altädatd el se ducea cu ucenicii sdi lapusnicul Onufrie, care trdea in munte, departe deschit, inteo chilie singuratecd. Drumul spre eltrecea prin minunate päduri, iar chilia lui stäteape sprinceana unui munte, deunde se deschideao priveliste fermeatoare asupra vällor muntilor $ivälcelelor inconjurätoare, acoperite de pAcluri ne-strdbdtute. Mai jos de chilia lui murmura un iz-vora$ limpede ca cristalul, cdträ care el se pogorape trepte ca sà ia ap5.

Bdtranul Onufrie isi petrecea vremea In ru-gdciune, cetire, cantAri de psalmi $i rucodilie, fa"-cand linguri, pdhdrute, talere $i cutii de lemn detei cu mare iscusint5. El era cu mare dar In a dasfaturi : istorisa fratilor despre viata sa in singu-rätate prin munti nesträbätuti, unde el in lunile

www.digibuc.ro

- 113 -

de yard i$i pregAti provizie de hrand pentru toardiarna, deoarece in .curs de opt luni intregi nu pu-tea sd vadà fa-0 de orn. Cu pärintele Alexa vor-bea el mult despre patimile trupesti $i suflete$ti$i despre luptele gândite cele cumplite si färä rà-gaz cu dracii, despre ispitele lor neinchipuite $idespre me$tesugirile lor. Si dacd4.n'ar apära pepoporul sdu Hristos zice el, nu s'ar fi mân-tuit nici unul din sfinti. Dar celce cade cdträ Hris-tos cu credintä $i cu dragoste, cu smerenie $i la-

aceluia i se dau mangled, pace $i bucuriinegräite $i dragoste ferbinte cdträ Dumnezeu..Martori ai acestui lucru sunt lacrämile nefltarnicedin marea dragoste, sdrobire de inimä, smerenie-necontenità lui Hristos, a$a ea din iubire cdtrdDurnnezeu omul devine nesimtitor cAtrd bunurilelumii acesteea."

Ascultând aceste cuvinte ale bAtrânului Onu-frie, Platon din ce in ce mai mult se aprindeade dragostea cAtrd viata pusniceascA. El incepeainteleagd tot mai adânc calea monahiceascä, de-venea din ce in ce mai serios $i mai aspru cu sineinsu$i. Sub irnfluenta simtului acestuia ce-1 coprin-dea tot mai mult, el se depurtà in vre un loc sin-guratec, cddea la pdimânt, se bätea in piept $i culacrämi cerea dela Dumnezeu ajutor, aducându-ifägdduintele sale. In chilia sa, el se dädea la ru-gäciuni ferbinti $i la citirea din cártile sf. Pärinti,cercetându-si zilnic constiinta, tânjind pentru pd-catele $i neputintele sale si punand zilnic inceputindreptdrii sale inaintea lui Dumnezeu.

A$a trdi el cu prietenii sdi in schitul Cârnulcu mare folos sufletesc. Sosi in sfarsit primávara$i se apropiä vara, când deodatd veni dela bdtra-nul Mihail poruncd ieromonahului Alexa sä se in-toarcd acasd. Impreund cu pärintele Alexa plecardla Träisteni $i unii din prietenii lui Platon.

PAISIE 8

www.digibuc.ro

114

Curând dupä asta egumen in schit ajunsä Varto -lomeiu, fratele pusnicului Onufrie, care din aniicopildriei fusese ucenic al bätrânului Stefan, care-träise mai inainte in pärtile Cernigovului. Varto-lomeiu aräta frätimei multi purtare de grip.' $iflea pentru primirea ei o chilie noud mare, undefratii se adunau adesa pentru sfaturi duhovni-,ce$ti, ba câteodatä i pentru masa deob$te. Pri-mävara Platon îi fácu o mica' grädinitá $i pusepatine fasole, bob $i ceapd. Ceapa insä nu se fä-,cu aproape deloc, bobu rodi bine, dar II mâncará-$oarecii, iar fasole Platon strânse o ladd. Platoni$i procurä unelte trebuitoare pentru facerea deungari $i incepu sä deprindá aceastä rucodelie,,dar se ocupa putin cu ea, neavând omul, care sä-1Indemne la aceasta. lernând In schit $i a$teptândvara, Platon cu binecuvântarea egumenului, pleain o nouä cälätorie.

Din nefericire, aici se intrerup insemnärilestaretului Paisie. Judecând dupà câteva locuri dinscrisorile staretulai, putem vedea cá el in acesttimp a fost la mänästirea Na$terei Maicei Dom--nului din Moldova 1) $i deasemenea $i la mänästi-Tea Neamfului. Nu $tim in ce locuri i cât timpa träit in acest timp Platon, dar aträ anul 1746in el prinse rdclácini intentia de a trece la mun-tele Atos. Ce anume 1-a indemnat sä se hotdrascäla acest pas ? Aceasta o aratd el singur, zicAnd cAse temea, ca nu cumva pärintii moldoveni sá-1facá sá primeascd preotia, de care el se inspài-manta pentru inAltimea acestui dar $i pentru ma-rea rdspundere inpreunatd cu el. Ca sá scape dehirotonie, el se hotàrâ sA pAr5sascd Moldova 5ipe iubitii sái povAtuitori duhovnice$ti. Se poatecrede, ea" afará de aceastä pricinä, a mai fost $ialta, care l-a fäcut sá plece la Atos. Cei patru anide $edere a lui Platon In Moldova sub povata

1) Mänästirea Vorona.

www.digibuc.ro

115

bunilor bAtrâni, dAdurä lui Platon In intregimeacea bogätie duhovniceascä, pe care el o puteaprimi aicea. Din toate cele spuse de noi vedem,cà In cursul tuturor acestor ani Platon rämásesetot acelas tânär timid, sfios si putin independent,c um esise din Rusia. El sorbise cu sete povetelebátrânilor asceti, dar el insusi manifesta putináacfiune. Sufletul sAu Insä atinsese acéi grad de ma-turitate al vrâstei sale, când el trebuea sá treacä dinstarea de ucenic tanàr la starea de bärbat inde-pendent. Aceasta Insá el putea sá o atinga numaipe calea unei noi Intreprinderi oarecare duhov--nicesti nouä, care cerea si circumstante externenouä. El simtea In sufletul ski necesitatea de oluptá mai asprá si mai grea, deck felul de via0,pe care o dusese pâná acuma. El avea nevoe

timp oarecare sä fie läsat de sine insusi,ca In luptá singuratecá si independentä cu nepu-iintele sale, sä se poatá Intári duhovniceste si ast-fel din tânár slab si timid, sá devie bärbat puter-nic si incercat, care fiind incercat prin ispite, sàpoatá apoi ajuta $i celor ce se ispitesc.

Muntele Atos färd indoealä atrAgea sufletulsá'u incá" din copilArie, ca un loc sfânt de inaltelupte $i traditii. Dar in copnrie, ideea de Atosfu eclipsatá" in con$tiinta sa de visul peregrinaju-lui si a vietuirei in pustiu impreunA cu prietenulcel de un gand cu clansul, sub conducerea vreu-nui pusnic incercat.

Incercarea nereusità de convetuire cu priete-nul Al exei Filevici ddrAmá visul tineretei sale $i-ipuse in fa-0 chestia unei cAi nouà de viatá. Odatdcu strAmutarea in Moldova se apropia de con$ti-inta lui Platon $i Sfântul Munte. In Moldova sesimtea mai puternic influenta Atosului. Aici Pla-ton pentru intgia oará asculta slujba bisericeasa,sävâr$itä dui-A tipicul Atonului, intâlni monahicáTátori, cari vizitaserá muntele Atos si care po-

www.digibuc.ro

- 116 -

vesteau multe despre el. Toate acestea aträgeatr,cu o deosebità putere sufletul säu spre AtosMuntele Atos Cli traditiile sale seculare, cu natura,luti asprd dar märeatá, cu pildele sale inaltenevointe sihästresti $i cu tezaurile lui de scripturi'patristice se infätisa ochilor lui sufletesti, ca locuLcel mai aträgAtor pentru noul period al vietii sale.Luând in consideratiune toate cele zise, biografulstaretului spune, cu prilejul trecerei sale la Atos,.urmAtoarele Cine poate sä priceapä cAile Dom-

? i sfaturile lui cine le cunoaste ? Prin pro-nia sa DuronezeeascA, El 1-a chiemat din patria.lui, I-a trecut prin diferite fàri, ca el sd-si culea-gl depe acolo prin negot duhovnicesc multa bo--gAtie duhovniceascA, i insfärsit 1-a adus In sfan-tul munte Atos, ca si aicea continuând negotul,.Ina si mai mult sä-si sporeascA bogätia sa du-hovniceascA, ca apoi sA dea si tuturor celor ce vorcAuta la el, povatä duhovniceascg. Domnul I-a fäcutpe dânsul urmAtor Preacuviosului Antonie, care eramalorusian ca si dânsul. Si precum preacuviosulAntonie pribegind, a venit in sfântul munte Atos,.unde a primit si sfântul chip ingeresc si a trAitacolo multi ani, s'a invrednicit de mari daruri du-hovnicesti, si a fost apoi intors in patria sa, caaicea sA sAdeascd si sä imulteascä populatiuneamonahiceascA ; asa si fericitul Paisie, ImbogAtin-du-se cu bogAtie cereascä, s'a Intors acolo, deunde plecase, in Moldova, ca sä inoiascA cinulmonahicesc ce se invechise, ca s InoiascA viatade obste care c5zuse si ca s räsädeascA inteinsafericita ascultare, luminând prin invAtAturile salepe ceice sedeau In intunerecul nestiintei i inte-leptindu-i prin indreptarea sau traducerea din noudin greceste in limba patriei a cdrtilor patristice-si teologice.

SA pgsim darA acum la examinarea acestubperiod insemnat din viata Staretului Paisie.

www.digibuc.ro

PAR TEA III.

1I1ATA S1NGURATECA A STARETULU1 PAIS1EIN ATOS $1 INCEPUTUL COMUNITATEI

CH1NOVIALE. 1746 1763.

S' a ostenit tn rugeiciuni necontenitetnaintea lui Dumnezeu, purtand tn su-flet cuget curat i fiind plM de umi-lintà". Preacuviosul Isaac Sirul, Cuy. 2.

,Se dlidu cu total citirii dumnezeoli-lor Scripturi, silindu-se sä le peitrunde.

ldem.

www.digibuc.ro

Muntele Atos.

CAP. I.

StrNrnutarea lui Platon la Atos, Natura Ato-sului, schiturile si män5stirile lui. TrecutulAtosului. Meritele Atosului in opera culturiiduhovnicegi. Situatia criticA a Atosului pela

jumttatea veacului XVIII.

Cu strdmutarea la Atos, se terminä pentruPlaton viata de ucenic i se incepu periodul asce-tismului independent. Când Platon ajunse la ho-tärârea decizivä de a pleca la Atos, el cutreerátoate imprejurimile, mergind pela tosi bätrânii,cari trdiau acolo, i dela toti 10. luä binecuvântare§i le aduse multämiri cu metanie pentru dragosteace-i arAtaserà §i povetile primite de la ei. 13dtrâniiIl indemnarà sä nu päräseascA schitul, dar încre-dinfându-se cä hotärtrea lui e de neinvins, soco-tirà voea lui Dumnezeu §i fäcând rugl-ciune pentru el, 1'1 läsarä sä plece cu pace.

www.digibuc.ro

-.12D

De astAdatà Platon îi esi de tovaräs dedrum pe ieromonahul Trifon. Ei plecarà la drumnumai cu câtiva gologani de aramd la buzunar.Dar säräcia lor nu-i InspäimântA. In Galati se ur-card pe o corabie, care-i duse la Constantinopol,iar de acolo merserä la Atos. CdlAtoria lor fu in-ceatd si nu tocmai usoarà. Ei avurà de induratmulte necazuri si supárári si din pricina mArii, pecare Platon cAlAtoria intdia oarä, si din pricinafoamei si mai cu samA din pricina turcilor. Darajutati de mila lui Dumnezeu, ajunserá cu binela Atos, la 4 Julie, in ajunul pomenirii Preacuvi-osului Atanasie Atonitul, in al cäruia lavrà se sioprirä ei deocamdatä.

Sfântul munte ! Cât de multe amintiri istoricestârnesc in sufletul crestinului ortodox acestedouà cuvinte ! Muntele impArAtesc i dumnezeesc,cel mai ales dintre toti muntii din lume," cum seexprimä impAratul Alexie Comneanul, incA din celemai vechi timpuri a atras la sine pe pusnicii cres-tini si a devenit centrul culturii duhovnicesti al o-rientului ortodox. Muntele Atos alcAtueste una dincele trei ramuri ale peninsulii Calcidice si anumepe cea dela margina dinspre rgsdrit. Lungimeamuntelui Atos e de 80 km. iar látimea in diferitelocuri e dela 12 pândla 20 km. In capätul de nuazdzi al muntelui se ridicA pAnd dincolo de nouri oindltime uriasà, toatA de marmorA albg. Aceasta sieste muntele Atos, asa de bine cunoscut hied dinanticitatea pAgAnA. Dela el si-a primit numirea si In-treaga ramurA rAsAriteanA a peninsulei Calcidice.InAltimea acestui pisc deasupra niveluluì mArii e depeste 2000 metri. Natura Atosului se distinge prinfrumuseti i variatii minunate. Aproape tot mun-tele, afarA de piscul de miazA zi, este peste totacoperit cu o vegetatie LuxuriantA. Aicea cresclAmâi, portocali, peri, alune i castane, si se cul-

www.digibuc.ro

- 121 -

tivA vita de vie. In chip deosebit e cultivatA coas-ta de fAsárit a muntelui. Pâraele de munte apro-vizioneazd Atosul cu minunatd apä de bAut, iarvânturile de marea tempereazA cAldurile verii. Za-pada cade rar aicea $i nu dureazd multA vreme.

PAseri la Atos sunt putine. Chiar aproapenu-s. Cu toatd frumuseta Atosului, el poartä pe-cetea unui fel de tristetA si chiar a unui aer po-somorât. InAltimea uriasA a muntelui si adâncimeaametitoare a prApAstiilor uimesc prin mdretia lorsi fac ca chiar cAlAtoria pe munte sA fie grea. Cudeosebire e mAreatd si inaccesibild localitatea depe piscul principal al Atosului, asa Cà acolo rarse urcA lnchinAtorii. Pe mAsurA ce urci muntele, cli-matul se schimb5. CAtrA mijlocul muntelui cAlAto-rul nu mai intâlneste lämâi si portocali, iar peculmile muntelui creste pinul si bradul. Iar pisculAtosului e lipsit cu total de vegetatie. Acolo nuse gäseste nici mdcar un mic tufar, ci numai po-doaba Atosului, floricica nevestejitA, a$a zisd aMaicei Domnului, creste pe aceste InAltimi dedeasupra norilor, revArsAnd un minunat miros.De pe vârful Atosului se deschide o privelistefermecAtoare. Se zice, cd la asfintitul soarelui sepoate zAri deacolo chiar Constantinopolul. Nenu-mdratele ostroave ale Arhipelagului se infätiseazáacolo privirilor ca o panoramd plinA de farmec.Spre apus se vede märetul Olimp, pe care a strd-lucit prin viata sa sfântA cuviosul Ioanichie celMare; mai departe în depArtarea albastrA se zA-resc muntii Macedoniei. Iar lanjul lung al culmi-lor Atosului se Intind spre istm ca niste valuriverzi de un rar pitoresc. Si tot muntele ni se in-fAtiseazA ca având chipul crucii, cum a observataceasta IncA sf. Atanasie Atonitul.

Vârful Atosului ni se InfAtiseazA ca o micApiatetd, ocupatA aproape in Intregime de biserica

www.digibuc.ro

- 122 -

cu hramul Schimb5rei la FatA a Domnului. Lum-gimea bisericei e ca de $ase metri. Fiori te cu-prind când privesti din aceastA indltime arm-titoare, de pe marginea stâncii, $i vezi jos, la 2000metri sub picioare, sbuciumându-se marea al-bastrA $i fArA maluri. i iacä pe aceste povarnisuripitore$ti $i pe tArmurile mdrii, tot muntele e sd-manat ca $i cu ni$te stele ce scânteeazd albeatA inmijlocul verdetii, cu numerose mAndstiri, schituri,chilii pusnicesti $i colibe.

Schiturile dela Atos sunt tot mAnAstiri, darse aflä pe mo$ia mAnAstirilor mari i atarná deele. Chiliile sunt mici schitulete sau pur si sim-plu o cash' cu bisericA, apartinâncl mAnAstirilor,unde trdesc mici comunitAti de cAlugdri. Colibilesunt chilii fArA bisericd.

Viata mänAstireascA s'a inceput la Atos dinvechimea indepArtatA. DupA traditie, însui Im-pArAteasa Cerului a sfintit Atosul prin vizita sa.In veacul al 7-a impAratul Constantin Pogonatul,pentru aducerea la indeplinire a hotArirei sino-dului al $aselea ecumenic, care a dispus scoate-rea monahilor prin ora$e $i trimiterea lor lapustiu, trecu in stäpânirea monahilor tot munteleAtos, ca loc foarte potrivit pentru viata cAlugA-reascd1). NumArul monahilor crescu aicea foarte re-pede $i in veacul al zecelea erau acolo 180 demAnAstiri, iar in veacul al 16-a prin toate mAnAs-tirile erau peste optsprezece mii de cAlugAri, fArAa tinea samA de cei de prin schituri, despre careun istoric zice Multimea acelora noi a o numAranu putem, cdci numArul lor numai Dumnezeu$tie". Incd din cele dintâiu timpuri ale populAreisale cu monahi, Atosul se separd inteun fel de

1) Vechii parinti biserice§ti trimit pe calugäri la pustie, ca ceamai potrivith pentru ei. Astazi calugärii sunt scovi din mAnästiridti§i in mahalalele targurilor.

www.digibuc.ro

123

lume deosebitä, pástrânduii toate particularitgtilevremilor Comnenilor $i Paleologilor, ca $i cum arfi fost uitat in pustia sa peninsulg.

Cäutând bine la aceastd lume suigeneris, vomvedea inteinsa multe lucruri stranii $i curioase :pedeoparte szveritatea traditiei, In canoane i ohi-ceiuri ; pedealtal parte o deplinä" neatârnare, cumte mird de se poate întâirii aiurea. Credincios me-nirii sale, Atosul aproape totdeauna a fost ceamai inaltd $coalä a monahismului, pästrAtorul cu-rgeniei credintei si pietàii pentru intrag fa'sgrituiortodox. Aici au venit oameni din toate tärile orto-doxe sa' invete viata monahiceasc6 $i intelepciuneacrestineascà. Dar nu numai viata monasticA, rugà-ciunea, postul si desávarsirea de sine sin gure al-catueau indeletnicirile atonitilor. Un loc de onoareIn viata lor a fost rezervat si indeletnicirilor cAr-turäresti, care in conditiile de traiu de aicea auputut sä se desvolte cu un succes deosebit. Atosula devenit centrul intregei eruditiuni a Sizantuluicrestin. Aparitia mänästirilor slavone pe Atos apus inceput activitàtei de traduceri. Monahii scor-moneau prin biblioteci manuscriptele grece$ti, lecomparau intre ele, le traduceau in limba slavong,,le transcriau In mii de exemplare $i inzestrau cuele nu numai rnángstirile din Atos, ci $i pe celeale Bulgariei, Serbiei, Moldaviei, Valahiei $i Ru-siei. Tot la Atos veneau pentru copierea cgrtilormonahi ru$i ca, de pildg, Sava de Tferi, Dosofteide Pecersca, Iona Ugreischi $i mai ales preacu-viosul Nil Sarschii. In veacul al 16-a a dus dinAtos in Rusia multime de cärti precuviosul Ma-xim Grecul. In vremea patriarhului Nicon, ArsenieSuhanov a dus dela Atos in Rusia vreo cinci sute decArti, printre care erau unele, care atinseserd atun-cea vechimea de o mie de ani. Atosul a aprovi-zionat cu cärti pe episcopii greci, cari au plecati

www.digibuc.ro

124 -

la sinodul din Ferara. Vasilie Grigorovici Bar-schi, cunoscutul cAlAtor prin Orientul crestin, pelajumAtatea veacului XVIII a vAzut bibliotecele Ato-sului si se mirA de bogAtia lor si de raritatea cAr-tilor, ce se puteau gAsi inteinsele. Asa inteo mA-nästire el väzu o psaltire pretioasä si vrednicäde multá laudA, de care monahii de acolo spun,cä ar fi psaltirea lui GurAdeaur, si care nu stimpe ce cale sou cum a dobândit-o el in viata sa sia intrebuintat-o la cetit sau cum a fost scrisá demâna sa, cAci despre aceasta pe paginile ei nu segäseste nici o iscAliturA sau alt semn. Este insItoatä scrisA greceste, cu aur curat, pe pergament,cu scrisoare artisticA si inaintea fiecArei catismeviniete late de trei si patru degete, o teseturá dedesene fAcute din penitA cu aur si vApsele de di-ferite culori de un artist iscusit, cum nu mai estealta asemenea. ToatA cartea e invälitä in nfähramAde mAtasA ca sà nu se päteze, de aceea se parecA este noud si scris6 acum. Si eu spun, CA altácarte asa de frurnoasA n'am vAzut in toate cAlA-toriile mele. Vrednice de lauclA sunt ostenelelecelorce au scris-o si grija pistrAtorilor".

In timpul defatä in bibliotecile Atosului sepAstreazA mai mult ca zece mii de manuscrise, cu,diferit cuprins, care apartin nu numai timpurilorcrestine, ci si celor de dinainte de Hristos. Acestemanuscrise n'au fost incA cercetate si studiate toa-te. Cu toate acestea nu in toate timpurile culturaduhovniceascA si viata asceticA a atins acela$ ni-vel in Atos. Anii, când a venit in Atos staretulPaisie, erau tocmai vremuri de decAdere a vietiiduhovnice$ti din sf. Munte. Biograful staretuluiscrie cu amAraciune, cA In aceia vreme SfântulMunte, unde in vremile de demult infloreau cainteun rai bätrâni duhovniceti I cu ctwiintä sfân-tA nu se mai infdt*azA ca o grädinä

www.digibuc.ro

125

a Edemului... Cäci unde se afla multá sfintenie,.unde toatà lumea, dar mai ales neamul crestinescavea pe cei ce tedeau In muntele acesta dreptstâlp si 1110i-ire a credintei ortodoxe, chipul buneicredinte si a mântuirei, acolo s'a apucat vicleanulsä-si samene neghinele sale". Acelas lucru II spu-ne si Barschi, care aratà si pricinile dediderei :împilàrile turcilor. Mángstirile jäfuite de autori-tàfile au särácit si au intrat In datorii cuneputintä de plätit. Monahii se Imprästiard de prinmänästirile lor si locasurile Infloritoare rämaseráIn voea soartei. 0 altä pricinä a stärei rele a cd-lugärilor slavi a fost raportul dusmänos al greci-lor fatä de ei. Barschi scrie, cà grecii aduserä pe-cAlugärii rusi pânäla aceea, cä ei furà nevoiti s5rátAceascá incoace si Incolo prin munte si dinmunca mânilor lor sä se hräneasd cu mare greusi cu multä amäräciune, dispretuiti de toti. Vulpeleau vizuini si paserile cerului cuiburi, iar rusii nuau unde sä-si plece capul In aceste locuri asa deminunate, singuratice i foarte potrivite pentru via-ta cAlugäreasce. Imprejurgrile amintite aici, pre-cum si alte cauze interne au fäcut, ca pe la ju-mgtatea veacului al XVIII, viata cAlugäreascA InAtos sä se afle intr'o stare dureroas de deckuta._

www.digibuc.ro

Mänästirea Pantocrator din Muntele Atos.

CAP. II.

Sosirea lui Platon la Pantocrator. Boa la grea$1 ins5nMoirea Viata In singurätate.Noua intalnire cu staretul Vasilie $i insemn--tatea el pentru staretul Paisie. Tunderea inmantle. Sosirea lui Visarion $1 viata bor co-munJ. Nauli ucenici al staretului. Strjmu-tarea in chilla sf. Constantin. luiPalsí ?. ca preot. Imultirea frapor. Dobancli.rea chiliei sf. Prooror bi i prefacerea ei Ri schit.

Clevetirea contra lui Pal3ie i cornbalerea el.

Odihnindu-se câteva zile in lavra sf. Atanasie,Platon i tovar4u1 sdu plecard mai departe ladrum spre nord, atre mändstirea Pantocrator, inapropierea cAreia träeau, dui-A cum li se spusese,cAlugäri de neam slavon. Drumul cätre Pantocra-tor era greu präpästios i stâncos. Trebueau sdmeargä prin päduri i sä sufere i de cAldurigrozave, din pricina cdrora se uscase i iarba. Ne-

www.digibuc.ro

- 127 -

cunoscând particu1aritati1e climatului aceluia, cA14-torii nu se pa'zird de influenta vdTámdloare aaerului. Curând dupà esirea din Lavrà ei, dinpricina marei Calduri asudard si asudati se asezaräjos in pddure sd se odihneasch", pe pietrele reci.Apoi bdurd apd rece $i inteo singurd zi se bolnaviràamândoi de frigurile rele ale Atosului. In Pantocra-tor ajunserd bolnavi si acolo cdutarsd pe confratiilor. Aceia se bucurard de consingenii lor si soco-tind c boala lor li se trage dela cdlätoria pemarea, nu dAdurä la inceput atentiune boalei lor,dar când aflard cd ei se bolndviserd in Atos, sesperierd, incredintati fiind cd de bund" samá li seva trage moartea din asta. Cei de gazdà incepurdsg-i frece cu spirt ferbinte $i dupd multe sfortdriabea inviorard pe Platon, dar pe ieromonahulTrifon nu-1 puturd scdpa. El decedà a treia zidupä sosirea sa in mänästire. Pe Platon il siliràsä primeascä hrand contra vointei sale $i sä beavin. Nefiind obisnuit a bea vin, värsä. Atunci dinnou Il silird sá bea vin $i din nou värsä. Acestevársäturi au fost pentru el mântuitoare. Dupä câ-teva zile se indreptä cu desdvarsire, si se asezdintr'o chilie In vecinátatea fratilor. Incetul cu in-cetul Platon fácu cunostintä cu locasurile vecine.El vizia mändstirile de prin prejur si pe sihastrii,dorind sä-$i gäseascà un povätuitor duhovnicesc,care sd cunoascä scrierile sf. Pärinti si care sdträeascä in tkere si sárAcie. Dar un astfel de po-vätuitor el nu putu sá gäseascil si Platon trebuisä trdiascd singuratic Atunci incepu cea mai greavreme din viata lui Platon. Acesta fu un timp deextremä sArácie, de luptd grea cu cugetul, rugd-ciune Infläcáratä si de lacrämi abondente. Patruani teal Platon in aceastä izolare si acesti ani pre-facurd pe timidul i sfiosul monah inteun bärbatexperient $i chibzuit.

www.digibuc.ro

128

Platon isi petrecea vremea in citire neintre-ruptà si in cântare de psalmi, in studierea sf.Scripturi si a operelor sf. Pärinti si in rugdciunedin toatà inima. El se sili sà sddeascd adânc insine smerenia, frângerea de inimä, iubire de Dum-nezeu si de aliroapele, cugetul mortii si altele.Conditiile externe ale traiului säu erau foartegrele. Mai târziu el scria despre acesti ani : Cândeu am venit in sf. Munte din patria mea ortodo-xd, am fost in asa sdrAcie, incat n'am putut säplätesc o datorie de trei parale, pe care le impru-mutasem dela fratele ce venise cu mine. Fatä cuo asemenea särdcie trupeascA, eu träeam numaidin pomanä. Si dacà stintii parinti din neamulslovean, care se aflau in sfântul munte, nu m'arfi ajutat, eu n'as fi putut nici intr'un chip sd träescacolo. De multe ori am umblat descult chiar siiarna, i färä dmasá pe mine, si aceastä stare amea a durat patru ani.

Când se intainpla sà aduc din Lavrà sau dinHilandar la chilia mea cea säräcdcioasä pomana,sau sä car lemne din pgdure, sau sä fac vreo altdmuncal corporalä, atuncea eu trebuea sä stau inpat ca un släbänog câte doual trei zile". Plecânddela chilia sa, Platon niciodatà nu incuea usa,pentrucu in chilia sa nu era nimic alta decât u-nele drti pe care el si le procura din mänästirilebulgare si sârbesti. Asa a halt Platon vreo patruani in pustia sa singurated. La inceputul anului omie sapte sute cinci zeci si sase sosi la Atos bätrânulierotnonah Vasilie, deja cunoscut nouä. Venireala Atos a bdtrânului Vasilie avu o mare inrau-rire asupra lui Platon. Ea dädu o nouà directievietii lui. Bdtranul Vasilie, gäsind pe Platon, aträit la dânsul diva timp si-i dovedi toatä pri-mejdia, la care se expune, träind singuratec. El iiaratd adevärata cale a vietii monahice. El zicea :

www.digibuc.ro

129

Toatä viata monahiceascä se imparte in trekaspecte : intAiu obstea ; al doilea traiul in doi sariin trei, care se chiamä calea de mijloc sau impárgteascä, având averea comunâ, hrana $i imbräcd-mintea comun5, munca comunA, grija comunä des-pre mijloacele de traiu si renuntând in toate lavoea sa, se supun unii altora din dragoste si dintemerea de Dumnezeu ; al treilea aspect pusniciaîii singurätate, potrivitä numai pentru- bärbatii de-sAvârsiti si sfinti. In timpul clef*" insä unia, con-trar scrierilor pärintilor, $i-au näscocit un al pa-trulea aspect sau rânduealä monahiceascd : isi facfiecare chilie unde-i place, trAesc singurateci, pre-ferind fiecare voea sa $i grija independentä pen-tru mijloacele de traiu. La prima vedere ei s'arasärnäna pusnicilor, dar in fapt sunt niste sama-voInici, carki primejduesc propria lor mântuire,.câci ei singuri 0-au inchipuit locuintä $i ei sin-guri se incura in ea, pentrucä $i-au ales un chipde trai, care nu-i dupd talia i dupd mäsura pu-terilor lor. Cine va cerceta cu luare arninte car-tea sf. Grigorie Sinaitul, va gäsi acolo, eh' nu,altà ceva se cheamä samavolnicie, ci tocmai a-cest traiu singuratic si neobstesc. Si chiar ferici-tul bdtrân Nil Sorschi osândea aspru pe aceia, carifiind pätima$i, voeau sä träeascä shigurateci, làu-da foarte mult drumul impärätesc, rândueala $itipicul cäruia se pästreazA in sf. munte al Atosu-lui. Cu toate acestea unii spun : Eu deaceea trä-esc singuratec, ca sä nu supär pe fratele meu $inici eu sä nu fiu supärat de altul,, si ca sd mäferesc de grdirea desartà $i de osândirea altuia".Dar stii tu oare prietene, cd aceste vorbe ale tale

altele asemenea lor mai mult te rusineazá de-cât te indreptätesc ? Pentrucd si pärintii Bisericiiau spus, cä tineretii Ii e de folos sä se plece, iar

PAISIE 9

www.digibuc.ro

130

anândria, párerea prea mare despre sine, vicleniasi altele asemenea ingânfA si fac pe orn trufas.De aceea e mai bine, trAind impreunä cu un Irate,sA cuno$ti slAbiciunea ta $i mAsura ta, sA te cAesti

sA te rogi inaintea Domnului si sA te curAti intoatA ziva prin harul lui Hristos, cleat sA portiin tine trufia si pArerea mare de sineti, sA le do-sesti cu viclenie i sä le hrgnesti cu traiul sin-guratec, ale cArora nici urmele nu li se pot ve--dea, dupd cuvintele ScArarului, din pricina

; càci traiul singuratec aduce nu putinA vAtA-mare celui pAtima$.

DupA cuvântul lui Varsanufie cel Mare, schiv-nicia inainte de vreme este pricinA de mândrie.DacA pe cel slab schivnicia Il duce la mândrie,.atunci in ce se bizue celce indrAsneste la aceastAluptA singuraticA ? Nu e mai bine oare a pástratAcerea in doi sau In trei pe drurnul impArAtesc ?-CAci celce leagA bine cu credinta cugetul sAu $ivointa sa, ca sA trAiascA dupA sfAtuirea cu unfrate, apoi si osteneala lui, si $ederea lui, sävâr$itepotrivit sfAtuirei cu un frate, vor fi ferite de ten-tatiunile protivnicului, care cerne $i scuturA pecelce umbld de capul lui, ca pe ni$te grâu inciur. Insusi aceastá petrecere In viata de obste dupA,porunca Domnului, dà monahului râvnA la tot lu-crul, de$i i se irnpotriveste satana. Aicea n'are lociubirea de sine $i pArtinirea, care dupA soaptelevrA$masului cupriind pe tot celce cautA ale sale,care trAeste singuratec si care trece dela o treabála alta $i dela o grijä la alta. Si In adevAr, In tim-purile neobicinuite de acurn se pot vedea minunila asernenea pusnici. CâtA vreme ei tr5esc In sin-gurAtate $i lucreazA dupA voea lor si pentru sine,el pe fiecare zi lucreazd foarte mult $i nu se in-greueazA ; iar când, alAturându-se la alti frati, eisunt obligati sA lucreze dupA pravilA $i in cursul

www.digibuc.ro

131 -

unei sApt5mâni indeplinesc aceea$ muncä, atunciei se tânguesc : aceasta nou'd ni-i peste putere.

Si qacd li se scade lucru la jumätate, ei tot. zic : $i aceasta ni-i peste putere. SiIi fiind sà l'ai-mureascd pricina acestui lucru, ei zic : munca pen-tru noi in$ine ne dAdea râvnd $i hàrnicie, iar cândlucrdm pentru frati, se ive$te numai decât lenea $icârtirea. Astfel e drept sà spunem, cài tot celceträe$te in viatà de obste cu doi sau trei frati,cliar prin aceastä convietuire se izbAve$te de iu-birea de sine $i trebue numai prin singurà supu-nerea poruncilor lui Hristos sau din dragoste ca-

--trà Domnul sä capete indemn la tot lucrul. $iprecum celce trdeste singuratec lucreazA $i pentrusine din iubirea de sine, a$a $i celce trde$te inobste munce$te pentru Domnul $i din dragosteatre El. Deaceea se $i cuvine ca noi neputincio$ii,tinând calea impdräteascA, sà pdstr5m tkerea indoi sau in trei. Cu chipul acesta $i ispitele le vomevita, $i nici iubirii de sine nu ne vom face robi,si de pkatul samavolniciei vom scApa. In locultuturor acestora vom gAsi o cale inclämânoas'd si ousä" deschisà pentru implinirea poruncilor lui Hris-tos si pentru invätarea unei pricepute slujiri sfin-tite. In singurdtate insä i in pustiu, dupà cuvin-tele sf. Casian, sä nu se hotgrascA nimenea sd seducà, deck doar numai unul, desävârsit, care s'acurätit de orce patimd $i care pand in sfar$it si-a

-fiert toate nedreptAtile sale in viata de obste. Nu-mai unul ca acesta poate sä" se ducA $i acolo $iinch' nu fugind de muncd, ci ca sà-$i doban-deascA dumnezeeasca contemplare $i din dorintadesàvârsità si sfântà de a vedea pe Domnul Dum-nezeu, cdci aceasta numai in singurkate se poateajunge de cei desävârsiti. Dacà insä monahul vaduce cu sine in pustiu patimi nelecuite, acestea

-vor rämânea in el ascunse, dar nu nimicite. Pus-

www.digibuc.ro

- 132 -

nicul deschide numai u$a unei vesele contempläri3prin aceia, care-$ au näravul Indreptat $i leputinta sä vadá luminoasele taine duhovnice$tiIar toti cei ce nu-s au näravul Indreptat $i Z.n pus-tie rämân cu räutatea lor, ba chiar 0 sporesc, $I,cAlugärul numai pand atuncea se pare Ca' are rábdare, câtä vreme nimenea nu vine in atingere cuel. Când insä vine la el cineva, el indatá se rein-toarce la náravul sáu cel vechiu. Atunci din nou,se manifestá patimile ascunse $i ca niste cai ne-infrânati si bueci din pricina $ederei prea inde-lungate, duc foarte repede la präpastie pe call%retul lor. Cáci când noi lepädärn povetele $i sfa-turile fratelui, cresc In noi ierburile sälbatece aleräutätii $i acea umbrä de räbdare, pe care o päs-träm träind impreund cu frätirnea, fie pentru a.avea respect dela ea, sau pentru a evt rusineasi scandalul, acurn, când aceste motive ne maiimpedecá, din pricina negrijei noastre Lispare delanoi. Cáci $i orce sarpe veninos sau fiat-A sälba-tea, când se ascunde inteo pe$terá din pustiusau in bârlogul säu, nu rämâne oare tot rea $ivätämätoare ? Cu toate acestea in acest timp ea nuaduce nimánui vátämare $i nu-si cunoaste insusi-rea sa rea sau buná, cáci inaintea sa nu-i nime--nea, pe cine 1-ar putea musca sau vátama. $i a-ceasta nu depinde de buna dispozitie a $arpelui,ci locul pustiu $i lipsa omului nu-i dau putintasä facá ráu. Când insd gáse$te prilejul sá facà rátr,.el numaidecât sloboade din sine otrava ascunsd

amara lui räutate.A$a $i pentru ceice cautá desávârsirea in pus-

tie, nu le ajunge ssá se mânie numai pe oameni :-eu mi-aduc aminte decând.träiam in pustie, ea' mámâniam tare $i pe un lemn, care era prea grossau prea subtire pentru lucru, $i pe toporul rátr,care nu fala bine crengile, $i pe cremen,!a, care:

www.digibuc.ro

133

tzand eram gräbit, nu da repede scantei, din carepricina scos din fire, blestämam nu numai fäp-Aura nelnsufletita, ci $i pe diavolul.

Deaceea pentru atingerea desaVarsirii nu e,destul numai sä nu trae$ti cu oamenii. Caci daca<noi nu vom dobandi rabdare In noi In$ine, noine dreptam mania si asupra lucrurilor neinsufle-tite $i mute adesa din cele mai de nimica pri-.cini. S. Ion Scararul zice : cine sufere de vr'e oboala sufleteasca si trece la pusnicie $i ia asupra$,votul täcerei, acela se aseamAna cu celce se arun-Ca' in adancul märii $i nu stie sa inoate, ci se

:bizue in vreo scandurä, care sa-1 ducä cu bine laCelce se luptä cu necurätia sa, la acela

vine la vremea ei tacerea, daca are povatuitor ;-caci singuratatea cere -Ode ingereasca ; iar pe dealta parte täcerea pe cei neincercati Ii doboarg.Nu te abate, zice Eclesiastul, nici la dreapta, nici

stânga, ci mergi pe drumul irnpärAtesc. Calea-de mijioc multora le-a fost de folos, dar de celsinguratic e vai, cAci de cade in somn, sau in le-nevire, sau in disperare n'are cine sd-1 ridice sis5.-1 sprijine. larà unde stint doi sau trei adunatiIn numele Meu, acolo sunt si Eu In mijlocul lor,a zis Domnul. Eu am cunoscut oameni cari pe-treceau in tácere, ca paserea In cusd, $i cari deintristare si ciudd cârteau impotriva lor inse$i, ca$i cum s'ar fi afiat lângd ei unul care i-ar fi amdrit.Pe unii ca acestia i-am sfdtuit sd nu mai $add InsingurAtate, ca sa nu ajunga din oameni draci.Unii socot Ca' drumul de mijloc constä in aceea,ca sä trdiasca nu In obste, ci fiecare In chilia sa,aproape sau departe, $i din and in cand sä seadune toti la sfat. Dar aceasta nu-i asa, nu-i asa.

'Orce petrecere neobsteasca aproape sau departeNor fi chilii, iar nu mäsura caii de mijloc, ci acesta,este traiu pusnicesc $i lupta singurateca cu dracii.

www.digibuc.ro

- 134 -

In asemenea petrecere $i in vechime $i astäzi7o mare multime de luptätori au fost infrânti. Deaceea $i poruncesc sfintii sä träim in doi sau intrei ob$te$te, ca supunându-ne unii altora in fricalui Dumnezeu, sà ne cunoa$tem neputinta. Cândse Intovärà$esc doi pentru viatà obsteascd $i punintre ei Invoealä ca orce fapta sufl,Aeascd sau tru-peascä sa' o inceapà numai dupäi puterea lor sidin absolutd trebuinfá, iar nu de prisos $i ne lavreme, $i mai ales dupà socotinta sfintilor pärinti,$i când unul dintre ei va pune gând sä facA unlucru, sà spunk' aceasta fratelui säu, iar acela vagäsi cA acel lucru este nelatimp sau deprisosnu se va invoi ; fratele acesta insä väzând jude-cata lui dreaptd i nestäruind in pärerea sa, nuva fi aceasta o renuntare la vointa sa ? Sau pe dealibi parte : când cel de al doilea väzând cà celdintâiu a gândit un lucru bun $i se va invoi cujudecata lui, nu renuntd oare prin aceasta la vo-inta sa ? Nu se supune oare propunerei primuluifrate ? Si astfel in orce treabg $i intreprindere-unul sau altul din frati prin renuntarea la voeasa se deprinde reciproc la viata cea bunä, avândcredintä tare $i hotärirea de a socoti ca marecâ$tig pentru sufletul ski totdeauna, când vreunuldin ei in vreo treabd are a-si täea voea sa fatdde fratele säu, dacg din aceasta nu rezultá vreoprimejdie pentru suflet $i vreo violare a porun-cilor Domnului. Iar dacA vreodatä din nebägarede sarnd va $i adea unul din ei in pácatul de ase apära cu pärtinire si cu multd vorbärie, iar apoirecunoaste aceasta drept o adere a sufletuluisdu $i va alerga la Dumnezeu $i la fratele SäU cupocäintä, atunci va dobândi ertare prin darul celputernic al lui Hristos, cAci ca un om a azut, darse $i scoalà, neturburându-se nicidecurn. Acesta.

www.digibuc.ro

- 135 -

$i este drumul cel Impárátesc, iar nu acela de a,träi fiecare deosebi".

Lámurirea Cali monahice$ti, data' de bátrânuiVasilie, a avut o importantd decisivd pentru Pla-ton si dAdu o noud directie vietii lui. Dupd ru-gámintea lui Platon, bátrânul II tunse in cinulcálugäresc cu mantie, dându-i numele de Paisie.La trei luni dupá tunderea lui Paisie in mantie,veni la el din Moldovlahia un monah tânár, anu-me Visarion. Acesta trecând pe la multi pusnicidin Atos $i negásindu-$i printre ei povátuitor $istaret, veni in cele din urmd la Paisie si incepucu lacrdmi sd- 1 roage dea povete pentru mântuirea sufletului $i arate un povátuitor incer-cat in viata duhovniceascd. Oftând adânc, Paisieincepu a plânge $i tácând putin, rugându-se ingând, zise : Frate, tu ma' sileti sá vorbesc des-pre niste lucruri triste si-mi pricinue$ti durerisufletului meu. $i eu, ca $i tine, cu mare râvnámi-am cAutat povátuitor $i nu am gásit. Din aceastápricind am incercat $i incerc hied o mare durere.Iaca de ce te compätimesc, vázindu-te cuprins deo mare intristare si-ti voi spune numai putine lu-cruri, dupd slaba mea pricepere. Mântuirea sufle-tului, de care md intrebi tu, nu poate fi dobân-dità färä un bun $i adevárat povátuitor, care sisingur sd se sileascá a träi dupd poruncile luiDumnezeu $i potrivit cu cuvântul Domnului carezice : cel ce va face $i va inväta, acela mare seva chiema.

Si in adevär, cum ai putea conduce pe cinevape calea, pe care tu n'ai umblat ? Trebue ca tu

te lupti pânála sânge contra tuturor is-pitelor $i patimilor suflete$ti $i trupesti, sà biru-esti cu ajutorul lui Hristos poftele $i mânia, sàvindeci prin smerenie $i rugáciune puterea cuge-tátoare a sufletului de nebunie $i mândrie, sä in-

www.digibuc.ro

136

vingi iubirea de plAceri, iubirea de slavä $i iubireade argint i toate celelalte patimi rele, având inaceastä luptà de povätuitor i cgläuzd pe Domnulnostril Iisus Hristos, du/A cum se spune : când afost scos lisus in Pustie, atunci El prin post, sme-renie, saracie, priveghere $i rugAciune i prin cu-vintele Scripturilor Sfinte a invins pe satanaprin aceasta a pus cununa biruintei pe capul firiinoastre, invätându-ne $i dându-ne putere sä" bi-rruim pe diavolul. 5i celce in toate acestea va urmacu smerenie $i cu dragoste Domnului säu, i vaprimi dela El slujba de a vindeca $i alte suflete$i a le povätui la poruncile Domnului, acela odatdcu acestea va primi dela Domnul, pentru smere-nia sa, $i putere sä birueascá amintitele patimi.5i când el va atinge aceasta, când dupd darul luiHristos va strAluci inteinsul asemenea har al Du-hului lui Dumnezeu, atunci el va fi in stare säarate si ucenicului säu cu fapta fdrà amägire toateporuncile lui Hristos $i toate virtutile, $i mai cusamd cele mai insemnate dinteinsele : smerenia,blândeta, sdräcia pentru Hristos, indelunga räb-dare, in toate milostenie dupd putere, dragosteferbinte cAträ Dumnezeu $i iubire nefkarnicd c'd-trà." aproapele, din care se na$te adevárata chib-zuintä duhovniceascà.

Un astfel de pováluitor adevkat va invka $ipe ucenicul ski sä-$i pund sufletul pentru toateporuncile lui Hristos. Si ucenicul vázind $i auzinddela povdtuitorul sdu toate cele ardtate mai sus

urmându-i cu credintà si cu dragoste, poate cuajutorul lui Dumnezeu s'a" implineascä sfaturile po-vátuitorului, sä prop4ascA in poruncile lui Hris-tos $i sA dobandeascä mântuirea.

,,Iatä fratele meu, ce f el de povätuitor trebuesà ne gäsim noi. Dar vai, noi träim in vremurinenorocite $i aceastá sárAcie duhovniceascä au

www.digibuc.ro

137

predzut-o cu duhul sfintii $i purtátorii de Dum-nezeu párintii nostri si din mild cdtrá noi $i pen--tru intárirea noastrá ne-au prevenit despre ea inscrierile lor. Astfel dumnezeescul Simeon, noulTeo log, zice : Mai ales in vremea noastra suntputini de aceia, cari ar putea sä posteascä bine $i maiales sä vindece sufletele cugetätoare. A pázi pos-tul i privegherea, a pästra chipul de dinafará al.evlaviei, unia tot mai pot, ba pot multi i cu cu-vântul a povátui, dar a atinge aceea, ca prin sme-renie i plâns necontenit sà-5i tae patimile lor $ia dobândi virtutile, de ace$tia sunt putini". Afaráde aceasta cuviosul Simeon recurge $i la sf. Pd-rinti, cari zic : Celce voe$te sá tae patimile sale,acela cu plângere le tae, $i cine vrea sä" dobân-deasc5 virtutile prin plans le dobândeste".

De aici e limpede, cà acel. monah, care nuplânge toatd ziva, nu tae nici patimile sale, nicivirtutile nu le dobândeste $i nu poate fi pärtasnici unor daruri. Cáci una este virtutea si altadarurile. Acela$ lucru II spune $i pärintele celmai apropiat de noi, luceafärul Rusiei, P. C. NilSorschi, care studiind cu luare arninte dumneze-e$tile Scripturi si observând nenorocita stare delucruri din vremea sa si nepurtarea de grijä aoamenilor, dà in precuvântarea cdrtii sale astfelde räspuns celor dornici de mântuire : Se cuvinenurnaidecât sä cäutäm cii cea mai mare ostenealdun povätuitor cunoscátor ; dacd un asemenea po-vätuitor nu se gäseste, atunci sfintii r drinti ne po-runcesc sä luAm invätäturi din Dumnezeeasca Scrip--turä $i din invátäturile purtätorilor de Dumnezeupärinti, dupá insusi cuvântul Mântuitorului, carea zis: cercetati Scripturile si yeti afla in ele viatavesnia. $i desi P. C. Nil zice : aceasta numaiîn ce priveste rugáciunea mintii, dar nevoea de aavea un povätuitor iscusit se simte nu mai putin

www.digibuc.ro

- 138 -si In lupta cu patimile rele si la Implinirea po-runcilor dumnezeesti.

Asa darA fratele meu, din toate cele expusemai sus se vede, cA noi avem cea nitai mare nevoesA invAtAm cu smerenie si cu lacrätni ziva i noap-tea din scripturile dumnezeesti si din cele ale pA-rintilor si sfdtuindu-ne cu râvnitorii cei de un gândcu noi i cu pàrintii cei mai bätrâni, sA ne de-prindem a implini poruncile lui Dunmezeu si aurma pilda sf. pärintilor nostrii, si numai asa, prinmila lui Dumnezeu i cu sâlinta noasträ, vom pu-tea atinge mântuirea".

Ascultând cuvântarea lui Paisie, Visarion cäzula picioarele lui i incepu sAl roage cu lacrAmisA-I printeascA la el ca ucenic. Paisie fu adâncturburat de aceastA rugAciune. El ar fi dorit siinsusi a se face ucenic, dacä ar fi putut sà- si gà-seascà un povAtuitor incercat. De aceea el refuzAhotäritor de a primi pe Visarion. Visarion rugAnecurmat trei zile pe Paisie sà-i ingAclue a trAi cudinsul. Miscat in fine de lacrAmile i smerenialui Visarion, Paisie cecIA si se invoi sA-1 primeascAla dânsul, dar nu ca ucenic, ci ca prieten ca sAmeargA impreunA pe calea de mijloc, descoperindunul altuia voea lui Dumnezeu, dupA pricepereaIn ale Scripturii ce li-o va da Dumnezeu fiecAruia,indernnându-se unul pe altul la implinirea porun-cilor durnnezeesti si la tot binele, tAindu-si voeaunul fatä de altul, supunându-se unul altuia intoate cele folositoare pen tru suflet, având un suf-let si o dorintd si toate cele de trebuintA obsteste.

Invoindu-se astfel, ei incepurA sA-si lucrezeimpreunA mântuirea. i atunci se implini dorintade totdeatma a lui Paisie despre traiul cu un fratede un cuget eu crinsul in dragoste si ascultarereciproa. lar de povAtuitor i cAlAuzA a lor ei a-

www.digibuc.ro

- 139 -

veau Sfânta Scripturd $i invAtAtura sfintilor pà-rinti.

Astfel ei incepurd sà trAeascd in pace adânc5,arzind cu duhul in fiecare zi, punând un nou in-ceput desvoltArei lor duhovnicesti. Dupd trecereaa patru ani, incepurd sd se alipeascd de ei noinevoitori, cari doreau sA trdeascd sub povata luiPaisie. Paisie refuzd indelung, spuind, CA a povd-tui pe alOi este treaba celor mai desdvarsiti, cariau biruit patimile, iar el e $i neputincios, si plinde patimi. Totusi biruit de rugdmintile lor nes-fârsite, cum $i de stdruintile fratelui Visarion, cares'a dovedit a fi foarte iubitor de frati, Paisie ceddsi contra vointei sale incepu sà primeascA conve-tuitori, bizuindu-se pe pronia cea atotputernicA alui Dumnezeu. Când se alipi la el Partenie i Che-sarie, china de mai inainte deveni strâmtd pentrutuspatru si se ivi nevoia de-a avea o adoua chilie,care a si fost cumpAratd nu departe de ceilaltä.Când numdrul fratilor crescu pândla opt, se ivitrebuinta de a dobândi chilia sf. Constantin cu bi-seriCA, care se afla la depArtare ca de cloud svâr-lituri de piatrA dela cea dintdiu.

Primii ucenici ai lui Paisie au fost din Mol-dovlahia si pravila bisericeascd o sAvarsau in limbavalahd. Când insä au trecut la chilia sf. Constan-tin, incepurA sd vie frati de neam slavon si se a-dunard insfarsit doisprezece oameni valahi $i cincislavi. Atunci au inceput sA citeascd i sd cânteslujba in bisericA in cloud limbi : in limba vaiahdsi slavd. Traiul lor era foarte greu. Despre acea-sta insusi staretul Paisie povesteste astfel : Cu so-sirea iernii, neavand unde sA ne plecAm capu, deoarece nu aveam chilii, am inceput singuri sA nefacem la sf. Constantin cinci chilii. Si cine-$ poateinchipui nevoia noastrA ce o am indurat timp depatru luni, fAra inaltAminte $i fArd cama$i, lu-

www.digibuc.ro

- 140 -

,crând aproape toatA iarna la chilii si &hind lut$i petre ? AfarA de aceasta, când sosea Duminicasau vreo sArbAtoare, In loc de odihnA alergam pdnmAndstiri dupl milostenie, aproape goi sau nu-mai In zdrente, tremuránd de frig. Atunci din pri-cina nevoei cumplite $i a marelor ostenele, adesa

-fratii venind sara, cAdeau ca morti $i adormeaufärd sA mAnânce. In asemenea nevointe ale noas-tre adesa $i pravila rämânea ne fAcutd $i In locde PavecernitA eu porunceam sA se citeascA numaiMilueste-mA Dumnezeule i Crezul $i asa treceam.sA dormim. Dar nici atuncia nn lAsam Utrenia, cidupa puterile noastre citeam : câte odatA trei ca-tisme, iar altAdatä $i mai multe. Iar in loc de cea-suri, punem Paraclisul Maici Domnului, iar altA-.datA citeam i ciasurile. Si ce voi mai zice : pen-tru extrema noastrA sArAcie, am vrut sà ne risi-pim cu totii, dacá preaînduratul Hristos nu ne-arfi intArit prin darul sAu In smerenie $i rAbdare,In dragostea cea cAtrá Dumnezeu $i unul cAtrAaltul, dupd porunca Domnului sA rAbdám si prinaceasta sA biruim toate ostenelele noastre. Cu tre-cerea timpului se ivi mare nevoe de preot $i deduhovnic. SfAtuindu-se între ei, fratii intepurd sAroage pe staretul lor sA fie pentru ei $i preot $iduhovnic. Paisie nici nu voi sA audd de aceasta,spunand cd din pricina asta el $i din Moldova a-fugit.

Dar cu cat se lepAda el mai mult, cu atatmai vartos II rugau fratii cu lacrAmi, cAzind lapicioarele lui $i-i puneau Inainte multe motive te-meinice ale dorintei lor. Dar mai ales ziceau, cAspovedindu-se la duhovnici streini, li se dau sfa-turi, care nu se potriveau cu cele ce le da staretullor, din care pricinA sunt foarte ImpArtiti cu cu-getul lor. La rugAmintile fratilor se alAturarg $i,unii din pArintii bdtrani din Atos. Ei sfAtuirA pe

www.digibuc.ro

141

Paisie sä nu refuze, cáci aceasta i se poate socotfdrept neascultare. Ei Ii ziceau : ,,Cum poti tu sáinveti pe frati sä asculte si sä-si tae voea, cândtu nu faci aceasta, ci respingi rugämintile cu la-crárni a atâtor oameni ? Vádit lucru, cá tu iti iu-be$ti vointa ta si-ti crezi mintii tale mai mult de-cat vorbele celor mai bátrâni ca tine si cu aniicu mintea. Oare tu nu 5tH la ce a dat nastereeascultarea ?" Auzind aceste cuvinte si vázindu-

se strâns din toate pärtile, Paisie se supuse do-rintei obstesti si zise cu lacrámi : Fie voea luiDuirmezeu!" Hirotonia lui Paisie s'a sávArsit îranul 1758, când era in vrâstä de 36 ani. De a-tunci staretul Paisie deveni slujitorul sfintit al lo-casului sán si duhovnicul fratilor ce se strânseserdimprejurul ; si multámitä acestui fapt, legätu-rile duhovnicesti dintre el si ei devenirá $i maistrânse. In fine, si chilia sf. Constantin ajunsestrâmtá pentru frátimea care sporea meren. Atuncicu sfat obstesc si cu invoirea tuturor párintele Pa-isie ceru mänästirei Pantocrator o chilie veche sipustie a sf. Prooroc Hie si se apucard sä o ino-eascá. Cu ajutorul câtorva donatori si prin muncá grea cu propriile lor mâni fratii fácurá bise-rica, ograda, trapeza, pitária, bucátäria, casa deoaspeti si seisprence chilii toate de piatrá. A-duserá apá in schit. Párintele Paisie credea sá nuaibd in schit mai mult de 15 cálugäri. Deaceiamärgini si chiliile la numárul de 16. Dela chiliasf. Constantin schitul sf. Me era la depärtare dejumátate de ceas cu piciorul. El era situat inteunloc inalt $i pitoresc. Dupd spusele unuia din CA-

schitul este asezat pe o caná foarte fru-moasä de pe malul márii. Localitatea e pustie.Din trei párti nord, aspus si sud schitul e in-conjurat de munti inalti, acoperit cu verdeatá ves-nicá, páduri i tufisuri. Spre räsárit vederea la.

www.digibuc.ro

- 142 -

Anarea, e cu totul deschisA i foarte pitoreasa.Chiar pe tàrm se vede mänáStirea greceascA Pan-tocrator. Mai departe la o del-Ai-tare foarte marese zäresc insulele märei Egeea, iar spre apus $imiazànoapte se intinde lantul cu omät vesnic almuntilor Macedoniei. Schitul sf. Die e departe de<drutnurile mari. In el domneste liniste $i tkereperpetuA, care inlesneste tare mult monahilor sd.ducd o viatà concentratà i nedistrasä. Aerul ai-cea e foarte curat i sändtos. PAmântul bun $iclimatul cald dau toatà posibilitatea de a cultivatoate soiurile de pomi roditori. Viile dau recoltebogate $i vinurile bisericesti ies foarte bune. In.asemenea conditiuni externe foarte prielnice pä-rintele Paisie puse inceputul obstei sale. Când

-toate erau gata, fratii se stramutard In schit cumare bucurie, proslävind pe Dumnezeu, care abinevoit sä le ingàdue a trece dela calea mijlociela viata de obste. Si staretul, $i fratii nAddjduiaus5 se linisteascA cu totul in noul loca$ de vietuireal lor, dar de fapt nu fu asa. Vestea despre viataband a pusnicilor se läti peste tot sf. munte. Simulti, venind in schit $i väzând in toate buna"rânduealà, evlavie sincerà si tinuta fratilor in bi-sericd plind de frica lui Dumnezeu, citirea $i can-tarea dulce, infrânarea In cuvânt, podoaba sfintelorslujbe, iar inafard de bisericA lucru manual cusmerenie si in tkere, pace statornicA intre frati,dragostea reciprocA $i tAerea voei sale, supunere

-fatä de staret, unità cu credintà si iubire, iar dinpartea staretului milá pArinteascd atre fiii s'ai du-hovnicesti, in slujbe o preciziune bine chibzuità,in neputinte $i la toate nevoile trupesti compAti-mire nefdtarnic5 càtre toti incepurd $i ei s5 do-reascA a se alätura la frAtimea schitului $i rugaupe staretul cu laceämi ferbinti sa" nu-i respingà,dela sine, ceeace el, de$i contra vointei, primi

www.digibuc.ro

143

bizuindu-se pe pronia dumnezeeascA, chiar se bu-cura de o a$a râvnA ferbinte pentru mântuire.

Si cum chiliile curând incepurA sA nu mai fiedeajuns pentru fratii din nou veniti, apoi unii a-dunându-se ate doi $i trei la un loc, i$ fAcurAchilii, ca ldstunii cuiburi, jos pe Find zidul depiaträ, fericiti cà staretul nu-i depArteazA dela ob-$tea lui. ToatA frätimea se indeletnicea sirguincioscu lucru manual $i insu$ staretul ostenea la lucrude linguri, iar noptile le petrecea in citit $i pres-crierea cArtilor sf. PArinti, sacrificând pentru somnnu mai mult de 3 ceasuri In 24 de ore. Numärulcelorce veneau la dânsul, parte pentru sfaturi, partepentru spovedanie, cre$tea mereu. Inchinätorii eraua$a de multi, hick frAtimei nu-i mai rdmânea vremesà vorbeascA cu staretul, din care pricinA unii dinei chiar cârteau contra lui. Intre altii it vizita $ipatriarhul Serafim, care era retras in Pantocrator,$i sfAtuea indelung cu dânsul, de oarece Il aveafiu de duhovnicie. Decateva ori pe an Patriarhul

conducAtorii mändstirei Pantocrator 1'1 poftea pePaisie in mänästirea lor sd-1 vadä $i sA slujascdacolo In biserica cea mare dumnezeeasca Litur-ghie. Staretul slujea in limba greacd tArA gräbire

cu evlavie, stropindu-$i fata cu : cAciniciodatA in toatá viata sa el nu putu sluji sf. Li-turghie fArA lacrAmi. Patriarhul insä dupAce as-culta slujba lui, zicea cu lacrdmi : SlavA. Tie, Doam-ne, slavd Tie !" $i toti ceice stäteau in altar, vA-zind pe staretul Paisie asorbit cu totul de sf. sluj-bA, cu fata transfiguratä $i plângând, abea putânddin pricina lacrAmilor sA rosteascA vosglasurile,rAmâneau pânA intru atAta de mi$cati, incAt nuputeau nici mAcar sA mai stea In altar din pricinalacrAmilor, d e$ind deacolo, se mirau de haruldumnezeesc, care era peste acest orn. Astfel crescu$i se intAri imprejurul staretului Paisie ob$tea frà-

www.digibuc.ro

144

tascA si se lätea inrâurirea lui cea bunk' si slavalui peste tot Atosul.

Dar In acelas timp se ivied i vr5smasi impo-triva staretului, cari pismueau slava lui, sau itbänuiau, Ca' nu pgzeste pravila bisericeascä. Pin-tre acestia se afla si un oare care staret Ata-nasie dintre moldoveni, care träia cu ucenicii säiin schitul Capsocaliva : bärbat cuvios $i râvnitorpentru credintä, dar nu destul de informat asu-pra invätuturii i felului de viatá a lui Paisie.Invinuirile râclicate de Atanasie contra lui Paisie,erau urmätoarele : cà Paisie violeazd $i mic$urea-zd pravila de rugäciuni, statornicità de Bisericäpentru monahi ; Ca' tâlcueste gresit scrierile sLGrigorie Sinaitul ; cà nu se rapoartd dupà rându-iala pdrintelui säu duhovnicesc ; Ca' se aseamänäpapei dela Roma, care cu vorha recunoaste porun-cile Biseriricei, iar cu fapta ; e calcA, cä a pus Inlocu pravilei hisericesti pe a sa proprie ; cä vederätdciri la greci ; opreste de a da a natemei pe ere-tici, zicând cä acest drept ?I au numai episcopii; càse raporteazä cu incredere la manuscriptele gre-ce$ti $i in locueste pravila bisericeascA cu rugäciu-nea lui lisus. Atanasie indemnd pe Paisie sá se po-cAiascA si sä nu se despartä de obiceiul obstesc alsfântului Munte.

Toate aceste invinuiri staretul Atanasie le-aexpus Inteo epistolä deosebità, trimisA de el luiPaisie. Primind epistola lui Atanasie, Paisie a ci-tit-o in fata fràimii i apoi a arAtat o pkinte-lui säu duhovnicesc. Impreund cu pdrintele sktduhovnicesc se duse el la duhovnicii sobornicesticei mai bâtrâni, care examinând epistola lui Ata-nasie, noruncird lui Paisie sä scrie räspuns la ea$i sädemasce invinuirile nedrepte ale lui Atanasie $idacd acesta nu-s va recunoaste vina sa $i nu seva cài, ei hotärârà sä-1 mustre pe fatä la soborul

www.digibuc.ro

145

intregului Munte Atos. Indeplinind porunca duhov-nicilor, straretul Paisie scrise lui;Atanasie räspun-sul in 14 capitole, in care combdtu toate învinui-rile lui. In scrisoarea sa Paisie intre altele scriaurmätoarele despre citirea scrierilor sf. Pärinti :Te rog parinte, päraseste cugetul tdu desert sizadarnic de a nu citi cärtile sf. Párinti. Eu laudviata voasträ si fericesc nevointele voastre si iaufolos dela petrecerea voasträ. Dar la toate nevoin-tele voastre e de trebuintä si judecata, e de tre-buinta si mintea, ca sä nu fie zadarnicd toatä os-teneala voasträ. De aceea dacd vrei sà te mântu-esti insut si sä arati si ucenicilor tgio calea

împlinirea poruncilor lui Hristos, careduce la Impärätia cerurilor, atunci lipeste-te cutot sufletul tdu de invätätura cdrtilor. Ea, im-preund cu cererea de povete dela duhovnicii is-cusiti, va fi si tie, si ucenicilor täi dascál nemin-cinos, indreptându-vd pe calea mântuirii. Altmin-trelea e cu neputintä sà te mântuesti. Sf. loanGurädeaur zice : nimenea nu se poate mântui, denu se va Indulci adesa cu citiri duhovnicesti,Si sf. Vasilie cel Mare zice : staretul sä invete pefrati dupa întelesul sf. Scripturi, iar de nu va faceasa, atunci el va fi martor mincinos a lui Dum-nezeu si fur de cele sfinte. $i marele AtanasieSinaitul zice : In toate, ate noi grdim si facem,trebue sä avem adeverire din sf. Scripturà ; Alt-mintrelea amägiti de näscociri omenesti, rätdcimdela calea cea adeväratä si cddem In präpastia pe-irii. $i aiurea : Avem nevoe ca cu fricä si cu dra-goste sä invätäm din dumnezeeasca Scripturà sisä ne desteptAm pe noi insine si unul pe altul prinamintirea cuvântului lui Dumnezeu. Asa ne invatäsi toti sfintii, indemnându-ne sä citim cu sirguin-tà si râvnd cártile. $i sa nu zici pärinte, cà ajunge-

PAISIE

www.digibuc.ro

- 146 -

una sau douä cArti pentru edificarea sufletului.Doar nici albina nu adunA mierea din o floare

sau doug, ci din multe. Asa si pe celce cite$tecArtile sfinfilor IDAHO, una Il 'My* credinta saudreapta cugetare ; alta Ii vorbe$te de tAcere si ru-gAciune ; alta îi spune de ascultare, smerenieräbdare, alta ii propovedue$te iubirea cdtrd Dum-nezeu $i aproapele, in scurt vorbind, din multecArti patristice, omul Inv* viata evanghelicA".

Vorbind apoi de prescurtarea pravilei, stare-ul istoriseste viata sa cea dela inceput peste

mäsurä de grea, când el câte douä si trei zile zAceaca tin paraletic, nefiind In stare sd indeplineascApravila dupA tipic. Toate acestea, zise Paisie, eule-am märturisit párintelui meu duhovnicesc si laalfi duhovnici bdtrâni. Pdrintelui meu duhovnicesci-am zis : de oarece eu, din pricina släbiciuniimele peste mäsurA, nu pot duce pravila, de aceiacugetul imi zice sä mä intorc in Rusia. Duhovni-cul ins5 intArindu-mA, mi-a zis : nu fiule, nu teduce din sf. Munte ; unde te-a claiemat Dumne-zeu, acolo fA rAbdare putin, Implinind voea luiDumnezeu. lar Pravila fd-o cât poti. Dar multd-meste totdeauna lui Dumnezeu i Domnul nu teva ldsa. Insusi multumirea ta cea intru neputintesi nevoe ti se va socoti fie dela Dumnezeu dreptpravilà." 51 dupA povata lui mi-am finut mica meapravilA si am trAit bucurându-mä $i multumind luiDumnezeu Intru neputinta mea, rugandu-mA in-durArii Lui, ca sA mä intäreascA pânä la sfársitulviefii mele sA träesc In acest munte al Atosului".

Si la toate celelalte invinuiri ale lui Atanasie,Paisie a dat rAspunsuri temeinice. RAspunsul luiPaisie a produs o puternicA impresie asupra luiAtanasie, el îi recunoscu nedreptatea sa, se cäi

venind la staret, isi ceru iertare. Paisie cu bu-curie iertA pe Atanasie i Intre ei se statornici opace deplinä.

www.digibuc.ro

Schitul sf. lije in sf. Munte.

CAP. III.

Temelurile duhovnicesti ale Comunitni lui Pa-isle. Felurile de nevoinp ctlugäreascä : pus-

calea de milloc si viata de obste.Temeturile yield c5lug'gresti ascultarea, sErA-cia, iubirea frätascä. Realizarea acestor te-meluri monahice In comunitatea starefului Paisie.

Sä facem cuno$tintd mai deaproape cu teme-iurile cAlugäre$ti ale comunitOtii lui Paisie din sf.Munte. Noi avem putinta de a le cunoa$te delaînsui staretul Paisie, din scrisoarea lui Care prie--tenul $i ucenicul sat iereul Dimitrie; scrisä" In Mai1766. In aceastä scrisoare se manifestä vädit influ-nta bätrânului schimonah Vasilie asupra lui Pa-

isie. El scrie : SO tii iubite prietene, cA DuhulSfânt prin sfintii pärinti a impärtit viata cAlugä-Teaseä In trei cinuri sau rânduele : In petreceresingurateck pusniceasc5 ; In vietuire Impreund a

www.digibuc.ro

doi sau trei fati de un cuget, $i in viata de ob$te-Cinul pusnicesc cere indepArtarea de oameni

In pustie, cu punerea ngclejdei de mâtuirea sufle-tului s5u, de hran5, de hainä $i de toate nevoiletrupe$ti numai In Dumnezeu. Numai pe el singurpusnicul trebue sd-1 aibd $i ajutor al säu, $i man-giitor in lupta sa $i in neputintele sale suflete$ti$i trupe$ti, instreinându-se de orce mângâere lu-meascä pentru dragostea lui Dumnezeu. Convietui-rea cu unul sau doi frati de un gand trebue sà"se sävâr$eascä sub povata unui bätrân experientin ale sf. Scripturi $i in viata duhovniceascA, cd-ruia ucenicii sunt datori supunere deplinA $i as-cultare. Iar viata ob$teasc5, care dupà cuvântulsf. Vasilie cel Mare, incepe dela vietuirea impre-ung, dupd pilda Mântuitorului $i apostolilor Lufa nu mai putin de 12 frati $i poate creste Orala un numAr mare de frati, cari pot apartineachiar la mai multe naçii, constä in aceea, ca totifratii, adunati in numele lui Hristos, sä aibá unsuflet, o inim5, un cuget $i o dorintà de a lucraimpreun5 pentru Domnul prin implinirea dumne-zee$tilor lui porunci, $i de a purta sarcina unulaltuia, supuindu-se unul altuia intru frica lui Dum-nezeu, având in fruntea obstei lor un staret $i po-v5tuitor, o cApetenie a m5n5stirei, priceput in tâl-cuirea sf. Scripturi $i capabil de a povAtui si cwcuvântul $i cu fapta. Acestui povátuitor fratii da-toresc supunere ca insu$i Domnului, prin tgereadesävâr$ità a vointei lor .$i a hot5ririlor lor, adicAintru nimic neimpotrivindu-se poruncilor lui $i In-vätAturii lui, dac5 acestea vor fi conforme cu poruncile dumnezee$ti $i qu inv5t5tura sf.

In toate aceste feluri de viatd calugäreascá,ca unele ce sunt statornicite de Duhul sfânt,multi sf. párinti au bineplAcut lui Dumnezeu, austrälucit ca soarele prin daruri duhovnice$ti $fne-au läsat inalte pilde de urmat. $i despre toate

www.digibuc.ro

- 1-49

.aceste trei feluri de viatà cAlugäreascg avem màr-turie limpede In sf. Scripturá. Care insä din aces--te trei feluri de monahism trebue de preferat fatäde celelalte. Mare le dascAl al vietii calugäre$ti,preacuviosul loan ScArarul dà sfat celorce pleacdodin lume la monahism sä nu se abatà nici la dreap-ta, nici la stânga, ci sä meargä pe calea ceacireaptä. El zice, cä vietuirea singuraticd in pustie-cere tärie ingereascl $i noul incepätor, cu deose-bire biruit de patimile suflete$ti a mâniei $i mân--driei, a zavistiei $i ingâmfärii, sä nu indräsneascáa face nici un pas spre vietuirea In pustie, ca sà."nu cadä In aiurirea mintii. In acela$ timp prea--cuviosul loan ScArarul nu sfAtue;te a intra nici Inviata de ob$te, nu pentrucA ea nu-i folositoare, cipentrucd ea cere o mare räbdare. Dar e mult maibine a merge pe calea itnpäräteascá, adecA a aveavietuire cu unul sau doi frati sub conducerea unuibdtrân. Astfel de vietuire are acea indemânare,cä ea nu cere räbdare prea mare, ca viata de,o13$te, $i-i mai veselä decât pusnicia. Pe aceastäcale de mijloc ai a te supune numai bätrânului $ila unul sau doi impreund vietuitori. lar in ob$tetrebue sä te supui nu numai staretului tgu, ci in-tregei frätimi pânä la cel din urmä om $i sä" su-feri de la ei certäri, repro$uri, ocári $i tot felulde ispite; sh." fii praf $i cenu$ä sub picioarele tu-turor $i, ca un rob curnpärat pe bani, sä." sluje$ti-tuturor cu smerenie $i cu fried de Dumnezeu, särabzi fàrà cârtire orce lipsuri de mâncare $i im-bräcäminte. Amestecarea acestor feluri de vietuire

trecerea inainte de vreme la pustie duce lacele mai nenorocite urmäri.

Cel ce leapädä rândueala a$ázatä de Dum-nezeu $i In loc sä Inv* in ob$te sfânta ascultare,prin care se dobândeste adevärata smerenie, care(duce la izbävirea de patimi, celce pleaca in pus-

www.digibuc.ro

150

tie alege viefuirea singuratecA $i tá'cut5, seexpune prin indrAsneala sa mâniei lui Dumnezea

asemenea unui o$tean neincercat, nedeprins fiind .in viata de ob$te i ne$tiind s6 tie In mânile salesabia cea duhovniceascA $i totu$ indfásne$te a fugide o$tenii incercafi ai lui Hristos $i sà." intre sin-guratec in luptá cu ved$ma$ii sái drAce$ti, in locde biruintä dobânde$te, prin Ing5duirea lui Dum-nezeu, infrângere, cade Inaintea vrAma$ilorcurând ajunge s4 fie pierdut prin ei. Toate aces-tea II ajung, pentrucA el calchl rândueala a$ezatáde Dumnezeu, pe care a statornicit-o insus lisusHristos prin preacurata sa viatá cea In trup, $i Inloc ca s'a" pAtimeascA cu Hristos In ob$te, indräs-ne$te In mândria sa sA se râdice deodatà pe cru-cea lui Hristos, alegându-$i viefuirea in pustie ina-inte de a fi trecut prin cea deobste. Deaceea el de-vine nu pustnic, ci un ràzvrätit i ca rezultat alunei astfel de pusnicii indärAtnice nu urmeazA unbine, ci numai o mândrie diavolicà. Insfâr$it, isto-ria monahisrnului ne arat5, cà prin o astfel devietuire incApáfinatá" $i fàrà rânduea15, o multimede monahi $i In vechime $i In timpurile mai dinurrnd s'au pierdut ; fiind ademeniti de diavolulintunecafi la minte de el, ei singuri s'au Uds primfelurite $i cumplite patimi, de care sA ne izbA-veascá pre noi pre tofi Hristos cu harul sAu.

Cu totul altmintrelea se prezintä viata acelorarcari merg cu supunere $i linite pe calea rândue-lei statornicite de Dumnezeu a vietei monahice.._In temelia acestei rânduele se aflà adeväratul pornal viefii, cel de Dumnezeu skill, sfânta ascultare..

Nutrindu-se cu roadele acestui porn, cei noiincepâtori $i slabi, prin lepädarea de sine, $i re-nuntarea 4esAvar$it4 la vointa lot!, scapà de moarte.

orge Inpmea14. dace.asgg, care-s. de ne1010.turat pentrtt cei Inc4p4tinafi: Via# in ob$te sfân*

www.digibuc.ro

151

ascultare inteinsa, care este rádácina adev5rateivieti cálugäre$ti, a a$ezat- o pe pámânt pentru oa-meni ins4 Hristos Mântuitorul, dându-le $i pildávie a unei astfel de vieti obstesti in persoana sa$i a celor 12 apostoli, cari s'au supus in totuldumnezeestilor lui porunci. Dumnezecasca ascul-tare este virtutea de apetenie a puterilor cerestiale ingerilor.

Tot ea a fost $i temelia vietei celei fericitea celor dintâi oameni in rai i când ea in urmäa fost pierdutá de oameni, Fiul lui Dumnezeu prinnemärginita sa iubire de oameni $i indurare ainoit prin sine si a restatornicit aceastä virtute,fácându-se ascultátor Párintelui ski celui cerescpândla moarte, iar moartea de cruce. Prin asculta-rea sa El a vindecat neascultarea noastrá si a des-chis tuturor celorce cred cu adevárat inteinsul $ise supun poruncilor lui usile impgrätiei cerurilor.Urmând Domnului, in Biserica primard opt mii decrestini trdeau obste$te, nesocotind nimic al ski,ci având toate deobste $i pentru o astfel de vie-tuire ei s'au invrednicit sá dobandeascd un sufletsi o inimá. Tot in astfel de viatá de obste aupetrecut $i vechii cuviosi párinti ai no$trii pretu-tindenea i in lavre $i prin monastiri, povátuin-du-se de rândueala statornicità prin gura lui Hris-tos de sf. Vasilie cel Mare, $i au strálucit maimult decát soarele.

Nici un altfel de vietuire, in afard de cea deobste cu f ericita ascultare, nu aduce omului a$apropd$ire, nu-1 izbáve$te a$a curând de toate pa-timile trupe$ti $i suflete$ti ; multdmità smereniei,care se na$te din fericita ascultare $i duce pe ornla starea lui curati cea dintru inceput, Inoind in-teinsul chipul $i asemlnarea lui Dumnezeu, rein-torcându-i darul lui Dumnezeu, dobandit in stbotez, comunicându-i deasemenea $i celelalte da.

www.digibuc.ro

152

turi, cArora pentru ascultarea sa se face Ortasdupà darul lui Dumnezeu adeväratul ascultator,ceeace el si singur prin simtul sAu duhovnicescpoate simti necontenit. Petrecereain viata deobstea fratilor adunati in numele lui Hristos, ordruineam sau natie ar apartine, Ii uneste asa de tareprin dragoste reciproa, incât toti ajung un trupsi membre unul altuia, având un singur cap peHristos, arzind de dragostea cea cAtrà Dumnezeu,cea cAted staretul lor si cea unul cAtrà altul, a-vând toti cu Ufl gând si cu un suflet o singuràtintá de a implini cu sirguintà poruncile luiDumnezeu, indemnându-se unul pe altul la aceasta,supunându-se unul altuia, purtând sarcinile unulaltuia, fiind stàpân unul altuia si in acelas timp

slugi. In numele acestei iubiri adevärate si detoti impIrtäsite, ei se fac urmátori ai vietii înseDomnului, a sfintilor sdi apostoli si ai sfintilorlui ingeri, supunându-se In toate duhovnicesculuilor pärinte, märturisindu-i lui toate tainele inimiilor, primind cuvintele si poruncile lui ca din gura luiDumnezeu, privind la voinja i cugetul lor, care-sprotivnice vointii duhovnicescului lor pärinte, ca lao haind necuratg, disprejuindu-le, blestámându-le silepädându-le departe de ei, si ocolindule ca o is-pad diavoleascA, temându-se de ele ca de ghienafocului si rugând necontenit pe Dumnezeu, ca Elcu harul sdu ssa"-i izbáveascä de aceastd povard sisä le ajute a se intoarce cu toatd inima la Orin-tele lor, ca copilul la mama sa si sá-i urmeze Intoate, ca oile dupd 'Astor si s'a" i se suputià caoala olarului säu. Aceastà dumnezeeascä ascultare,find rädäcina si temelia orcdrei vieji càlugAresti,este legatä strâns cu viata de obste, cum e begatsufletul de trup 5i una färä alta nu poate exista.Ascultarea este scara cea mai scurtä Card cer, a-vând numai o treaptd täerea voei, si celce apu-

www.digibuc.ro

153

pe scara aceasta se urea' repede la cer. lar cel-ce cade din ascultare, cade dela Dumnezeu si dincer, cum adeveresc asta lAmurit purtAtorii de Dum-nezeu pArintii no$trii".

Acestea sunt terneiurile din sf. PArinti ale mo-nahismului, pe care staretul Paisie $i-a intemeiat co-munitatea sa alugAreasa. Ele se reduc la sAra-cia deplinA $i ascultarea neconditionatd. In ce mA-surA aceste temeiuri s'au InrAdAcinat In comuni-tatea sa, in aceastA privinta gAsim in aceea$ scri-soare a staretului Paisie urmAtorul räspuns : ,,Incomunitatea noastrA nimenea n'are nimic al sAupropriu a$a, Meat nimAnui din frati nici prin mintenu-i trece insu$asa ceva, ca al säu propriu,cAci ei sunt incredintati cA aceasta-i calea lui IudavânzAtorul. Tot cel primit in comunitate, e dator,ca $i averea sa, de o are, $i toate lucrurile salepând la cele mai mici, e dator sA le puna la pi-cioarele staretului $i a soborului, sa le dea Dom-nului, $i impreunA cu ele $i pe sine cu suflet $itrup sA se häräzascd sfintei ascultAri chiar pândla moarte. FArà aceastA conditie nimenea nu poateintra in comunitate.

A doua conditie indispensabilä pentru primi-rea in comunitatate este tderea propriei vointe $ipropiului gind $i pAzirea In totul a ascultdrii. PA-zind cu tárie aceste doud conditiuni de temelieale ob$tei noastre noi ne silim sA pazim exact $itoate celelalte rânCluele ale vietii de obste. Iubimpe Domnul $i pentru dragostea cea cAtrA dânsulnepretuind nicidecum bucuriile lume$ti, fra tii aulepAdat toate $i luAudu-$i crucea, au urmat dupADomnul. Ei se silesc sal poarte sarcinile unul al-tuia, sA iaibä un suflet si o mimA, sd se indemneunul pe altul la fapte bune, sd se intreacd unulpe altul in credintd si dragostea atrA staretul lor.Vdzind acestea, mA bucur cu sufletul cu lacrAmi

www.digibuc.ro

154

multumesc lui Dumnezeu, ca El m'a InvrednicitsA vdd astfel de robi ai SAi si sA trdesc impre-und cu ei si sA mA mângâi de vederea fetii bor.,AdevArat, nu toti in comunitatea noasträ au atinsdeopotrivA mAsura vrâstei duhovnicesti, dar aceas-ta nici nu se poate altmintrelea : unii, i acestiasunt cei mai multi, si-au omorât cu desávârsirevoea si cugetul lor, supuindu.se in toate mie sifratilor, sufAr cu rAbdare si jignirile, $i mustrdrile,si tot felul de ispite si incd cu asa bucurie, ca sicum s'ar fi invrednicit de o mare mild dumneze-eased% Ei necontenit sunt plini in inima lor demustrare de sine $i se socot mai I'M decât toti simai nevrednici. Altii, si acestia incA nu sunt pu-tini, cad si se scoald, gresesc $i se pocdesc i desicu greu, sufär musträrile si ispitele, dar se silescsi nu rdmân de cei dintäi, ci se roagA cu cdldurdlui Dumnezeu sA le trimitA ajutor. Insfârsit, suntsi de aceea, dar acestia-s puini, cari nu pot delocsA mAnânce mâncare vârtoasd, adecd sd sufere curAbdare mustrArile si ispitele.

Acestia au nevoe ca sA fie nutriti cu laptelemilii iubirii de oameni si a indulgentii, pand vorajunge si ei la cuvenita vrastd duhovniceascä arAbdärei. Slábiciunile si neajunsurile lor ei se si-lesc sA le implineascd cu dorinta lor sincerd demântuire si cu necontenita pArerere de rAu. Cutoatd deosebirea lor in ce priveste vrâsta duhov-niceascd, fratii toti sunt deopotrivd pAtrunsi dedorinta de a se tine tare de poruncile dumneze-esti, fiind reciproc legati cu legäturile nedeslegateale dragostei dumnezeesti. Pentru aceastá iubirede mântuirea lor vesnicA, ei cu märinimie si cu re-cunostintä cAträ Dumnezeu, sufär lipsa necontenitäde toate, puindu-si toatä nIdejdea numai in in-durarea lui Dunmezeu".

0 astfel de dispozitie sufleteascA inalt1 a co-

www.digibuc.ro

- 155 -

muniatii lui Paisie n'ar fi fost cu putintä, dacänu i-ar fi dat el Insu$i pildà $i nu ar fi insufle-tit-o prin nemärginita lui dragoste. Am o necon-tenità intristare $i durere de inim5, scrie el Inaceea$i scrisoare, cu ce obraz mà voi infäti$a eula infrico$atul JudecAtor, la infrico$ata lui jude-catà, ca sA dau ti-ispuns de atâtea suflete ale fra-tilor, cari s'au predat in ascultarea mea, când eunu-s in stare sA dau samA nici de ticAlosul meusuflet, când \Id In toate cele suflete$ti ale meleslAbiciune $i neputintà $i când nici cu o faptà bundnu pot servi de pildà, cum cere datoria mea. DupdDumnezeu i Maica Domnului, eu de$i nevrednic,am nAdejde de mântuire numai in rugdciunile fra-tilor ce vetuesc cu mine $i nu desperez, cà iasupra sufletului meu se va revdrsa indurareadumnezeeascä ! Iar dacd nu, ci prin judecata dreap-td a lui Dumnezeu voi fi osândit la muna ve$nicAdupá faptele mele, apoi fie binecuvântat Dumne-zeu, pentru cà sunt vrednic de aceasta din pricinanegrijei mele pentru dumnezee$tile lui porunci.

Numai pentru un lucru Il rog eu pururea, caEl, dui-A indurarea sa $i pentru putina mea oste-nealà, pe care eu am pus-o $i o pun pentru fratiice s'au strâns in numele lui, numai acea milà sàmiarate, ca precum s'a invrednicit bogatul dinEvanghelie sà vadd pe LazAr in sinurile lui A-vraam, sà vAel $i eu pe fiii mei duhovnice$ti ade-vdratii robi ai lui Hristos, In Impgrätia lui ceacereascd. Si aceasta ar ajunge pentru mine in locde orce tisplatà.

www.digibuc.ro

CAP. IV.

Ostenelele cärturäresti ale lui Paisie In AtOs.Pricina, care I-a fäcut sä se Indeletniceascä cudeosebit zel cu studiul carfilor sfinte. Adu-narea $1 Studierea cärfilor patristice In limbaslavonä. Lipsa de traduceri slavone a cärtilorpatristice. Cautarea $1 dobandirea de originalegrece$ti $1 Inceputul studiului lor. Stramuta-rea vremelnica In manästirea Simon Petru.Imposibilitatea Mmänerei mai departe la Atos$1 hotärirea de a se stedmuta cu toll fratii In

Moldova.

In invätätura sa despre viata calugAreascA $iin organizarea comunitätei monahice, staretul Pai-sie s'a condus de scrierile sfintilor pärinti ai Bi-sericei. Dar la inceput el a cAutat mult $i färd re-zultat o cAlduzä vie In persoana vreunui bà-trân. Când eu am plecat din lume, poveste$tePaisie, cu râvna ferbinte de a lucra neobositpentru monahism, nu m'am invrednicit la incepu-tul calugariei mele sä am dela cineva nici macaro urinä de judecatä, povatä $i sfat drept $i sä-nätos $i conform cu invätätura sf. Pärinti, despreaceea, cum $i deunde sä incep eu, neincercatulnoul incepator, biata mea cAlugärie ? Mezându-mäinteo mänästire din pustie, unde din mila lui

www.digibuc.ro

Dumnezeu m'am invrednicit s4 capàt si Inceputulcinului cAlug5resc, n'am auzit acolo dela nimeneao lärnurire cum se cade de ce este ascultarea, cu cescop si In ce senz este ea ránduitä si ce foloscuprinde ea in sine pentru ascultAtor.

Nici egumenul mAdAstirii, nici nasul rneu, numi-au dat In aceastä privintd nici o povatä. CA-lugArindu-mg fArä nici o cercare anterioarà, ei màlAsarà s'd trAesc fàrà nici o cdlAuzire duhovniceas-cd. WAtrânul, care m'a luat sub mantie, mai tedindin mänästire, dupä cálugArirea mea numai o sap-01-nand, s'a dus nu se stie unde, zicându-mi cândsi-a luat rAmas bun : frate, tu esti invAtat, trAes-te cum te-a povgui Dumnezeu!" Rämânând cao oaie fArà p5stor, am inceput i eu sA rAtAcescin dreapta i in stânga, cgutând pentru sufletulmeu folos, inteleptire si pace, dar n'am Osit, a-fard de doi bAtrâni : Vasilie si Mihail, dela caream primit si povete cdlugAresti si mare folos su-fletesc, dar cu care n'am putut rdmânea, de oareceInd temeam s'A nu fiu hirotonit preot. Astfel amajuns eu insfârsit la limanul cel lin si neinvolbu-rat al sf. Munte, da'clAjduind cA mkar aicea voldobândi oarecare bucurii pentru sufletul meu_Dar si aicea am gäsit eu putini frati de ai nostril,care sá cunoasa sf. Scripturä, adec5 stiutori decarte. Negäsindu-mi eälätiza dorità de sufle-tul meu, m'am asezat pentru o vreme inteo chiliesinguratecg, si läsându-tnä In voea lui Durnnezeu,,am inceput sA citesc ate putin scrierile sf. PArinti,primindu-le dela binefäcàtorii mei, monahii sirbisi bulgari. Aceste cdrti le-am citit cu mare luareaminte. Citind aceste carti, am vkut, ca in oglindä,de unde trebuea sA incep eu biata mea cAlugärie:atunci am inteles de ce mare dar dumnezeesc amfost lipsit eu, nefiind sub ascultare la un povA-suitor duhovnicesc si neauzind dela nimenea po-

www.digibuc.ro

158

vete despre acest lucru. Am priceput cá nefericitamea petrecere a$a zicAnd in tkere nu era dupàputerile mele si csá aceasta-i de talia celor desä-vâr$iti i scutiti de patimi. Nedumerindu-mä cesà fac i cui sä mä incrednintez spre ascultare,eram trist si plângeam, cum plânge un copil dui-Amama ce i-a murit".

Din acest timp staretul Paisie cu o deosebi-râvnä a inceput sà citeascä literatura patristic5.

Adevitrat, $i mai inainte, Ina In copilärie fiind,lui Ii pläcea sä citeasca scrierile sf. Pärinti, daratunci el le citea färä sä se aprofundeze In amä-runtimi $i in subtilitätile intelesului lor, multämin-du-se cu intelesul ce de sine cAdea sub price-perea lui. Acum insä, fata cu studierea amäruntità

neintreruptä a cartilor acestora, cand cAuta nunumai edificare pentru sine, ci $i regule cum säorganizeze viata cälugäreascä, el observä In tra-ducerile slave multe erori, care se cereau controlate§i indreptate. Si atunci inaintea sa se deschisä oproblemä nou i Insemnatä, de a se ocupa cu re-vizuirea tecstului slavon al cArtilor sr. Pärinticu indreptarea lui dupà putere, curätindu-1 de lo-curile intunecoase $i neIntelese.

lath' ce ne spune el singur de inceputul in-dreptärilor fäcute de El in traducerile slave alecirtilor patristice : Pecând träiam eu incä in sf.-munte al Atosului, scrie Paisie in scrisoarea sacAtra Arhimandritul Teodosie, egumenul Sähäs-,triei sf. Sofronie, atuncea cunoscând bine dininvätätura i poruncile purtätorilor de Dumnezeupärintii no$trii, Ca' povätuitorul frätimei nu se cu-vine sä invete $i se dea povete dupä prici pereamintii lui $i numai dupg socotinta sa, ci trebuesä se tie de intelesul drept $i adevärat al dum-nezee$tilor scripturi, cum Inv* purtätori'l deDumnezeu pärinti, dascAlii a toatä lumea, precum

www.digibuc.ro

- 159 -

$i inválâtorii $i povâtuitorii vietii monahice$ti, lu-minati de harul sf. Duh, $tiind pe lângA aceasta

putina mea pricepere, si ternându-rnA ca nucumva din pricina neiscusintii mele sä nu cad sieu insumi ca un orb in groapâ, si sà" nu ducacolo $i pe altii, de aceea m'am hotärit sA iauca temeiu nezdruncinat a toatá inatätura i po-vata adeváratd Dumnezeeasca Scripturá a Vechiu-lui $i Noului Testament $i tâlcuirea ei adevAratäde harul sf. Duh, adecd Inválâtura purtàtorilor deDumnezeu pArinti, invgtätorii $i dasalii a toatälumea $i povdtuitorii vietii monahice, sf. soboar5

toate canoanele apostolice, sobornicesti $i alesf. PArinti pe care le tine sfânta soborniceasca siapostoleascd Bisericg a RAsgritului, precum $i toateporuncile $i regulele ei. Toate acestea eu le-amprimit ca o cAlâtizA pentru mine $i pentru frati,ca si eu insumi si fratii cari trAesc cu mine, fo-losindu-ne de toate acestea cu ajutorul dumne-zeescului har, sà" nu ne abatem cu nimic dela in-telesul sdndtos $i curat, sobornicesc al sf. Bisericiorto doxe.

Mai intâiu de toate am inceput cu sarguintd$i cu ajutorul lui Dumnezeu sä adun cu maregreutate $i cheltuealä cdrtile sf. Pdrinti, care In-v*" despre ascultare $i trezvie, despre luarea a-minte i rugAciune. Unele din ele eu le-am pres-scris cu mânile mele ; pe altele le-am cumpgratcu bani dobânditi prin munca mea pentru nevoilenoastre, fAcând economie la mâncare $i haine. Noicumpäram amintitele cdrti ale sf. Pgrinti scrise inlimba slavond $i ne uitam la ele ca la o comoaràcereascd, trimis5 de Dumnezeu de sus. Dui-A ceinsä eu le-am citit cu râvnA in curs de multi ani,am bägat de samA cd in foarte multe locuri dinele se intâlnesc lucruri neintelese, iar in allele segäsesc i obscuritäti gramaticale, de$i eu le citi-

www.digibuc.ro

lo

sem si le rgscitisem cu toatd luarea aminte, atuncinumai singur Dumnezeu stie ce tristetà a umplutsufletul meu ; 5i nedumerindu-mg ce s'a" fac, amsocotit cg aceste cgrti slavone s'ar putea mgcafin parte indrepta dupg alte cgrti tot slavone. A-tunci m'am apucat sà scriu cu mâna mea carteasf. Isihie, prezviterul lerusalimului, $i a sf. FiloteiuSinaitul, si a sf. Teodor al Edesei, dupg patrucopii, ngdgjduind sg pun deacord aceste manus-cripte i sà ggsesc in ele vreun inteles gramati-cal. Dar toatä munca mea s'a dovedit zadarnicá,pentrucd nici in concordanta fAcutg de mine acelor patru manuscripte n'am dat de nici un inte-les. Cartea sf. Isaac Sirul am indreptat-o timp de$ase sgptgmâni, muncind ziva i noaptea, dupgalt manuscript, care, dupg cum mi se spusese, erain totul asemenea cu originalul grecesc ; dar $iaceastá muncd a mea se perdu in zadar : cu tim-pul in'am incredintat, cg si cea mai bung carte amea am stricat-o, voind sg o indrept dupg altamai rea.

Dupg aceste experiente amare, m'am incre-dintat ea' mi-am luat asuprg-mi o muncd zadarni-cg, voind sà indrept cdrtile slavone tot dupg cgrtislavone. Dui-A aceea am inceput sg urmgresc std-ruitor, de unde vine aceastá obscuritate $i acestneajuns a senzului gramatical din cgrtile slave $iam ajuns la concluzia, cg aicea sunt douä pricini.Intâia pricing se cuprinde Iii neiscusinta vechilortraducgtori ai cgrtilor din limba greco-eling Incea slavong ; iar a doua in neiscusinta $i negli-jenta unor rgi copietori. Odatà incredintat deacestea, imi pierdui orce ngdejde de a ggsi In tra-ducerile slavone intelesul drept si adevgrat, carese ggseste In cgrtile greco-eline. Petrecând nu pu-tini ani in Atos si insusindu-ne limba greacd or-dinarg, mi-am pus in minte sä caut cdrtile grece-

www.digibuc.ro

161

$ti ale sf. Pgrinti i sg fac indreptare cgrtilorslavone dupg ele. Eu am cgutat necontenit i inmulte locuri si numai putine am ggsit. Am fostin marele schit Sf. Ana, care tine de Laved, $iin Capsocaliva, $i In schitul sf. Dimitrie al Vatope7-,dului, si In alte lavre si mgngstiri, intrebând pre-tutindenea pe oamenii cunoscgtori, pe duhovniciibätrâni $i incercati $i pe monahii evlavio$i, darnicgirea n'am izbutit sg gäsesc nici o carte deacestea, ci de la toti am cäpätat un singur rgs-puns, cà ei nu numai cg nu $tiu aceste cgrti, darcà nici de numele alcAtuitorului lor n'au auzit.Auzind asemenea rgspuns, cgzui inteo desgvâqitinedumerire $i m'am mirat, cum se poate una caasta inteun loc asa de sfânt, unde trgeau $i autrgit multi $i mari sfinti eu nu numai nu pot sgggsesc cgrtile dorite de mine ale sf. Pgrinti, darnici mgcar numele scriitorilor lor nu le aud delanimenea ? Din pricina aceasta am cgzut in maremáhnire. Dar cu toate acestea eu nu mi-am pier-dut nädejdea In Dumnezeu si 1-am rugat pe El,ca El, ca un atotputernic, Care $tie toate, sg-miajute sg ggsesc comoara cgutatg. Si induratul Dum-nezeu nu a trecut cu vederea ruga mea ferbinte,ci mi-a ajutat. In cele din urmg am izbutit sä gg-sesc cgrtile cgutate i câteva din ele chiar sg mile procur. $i aceasta s'a %cut In chipul urmgtorOdatà m'am dus eu cu doi frati din lavra sf. Ata-nasie la marele schit al acesteea sf. Ana $i cândam ajuns in dreptul dealului inalt a sf. ProorocIlie, care dui-A ingltime e egal cu a treia partedin ingltimea piscului principal al Atosului, amvázut sub acest deal, pe un dâmbulet, schitul sf.Vasilie cel Mare, intemeiat nu de mult de nistecglugári veniti din Cezareea Capadochiei. Schituleste situat In localitatea cea mai neroditoare, uncle

PAISIE 11

www.digibuc.ro

- 162 -

nici un izvor de apà $i de aceea in schit nu,cre$te nici vie, nici maslini, nici smochine, i mo-nahii 1$i indeplinese toate nevoile numai cu al-A deploae. Ne veni dorinta sä ne abatem pela acestschit atat pentru inchinare, cat $i pentru vederea

intru cat noi nu mai fusesem in acestschit.

Când am intrat in schit $i am $ezut jos ran-gá biseria, ne vázu un monah $i cu bucurie nechiema in chilia sa. Apoi se duse sà ne gáteascaceva de mâncare, ca sa ne intareascA puterea dupàun drum a$a de greu. Uitandu-mä pe o mesutd,e se afla la fereastrà, vazui pe ea o carte des-

chisa, pe care, cum se vedea, o copia monahul.Când m'am uitat mai bine, am valzut cá era carteasf. Petru Damaschinul. Atunci o bucurie negraità1mi cuprinse sufletul. Eu simtii cà am gasit pe pà-mânt o comoard cereasca. Când monahul infra' inchilie, 1-am intrebat, cum se face de se gäse$te inchilia sa asemenea carte pretioasa ? La care el imiAspunse, cd in chilia sa se Old $i altà carte aaceluia$ sfant. La intrebärile mele urmatoare, mo-nahul raspunse, ea' la ei in schit, afard de cartilenumite, se mai pot gAsi $i alte carti : a sf. Anto-nie cel Mare, a sf. Grigorie Sinaitul, a sf. Filotei,a sf. Isihie, a sf. Diodoh, a sf. Talasie, a sf. Si-meon Noul Teolog : Cuvant despre rugaciune",a sf. Nichifor monahul : Cuvânt despre rugdciu-ne", a sf. Isaia $i alte asemenea cärti. La intrebareace i-am pus : pentruce eu le-am cdutat atâta vreme$i nu le-am gäsit, el imi raspunse : Pricina stäin aceea, ca aceste cdrti sunt scrise in cea maicuratá limbd ding, pe care astazi, afará de oame-nii invatati, te mird de o mai pot pricepe carevadin greci, $i de aceea i cartile acestea au ajunss'a" fie cu totul uitate. Iar monahii, cari traesc inacest schit, aflandu-se Inca in patria lor Ceza-

www.digibuc.ro

- 163 -

rreea Capadochiei, au auzit de aceste &Atli i cândau venit in sf. Munte, au invAtat nu numai limba.greacä- proastä, ci $i vechea limbA elinA $i gäsindin câteva mAndstiri, aceste cärti, le-au prescris, lecitesc $i se silesc in mäsura puterilor lor a le ur-

Auzind aceasta $i bucurându-mä peste mäsurO,m'am apucat rog stäruitor pe monah sä pre-scrie $i pentru mine acele cärti, fägäduind sä"-iplätesc cât va cere pentru osteneald. Dar mona-hul fiind impovärat peste rnásursä cu transcrierea,nu primi $i mä duse la alt monah care deaseme-nea se ocupa cu copierea de cOrti. Eu am rugatstäruitor $i pe acest frate sä copieze pentru mine..acele cärti, fOgOduindu-i sá-i dau un pret intreit.El insä vázind dorinta mea arzAtoare de a aveacArtile acelea, nu primi pretul intreit, ci fägAdui

copieze o parte din cdrti cu pret obi$nuit,cât va fi in stare s'd scrie $i cât îi va da Dum-nezeu putere". Astfel primi In sfâr$it staretul Pai-sie acea comoarä, pe care o cdutase atâta vreme$i putu pd$i la indreptarea traducerilor slavone,dupd originalele grece$ti vechi. Aceasta se petrecucu vreo doi ani inainte de a pärdsi sf. Muntepentru a merge in Moldova. Monahul, care seprinsese sA copieze pentru Staretul Paisie cärtilesf. PArinti reu$i pregAteascà in acest timpnumai o parte din cdrtile fägdduite $i staretulprimind aceastd parte de 61..0 ca o mare comoardsi dar dumnezeesc, le luà cu sine in Moldova,spre a se folosi acolo de dânsele atât pentru con-trolarea cArtilor slavone, .cât $i pentru traducerinoud din limba greacá. Despre aceastd muncA aa staretului vom vorbi mai la vale, când vomvorbi de periodul moldovenesc al vietii lui.

Intre acestea numäruI cAlugärilor in schitulsf. Ilie continuà cà creascd $i deja trecuse peste.50 oameni. Staretul Paisie nu $tia ce sà" mai facä:

www.digibuc.ro

Indperile nu ajungeau nici pentru ai sai $i totu$17mai veneau mereu doritori noi de a ramânea inmanastire. Inzadar le arata el lipsa de indperide mijloace de trai, aceasta nu ajuta la nimic. Cucat Ii indeparta el mai mult cu blândete, cu atatmai mult ei Il rugau cu lacrami sà nu-i indepärteze.Cedand rugamintilor lor, el îi primea, punându-toata nAdejdea in Dumnezeu. Vazind situatia greaa staretului, unii dintre monahii respectabili ai sf.Munte, printre care $i Patriarhul Serafim, II sfatu-irá sd se mute In man5stirea mai larga Simon ope-tru, care in vreme aceea nu era ocupata de nimenea,,,de oarece dlugärii ei o päräsiserà din pricina dato-riilor ce al-Asa asupra ei. Paisie dadu cerere sobo-rului sf. Munte, care-i ingadui s'a" ocupe manästirea,Simonopetru. Stareful se muta, luând cu sine jurn.4-tate din calugAri. Dar träi acolo numai treiCreditorii turci, auzind cà in man5s1ire s'au ase-zat iara calugari, venird numai deck 0' cearä cla-toria $i cu sila hid starefului 700 lei. Speriindu-se sá nu mai vina $i alti creditori, stareful se gräbissa parAseasca manàstirea $i sA se intoard la schi-tul sf. Ilie. Starea frätimei deveni $i mai grea.sa de incAperi, mijloacele de traiu saracacioase,.grija necontenità pentru plata därilor, ce mereusporeau, iar pe de alta parte imposibilitatea de a re--fuza primirea de noi doritori de a trail in mAnas-tire sub conducerea staretului Paisie, facurà pe a-cesta sä caute o nouà a$ezare. Dar unde s'ar fiputut muta el cu numero$ii sai dlugári ? In Atos-un loc potrivit nu se gásea. Trebuea deci sá segândeascd la o altà farà si o asemenea fall nuputea fi alta decât Moldova. Aceastà farà era dejademult cunoscutd starefului Paisie. Cu ea el aveastrânse legAturi duhovnicesti jumátate din cdlu-gdrii säi erau din Moldova ; acolo era In floare

B*rica ortodoxá, si monahismul ; acolo eratt

www.digibuc.ro

165

ocarmuitori binecredincio$i gat lume$ti, cat i bise-Tice$ti, care färA indoealà cuno$teau pe staretul Pa-isle, erau binevoitori pentru el $i puteau dea.Jui i cAlugArilor 8Ai un adápost foarte potrivit.

Acolo comunitatea sa putea sA trAeascA i sA.se desvolte in pace. DupA lungi chibzuinte $i, poate,

dupA Intelegeri premergAtoare cu persoane in-fluente din Moldova $i Valahia, staretul $I frAti-mea se hot4rarä sa pArAseased sf. Munte al Ato

sA se strAmute In tam binecuvántatA a Mol-dovei. Insu$I staretul in scrisoarea cAtrA iereulDimitrie se exprimA astfel despre cauzele strAmu--tArei sale In Moldova : Viata In sf. munte Atos esterfoarte grea $i asprA, de oarece chiar numai doisau trei, trAind impreung, abea pot, cu sudoare desange $i cu muncA grea, sä-$i ImplineascA nevoilede trai. Cu cat mai vartos se mAresc aceste gre-utAti pentru o comunitate a$a de numeroasà. A-lard de aceasta, nouA ni era fried $i de stApanireaturceascA, ca nu cumva sA ne pue nou5, unei comunitAti sArace, ddri ca cele puse pe celelate mA-nAstiri din sf. munte, care, cum am auzit, nici nule mai pot plAti. Din aceste pricini, ca $i din al-tele, despre care ti-am scris deja, ne temeam, canu cumva sA ajungem la o sArAcie desAvar$WA, vred-micA de mult plans i suspinare, care sá punA ca-pAt injghebArii noastre, care a costat nu putinämuna $i sudoare. Deaceea bizuindu-ne pe atot-puternicul Dumnezeu cel proslAvit In tot locul stA-panirii sale, ne-am $i strAmutat noi cu totii impre-,unA din sf. munte in tam ortodoxA a Moldovei".

Altmintrelea explicA strAmutarea staretului Pa-isle In Moldova G. N. Popov, in cartea sa Ma-nuscrisele bibleotecei Sinodale din Moscova". Vor-bind de apropierea dintre staretul Paisie i greculNichifor Teotochi, pe care staretul inteo scrisoare,îl nume$te profesorul sAu, Popov presupune, cA

www.digibuc.ro

- 166 -

anume aceastá apropiere a $i fost una din prici-nile plecárii lui Paisie dela Atos. Nichifor Teo-tochi se afla in cea mai strânsá prietenie $i eracompatriotul unui alt grec ingemnat, anume Ev-ghenie Bulgarul, cu care puneau la cale rena$tereaGreciei $i darâmarea imparátiei turce$ti. Prin Ne-chifor Teotochi putea sá se apropie de EvghenieBulgarul $i staretul Paisie. In anul 1758, Evghe-nie Bulgarul, in urma invitatiunii Patriarhului de-Constantinopol Chiril, deveni directorul Academieirintemeiate pe lângd mánástirea Vatopedului dinmuntele Atos, care avea in numárul elevilor sái,afará de tineri din provinciile grece$ti i turcesti,$i slavi din Rusia. Judecând dupá apropierea luiPaisie de greci $i mai ales de patriarhul Serafim,de care lucru se pomene$te $1 in biografia stare-tului, se poate, ca Paisie sá fi fost unul din ceimai zelos cercetátori ai Acadimiei din Vatoped $iin genere mai mult deck alti slavi din Rusia sàse fi interesat de chestia lui Evghenie Bulgarucând dupá cinci ani Evghenie a fost chemat delaAtos de Care turci, atunci dupd toatá probalitateaelevii vestitului dascal grec $i profesoratul luifi fost infáti$ate guvernului din Stambul ca pri-mejdioase din punct de vedere politic, adecá in-dreptate contra islamismului, tinzând la inlocuirea,semilunii cu crucea lui Hristos. Poate cä in lega-turá cu aceste intâmpläri s'a petrecut plecarea dinAtos a aloud corábii cu oameni de limba rusascá$i moldoveneascd" sub armuirea staretului Paisie$i a$ezarea fugarilor in Moldova, uncle influentagreacá era deosebit de mare." Totu$ pärerile ex-primate de Popov nu se confirmA prin cuvintele-staretului Paisie. Când vestea despre hotárârea luiPaisie de a párási Atosul se láti prin sf. Munte $1-ajuns'e la urechile Patriarhului Serafim $i ale altoradoratori ai lui Paisie, toti primirà aceastá $tire-

www.digibuc.ro

- 167 -

cu mare mâhnire. Ei se Incercarà sà-1 bed sä-$ipOrOseascá gândul. Dar când staretul le arátd ma-rea strOmtorare in care se gOse$te comunitatea lui,lipsa de toate cele de n evoe pentru trai, pre-cum $i aceea, cd nu are nici o nAdejde sà se scihm-be aceastá stare, atunci ei au zis : Fie voea luiDumnezeu !"

Staretul cAzu la picioarele Preasfintitului Pa-triarh Serafim cu lacrOmi ceru pentru sine sipentru frati binecuvântare de plecare. Patriarhuldeasemenea plânse $i, blagoslovind pe staret,Imbráli0 i sdrutd pe cap, cerându-i s5 se roagepentru dânsul. Staretul se imbrOti$51 i cu ceilaltipärinti duhovnici, cerând dela toti binecuvântare

pomenire in rugdciuni. Cei 17 ani de nevointOalugäreascO a staretului in Atos n'au rOmas fOrdurme $i fàrà folos pentru atoniti. Schitul sf.fondat de Paisie In Atos, a continuat buna rân-duialà statornicità acolo de acest staret $i $i-a gà-sit aplicare $i in alte monastiri de acolo. Cu strà-mutarea comunitAtii paisiene in Moldova se Incheieal treilea period din viata staretului. In acea vre-me el Implinise 41 de ani. In aceastá jumAtate dinviata sa, el adund o mare bogAtie duhovniceascdlAuntric5, o intäri $i o spori prin o nevoint5.dependentà, prin rugdciuni $i citirea cArtilor sf.Pärinti, atinse o Inaltd maturitate duhovniceascA,asa incât putea sd fie $i povätuitorul altora In viataduhovniceascA, ceeace a $i dovedit el prin orga-nizatiunea comunitAtii sale cea cu viata de obstedin Atos. Acum avea de sträbátut adoua jumátatea vietii sale, impärt4ind $i pe altii din boggiaduhovniceascá adunat5, márind i Intdrind comu-nitatea intemeeatd de el i, prin pilda $i influentasa, relnoind $i consolidând viata monahismului or-todox. Aceasta a doua jumAtate din opera vietii

www.digibuc.ro

168

sale staretul o îndeplini In ultimul period a vietiisale, care se poate numi periodul däscAliei saustäretiei sale si care se continuà pânäla moartealui. La examinarea acestui ultim period a vietistaretului Paisie vom si päsi noi In cele ce ur-ineazä mai la vale.

www.digibuc.ro

PARTEA IV.

INFLORIREA COMUNITATII LUI PAISIE IN MOL-DOVA : DRAGOMIRNA, SECU, NEAMTU.CELE DE PE URMA ZILE ALE LUI PAISIE

MOARTEA LUI.

Multimea celor ce crezuserd aveauo inimei i un suftet si nimenea nu zi-cea, cd din allude sale este ceva alseiu, ci toate li erau deobste... si f iecei-Tula i se dddea ceeace-i era de trebu-intei". Fapt. Apost. IV, 32, 35.

www.digibuc.ro

Mänästirta Dragomirna in Bucovina.

CAP. 1.

Stramutarea In Moldova. Organizarea comu-nitbtii In Oragomirna. Regulamentel comuni-tttil.Staretul Paisie Imbraca schima. Ran-dueala sluffielor. Randueala ascultarilor.Sta-refill ia parte la ascultari. Viata de chilie acalugh-rilor. Ingrilirea staretului de cei bol-navi. Ocupatia carturareasca a staretului.Indreptarea cártilor slavone dupa originalekegrecesti. Traduceri din greceste In moldove-neste. Ocupatiile de lama a staretului cu ca-lug5ril.Predicile sr sfaturile staretului. Mar-

tea parintelui Visarion.

Strgmutarea staretului Paisie in Moldova sedovedi de mare folos pentru opera sa. Dacä: elar fi continuat sd träiascä In Atos, atunci, mai in-täiu, s'ar fi curmat cre0erea comunitätii sale dinpricina lipsei de incAperi i a mijloacelor de traiu,i, al doilea, ea n'ar fi putut avea o influentä ap

de mare i de intinsä asupra 'vietii duhovnice0ba monahismului ortodox din Moldova §i. din Ru-

www.digibuc.ro

172

.sia. Viata comunitätii lui Paisie In Atos era ase-menea vietii unei hultoane inteo pepinierä strâm-tà. Hultoana crescuse deja atâta, ca nu i mai a-jungea hrana In locul ei. Ea avea nevoe sa fie fa-sädita Intr'un loc mai larg si mai Indâmânos pen-iru ea. Acest loc gási ea in Moldova. NeTgre$it, schimbarea locului trebuit s4 provoaceoarecare dezorganizare in vista, comunitatii, dar.aceastä dezorganizare fq vremelnia i viatamunitätei repede fu restabilità $i ea se desvoltä cumai multà putere $i deplinätate.

PregAtindu-se de plecare, stareful Paisiedota coräbii : In una se urcá el cu cälugärii

slavi, iar In a doua se imbArcA pärintele Visarion,cu cAlugärii moldoveni $i plecarà la drum. De totiin ambele coräbii se aflau 64 de insi. CAlätorii a-junserà cu bine la Constantinopole $i dupd aceeasosirá In Galati, de unde cu 17 ani In urmA sta-retul plecase la Atos. In Moldova staretul $i ea-lugArii la inceput flied asezati In schitul VärzAresti,iar dupd aceea li se dâdura mândstirea SfântuluiDuh, numità Dragomirna, in Bucovina, cu toatà.zestrea ei, cu care prilej Voevodul Grigorie prinosebitâ gramatâ scuti mànästirea de orce dare.Mänästirea data' staretului se afla inteo stare des-tul de jalnicA. Chilii inteinsa nu erau decât vreocinci, trapeza nu avea acoperi$, se gAsirsä putineat-0, iar in staulul de vite nu se aflau decât 6 boi.Mândstirea ins4 ocupa un spatiu larg, era situatàinteo localitate singuratica si linistitä $i ofereatoate conditiile pentru o bunä $i repede desvol--tare: De aceea si staretul, si calugarii rAmasârà-tare multAmiti de mAngstirea ce li se clAduse. In-curând mänastirea incepu sà primeascA daruri bo-gate dela multi binefâcgtori, cari doreau sA deaajutor staretului. Binecredinciosul Voevod fácudoud rânduri de chilii nouà i arhondaricul. Pilda

www.digibuc.ro

0 173

Voevodului fu urmath de boeri : unii dhruir5 vite-de munch, altii vaci $i oi, altii trimiserh poamh,.grâu, vin, Inchlthri i haine. Aceasth bunavointaob$teasch si aceste- ajutoare bogate miscard adânc-pe staret i pe frati i ei cu la crAmi de bucuriemultdmirà lui Dumnezeu pentru mila primith. Md-nhstirea Dragomirna a Sf. Duh se afla aproape-de târgul Sucevei $i de satul Itcani, situat pe gra-nita dintre Bucovina $i Moldova $i e a$ezatä in-teo vale a muntilor Carpati. In afarh ea are Infá-ti§area unei adevärate cethti, inconjuratä cu zidturnuri, a$a luck putea servi pentru locuitorii tar-gului Suceava ca adhpost la vreme de nhväliri ale-cazacilor $i ale oardelor tätärh$ti. Tim pul intemeie-rei acestei mAnhstiri precum i numele primului eufondator nu se cunosc.

Deobiceiu se crede, CA ea a fost zidtä pelaanul 1602 de episcopul de Rddhuti AnastasieCrim-ca. Dar nu-i asa. Când duph anexarea Bucovineiala Austria, pe la sfirsitul viacului 18, a urmat dispozitia guvernului austriac de a se lua averile ne-mi$chtoare la fondul religionar $i a fost numith o.comisiune specialà pentru cercetarea lor, au fostdescoperite douh acte de danie a voivodului Mol-dovei Petru Schiopu, din 28 Martie si din 21 Octombrie anul 1584, prin care Dragomirnei i se dain stApânire ve$nich $i inalienabilh un phmântarAturA aproape de satul Costin in tinutul Sucevei. Din acestea se vede, ch mänästirea exista pelafinele veacului 16. Dupd aceea ea, poate, a chzutin ruinä $i fu Inoith iarà de Anastasie Crimea. Intot cazul participarea acestui episcop la reintemeie-rea acestei Mänastiri e neindoelnich. In anul 1602 ela zidit in mAnAstire biserica Sfântului Duh, inunul dirt turnurile de deasupra portilor mânästiriifâcu biserica in numele sf. ierarh Nicolae, iar ingrádina MAnästirii wzd biserica cu hramul

www.digibuc.ro

- 174 -

Prooroci Enoh $i Ilie si a sf. Apostol loan Teo-

Asezându-se in Dragomirna staretul Paisieprezintä curând mitropolitului IVIoldovei si sinodului acestuia informatiuni in privinta alcAtuirii.comunitAtii sale $i regulamentul ei. Staretul aräta,,cA el a primit prima treaptd cAlugAreascA in Mato-rusia si pentru o slujire mai indämânoasä lui Dum-mezeu s'a dedat la pelerinaj. In Atos s'a Invred-nicit sA primeascá i mantia. Iar dupá sosirea urmifrate, muntean de neam, care sä rugd sA-1 primeascA in ascultare, se hotArâ se apuce pe caleaimpärAteascA cea de mijloc, adecA sA träeascA cuunul sau doi frati, de oarece sf. Scripturd oprestepe cei neincercati de a merge in pustie. Asezan-du-se cu acel frate, $i-au ales de cAläuzä cuvan-tul lui Dumnezeu, isi puserA de regulA sá nu ainnici un fel de avere, nici chiar din lucrurile celemai mici, sA nu sA tie de voea sa, sä nu urmezecugetului sAu, ci sà pAzascA ascultarea In frica luiDumnezeu. Atunci au inceput si altii a se ruga sA-iprimim la noi si nefiind in stare sA-i refuzem, aminceput a primi ate unul. Apoi am trecut in schi-tul sf. Costantin, unde s'au adunat pârfAla 12 frati.Atunci am väzut noi, cA voia noastrA dela caleade mijloc a trecut la viata de obste. Din* pricinäch schitul sf. Constantin era prea strAtnt, amzidit de iznoavä schitut sf. Prooroc Ilie. Soco-tind apoi, cA o obste cu un nurnAr mare de frati egreu de intemeiat In sf. Munte $i temându-ne canu cumva sA se nimiceascA obstea noasträ, ne-ampus in gând sA trecem cu toti cAlugArii nostril $isA Intemeiem o obste in Moldova, ca fiind maiinclämdnoasä. Acest gând al nostru l'arn descope-rit mai de multe ori Patriarhului Serafira, careregretând cA ne-am pus asemenea gând de a plecadin sf. Munte se incercA sá ne stabileascd in mo-

www.digibuc.ro

- 175

nastirea Simonopetru. Dar nici acolo nu ne-am pututprinde, ci am fost siliti sà plätim cu sila 700 leiturcilor $i temându-ne de ruinarea noastra in viitor,am fäcut sfat obstesc $i ne-am hotärât sä trecem inaceastà tarä. Aicea domnul nostru Grigorie JoanVoevodul $i Arhiepiscopul Mitropolit Chir Gavriilne-au dat pe totdeauna frumoasa monastire Dra-gomirna, zidità de Preasfintitul Mitropolit al Su-cevei Anastasie Crimca, au toate mo$iile ei $i cuscutire de orice fel de däri.

Cum se aude. arhiepiscopul Sucevei a ziditaceastà mándstire anume pentru viata deobste, iarnu pentru viata individuald. Am dorit tare multsà avem dela el si rândueala data vietii de obste,dar nu o am gäsit printre cartile mänästirei. $1 idcanoi ne-am hotdrit, rgzämându-ne pe sf. Scriptura,pe regulele sf. Vasilie cel Mare si ale altor sf.pärinti, sà" alcAtuim rândueala obstei noastre si sd osupunem Preasfintiei Voastre spre examinare siintärire, pentruca ea neschimbat sà se pazascd. Iarrândueala aceasta nu e nouä, ci tot aceea, care $imai inainte am avut-o noi in sf. munte. Ea se cop-rinde In urmatoarele :

I. Prima reguld si rândueald a noastrá, carese urmeazá" cu strictetä de cdtra noi, este ca niciun frate nici inteun chip nici o avere miscatoaresi nemiscatoare $i nici chiar un lucru cât de mics'a" nu aibd sau sa" numeasca al sau. Dar pentrureguld superiorul observând nevoile fiecarui fratede hrand, imbrácáminte i celelalte, e dator, cumun tatä se ingrijaste de copiii sgi, sa dea fiecäruiacele de trebuintà, nu dui-A gustul fiecdrui frate,ci dupd ascultarea lui. Din asemenea temeiuri alevietii de obste spore$te iubirea sincerà calta" Dum-nezeu $1 aproapele, blândefa, smerenia, pacea, uni-rea in cuget $i simfiri $1 täerea voei. Ascultarease indeplineste de frati nu pentru niscaiva

www.digibuc.ro

176

guri vremelnice, nu pentru slavä, cinste $i odihnättrupeascg, nici pentru vreun calcul omenesc, cinumai pentru mântuirea sa. Si din aceasta se na$tein frati o inimA $i un suflet, iar zavistia lumeascä,.ura, m5 ndria, du$mänia $i alte räutäti nu au undesd-$i plece capul. Iar dela averile particulare $i in-dividuale in ob$te se nasc tot felul de rAutAtitot felul de cAlcAri a poruncilor dumnezee$ti. Dândcea NtAi insemnätate acestei rânduele, fiecArui fra-te, cai-e inträ din nou in mänästire, Ii descoperimdin sf. Scripturä, cA el nici inteun chip nu poatesA aibA nici un fel de avere pAnAla suflarea sacea mai depeurmA. Toti fratii inteun cuget se su-pun acestei regule.

II. A doua regulà, de care socotim ca atarnAtoatA viata monahiceasc5, constä in aceea, ca orcefrate sA caute a dobândi ascultarea, adecA toatAvointa, cugetarea $i libertatea scuipând $i lepA-dând, sA se sileascA cu sirguintA a implini voea$i judecata $i poruncile pArintelui säu duhovnicesc,.cele conforme cu sf. ScripturA, i fratilor sA le slu-jascA ca Domnului, iar nu ca unor oameni, cufrica lui Dumnezeu $i cu smerenie pândla moarte.

III. Cum trebue sä fie superiorul ? El trebue-sà sf. ScripturA $i invätäturile pärintilor du-hovnice$ti $i in afarA de mArturiile lor nimicnu adued fratilor ca invätAturA $i porunci, ci adesa

povAtuiascä $i sA le descoperä voea lui Dum-nezeu. SA' se cAlguzascA de ScripturA in rânduireaascultärilor, amintindu-$i cà Cuvântul lui Dumne-zeu si lui $i fratilor este invätätor i cAläuzA spremântuire. Trebue sA fie pildA de smerenie, $i intoate pAzind unirea intru legAtura pAcii duhovni-cesti.

Nu orce lucru singur de sine sä-I inceapAsA-1 facd färà sfat, ci adunând pe cei mai iscusitifrati la sfdtuire duhovniceascA i cu sfatul lor cer-

www.digibuc.ro

)3.7

cfind si scripturile, s5. faca. Dac5 InsA se intampflvreo treaba care trebue adusa $i la cuno$tinta in-tregului sobor, atunci $i tot soborul adunandu-se,cu $tirea tuturora $i cu cercetarea tuturora sa seinceapa $i sa se faca. Atunci intre frati va fi unire,.pace $i intelegere $i legatura pacii se va pästraintreagd.

IV. Despre slujbele dumnezee$ti. Pravila ob-$teasca : vecernea, pavecernita, poluno$nita, utre-nia, ceasurile, Dumnezeeasca liturghie, precum $iprivegherea cu parimii la sarbatorile imparate$ti,ale Maicei Domnului $i sfintii cei mari, iar la sär-batorile mai mici parimii, polieleu $i slavoslovie,$i In deob$te toate rânduelele biserice$ti dui-A ti-picul sf. munte Atos, se obisnue$te In sfântulnostru laca$ fära abatere a se tinea, fàrà grabire-$i cu cuviinta in toata vremea. La slujba ctitorii

binefacatorii vii $i morti ai sf. manästiri trebuesd se pomeneasca dupd rândueald $i dui-A tipicutbisericesc.

Egumenul $i toti fratii trebue sa fie la pra-vila bisericeasca ob$teasca fiecare dupá cinul sat))in reasá i camilafcä, $i niciodata nu li-i ingaduitsà lipsascä, deck numai in caz de boala sau deascultare. lar clack' cineva nu s'a vazut la pravila,egumenul in trapeza trebue sa faca cercetare des-pre aceasta in fata tuturor $i dacá nu va al-Mapriciná binecuvantata, egumenul trebue sa dea u-nui asemenea frate canonul cuvenit cat tine masa$i nici mâncar e sa nu aiba el in acea zi, dease-menea i se va da povata cu cuvântul.

V. In trapezâ trebue sa se adune egumenulsi fratii In fiecare zi, pazind ce desleaga $i ce nu:desleagd tipicul bisericesc. In trapeza fratii sd fiedupä cinul lor cu mantii, rase $i camilafca, in ceamai mare tacere $i cu frica lui Dumnezeu, ascul-

PAISIE 12

www.digibuc.ro

- 178 -

-and citirile, care trebue sä se facA in fiecare zidin vietile sfintilor $i din cartile i invätäturile sf.Pärinti, dupà bisericesc. Iar in toate Du-minicile $i la praznicile mari impärätesti $i alesfintilor, $i clan' e cu puting $i in fiecare zi tre-bue numai decât sä se râdice panaghie. i toatdrândueala trapezei in obstea noastrà trebue sä fiedupà rândueala din sf. Munte, $i nici inteun chipsä nu mânânce pe la chilii nici egumenul, nici

afarà de cazurile de boalà sau de adâncgbätrânetd. Hrana pentru toti trebue sä fie obsteascä,numai cei bolnavi de stomah, dupà invätätura sf.Pärinti i dupà chibzuinta egumenului, pot sd

o hranä deosebitá care le prieste. Cu toateacestea i aceea ei trebue sä o mânânce in tra-peed, iar nu in chilie.

VI. Prin chilii fratii trebue sä träeascA cu fricalui Dumnezeu $i dupá predania sf. Pärinti, maipre sus de orce nevointä preferând rugäciunea cumintea, ca sävârsitä in inimà de iubirea de Dum-nezeu $i izvorâtá din virtuti, cum Inv*" despreaceasta multi pärinti purtAtori de Dumnezeu. Pe-lângA rugdciune sä se mai dedee $i la cântäri dePsalmi, citirea cumpätatà a Vechiului $i a NouluiTestament $i a cArtilor sf. Pärinti. Mall de aceasta,$i in chilie, $i in orce loc, $i la orce ocupatie säaibä pomenirea mortii $i a päcatelor sale, infrico-$ata judecatä, muncile vesnice, $i impärätia cerului.Sä. se Indeletniceascä cu rucodelia sau cu lucrulmanual, rânduit de egumen. Fdrá lucru insä sànu fie nimenea, cäci lenea povätue$te la tot räul.De necontenita esire din chilie si de starea devorbd cu altii sä fugl ca de otravä. Dar care p5.-

invatá despre rugAciunea mintii ? Sf. loanGurädeaur, sf. Calist II, Patriarhul Constantino-polei, sf. Simeon, Mitropolitul Tesalonicului, sf.Diadoh, Episcopul de Fotichia, sf. Isihie al leru-

www.digibuc.ro

- 17-9 -

-salimului, sf. Nil Sinaitul, sf. loan ScArarul, sf.:Maxim márturisitorul, sf. Petru Damaschinul, sf..Simeon, noul Teo log, sf. Grigorie Sinaitul totiacetia si alti sfinti pärinti dau invätäturi despreprugäciunea mintii.

VII. Egumenul trebue pentru cercarea smere-niei, ascultárii si lepádarea cu totul de vointa sijudecata unui frate, care alcatuesc scara ce inaltäpe ascultátori spre impárätia cerurilor, sà trimitäpe frati sá lucreze la bucátárie, la pitárie, la che-lärie, In trapezd si la toate lucrárile din mänás-tire. Iar fratii privind la incepätorul si puitorul denevointi, care este Hristos si care a dat pildá de as-cultare $i nevointä, nu trebue sd se lepede nici-chiar de cea mai depe urtná ascultare, crezind cáea-1 va duce intru impäritia cerului, dacá el cu sme-Tenie $i cu frica lui Dumnezeu va sluji fratilor nuca unor oameni, ci ca Domnului.

VIII. Egumenul trebue sá aibá cdtre toti fratiiaceeas dragoste si deasemenea trebue sä observe cuatentie ca $i fratii sä aibá intre ei dragoste ade-váratá i nefdtarnicA, ca una ce este semul uceni-ciei lui Hristos. Iar iubirea pärtinitoare i priete-nii personale, ca unile ce sunt izvor de zavistie

ruinátoare ale adeváratei iubiri, in tot chipulsá le desrádácineze. Toate neputintele $i cäderilefiilor säi e dator egumenul pärinteste sä le suferecu räbdare, cu nädejdea indreptärei lor si a ade--váratei pocáinti, indreptându-i cu duhul blândeteisi cu cuvinte folositoare. Pe unii ca acestia sá nu-iidepärteze din obste, mai ales dacd din aceastanu rezultá pricini 'de vátámare. lar pe cei ce um-blä träesc de capul lor, lepädând jugul cel fo-lositor al ascultárii, si pricinuind prin aceasta va-támare celorlalti, nici intr'un chip sä nu fie suferiti,,ci dupá destulá povatá si sfátuire In patru ochi,rfatä de doi sau trei frati si fao de de sobor,

www.digibuc.ro

180

osebezsbA .$1 s4 izgoneascl din ob$te, de*i ctrpärere de räu $i durere de inimä, ca sä nu semolipseascä $i altii de näravul lor cel räu $i dd-undtor. Dar pe ceice-$ vor veni in sine si se vorintoarce la pocAintä, cu bucurie sA-i primeascA iarà$i sä le arate toatd mila si compätimirea, $i sA leierte gresala, bucurându-se cu frAtitnea de intoar-cerea lor.

IX. Superiorul e dator sä aibd, pentru admi-nistrarea averilor, oamenelor mAnästiri i a tuturortrebilor mänästire$ti un cAlugär iscusit care, färä,a cdlca poruncile lui Dumnezeu $i färA vätämaresufleteaseä, sà poatA cArmui bine aceste treburi'externe, ca astfel egumenul fiind slobod, cu mare'indämânare sA se poatA ingriji de mântuirea su-fletelor fratilor $i de toatä bunArándueala biseri-ceascd $i ob$teascä. Deasemenea $i pentru ingri-jirea sufleteascA a frätimei trebue sA aibA un aju-tor pe un frate iscusit la minte, care in timpullipsei lui sà rämâne cu fratii pentru hränirealor sufleteascA. Voind sä piece incotrova, egu-menul trebue sA adune prin sunare de clopottoatA ob$tea in bisericd si inchinându-se la sf...icoane $i primind dela preot rugäciunea de cälà-torie, sd facA cunoscut soborului gândul säu $isA-i cearà, ca cu smerenie sd se roage pentru ellui Dumnezeu, ca sä se intoarcA sAnAtos $i cu iz-bândd inapoi. Apoi luandu $ iertare dela totidându-le binecuvântare, sA plece in cäldtoria sa...Iar la intoarcerea din cAldtorie sg nu se ducA de-adreptul in chilia sa, ci adunând fratii, sä se ducAmai intdiu in hisericd $i dând mulfAmitä lui Dum-nezeu, sä multumeascA si fratilor pentru rugAciu-nile lor si lämurindu-le mila lui Dumnezeu ce i-aardtat-o in folosul frMimii, pentru care a fost fA-cutd cAldtoria, sd se ducA dupd aceea la china sa_

X. Despre primirea fratilor la cAluggrie, des-

www.digibuc.ro

181

pre spital, despre ateliere $i despre casa de oas-peti. Pe fratele adus de Dumnezeu la calugdrie,gumenul trebue mai intdiu indeosebi cerce-leze $i explice din Scripturd puterea ob$teicdlugre$ti, ascultarea cea pentru Domnul $i tderearvoei pândla moarte. Observând la dânsul dorintaadevdratd $i neprefäcutd de cdlugärie $i râvhdpentru Dumnezeu, atunci $i in fata tuturor fratilor,clescoperindul din nou puterea vietii de ob$te $ia ascultdrii, sd-1 primeascd in obste. Dar sd nu-1alugdreascd indatd, ci dui-A timpul rânduit de)canoane : pe unul trei ani, iar pe altul $ase lunisd-1 tie In haine mirene$ti, dui-A roada ascultdriisi a tderei voei sale. Apoi sdl tumid in monahism,-fie ca rasofor, sau in mantie, $i s5-1 treacd in nu-märul Dacá lush' a tinut pe cineva inispitire timpul rânduit, egumenul nu va observala el supunere adevdratd $i tderea voei, atuncinici dupd trecerea celor trei ani sd nu-1 cdlugd-reascd pe unul ca acela, ci sd-i dea drumul sdmeargd in lume, ca sà nu se facd prin el smin-teald in ob$te.

Xl. Dacd celce vine din lume la cAlugdrie vaaduce cu sine in mándstire vreo avere, apoi egu-menul trebue sà pdstreze aceastd avere in tezaurulmándstirei pând la cAlugdrire. Dupd cAlugdrie poatesà o intrebuinteze la trebuintele mándstirii. Iardacd fratele inainte de cAlugdrire, vrea sà plece dinmänästire la lume, sau in altd mändstire, trebuesà i se inapoieze acea avere intreagd, ca sd nu fienici pentru frate, nici pentru mdndstire nicio tur-burare.

XII. In mándstire trebue sd se facd numaidecât un spitala$, pentru ca monahii cari se im-bolndvesc sd aibd o deosebitd ingrijire de hrand,Iduturd $i lini$te, Inteinsul trebue pus un frate

www.digibuc.ro

182

iscusit In cele duhovnice$ti $i macar câtu$ decät-§i in cunostinta doftoriceascá.

XIII. Egumenul trebue sá se ingrijeascd $i de-aceea, ca in mänästire sá fie diferite ateliere, mdcardin cele pentru trebuintele ob$tei .0 la ele sá serândueascd cálugäri $tiutori, iar pe cei nestiutori sà-iInv*, ca astfel chiar de cátre cálugárii din dife-rite ateliere sä se satisfacá toate nevoile ob$tei $iastfel sá nu fie nevoe a merge, pentru implinirealor, in lume, evitând astfel orice vätämare sufie-teascá.

XIV. Trebue sá se facá douä case de oaspeti :-una inláuntrul mánástirii pentru persoanele duhov-nice$ti $i mirene, care vin la mánästire, $i unaafard din mánástire, pentru cei cari vin cu cáru-tele. In slujba acestora egumenul trebue sá pundcálugäri priceputi, care sd poatá sluji cum trebuecu cuviintá duhovniceascd i cu dragoste pe ceicevin spre inchinare, precum $i pe cei saraci $i bol-navi, cari n'au unde sä-$i plece capul, rânduindpe unii la casa de oaspeti, iar pe altii la spitala$$i ingrijind cu bunávointä de boalele lor trupe$ti.

Toate acestea $i alte rânduele ale vietii deob$te cum le pázeam dui-A puterile noastre in sf._.munte al Atosului, a$a $i aicea le pástrám pecâtputem : cleat numai case de oaspeti incä nu avem,nici destule chilii pentru frati, a$a cà träim in marestrâmtorare. Dar nádájduim cà Dumnezeu ne vada toate cele de trebuintä, ca fiecare frate, dupdosteneala cu pravila bisericeascá i cu diferiteleascultári, dupd b muncd priceputd $i ostenealdtrupeascä, sà aibá $i pentru odihná chilia sa, caun liman lini$tit $i pa$nic, prin care poate sá fie-o buná rânduealä duhovniceascd $i propá$ire.

XV. Vä rugdm Preasfintite, ca sá fie inter-zisd intrarea in mánástire a femeilor, afard de-cazurile de mare nevoe, cum ar fi cele de rázboi,

www.digibuc.ro

183

si de bejenie. Deasemenea nici schitul, ridicat ittnumele sf. Enoh, Ilie $i loan Teologul sä nu fieniciodatà despärtit de mänästire. In el sä fie cd-lugäri din mänästire cu voea egurnenului $i a totsoborul, pkind buna randueald $i regulamentulvietei de obste, i toate cele de trebuintd pentrutrai sä le primeascd dela comunitate. Iar cAluggristreini $i din cei ce au averea lor nici intr'un chipsä nu fie acolo. Si dupd hotdrirea soborului säsdvarseascä acolo $i pravila bisericeascä i dum-nezeeasca Liturghie pentru pomenirea ctitoribira binefädtorilor.

XVI. Acest paragraf caprinde regula mutäriisatului i robilor mänästire$ti $i vorbeste de zi-direa unei biserici acolo pentru ei cu asezareaunui preot de mir, ca mänästirea sá nu fie delocturburatä din aceastä parte.

XVII. Despre rândueala alegerei egumenului.Dupd moartea egurnenului sä nu fie trirnis altuldin altà parte, ci dupä intelegerea i votul a totsoborul $i dtipà sfatul dat de fostul egumen lamoartea sa $i cu blagoslovenia Preasfintitului Mi-tropolit trebue sd se aleag4 din sânul ob$tei &A-

lugärilor unul, care pe toti iar intrece cu pricepereaduhovniceascA, cu $tiinta sf. Scripturi $i a regula.mentului vietii de obste, precum $i cu ascultareacu täerea voei sale, cu iubirea, cu blândeta, cusmerenia $i cu toate virtutile, care sä poatä cucuvântul $i cu fapta sä dea frätimii pildä bunä,cinstit fiind cu cinul preotesc. Si deoarece ob$teanoastrà e alcAtuità din oameni de trei natii, apoitrebue sä $tie bine moldovene$te, grece$te $i sla-vone$te, sau mácar doug : moldovene$te $i slavo-ne$te. Iar dacd vreun staret va fi pus din altàparte, nu din soborul cálugárilor, care n'a dobâtidit prin practicd ascultarea desälvar$itä $i täereavoei sale, care n'a suferit in ob$te mustrare

www.digibuc.ro

184

umilire, si puterea scripturii $i ránduelei vietii deob$te nu o $tie, $i care lined $i averea sa având$i n'a venit cu scopul sà-0 pue sufletul pentrufrati, ci numai ca sá se odihneascd pe sine $i sä-$mai máreascd averea, cum ar putea unul caacesta sá pascd oile turmii lui Hristos ? Si apoi $isoborul cum s'ar putea supune unui asemeneastaret ?

Si dacá cândva s'ar $i sävâr$i un asemenealucru, ca in afará de alegerea soborului sä fie pusstaret peste frätime, apoi de aicea n'ar urma altáceva, deck numai risipirea desávar$itä a fratilor0 ruinarea viefii de ob0e. Deck doar numai incazul and in tot soborul nu s'ar gäsi unul, cares5. poatá $i cu fapta $i cu cuvântul sá povátueascápe frati la mântuire, s'ar putea pune unul din altäparte. Dar $i atuncea cel luat din altd parte dinpricina acestei lipse extreme, trebue pus cu alege-rea de buná voe a soborului intreg, dupd ce vada fágáduintá inaintea lui Dumnezeu $i a intre-gului sobor, c5 pâra la moarte nu va dobânclinici o avere a sa proprie $i cá va chivernisi bineob$tea. Numai cu asemenea conditii sd se aseze$i numai a$a nu va fi pustiirea obstei.

XVIII. Mánástirea aceasta niciodatá $i nicáirisá nu fie inchinatá, cum am gäsit in privinta acea-sta un stra$nic jurámânt $i blestem, dela preaferi-citul ctitor al acestui sf. ions, cáci din aceastaiará$ ar urma ruinarea ob$tei. Iar fiind neinchinatá,mánästirea aceasta, ca $i frätimea cea din eapoate cu binecuvântarea lui Dumnezeu sá fie ne-ruinabild $i nebiruità."

Regulamentul obstei, prezentat de staretul Pai-sie, fu aprobat si intárit de autoritatea supremábisericeascd a Moldovei. Staretul $i ob$tea puturäsd inceapá lini$tit sä-0 aranjeze viata lor in nouaa$ezare. Curând dupá strámutarea staretului Pai-

www.digibuc.ro

185

sie la Dragomirna avu loc imbrAcarea sa in schimä.Despre mutarea lui in Dragomirna aflä vechiulsdu prieten $i povätuitor, ieromonahul Alexei,care trdea acuma la Poiana Märului, In Valahia,la staretul Vasilie. El veni la Dragomirna $i rA-mase la Paisie toatä iarna. Alexei, dupä cererealui Paisie, îl.îmbräcà in schimd, pästrându-i nu-mele de Paisie. Acest eveniment pricinui bucuriela toatd frätimea. Párintele Alexei vietui In mg-nästire pânAla Pa$tile anului 1764 $i apoi plecAindärät la schitul säu, petrecut cu mare pärere derAu, $i de staret $i de frati, deoarece el isi atrA-sese toate inimile prin bunAtatea sa neobi$nuità.,DupA moartea schimonahului Vasilie, Alexei rA-Inase staret in schitul säu.

Organizându-$i viata in Dragomirna, staretulPaisie isi intoarse mai intAi atentiunea asupra rân-duelei slujbelor biserice$ti, care in orce comuni-tate bisericeascA alcdtue$te fundamentul ei. Sluj-bele dumnezee$ti in Dragomirna se sävär$au ri-guros dupA tipicul sf. Munte. La strana dreaptàse cânta slavoneste, iar la stânga moldovene$te.Regulele vietii de obste deasemenea se päzeau custrictetA. Nimene din frati nu avea, nici nu in-dräsnea sä numeascá vreun lucru al meu sau altäu, ci trebuea se considere toate trimise de Dum-nezeu ca mo$tenire ob$teascd a comunitätii, pri-mind fiecare toate cele de trebuintA pentru sinedela Staret. Masa se dAdea tuturora in comun,afarA de cei bAtrâni, sau bolnavi, sau slabi. Toateascultärile in mänästire, la bucdtdrie $i la pitäriese Indeplineau de cAlugäri. Tot ei singuri se In-deletniceau cu diferite me$te$uguri : ciubotärie,.stolerie, tâmplärie, croitorie, etc. Fiecare i$i fäceaascultarea cu plAcere, cu tragere de inimä si con-

ca pentru Domnul, dupA puterile sale.

www.digibuc.ro

- 186 -

Neascultarea, inapätinarea $i impotrivirea a-veau loc intre frati.

Tot fratii singuri lucrau $i in grädinä, in ta-rind $i pázeau $i vitele. In timpul lucrului trebueasal fie pe buzele tuturpra tkerea, iar in inimä ru-gdciune tainicä. Insu$ staretul nu arareori ie$ea cafratii la ascultarea deob$te $i lucra impreunä cuceilalti, dând pildä. In timpul strânsului pânii depe camp, fratii rämânea câteodatd mai multe zilein camp. Pentru pravila bisericeascd $i celelaltenevoi duhovnice$ti, pleca la camp cu fratii $i du-hovnicul, având cu sine $i sfintele taine.

Adesa staretul chiema $i un doftor $i cIteo-data' venea $i singur staretul $i rämânea cu fratiila camp Cate trei sau patru zile, i aceasta erapentru frati mare sdrbätoare. Staretul binecuvan-tând munca lor, se bucura de härnicia lor $i sfd-tuia cu ei. Când staretul pleca, fratii cu dragosteIl petreceau, i$ luau binecuvântare, Ii sarutau mâna$i se intorceau la lucru, bucuro$i cà 0-au väzutstaretul $i au auzit sfaturile i povetele lui. Cândstaretul nu putea sà viziteze personal pe säcerä-tori, el le trimetea salutare scrisä, invátându-i cumtrebue sä se poarte unul cu altul $i cum trebue-sd se ocroteasa intre ei. El le scria : Päziti-vdde zavistie! Unde-i zavistie, acolo nu-i Duhul luiDurnnezeu. Stäpâniti-vd limba, ca sä nu grAeascdcuvinte de$arte ! Cine-$ stäpane$te limba, i$ pd-zeste sufletul de intristäri. Dela limbd vine viata$i moartea. Cei mai bAtrani trebue sä învefe pecei mai tined $i neexperienti. In toti trebue sä fiesmerenie, bunätate si dragoste. Trebue sà vä

cu temerea de Dumnezeu, cu amintirea mor-tii $i a vecinicilor munch In fiecare zi trebue sä\TA märturisiti cugetele la staret. Rugdciunea luiIisus sä o repetati necontenit. Aduceti lui Dum-nezeu jertfä curatä, neprihänità, cu buriä miresmä,.

www.digibuc.ro

187 --

dupä crestineasca voastrA fAgAduintg. Aduceti mun-ca voastrA $i sudorile voastre de singe ca o ar-dere de tot. Zeduful i ar$ita zilei sä fie pentruvoi ca rAbdarea mucenicilor". Inchiind scrisoarea,staretul ruga pe Domnul sA pAzeascA pe ostenitoride tot rAul sufletesc $i trupesc $i sa-i ocroteascAcontra tuturor ispitelor diavole$ti. Aceste scrisori,pAtrunse de iubire $i de ingrijire pdrinteascA, in-bArbAtau si insufleteau pe frati $i fäcea ca muncgrea $i obositoare sA fie ward $i veselA pentru e

In viata de chilie staretul pretindea fiecAruifrate, ca sä-$ poarte chiemarea cu deplinä con$ti-intA, sA fie monah nu numai dupA hainA, ci $i cuinima.

Cerea ca monahii prin chilii sA citeascA scrie-rile sfintilor pArinti, sA facA rugAciur ea mintii $idupA putere sA batA adesa metane cu lacrAmi. Infiecare sarA fratii, mai ales cei noui incepAtori, sAmeargA la duhovnicii lor i sA le mArturisascA cu-getele lor. MArturisirea cugetelor cdtrA duhcvnicio considera temelia vietii duhovnice$ti $i vedea inea nädejdea mântuirii pentru sufletele ce cu ade-vArat sA cAlau de pAcate. Dacd intre frati se in-tâmpla vreo nedumerire, apoi neapArat in aceea- -zi trebuea sA urmeze $i impAcarea, dupd cuvântulscripturii : SA nu apue soarele in mania voastrA !"Iar dacä vreunul dintre frati sA inidea pâná in a$amásurA, Meat nu voea sA se impace, pe unul caacela staretul II indepärta $i nu- i ingäduia nicipe pragul bisericii sA calce, nici sA citeascA ru-gAciunea Tani nostru", pând nu se smerea. Laascultare afarà din mAnästire staretul trimitea ast-fel de cAlugAri, cari sA nu dea prilej de vreo smin-teald mirenilor $i pentru susfletul propriu al cArorasA nu se intâmple vreo vätAmare. Iar dacA la in-deplinirea unui lucru se ivea nevoea de a cAlcavreo poruncA, atunci staretul poruncea sA se pA--

www.digibuc.ro

188

TAseascA lucrul, zicând : mai bine lasA s4 se piardáacel lucru, deck s'a" fie cAlcatg porunca dumneze-eascd $i s4 adem sub osandä vesnic6". Bolnavii,.bdtrânii si cei slabi se asezau in spitala$ si se in-credintau fratelui Onorie, care cuno$tea putin is-cusinta doftoriceascd, avea o inimä plind de dra-goste si pricepea cum s'a" mângâe pe suferinzi cuvorbe si sfaturi duhovnice$ti. Staretul iubea si pre-tuea foarte mult pe fratele Onorie.

Numai lui singur îi era ingAduit s'a" ia din casastaretului atka bani, pentru trebuintele spitala$u--lui, cât era de trebuintà. Onorie din partea sa eracu totul devotat staretului i dupd moartea aces-tuia numai un an a mai trdit $i el. Incetul cu in-

, cetul rklicard in mänästire o bisericA alduroasà,--fa'curä chilii, arhondaric $i altele. Staretul zile in-fregi era ocupat cu fealimea si usile chiliei salenu se inchideau pâtià pela 9 ceasuri sara. Uniiesau $i alii intrau pentru treburi duhovnicesti saude gospodärie. Pe unii Ii mângâia, cu altii se bu-cura, dar niciodatà nu-1 amdrau neizbutirile intrebile gospodäre$ti, ci-1 amdrau numai scäderileduhovnicesti. Treizeci de ani am tráit eu pe-lângá dânsul, zice biograful sdu, $i nu 1-amvázut intristându-se pentru nevoile materiale. Elnumai atunci se intrista tare, când vedea alcân-du-se vreo poruncd dumnezeeascd". Pelângá grijasa necontenità pentru frätime, staretul Paisie gä-sea timp si pentru iubitele sale ocupatii literare.Acestora el le consacra noptile. Aprovizionându-se,inc'd de pecând era in Atos, cu cdrtile sf. Pärinti,scrise in limba greacA veche, staretul controla $iindrepta dupä ele, in Dragomirna, traducerile sla-vone. Despre ocupatiile sale arturAre$ti din tim-pul acesta poveste$te el amáruntit in scrisoarea

,sa eard arhimandritul Teodosie.

www.digibuc.ro

irV

»Când ne-im a$ent noi in mánAstirea Dragomirna, am inceput sá ne gindim in tot felul,cum sd Ind apuc de indreptarea cártilor patristiceslavone, sau mai bine de o nouá traducere a scri-erilor sf. Párinti din limba greaca" veche. Cu toateacestea am intâmpinat nu putine pedici in caleaacestui lucru. Intdia pedicä fu aceea, cá traducd-torul cártilor trebue sal fie deplin cunoscátornu numai a gramaticii i ortografiei ambelor limbi,ci $i a $tiintelor mai inalte, cum stint : retoricafilosofia, dar insfârsit si teologia sd nu o fi atins,-numai cu degetul. Eu insá, deci petrecusem in ti-nereta mea patru ani in $coal'a din Kiev, dar in-vátasem acolo numai in parte gramatica limbii la-tine, iar urmarea mai departe a invätáturei fu in-treruptd de gândul cálugäriei. Si apoi $i aceleputine cunostinte, pe care le dobândisem in aceavreme, cu timpul s'au irosit in bund parte. A$acd tremuram $i má temeam sà incep un lucru asade mare, cum este indreptarea sau traducerea dinnou a cártilor sf. Párinti cu niste cuno$tinte a$ade slabe. Adoua pedia fu neiscusinta mea in aleortografiei, adecd in scrierea corectd a cuvintelor.Cine insá nu-i iscusit in ale ortografiei $i indrás-ne$te sä scrie cártile sfinte, acela, dupd pärereamea, de$i cu inima crede in adevár, $i cu buzilemárturise$te spre mântuire, dar cu mâna sa, dinpricina neiscusintii sale, sávar$e$te hulä. Iatá pentruce $i eu, fiind atuncea irked neiscusit in ortografie,m'am temut sà pà$esc la o treabá a$a de insem-natá. A treia pedicd era, cd nu aveam dictiona-rele trebuitoare. Sa" traduci insá cárti färä lexi-coane, e tot una, ca $i cum te-ai ocupa cu un mes-tesug, fárá sd ai instrumentele trebuitoare. A pa-tra pedicA fu aceea, cà eu atuncea cunostearnfoarte praline cuvinte vechi grecesti i stäpâneamfoarte putin aceastd limn. A cincea pedicá consfal

www.digibuc.ro

190

In aceea, cA vechea greacä intrece toate ce-lelalte limbi din lume prin intelepciunea, frumu-seta, profunzimea, bogätia si abundenta zicAtorilor-si expresiilor asa incât chiar $i grecii din nastere

perfecti in culturà, te mirä de pot sä pätrunddtoatä profunzimea ei. Cum dard eu, fiind asa deputin cunoscdtor, a$ fi putut indräsni sä päsesc lalucrul indreptärii sau traducerii unor càrfi dintr'olimbà asa de adâncd In intelepciune ? A sasea pe-dicA era aceea, cà i preaslävita noastrà limbd

-slavA, care dupà pdrerea mea intrece multe limbiprin frumuseta, profunditatea $i bogitia sa si seapropie mai mult decât toate de limba veche gre-ceasc5, eu o stiam inteo mäsurà asa de micA.

Luând In considiratie toate aceste imprejuräri,precum si faptul cä eram peste mdsurä Impovorat

.-cu diferite griji duhovnicesti si trupe$ti interne siexterne, eu perdusem aproape nklejdea de a In-cepe acest lucru, care Ind aträgea asa de mult.

Dar väzind in frätimea noastrà mare foame decuvântul lui Dumnezeu, din pricina cAreia släbea.cu totul sufletul fratilor impreund cu propriul meusuflet, si punându-mi toatä nädejdea in Domnul,care intelepteste orbii, m'am hotärit, cu rugdciunilefratilor, sä päsesc insfârsit la aceastä lucrare, cumare bägare de samd. Dându-mi sama, cA lucra-rea ce o incepeam, de a indrepta si de a traduce-din nou cärtile sfintilor Pdrinti, nu voi fi In stare-sd o implinesc deodatd In asa desävârsire, ca in-dreptärile si traducerile mele sä fie imediat datein celelalte mänästiri pentru prescriere sau pentru-tipArire, si cd poate se va ivi nevoea de o nouàrevedere a lor si indreptare ; väzind ca in oglindd,ea' nu odatd, ci de multe ori, dupd mäsura gäsireilexicoanelor trebuitoare si a desdvârsirei mele incunoasterea limbei grecesti vechi precum $i a ce-

www.digibuc.ro

191

4ti slavone, se va ivi nevoea de a revizui din nou,cu atentiune cártile indreptate sau traduse $i a le..supune la o nouä indreptare sau de mine, dacdDumnezeu imi va prelungi veacul, sau dupdmoartea mea de altul mai iscusit In aceasa lu-crare, mi-am pus in gand hotárirea tare, ca lu-crarea mea, ca nedesávâr$itä in toate privintele,sä rämând numai in rnsánástirea noasträ pânáatuncea, când prin ajutorul lui Dumnezeu seva indrepta desävâr$it. Lucrarea mea am inceput-oIn chipul urmátor : in vederea insuficientei lexi-coanelor precum $i a neexperientei mele, am luatca fir conducátor pentru mine traducerea cártilorsf. Párinti din limba greacd veche In cea moldo-Teneascá, fácutá de iubitii no$trii frati : ieromona-hul Macarie $i dascálul Ilarion, oameni invátati$i experienti In traducerea de al-V. 0 parte aacestei traduceri era fácutd de fratele Macarieparte in sf. Munte Atos, parte in Dragomirna ;asemenea $i párintele Ration se ostenise cu tra-{lucerea sa in obstea noasträ. Luând traducerile1or, dupá socoteala mea, ca neindoelnic bune, aminceput sä indrept cártile slavone, cäläuzindu-mäde traducerea lor $i urrnärind textul grecesc. Ast-fel am indreptat eu urmátoarele art patristice :

lui Isihie, a lui Diodah, a lui Macarie a doua,a lui Filoftei, a lui Nil, despre rugáciune, a luiTalasie, a lui Grigorie Sinaitul, a lui Simeon noulTeolog, cuvânt despre luare aminte $i rugiciune,a lui Casian Romanul, despre cele opt gânduri,§i altele, tinändu-msá gânj, ca orbul de gard, deamintitele traduceri moldovenesti $i astfel am ter-minat intâia indreptare a cártilor amintite.

Trecând atáva vreme, când eu incet, incetam putut sä ajung la o cunoa$tere mai buná a lu-crului, am observat in indreptárile mele de pândatuncea foarte multe gre$eli. Atuncea eu pentru

www.digibuc.ro

192

a doua oarà am indreptai unele din aceste cgrti.Iar mai trecând câtäva vreme, am observat in cgrtifgreseli noud si le-am indreptat a treia oarä. To-tus unele cArti au rämas asa, cum le indreptasemintAia oará", deoarece n'am mai avut vreme sd leindrept adoua oarà. Trebue totus sä spunem, císi artile indreptate de mine erau departe de ade-vä'rata desävârsire, de oarece si acele cArti gre-cesti vechi, care au fost prescrise pentru noi inAtos se dovedirà in multe locuri nu prea corecte..Corectând vechile arti slavone si neavând la in-dämând nici un lexicon, eu totusi am tradus totdin limba greacd veche urnAtoarele cArti : a luiAntonie cel Mare, a pusnicului Isaia si a lui PetruDamaschinul, cartea a doua.

Dar aceste traduceri, din pricina nestiintiimele deatuncea, cuprind in ele atâtea greseli, in-cât rnd ingrozesc si numai când nfa" gândesc la a-ceasta, si sä" le indrept n'am nici un chip, din pri-cinA cá imi lipsesc càrti grecesti corecte. Carte&sf. Teodor Studitul, din cauza nevoei absolute deea, am tradus-o tot atuncea din limba greacä o-bisnuitä, cAci nu mä invrednicisem pand atunceanici sä o vAd in limba greacd veche. Dar si inaceastà traducere a mea, din pricinile arAtate, suntfoarte multe greseli. Cartea sf. Isaac Sirul, in tra-ducerea veche slavA, am indreptat-o un an intreg, .

controlând-o când dupä un text grec vechiu, ti-pdrit, când dupd traducerea moldoveneascd. Darcu pärere de rdu väd, Ca' si aceastá carte e de-parte de desdvârsire si cg dacA-mi va ajuta Dum-nezeu si-mi va lungi viata, dându-mi i vedere,cgci sunt aproape orb, voi fi nevoit sg mg oste-nesc din non cu indreptarea ei" 1).

1) In yam anului 1923, cAnd aceastä lucrare era sub tipar, a vi-zitat monastirea si Preotul Gr. Cristescu, Profesor la Facultatea deTeologie din Bucuresti, care curand dupA vizin a Inserat in ziarul Ca-

www.digibuc.ro

193

In alt loc staretul Paisie mai spune urrnâtoarele amâruntimi relativ de Indreptärile sale In tex-tul slay al acestor cárti : Când eu trdiam incA in-tre un numär mic de frati la Atos, aveam o cartea sf. Isaac Sirul, o parte din care o prescrisesemeu Inca' in tinereta mea, in Chiev, In lavra Pecer-sca, $i a terminat-o, pentru trebuintele mele sidupâ cererea mea, un om evlavios in Atos. Car-tea aceasta si astäzi o am. Citind aceastd carte inAtos de multe ori $i cu atentiune, In multe lo-curi n'am putut prinde intelesul. Eu am insemnat-aceste locuri cu semne deosebite pe rnarginä, nä-d5jduind sA gäsesc cu vremea o carte mai bunäca sâ le indrept. DNA un timp oarecare am In-tâlnit un ieromonah, care avea cartea sf. Isaac Si-

lendarul" un articol cu privire la aceastd vizitä. In acel articol a spusmai multe lucruri nedrepte, pe care sunt sigur cd nu le-ar fi scris, dacdar fi trecut i pe la staretie si ar fi cules informatiuni exacte. Dar o-colirile de felul acesta sunt regretabile si din alt punct de vedere: cibise pot cunoaste oamenii si cum se pot alcatui falange de muncitori incampul Bisericii, dacd cei meniti sa lucreze acest camp se ocolesc me-reu unii pe altii, ba Inca sd si impung ?

Nu e aicea locul a raspunde la toate cele cuprinse in acel arti-col. Aicea vom raspunde numai la urmatoarele randuri din acel articol:

Am gdsit biblioteca dela Neamt) pe Simeon Noul Teolog,pe Atanasie Sinaitul, pe Marco Pusnicul, Calist, cele 100 capete asce-tice ale lui Isihie, pe Nil Pusnicul, Grigorie Sinaitul, etc.

S'ar supdra oare cineva, dacd ne-am ingadui sa propunem, casd se mai renunte, deocamdatd, la editarea i reeditarea unor carti tal-macite din ruseste pentru a se incepe publicarea manuscriptelor de maisus ? Ca sd nu mai citim tezaurul gandirii si simtirii noastre ortodoxein Orientala Christiana, in Echos d'Orient, sau in lrenicon, ci in alesul

inspiratul graiu, in care au stiut sa-1 talmdceascd imbundtdtitii pa-rinti de odinioara".

,Imbunätätitii pärinti de odinioard" sunt Paisie si ucenicii lui,cari au läsat manuscrisele de care e vorba mai sus. Acel cineva, carear trebui sa conteneasca cu traducerile din ruseste, sunt eu, celce scriuaceste randuri si care am intreprins colectarea lucrarilor mele in 16volume, din care am dat panä acum la lumina 9 volume de 400-50Gpagini fiecare.

PAISIE 13

www.digibuc.ro

194

rul, care ar fi fost in totul asAmAnAtoare cu tra-ducerea bulgáreascA, scrisd cu mai bine de patrusute de ani inainte si tradusä dupb: o carte greceascä.Crezând spusele acestea si dorind a indrepta carteamea, eu am cerut la acel ieromonah cartea aceeapentru sase sdptämâni ; am lucrat In acel timpziva si noaptea si am indreptat dupà ea carteamea, dar vkui cà locurile Intunecoase din carteamea tot asa au rAmas, cgci ele se dovedirà càsunt si In acea carte tot nel5murite, ca si Inteamea. Dorinta mea de a glsi cartea sfântuluiIsaac Sirul In limba greacd veche a rAmas nein-deplinitá i In timpul sederii mele in sf. MunteAtos, ca si in primii ani dupsal asezarea mea In Dra-gomirna. Dupà trecerea de multi ani, când eu imipierdusem aproape orice nAclejde de a dobândiaceastà carte, atotputernicul Dumnezeu prin da-

Propunerea nu e la locul ei din toate puncteIe de vedere. a) Maiintâiu cä traducerile din manuscrisele pomenite, dupd cum spune însuiPaisie, sub a cdruia grijä s'au fdcut, au nevoe de indreptare dupd ori-ginaleie grecesti. De aceastä lndreptare trebue sd se apuce ceice si-aufäcut studiile in Grecia sau cel putin unul din profesorii de greceste delanumeroasele noastre seminarii. Deci nu eu, care m'am dus in Rusia säinvat limba rusd si sä folosesc literatura rusä, ceeace si fac, traducandsau compunând dupa literatura teologicd rusd. b) Manuscrisele chiar in-dreptate, fiind de continut pur ascetic si putând fi intrebuintate de putiniimonahi de astäzi si asa, cum sunt, ar aduce folos prea putin, fata cumarele cheltueli, ce ar costa indreptarea i tipdrirea lor. Pe când tal-mdcirile din ruseste, care se editeazd, sunt mult mai autate si de folospentru un cerc de persoane mult mai larg, de oarece ele se si reediteazd"cum zice autorul pomenitului articol si cum si e de fapt, intruck unele din-acele tälmäciri au obtinut 7 si 8 editii. c) Nici comparatia intre mine sipropundtor nu ar fi ingdduit o asemenea propunere. In adevär, din punctulde vedere al vrdstei, eu pot fi tatä propundtorului, iar din punctul de ve-dere al muncii, eu am fost cândva ostas, iar acum sunt veteran ; propund-torul este acum osta i numai In viitor va deveni veteran. Deci mie, caveteran, mi se cade sä dau altora indrumäri si sä apreciez victoriile lor.Ostasilor nici intr'un caz nu li se sade sä dea indrumäri veteranilor.

E bine, socot, totdeauna sá te informezi exact despre un lucruapoi sä vorbesti de el. TRADUCATORUL

www.digibuc.ro

195 -

Tul ski de$teptá pe patriarhul Ierusalimului Efrem.sd tipAreascä aceastA carte $i el insArcinA cu acea-stá lucrare pe preainteleptul ierodidasal Nechifor,care mai târziu a ajuns arhiepiscop de Astrahan,$i care atuncea trAia in Constantinopole. Aflândde aceasta un frate din obstea noastrá, care seafla atunci in Tarigrad, incepu sà roage i pePreasfintitul Patriarh Efrem, $i pe ierodidascAlulNechifor, ca ei, când aceastà carte va e$i de subtipar, sä binevoeascd sä mi-o trimità $i mie, inDragomirna. Cu binecuvântarea patriarhului, pd-rintele Nechifor comunicd fratelui nostru, cA in-datà ce cartea se va tip5ri, mi-o va trimite, insemn de sincerä iubire pentru mine. Toate aces-tea erau prin anul 1768. Când fratele nostru s'aintors la mänästire $i ne-a spus despre acestea,sufletul meu se umplu de cea mai mare bucurie

asteptam cu nädejde implinirea fAgkluintei.In anul 1770, prin postul Nasterii Domnului,

ierodidascAlul Nechifor i$i implini fägäduinta, tri-mitindu-mi nepretuitul dar, cartea din nou tipärità,elino-greacá a sf. Isaac Sirul, pe care am primit-ocu o bucurie nespusd $i cu lacrAmi multämind luiDumnezeu, care-mi implinea vechea mea dorintä.Indatà m'am $i apucat sä citesc cartea mea sla-vonä, controlându-o cuvânt cu cuvânt cu cea ti-Orin In greaca veche, in scopul de a sàvârsi in,cartea slavond indreptarea acelor locuri, in carenu puteam gäsi un inteles, $i nicidecum cu sco-pul de a face o nouà traducere. C5ci atuncea eunu aveam cuno$tinte suficiente in limba veche gre-ceasc5, precum nici cártile trebuitoare. Si deaceeamunca mea de atunci nu poate nici inteun chips'a" fie numità o traducere, ci numai o indreptarea unei cärti slavone. Când insä cartea elino-greacda sf. Isaac a fost tradusA in limba moldoveneascA,atuncea am comparat aceastä traducere cu cartea

www.digibuc.ro

196 --

mea slavonä, am mai facut in cartea slavona câ-teva indreptäri. Si de oarece cartea slavond înunele pärti se dovedi mai bogatà in cuvinte cle-at cea greceasa si acele cuvinte dupd parereamea apartineau sf. Isaac Sirul, eu nu le-am exclusnici pe acelea din cartea slavonä, ci numai le-aminsemnat. Toatà munca asta a mea cu indreptareacdrtei slavone a sf. Isaac s'a inceput in anul 1770si s'a terminat in anul 1771".

Ce se atinge de traducerea lui Paisie a artiisf. Isaac Sirul din limba greacA in cea slavA, apoi;-aceastä traducere se referà atre anul 1787, cândstaretul locuea deja In mänästirea Neamtu si de-spre aceasta traducere vom vorbi in alt loc. Inanul 1774 veni din sf. Munte la Dragomirna unmonah grec, cu numele de Constantin, si adusecu sine cartea greco-elinä, scrisä cu mâna sa, carecuprindea o multime de cärti de ale sf.Intryinsa se aflau si astfel de carp, pe care stare-tul Paisie nu le mai vázuse pânä acum In limbaslavona. In urma rugämintilor stäruitoare ale luiPaisie, monahul scrise aceste cärti pentru dânsul-Dar de vrerne ce el era cu tutu! strain de cunos-tintele gramaticale, de aceea atât in cartea sar,cât si in cea prescrisä pentru Paisie introduse ne-numärate erori, Meat se obtinu cu adevärat aurul,sfintelor cuvinte scAldat in noroiul ignorantei, din,care nici chiar oamenii cu bune cunostinte n'arfi putut, neavând la indemânä originalul grecesc-nealterat, sä curäte acest aur. Din cärtile prescrisede monahul Constantiu, staretul traduse in slavo-neste pe sf. Marcu si pe sf. Nechita Stifatul, 300'capete. Tot din acele cärti ale monahului Cons-tantin mai traduse el si cartea sf. Teodor de Edesa.-Dar toate aceste &Atli nu numai nu sunt bune detipärit, dar nici de prescris pentru particulari, cAcig,

www.digibuc.ro

197

;au nevoe mai Intgi de o mintrtioasä indreptare41upg originale autentice.

Mai departe stareful Paisie scrie : Dar ce voizice eu de cartea sf. Calist, Patriarhul Tarigra-dului, si a Preacuviosului Ignatie, despre caremgrturiseste fericitul Simeon, arhiepiscopul Tesa-lonicului ? Eu doream strasnic macar numai sávgd In viata mea aceastá carte. Domnul insg arânduit asa, ea' eu nu numai am vgzut-o, ci am-si izbutit sà o traduc In slavoneste. Dar si acea-stá carte, desi sà yedea cu o ortografie mai;bung decât a altora, nu e strging de asa erori,Incgt nici pgrintele Ilarion, cel mai iscusit tradu-cgtor din greceste in moldoveneste, n'a putut inunele locuri sg dea Intelesul adevgrat, ci a trebuitsg traducá cum i s'a párut cá ar fi mai bine. Pg-rerea lui am urmat-o si eu In traducerea mea. Iacapentruce si aceastá carte ar fi greu de tipgrit side ráspandit pe undeva pe afará. Aceeas trebue,sai spun si despre cartea a doua a sf. Calist, nu-mad Catafighiotul : devi eu am tradus-o in slavo-neste, dar nici ea nu-i stráinà de o multime degreseli. Viata sf. Grigorie Sinaitul, scrisd de uce-nicul sgu, Preasfinfitul Calist, Patriarhul Tarigra-dului, a fost adusg de schimonahul Sava din sf.Munte, párintelui nostru obstesc, staretului Vasi-lie, iar noi ne-am folosit de aceasta si am pres-cris-o pentru noi. Cartea sf. Maxim mgrturisitorulam avut-o numai In parte, o sutá de capete de-,spre dragoste, tipgrite la Moscova si gall deaceasta am mai avut Cuvânt Postnicesc cu între-bàn i ráspunsuri, prescrisá de mine incá In tine-retg, in patria noastrg, cu o multime de greseli-si omisiuni. lar textul ei elino-grecesc eu niciDank' astgzi nu 1-am ykut, cu toatá dorinta mea,de a-1 avea. Cgrtile sf. Nil Sorschi in limba greaedam este de loc, ci numai in slavoneste, i eu am

www.digibuc.ro

198

prescris-o incä in tinereta mea cu nenumärate gre-seli ortografice i nici pând astki n'am mai avutvreme sà o indrept".

Aceasta-i istorisirea proprie a staretului Pai-sie despre indeletnicirile sale cdrturäresti in Dra-gomirna. Din aceastä istorisire se vede, cd i aicea,ca i la Atos, staretul s'a ocupat cu indreptareasi mai ales cu corectarea traducerilor slavone. Darin timp ce la Atos el a corectat dui-A manuscrip-tele slave, In Dragomirna el a fäcut indreptäriledupà originalele grecesti i sdupd traducerile mol-dovenesti. Tot aicea, in Dragomirna, s'a inceput5i activitatea lui de traduator, care s-a ajuns.apogeul in mänästirea Neamtu.

Muncind la indreptarea 5i traducerea cdrtilorpatristice, staretul Paisie impärtási din ostenelelesale 5i frätimea 5i pentru aceasta in mándstirea saera asezatà urmAtoarea rânduealä : Când veneatimpul iernei si toti fratii se adunau dela ascul-tärile depe afarä in mändstire, mai ales in postulCrAciunului, atunci staretul folosindu-se de cártileindreptate, incepea sä facä sfat cu fratii. Aceastatinea dela inceputul postului CrAciunului pânälasâmbAta lui Lazär. In fiecare zi, afard de Dumi-nici si de särbätori, fratii se adunau sara in tra-pezà, se aprindeau lumânäri, venea staretul si se-zând la locul säu obisnuit, citea sau cartea sf. Va-silie cel Mare, sau cartea sf. loan ScArarul, saua sf. Doroftei, sau a sf. Teodor Studitul, sau asf. Simeon noul Teolog, sau a altuia dintre pur-tätorii de Dumnezeu pärinti. Intr'o sarà cetireainvätätura sä tinea in slavoneste, in alta in mol-doveneste. Când citirea sà fäcea in slavoneste,moldovenii fAceau pavicernita in biseria, si invers_Dupá ce citea o bucatà din carte, staretul indatä

explica cele citite, aducând si locuri din sf.Scripturä si din al-tile sf. Pärinti. Iatä un exem-

www.digibuc.ro

199

plu din cuvântárile lui : Párinti si frati, cu inimainfrântá trebue sá facem purtare de grip, cum in-vata dumnezee5tii párinti ; cáci loan Scárarul zice :dacd am duce chiar viata inaltá iar inimá umilitànu dobândim, atunci toate-s prefacátorie $i de$er-táciune. Si Grigorie Sinaitul spune : Durerea deinimá, smerenia 5i osteneala ascultárii dupd pute-rea fiecáruia cu tragere de inimá sávar5e$te faptadreptátii. Si tot el mai zice : Orce osteneald tru-peascd si sufleteascá, care nu-i insotità de tragerede inimd, niciodatá nu va aduce roadd celuice osávarse$te, cáci impárätia lui Dumnezeu cu sila säia $i ceice se silesc, aicea o iau, cum a zis Dom-nul. Cáci desi cineva s'ar osteni neintrerupt multiani, dar nu s'ar ingriji sà sávarsascá cu tragerede ininiä lucrul pocäintii, unul ca acela e stráinde curátie si nu e pártas Duhului Sfânt.

Si iarási : cine ostene5te asa de mântuialá $icu lenevire, apoi desi s'ar pärea Ca" el lucreazdmult, nu primeste nici o roada, cáci ceice mergpe calea nepäserii cad din pricina descurajárii ingriji nefolositoare 5i se intunecá. Aceeas ne-o spu-ne $i sf. Simeon noul Teolog : cine nu urmeazápatimilor lui Hristos cu pocdintá, srnerenie, lacrámi,ascultare si rábdare 5i mai ales cu sárácie, cu in-tristare, suferind mustrári si ocári, si nu-i pártasmortii lui injosite, acela nu poate fi párta$ niciinvierii lui duhovnicesti aicea, nici impärt55irei ha-rului Sf. Duh, cáci dumnezeescul Pavel zice : de vompätimi cu el, ne vom $i proslävi cu dânsul. lar dene vom ru5ina de patimile lui, pe care el le-a su-ferit pentru noi, $i de locueste in noi Intelepciu-nea párnânteascd a trupului de a ocoli aceste pa-timi, vádit lucru cá nici la slava lui nu vomputea fi pärtasi. Cáci -FLA' pocdinta $i lacràmicum am zis, nimic din cele spuse nu poate fi vre-odatá $i nu va fi nici in noi, nici in altii. Si in

www.digibuc.ro

- 200 -

alt loc tot el zice Nimenea nu poate dovedi dinsf. Scriptura, ea' fára lacrämi si umilintA pururel-nicA ar putea sa se curate de patimi si cä cinevadin oameni ar putea ajunge la sfintenie sau sàprimeasca Duhul SfAnt sau sà vadd pe Dumnezeusau sa-1 simtd inlauntrul ski, in inima sa, fat-a sAse fi pocAit mai intdiu si sd se fi umilit, caci nu-mai In mAsura lacramilor, intristArii si pocaintiiproduc toate acestea focul cel dumnezeesc alumilintii. $i din nou zice : pAziti-vA sa nu vd lip-siti de a avea in voi pe Hristos si sA nu plecati cumânile goale din aceasta viata, cA atunci yeti plân-ge 5i vA yeti tângui".

Aducând aceste cuvinte ale sf. Parinti, stare-tul cu lacrami incredinta pe frati sa implineascAporuncile Domnului 5i sä-s dobândeasca inimAzdrobitä 5i duh smerit. Toate povetele sale, toatägrija sa, toata durerea de inirnd erau dirijate in-teacolo, ca toti fratii cu deplinA unire, cu toatainima 5i cu tot sufletul sA pAzasca poruncile luiDumnezeu 5i sA nu petreacd fAra roadA 5i in ne-pasare vremea, ce le este data de Dumnezeu pen-tru pocaintA. El indemna pe frati sä se indelet-niceasca sârguincios cu citirea cartilor sf. Parinti5i sä pazascA tare poruncile Domnului, fall decare nici chiar obstea lor nu poate sa dureze. Elzicea : Nimenea din voi sä nu zica., ca." nu se poatesa plângi in fiecare zi. Ceice vorbesc asa, spunin acelas timp, ea' nu e cu putinta nici a te calin fiecare zi. Mai intai de toate se cuvine vouAcu credintA adevarat tare 5i cu iubire ferbinte sAvA apropieti de Domnul 5i sa vA lepAdati hotArAtde lumea aceasta 5i de toate frumusetele 5i dul-cetele ei, de vointa voastrA 5i de cugetul inimiivoastre 5i sA fiti saraci cu duhul i cu trupul.atuncea prin harul lui Hristos se va aprinde invoi sfânta râvnA.

www.digibuc.ro

201

Tar cu trecerea timpului i dupa mdsura os-tenelelor vi se vor da lacrarni si plans si putindnadejde spre mângâerea sufletului. Se va ivi foa-mea $i setea de dreptate, adeca râvna aprinsa dea pa$i in toate dui-A poruncile lui, de a dobândismerenie i rabdare, milà i iubire catra toti simai ales catrá cei obijduiti, bolnavi, patimitori sibatrâni, lar toate acestea sunt roade ale duhu-lui, dupa cuvântul dumnezeescului apostol. Se vaivi ravna de a purta neputintele aproapelui, a-tipune sufletul pentru fratele tau, a suferi ispitele,diferite jicniri, ocari si reprosuri, a ierta din toatainima unul altuia tot felul de arnaraciuni, a iubipe vrasmasi, a binecuvânta pe ceice va blestama,a face bine celorce va urasc, a vd ruga pentruceice va obijduesc $i Ira prigonesc, cum cere Hris-tos. Pelânga toate acestea, sa rabdati barbatestefelurite neputinte trupesti : slabiciuni, boale grele$i suferinte vremelnice amare pentru mântuireavesnia a sufletelor voastre. Astfel yeti ajungebarbati desavarsiti, dupa masura vristei duhovni-cesti a lui Hristos.

$i dacd yeti rámânea tari in asemenea oste-nele, atunci va dura si fratia sau obstea voastra,cat va binevoi Dumnezeu. lar daca 0' yeti abatedela luarea aminte de sine si dela citirea cartilorsf. Parinti, atunci yeti a:lea si din pacea lui Hris-tos si din iubirea lui si dela implinirea poruncilorlui Hristos, si atunci se va incuiba intre voi ne-rândueala, desertaciunea, desordinea, turburareasufleteasa, indoeala si desnadejdea, cartirea unuiaasupra altuia si invinuirile reciproce, si pentru

Imultirea tuturor acestora va seca iubirea in multisi poate chiar in toti. $i atunci se va destramasoborul vostru, mai intaiu sufleteste i apoi $itrupeste".

Citirea zilnica a staretului din artile sf. PA"-

www.digibuc.ro

- 202 -

rinti si cuvantárile lui au avut o enorma influentaeducatoare pentru frOtime. Mai târziu, cand viataob$tei incepu sá decada, fratii singuri recunosteau,cä una din pricinile importante ale acestei deed-deri a fost curmarea predicilor zilnice ale stare-tului. Staretul avea a$a dar de a convinge, incatsi pe cel mai trist 1'1 putea mangaea cu cuvintelesale $i pe cel mai descurajat putea sa-1 insufle-tascá. lar unde trebuea, mustra, ruga, indeparta,indelung rabda $i cand nu izbutea, alunga delasine. *i numai pe cei mai inräiti si indaratnici Iicerta, amenintindu-i cu mania lui Dumnezeu. Ni-menea nu e$ea dela dansul nevindecat si in fiecarezi toti erau gata sa se infati$eze lui, ca sa" se in-dulceasca din sfaturile lui.

Odata unul din frati zise staretului : Parinte,cugetul imi spune, ca ma urati, de oarece adesacu manie ma certati in fata fratilor". Staretul Iiraspunse : Iubite frate, mania si ura sunt strainede viata evanghelica. Daca dumnezeeasca Evan-ghelie porunce$te sa iubim si pe vra$masi $i sa lefacem bine, atunci cum pot eu sa urasc pe fiiimei duhovnice$ti ? Iar daca eu NIA mustru cü ma-nie, apoi sä va dea Domnul $i you'd sä aveti a$amanie; eu ma silesc sa par mânios, desi cu darullui Dumnezeu nu am niciodata mânie si ura". Fra-tele cazu cu lacrami la picioarele staretului, ce-rându-si ertare. Iar staretul adaose : Cand erameu in famine, am inceput sa invat carte ; in doiani am invatat abecedarul, ceaslovul $i Psaltirea$i apoi am inceput sa citesc cu u$urinta cärtile ;atunci am citit cu mare ravnä $i atentiune Sf.Scripturd a Vechiului $i Noului Testament, dupäaceea cartea sf. loan Ouradeaur Margarit" $i asf. Efrem cu a sf. Doroftei ; citind cuvântul sf..Doroftei despre clevetirea $i osandirea aproapeluiram inteles ca acesta-i un mare pacat.

www.digibuc.ro

Atunci, Inca in tinereta mea, am dat fagadu-intá lui Dumnezeu, ca chiar cu ochii mei sa vadpe fratele gresind si-1 voi osandi, sa se deschidapamantul si sa ma inghita i mi-am pus ca regula,ca de voi vedea ceva sau voi auzi, sa nu spun ni-mänui nici un cuvânt, sà pastrez cu darul lui Dum-nezeu in toatä viata mea, cat voi fi cu fratirnea.Dar WA acum si fàrà voi ajung judecatorul vos-tru si fratimea m'a invdtat sà mustru si sa certpentru folosul lor. Mai inainte insä nimic de felulacesta n'am fäcut".

Staretul adesa spunea fratilor : Nu voesc, cacineva din voi sa se teamd de mine, ca de uncinovnic grozav, ci chiar voi sa ma iubiti ca peun tata, dupa cum si eu va iubesc pe voi ca peniste copii ai mei duhovnicesti".

Dupa rânduelele, puse de staret, fiecare du-hovnic comunica staretului despre fiecare frate,pe care el nu-1 putea domoli, cum si cauza tur-burdrii lui. Si când un asemenea frate intristat seintimpla sa intre in chilia staretului, atunci sta-retul stia deja la ce vine acela si, dând frateluiblagoslovenie, inainte de a spune acesta ceva, in-cepea el singur vorba cu dânsul si prin cuvintelesale dulci si mángáltoare, abiitea gindurile lui delacele intâmplate. Vorba staretul o aducea potrivitcu starea, cu caracterul, cu priceperea si cu as-cultarea fratelui. Cu cei mai destepti avea obiceiulsä vorbeascä despre chestiile inalte, lämurindu-sispusele cu locuri din sf. Scriptura, i pang intruatâta umplea de mirare $i mângâia pe frate, in-cat acela de bucurie sufleteasca, era gata sä so-coatá ca o nimica pricina sa : toata slava si in-tristarea lumii. lar cu cei mai simplii din fratistaretul vorbea mai simplu, aducându-le pilde saudin atelierele lor, sau dela ascultari, si cu cuvin-tele sale ìi aducea la asa sentimente, incat ei eratb

www.digibuc.ro

204

-gata sa-si reproseze siesi si sa le para rau ea pen-tru o mica suparare au venit la staretul. Ascul-tând cuvintele staretului, fratii se concentrau insine insisi $i uitau de pricina, care-i adusese lastaret, si luându-si binecuvântare, plecau dela elbucurosi si multdmind lui Dumnezeu. Nu odatastaretul vorbi fratilor, Ca' atunci and is vede fiiisal duhovnicesti, ostenindu-se si râvnitori pentrupazirea poruncilor dumnezeesti si ducându-s cusmerenie ascultdrile, incearcd asa bucurie negräita,incât alta bucurie mai mare nu doreste sà aibdnici chiar intru imparätia cerurilor. lar când Iivede nepasatori fata de poruncile dumnezeesti,umblând färd frica de Dumnezeu $i dispretuindsf. ascultare, atunci sufletul sIu e cuprins de a$amâhnire, mai mare deck care nici in iad nu poatefi alta.

Odatä veni la staret un frate si-i spuse cà etare luptat de gânduri. Staretul zâmbind, zise :De ce sunteti voi asa de prosti ? Faceti si voi,cum fac eu : eu toata ziva vorbesc cu voi, iar cualtii si plâng, cu altii ma bucur $i fac i altelucruri. Iar dupa ce và alung pe toti din chilie,atunci odata cu voi alung si toate gândurile. A-tunci iau in mâni o carte si numai aud nimica,pare cä as fi in pustia Iordanului".

Aratând ca cuvântul staretului era puternic siinfluenta, biograful sàu explica aceasta prin faptul,ca staretul din copildrie implinise toate porunciledumnezee$ti. El citea cartile sfinte cu cea mai mareluare aminte, din luarea aminte rdsarise pricepe-

,rea, din pricepere dorinta, din dorintä râvna. Unlucru odatá citit, ramânea pentru totdeauna inmemoria sa. Odata in chilia staretului mergea vor-ba de cärti. La vorbd lua parte si un frate, carestia limba greacd vcche. Acesta, intrebat cum tre-

Lbue tradusd cutare frazd greacä, raspunse : Das-

www.digibuc.ro

2O

calul nostru ne-a làmurit-o, dar eu nu-mi pot a---minti acum". Auzind aceasta, staretul zise zarn-bind: Ba eu dacä citesc ceva odatä, nu mai uit--'And la moarte".

Simtindu-se impresuratä din toate pärtile dedragostea si de grija staretului când Ii asculta zu-vântärile, frätimea propäsa mereu in iubirea deDumnezeu i in rAbdarea lui Hristos, desi nu totiin aceeas mäsurä a credintei. Staretul se bucurasi-i indetnna incd si la mai multd rilvnä: Nu tan-jiti, fiilor ! Cdci acum e vremea potrivitä, acum esteziva mântuirii". Atunci, dupà spusa biografuluisäu, viata In Dragomirna era ca un rai pämân-tesc. Oamenii, cari pentru dragostea cea aträ Dum-nezeu, is lepädaserä voea, ajunserä morti pentrulume. Iar nevointele lor tainice, zdrobirea initnii,smerenia adâncä, teama de Dumnezeu, 1 uarea aminte, tdcerea, si rugäciunea necontenitá in inirnä, .

e cu neputintd de a le spune, cu ei se Impli-neau cuvintele preacuviosului Isaac : Dolinului Iie pläcutä adunarea celor smeriti, ca o adunare deSerafimi". Vederile, care existau in comunitateastaretului Paisie asupra esentei nevointei cdlugä-resti, si-au gäsit expresia in Invätäturä la tunderein monahism, atribuità de unii staretului Pa-isie (colectia No. 485 Manuscript in Academia Ro-mânä)

Acest trai pasnic si vesel al fratilor in Dra-gomirna fu intunecat de o intâmplare dureroasà...Pela anul 1766 muri pärintele Visarion, intäiul uce-nic al staretului Paisie in Atos, prietenul säu deun gaud si cel mai deaproape ajutor. Plângându-1cu durere, staretul hotäri, ca in fiecare an sä,facá pomenirea lui si s'a" dea frätimii o masä de :

1) AceastA invAtAturd; o cldm la finele cArtii in anexa 11.

www.digibuc.ro

- 206 -

pomenire, ceeace s'a si implinit pânála moarteastaretului.

Chiar in primii ani ai sederei in Dragomirnastaretul trebui sd pásascá la apárarea rugáciuniilui Iisus, adicg a petrecerei prin rugáciunea Bun-tried cu Hristos, ca mijlocul cel mai de samá pen-tru biruirea cugetelor rele si a dobândirei curd-teniei inimii. Ir. muntii Mosenschih din Ucrainase ivise un monah, care respingea rugáciuneamintii, ca eres si rátácire. Acest monah dobândiatâta inrâurie asupra obstei sale, incât unii, ascul-tând cuvântárile lai, adunard cártile sf. Páriati,care vorbeau de rugáciunea mintii, si legând deele pietroae, le aruncau in apá. Staretul, auzindde aceasta, scrise o lucrare de sase capitole des-pre rugáciunea minfii, pe care o trimise mona-hilor rátáciti.

www.digibuc.ro

CAP. II.

1nv5ptura stareplui Paisie despre rug6ciunealui Hsts, care se sili15rege minte in inimä.

Du Ice este *In inirnä amintirea curatiinecontenitei a tut lisus i tuminarea

negrditd, ce o produce ea.Sf. Marcu Mitropolitul Efesului.

InvaTátura staretului Paisie despre rugAciunealui Iisus, ca si invalatura lui despre monahism, estrâns legafal cu invAtätura despre acest lucru adasealului $i pArintelui ski, a schimonahului Va-silie. Deaceea noi vom expune pe scurt mai intaiuInetätura despre rugdciunea lui Iisus a staretuluiVasilie, expusä de acesta in prefata cArtilor luiGrigorie Sinaitul, a fericitului Filoftei Sinaitula fericitului Isihie al Ierusalimului.

Prefata sa la cartea sf. Grigorie, staretul Va-silie o incepe cu arAtarea, cà pArerea acelora, carisocot cumca lucrarea mintii e potrività numai ce-lor des'avársiti, cari au ajuns la scutirea de. patimi

la sfintenie, este nedreaptà. Ceice socot asa I$1màrginesc ruglciunea numai la rostirea exterioaraa psalmilor, troparelor $i canoanelor, neintelegândcà aceasta rugâciune exterioará s'a rânduit desfintii pdrinti numai ca vremelniceasa, in vedereaneputintii $11 prunciei mintii noastre i cu scopul

www.digibuc.ro

208

ca noi desAvarindu-ne treptat treptat, sa ne ri-dicam pe treapta mirrtii active $i nici intr'un caz:sA nu ne oprim numai la rugdciunea exterioara,DupA cuvintele sf. Grigorie, numai copiilor li eingaduit sa socoata ca, savarsind cu buzele ruga-ciunea externa, sdvarsesc ceva maret $i sa se rnul-tameascA cu cantitatea de citire, infAtisindu-ne unfariseu ascuns. Dupd cuvintele sf. Simeon, noulTeo log, celce se mArgineste numai la facerea ru-gAciunei externe nu poate dobandi pacea launtri-ca i sA propasasca In virtuti, cad acela e aserne-nea celuice duce lupta cu vrAmasii sai in intu-nerecul noptii ; el aude glasul vramasilor, capatAdela ei rane, dar nu vede lamurit cine-s si deundeau venit, nici pentruce se lupta cu dansii. Dupacuvintele lui Isaac Sirul $i ale sf. Nil Sorschi, dacàcineva ar voi, afarA de rugaciunea mintii, numaicu rugaciunea externd $i cu simturile externe slraspinga ispitele vrasmasului $i sa se impotriveas-ca vreunei patimi sau cuget viclean, acela curands'ar pomeni demulte ori biruit : caci dracii biru-indu-1 in luptä $i din nou i s'ar supune lui ea bi-ruifi de el, isi bat joc de dansul $i-1 predispunla mandrie si incredere In sine, proclamandu-1 In-vAtator $i pastor al oilor. Din cele spuse, se poatevedea mAsura si puterea atat a rugaciunii mintii,cat si a celei externe. Nu se cade a crede, ca sf.pArinti Infrânându-ne dela nemasurata rugaciuneexterna $i indreptandu-ne spre rugdciunea läun-tricà, injosesc prin aceasta rugaciunea externa. SAnu fie. Caci toate sfintele slujbe bisericesti suntstatornicite de Duhul Sfant si toate reflecteazain sine taina intrupdrii lui Dumnezeu - cuvântul$i nu-i nimic ornenesc in ceremoniile biserice$tici toate-s lucrul harului Dumnezeesc, care nusporesc prin vredniciile noastre $i nici nu scadprin pAcatele noastre.

www.digibuc.ro

209

Dar noi acum vorbim nu de rânduelele sLBiserici, ci de pravila osebità $i de viata fiecáruiadintre monahi, adecá de rugáciunea mintii, ca deun act, care prin râvn6 $i dreptatea inimii, iar nunumai prin cuvintele rostite cu buzele $i cu limba,fär luare aminte, atrage deobiceiu harul sf. Duh.Si prin acest act al mintii se poate indeletnici chib-zuit nu numai cel desávâuit, ci $i orcare nou ince-pAtor si supus patimilor, päzindu-$i inima. Dea-ceea sf. Grigorie Sinaitul, care mai mult decâttoti $i panala amáruntimi a examinat $i a cercetatprin harul Sf. Duh, care locuea inteinsul, vietile$i scrierile, si nevointele duhovnice$ti ale tuturorsfintilor, porunce$te sà avem toatá stáruinta in ru-gáciunea mintii. Deasemenea $i sf. Simeon al Te-salonicului porunce$te i sfátue$te $i pe arhierei,si pe preoti, $i pe monahi, $i pe rnireni ca in toa-td vremea si in tot ceasul sä rosteascá aceastásfântä rugáciune, ca $i cum ar respira prin eacáci nu este armá mai tare nici pe párnânt, niciin cer, ca numele lui Iisus Hristos, zice el impre-und cu sf. Apostol. SA' $tii si aceea, cucernice os-tenifor, care te indeletnice$ti cu acest lucru sfânt.cd nu numai In pustie, sau in singurätatea pus-niceascrt au fost propoveduitori $i multi

ai acestui lucru sfânt, ci chiar si in Lavrelecele mari $i prin ora$e. De pildd, sf. patriarh Fotie,care a fost râclicat pe scaunul patriarhicesc din-tre senatori, nefiind monah, chiar in înaltul shrpost a invätat rugAciunea mintii i spori in-

tr'însa pâná inteatâta másurá, incât, dupä spuselesf. Simeon al Tesalonicului, fata lui strälucea prinharul Sfântului Duh, ca a unui alt Moise.

Dui-A cuvintele aceluia$ sf. Simeon, patriarhulFotie a scris $i o remarcabilä carte despre lucra-rea rnintii. Tot el zice, cá $i sf. Joan Gurädeaur

PAISIE 14

www.digibuc.ro

- 210 -

sfintii Ignatie si Ca list, fiind patriarhi tot aiTarigradului, au scris cdrtile lor despre aceastälucrare Iguntricg. Asa darg, dacd tu, obiectând con-tra ruggciunii mintii, vei zice, cg" tu nu esti locui-tor al pustiului, ca sä te indeletnicesti cu aseme-nea lucrare, atunci te vor da de gol patriarhulCa list, care a Invätat ruggciunea mintii, indeplinindslujba de bucdtar in lavra cea mare a Atosului, $ipatriarhul Fotie, care fiind deja patriarh, a invg-tat iscusinta lugrii arninte a inimii. Dacá tu te veilenevi sg te indeletnicesti cu trezvia mintii pe te-meiul cä faci ascultare, atunci cu deosebire meritimustrare, cgci, dupg cuvintele sf. Grigorie Sinai-tul, nici pustia, nici singurgtatea nu sunt asa defolositoare la asemenea ruggciune, ca ascultareachibzuitg. Dacg tu vei zice, cg" nu ai invätätor,care sg te invete aceastd lucrare, insus Domnul itiporunceste sà inveti din sf. Scripturg, când zice :,,Cercetati Scripturile si inteinsele yeti ggsi viatavesnic4". Dacg tu te turburi cd nu gäsesti loc linistit,atunci te dà de gol sf. Petru Damaschinul, care zice :

Inceputul mântuirii omului constä in aceea, ca sgpärgseascd voile si cugetele sale si sä facd voile

cugetele Domnului, si atunci in toatg lumea nuse va gäsi asemenea lucru sau loc, care ar puteasg-i impedece mântuirea".

Dacá te turburä cuvintele sf. Grigorie Sinai-tul, care vorbeste mult despre pläcerile ce se simtin timpul acestei lucrgri, apoi tot acest sfânt pg-rinte te i indreaptd, când zice : Noi nu trebuenici sä ne temem, nici sg ne Indoim de a chiemape Dumnezeu. Cdci dacg unii s'au poticnit, \TAO-mându-se la minte, apoi sà tii, cä ei au suferitaceasta din pricina incgpgtângrii si a mândriei. Dardacá cineva cu supunere, cu cerere si cu smereniecautä pe Dumnezeu, niciodatg nu va suferi vdtg-mare cu ajutorul harului lui Hristos. Cdci cel ce

www.digibuc.ro

- 211 -rtrAeste dupA dreptate si cuvios, si MIA-turd plAcereasa si mândria nu-i poate pricinui vAtAmare, dupdcuvintele sf. IDAHO, nici intreaga ceatA drAceascA,-chiar de ar ridica asupra lui nenumArate ispite.Numai celce se poartd bizuit pe puterile sale sidupä sfaturile sale, cade In ispith. Iar ceice po--ticnindu-se de piatra sf. Scripturi de frica ispite-lor, se abat de la lucrarea mintii, prefac albul Innegru si negrul in alb. Cáci nu pentru impede-carea lucrArii mintii ne dau invAtAturi sf. PArintidespre cauzele ispitelor ce se IntâmplA, ci ca sà-ne fereascd de ispite. Cum si sf. Grigorie Sinaitulporuncind celuice invatA rugAciunea sA nu se tea-nià sA nu se indoeascA, ne aratA $i pricinileispitelor : incApAtinarea $i mândria. Dorind ca noisA nu cApAtAm vAtAmare dela ele, sf. PArinti neporuncesc sA studiem sf. Scripturä si prin ea sAne cAlAuzim frate pe frate : prin sfat bun, dupdcuvântul sf. Petru Damaschinul.

DacA tu te inspAimânti sA pAsesti la rugàciu-flea din respect $i din simplitatea inimii,$i eu ImpreunA cu tine sunt gata s'a" mA insp5i-rnânt. Dar nu trebue sA ne temem de basme de-$arte, dupd zicAtoarea : dacd te temi de lup, nuintri In pAclure". $i de Dumnezeu trebue sá tetemi, dar nu sA fugi de dânsul, nici sA te lepezi(le El. Nu micä pedicd la facerea rugAciunii min-

e pentru unii neputinta lor trupeascA. Nefiindin stare sA suporte osteneala $i postul, pe carele-au suportat sfintii, ei socot, cA fArA acestea lorli e cu neputintA sal inceapA lucrarea mintii. ArA-tându-le gresala, sf. Vasilie cel Mare invatA : In-franarea se mAsurA fiecáruia dupA puterea sa tru-peascA, si eu socot, cA nu-i fArA primejdie, ca rui-nând prin infrânare nemAsuratA puterile trupului,

faci inactiv $i incapabil de fapte bune. Dacdar fi bine pentru noi sA fim slAbAnogi cu trupu

www.digibuc.ro

212

sä zAcem ca niste morti, abea suflând, atunciFDumnezeu asa ne- ar fi si fäcut. Dar dacd el nu-ne-a fäcut asa, apoi gresesc aceia, cari minunatazidire a lui Dumnezeu nu o pästreazA asa, cum'a zidit-o el. Nevoitorul nurnai de un lucru trebue-sä se ingrijeascA : nu s'a furisat oare in sufletulsau rául lenevirei, n'a släbit trezvia $i cugetarearâvnitoare cdtre Dumnezeu, nu s'a intunecatoare in el luminarea duhovniceascA $i lutninareasufletului, care se naste din ea ? CAci dadi totbinele din el creste, atunci nu vor avea cândsd se ridice intrInsul patimele trupesti, dacdsufletul lui e preocupat cu cele ceresti $i nu lasätrupului vreme pentru stârnirea poftelor. Fatd deaceastä intocmire, sufletul care prime$te hrand nuse deosebeste de cel care nu prime$te. $i el aImplinit nu numai postul, ci $i o abtinere totalddela mâncare $i are laudä pentru grija sa deose-bitá de trup, cdci traiul täu cumpätat nu provoacdaprinderea poftelor".

Potrivit cu aceasta i sf. Isaac tice: CAci devei sili un trup slab peste puterile lui, o indoitàturburare pricinueste sufletului". Si sf. loan Scärarulspune : Eu am väzut pe acest dusman (pântecele),odihnit si vioiciune minii dând". laral in alt loezice : Eu 1-am väzut säcdtuit de post si stârnindpoftele, ca noi sä nädäjduim nu in noi, ci in Dum-nezeul cel viu". Asa ne invatä si istoria, care ne-o-spune preacuviosul Nicon : Si in vremile noastre-a fost gäsit in pustiu un bdtran, care timp de trei-zeci de ani n'a väzut nici un orn, nici One n'amâncat, hrdnindu-se numai cu rädäcini, si el amärturisit, cä toti anii ace$tia a fost muncit dedracul curviei. Si pärintii au conchis, Ca' nici mân-dria i nici hrana era pricina acestei lupte a curvi-ei, ci faptul cä bätrânul n'a fost deprins cu trezvia,mintii i cu armele contra poftelor.

www.digibuc.ro

- 213 -

Deaceea $i zice sf. Maxim mArturisitorul : dA-trupului dupA puterile lui, $i toat5 nevointa ta in-toarnA-o spre lucrarea mintii". Si sf. Diadoh zice:Postul e de laudä singur de sine, iar nu dupdDumnezeu ; scopul lui e de a aduce pe ceice do-Tesc la curAtenie. $i deaceea nu se cade sá aibdpAreri inalte despre el nevoitorii blagocestiei, ci dela credinta cea in Dumnezeu trebue sA asteptämInceputul indrumArii. Nici inteo artA me$terii nujudecA rezultatul lucrArii dupá instrument, citeaptA sfär$itul lucrArii $i apoi judecA arta. Avânda$a hotgrare despre hranA, nu-ti pune toatA nä-

rdejdea numai in post, ci in credintA $i dupA pu-terile tale postind, aleargi la lucrarea mintii. Ast-fel tu si rnândria o poti inlAtura, i nu te vei in-greto$a de fApturile cele bune ale lui Dumnezeu,dând slavA lui Dumnezeu. RugAciunea mintii estearmA puternicä, cu care nevoitorul birue$te pevrä$maii sài cei nevAzuti. Unii din sf. PArinti-dau regule pentru monahi : impreund cu implini-rea poruncilor dumnezee$ti, sA facA lungá cântarede psalmi, canoane $i tropare. Alti sf. Pärinti, stu-diind cea mai subtilA lucrare duhovniceascA amintii, gäsesc cA nu e de ajuns pentru nouii in-cepAtori sA rAmânä numai la indeletnicire trupeas-cA, ci predându-le, impreunA cu implinirea porun-cilor lui Hristos, o mäsuratA cântare $i citire, sta-tornicesc in locul indeletnicirilor cântAri de psalmi$i canoane, sA se facd rugAciunea mintii, adAogândtotodatä, cA dacA Duhul Sfânt va cerceta prin lu-

-crarea rugAciunii mintii, atunci sA se lese pravilaexterioarA, fArd nici o indoealà, cAci o inlocue$te

,rugAciunea lAuntricA. Altii, având mult5 experientA$i cuno$tinta vietii $i scrierilor sfintilor $i mai alessfiind luminati prin lucrarea $i intelepciunea Sf.Duh, statornicesc pentru nouii incepätori sA facd

sugAciunea mintii ob$te$te i nu particular, infAti-

www.digibuc.ro

- 214 -

$indu-o sub doua forme : lucrata $i vazuta ! Ace$ti'parinti poruncesc sa se pund toata grija pentrurugáciunea mintii, osebind pentru cantare putinävreme, numai in ceasurile de urat, cad dupd cu--vintele lor, slujbele biserice$ti $i cantarile suntpuse la indamanä in genere pentru toti cre$tinii,iar nu pentru aceia, cari vor sà petreaca in tAcere.Dealtmintrelea $i pe calea indelungatei cantari depsalmi $i citire de canoane $i tropare se poate a-junge la izbandá, de$i foarte incet $i cu marigreutati. Calea a doua insà e mult mai inclama-noasa $i mai usoara ; iar a treia e cea mai scurta,.ba $i insotita de bucurie si de o deasa cercetarea Duhului Sfant, care intare$te $i lini$te$te inima,mai ales cand este sarguinta pliná de ravna $ibuna vointa. Cu cat sfanta rugaciune a mintii esteinsufletitä de implinirea poruncilor dumnezee$ti $ialungd dracii $i patimile, cu atata, dimpotriva.celce neglijaza poruncile si nu poarta grijä de ru-gaciunea mintii, ci se indeletnice$te numai cu can -tarea, este tarat de patimi.

Calcarea poruncilor Domnului toti o vad deo--potriva, dar se manifesta felurit. De pilda : cinevai$ pune de regula sä nu cake poruncile, stt nu sedea la patimi, dar din pricina unor imprejurari,,sau turburari sau ispitei diavole$ti i se Intamprisä" jicneasca pe cineva, sau säl osandeasca, sau sàse manie, sau sa fie biruit de mandrie, sau sä se-certe, sou sa se laude, sau sa graiasca de$ertd-ciuni, sau sa minta, sau sa se imbuibeze, sau säse imbete, sau sd se gandeascá la rele, sau altaceva de felul acesta sä faca. Simtindu-se vinovat-fao de Dumnezeu, el indata incepe sa se caiasca,$i cu pocainta cade inaintea lui Dumnezeu cu ru-gaciunea mintii din inima, ea sa-I ierte Dumnezeu4$i sa-i ajute ca sà nu mai cadd in asemenea gre--$ale. Si astfel el pune Inceput s pazascä porun

www.digibuc.ro

- 215 -

cile $i sd-$ pdzaseà inima de ispite rele, temându-se ca nu cumva din pricina lor sä piardd impärgia cerurilor. Altul insd trde$te absolut färdgrijd de cade sau std $i socotind cà In vremurilede azi nu mai sunt oameni, cari pdzesc poruncile$i care s'ar teme sà le calce, $i cà fiecare cu voesau färd voe gre$e$te înaintea lui Dumnezeu $i evinovat de unele sau alte pácate mai mari saumai mici ; $i deaceea el nu voe$te nici sd se fe-reascd de ele, socotind aceasta lucru imposibiLSocotindu-se rdspunzdtor numai pentru desfrânare$i curvie, ucidere $i furt $i pentru alte pdcate demoarte, $i infrânându-se dela ele, el i$ inchipuecd std. Unora ca ace$tia se aplicd cuvintele pd-rintilor : mai bine sd cazi $i sd te scoli, decât stand$i nepocdindu-te.

E de mirare, cum amândoi ace$ti oameni, vi-novati de acelea$i pdcate repetate adesa, sunt di-feriti inaintea lui Dumnezeu, ba socot cà i ina-intea oamenilor duhovnice$ti. Unul nu $tie nici decum de cddere $i sculare, de $i e stdpAnit de pa-timi ; celalalt insd cade $i se scoald, e biruit $ibirue$te, se luptd $i se nevoe$te, nu vreapundd cu räu pentru räu, dar nu se poate tineadin pricina obiceiului, se sile$te sd nu spund cevardu, se mâhne$te când capátá jigniri, $i totu$irepro$azd cd se mâhne$te si sä cde$te de aceastasau de$i nu se mâhneste de jignirea primità, apoinici nu se bucurä. Toti ceice se gäsesc In asemenea dispozitiune, se impotrivesc patimilor, nu vorsd se supund lor, se intristeazd $i luptd. Pdrintiiinsd au zis, cd orce lucru, pe care nu-I vrea suf-letul, este de putind duratd. Voesc sá mai vorbescdespre patimile inräddcinate. Sunt oameni, care sebucurá, când sunt jigniti, dar asta pentrucd voescsà aibd räsplatd. Ace$tia fac parte din ceice des-rädäcineazá patimile, dar nu cu mintea. Altul se

www.digibuc.ro

- 216 -bucurä primind jignirea si socoate cä se cuvine säo primeascá, pentru cä el insus a dat motiv. A-cesta cu mintea desrädäcineazd patima. Sunt, infine, $i de aceia, care nu numai se bucurà fiindjigniti si se socotesc mull vinovati, ci incä se $i in-tristeazA cà a turburat pe celce l-a jignit. Facäbunul Dumnezeu sà fim in asa dispozitie a suf-letului ! Pentru o pricepere mai limpede a uniasi altia din aceste douà vietuiri vom mai spuneasa : Cel dintâiu supunându-se legii, indeplinestenumai cântarea. Al doilea se obligd la lucrareamintii, are pururea cu sine numele lui Iisus Hris--tos pentru distrugerea vräsmasului $i a patimii.Acela se bucurà cum a sfârsit cântarea. Acestainsä multumeste lui Dumnezeu, dacd in linistea sa,neturburat de cugete rele, face rugAciunea. Aceladoreste cantitatea, acesta calitatea. Acela gräbin-du-se sä" execute anumitá cantitate de cântare, re-pede capätä $i creste in sine mândria de sine, pecare rázämându-se, naste $i creste in sine pe fa-riseul läuntric, dacA nu-s va lua sama de sine.

Acesta, care pretueste calitatea rugäciunii,is cunoaste neputinta sa si ajutorul lui Dumnezeu.Rugându-se sau mai bine chemând numele Dom-nului Iisus impotriva ispitelor vräsmasului, a pa-timilor $i a cugetelor rele, el vede peirea lor infata infrico$atului nume al lui Hristos $i intelegeputerea lui Dumnezeu si ajutorul lui. Pedealtdparte, siluit $i tulburat de cugetele rele, isi shnteneputinta sa, cáci nu poate sä se impotriveasdilor numai cu puterile sale. Si in aceasta se cu-prinde toatá pravila so si toatà viata. $i desi vräj-mapl Ii poate insufla bucuria mândriei de sine sicuget fariseic, totus el intimpinä in acest nevoitorpregätirea de a chiema numele lui Hristos impo--triva tuturor cugetelor rele i astfel nu-$ ajunge-tinta ademenirilor sale. Dar va zice careva, cA

www.digibuc.ro

- 217 -

cel dintái poate chema pe Hristos irnpotriva ispi-telor vrájmasilor. Da, poate, dar fiecare stie dinexperientd, cal in vremea defatá sávârsitorii pravi-lei externe n'au obiceiul sä deprindá rugáciuneacontra cugetelor rele. Acestia nu voesc mai alessd primeascá cuvintele exprimate sau scrise des-pre atentiunea läuntricd, in care se cuprinde $tiintarugáciunii contra cugetelor rele. Si nu numai nule primesc, ci incá sà i impotrivesc i afirmá,cum ea' noilor incepátori nu li s'ar cere de cátrásf. párinti rugáciunea mintii, ci numai singurdcântarea de psalmi, tropare $i canoane, rostite cubuzele $i cu limba. Si desi ei vorbesc si invatäaceasta färd dreptate, cu toate acestea sunt ascul-tati de toti, cáci astfel de rugáciune nu le cerelepádarea de poftele lumesti, ci fiecare trebue nu-mai sa." doreascä si poate sd se roage asa, fie mo-nah, fie mirean. In sfânta rugäciune a mintii, fiindo slávitä $i plácutd lui Dumneseu iscusintá a is-cusintelor $i cerând nu numai lepádare de lume side poftele ei, ci hied si multe povete si invátátu-rd, nu-si gäseste indeplinitori printre monahi.

Pe Iângá toate acestea trebue a ne teme deabateri la dreapta si la stânga, adecá de disperare$i de prea mare incredere in sine. Väzind, ca ce-lor ce invatd a face rugáciunea mintii li se întâm-plá nu intentionate, ci fárä de voe, numitede sf. Parinti gresale zilnice, nu trebue ca dinaceastá priciná sa cáclem la indoealá, Cad, dui-Amásura puterilor fiecáruia, sunt si izbândiri inbine. Pe de altá parte, auzind de marea milà dum-nezeeascá spre noi pácátosii, noi nu trebue sä fimincrezuti $i sà pásim, färä mare smerenie si färdirnplinirea dupd putere a poruncilor, Care aceastárugáciune a mintii. atiind ea' si increzarea in sinesi disperarea sunt insuflate de vrägnasul, sà fu-girn tare si de una si de alta. $i astfel cu mare

www.digibuc.ro

- 218 -

bagare de sarnd la cele ce ne spune sf. Scripturasi folosindu-ne de sfatul celor iscusiti in ale sme-reniei, sa invatam aceasta lucrare a mintii. Sf.,

cari ne invata ca numai cu poruncile luiHristos sä invingem patimile $i sà ne curatim ini-ma de cugete rele, arata nevoitorilor sá aibá douàarme din cele mai tari : temerea de Dumnezeu sistiinta ea Dumnezeu este omniprezent, dupä cumzice : Prin temerea de Domnul fiecare se abatede la rätt", $i Vazând pe Domnul pururea Ina-intea mea, de aceea nu ma' voi Ei mai pro-pun afarä de acestea sa mai avem si amintireamortii si a gheenei si sa mai citim Inca' i sfinteleScripturi. Toate acestea sunt bune pentru lArbatiibuni si piosi. Pentru cei nesimtitori si impietriti,macar insä$ gheena sau insus Dumnezeu de lis'ar descoperi, nici o frica nu s'ar naste din acea-sta. Afara de aceasta, $i insas mintea monahilornoui incepdtori devine tâmpa pentru percepereaunor astfel de lucruri $i fuge dela ei ca albinelede fum. Dar de$i o astfel de amintire este buna$i folositoare, in cazul luptei, parintii cei mai du-hovnice$ti si mai iscusiti pe deasupra acestui bunau mai indicat un bine mai mare $i mai nease-mänat, care poate ajuta chiar si celor mai slabi.

Mijlocul cel dintâi se poate asemAna cu aceea,când ai mAcina inteo moara purtata cu mânile,iar acest din urma mijloc se aseam5nà cu aceea,când ai macina inteo moara purtata cu apd saucu alta putere. Precum apa singurà de sine miscaroata i piatra, asa si preadulcele nume al lui Iisus,.impreund cu amintirea de Dumnezeu, care traestetoatä in lisus, mi$cd mintea in rugaciune, desprecare lucru marele teolog Isihie zice : Sufletulajutat $i indulcit de Iisus, cu bucurie, cu dragoste-si eu marturisire inaltä laude binefäcatorului, mul-tumindu-i $i chiemându-I cu veselie". lar in alt

www.digibuc.ro

- 219 -

loc adaogA : ,,Cum nu-i cu putintä a duce viataaceasta fara mâncare si bautura, tot asa-i cu ne-putinta sufletului, fard paza mintii, sA atinga cevaduhovnicesc $i plAcut lui Dumnezeu, sau sa-silibereze mintea sa de pant, cu toate cà cinevas'ar sili sa nu pädtuiasca de frica muncilor". Siiaras : Cugetele rele patrunzând in inima noastradad nu le voirn si ne Irnpotrivim, poate sa le izgo-niasca rugaciunea lui lisus, rostita din adânculinimii". Prin primul dintre mijloacele indicateaicea, desi s'ar ajunge la izbânda, fard rugAciuneamintii, totus foarte Meet si foarte cu greu. lar prinal doilea mijloc, nevoitorul repede si u$or se apro-pie de Dumnezeu. Caci acolo e numai rugaciunea,.si InvatAtura si lucrarea externa, iar aicea euna si alta, si cea externa, i pastrarea launtrica.Când monahul nou IncepAtor, dupd lepadarea sade lume si de lucrarea de pacate mari si demoarte, pune fagaduinta Inaintea lui Dumnezeusa se Infrâneze nu numai dela pAcatele mici, zilni-ce si de iertat, ci si de influenta Insas a patimilorsi a cugetelor rele, si patrunzand inlauntru catrà .

inima cu mintea sa, va Incepe sA chieme asupraorcarei lupte si contra oricarui cuget rAu pe Dorn-nul Iisus, sau dad. dupa neputinta sa va da pas .ispitei vrasmasului si va dlca poruncile Domnului,va ddea la Domnul cu rugaciunea inimii caindu-se, osândindu-se si In aceasta dispozitie va petrecepariah sfârsitul sAu, dzând si sculându-se, biruitsi biruind, ziva si noaptea rugând rdzbunare con-tra protivnicului sAu, nu va fi oare pentru el onadejde de mântuire ? CAci dupl. cum ne arataexperienta, nu e cu putintá nici pentru cei maimari bárbati sä se pazeasd In totul de pAcatelede toate zilele, care nu-s de moarte, al carora iz-vor sunt : cuvântul, cugetul, nestiinta, uitarea, voea,

www.digibuc.ro

- 220 -

nevointa, intâmplarea, si care se iarta prin ha-'.ru1 zilnic al lui Hristos, dupä cuvintele sf. Casian.

Daca cineva, putin fiind la suflet, va zice, ca_ sf. Casian, prin cei curatiti de harul Sf. Duh depacatele de toate zilele, intelege numai peiar nu pe noii incepatori $i supu$i patimilor, ad-mitem $i aceasta parere, dar tu ia in bágare deseamd mai ales judecata $i hotarirea despre astfelde lucruri ale sf. Scripturi, dupd care orce nou ince-pator se osândeste pentru astfel de pAcate de toatavremea si din nou poate capata iertare prin ha-rul lui Hristos, ca $i toti sfintii, prin pocäinta defiecare clind si prin märturisire inaintea lui Dum-nezeu. Caci dupd cum zice sf. Doroftei, sunt slu-jitori patimii $i sunt impotrivitori ei. Ceice slujescpatimii, când aud un cuvânt, perd linistea çi räs-pund cinci cuvinte, sau zece, ca raspuns la un cu-vânt, si dusmanesc $i se turbura $i chiar dupa cese linistesc, nu inceteaza de a avea rautate asu-pra celui ce i-a zis acel cuvânt $i se intristeazd canu i-a raspuns mai multe, $i se gandeste sA gasea-sca vorbe si mai rele sa-i spue $i mereu spune : dece nu i-am zis eu oare a$a ; las CA am sa-i torneu, si mereu se manie. Aceasta-i o dispozitie,cand starea de rautate e obisnuitd.

Alta stare e când, auzind cuvântul, omul de-asemenea îs pierde linistea $i deasemenea raspun-de cinci sau zece cuvinte si e trist ca nu i-a rás-puns mai multe cuvinte ofensätoare, si se framân-ta si-i pare rau cä n'a fäcut asa ; dar tree catevazile si el se lini$teste ; unul ramâne o saptämânáin aceastä stare, iar altul peste o zi se liniste$te ;

_ altul insa jigneste, ocaraste $i se turbura, dar in-data' se lini$te$te. Iata câte stári deosebite sunt sitoate cad sub judecata cat räman in putere. Deaceea $i putem judeca $i despre toate celelalte ca-

. zuri de ce noul incepätor nu se poate curati prin

www.digibuc.ro

221

harul lui Hristos de päcatele zilnice, pärute mici.Sä vedem acum, când tot asemenea päcate suntiertate noilor incepätori supusi patimilor. Ace lassfânt Dorofteiu zice : Se intâmplä ca cineva, au-zind un cuvânt, se mâhneste in sine, dar nu pentrucd a avut o neplAcere, ci pentru cà n'a räbdat.Acesta se afld in dispozitia de a se impotrivi pa-timii. Altul se luptd $i se nevoeste $i e biruitde patimä. Altul nu vrea sà räspundä cu räu pen-tru räu, dar e târat de deprindere. Unul se ne-voeste sá nu zicá nimic ráu, dar se mâhneste cä aprima invätätura lui si-$ reprosazd cä se mâhne$-te si se cäeste de aceasta. Altul insä nu se mâh-ne$te cá a primit jignirea, dar nici nu se bucurg.Acestia toti sunt din ceice se impotrivesc patimii:ei nu voesc sä slujiascä patimii, se mâhnesc si seluptä. Ei de si sunt luptati de patimä, dar prinharul lui Hristos pot dobândi ertarea päcatelor defiecare minutà, fácute nu cu voe, ci fdrä de voe,pentru care Domnul a poruncit sf. Petru de $apte-zeci de ori cafe sapte sä erte pe zi". Aceeas zicesi sf. Atanasie Sinaitul : Noi asa judecdm si so-cotim despre ceice primesc sfintele Taine ale tru-pului si sângelui Domnului, cà dacA ei au unelepäcate mici si de iertat, cum ar fi cä au gresitcu limba, cu auzul, cu ochiul sau cu mândria, sauprin mânie, sau prin iritare, sau prin altà cevaasämändtor, dar se osândesc pe sinesi si-si märtu-risesc päcatele inaintea lui Dumnezeu si astfel pri-mesc sf. Taine, aceastä primire li e spre curätireapäcatelor lor. Deoarece la inceput noi am vorbitdespre iscusita biruintä a patimilor prin rugAciu-nea mintii $i prin pdzirea poruncilor, vom arätaacum mai lämurit $i insus mersul luptei mintiicu patimile.

Vine asupra noastrd räzboiul vräsmasului prinvreo patimá oarecare sau prin niscaiva cugete

www.digibuc.ro

.7- 222

Tele ? Celce se roagA, chiamä impotriva lor peHristos $i piere diavolul cu räzboiul ski. Cadecineva din släbiciune prin cuget, sau cuvânt, saumânie, sau prin vreo poftä trupeasa ? Se roagdlui Hristos, märturisindu-se Inaintea lui Dumne-zeu si aindu-se. Se intâmpld sä fie cuprins cinevade desnddejde si Intristare, care-i apasä sufletul $iinima ? Se apucá de amintirea mortii si a gheenei$i de omniprezenta lui Dumnezeu cu ajutorul lorputin ostenindu-se, chiamai pe Hristos. Dupä aceeacApätând pace din luptä, din nou roagä pe Hris-tos sd fie milostiv cu el pentru päcatele lui, celedevoe si färä de voe. Cu un cuvânt, in ceasulde luptä $i de pace duhovniceacä el aleargl laHristos $i Hristos este pentru el de toate $i pen-tru toate, atât in imprejurAri bune, cât $i in celerele. Nu trebue sà ne läsdm târâti de asemeneaIncredere in sine, Ca" am sävârsi ceva rugându-nesau binepläcând Domnului. CAci unul este sen-zul rugAciunii externe, si altul al celei interne. A-cela indepline$te o cantitate de cântare. Nädäjdu-este s'a" placA prin aceasta lui Dumnezeu, $i pg-räsindu-o, se osândeste pe sine. Iar acesta fiindmustrat de constiintä pentru pdcatele de fiecarechi-A $i suferind din pricina nävälirei ispitei yea's-rnasului, strigä pururea cAtrà Hristos, tinând inmintea sa cuvintele : Chiar de ai urca toatd scaradesävârsiri, roagl-te pentru iertarea pacatelor".

Si iaräs Voesc sä spun mai bine cinci cu-vinte cu mintea mea, decât zece mii de limbi sàgrgesc". DacA insä cineva va zice, Ca' se poate sifärä ruggciunea mintii sà te curátesti de pdcate cuharul lui Hristos prin poodintä, aceluia-i rdspun-dem ava: Pune de o parte poruncile lui Hristos,iar de altà parte rugdciunea cea dea pururea :

ne iartà nouà gre$alele noastre". DA-mi $i adevd-rata hotärire de a nu cAlca poruncile lui Dum-

www.digibuc.ro

- 223 -

mezeu, adecA sä nu curve$ti, sä nu te mánii, sänu osândesti, sá nu clevetesti, sä nu minti, sá nugrde$ti desärtAciuni, sä iube$ti pe vräsma$i, sä fadbine celorce te uräsc, sä te rogi pentru prigoni-tori, sà fugi de iubirea de pläceri, de iubirea deargint $i de poftele rele : cu Ufl cuvânt de toatepäcatele $i cugetele rele. $i cu asemenea hotärirepäseste la facerea rugdciunei mintii $i ia sama bine,de câte ori pe zi, contrar hotnirei tale, vei cAlcaporuncile si de câte päcate, patimi si cugete relevei fi oträvit. Râvneste vAduvei aceleia, care rugape judecätorul ziva si noaptea, $i incepe a strigacAtre Hristos pe fiecare ceas pentru fiecare po-runcä ce o vei fi cAlcat $i pentru fiecare pácat,sau patimä, sau cuget räu, de care vei fi lost bi-ruit. Mai adaogd la aceasta sfatul bun al sf. Scrip-turi, $i dupä putind vreme vino si-mi spune cevei vedea in sufletul tdu. Te mirà de nu vei re-cunoaste $i tu singur, ea' e cu neputin0 sä incap5,toate acestea in rueiciunea externá, ci numai incea a mintii. Cdci ea invatá pe celce o iubestetoate tainele acestea si incredintazä sufletul lui, cäpäräsind multa cântare psalmi, de canoane $ide tropare si indreptându-si toatä grija sa spre ru-gdciunea mintii, nu numai Ca' nu se pägubeste depravila sa, ci incg o $i sporeste.

Precum puterea si senzul legii Vechiului Tes-tament consta in a aduce pe toti la Hristos, desiaceasta se pärea o micsorare ì ingustare a legii ;asa $i multa cântare trimite pe nevoitor la rugá-ciunea mintii si nu se extinde asupra intregei vietimonahicesti. Cdci $i insä$ experienta ne Inv*" a-ceasta, când cineva rugAndu-se, observä pare cáun fel de gard intre el si Dumnezeu, oare cumpäretele cel din mijloc, cum zice prooroeul, carenu ingädue mintii sä caute limpede spre Dumne-zeu in rugAciune, sau sä ia aminte asupra inimii,

www.digibuc.ro

224

in care sunt cuprinse toate puterile suflete$ti $iizvorul cugetelor atât bune cat $i rele. Lucrareamintii cere neap5 rat fried $i cutremur, zdrobire $ismerenie $i multä cercetare a sf. Scripturi $i sfâ-tuire cu fratii cei de un cuget, dar nici inteuncaz fug6 $i negare, precum nici indräsnealâ $i in-apâtânare.

Cel indrâsnet $i increzâtor in sine tinde cá-tre celece-s mai presus de vrednicia $i dispozitiasa si cu mândrie aleargA la rugdciunea duhovni-ceascâ. Cuprins de visul mândru de a se urea peo treaptà inaltà, pâtruns intru aceasta nu de do-rinta a deváratä, ci de dor satanic, u$or se prindein mrejile satanei. Si la ce sà ne avântdm noispre marile izbânzi ale rugdciunei sfinte a mintii,de care, dupd sf. Isaac, abea se invredniceste u-nul din zece mii ? E deajuns, cu totul deajunspentru noi, pätima$ii $i pAcätosii, sA vedem mAcarurmele tácerii, adecA rugdciunea lucrätoare a min-tii, prin care se gonesc din inimA ispitele vrá--masului si cugeteie rele, in care se .si cuprindetoatA treaba monahilor incepâtori $i pátima$i $iprin care pot sä" ajungâ, de vrea Dumnezeu, $i larugAciunea duhovniceascg. Dar nu trebue sä nedescurajAm din pricind Ca' numai tare putini seinvrednicesc de rugiciunea duhovniceasc5, c5ci laDumnezeu nu-i nedreptate. Deck numai sA nu nelenevini a merge pe calea ce duce la aceastá ru-gAciune, adecA prin ruggciunea lucrAtoare a mintiisà ne impotrivim curselor diavolului si cugetelorrele. Mergând pe aceastà cale a sfintilor, ne vominvrednici $i de soarta lor, desi nu aicea pemânt, cum zice sf. Isaac $i multi alti sfinti.

RugAciunea mintii e insofità de diferite sim-timinte trupe$ti, intre care trebue a deosebi pecele regulate de cele nereguluate, cele harice decele fire$ti $i de cele ce se nasc din fapte. E de

www.digibuc.ro

- 225 -

mirare $i grozav, zice staretul Vasilie, cum unia,.$tiind sf. Scripturá, nu iau aminte la ea. Altii insá$i fárá sä" o $tie $i färá sá intrebe pe cei experienti,ci sprijinindu-se pe propria lor minte, indrásnesesá pásascd la rugáciunea mintii $i incd zic cá rugáciunea trebue sávârsitä in sfera doritä : aceastásfera, zic ei, este sfera pântecelui si inimii. Aceas-ta-i intAia ispità capricioasá. : nu numai rugáciunenu trebue a sávârsi in aceasta sferá, dar nici aceacalcined, care vine in ceasul rugáciunii din sferapoftei nu trebue nici decum a o primi in inimá.Liupá cuvântul sf. Grigorie Sinaitul trebue nu pu-tinä trudá, ea sd ajungi cum trebue si sa te päs-trezi In curátenie de tot ceeace-i protivnic haru-lui, cáci diavolul are obiceiu sá arate noilor ince-pátori ispita sa sub chipul adevárului, înfàiin-du-le rául, ca ceva duhovnicesc. Dealtmintreleacelorce sávArsesc rugäciunea mintii li e de folossd stie $i aceea ; aprinderea sau cáldura vine câte-odatá dela coapse spre inimá si singurd de sinein chip firesc, dacá nu este insotitä de cugetedesfrânate. Si aceasta, dupá cuvintele fericituluiCalist, vine nu dela ispitä, ci dela fire. Dacd insdcineva socoate aceastä cáldurá fireascá drept ha-ric5, atunci aceasta e deja ispith. Deaceea nevoi-torul nu trebue sà-$i opreascá luarea aminte asu-pra ei, ci sá o alunge. Câteodatá insä diavoluladáogând aprinderea sa cu pofta noastrá, târâemintea spre pofte desfrânate. $i aceasta-i fàräindoealá ispitä". Daca insá tot trupul se aprinde,mintea rámâne curatá $i neinfricatd, intárità oare-cum $i cufundatá in adâncul inimii, incepând $isfirsind rugäciunea in inimd ; aceasta fárá indo-card e dela har, iar nu din ispitä".

Iar in alt lac staretul Vasilie zice despre simti-mintele trupesti, care se strârnesc la rugáciunea,

PAISIE 15

www.digibuc.ro

- 226 --

mintii, urmátoarele : Mai intái de toate, dupdcuvintele fericitului patriarh Calist, cáldura vinedela rdrunchi, ca si cum i-ar incinge, si se pareispita, dar nu-i asa : adura aceasta nu-i din is-pita, ci dela fire si este urmare a nevointei in ru-gáciune. Dacà insä socoate aceastä cáldurd ca dinhar, iar nu din fire, apoi aceasta negresit e ispi-Ca'. Dar orcum ar fi aceastá cáldurd, nevoitorul nu';rebue sá o primeascd, ci sä o alunge. Vine sialtd cáldurd dela inimd si dacá in vremea asta,nintea cade in cugete desfrânate, apoi aceasta-iispità adeváratá ; dacá insd tot trupul se aprindedela inimá, iar mintea en:mane curata si necuprin-sá de patimá, si oarecum Intárità in cea mai lá-untried adâncime a inimii, apoi aceasta-i fárá in-doeald din har, iar nu dela ispità. Stiind toateacestea, e de neapáratá trebuinta sà deprindemmintea noastrá chiar dela inceput sá stea in cea-sul rugáciunii deasupra inimii $i sà priveascd in-läuntrul ei, iar nu numai pand la jumátate, inteocoastd, nici numai in partea de jos. Aceasta secade sd se facä, pentrucd atunci când mintea stàdeasupra inimii si inlAuntrul ei sávarsaste rugá-ciunea, atunci ea ca un rege, $ezând sus la locslobod, vede cugetele rele ce joacd jos si le lo-veste, ca pe niste copii ai Babilonului, de peatrapurnelui lui Hristos. Afard de aceasta, fiind des-tul de depártatá de coapsá, ea poate usor ocolidorintele pátimase, cari au devenit inerente firiinoastre prin abaterea lui Adam. Dad' insä cinevai$i strânge atentiunea pentru rugáciune la jumáta-tea inimii, atunci sau din särácia de cáldurá a ini-mii, sau din pricina slàbirii mintii si a întunecà-rei atentiunei din pricina desei repetári a rugd-ciunii, sau sub influenta luptei stârnite de diavo-lul, mintea singurd de sine cade spre coapse sicontra vointei se amestecd cu cäldura cea din pof-

www.digibuc.ro

- 227 -

-te. Unia din pricina marei lor nedumeriri sau dinnestiintä, incep sà faca rugaciunea jos, in capatulinimii, lângd coapse si astfel atingându-se cu min-tea lor parte de inima, parte de coapse, singurichiamd ispita la ei, ca descântatorul pe sarpe.

Iar altii suferind cu totul de nepricepere, nustiu nici mácar locul inimii si socotind ca el seafla in mijlocul pântecelui, indra'snesc sà faca acolorugaciunea mintii. Vai amagirii lor ! Deasemeneatrebue a deosebi si caldura in rugáciunea, careeste dar firesc, revarsat In inirnä, ca o mireazmabinemirositoare, prin sf. botez, de caldura care nevine dela pacatul stra'mosesc si care se stârnestede d;avolul. Intâia numai In inima se incepe curugkiunea $i tot in inima sfârseste rugkiunea,dând sufletului liniste si roade duhovnicesti. Adoua isi are inceputul In rarunchi si la rarunchiisi terminä rugaciunea, pricinuind sufletului tira--nie, racealä si turburare. A treia rezultând dinamestecarea cu aprinderea poftelor, aprinde mem-brele si inima cu dulceata poftelor desfrâului, ro-beste mintea cu cugete rele si târaSte spre im-preunari trupesti. Cel atent cunoaste repede toateacestea si observa : vremea, experienta si simtul ile fac toate cunoscute.

Sf. Scriptura zice Doamne, au n'ai serna'natsAmânta bund ? De unde dara au rasgrit neghi-nele ?" Nu se poate sä nu se furiseze räul alatu-Tea cu binele : tot asa-i si cu sfânta lucrare amintii, se leag5 ispita ca muschiul de arbore. Ispitarasare din mândrie si incäpätinare si ca leac pen-Am ea serveste smerenia, cercetarea Scripturii sisfatul duhovnicesc, si nu abaterea dela deprinde-rea dela rugaciunea mintii. Caci dui-A cuvintelesf. Grigorie Sinaitul, noi nu trebue nici sä ne te-mem, nici sa' ne indoim a chiema pe Dumnezeu ;cci desi unii au fa-tacit drurnul, smintindu-se la

www.digibuc.ro

- 228 -

minte, sä stii cà ei au suferit aceasta din pricinamândriei si incApätinArii. Iar pricina mândriei pede o parte este postul nechibzuit si peste mäsur4când celce posteste socoate, cA ar sdvârsi o virtute

n'ar fi fäcând asta pentru infrân are iar pede alta din traiul singuratec. InlAturând primacauzà, sf. Doroftei zice : cel ce pAstreazd tácereatrebue sd se tinA pururea pe calea impArAteascA ;.cáci necumpdtarea usor poate fi insotitá de mfm-drie, dupä care urmeazd ispita.

lar nimicind pe a doua, zice : numai unul taresi desAvârsit se cuvine sä se nevoeascA singer icz-potriva dracilor si sà scoatä sabia impotriva lor,.care este Cuvântul lui Dumnezeu. Insus arma silucrarea ispitei constau intâiu : In contactul cuvräsmasul, in pofta coapselor lAuntrice, si al doi-lea: in aiurdrile $i inchipuirile rnintii. Prevenin-du-ne impotriva celor dintäi, sf. pArinte zice : desivräsmasul preface miscarea fireascd a coapseloroare cum in una duhovniceascd, aprinzând, in lo-cul cAldurii duhovnicesti, aprinderea sa, si in loculveseliei, aducând o bucurie nebund si fäcând penevoitor sà ia ispita sa drept o lucrare a ha-rului. Dar timpul, experienta si simtul vor demascaamAgirea sa. Vorbind de primejdia a doua, sf.pArinte invatà astfel tu insA, când implinesti vo-tul tAcerii, sA nu primesti cu nici un pret, de veziceva cu simturile sau cu mintea, inläuntru sau inafard de tine : fie chipul lui Hristos, sau al Inge-rilor, sau a vre unui sfânt, sau lumin, sau foc,_etc. Aici din nou se va ridica protivnicul si vainvinui lucrarea mintii. CAci el socoate, cä" ispitanu se amestecä in cântarea externA. Cu toate ace-stea, sA fie cunoscut, cA in toate fie cântare, fierugäciune ispita are totdeauna locul ei, dacAceice le sAvarsesc n'au iscusintà, cum zice sf. IoartScdrarul : sA cercdm, sA vedem i sA mäsurAm, care

www.digibuc.ro

- 229 -

.clulceatà ne vine nottä in cântare dela dracul curvieisi care dela puterea $i harul, care locueste in noi.lar in alt loc adaogà : cântând si rugându-te, ob-servA dulceata ce-ti vine, orcât s'ar 'Area ea deamestecatä cu amardciuni. $i asa vei vedea, càispita poate deopotrivä ajunge atât pe cei ce cântà,cât si pe cei ce petrec In rugaciune ; dar deoarececeice nu cunosc lucrarea mintii au numai o sin-gut-A tea mä, cum ar putea implini pravila cântärii,iar de cugetele rele si de aprinderea poftelor nuse insetoseaza, apoi ei nici nu stiu când vremeapoftei Ii ajunge, $i and se aprinde de atingereavráSmasului $i cum s'ar inlätura toate acestea. Eilupta o aud $i rane primesc, dar cine-s vr4masiilor si pentruce se luptà cu ei, acestea nu le stiu.Cunoscând din cele spuse, ca nu lucrarea mintiie pricina ispitei, ci numai singurä incapátinareanoastra $i mândria, nu ni se cuvine sA ocolim ru-gaciunea mintii : c5ci ea nu numai nu ne duce inispità, ci dimpotriv5, ne deschide ochii mintii pen-tru cunoasterea si priceperea ei, ceeace noi nici-odatà n'am fi patut ajunge, dacd nu am fi deprinsaceastd sfânta" lucrare a mintii, desi cineva ar fichiar si un mare postitor $i pdstrator al tdcerei".

Dupä ce am cunoscut invatätura staretuluiVasilie despre rugAciunea mintii, sà ne intoarcemacuma la invdtdtura staretului Paisie despre ace-la$i lucru. Dupà cum s'a spus deja, staretul Pa-isie a fost silit sa" vind cu scrierea sa pentru apreveni pe fratii sAi contra atacului din vremeaaceea, indreptat contra ruglciunii mintii, cu toatecà recunostea, cà problema ce pusese, treceapeste puterile priceperei sale.

A ajuns pândla noi vestea, cà oarecare per-soane din cinul Calugáresc, bizuindu-se numai penisipuI intelepciunii lor, indräsnesc s'a" huleascd.clumnezeeasca rugäciune a lui Iisus, care sävärse-

www.digibuc.ro

230

$te prin minte sf. slujba in inima. La aceasta, indraznesc a spune, ca-i inarmeazd vrámasul, ca calimbele lor, ca si cu niste arme, sà ponosascâ a-cest lucru dumnezeesc i cu orbirea mintii lor sàintunece inima lor. Temându-ne ca nu cumva ci-neva auzindu-i, sä cadä In asemenea hula a lorsi sa nu gresasca curnva inaintea lui Dumnezeu,hulind invatatura atâtor parinti purtatori de Dum-nezeu, cari vorbesc de aceasta rugaciune dunine-zeeasca si pe lângd aceasta nefiind in stare sa as-cultam cu nepasare cuvintele indraznete asupra a-cestei lucrari preaneprihanite si indemnati fiinddeasemenea de rugaminteie staruitoare ale apárd-torilor acestei rugáciuni, am socotit ca chemândîn,ajutor numele cel prea dulce a Domnului Ii-sus, sá scriu spre raspingerea acestei cugetarimincinoase a bârfitorilor i spre Intarirea turmeicelei de Dumnezeu alese, care s'a adunat in ma-nastirea noastra, câteva cuvinte despre dumneze-easca rugaciune a mintii, pe temeiul invataturiisf. Párinti.

Asa darä eu, pulberea si cenusa, plecandu-migenunchii mintii $i inimii mele inaintea marirei-celei neajunse a dumnezeestei slavei Tale, Te rogpe Tine, Unule nascut Fiule i Cuvântul lui Dum-nezeu, celace ai luminat pe orbul din nastere, lu-mineaza si intunecata mea niinte, därueste sufle-tului meu harul Tau, ca aceastä lucrare a mea sàfie spre slava numelui Tau si spre folosul acelo-ra, cari voesc prin lucrarea minfii in rugaciunesa se lipeasca cu duhul de Tine si sä Te poartepururea in inima lor, precum si spre indreptareaacelora, cari din pricind marei lor nestiinte au in-drasnit sà huleasca aceasta sfânta lucrare".

Mai departe urmeazd expunerea invätaturiidespre rugaciunea mintii in sase capitole.

In capitolul intäiu staretul scrie, ca rugaciu,--

www.digibuc.ro

- 231 -

nea mintii este opera vechilor sfinti p5rinti $i oapàrà impotriva hulitorilor acestei sf. rugá'ciuni.

Cunoscut sá fie cd aceastd dumnezeeascá lu-crare a fost indeletnicirea necontenità a de Dum-nezeu purtatorilor párintilor nostrii celor de de-mult $i a strglucit ca soarele în multe locuri pustiisi in mgrigstirile cu viatà de obste : in MunteleSinai, in schitul Egiptului, in muntele Nitrei, inIerusalim $i prin mAnAstirile din prejurul lui, cuun cuvânt in tot Rdsdritul si in Tarigrad, $i insf. munte Atos, si prin insulile märilor, iar in tim-purile din urm i in Rusia Mare. Prin aceastälucrare a mintii a sf. rugdciuni multi dintre pur-tätorii de Dumnezeu pärintii nostril inflAarân-du-se cu focul serafimic al dragostei cdträ Dumnezeu si aproapele, s'au fâcut cei mai rigurosi pä-zitori ai poruncilor iU Dumnezeu i s'au invred-nicit sà devind vase alese ale sf. Duh. Multi dintreei stârniti de dumnezecsti inspiratiuni launtrice,.au scris despre aceastä dumnezeeascd rugAciune,in acord cu sf. Scripturd a Vechiului si NouluiTestament, cârti cu sfintele lor invdtäturi, pline deintelepciunea sf. Duh. $i aceasta au fâcut-o eidupd o deosebità pronie dumnezeeascd, pentrucanu cumva in viitor aceastà sf. lucrare sà ajungApricinä de rAtdcire. Dar dintre cirtile scrise de eimulte, din ingäduirea lui Dumnezeu $i pentru pd-catele noastre, au fast distruse de Saracini, cariau cucerit impärAtia greceasd, iar altele din milalui Dumnezeu s'au pa'strat pângla vremea noastrA.Asupra acestei dumnezeesti lucrAri a mintii si apästr5rii raiului inimii nirnenea dintre ortodocsi n'auindrAsnit cândva sà rosteasa hulà, ci pururea totis'au raportat atre ea cu mare respect si cu o de-sdvarsitä evlavie, ca pentru un lucru plin de marefolos duhovnicesc.

Diavolul insà, incepAtorul ràutàfii i protivni-

www.digibuc.ro

- 232 -

orcärei fapte bune, väzând cum, cu deosebireprin aceastá rugäciune a mintii, cinul cAlugäresc,alegându-si partea cea buná, sade la picioarele lui

propäsind in desävârsire $i in implinirea po-runcilor dumnezeesti, a inceput sd intrebuintezetoate puterile, ca sà barfeascà si sä huleascä acestlucru mântuitor, si de ar fi cu putintd sä o si ni-miceascA cu totul depe fata pämântului. El ca'utdsä facA aceasta când pe calea nimicirii cärtilor,când pe calea amestecdrei neghinelor oträvitoareprin grâul adevärat si ceresc, ca astfel oameniifärd judecatä, vdzând pe ceice cu incApginare seating de aceastä lucrare si dupä trufia lor seceràspini in loc de grâu, iar in loc de mantuire isigäsesc peire, sä spund hule impotriva acestui lu-cru sfânt. Nemultdrnindu-se cu acestea, diavolul acAutat si a gäsit, in tinutul Calabriei din tara Ita-lieneascA, pe ereticul Varlaam, care prin rnândriasa era intocmai cu diavolul $i s'a säläsluit intr'in-sul cu toatá puterea sa, indernnându-1 pe acestasà huleascä $i sfânta noastrá credintä ortodox6,si aceastä sfântä rugAciune a mintii. Vedeti darprieteni, cari indräsniti sd huliti rugäciuneanu deveniti voi oare $i pärtasi ai acestui eretic siai partizanilor lui ? Nu vd cutremurati oare cusufletul, cä yeti cddea asemenea lor sub anatemaBisericei $i yeti fi depärtati de Durnnezeu.? Si inadevär, care e pricina legalä, ca sá huliti aceastilneprihánitä rugdciune ? Eu nu ma' pot dumeri deloc. Vi se pare oare you'd nefolositor srt chiematinumele lui lisus ? Dar nici de mântuit nu vä pu-teti mântui prin nirnenea altul, decât in numeleDomnului nostru Iisus Hristos. Mintea omului,care sdvârseste aceastä rugdciune, e prihänitä ?Dar si aceasta-i cu neputintd : cáci Dumnezeu afäcut pe orn dui-A chipul säu si dupà asernrmarea:sa; chipul lui Dumnezeu insä $i asemänarea lui

www.digibuc.ro

- 233 -

.se afld in sufletul omului, care ca creatiune a luiDumnezeu e curat si neprihänit, si deci si mintea,aceastä insusire de cdpetenie a sufletului, cum estevederea pentru trup, deasemenea i neprihänità.Dar poate meritä hulitä inima, in care, ca pe unjertfelnic, rnintea aduce lui Dumnezeu jertfa tai-nicä a rugäciunii ? Nici aceasta nu-i. Cad si ini-ma e fäptura lui Dumnezeu si, ca tot trupul orne-nesc, este bunä foarte. Asa darg, dacä chiernareanumelui lui lisus este mântuitoare, iar rnintea siinima omului sunt fäpturi ale manii lui Durnnezeu,atunci care-i päcatul omului, care din adâncul ini-mii inaltä cu mintea rugdciune preadulcelui lisussi cere dela el milä ? Sau poate voi deaceea hulitisi lepädati rugäciunea mintii, c Dumnezeu, dupdpärerea voasträ, nu aude rugdciunea tainic5, sä-vârsitä in inimä, ci numai pe aceia, o ascultä, carese rosteste gura ? Dar aceasta e huld impotrivalui Dumnezeu : Dumnezeu e väzätor al inimilorsi pând si cele mai fine cugete, ce sunt In inimä,sau care abea au sd se producä, el le stie exact sica Dumnezeu si a toate väzätor, stie toate. Siapoi el singur cere dela noi asemenea rugdciunetainicA, inältatä de noi din adâncul inirnii, ca jertfdcuratà si neprihänitä, când ne porunceste : Tuinsä când te rogi, intrà in china ta si inchizându$a ta, roaga- te Tatälui täu celuice este in tainä,si Tatäl täu care vede in tainä, iti va rdspläti laarätare" (Mat. VI, 6).

Aceste cuvinte ale Dornnului sf. Joan Gurà-deaur, gura lui Hristos, luceafdrul a toatä lumeasi invätätor ecumenic, in predica a 19-a la Evan-ghelia lui Mateiu, dupä inteIepciunea datä lui delaDuhul Sfânt, se referd nu la acea rugdciune, carese rosteste nurnai cu buzele si cu limba, ci la ru-gdciunea cea mai tainicA, inältatá färd glas din.adâncul inimii, pe care el ne invatä sä o sävârsim

www.digibuc.ro

- 234 -

nu numai in chip trupesc, nu numai rostitä cugura, ci prin vointa cea mai osârduitoare, in toatätkerea si cu duh umilit, cu lacrArni läuntrice sicu durere in suflet si cu usile mintii inchise. Siaduce din dumnezeeasca Scripturä ca dovadd aacestei rugáciuni tainice, pe vdzAtorul de Dumne-zeu Moise, pe sf. Ana, pe dreptul Avel, zicândastfel : Nu te doare sufletul ? Nu poti nici sästrigi, cà celui ce doare tare sufletul, numai ace-luia îi e firesc sá se roage si sä cearà a$a, cumam spus eu. CAci si Moise având durere, s'a ru-gat asa si durerea lui a fost auzitä, si deaceeai-a si zis Dumnezeu : Ce strigi cdtre mine ? Anadeasernenea, cu toate cä glasul siiu nu se auzea,a dobândit tot ce a cerut, de oarece striga inimaei. Si Avel oare nu täcând si oare nu si dupdsfirsitul säu s'a rugat ? Si sângele lui a strigatmai puternic deck o trâmbitä. Suspind si tu totasa ca Moise, nu te opresc. Sfhie-ti cum porun-ceste proorocul, inima ta, iar nu vestmintele, dinadâncuri strigA cAtre Dumnezeu. Din adâncuri, azis el, am strigat atre tine, Doamne !"

De jos, din inimd inaltä glas ; fà in tainá ru-gdciunea ta. $i in alt loc zice : Tu nu te rogioamenilor, ci lui Dumnezeu celui pretutindenea defatä $i care aude inainte de a striga tu cdtre dân-sul si care stie inainte de a te gândi tu : de tevei ruga asa, mare rdsplatä vei lua". Si iargs : Elfiind neväzut, voeste ca si rugAciunea ta sä fieasa". Vedeti prietenilor, cà dupä märturia nebi-ruitului stâlp al pravoslaviei, afarà de rugäciunearostità cu buzele, existá si altä rugAciune tainicA,nevAzutà, färä glas, care' se inaltä cAtre Dumnezeudin adâncul sufletului $i care ca jertfä curatà sica o aroma-CA duhovniceascA binemirositoare o pri-meste Domnul, se bucurà de ea $i se veseleste,väzând mintea, care mai mult decât orce trebue

www.digibuc.ro

- 235 -

InchinatA Domnului, unindu-se cu Dânsul prin ru-gAciune. Pentruce darA voi vA inarmati impotrivaacestei rugäciuni cu hula mintii voastre, ponosin-d-o, urând-o, batjocorind-o, lepädând- o si res-pingând-o, ca pe lucrul cel mai fAu si, in scurtzicând, nedorind nici chiar sd auziti de dânsa ?GroazA si cutremur m cuprinde la vederea nebu-nestei voastre porniri ! Darà eu iarAsi vA intrebOare nu deaceea urâti voi aceastA rugáciune prea-mântuitoare, d poate vi s'a intâmplat sà vedetisau poate ati auzit, cA cineva din cei ce fac acea-stà rugäciune s'au vAtArnat la minte, sau a luatdrept adevär vreo inselAciune, sau a suferit vreavätämare sufleteasd, si voi ati socotit cà pricinatuturor acestora a fost rugAciunea mintii ? Darnu ! NiciodatA nu ! Sfânta rugäciune a mintii, efec-tuatd prin harul dumnezeesc, curAtA omul de toatepatimile, Il indeamnd la pästrarea cu râvdA a tu-turor poruncilor dumnezeesti si-1 fereste nevätä-mat de toate sägetile vrAsmasului si de ispite.

Dacà insA cineva va indräsni sà fad aceastArugAciune de capul lui, nu dupä rânduiala sf. PA"-rinti, färA intrebarea si sfatul celor iscusiti, fiindInd $i mândru, pàtima i neputincios, träind färäascultare si supunere, ba íncä ducând $i viata sin-gurated in pustie, acela cu adevärat si eu zic, cAusor cade in toate cursele si ispitele diavolului..Dar ce-i cu aceasta ? Oare aceastA rugäciune epricina ispitei ? SA nu fie ! lar dad voi pentru a-ceasta huliti rugAciunea mintii, atunci trebue sdhuliti si cutitul, dad vre unui copil mic i s'ar in-tâmpla sd se joace cu acesta, si din pricina ne-.experientei lui sA se taie. Atunci ar trebui si ostasiisA fie opriti a purta sabie, dacA s'ar intAmpla cavreun ostas nepriceput sA se strApungA cu sabia-Dar precum nici cutitul, nici sabia nu pot fi so-cotite vinovate de rAul ce ar pricinui, tot asa nid

www.digibuc.ro

236

-sabia duhovniceascA, sfânta ruglciune a mintii nue vinovatA de nici un rAu. De vinA insä e ina-pätinarea si mândria celor incApAtinati, din pricinacdrora ei cad in ispitile drAcesti si sunt expusi la toa-te relele sufletesti. Dar la urma urmelor la ce väintreb eu asa de multe, despre pricina hulei voas-tre impotriva acestei sfinte rugäciuni ? Eu stiuprietenilor, si stin bine pricina cea mai adevAratäa hulei voastre intAi, citirea sfintelor Scripturi,care o faceti nu dupd poruncile Dornnului ; al do-ilea, nehicrederea voastrA in invätAtura sf. PArin-tilor nostrii, care vorbesc de aceasta rugäciune amintii ; al treilea, strasnica nestiintA a voastrA, carepoate niciodatd n'ati vAzut scrierile sfintilor pArin-tilor nostrii despre ea sau care cel putin niciodatàn'ati priceput puterea cuvintelor bor celor de Dum-nezeu inteleptite : iatd unde se cuprinde pricinagresitei voastre nepriceperi. Dacd voi cu frica luiDumnezeu si cu dephnä luare aminte, cu credin-tA neindoitä, cu sirguincioasä cercetare si smere-nie ati citi cärtile Patristice, care cuprind inteirseletot senzul vietei evanghelice si de absolutä trebu-intä monahilor pentru folosul lor sufletesc i in-dreptare $i pentru folGsul de cugetare si pentrufelul de cugetare întelept si smerit, atunci nicio-datá. n'ar fi ingäduit Domnul sä cädeti in asaadâncime a hulirii. Ci et v'ar fi infläcärat cu ha-rul sAu prin aceastä lucrare cäträ dragostea luicea negräitä, asa cä voi impreunA cu apostolul atifi gata sA strigati : Cine ne va despArti pe noide dragostea lui Hristos ? (Rom. V111. 35)" Si voinu numai n'ati rosti asupra ei hule, ci ati fi gatasA vA puneti si sufletul pentru ea, simtind cu fap-ta $i cu experienta un negrAit folos pentru sufle-tele voastre, izvorând din aceastä lucrare a mintii.

Pentru izbävirea voasträ si a tuturor celorce.se indoesc de mare vätärnare sufleteascA, nu gd-

www.digibuc.ro

- 237 -

sesc o lecuire mai potrività, decât sä vä arät, pe-cat má va invrednici Dumnezeu, cum sfintii pä-rintii nostrii, sprijiniti pe piatra cea neclintitá asf. Scripturi, invatä despre aceastä preasfântà ru-gdciune, sävarsità de minte in inimä. Dar si voisinguri, and yeti vedea limpede si lämurit ade-värul invätäturil sf. Pärinti, cu ajutorul haruluidumnezeesc, care se va atinge de sufletele voas-tre, và yeti vindeca de boala voastrà duhovni-ceascä, yeti aduce Domnului pocäintä sincera pen-tru rätäcirea voastrd si vá yeti invrednici de milalui si de deplina ertare a gresalei voastre".

In capitolul al doilea staretul Paisie lämures-te, de unde is trage inceputul rugäciunea mintiisau rugäciunea lui lisus si ce dovezi aduc In fo-losul ei din sf. Scripturd sf. Pärinti. Cunoscut säfie, cd dupà scripturile sf. Pdrinti unt cloud ru-gAciuni ale mintii: Una pentru nonii incepatori,corespunzAtoare lucrArii, si alta pentru cei desä-vârsiti, corespunznoare stiintii. Prima este ince-putul, iar adona sfirsitul, aci lucrarea este urca-re spre stiintä. Trebue de stiut, cà dupä sf. Gri-gorie Sinaitul, sunt opt stilt* prime : intäia des-pre Dumnezeu : Dumnezeirea neväzutd si fdrà in-ceput, necreatà, pricina a toate, Unitate in treimesi mai presus de fire ; adoua, despre ordinea siorganizatiunea puterilor rationale ; a treia, despreintocmirea celor existente ; a patra, despre indu-rarea prevenitoare a Cuvântului ; a cincea, inviereaobsteascä ; a sasea, despre adoua infricosata ve-nire a lui Hristos , a saptea, despre munca vesni-nicA ; a opta, despre impärätia cerurilor care nuva avea sfârsit".

NU.' voi sili acum, dupä mäsura slabei mele pri-ceperi, sd explic in ce senz trebue a pricepe acti-unea si vedenia. SA' fie stiut (spun aceasta ca pen-tru cei mai simpli monahi, ca si mine) Ca' toatà,

www.digibuc.ro

238

Inevointa monahicA, cu care se nevoeste cineva, cuajutorul lui Dumnezeu, pentru dragostea cAtrA

Dumnezeu si aproapele, pentru blandeta, smere-nie $i rAbdare $i pentru toate celelalte porunciDumnezeesti i pArintesti, pentru deplina supune-re lui Dumnezeu cu sufletul si cu trupul, pentrupost, priveghere, lacrAmi, metanii $i celelalte obo--siri ale trupului, pentru pravila bisericeascA si dechilie cu toatA ravna, pentru exercitarea in rugA-ciunea tainicd a mintii, pentru plans si cugetareala moarte: Toatd aceastA nevointd, 60' vreme min-tea se conduce de voea si capricii omenesti, pe catse stie, se numeste lucrare sau actiune ; vedenieInsA nici Inteun caz nu se numeste. Dar dacAundeva nevointa mintalA a rugAciunii si a scrip-turilor sf. PArinti se va fi numit vedere, apoi a-ceasta numai asa, cum cateodatá $i mintea, caree ochiul sufletului, se numeste vedere. Cand ins5,-cu ajutorul lui Dumnezeu, prin nevointele insiratemai sus si mai ales prin cea mai adana smere-nie omul isi curätä sufletul si inima sa de intind-

-ciunea patimilor trupesti $i sufletesti, atunci ha-rul lui Dumnezeu, mama comund a tuturor, luandmintea curätitA de el, ca pe un copil de ma-nd, o ridicA ca pe trepte cAtrd vedenia amintitämai sus, deschizandu-i, dupà mAsura curAtiei sale,tainele dumnezeesti cele negráite $i neajunse deminte, $i aceasta dui-A dreptate se numeste ade-vAratA vedenie duhovniceascA aceasta este rugA-ciune curatd, cum zice sf. Isaac, iar din ea rezultAgroazA i vedenie. Dar a intra in aceste vedeniinu-i cu putintä nimAnui prin nevointA fArA ascul-tare $i dupA voea sa, de nu-1 va cerceta pe elDumnezeu si nu-1 va Introduce in ele prin harulsAu. Iar dacA cineva va indräsni sA se inalte laasemenea vedenii pe alAturea cu lumina harului.dumnezeesc, apoi dupA spusa sf. Grigorie Sina-

www.digibuc.ro

- 239 -

itul, sä $tie 6 el I$i inchipue visuri $i nu vedenii,fiind ispitit de duhul aiurArii. Expunând aceastäcugetare despre rugAciunea activa, e timpul sä a-rätäm acum de unde i$ trage Inceputul dumne-zeeasca rugäciune a mintii.

SA fie $tiut, cA dupä märturia nemincinoasäa de Dumnezeu inteleptitului pärintelui nostru Nilpustnicul din Sinai, rugAciunea dumnezeeacA amintii, a fost data' de Dumnezeu omului celui in-täiu zidit, ce se cuvenea unei fiinte desAvar$ite.Sf. Nil zice asa : Rugându-te cum trebue, as-teaptà ce nu trebue $i stai bärlAte$te, pästrându-tirodul täu. La aceasta tu ai fost menit chiar delainceput : sä lucrezi $i sá pästrezi. Si deaceea lu-crând nu päräsi cele lu crate färä Ostrare : dacAinsä tu nu faci aceasta, nu vei primi nici un folosdela rugäciune". Tâlcuind aceste cuvinte, prea-cuviosul Nil, luceafärul Rusiei, pusnicul din Sarsc,care a strälucit In Rusia mare prin rugAciuneamintii, zice a$a : dici spune Scriptura : Dumnezeua fdcut pe Adam si l-a pus in rai, ca sä-1 lucrezesi sä-1 pAzasc5. Prin lucrare sfântul Nil Sinaitulintelege rugAciunea; prin päzire intelege päzirea,dupà rugAciune, de cugetele rele". Acela$ lucruIl spune $i preacuviosul Doroftei, CA omul cel in-täi fäcut, a$ezat de Dumnezeu in rai, petreceain rugäciune. Din aceste märturii se vede, Ca' Durn-nezeu a fäcut pe orn dupä chipul sdu si dupà a-sämänarea sa, la Introdus In raiul desfätärii, ca sälucreze sädirile cele nemuritoare, adecä cugeteledumnezee$ti, preacurate, preaînältate $i desävâr-site, cum scrie sf. Grigorie Teologul. Aceasta nu-ialtà ceva, cleat aceea, cd primului om, ca unul ceera curat cu sufletul $i cu inima, i s'a rânduit säpetreaca In rugkiunea haricä, slujitä numai cusingurá mintea, adecä In preadulcea privire a luiDurnnezeu $i sä o pkasca cu bärbätie, ca pe o

www.digibuc.ro

- 240 -

lucrare a raiului ca lumina ochilor, ca ea niciodatäasd nu pdräsascä sufletul $i inima. Dar o slavd ne-asemAnat mai mare a cdpätat aceastd rugdciuner&and Preasfanta Fecioarä, Näscdtoare de Dumne-zeu, cea mai cinstità de cat Heruvimii si mai sld-vita' %fa de asemänare deck Serafimii, petrecandin sfanta sfintelor si patrunsese err rugdciuneamintii la cea mai mare inältime a vederei lui Dum-nezeu, s'a invrednicit sa fie indpere desfdtatä a luiDumnezeu Cuvantul, cel neindput de toard Up-tura, cum märturiseste despre aceasta sf. Grigo-rie Palama, Arhiepiscopul Tcsalonicului, stalpulcel nebiruit al Pravoslaviei, in cuvantarea sa la in-trarea in biserid a preasfintei Näscdtoarei de Dum-nezeu. El spune, cá sfanta Fecioard, petrecand insfanta sfintelor si intelegand din sf. Scripturd mareindurare Dumnezeeascä cea pentru neamul orne-nesc, care se prdpädea din pricina neascultäriisale, a luat asupra sa rugdciunea mintii, rugandpe Durnnezeu pentru o cat mai grabnicd implinire,miluire i mantuire a neamului omenesc. Iatá pro-priile lui cuvinte, vrednice de o minte ingereasd,,Cand Prunca lui Durnnezeu a auzit si a väzuttot ce se petrecea, umplandu-se de indurarea $ide mild pentru neamul omenesc $i cdutand mij-locul lecuirii $i vindedrii, potrivit cu asemeneasuferinte, ea gdsi de 'trebuintd sd se adreseze indatd cu toatd rnintea cdtrd Dumnezeu, luand asu-prä$ pentru noi rugdciunea, ca sá sileasd pe celcenu poate fi silit si sä-1 atragd spre noi, ca El in-sus sd därame osanda $i sd lege cu sine fäpturavindecand cele neputincioase".

Si mai jos : Negäsind ing din toate celeexistente nimica mai pcitrivit pentru neamul orne-nesc deck aceastd rugdciune, se puse tare pe ru-gdciune cu toatd stdruinta, Fecioara gdseste sfin-tita tdcere, ca cea mai de trebuintä rugätorilor

www.digibuc.ro

- 241 -

pentru comvorbirea cu Dumnezeu. Orce altà vir-tute este ca un fel de lecuire de intrebuintat pen-tru boalele sufletesti si pentru poftele viclene, in-rädäcinate prin ticälosie; vederea lui Dumnezeuinsä este rodul unui suflet sänätos, ca o desävar-sire desdvarsitä. Deaceea omul se indumnezeestenu prin cuvinte si nu prin privirea actelor uneichibzuite cumpätäri, Cad toate acestea sunt si pà-mânteti, i joase si omenesti ; ci prin petrecereain täcere, multämitä cäria noi ne desprindem sine eliberAm de cele pämântesti $i ne rädica'm a-t/1 Dumnezeu si petrecem la inältimea vietii ne-turburate ziva si noaptea, nevoindu-ne cu rAbdarein rugAciuni si cereri, ne apropiem, oarecum sine atingem de firea cea neatinsä si fericitä. Si ast-fel fäcând cu räbdare rugäciunea, care ameste-cându-se in chip neexplicabil cu lumina care estemai presus de minte si de simtire, noi vedem In.sine ca in oglindà pe Dumnezeu, sfintind inimaprin sfintita täcere". Iar mai departe adaoge : latàpentruce Preacurata, lepädându-se de cele lumestisi de sgomot, s'a depärtat de oameni si a prefe-rat o viatà neväzutà de toti si retrag, petrecândin cele nepätrunse. Aici deslipindu-se de toate le-gáturile materiale, renuntând la orce legAturà cutoate, si trecând peste orce indurare aträ pro-priul säu irup, ea-s concentra mintea sä petreacä,sä vorbeasa si sä ia aminte numai la El si cätea"necontenita rugAciune dumnezeeascä. Si prin a-ceasta, fiind in sine inses si stand mai presus deturburärile si cugetele cele de multe feluri, eadeschise o cale nouä si negräità spre cer, careeste zic asa, cugetarea Vacua'. Lipindu-se de easi luând aminte cu mintea, ea strAbate in sbortoatä zidirea si fäptura; vede mai bine cleat Moiseslava lui Dumnezeu ; contempleazA harul dumne-

PAISIE 16

www.digibuc.ro

242

zeesc, care nici intr'o mäsurä nu cade sub putereasimturilor, precum nici vederei sufletelor si min-

neintinate, si devenind pärtasa lui, ea devinenour luminos, al-A vie, zarea zilei celei gândite-cärutä de foc a Cuvântului".

Din aceste cuvinte ale sf. Grigorie Palama sevede, cà preasfânta Fecioarà petrecând In sfânta-sfintelor, se rklica prin rugAciunea mintii la ceamai mare inältime a cunostintei de Dumnezeu siea prin sine dAdu pildä de viatä päzità, dupà o-mul cel din läuntru, prin lepädarea de lume innumele pAcii, prin sfintita täcere a mintii, prin tä-cerea cugetelor, prin concentrarea In necontenitarugäciune dumnezeeascä si paza mintii si prininältarea prin fapte cdträ cunostinta de Dumnezeu,ca privind la Dânsa, ceice se leapädä de fume sä-se nevoeascä cu râvnä, cu ostenelele si sudorilearAtate mai sus, silindu-se, dupà mäsura puterilor-si cu rugAciunele Ei, sä fie urmätorii Ei. Dar cinepoate In chip vrednic sä laude dumnezeeasca ru-gAciune a mintii, practicanta aria a fost irisesMaica Domnului, povätuitä fiind de povata Du-hului Sfânt! Cu toate acestea cu dovadà i ade-verire neIndoelnicä pentru toti ceice se indoesc avenit vremea sä arAtám, ce dovezi din sf. Scrip-turä aduc pentru dânsa purtAtorii de Dumnezeupärintii nostrii, cari au scris sub lumina haruluidumnezeesc.

Dumnezeeasca rugdciune a mintii are temelienezdruncinatä mai intäi de toate In cuvintele Dom-nului Iisus Hristos : Tu insá când te rogi, infrain odaea ta si inchizind usa ta, roagA-te Tatäluitau celuice este intru ascuns i TatAl täu, celcevede intru ascuns, iti va räspläti la arätare". A-ceste cuvinte, cum s'a spus deja, sf. loan Gurà-deaur le tâlcueste In folosul rugäciunii, ináltatefärä glas, in tainä, din adâncul inimii. Iar sf. Va-

www.digibuc.ro

- 243 -

silie cel Mare, stâlpul cel de foc, gura cea de fla-cárä a Duhului $i ochiul Bisericei, tâlcuind cuvin--tele sf. Scripturi : Binecuvânta-voi pe Domnul in-toatä vremea, lauda lui va fi pururea in gura mea",minunat invatä despre buzele mintii si despre lu-crarea mintii, adecä despre rugáciunea mir4ii. Cu-vintele lui despre aceasta le voi cita intocmai :,,Lauda lui va fi pururea in gura mea". Se parecá ar fi imposibil ceeace zice proorocul : in ce

lauda lui Dumnezeu poate fi pururea in gura-omului ? Când omul intretine o vorbire oarecarelumeascá, el n'are in gurà lauda Domnului ; când4cloarme, negresit atuncea tace ; când mänâncd sibea, cum vor sAvarsi buzele lui laudà ? La aceastaráspundem, cä este o gura a mintii omului celuimai din lduntru, cu ajutorul &aria omul devinepärta$ al cuvântului dumnezeesc, de viatà dätätor,care este pânea ce s'a pogorit din cer.

Despre aceastä gura vorbeste proorocul :,,gura mea, am deschis si am tras Duh". Pe aceastágurd ne chiama Domnul sä o avem deschisg spreprimirea hranei celei adevärate, când zice : Des-schide-ti gura ta si o voi umplea. Ideea de .Dum-nezeu, odatá inchis5 si incueatà in mintea sufle-tului se poate numi laudd, care pururea petrecein suflet ; dupd cuvántul apostolului, poate cel sir-guincios sà faca toate spre slava lui Dumnezeu.Cäci orce faptd si orce cuvânt si orce actiune amintii are putere de laudá. Dreptul, or de mä-nâncá, or de bea, or altdceva face, toate spreslava lui Dumnezeu le face. Chiar $i când doarme

-el, inima privegheazá.Iar marele Macarie, omonimul fericirei, soa-

-rele Egiptului sau mai bine a toatà lumea, caremai strdlucitor ca soarele a luminat cu darurile

-sf. Duh, in cuvântárile sale despre aceastä rugá-vorbe$te a$a : Crestinul trebue sä aibá tot-

www.digibuc.ro

244

deauna pe Dumnezeu in minte, cäci scris estesA iubesti pe Domnul Durnnezeul tAu din toatàinima ; ca el nu numai and intrá in casa de ru-gAciune sA iubeascA pe Domnul, dar i când um-blä, stA de vorbA, mAnâncA si bea, sä aibA in min-te pe Dumnezeu si dragoste si dor de El ; ccis'a zis : unde este comoara voastrA, acolo e si ini-ma voastrA (Mat. VI, 2). Iar sf. Isaia pustnicul, unulldin vechii cuviosi si de Dumnezeu purtätorii ph-rinti, despre invätAtura ascunsá, adecA despre ru-giciunea lui Iisus, care se sAvarseste de minte îninimA, aduce ca mArturie urmAtoarele cuvinte aleScripturii : Inima mea s'a infläckat in läuntruPmeu si foc s'a aprins in cugetul meu" (Ps. 38, 4).Preacuviosul Simeon, care a strAlucit in Tarigractca soarele prin rugAciunea mintii i prin negrAi-tele daruri ale Preasfântului Duh si care pentruaceasta a primit dela toatà Biserica numele de-Noul Teolog, In cuvântarea sa despre cele treifeluri de rugAciune, scrie urmAtoarele : Sf. pä-rintii nostril auzind cuvântul Domnului, a din ini mA_ies cugetele cele rele, uciderile, precurviile, curviile,.furturile, mArturiile mincinoase, hulele si acesteasunt celece supärä pe orn (Mat. V, 19), InvAtând sàcurAtim partea cea din läuntru a paharului, ca sA fie-curatA i cea de dinafarA (Mat. XXIII, 26), zic pA-räsind cu cugetul orce lucru altul, sa ne nevoim la,aceastä pAzire a inimii, stiind fArA indoealä, cA pA-zind inima, noi i toate celelalte fapte le vom päziMCA greutate ; fArA de ea nici o virtute nu se poate-sustinea". Aceste cuvinte ale preacuviosului ne a-ratA limpede, cA sus amintitele cuvinte ale Dom- .

nului, dumnezeestii pärintii le-au luat drept o do-vadA i temelie a päzirii inimii, adec5 a chiemA-rii cu mintea noastrà a Domnului Iisus. Acelas.Preacuvios, ca dovadà a rugAciunii mintii, aduce-incA i alte cuvinte din sf. Scripturä : Veseleste-

www.digibuc.ro

245

te tinere in tinereta ta i umblä In ale inimii-tale neprihanit si paraseste iutimea din inima ta"(Ecles. XI, 9, 10); $i : De se aprinde asupra ta mâ-qua nu-ti parasi locul" (Ecl. X, 4).-5i apostolul Petru zice : Treziti-va, privegheati,stiind cä vrasmasul vostru diavolul umbra mugindca un leu, cautand pe cine sa inghita" (I Petr. V,

Apostolul Pavel evident despre paza inimiiscrie catre Efeseni : Nu ne este lupta impotrivasangelui si a trupului, ci impotriva incepatorilorsi a stapânirilor intunericului veacului acestuia",(Efes. VI, 12). Preacuviosul Isihie prezviterul, Te-.olog si dascal al bisericei din Ierusalim, care ascris o carte in 200 de capete despre chemareacu mintea in inimä a Domnului lisus, adecd des-pre rugaciuna mintii, aduce in favoarea ei urma-rtoarele dovezi din dumnezeeasca Scriptura : Feri-citi cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dum-

rnezeu" (Mat. 16, .8). Si : Paze$te-te sa nuintre In inima ta gand nelegiuit". (Deut. XV,. 9).

apostolul zice : Necontenit va rugati" (I Tesal.17) $i insusi Domnul zice : Heft' de mine nu

puteti face nimic. Celce va ramânea intru mine $ieu intru el, acela va aduce roada multä". Purtato-,rul de Durnnezeu parintele nostru, loan Scararu,despre aceasta sf. rugaciune i despre adevarataItäcere a mintii aduce din sf. Scriptura urmatoa-rele dovezi : Marele autor al marei $i desävar$iteigrugaciuni a zis.: voesc mai bine cinci cuvinte In-4elese sa spun cu mintea mea ; si iarasi : Eu dorm,.dar inima mea vegheaza". (Cant. Cant. V, 3); $idin nou : Strigat-am cu toata inima mea" (Ps.118, 145). Purtätorul de Dumnezeu parintele nos--tru Filotei, staretul mänästirei Rugul PreasfinteiNascatoarei de Dumnezeu din Sinai, care a alca-duit pentru paza inimii o carticica mica de perlepretioase a dumnezee$tei intelepciuni, in temelia

www.digibuc.ro

246

nezdruncinatä a Invätäturii sale pune cuvinteleScripturi : In dimineti am ucis pe toti pacatosii,pämântului (Ps. 100, 8); $i : Impäratia lui Dum-nezeu este inläuntrul vostru". (Luc. XVIII, 21) ; $iAsämanatu-s'a impärätia cerului grauntelui demu$tar si margaritarului si dospiturei";Cu toga paza päze$te inima ta" ; $i iarási

omul cel din läuntru mä veselesc delegea lui Dumnezeu, dar väd o altd lege, care se-impotriveste legii mintii mele $i ma robe$te" (Rom..VII, 21, 23).

Preacuviosul pärintele nostru David, episco--pul de Fotichia, in cuvântul salt despre rugaciuneamintii dä urmatoarele temeiuri din sf. ScripturaNimenea nu poate numi pe Iisus Domn cleatnumai prin Duhul Sfânt" (I Cor. XI, 3). $i dinpilda evanghelica despre negustorul care cauta,margäritare bune conchide despre rugiciune A-cesta este märgäritarul de mare pref, pe care cwpreful intregei sale averi poate sa*-1 dobândeascä.omul $i sa aiba pentru aceasta bucurie negräitä"._

Preacuviosul parintele nostru Nechifor post-nicul, In cuvântarea pentru paza inimii asamanä,aceasta rugäciune facuta cu gândul In inima cu acomoara ascunsa In tarina $i o numeste candela,aprinsä. Purtätorul de Dumnezeu parintele nostruGrigorie Sinaitul, prin facerea rugaciunii In sf._.munte Atos si in alte locuri a ajuns la cea mai,Malta cunostintá de Dumnezeu $i care a facutcântärile treimice, ce se cânta In toata lumea Du-minica, $i care a fäcut deasemenea $i canonul sf.si de viata fäcdtoarei cruci, aduce in sprijinul a--cestei dumnezeesti rugäciuni urmatoarele dovezidin sf. Scriptura : Pomene$te pe Domnul tau pu-rurea" (Deut. XVIII). $i iara$i Samäna diminea-fa ta $i sara sa.' nu inceteze mâna ta" (Ecl. XI, 6)._

iara$i : ,,De mä rog cti limba, se roaga duhuk

www.digibuc.ro

- 247 -

meu, iar mintea mea este fArà roadg (1 Cor. 14,14), mg voi ruga deci cu gura, dar mg vai rugasi cu mintea", i : Voesc mai bine sg spun cincivorbe cu mintea". etc.

Martor aduce el pe loan Scgrarul, care dea-semenea raporteazd aceste cuvinte la rugAciuneamintii. Preasfintitul, preainteleptul i marele cu-vântätor Marcu, Mitropolitul Efesului, celce a cAl-cat pe urmele apostolilor $i stAlpul nebiruit alortodoxiei, care a rupt la sinodul de Florenta cape o pânzg de paianjen mreaja eresului papistA-$esc, cea impotriva Duhului Sfânt, cu sabia cea defoc a Duhului $i a intelepciunii $i cu adevgrutdogmdor ortodoxe, scrie despre dumnezeeascaruggciune a lui lisus : S'ar cuveni dupg poruncisg ne ruggm necontenit cu duhul $i cu adevg-rul sg. inaltAm inchinare lui Dumnezeu, dar dis-pozitia cätre cugetele lume$ti i greutatea grijiide trup depgrteazg $i abate pe multi dela Impg-rAtia lui Dumnezeu, care e inlguntrul nostru, 5i-iimpedicg de a sta la jertfelnicul mintii, aducânddin parte-le lui Dumnezeu jertfe duhovnice$ti $icuvântAtoare, dupg zisa dumnezeescului apostol,cA noi suntem biserica Dumnezeului celui viucA dumnezeescul Duh locue$te in noi. Si nu-i ni-mica de mirare, dacg aceasta se intâmpld cu multidin ceice trgesc In trup, când noi vedem $i peunii din monahii, cari s'au lepArlat de lume, In-viforati lguntric de lucrarea patimilor i supu$idin aceastä pricing la mare turburare, ce-i intunecápartea cugetgtoare a sufletului, din care pricingei nu pot sg ajungd la adevgrata ruggciune cutoatg dorinta lor. E dulce in inimg pornenirea cu-ratd $i statornicd a lui Iisus $i lumina ce purcededin ea".

Preacuviosul pgrintele nostru sf. Nil Sorschii,Luceafgrul Rusiei, care a alcgtuit o carte despre

www.digibuc.ro

- 248 -

paza duhovniceascA a iniii, se foloseste de ur-mAtoarele cuvinte ale sf. Scripturi : Cu duhul sicu adevArul se cuvine a ne inchina Tatalui." Unalt luceafär al Rusiei, ierarhul lui Hristos Dimi-trie, mitropolitul Rostovului, care a alcAtuit cu-vânt despre rugAciunea lAuntricä, fAcutä cuaduce urmatoarele locuri din sf. Scriptura : Ini-ma mea-mi zice din partea ta : cautd fata mea !Fata ta Doamne, voi cAuta". Si iarAs : Cum do-reste cerbul izvoarele de ap5, asa te doreste $iinima mea Dumnezeule !" Si iarA$ : ,,Cu toatä ru-gaciunea $i cererea rugându-te cu duhul In toatAvremea". Toate aceste cuvinte impreuna cu sf.loan ScArarul $i cu Grigorie Sinaitul $i cu Prea-cnviosul Nil Sorschi le rapoarta la rugaciunea

Deasemenea si tipicul bisericesc, expunândpravila bisericeascä despre canoane i rugAciune,aduce in sprijinul acestei rugaciuni urmätoarelecuvinte ale sf. Scripturi : Dumnezeu este duh ;pe ceice se inchinA cu duhul $i cu adevärul voe--te" (Ioan IV, 24). Aduce deasemenea si marturiasf. PArinti $i acea parte din invAtAtura lor, carese refera la rugáciunea mintii si apoi zice : Aiciincheem cuvântul cel pentru sfânta, sfintita si pu-rurea pomenita rugaciune a mintii, si mai departetrece cAtre singura rugaciune sfânta pentru totiaratatä de tipicul bisericesc. Astfel cu harul luiDumnezeu s'a arAtat de noi, cA purtätorii de Dum-nezeu pärinti, mnteleptiti de Duhul dint, temeiu-rile invätAturii lor despre sf. rugAciune a mintii,sävirsitä tainic inläuntrul omului, le fondeazA pepiatra cea neclAtitA a Dumnezeestii Scripturi aVechiului i Noului Testament, de unde, ca dintr'unizvor nesecat, imprumutA nenumarate m Arturii".

In capitolul al treilea a epistoliei sale desprerugaciunea mintii staretul Paisie zice, cA aceastarugAciune este o arta duhovniceasca. Cunoscut

www.digibuc.ro

- 249 -

sà fie, ea dumnezee$tii parinti numesc aceasta ru-gaciune sfânta, arta. A$a sf. loan Scararu in cu-vântul 23 despre tacere zice : Daca tu din expe-rienta ai invätat aceasta arta, atunci $tii despre cevorbesc eu. $ezând la Inältime, observä dacä $tii

atuncea vei vedea, cum, când, de unde, câtcari tâlhari vin sà fure poama. Obosind, aceststrajar sculându-se, se roaga $i apoi $ade din nou$i continua cu bärbatie prima lucrare".

Sf. Isihie, preotul ierusalimlean, tot despreaceastä sf. rugaciune zice : Trezvia este arta du-hovniceasca, care izbäve$te cu totul pe om, cu-ajutorul lui Dumnezeu, de cugetele $i cuvintelepatima$e $i de fapte .viclene".

Sf. Nechifor pustnicul despre acela$ lucru zice:.Veniti $i eu va voi deschide arta sau mai bine$ffinta vietei cere$ti celei vesnice, care sue pe celce o practica färä greutate $i sudoare la limanulnepdtimirii". Arta numesc aceasta sf. rugaciunesus pomenitii parinti, socot, pentrucà dupa cumarta nu o pot inväta oamenii singuri, fära un ar-tist, a$a $i facerea acestei rugiciuni a mintii, färaun povatuitor iscusit, nu este cu putintä. Insu$ireaei, dupd sf. Nechifor, cei mai multi, daca nu toti,o dobândesc prin invatatura. $i numai foarte rari.o primesc dela Dumnezeu färá invatätura, prinmunca simtita $i prin caldura credintei".

capitolul al patrulea a epistoliei se vorbe-$te despre ce fel de pregatire trebue sa aibaacela, care voe$te sa treacd prin aceasta dumne-.zeeasca lucrare. Pe cat aceastä dumnezeeasca ru-gaciune e mai presus de orce alta nevointa cá-lugäreasca $i este incoronarea tuturor ostenelelor,izvorul virtutii, lucrarea cea mai fina $i mai ascun-'sä a mintii, cu atâta vra$masul cel nevazut al mân-tuirei noastre intinde asupra ei cursele sale neva-zute, subtile i abea pätrunse de mintea omenea-

www.digibuc.ro

- 250 -

seà a feluritelor sale ademeniri i inchipuiri. De-aceea celce dore$te sä invete aceastä lucrare dum-nezeeascd trebue, dupä sf. Simeon noul Teolog,sä se predea pe sine cu totul sub ascultarea unuiom temdtor de Dumnezeu, sârguincios päzitor alporuncilor dumnezee$ti, $i incercat In aceastä ne-vointd duhovniceascá, care sà poata at-Ma uceni-cului s`du calea cea dreaptä cätre mântuire.

Prin smerenia, care se naste din ascultare, unastfel de om va putea Inlätura toate ademenirilesi cursele diavole$ti si sä se exercite totdeaunain aceastä lucrare a mintii linistit, In tkere, färä,nici o vätämare $1 cu mare izbândä pentru sufle-tul säu.

Dacd insá, desi se va preda sub ascultare,dar n'ar gäsi In pärintele ski un povAtuitor is-cusit cu fapta 4si experienta in aceastd dumneze-eascä lucrare, cäci In timpul de az e mare lipsd.de povätuitori icusiti In aceastä lucrare, nici a-tunci nu trebue sä cadd In desndclejde, ci conti-nuând sä petreacA In adevärata ascultare dupä .

poruncile lui Dumnezeu, cu smerenie i cu fricalui Dumnezeu, iar nu In viatä de capul lui $i färäascultare, din care de obiceiu izvorg$te ispita,punându-$i toatä nädejdea in Dumnezeu, in lo-cul párintelui ski duhovnicesc, sä sej supund in-vdtäturii preacuviosilor pärintilor no$trii care In-vatä despre aceastd lucrare sfântd, $i dela ei säinvete aceastá rugáciune. Si In tot cazul haruldutnnezeesc va gräbi sä le vinä In ajutor, prinrugAciunile sf. pärinti, ca sä Inv* färä indoeallacest sfânt lucru".

In capitolul al cincilea se cuprinde invätätura,care ne aratd ce-i aceastä sfântl rugAciune dupdcalitatea si lucrarea sa. Sf. Joan Scáraru In cu-vântul 28 despre rugiciune zice : Ruglciuneaeste dupd calitatea sa starea impreund i uni-

www.digibuc.ro

- 251 -

rea omului cu Dumnezeu ; iarä dup5 lucrarea saeste intärirea päcii, impäcarea cu Dumnezeu, mamasi totodatd fiica lacrämilor, miluirea de päcate,punte care trece peste ispite, päzire de intrist5ri,sfärmarea räzboaelor, lucrarea ingerilor, hrana tu-turor celor fall de trupuri, veselie viitoare, lucrarenesfärsita, izvorul virtutii, cauza darurilor, propà-sire tainicä,_hrana sufletului, luminarea mintii, se-cure pentru desperare, dovada nddejdei, scäparede intristare, bogätia augärilor, comoara celorceiubesc tkerea, släbirea furiei, oglinda propäsirii,arätarea mäsurei, descoperirea stärei, arätätorulviitorului, pecetea slavei.

Rugiciunea este cu adevärat pentru celce seroagä i tribunalul si Inses judecata si scaunul dejudecatä al Domnului inainte de scaunul cel vii-tor". Iar sf. Grigorie Sinaitul In capitolul 113scrie Rugäciunea este la noii incepätori ca unfoc de veselie produs de inimä; iar la cei deg-vârsiti ca o luminä, miresmând pe celce o face".lar in alt loc spune : Rugdciunea este propove-duirea apostolilor, lucrare a credintei, sau maibine credintä nemijlocitä, arätare a celor nädä'j -duite, iubire realizatà, miscue ingereasc5, pute-rea celor färä trupuri, lucrarea si veselia lor, bu-nävestirea lui Dumnezeu, descoperirea inimii, nä-dejdea mântuirii, semnul sfintirii, formarea sfinte-niei, cunoasterea lui Dumnezeu, arAtarea botezu-lui, logodirea Duhului sfânt, bucuria lui lisus, ve-selia sufletului, mila lui Dumnezeu, sernnul impd-aril, pecetea lui Hristos, raza soarelui celuiditor, steaua de dimineatä a inimilor, intgrireacrestinismului, arAtarea impácdri cu Dumnezeuhar dumnezeesc, intelepciune dumnezeeascA, sau,.mai bine, inceputul intelepciunei înse, arätarea luiDumnezeu, treaba monahilor, locuinta iubitorilorde tAcere, sau ruai bine isvorul tAcerii, pecetea

www.digibuc.ro

- 252 -

'Aoca$ului ingeresc". Fericitul Macarie cel Marezice de rugäciune : Capul orcArei stäruinte bune§i culmea tuturor lucrurilor este sä" rabzi in ru-gdciune, cu ajutorul cAreia noi pururea putem do-bândi dela Dumnezeti cererile precum $i celelaltevirtuti ; prin rugdciune cei cuvio$i se impärtAsescdin sfintenia dumnezeeascd $i din lucrarea duhov-niceascA ; rugAciunea este impreunarea mintii cuDomnul prin indreptarea ei cätre el prin o ne-.gräitä iubire cAtre Dânsul. Cine se sile$te purureasä petreacA cu rAbdare in rugiciune, se aprindede râvnä DumnezeeascA $i dorintä InflAcAratA cA-Are Dumnezeu $i dupA mäsura lor prime$te harulluminatei desAvAr$iri duhovnice$ti" (Cuvânt. 40,',cap. 2).

Sfântul Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului,tot despre aceastA sf. rugAciune zice : AceastAdumnezeeascä rugAciune, chiemarea Mântuitoruluinostru : Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dum-nezeu, milue$te- mA, este $i rugkiune, $i cerere,si märturisirea credintei, $i däruitoarea SfântuluiDuh, $i dätätoarea darurilor dumnezeesti, $i curA--tirea inimii, $i izgonirea dracilor, $i sAlAsluirea luidisus Hristos, $i izvorul cugetelor duhovnice$ti $i agândurilor dumnezeesti, i izbilvire de päcate, $itämäduire a sufletelor $i a trupurilor, si dAruitoa-rea luminäril dumnezee$ti, $i izvor al milii lui Dum-mezeu, $i clAtAtoarea descoperirilor $i tainelor dum-nezee$ti celor smeriti, i chiar tnântuirea, de oareceToartA In sine numele cel mântuitor al Dumnezeu-lui nostru, care nume si este chiemat asupra noasträ,,numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu" (cap.296). Deasemenea si ceilalti purtAtori de DumnezeuOHO, scriind despre aceastA sf. rugAciune, märtu-risesc de lucrarea ei de folosul negräit, izvorâtdinteinsa §i. despre propA$irea prin ea in darurile,,dumnezee§ti ale sf. Duh.

www.digibuc.ro

- 253 -

Cine darg, vgzând cum aceastg sf. ruggciune-duce pe nevoitor cgtre o astfel de comoarg cerea-scd de felurite virtuti, nu se va infIgcgra de râvngdumnezeeasca pentru necontenita facere a acestei .rugäciuni, pentru a pästra pururea prin ea in su-flet $i In inimg preadulcele nume al lui Iisus $i apomeni necontenit In sine preascumpul lui nume,Infläcgrându-se prin ea a-1 iubi. Numai acela nuvl simti iubirea ferbinte de a pg$i sä facd cumintea aceastá ruggciune a mirrtii, cine este cu-prins de cugete pätimase pentru viata aceasta, $ilegat cu leggturile grijii de trup, cari abat $i de-pärteazd pe multi de impgrätia lui Dumnezeu,care e inlguntrul nostru ; cine prin faptg si expe-rientg nu a gustat cu gâtlejul sufletului negräitasdulceatg dumnezeeascä a acestei lucrari preafolo-sitoare, cine n'a inteles ce folos duhovnicesc cu-prinde in sine acest lucru. Iar cine voeste sg fieunit prin dragoste cu preadulcele Iisus, scuipândla toate frumusetile lumii acestia si la toate des-fátgrile ei i la odihna trupeascg, nu vor vrea sá.aib5 in viata aceasta nimic alta, decât sg se hide-letniceascä necontenit cu facerea acestei rugäciuniparadisi en e".

In capitolul al $aselea $i cel din urmg al epis-tolei sale staretul Paisie scrie despre unele metode-externe a invgtäturei acestei ruggciuni pentru noiiincepgtori. Inainte de a expune sfaturile sale,In loc de precuvântare, vom da cu aceastä oGazieobservatia scurtg a unuia din nevoitorii din vre-mea noastrg, care scrie urmätoarele : Scopul ru-ggciunii mintii este unirea cu Dumnezeu, care--este Duh, si unirea care poate sä fie deci nu-mai duhovniceascg". Ce se atinge de metodeleexterne, intrebuintate de unii nevoitori la indelet-nicirea cu aceastä ruggciune, apoi negreit ele aunumai o importantg secundarg. La cei nedesgvâr-

www.digibuc.ro

254 --

$iti sufletul ornului se conformeazA cu trupul, ziCpärintii. Deaceea tAcerei sufletului trebue sd-i pre-meargd tacerea trupului, adeed buna rânduealä alui, cum zice loan ScArarul. $1 pentru concentra-rea mintii, necesará pentru rugAciune, deasemeneapot sa fie potrivite unele conditii externe ale lo-cuintei $i chiar ale pozitiei trupului. Dar ar fi orätdcire sà credem, cd lucrarea sporirii in rugl-ciunea duhovniceascä poate sä depindà de condi--tiuni $i metode externe. Un lucru e neindoelnic,de Indatä ce esenta rugäciunii constä In a te rugacu mintea $i cu inima, apoi potrivit cu aceasta $imintea noasträ trebue sä fi indreptat cätre inimä.Toate celelalte au o insemnätate secundarg. Dea-ceea din Filocalia rusascd toate cele ce se spundespre metodele externe sunt omise" (Din scrisoa-rea Arhiepiscopului de Poltava Teofan).

Dupä aceastä observatie premergAtoare sä-evenim la epistola staretului Paisie.

El scrie : De oarece in timpurile vechi face-rea rugdciunii mintii inflorea in multe locuri, unde-$aveau petrecerea sf. Párinti, $i multä invätäturäera atuncea pentru rugäciunea mintii, de aceeascriind de ea, ei vorbeau numai de folosul du-hovnicesc ce izvora dinteinsa, neavând nevoe säscrie de inse$ metoda acestei lucrári, ce se cuvinepentru noii incepätori. Când insä s'a väzut, cäadeväratii povátuitori ai acestei lucrAri s'au Im-putinat, atunci cei indemnati de Duhul lui Dum-nezeu, pentruca adevärata invätäturà despre ince-putul acestei rugáciuni sd nu lipsascg, au descrissi insu$ inceputul $i metodul cum trebue de in-vätat aceastä rugAciune .de cátrá noii incepätori,si cum sä intre cu mintea In ascunzisurile inimii$i färä gre$alä sà sävar$ascä acolo rugAciunea mintii.

Sfântul Simeon, noul Teolog, vorbe$te a$aitlespre Inceputul acestei lucräri : Adevärata aten-

www.digibuc.ro

255

fiune $i rugaciume cons-ra in aceea, ca mintea intimpul rugáciunii sa pazasca inima i in läuntrulei sa se invarteasca mereu $i din adancul ei säMalta cerere catra Domnul. Gustand aicea cat estede bun Domnul, mintea nu se va mai departa dinlaca$ul inimii, $i impreund cu apostolul va zice :bine este noua sá fim aicea, ci observand locuriledeacolo, izgone$te cugetele sämänate de vräSma-sul". Mai departe el vorbe$te despre acela$ lucruInca $i mai larnurit: Sezind inteo chilie tacutainteun ungher singuratec, fä cu luare aminte ceeaceam sa-ti spun : inchide usa, trage-ti mintea delaorce desertaciune, strange-ti barba la piept, in-drepteazd- ti inpreunä cu mintea $i ochiul simtului,incetineaza respirafia, ca sa au suflii prea slobod,si incearca cu cugetul sa gasesti inäuntru in pieptlocul inirnii, unde le place sa-$ aibd sala$ de obi-ceiu toate puterile sufletesti $i mai intai de toatevei gäsi acolo intunerec $i grosolanie neinputinata.

Cand insä tu vei continua $i vei sävar$i acestlucru noaptea $i ziva, o, minune! vei dobandiveselie statornica. Cäci Indatá ce mintea va gasilocul inimii, indata va vedea ceeace niciodata n'avazut : va vedea in mijlocul inimii vazduh $i pesine toata luminatä $i plina de judecata. Si dinace1 minut ordeunde s'ar radica cugetul, inaintede a trece in fapta sau a se face idol, prin chie-marea lui lisus Hristos ea II va goni si-1 va nimici.De aicea mintea, avand urä asupra dracilor, râ-dicä asupra lor mania fireasca $i gonindu-i, räpunepe vrama$ii cei ganditi. Si alte multe vei invatacu ajutorul lui Dumnezeu prin privegherea mintii,tinand pe Iisus in inima" (Cuvant despre trei fe-luri de luare aminte $i de rugaciune).

Preacuviosul Nechifor postnicul Inca $i mailimpede invatind despre intrarea mintii in inimä,zice ava: Mai intAi de toate sä fie viata ta VA-

www.digibuc.ro

- 256 -

cutg, slobodä de griji i cu toti in pace. Dup5aceea, intrând in chilia ta, inchide-te si sezândinteun ungher, fg." cum iti spun eu : tu $tii cg prinrespiratie tragem aer in noi; 11 respirgm Insg nupentru altd ceva, ci pentru inimg, cgci inima estecauza viefii si incgizitoarea trupului. Inima atrageaerul, ca prin respiratie sg impartä caldura sa,iar pentru sine sg capete aer curat. Iar organulpentru asemenea lucrare este plAmânul, care delaCreatorul fiind fäcut poros, necontenit, ca un foiu,introduce si scoate aerul dimprejur. Astfel inimais indeplineste necontenit acea menire, care i s'adat pentru bunastare a organismului. Asa dargsezi i adunându-ti mintea, du-o pe acea cale, pecare aerul merge spre inimä i sileste-o sg intrein inimg impreung cu respirarea aerului. lar cândva intra acolo, atuncea ceeace va urma nu va finevesel si nepricinuitor de bucurie".

Mai departe el scrie : Deaceea frate, deprin-de mintea sg nu iasg repede deacolo, cgci la in-ceput se plictiseste tare de asemenea inchisoaresi strâmtoare. Dupgce se va deprinde insg, atuncinu va mai vrea sg mai rginând rgtkind peafarg.Impgrgtia cerurilor este Inlguntrul vostru. Când ovom cguta $i o vom ggsi acolo prin ruggciune cu-ratg, atunci toate cele deafarg se vor Infatisa urâtesi ticgloase. Deci, dacg tu deodatà vei infra cumintea, cum am zis, in Mewl inimii, pe careti 1-am argtat, dä multgmitg lui Dumnezeu si pros-lgveste-1, te bucurd si te sine mereu de aceastdlucrare, si ea te va Inata ceeace tu nu stii. Darse cuvine sg stii si aceasta, ca mintea ta, când seva afla acolo, ea nu trebue sà rämâng täcutgdegeaba, ci trebue sà aihd necontenit de lucru ru-ggciunea : Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-nezeu, milueste-mg, si niciodatä sä nu incetezeaceastg lucrare. Ea infrâneazg mintea dela mândrie,

www.digibuc.ro

- 257 -

o face inaccesibilà i nebiruità de ispitele vrásma-$ului $i o Ina ltà cäträ iubirea de Dumnezeu $i cd-trà zilnica dorintä a celor dumnezee$4. Dacä insdostenindu-te mult, nu vei putea intra In tinuturileinimii, fä curn iti spun eu si vei dobândi cele cä-utate. Stii tu oare, cä principiul rational al fiecä-rui orn se afld In pieptul lui ? Anume aicea, chiar$i când buzele tac, noi $i grgim, si judecgm, $irugAciune facem, $i multe altele. Anume acestuiprincipiu rational, inläturând orce cugete (ceeacepoti, dacd vrei), da"-i drumul sà zicä : Doamne Ii-suse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-md Isi sileste-te ca nuinai aceasta, in locul oriarei altecugetäri, sä o strigi. Daca te vei tinea câtva tirnpde aceastä regulä, ti se va deschide intrarea ini-mii, cum ti-am scris, färä nici o indoealà, cum sinoi in$ine am aflat din experientä. Va veni latine, impreund cu mult dorita $i dulcea luare a-minte, $i intreaga ceatd de virtuti : iubirea, bucu-ria, pacea, etc.

Sf. Grigorie Sinaitul, Invätând dedsemeneacum trebue a sävarsi cu mintea in inimä chiema-rea numelui Domnului, zice Sezând de diminea-tä pe scaun un sfert, pogoarà mintea In inimd $itine-o acolo. Plecându-te cu incordare, incercânddurere ai In piept $i in umere $i In grumaz, stri-gá necontenit cu mintea sau cu sufletul : DoameIisuse Hristoase, milueste-mä ! Când va deveni insäprea strâmtorâtoare, dureroasd i poate chiar amarädeasa repetare a acestei Orti din rugdciune, strä-mutând mintea cAträ ceialaltd jumätate, zi : Fiullui Dumnezeu, milue$te-mäl Si repetând de multeori aceastä jumdtate, tu nu trebue de lene sau deurât sä o schimbi des, cdci plantele care se räsä-desc des nu prind rädäcini. Infrâneazd insä $isuflarea plämânilor, ca sä nu fie prea liberà. Cäci

PAISIE 17

www.digibuc.ro

- 258 -

suflarea aerului, care iesä dela inimä, Intuneedminea, oprindu-o sau impedicându-o sd se pogoarela inimä $i Impr4tie gândurile.

Neldsându-o sd treacd la initnd, o dd in ro-bia uitdrii, sau o sile$te SA.' Inv* altkeva, iar nuce se cuvine, läsându-o sa fie nesimtitoare cäträceeace se cuvine. Dacd vei vedea necurätenia du-hurilor viclene, adea cugetele, care se stârnescsau care se prefac in mintea ta, nu te speria, nute mira ; dacd $i priceperea bund a unor lucrurioarecare se vor ivi in tine, nu le lua In samd, ciretinând respiratia cum se poate, inchizând min-tea in inimä si chemând numele Domnului lisusdes $i fäcând aceasta statornic, curând le vei arde$i le vei nimici, lovindu-le cu dumnezeescul nume.Cdci Scdrarul zice : Cu numele lui Iisus bate peluptAtori, ad nu existä armä mai tare nici in cer,nici pe pärnânt".

Mai departe tot acela$ sfânt, vorbind despretkere $i rugdciune, urmeazä a$a : Sederea tatrebue sä fie cu rábdare, pentru celce a zis : inrugAciune stäruind ; $i nu trebue sd te scoli re-pede, släbind din pricina oboselei dureroase $i astrigdrii mintii $i a desei ei incorddri. Deaceea,plecându-te jos $i adunând mintea in inimä, chia-mä in ajutor pe Domnul Iisus. Simtind durere Inumere, suferind dese dureri de cap, sufere toateacestea, cäutând In inimd pe Domnul : a celorcese silesc este impärätia lui Dumnezeu $i ceice sesilesc o râpesc" (Mat. XI, 12). Acela$ pärinte vor-be$te $i despre chipul cum trebue a sdvirsi ru-gdciunea : Asa au spus pdrintii : Unul Doamnelisuse Hristoase, Fiul 14i Dumnezeu, milueste-má !Toatd. Altul Insd numai jumdtate : lisus, Fiul luiDumnezeu, milue$te-mä ! Aceasta e mai potrivitápentru pruncia mintii $1 neputinta ei, cäci nime-nea nu poate singur curat $i desävâr$it sä nu-meascä tainic pe Domnul Iisus, ci numai prin Du-

www.digibuc.ro

- 259 -

liul Sfânt. Dupd cum pruncul, care nu stie sägrkascä si nu poate incä s zicA aceastà rugä-ciune articulat, nu trebue din pricina släbiciuniisä schimbe des invocarea numelor, ci incetisorpentru a le retine". Si iarrts : Unii zic sà pro-nuntilm rugkiunea cu buzele, iar altii cu mintea ;eu insä cred de trebuintä si una i alta. Cki ca-teodatà mintea osteneste sau se plictiseste pro-nuntând-o, alte ori oboseste gura. Cu toate a-cestea trebue de strigat in tdcere si färä turburare,,ca simtul sufletesc si luarea aminte a mintii, tur-buratà de glas, sä nu ne pärdsased, 'And ce min-tea nu va cäpäta putere dela Duhul de a se rugatare si in tot felui. Atunci ea nu va mai avea tre-buintd sä grdeascä cu gura, ba nici nu va putea ;-fiind in stare de a face rugkiunea desávArsit nu-mai cu mintea.

Din cele spuse se vede, cä amintitii pärintine dau pentru noii incepätori o invätäturä cu totulclarà despre metodele de a inväta si a face ru-gkiunea mintii. Din invätätura lor putem pricepepovetele relative la aceastä lucrare a mintii si alealtor nevoitori, desi acesti din urniä s'au expri-mat nu cu asemenea limpezime".

Cu aceasta se terminá epistola staretuluiPaisie despre rugkiunea mintii.

www.digibuc.ro

Mändstirea Secu In Moldova.

CAP. HI.

Nenorocirile din timpul rgabolului si griia sta-retulul Paisie pentru refugiati. Trecerea Dra-gomirnei sub stäpanirea Austriecilor. Str5mu-tarea staretului si a frätimii la Secu. Situatiasi istoria pe scurt a mänästirei Secului. Traiutfratilor In Secu.Stramutarea la Neamtu, MA-nästirea Neamtu si trecutul el. Griia staretuluipentru sluibele bisericesti, pentru bolnavi,pentru bAtrani si calàtori. Viata obstei lui Pa-isle In Neamtu. Indeletnicirile carturtresti ale

staretului Paisie In Mänästirea Neamtu.

Viata practicA In Dragomirna fu deodatá tur-buratä. In anul 1768, dupä cuvintele biografuluistaretului, se ridicà o furtunA strapied i groazamortii. Douà impArAtii, cea ruseascá i cca turcea-scA, s'au sculat una asupra alteia, suflând groazA §ifloc". Moldova §i Valahia devenirà teatrul de ráz-boiu. Locuitorii lor cAutarä mântuire In fugl :-.

www.digibuc.ro

- 261 -pädurile $i mänästirile se umplura de fu-

_gad ingroziti, ca'utandu-$i scapare de furia turcilor$i tatarilor. Manästirea Dragomirna, a$ezata inteonesfarsita padure, la loc tare, atrase la sine omultime de oameni, care-$i cautau scaparea. Inaptamana intaia a postului Craciunului, mänä--stirea se umplu de lume in a$a mäsura, Incatera cu neputinta de patruns prin ea. Toata paclu-rea dimprejur era plina de refugiati. Era o iarnaaspra $i cu zäpadä mare. Staretul, väzind nevoeamare a oamenilor, dintre cari multi erau desculti

aproape goi, se silea In tot felul sa le uprezesoarta. El osebi pentru nevoia$ii refugiati juma-tate din manastire, strämutand pe toti calugariiin cealalta jumatate, a$ezand Cate doi, cate trei,

$i ate patru-cinci Inteo camera% Trapeza ceamare $i calda o dadu poporului särac $i mai alesnenorocitelor $i chinuitelor femei. Chelarului, pi--tarului $i bucatarului li se porunci sa dea demancare la toti cati veneau $i cereau. Unii luaualimente negätite si-$ gateau singuri de mancare :altii primeau, ca $i calugärii, mancare gatitä $i pane.Se gatea mancare $i se cocea pane neintrerupt,lorind sä fie Indestulati toti cati aveau nevoe.

Armata ruseasca trecu granita i infra in ho--tarele Moldovei. Turcii luara fuga. Refugiatii in-cepura sä se intoarca pe la casele lor parasite.Dar irnpreunä cu razboiul venira i alte nenoro-ciri : ciuma, seceta, foanietea de trei ani. Razbo-iul dura vase ani. Abea in anul 1774 se inchilpacea intre Rusia i Turcia $i fratii manastiriicapatarä putinta sa-$i Inceapa viata de altd data.Dar deodata veni o nouà nenorocire : indata cearm atele ruse$ti paräsira Moldova, Impal ateasaAustriei Maria Tereza, ceru sultanului turcesc oparte din Moldova, care i s'ar fi cuvenit ei dupaInvoeald, pentru ajutorul dat lui.

www.digibuc.ro

- 262 -

In aceakä parte intra, contrar dorintelor mol-dovenilor, $i mänästiiea Dragomirna. Pe staret îlspäimântä trecerea sub o stápânire catolicä. ELprevedea a din partea nouei stäpâniri vor urmaneapärat starntoari pentru mänästire, din pricinaarora va ajunge la mind obstea abea injghebat5._Impreund cu staretul recunoscurä $i toti cdlugäriiprimejdia ce ameninta. In timpul acesta staretulprimi o scrisoare dela egumenul dela mänästirea.Secului din Moldova, cu invitatiunea de a trececa sä träiasa in aceastá mänästire. Bucuros de a-ceastä poftire, staretul scrise Indatà o scrisoare-atre domnitorul Moldovei $i Mitropolitului, curugare ingddue a trece cu aluggrii säi lamänästirea Secu. Primind invoire, staretul Incepusd se pregäteasa de drum.

De frica nepläcerilor si a piedecelor din parteaaustriecilor, el fäcu toate pregätirile sale in ceamai mare tainä. La inceput el pe nesimtite trans-portd la Secu lucrurile bisericesti, iar dupd aceeaporunci fratilor a se pregAteascd de drum. Totifratii, care pe vrernea aceea erau in numár de350, se ardtarà gata sä plece cu staretul lor, Darstaretul nu-i luä pe toti deodatà cu sine. El läsáin Dragomirna 150 de oameni, numindu-le doiduhovnici : unul moldovan $i unul rus si incre-dintind celui intâiu egumenia mänästirii, iar pe-cel de al doilea li numi ajutorul lui. Cu ceilaltiel plea la drum.

Ca sd ascundd de austrieci gindul ski, elspuse cà i-a trimis la ascultare pe la mosiile mä-nästirii, cari se aflau in directiunea Secului. Elinsä se duse in biseria- si rugindu-se acolo cu-lacami amarä, dAdu binecuvântare $i urare depace fratilor care amâneau $i plângeau, e$i dinbisericd $i din mänästire $i se iudreptá in aceea$,,pustie, incotro plecaserá $i cei 200 de alugäri...Aproape de moara mänästirii, staretul Ii ajunse $h

www.digibuc.ro

- 263 -

dupg o cglgtorie de o lung, ei sosirg cu bine laSecu, In ziva de 14 Octombrie 1775.

La cunoscutul cglgtor, monahul Partenie, gg-sim urmdtoarea descriere a mgngstirii Secu : Mg-nästirea e situatà In muntii Carpati, cale de cloudeasuri dela Mgngstirea Neamtu. Drumul intea-

c lo trece printeo vale ingustd, printre niste muntia a de inalti, incât nici soarele nu se vede. Mg-J.nastirea se aflä inteo poiand din cele mai linis-tite sit mai tgcute in cea mai nestrgbätutg pustietate,încdijuratà de munti inalti pând la nouri $i depgd i intunecoase $i de nestrgbgtut, a$a cá iarna$i so rele putin lumineazg acolo, iar vânturi In-teinsa niciodatd nu sunt, ci pururea domne$te li-ni$tea. Numai pâräoaul, ce trece pelângg mgngs-tire, 1$ murmurd apele sale. Cu adevgrat aicea seascund dinaintea ochilor si auzului toatil lumeacea des rtg cu toate ispitele sale".

Delpre trecutul mängstirii Secul se $tie, intrealtele, 9 pela jumdtatea veacului al ai s pre ze cel eaacolo, unde astgzi este milndstirea, se afla sghgs-tria pusnicului Zosima. Venind aicea cu ucenicii..,sal, cum se crede, din Mgnästirea Neatntu, Zosi-pa täe o parte de pgdure, fgcu o bisericd de le=

numele sf. loan Botezdtorul $i câteva chilli im-rejurul ei $i incepu aicea nevointelp sale in ru-

gdciune. Despre pusnici aflarg curând locuitoriiSatelor de prin prejur. Curând se ivirä $i binefg-Mori. In 1595 un boer, cu numele Nestor Ureche,.ornicul Moldovei de jos, cu sotia sa Mitrofana,idird in mgngstire o bisericg de piatrg, In careu $i fost ingropati. Pe mormintele lor ard candele

nestânse. In bisericg se pdstreazg un sf. aer mi-nunat cusut cu mgtgsuri, fir de aur $i de argintsi impodobit cu pietre scumpe, lucrarea principe-sei Mitrofana.

Dupg sosirea In mgngstire, staretul scrie cu-'rând scrisoare fratilor, cari rämdseserä In mänds-

www.digibuc.ro

- 264 -

tirea Dragomirna. El li indeamnä la implinireaporuncilor Domnului si paza invätäturilor sf. PA-rinti. Desi ei se despärtiserà unii de altii dupdlocul traiului lor, totus soborul lor rämase unul.El demult dorise sä le scrie, dar fusese impedi-cat de släbiciunile sale trupesti si de multele grijisi treburi. El Ii sfätueste sä fie trezvi i neconte-nit sä punä inceput Indreptärii lor, sä curme gr4-irea desartà, care omoarà sufletul, sä nu umbledin chilie in chilie fàrä bincuvântarea duhovnilci-lor, sä-si märturisascà cugetele la duhovnic, princare se risipesc toate ispitele diavolului, sä citeascãscrierile sf. Parnrti, prin care se lumineaza ninteaomului si creste râvna pentru implinirea po unci-lor evanghelice, i färä implinirea cärora, Êiumaiprin credintä, nu-i cu putintd mântuirea. l7iecaredupà puterea sa sä ia parte la lucru in v ata deobste. SA' nu facä adunäri pela poarta m nästiriipentru a grái desärtAciuni. Unde-i sirguint , acolosträluceste lumina, acolo se aratä pacea, acolo sa-tana nu-s gäseste loc, deacolo fug patimile. Undenu-i sirguintä, acolo toate-s dimpotrivä : in loc debine e räul, in loc de luminä e intunerec, in locullui Hristos e diavolul. Staretul roagA pe duhov-nici sä privegheze asupra inimilor fratilor.

Mänästirva Secu produse asupra staretului si afratilor o impresie foarte frurnoasä, prin situatiasa de loc pustiu, pasnic si neturburat prin nimic.Dar in acelas timp vdzurà ei, cá aceastä mänästiree prea steam-CA pentru obstea lor prea numeroasà.De toate chiliile erau in toatd miinästirea in nu-run. de 14. Locueau câte trei, patru i cinci insiinteo chilie si tot nu incApeau. Cu inceputul pri-mgverei incepurà sä aducA din Dragomirna nouifrati. Strâmtorarea deveni si mai mare. Se apu-carä facA chilii nouä. Unii fäcurä chilii inäun-tru mänästirii, altii le alipiau de zid, ca niste cui-buri de läituni, cum fAcuserä cândva in Atos, iar

www.digibuc.ro

-- 265' --

altii îi fAcurä cask' afarà din mänästire In pädure.In astfel de ostenealà i muncä petrecurá ei trei.ani. In acest timp se fAcurä 100 de chilli si insfár-§it toti fratii veniti din Dragomirna 4 gäsirà adä-post. Voind sä aplice rândueala vietii sale de ob-ste In noua asezare, staretul Paisie In anul 1778din nou se adresä Mitropolitului Moldovei cu ru-gdmintea sä-i InvoeascA a se folosi si In Secu detipicul statornicit mai inainte. Apoi se ruga, cadupd moartea sa noul egumen sä se aleagA desoborul cAlugärilor dintre ei. Noul staret trebuesä fie ales dintre aceia, cari au petrecut multàvreme In cele mai grele ascultäri fdrà nici o pri-hand i prin ascultare si täerea voei au dobânditadâncd smerenie, lar prin smerenie s'au Invredni-cit de darul dreptei judecäti si au dobândit dra-gostea lui Hristos deopotrivä atre toti fratii 5icea mai mare pace; suferind multä vreme cercä-rile si umilirile i reprosindu-s lorus, s'au izbA-vit pentru totdeauna de iritare si mânie, si audobândit biândetä si simpatie. Alesul trebue SAstie a cAläuzi pe frati si a lecui sufletele lor.Cad dacd nimenea nu poate sä invete singur is-cusinta lecuirei färä povata unui doftor incercat,cu atât mai mult nu e cu plitintä a inväta iscusin-

povátuirei sufletelor färä o temeinicd invätäturä.Dupd aceea staretul din nou aminteste istoria ob-stei sale si expune terneiurile, pe care se razimäea. 'Temeiurile acestea sunt urmätoarele a) SA-rAcia. Säräcia desävârsitä de bung voe, dupä fd-gäduinta citaului cälugäresc, adicA ca niminea dinfrati nici Intr'un chip sä nu aibd averea sa propriepânäla moarte, nici bani, nici alt lucru oarecare,nici avere misatoare sau nemiscätoare 'Jaffa lacele mai mici lucruri. Toate câte trebue pentruviatd sä se numeascA deobste.

b) Asaultarea. Fiecare dintre fratii cälugäri aisoborului nostru de bunä voea sd se supue sub

www.digibuc.ro

266

jugul cel bun al ascultárii, poruncitá de sf. Scrip-turd $i de sf. Párinti, spre a nu fi de capul sàusi incápátinat, neavand intru nitnic voea sa deose-bad si judecata sa, ci In toate Cate stint dupdDumnezeu i folositoare pentru suflet, sd fie su-pus $i ascultátor paná la moartea sa $i nici tinlucru, chiar bun dupá párerea sa, sá nu beg färástirea $i blagoslovenia staretului.

c) Ispovedania. Toti fra-tii cat mai des, iarnoii incepätori neintrerupt $i zilnic trebue sä-simárturiseascá $i descopere fiecare duhovni-cului sdu toate tainele inimii sale, neascunzand ni-mica, pentrucá fárá márturisire deasä nu e cu pu-tinti a dobandi indreptarea sufletului $i povetelepe calea Domnului.

d) Petrecerea panála moarte cu fratii, adecá-telea ca toti fratii, dupá fágáduinta datá de ei,inaintea lui Dumnezeu $i dupá legátura vesnicási de nedeslegat a iubirii dumnezeesti sä rämanä"pand la moartea lor cu soborul fratilor, adunat Innumele lui Hristos, suferind $i indurand toatästramtorarea vietii pentru impárätia lui Dumnezeu,si deasemenea a räbda bárbáteste toate cercárilesi hulele, prin care, ca aurul prin foc, se curátásmerenia monahului, reprosindu-$i siesi in inimasa si in toate socotindu- se pe sine vinovat $i slu-jind ca un rob cumpárat, dupá puterile sale tru-pe$ti i sufletesti, cu toatii tragerea de inimä $icu multd smerenie i cu frica lui Dumnezeu, caunor frati in Hristos $i ca insu$ lui Hristos, fiindgata la toatä treaba ce li se va randui.

Citirea sf. Scripturi si a invätáturilor sfin-tilor pärinti.

Pázirea sfintelor posturi $i a pravilei CAW-gäresti bisericesti, precum si a celei de prin chilii.

g) A sluji bolnavilor, celor slabi $i bätranidin soborul fratilor si celorce nu incap in spital.

h) A indeplini functiile $i insárcinärile

www.digibuc.ro

267

rrästiresti, cu paza poruncilor dumnezeesti, ca sänu se turbure iubirea cAtrd aproapele, $i satisfa-cerea tuturor nevoilor gospodäresti prin munch'proprie 'in ateliere.

Aceste temeiuri ale obstei sale, ca porunci alesale, staretul le incredintä frätimei sale in scris,de care lucru märturiseste succesorul $i uceniculski, staretul Safronie.

Incetul ea incetul viata mändstireasc5 in Secaintrà pe calea sa normald $i linistitä. In Secu sestatornici aceea$ ordine de viatd, ca ,i in Drago-mirna. larna, staretul aduna zilnic pe toti in tra-pezd, le citea din cärtile sf. pärinti, ii inväta säpäzeascä poruncile lui Dumnezeu, ascultarea, sme-renia $i frica de Dumnezeu. Väzând 6 fratii 11ascultä cu pläcere si propäsesc in viata duhovni-ceascä, staretul se bucura $i multdmea lui Dum-nezeu, cd le-a däruit acest loc linistit $i singuratic.Strâmtorarea din mänästire $i säräcia vietii nu-1turbura, deoarece el Inca' din anii tineretii autaseaceastä särdcie si strâmtorare pentru Hristos. MaiapAsätor era aceea, c.4 dupg nurnärul fratilor $ibiserica se dovedi micA $i strâmtä, $i totus numä-nil celorce doreau sd vietuiascä cu staretul se mä-rea pe fiecare zi $i pe staret nu-1 ajutau puterilesä" le refuze primirea.

Ocupatiunile cdrturäresti ale staretului nufurà intrerupte nici 'in Secu. Aicea incepu sase desfdsure cu deosebire activitatea lui ca tra-ducdtor. Se punea la cale organizarea unei $coli,unde tinerii monahi sä invete limba greacä, inscop de a-i atrage la lucru de traduatori side indreptätori ai cärtilor patristice, dar pând unaalta staretul trimise pe cei mai capabili din uce-nicii sdi la Bucuresti,' ca ,sd invete acolo limbagreacd. Cu toate acestea situatia staretului se schim-bd ea total pe neasteptate. Despre aceastà impre-jurare insu$i staretul povesteste in scrisoarea, tri--

www.digibuc.ro

- 263 -

misA prin duhovnicul Iachint ucenicilor Ambrosie,Atanasie i Teofan, cari trAiau in Rusia, în gu-bernia Vladimir, in sAhAstria Floristeva. Chestiaera urmAtoarea : in primavara anului 1779 voevo-dul Moldovei Constantin Moruzi trimise in Secuo cantitate oarecare de provizii si in scrisoareascrisä cu propria-i mânä cAtrA staretul, II rugasa-i aducA la cunostintd toate nevoile rnAnästirii,fAgAduindu-i ajutor. Staretul rAspunse prin o scri-soare de multAmire i rugA sA-i dea 500 lei pen-tru facerea a patru chilii mari, ca ateliere decroitorie, ciubotdrie si fesAtorie i pentru ca sä.aibd tinerii monahi unde se ocupa .cu limba greacä.

Interesindu-se de manAstirea starefului, Voe-vodul comunicA rugAmintea sa boerilor celor maiaptopiati. Negresit, ziserA ei, rugAmintea se poateimplini, dar din aceasta nu va fi pentru el marefobos, de oarece mAnastirea unde traeste este preastrAmtA pentru un sobor asa de mare. MAnAstireaSecu e strArntA, biserica de acolo-i micà, drumulpAnd acolo îi bolohAnos, greu, pe fundul unei vAiinguste, care pe vreme de ploi este inundatA deapä i trapsportul lucrurilor de trebuintA e foarteanevoios". Atunci Voevodul a zis : Eu as voi sAasez pe acest staref mai bine. Oare in tara noas-tea nu se gaiseste o manastire, unde staretulfrAtimea lui ar putea sd se aseze mai bine ?" Boe-rii rAspunserg : In toatd fah noastrA nu este omAndstire mai mare si cu drumuri de comunica-tie mai indamAnoase ca Neamtu, care se afld foarteaproape de Secu". Voevodul se buctutil si hotArinumaidecAt sA scrie mitropolitului Gavriil, rugin-du-1 sA dea invoire, ca staretul Paisie sä se mutela Neamt. Mitropolitul invoi i Voevodol trimisAindatA scrisoare lui Paisie própunAndu-i sA se strA-mute la Neamtu impreunA cu calugArii sAi. Stare-tul primi aceastA propunere in Iunie 1779, dar seintristd foarte tare.

www.digibuc.ro

-- 269

Strämutarea la Neamtu fu pentru el $i pentrucei mai deaproape ai säi tare nedorità pentru maimulte pricini: întiu, trebueau sä" pärgsascA o mA-ngstire linititä i r'etrasä si sà meargA intr'o mä--nästire bogat5, mare, sgomotoasá, vizitatà de mul-time de inchinätori ; al doilea, staretul is clAdeasama, Ca' prin strämutarea sa la Neamtu strâmto-reazd si supärä pe cAlugdrii deacolo; al treiiea,simtindu-se bâtrân $i slab, staretul se temea degriji i ostenele nouà, strâns legate de strämuta-rea mare $i populatà i cu unirea sub o singuràadrninistratie a trei comunitäti de oameni de di-ferite neamuri Neamtul, Secul $i Dragomirna.Fatä cu numârul mare de dlugäri el prevedeaimposibilitatea adunArilor sale de iarnä, pentru a.citi fratilor $i a le explica cArtile. sf. Pärinti ; in-sfâuit, el se temea $i de aeeea, cà numero$ii vi-zitatori civili ai mânAstirii vor vari desärtAciunilelumesti si prin chiliile cäluggre$ti $i poate chiarin sufletele monahilor si-1 vor impedeca deface lectiile sale intime $i sincere cu fratii relativla felurite chestiuni $i neajunsuri ale vietii cAlu-gAre$ti. Toate acestea $i altele multe turburaràadânc pe staret.

El se intristà $i-$ pierdu lini$tea sufleteasc5.Insfâr$it el se hotAri sä trimitä Voevodului o scri-soare, prin care aräta c4 nu poate sd se strAmutela Neamtu. El ruga pe Voevod sA nu insiste inpropunerea sa de a se muta la Neamtu $i sA nu-1lipsascA de viata linistità $i retrasA din Secti. Des-crise apoi vAtAmarea sufleteascä, ce a$tepta pefrati tri noua localitate, desorganizarea vietii ce seintocmise in Secu, risipirea $i turburarea Calugâ-rilor din Neamtu, murmurul ce se poate stârni $ichiar dumânia din partea acelofa, pâgubitoarepentru amândoud pärtile. Cu aceast5 scrisoare tri-mise la Voevod pe cel mai bâtrán duhovnic mol-dovan $i anume pe evlaviosul Irinarh, care cuno$--

www.digibuc.ro

270

tea $i limba greac5, $i ca tovarA$ ii dete pe alt.duhovnic si se puse sA a$tepte cu nerAbdare rAs-punsul la scrisoarea sa.

Intre aceste, prin tulle venirA la el din Neamtapeteniile mgnAstirii, la care ajunsese deja svonuldespre schimbarile ce se plAnueau $1 despre tre--cerea lui Paisie si a calugArilor sal la ei si culacrAmi rugard pe staretul sA nu-i obijdueascA $isA nu le turbure viata acum la bAtrânete in aceamanAstire, unde traesc din copilArie, ca sa aibA ase plânge contra lui pânala moarte.

El plânse $i arätand cApeteniilor din Neamtscrisoarea Voevodului, zise : Priviti pArinti sfinti,

vedeti unde se cuprinde pricina turbuttrii sinelinistii noastre si a voastre. Hristos sA vA in-credinteze, cä niciodatA nici prin gând nu mi-a tre--cut sA vA pricinuesc vreodatA vreo nedreptate $isA vA Intristez sufletul.

Voi stiti, c noi si Secul 1-am primit nu prinstAruintele noastre, ci pentru cà fostul egumen deaicea, vazind starea noastrA nenorocitA in Drago-mirna, singur din dragoste cAtrA noi, ne-a chie-mat la el. Se poate oare sA credeti, cà eu a$ fiIndrAsnit sA fac un lucrul rAu fata de voi ? Cu ce-ochi m'as uita eu in fata voastrA, dacg v'a$ prici-nui asa nedreptate ? Cum a$ putea eu sA mA a-propii la prestolul cel Dumnezeesc si sA rnA im-pärtAsesc cu sf. Taine, $tiind cà sunt o imeni cariplâng si strigA asupra mea inaintea lui Dumnezeupentru nedreptatea mea ?

SA nu fie una ca asta ! Eu deja am scris Voe-vodului voi ruga Inca sA ne lese si pe noi sipe voi in pace sA petrecem in mánAstirile noastre.CAci aicea noi, din mila lui Dumnezeu, avem paceneturburatA".

CApeteniile din Neamtu, linistite si mângAeatede cuvintele staretului, se intoarserg in mAnAsti-sea lor. In vremea asta trimiii staretului sosird la

www.digibuc.ro

- 271 -

Voevod $1-i imânarà scrisoarea staretului Paisie.Dupä ce epistola fu cititä, cdlugärii ii lämurirà $icu cuvantul mai amäruntit toate Imprejuräile sale

rugarä sä-i lese pe staret $i pe frati In Secusä nu introdued turburare si desorganizare In

obstea lor. Cu toate acestea Voevodul nu le cedä.El porunci sä se faed o nouä scrisoare cAtrà sta-retul $i adaose la ea urmätorul postscript cu mânasa proprie : Noi aceastä sfântà mängstire v'o o-ferim P. C. Voastre numai pentru intärirea co-munitätii voastre, ci si pentru ca ordinea din ob-$tea voasträ s'd serveased de pildd pentru celelaltemánástiri. Deaceea aratà ascultare $i mergi laNeamtu, netulburandu-te nicidecum".

La 9 August, inteo vineri, trimisii se intoar-seed cu scrisoarea dela Vociá la mänástirea bor.Cand staretul despecetlui scrisoarea $i vdzu cu-vintele cuprinse intrInsa: aratä ascultare $i mergila Neamtu", plânse amar $i pânä inteatata-i cu-prinse sufletul Intristarea, incât nu putu nici särun-lance, nici sä bea, nici sä doarmá si slábi cutotul la trup. Toti fratii deasemenea erau In marefried $i intristare, temându-se, ca nu cumva sta-retul sd moarà din pricina intristärei peste mäsu-rä ce-i pricinuise scrisoarea. In altà scrisoare a sa,staretul Paisie descrie, cu ce turburare astepta elIntoarcerea duhovnicului Irinarh dela Vodà, ru-gändu-se lui Dumnezeu ziva i noaptea, sä i seImplineased dorinta de a rämânea la locul säu. Dariatà veni lrinarh $i la intrebarea staretului ce ne-atrimis Dumnezeu, räspunse, dând scrisoare, urrná-toarele Cititi $i yeti vedea!" Apoi ie$i din chilie.Noaptea, dupAce se Intunecá, in liniste staretulIncepu sä citeascd ráspunsul Voevodului $i dui-Ace-1 citi, cázu in mare desnAdejde : i se scria nunumai sä treacá la Neamtu, dar sà treaed incä $ica sä fie pildà pentru celelalte mänästiri.

Dar cine-s eu, cugeta staretul, ca sä pri-

www.digibuc.ro

- 272 -

mese asemenea pärere despre nevrednicia meaEu stint slab $i neputincios, aproape mort $i cusufletul $i cu trupul. Nu pot nici mäcar propriulmeu suflet sà-1 indrept pe cale a poruncilor Dom-nului ; am luat rgspunderea pentru sufletele fra-ttlor celorce s'au strâns imprejurul meu, iar acummi se pune pe umere o greutate $i mai mare. 0,vai de sufletul meu !"

Toatd noaptea staretul plânse. Dimineata sestrânserä la el eel mai vechi dintre duhovnicicAlugäri i incepurà sä-1 roage cu lacrämi sä curmeintristarea nemäsUratà i sä se Intäreasa cu hra-nä. Ei ziceau : Ce folos vom avea noi, de veimuri inainte de vreme, iar noi vom rätnânea sin-guri, fail tine ? Ce vom face noi atuncea ?" Sta-retul väzând pe fiii säi duhovnice$ti a$a de intri-stati i plângind, tAcu putin i apoi intorcându-siochii sái duhovnice$ti cätre Domnul, oftà adânc,incepu sä plângä tare $i zise : Strâmtorati sun-tern noi fratilor, din toate pärtile 1" Dupä aceea,radicându-se din pat, se umbri cu semnul sf. cruci,se Inchind la icoana Maicei Domnului $i zise :Scriptura spune : in fata a douä sau trei märtu-rii sá stea tot adevärul. Dacá voi fratilor, zicetia$a, fie voea Domnului ! Haideti $i färd sä vrem".Dupä aceea se intäri el cu putind hranä, dar dedormit nu putu . dormi. Apoi chiemä la sine peduhovnici $i câtiva frati $i le porunci sá se ducäcu scrisoarea Voevodului la Mänästirea Neamtu,.sà achine acolo toate cäpetcniile $i frätimea, sä leciteascd scrisoarea Voevodului $i apoi sä pregA-teascà chilii pentru sine $i pentru ceilalti frati, pecare hotári el sä-i ia cu sine la Neamtu. Trimi$iifäcurd cum li se poruncise $i se intoarserà la Secu.Staretul Insd in vremea aceea, cu ajutorul cälugd-rilor mai bätráni fäcu impärtalä, care frati $i lace ascultäri sä treacd la Neamtu, $i care sä 'rämâ-

www.digibuc.ro

- 273 -

nä" In Secu. Cârmuirea m5ngstirii Secu o Mere-dintä el lui Ilarion, unul dintre duhovnici. Dupàaceasta el porunci sà trag'à clopotul si sà adunefrätimea ,In biseric5. Acolo veni si el insus, se ru-gä Domnului cu lacrámi si comunicând cAlugäri-lor vointa Voevodului, clAdu binecuvântare celorcerAmâneau pe loc, mângâindu-i cu cuvântul, ea' fie-care din ei poate veni la dânsul orcând, pentruorce nevoe sufleteascA si trupeasa si esind diabisericA, plecA la drum. De oarece din pricina sld-bkiunii sale el nu putea merge pe jos, deaceease pregAti pentru dânsul un echipaj cu un cal, iarfratii, ca albinele, inconjurând echipajul lui, mer-geau împrejurul lui, ascultând povetele lui. Bol-navii si bAtrânii, esind din spital inaintea lui, plan-serà, cà nu-1 pot petrece, iar cei sängtosi Il pe-trecuri nu mai putin de un ceas, si numai dupdindemnul lui stAruitor, când le aduse aminte deprivegherea ce avea s4 se facA, se intoarserà Ma-poi. Unii insA II petrecurà chiar pânä la Neamtu,unde si sosied chiar la vecernia din ajunul praz-nicului Adormirei Maicei Domnului, Inteo mercuri.

Când staretul si fratii se apropiarä de MA-ngstirea Neamtului, acolo sunau toate clopotele sitoti aluggrii din Neamtu esird afarà in poartamAngstirii întru Intimpinarea lui. Inainte erau treipreoti In feloane si unul din ei tinea In mâni sf.Evanghelie, iar ceilalti tineau cruci. Doi diaconiImbrdcati cu stihare aveau in mâni cadelnite. Sta-retul se inchinà la sf. Evanghelie si la sf. cruci siintrà In mgda'stire, precedat de preoti si diaconisi urmat de frAtime din ambele mgn5stiri, can-tând irmosul Ntiscdtoarei de Dumnezeu. IntrândIn biseria, staretul se Inchinä pela sf. Icoane, ru-gindu-se cu deosebità evlavie Inaintea icoanelfa'atoare de minuni a Maicei Domnului, încredin-

PAISIE 18

www.digibuc.ro

274

iându-se pe sine $i frätimea mijlocirilor $i ocro-linii ei. In scrisoarea sa cätre Domnitor staretul,Intre allele, II descoperi un eveniment din trecu-tul sätt depärtat $i anume, CA inch' inainte de ple-carea sa la Atos, in tinereta sa, staretul a venitla Mänästirea Neamtu sä se roage la icoana fAcA--toare de minuni a Maicei Domnului $i s'a invred-nicit de trei ori sä find aceastä sf. Icoand In mâ-nile sale cele pácAtoase. Ina din vremea aceea elnutrea o mare evlavie $i dragoste cAtre acest sf.loc, unde apoi prin planurile cele neajunse deminte ale Domnului, i-a fost dat sä treacd cu Co"-lugärii &Ai.

Dup Ace staretul se inchinä pe la icoane, douà-apetenii ale cAlugärilor din Neamtu, egumenulde atunci $i un fost egumen, Iosaf $i Varlaam,asezarä pe staret In strana stäretascä. Dupdce secântä troparul $i condacul hramului $i sc rosti-ectenia $i otpustul, staretul cu lacrämi zise celordefatà, c5 el a venit la dânsii nu dupä dorinta $ivointa so, ci dupä hotärârea $i dispozitia Domni-torului $i a Mitropolitului $i rugä pe toti sd Os-treze pacea reciprocA $i iubirea reciprocä. Dinbisericä staretul merse la chilia ce i se pregdtise$i se odihni putin. Pentru cAlugärii, care veniseràcu dânsul, se pregAtiserä 15 chilii, unde se $i ase-zará ei in mare strâmtorare, cAte câtiva insi inteochilie. Numai duhovnicilor, dupà obligatiile lor, lise puse la indemânä câte o chilie de fiecare. Cu-toatà oboseala, staretul nu putu sä adoarmä dinpricina marei supäräri, desi cinci zile dearândulnu dormise de loc. Cätre inceputul priveghereide toatà noaptea el veni cu mare greu In bisericA,$i sezánd, ascultd dumnezeeasca slujbA, rugându-se Preacuratei Näscdtoarei de Dumnezeu, ca easä mângâe sufletul lui, sä imprástie intunericul $iIntristarea ce-1 cuprinsese $i sä-i trimità somn In-

www.digibuc.ro

- 275 -

Niofátor. Când se sfâr$i vecernia si incepu utreniacând se citi Evanghelia, incepu sà-i vinA stare-

somnul dorit. Staretul merse la chilia sa $ise culc4 in pat, dar adormi abea atunci, cândincepu sa se lumineze de ziug. Dormi bine douàceasuri. Desteptându-se, el isi sitnti capul u$urat,.oarecare intärire in tot trupul i toatd intristareaperise din inima sa. Dupd sfar$itul sf. Liturghii

paraclisul Maicei Dornnului, merserà la trapez4-cu icoana praznicului si cântând troparul prazni-cului, iar la sfarsitul mesei, dupke intoarserg sf.icoand In bisericA, se ImprAstiarri pela chilii. Sta-retul pofti la sine pe fostele cApetenii ale mânäs-tirii $i vorbind cu ei frgte$te deosebi, le fägklui-s4 le pAstreze lini$tea in toate pânä la moarte $iintru nimica nu-i va strâmtora nimenea.

$i ei linistindu- se cu totul fatd de cele ce se in-limplaserà, dupà câtva timp furà imbrkati In schi-

si mai trAind incä vreo câtiva ani, trecurá câ--trà Domnul. Dintre cälug5rii din Neamtu numaiputini plecarà din mAnästire, iar ceilalti se aldtu-rani la frätimea paisiang : din dotiä soboarg se al--cdtui unul $i se statornici o depling pace ob$teas-cá $i unire. Staretul scrise Voevodului despre lua-rea in primire a Neamjului, despre unirea ambe-lor soboarà 5i-1 rugl sà-i ajute la organizarea unornoui chilii. Domnitorul multämi staretului pentruascultare si-j fAg.klui va da ajutor atât la zi--direa chiliilor, cât $i la toate celelalte nevoi.

A$a se petrecu strâmutarea staretului Paisiecu frâtimea lui din Secu la Neamtu. MängstireaSecului rAmase, ca $i mai inainte, sub cârmuireasupremä a lui $i ordinea de viatä in ambele mA-nästiri se statornici una $i aceea$.

Cglugärii din Secul vizitau des pe staretul,odatà pe an si insu$ staretul petrecea câteva

.zile In Secu. latà cum descrie el singur aceste vi-

www.digibuc.ro

276

zile ale sale in scrisoarea sa cáträ aceia$i monahiAmbrosie, Atanasie $i Teofan : Pe la odovaniaadormirii, când e deja totul pregatit pentru ple-carea mea, fratii, prin sunarea clopotelor, se adu-nà bisericA i la intrarea mea cântä : Cuvine-se-cu adevärat". Inchinându-mä pela icoane si ascul-tând ectenia i otpustul, eu din pricina silíbiciuniised la locul pregatit si vorbesc la toatà fratimeacuvânt de invätaturà in limba slavä si moldove-neascg, rugându-i sä facà ruglciuni pentru mine-si pentru ca 5 cdlätoresc cu bine, sd se sileasca'la implinirea poruncilor Domnului $i sä pazascá_intre ei pacea lui Hristos $i toatá buna rânduialdsi evlavia cAlugäreascä. Dupä aceea eu ies din bi-sericA urmat de frati $i dându-le blagoslovenieplec la Secu. Când mä apropii de mänästire, imiies intru intimpinare duhovnicul Dionisie cu totibolnavii si bdtrânii i primind binecuvântare, sedepärteazä. Dupà ce mai inaintez, imi ies inaintela poarta mänästirii, duhovnicul Ilarion cu toticAlugärii. Dându-le i lor binecuvântare, intru inmärfastire, urmat de cálugäri sävâr$ând toate .celerânduite dupä tipic, ma' duc in chilia mea, un de

rämân pânäla sárbätoarea hramului Täerei Ca-pului sf. loan BotezAtorul. Dupá hram, cu cloudzile inainte de plecarea mea deacolo, dupà pave-cernitä, se adunä fratii cAlugäri In trapezA si tinsratuirele mele cele de pe urmä cu ei, o zi sla-voneste si o zi moldoveneste.

Iar in ziva plecArii mele din Secu se face curândueala obi$nuità cuvenita ierfaciune. La sosireain Neamtu se face obisnuita intimpinare si dupä,iesirea din biseric5 merg la chilia mea, unde Indintimpinä doi cAlugäri, cárora in timpul lipsei meleli se incredintazd chilia, iau blagoslovenie, iar euIntru in chilie $i multämesc lui Dumnezeu pen--tru intoarcerea cu bine". La sfâr$itul scrisorii sta

www.digibuc.ro

- 277 -

vetul adaoge : Despre celelalte treburi ale noastre,.despre facerea dimprejurul mänästirii a o multimede chilii nouà si despre trecerea la noi a celor-lalti frati din Dragomirna si a nu putini din Secu

despre celelalte stiri và va vesti duhovnicullachint".

In timpul sederei staretului la Secu, primeafiecare zi pe cAlugärii, cari puteau veni slobod

la dânsul In orce timp spund nevoile lorduhovnicesti si trupesti. Cu acest prilej staretul leverbea : Dacd cineva din voi are nevoe, cârteste

se necäjeste, dar la mine nu vine si nu mä ves---teste, eu pentru nevoea i scârba sa nu amrgspundere inaintea lui Dumnezeu". Celorce seaflau In spital, cari nu puteau veni singuri la sta-ref, acesta le trimitea blagoslovenie si toate celede trebuintä prin pärintele Dositeiu, ingrijitorul--spitalului, care cu asa dragoste si ingrijire se purtacu bobavii, Incât adesa II puteai vedea sezind toatànoaptea la paturile lor, mângâindu-i cu nädejdeaInsängosirii si cu alte cuvinte de Imbärbätare.

In Mängstirea Neamtu se lincepe cel din urmg,Lei mai greu, dar si cel mai rodnic period dinviata si activitate a staretului Paisie. Numärul

cari se strânseserä Imprejurul lui, numai prinduhul särkiei, ascultärii si dragostei cgträ Dum-nezeu, alträ staretul lor si unul cAtrà altul, crescuaicea pangla 700 si mai bine.

Vestea despre viata lor înaltà i despre Inte-leptul lor staret se läti pânä departe peste tot RA-sdritul. Staretul purta o largA corespondentd prinscrisori cu nenumärati cAluggri insemnati nu nu-mai din Moldova, dar si din Atos, din Tarigrad,din Rusia si din alte locuri. Orce cAlugär cAlAtor,orce pelerin se credea dator sà viziteze slävitaLaved a Neamtului, sà vadà pe vestitul ei staret,sä observe rinduelele aspre ale obstei sale si po-

www.digibuc.ro

278

doaba slujbelor bisericesti, ca apoi sà povesteascl,despre acestea prin mänästirile bor. Ocupatiile cär-turäresti ale staretului ajunserà in vremea asta la,cea mai mare inflorire. Acum el nu lucra numaisingur sau numai inteun mic numAr de prietenila indreptarea $i traducerea cArtilor sf. Parinti. Elintemeiazá o intreagä scoalä pentru fortnarea decorectori i traduatori de cArti, asa cä cu nume-roasele sale manuscrise umplu nu numai bibliotecamänästirii, dar si imprästiä un numär enorm demare de copii dupd ele pânä departe peste hota-rele mänästirei sale $i in deosebi prin mänästirile$i chiliile lärii rusesti. El $tiu sä radice i sd star-neascä in monahismul ortodox românesc $i ru-sesc interesul cAtre ocupatiunea cárturäreascä, ca-tre cititul $i copierea cärtilor sf. Pdrinti, cdtrd sfä-tuirile duhovnicesti, iar Lavra sa Nea tiftu o fäcucentrul $i fAclia monahismului ortodox $i $coalavietii sihástresti si a culturii duhovnicesti pentrutot orientul ortodox.

In Mänästirea Neamtu si-au cäpätat culturarnultine de calugäri moldoveni i rusi, cari inurmá in multe monastiri au devenit mostenitoriistäretimei ortodoxe $i a vietei monahicesti de-obste dupä statutul Paisian.

Incepând descrierea acestui period din viatastaretului Paisie, vom spune la inceput câteva cu-cuvinte despre Mänästirea Neamtu. Dupg cuvin-tele P. S. Arsenie, episcopul, Mänästirea Neamtuare pentru Moldova aceea$ insämnätate, pe careo are lavrele sf. Sergiu i Pecersca din Rusia. Incurs de veacuri intregi ea a fost resedinta cultu-rii crestine in Moldova, educând intre zidurile-sale pe multi ierarhi moldoveni, episcopi $i mi-tropoliti, cari cu jertfe au apärat credinta orto-doxä din Patria lor. Pentru nordul ortodox ea a,fost o inaltà $coalä de viatä moralá, dând in per-

www.digibuc.ro

279

soana monahilor säi pildä de nevointá $i devotamentpentru credintä. La vreme de grele incercgri pen-tru popor, de lupte intestine intre voevozii Mol-dovii $i Valahiei, In timpul räzbcaelor cu turcii,.le$ii $i ungurii, la vreme de foamete, de incendii,de molime $i alte calamitäti, la ea alearga Mol-dova ortodoxa $i gäsea ajutor material si duhov-nicesc.

Mänästirea este situatd inteo pozitila extraor-dinar de pitoreasc5. Acolo unde micul raulet_Nemti$orul scapä la larg din väile inguste ale Car-patilor, intre muntii inalti, acoperiti cu päduri se-culare de brazi, se râclicA zidurile, cliddirile si tur-nurile albe ca zapada ale acestei mänästiri, decare se leagd cele mai frumoase pagini ale cul-turii $i literaturii moldovalahe din PrincipateleDunärene. Intemeerea mdnAstirii se referà caträsfâr$itul veacului al 14-a. Atunci au venit In Mol-dova, pe vremea mitropolitului Iosaf, trei cAlugäri :

Sofronie, Pimen $i Siluan cu ucenicii lor. Ei auvenit din Tismana, fiind tlin ucenicii sf. Nicodemcel Sfintit. Voevodul Moldovei, dupd toatà proba-bilitatea Petru Mupt, a zidit apoi pentru ei o micgbisericä cu hramul Inältarea Domnnlui. Primuldocument, care märturise$te despre existenta mä-nästirii, e de prin anul 1407, ea' mAnAstirea cäpd-tä in stdpânirea sa satul Bistrita $i impreund cumándstirea Bistrita se administra de un singurstaret: Dometian. Mänästirea a crescut $i s'a Imbo-gdtit multarnita daniilor bogate ale voevozilorMoldovei, ale boerilor i ale altor persoane. Isto-ria celor dintAi ani de existentd a mAnAstirii elegata de asemenea $i de numele cunoscutuluipredicator. Mitropolitul Grigorie Támblac, careindatà dupä sosirea sa in Moldova a stäritit Inaceastä mänästire aproximativ pAnd pela anii1420-1440.

www.digibuc.ro

280

Numirea sa m5n5stirea $i-a luat-o, ca $i altemulte localiati dinprejur, probabil, dela citadela,zidità nu departe de aicea de ni$te cavaileri nemti,cruciati, in veacul 12 sau 13. Ruinile citadeleiexistä $i astki pe o stanch' inaltä, nu departe deNeamtu. Biserica de astszi a InältArii Domnului ezidità In anul 1497 de Voevodul Stefan cel Mare,despre care lucru nArturiseste inscriptia de dea-supra u$ii bisericii. Pela inceputul veacului al18 era egumen in Neamt ieromonahul Pahomie.Acesta aflând de vestitul ascet rus, sf. Dimitrie alRostovului, pAräsi pela anul 1704 egumenatulplecA in Rusia, ca sa' vadà pe sf. Dimitrie $i sA

se inchine moa$telor dela Chiev. El se invrednicinu odatà sä stea de vorlA cu sf. Dimitrie, primidela dânsul o carte scrisä cu mana proprie a sfân-tului si apoi se intoarse in Neamtu. Dupd aceas-ta Pahomie se retrase cu cativa ucenici la un locpustiu, unde astAzi se aflà schitul Pocrovu, ziditde el, la depgrtare de dou'à ceasuri dela Neamtu,$i se dedä acolo Vietii sihAstre$ti.

Pela inceputul anului 1707 el fu chemat dinretragerea sa $i pus episcop la Roman. Dupá cecarmui 7 ani episcopia, el se retrase din nou laPocrov $i dui-A 3 ani plecal iar in Rusia, unde$i muri la lavra Pecersca, la anul 1724, trimitindnu cu malt inainte de moarte, testamentul sa'u laschitul Pocrov, in care testament se cuprindeaintre allele $i statutul schitului.

Astfel intre Mànästirea Neamtu $i Bisericaortodoxd a Rusiei 'inch' pela inceputul veacului al18-a existau strânse legAturi. Aceste legAturi nuse intrerupserà nici dupa." aceea. In una din bise-rici se pAstreazä un mare epitaf, minunat lucrat,cusut cu aur $i mAtasa." pe catifea vi$inie $i itnpo-dobit cu perle. Imprejurul acestui epitaf se afldo inscriptie, in care se vorbe$te ca acest epi-

www.digibuc.ro

281

taf e däruit bisericei din Mänästirea Neamtu demonahia Maria la anul 1741. Dupä traditie, aceas-ta monahie Maria ar fi marea ducesd Maria Pe-trovna, fiica imparatului Petru cel Mare, care s'acalugdrit in una din mänästirile de femei din Mol-dova. In vestmântdria mändstirii se pästreazd omare Evanghelie rusasa, care se scoate la Vähododata in an, in ziva de Pasti la vecernie, de doidiaconi. Aceastä Evanghelie e trimisä in dar ma-nastirii din Petersburg in 1764. In anul 1849 impä-ratul Niculae Pavlovici a trimis mänästirii 10 rân-duri de vestminte preotesti complete de stofä bu-nä si bani pentru facerea spitalului de bAtrani.Impäratul Nicolae II ddrui prin Episcopul Visarionun rand de vestminte preotesti si unul diaco-nesc. Odorul sfant de cgpetenie al manastirii Nearn-tu este o veche icoana facdtoare de minuni a Mai-cei Domnului. Timpul zugrävirii acestei icoane nuse stie. Ea a lost trimisä cândva dar de impAra-tul bizantin loan Paleologu voevodului MoldoveiAlexandru cel Bun, care pela inceputul veacului15-a a trimis-o Mangstirei Neamtu.

Asezindu-se in Neamtu, staretul Paisie incepesd statorniceasca si aicea ordinea sa obisnuitä deviata monastiCd. Mai intAiu de toate el isi intoar-se luarea aminte la randueala slujelor bisericestisi hotara sa se sdvarseascá ava, cum se sAvarseauin comunitatea sa. Citirile si cântarile se fäceauin cloud limbi : Moldoveneascä si slavona.

La utrenie, intre catisme, se citeau doua cu-vantäri : una in slavoneste si alta in moldoveneste.In saptámana a cincea, acatistul Maicei Domnuluise citea in slavoneste, moldoveneste $i greceste.In toate se tinea o strânsd legäturä cu Bistricarusasca. La otpusturi se pomeneau preacuviosiiAntonie si Teodosie 5i alti fäcgtori de minune aiPecersai. La 21 Septembrie se sävarsea slujba

www.digibuc.ro

282

ierarhului Dimitrie al Rostovului, la 3 Mai sepräznuea pomenirea sf. Teodosie de Pecersca, la10 Julie preacuviosul Antonie, la 11 lulie bine-credincioasa cneaghinä Olga, iar la 15 lulie sf.Vladimir cel intocmai cu apostolii.

Cu ajutorul Domnitorultii staretul zidi in md-nästire un spital, case de oaspeti $i inmulti con-siderabil numärul chiliilor. Grija de ceibätrâni $i sträini preocupa indeosebi pe staret,cdci toti ace$tia veneau la dânsul $i cu lacr5mi IIrugau sä-i aciäposteascd pentru Domnul in mänäs-tire. Staretul a$eza pe cine trebuea in spital siporuncea fra telui Onorie, care $i aici fu pus laaceeas treabd, pe care o indeplinea in Dragomir-na, sä le dea toatd ingrijirea i odihna i sà aibApentru ei neadormitä purtare de grijä. El cerea,ca toti ceice slujesc in spital sä sitijasc5 bolnavi-lor ca Domnului. In fiecare sAptämând se schim-bau albiturile $i bolnavii erau spälati i läuti, lise curäteau hainele, paturile $i asternuturile deinsecte. lar vara se aeriseau camerile cat mai des,scotindu-se la aer $i la soare toate. Staretul ce-rea, ca in interiorul spitalului sä se pästreze orätenie exemplarà, ca in .fiecare zi sd se afume cutämae sau cu alte materii mirositoare. Porunceadeasemenea sd se dea bolnavilor o mâncare maihränitoare, cea mai bunä pane $i vin. $i toti eraumultämiti $i cu lacrämi multämeau staretului pen-tru grija sa. Monahii cälätori, cari veneau In mä-ndstire, puteau sd se odihneascA acolo cat voeau :o sdptdrnânä, douä, o lunä. Si nimenea niciodatänu le spunea nici o vorbA de repros. Unii rugaupe staret sä le ingädue sà add $i toatä iarna inmänästire $i el le ingAduea, iar de nu aveau hai-ne $i albituri li se da tot ce le trebuea. Cândinsä venea vara $i ei plecau In drumul lor, el Iiaproviziona din bel$ug cu toate cele de trebuintl

www.digibuc.ro

283

pentru drum si-i concedia cu pace. Primea stare-tul $i barbati mileni, cari sufereau de diferiteboale sau chinuiti de diferite duhuri $i cari nuaveau unde sä-$ plece capul, $i inteun spital de-osebit II hrinea din masa comund $i ei träeau a-colo cat voiau, unii chiar panä la moarte.

Hramul principal al Inaltärii Domnului sepräznuea in Neam-tu cu deosebita solemnitate..Slujba tinea toata noaptea. Pentru sarbdtoarea a-ceasta $i mai inainte in Neamtu se aduna o maremultime de popor, barbati $i femei $i de toatetreptele sociale, $i boeri $i säteni, $i bogati $i A-raci, nu numai din Moldova $i Valahia, ci $i dinalte tari, cari doreau sa se incline sf. Icoane fa-catoare de minuni a Maicei Domnului; dar Intimpul staretului Paisie numärul inchinatorilor a-junse $i mai mare. Staretul Paisie se silea ca petoti sa-i mângae dupa putere. Timp de patru zileel insu$ nu avea nici o clipai slobodä, de dimi-neata panä sara avand u$ile deschise la china safiecare, bogat or sarac, avea intrarea slobodd ladansul. El primea pe toti cu dragoste, le multä-mea pentru osteneala ce-$ luaserd sh vina la ma-nästire $i binecuvantându-i, ii trimitea la casa de--oaspeti sau in alte chilii pregatite pentru ei. Ina-inte de särbatoare staretul rânduea cativa calu-gad dintre cei mai evlavio$i $i plini de frica luiDumnezeu sa poarte grijä de cei mai slabi, cu-treerând mänastirea ziva $i noaptea, ca sa nu seproduca vreo sminteala. Indeplinind vointa lui,.calugärii se pazeau unii pe altii. Iar dupa trece-rea särbatorii toti multumea lui Hristos Dumne-zeu $i Preasfintei Näscatoarei de Dumnezeu, ca-ri-i invrednicise sä präznueasca cu bine $i cu bu-curie sfânta sarbatoare a Domnului.

Stramutarea dintr'o mánästire in alta, intâlni-rea ucenicilor dela inceput ai staretului, adunati

www.digibuc.ro

284

de ej Ina in Atos si Dragomirna cu frätimile ce-lorlalte mänästiri, nu se putea sä nu se rásfrângddefavorabil asupra viefii interne a mändstirii. Dui-A

cuvintele staretului, viata internä a mänäs-tirei nu ajunsese Ina acea lindltime, la care stä-tea ea in Dragomirna. Insus staretul urmärea cuatentiune si cu grijä, ca si Inainte, viata obstei.In bisericä Insus el umbla din cAlugär In cAlugdrsi observa, ca toti sd stea cuviincios, cu fricA sicu cutremur si sä facd toate inchinAciunile rân-duite. Odatd staretul vázu mergind prin mänästireun frate dând din mâni si uitându-se Incoace si

Staretul chemä la sine pe duhovnicul luizise: Asa povatuesti tu pe ucenicii täi ? Ei

urnblä färä rândueald si smintesc pe frati." El dä-du amândorora canonul urmAtor : sd facA trei zilemetanii In trapezà, ca si ceilalti sä se Invete a nuface neorânduele. Dar cu toate silintele staretului,cu greu reusea sä birueascd acele inrâuriri nepri-elnice, care influentau (Mudd-tor asupra cAlugäri--lor si biograful staretului märturiseste: Cätedsfârsitul vietii staretului viata noastrd duhovnicea-scd decäzu mult fata de mai inainte din Drago-mirna si din Secu, care era unitarà, pasnic5, plindde dragoste i desävärsità, si merse mereu Injosfärä riddejde de reînältare. Cauzele erau : faima,abuzul, rdzvrätirele, grija fiecärula de sine insus

pdräsirea citirei scripturilor sfinte si patristicesi neluarea aminte de sine însusi.

Staretul, care prevAzuse toate acestea, plan-gea adesa si prevenea pe cAlugäri. El convingeape toti sä nu päräsascA citirea cu luarea amintea cártilor sf. Pärinti, sä se Iinä färä sovAire decalea strict evangelicA, si sä inläture viata mona-hiceascä prefácutd, nepäsätoare i iubitoare de lu-me". ArAtand si alte cauze a släbirii vietii cAlu-

rgdresti, biograful staretului zice : Dupäcum o

www.digibuc.ro

285

gridini de pomi, care se side#e se riside$te,.,se ofilWe, asa i sadurile duhovniceti al soboru-lui nostru sufere din pricina trecerii dintr'o mi-nistire in alta. In Dragomirna A Secu iarna, infiecare sari, se tineau fratilor lectii de invätäturide citre staret, jar in Neamtu ele contenirifurà inlocuite prin citirea de cirti. Aicea i sta-retul se ocupa mai mult cu traducen i indrep-tare de cirti. Venirea in ministire a diferite per-soane insemnate de ambele sexe deasemenea fude mare vätimare pentru fritime. Un pelerinmonah intrebd odatä chiar pe staretul PaisiePärinte, cum e viata de aicea -NO de cea dinDragomirna ?" Staretul rispunse : Pe fiecare armerge tot injos, i a o tinea la aceea inältime

cu putinti, de0 mä silesc. Pricina e intrareanecontenitä in ministire a femeilor i päräsireainvátiturii ob$teti".

Negreit, deciderea vietii duhovnice0i in co-munitatea paisianä era vizibili numai pentru o-chiul limpede al staretului i al ajutoarelor luicelor mai apropiate, cari se uitau la starea cornu-nitätii din punctul de vedere ideal asupra mona-hismului. Iar pentru privitorul striin, fie acelachiar monah i ascet, viata comunitAtii se prezen-ta cu totul in altä lumini, cum se poate vedea a-ceasta, de pildi, din povestirile pusnicului Teo-fan din Solovet, care a vizitat Ministirea Neamtusub staretul Paisie. Acest Teofan era de fel din-tre plugarii malorusieni. El rämase orfan de parinti la veasta de doisprezece ani. La vrásta de 16ani el incepu gospoddria sa proprie. Odati, cândlucra la câmp, o lumini dumnezeeasci luminàsufletului sit!. 0 umilinti deosebiti cuprinse ini-nia sa. El dejugi boii, pärisi plugul i ogorul §icuprins de dragostea lui Hristos, plea la locurile sfinte. In lavra Pecersca din Chiev fu prima-

www.digibuc.ro

286

printre frati. Aicea petrecu el in diferite ascul-tdri 17 ani si la urma fu rânduit sd slujascd as-cetului Dositeiu, care trAia in Inchisoare de bun.51

voe de treizeci de ani. Dositeiu nu iesea nicAireadin chilia sa si nici nu primea pe nimenea la dân-sul. Ceice doreau sä prirneaseä binecuvântare deladansul si povete puteau vorbi cu el pe o fereastàa chiliei lui. Un deosebit dar de a vorbi se im-preuna la el cu darul prevederei : el aräta päca-tele ascunse si indupleca la pocäintä, prevenea peoameni de nenorocirile si ispitele viitoare.

La acest ascet Teofan invätà viata mona-hiceasa. Curând se aprinse in el dorinta tare dea vizita locurile sfin te, sfintite prin faptele si e-venimentele vietii Mântuitorului nostru lisus Hris-tos. Teofan ceru dela staretul ski binecuvântarepentru aceast51 c515torie. Dar staretul ii zise : Nu-icale pentru tine nici la lerusalim, nici la sfântulMunte. Tu ai de fäcut la vreme altà cAlAtorie. Iaracum, dacA doresti, mergi In Moldova. Aceasta-tiva fi tie de folos". Si staretul porunci lui Teo-Ian sä se clued la Podol, partea de jos a Chie-vului, unde va gäsi doi cAlug5ri moldoveni pe cares5-i aducA la dânsul, la staret. Teofan plea la Podolsi inadevär g5si acolo doi alugäri moldoveni. Unuldin ei era Sofronie, prietenul si ucenicul lui Pai-sie, care dupà moartea acestui din urmA a urmatla stdretia MAnästirei Neamtu. Indeplinind Mgr-cinarea, data' lui de staretul Paisie, Sofronie sepreg5tea acum sd piece inapoi, când se prezentäla el Teofan si-1 pofti sA meargA la ascetul Doso-lei. Acesta incepu sA roage pe Sofronie si pe to-varäsul lui sA ia cu dânsii in Moldova pe Teo-fan. CAlugArii moldoveni se invoirä cu pläcere laaceasta si Teofan plecd cu dânsii, fäcându-le pedrum diferite indatoriri.

Aceastä cale nu p5ru usoar5 lui Teofan, din

www.digibuc.ro

287

pricina strâmtorärilor din partea turcilor $i a di--ferite lipsuri, pe care fu silit sä le Indure In cale,..asa incât chiar îi pärea rdu cá a plecat din Chiev.Dar nu In zadar Il trirnisese In Moldova Thainte-vdzAtorul säu staret. Când cAldtorii se apropiaràdc Mänästirea Neamtu, Ii intimpinä insu$ staretulPaisie si salutd pe Teofan cu aceste cuvinte :lf Fiule Teofane, nu inzadar ti-a fost biata ta CA-lätorie la noi. Dumnezeu ti-a mäsurat toti pasiitäi $i ti-a pregätit räsplata ta". Mângâiat de sta-retul, Teofan a &Mt la inceput In Neamtu, dupàaceea s'a dus prin celelalte mänästiri moldovenesti,väzu pozitiile lor, 'MOO rânduelele cAlugäresti,obiceiurile si datinele vietii mänästiresti. lard cepovesteste el despre viata cälugärilor nemteni :Säräcia lor de bunä voe era desávArsitä ; prin

afarä de icoane, cdrti $i instrumentele pen-tru lucrul manual, nu mai era nimic.

CAlugärii se distingeau mai cu samä prin sme-renie, iar de mândrie $i fudulie fugeau. De urd $i2avistie nu $tiau. Dadi se intâmpla ca cineva dinaprindere sau nebägare de seamä sä jicneascá pealtul, se gräbea numaidecat sä se impace. Celcenu voea sä ierte pe fratele ce i- a gresit, era alun-gat din mändstire. Mersul cälugärilor era modest.La Intalnire fiecare se silea sä apuce el inaintecu inchinäciunea. In bisericá fiecare stätea la loculce i se hotárise. Vorbirea desartä nu era ingAduitänu numai in bisericA, dar nici inteun alt loc, niciIn mändstire, nici afarà.

Cu ava Paisie trälau atuncea 700 de cälugärisi când se adunau la ascultare câte o sutà sau osutà cincizeci de insi, atunci unul din ft.* cAlu-gári citea din vreo carte sau povestea ceva folo-sitor pentru suflet. Dacá Insä cineva incepea sävorbeascA lucruri desarte, era Indatä oprit. Princhilii unii scriau cärti, altii impleteau, altii torceau

www.digibuc.ro

288

lânä, altii coseau camilafce si potcapice, legaumetanii, teseau stofe pentwu rase si mantii, fäceaulinguri si cruci, sau se ocupau cu alte diferitelucruri manuale. Tosi erau sub supravegherea du-hovnicilor i povätuitorilor, la care mergand, î5imärturiseau pAcatele i mai ales cugete!e, ince-putul tuturor poftelor rele. Si aceasta o fäceau eide cloud ori pe zi : dimineata spuneau cele fäcutenoaptea, iar sara cele cugetate, vorbite sau lucrateziva, 5i toate acestea ei le descopereau cu srnere-nie, färä rusinare si mintire. Färä binecuvântareaduhovnicului nimenea nu Indräsnea nici mäcar samänânce vreun fruct, care In tara aceea suntfoarte multe. Lui Teofan Ii plAcu asa de multviata In Neamtu, Theta el rugá pe staretul Paisiesä-i dea voe sä rämâná aicea pe totdeauna.

Dar Paisie Ii spuse : Mergi in Rusia si maislujeste putin bätrânului tau, care curând va trececatre Domnul. Cu binecuvântarea lui mergi i temântueste acolo, unde-ti va aräta el". Teofan cumahnire se despärti de Neamtu. La plecare Paisieii zise : Fiule, Dumnezeu i Preacurata sa Maicásä te pAzeascä in toata calea ta. Crede cä Dum-nezeu nu-ti va da sa suferi mai mult decat poti1ndura i te va 1nvrednici de partea alesilorpentru rugdciunile preacuviosilor párintilor nostriAntonie si Teodosie, fkätorii de minuni ai Pe-cerscäi si a bätrânului täu Dosotei. Fie peste tinedin partea noastrà binecuvântarea lui Dumnezeu.Spune binecuvântatului tau bätrân multámirinu uita de säräcia noastrd duhovniceascd".

Aprovizionat pentru drum cu toate cele detrebuinta, Teofan päräsi Neamtu si se întoarse cubine la Chiev. E interesantà incd i urmätoareaistorisire a lui Teofan : Când el se intorcea laChiev si se Intâmpla sä fie oprit de turci, care-1intrebau : cine-i si de unde vine, n'avea decât

www.digibuc.ro

289

numai s arate foaea de drum dela Paisie, si In-datà turcii Gland din mang, strigau : Dela Paisie ?"Hai hai ! adeca mergi in pace. Vazand aceasta,.Teofan se mira, cat de cunoscut era turcilor sicat se stima de ei fericitul staref. Acelas Teofanistoriseste despre curäfenia ortodoxiei In Lavralai Paisie, precum si de felurimea neamurilor carealcAtuea soborul lui. Trgind deja in mänästireaSolovgf, Teofan ispitind pe unul din ucenicii säi,,It Intrebd Aratd-mi cum unesti tu degetele taleca sä-fi faci cruce ?" Acela-i al-MA unirea a treidegete si zise : Asa, parinte, cum Inv* bisericaortodoxg". Teofan la asta räspunse : Fiind inpustie, eu nu opream pe oamenii Intunecafi sä-sifacd cruce cu douà degete, numai sä meargA labisericg. Dar tu fereste-te de tovaräsii rascolnici-lor. Cand triiam In Chiev, n'am vgzut In toatàMalorusia pe nimenea ficand-si cruce cu doug.degete. Fost-am eu si in Moldova, la MgngstireaNearnfu, la stareful Paisie ; acolo erau peste 700frafi cglugäri din diferite färi Moldoveni, sarbi,bulgari, ungureni, cufovlachi, greci, armeni, evrei,turci, rusi si malorusi, si tofi acestia îi fáceaucruce cu trei degete, iar despre facerea crucii cucloud degete nici se pomenea peacolo.

E interesanta deasemenea istorisirea, trans-misa de Papadopol Kerarnevs, a grecului Cons-tantin Caragea, care a vizitat pe stareful Paisiede sarbdtoarea Indlfgrii Domnului. Acest grec inch'mai Inainte pròcurase sfaretului Paisie din parteatatglui säu manuscrisul unui pusnic, ce cuprindeao Invgfaturg pentru monahi si pärintele Paisie, camulfgmitä, trimisese tatälui lui Caragea o copiede pe acel manuscript, scrisä cu mana sa cu literefoarte frumoase si citefe.

Grecul dori sä vadä pe staret 1 sä se Inchi-PAISLE 19

www.digibuc.ro

290

ne icoanei fäcgtoare de minuni a Maicei Domnu-lui. El descrie cdlätoria sa $i a sotiei sale din tar-gu$orul Pa$cani la Mänästirea Neamtu, incântatde locurile pitore$ti $i poveste$te imptâmpinarea,ce i s'a fäcut la Neamtu. Ei au fost intâmpinatiIn sunetul clopotelor, cinste care se dd numai Voi-vodului i boerilor celor mari. Insu$i staretul cu50 de calugäri cu camelavcele pe cap $i cu mantiipe ei Ii intâmpenä in poarta mänästirii. Noi, is-torise$te grecul, ne-am gräbit sä ne pogorâm dinechipaj iînaintând spre staret, i-am särutat dreap-ta. Apoi am mers in biseric5 $i In cântári de ru-gdciuni ne-am inchinat pela icoane, iar dupá aceeane-am dus la chilia staretului. Pentru intäia oardin viatà am vAzut cu ochii mei sfintenia intrupatd

neprefAcutà. Pe mine tnä frapd fata lui, lumi-noasä $i palidä, färä pic de sâtige, o barbä mare$i albä, lucitoare ca argintul si curatenia neobi--nuitä a hainelor sale $i a intregei incAperi. Vorbi-rea lui era blândà $i cu totul sincerà. El fAcea im-presia omului desprins cu totul de trup".

Istorisind apoi in scurt viata trecutd a staretuluirândueala lui mänästireascA, grecul descrie cum

a vizitat diferite incAperi din mänästire. Intr'unadin camere välzu o multime de cám4i strânse $ia$ezate frutnos teancuri $i alte albituri, rase $i ca-milavce, unde odatà pe sgptämânä vin cdlugärii$i-$ iau albituri curate, $i anumiti supraveghetoriobservd, ca rufäria veche, spälatä de ei, sä fie pu-sä la locul säu. Dupg aceasta el fu dus In trapezä,unde se adund toatd frätimea impreunä cu preo-tul ce a slujit In ziva aceea. La mash' se a pe$te$i untdelemn. Beau $1 vin dupà tipic. Preotul zi-ce : Intru slava lui Dumnezeu", apoi : In sänäta-tea Voevodului" si in sfar$it : in sänátatea tutu-ror cre$tinilor". In timpul mesei unul din alit-gdri cite$te in amvon din vietile sfintilor. Vorbire

www.digibuc.ro

- 291 -

gcle prisos nu se aude, ci totdeauna ecurätenie mare si mare InfrAnarePatru duhovnici zilnic umblä pela chilii si

supravegheazá lucrul fiecAruia. Dupdce am sezutclestull vreme in chilia stare/ului, oaspetii au fost-dusi in camera randuitä pentru ei, unde ei dea--semenea au fost impresionati de curätenia exem .plarä si aranjamentul de bunä cuviintä. in tot tim-pul cat au stat ei ta mändstire la sarbätoare, silor si celorlalti oaspeti li s'a dat mancare foartebunä de carne, de pasere, de pui, de peste, panealbä, vin, dulciuri. Si tuturor celor adunati In curteamándstirii, cari erau ca la trei mii de oameni, lis'au dat p4ne, peste si vin, cat le-a trebuit, färánicio platä. Rätnanand In mänästire cloud zile, cä-lätorii s'au intors la Pascani.

Un loc cu totul defrunte capätä atat in viatastaretului, cat si In viata frätimii indeletnicirea-cgrturäreascä a staretului. Incd din copilärie iubeael citirea si copierea cártilor sf. IDAHO. Dar atun-cea el le copia simplu, färà sä. se Intrebe de suntcorecte sau nu. In Atos ocupatiunile sale cArturà-resti luarä caracterul de verificare si corectare a-traducerilor slavone dupä cele mai vechi traducerislave. Cand acest mijloc de corecturà nu (Wurezultake satisfäcätoare, staretul incepu sä se ocupe-cu studiul limbei grecesti i cu adunarea origina-lelor grecesti a literaturii patristice, si In Drago-mirna pdsise deja la indreptarea cärtilor slavonedupä textele grecesti. Nemultumindu-se nici cuaceasta, staretul, dupà mäsura desävarsirii sale in-cunoasterea limbei grecesti si a procurärii mijloa--celor stiintifice necesare, incepu insfarsit sä se o-cupe cu traducerea din nou a cärtilor patristice

limba greacA In cea slavonä. In Neamtu tciate-felurile de indeletniciri ale staretului intrase in.debsebi Inteo faza de organizatie largä si regu-

www.digibuc.ro

- 292 -

lath'. Cu ajutorul unor cAlugäri bine pregAtiti $tiintifice$te $i sub conducerea statornicd a staretu-lui, aicea se fAcea $i copierea cärtilor, $i indreptarea textelor slave dupA cele grece$ti, si traducerinouä din limba greacg. Insu$ staretul, cu toti aniisäi inaintati $i cu toatä limba sa, da ajutoarelorsale pildá de activitate neobositA. Fiind toatä zivaimpovorat de treburile märiAstirii duhovnicesti $igospoclAre$ti, el noptile le petrecea traducând $iindreptând la cärti. DupA cuvintele biografului sAu,staretul ducea o muncA, care trecea peste puterileunui orn. DacA nu 1-ar fi intärit harul lui Dum-nezeu, n'ar fi fost cu putintA firii omene$ti sà SK-porte o a$a munc5. Numai dacA lam in samA, cà .toatA partea dreaptä a trupului staretului, panA îrtAlpi, era acoperit de rane, a$a cA el nici nu seputea culca pe partea asta, $i MCA e de mirarecum putea suporta a$a muncA. $ezAnd inghebosatpe patul sAu, era ingropat in cArti aicea se aflau,diferite dictionare, biblia greacä i slavonä, gra-matica greacä i slavonä i cartea care se traducea. Tot aicea erau lurnAnAri aprinse. Iar staretulinghebo$at ca un copilas mic, scria toatä noaptea,.uitâncl. $i de släbiciunea sa, si de ranele sale $1

de nevoea de somn $i de odihnA, $i pAnA intea-tAta se cufunda in ocupatiile sale, Meat nu auzeatoaca mAndstirii, nu observa nimica din celece sepetreceau imprejurul sdu $i nici nu putea d3 rAs-puns la intrebArile ce i s'ar fi pus. Fratele de.serviciu nici nu inggcluia in acest timp nimänuisä intre la el ; când insA se ifea vreun lucru, ce nt.t,se putea amâna, atunci ucenicul trebuea sA-i re-pete de multe ori staretului cuvintele sale pAnAsä primeascA dela el räspunsul.

Nevoit fiind astfel sA-i rAspuncIA, staretul ctkdurere $i oftare abea era in stare sl-$i desprindAmintea de carte, cum recunostea $i el singur, and.

www.digibuc.ro

- 293 -

2icea Pentru mine nu-i munch' mai grea, decâtcând traduc $i sunt nevoit sà dau räspuns la vreointrebare. Atunci pâtig-mi desprind mintea de carte,sunt tot acoperit de sudoare".

E locul, socot, s5 observ6m, ea' staretul aveao neobipuità iscusintà de a scrie, care rar se In-

--tälnea la altul. In tineretà, de pildà, el a prescriscartea sf. avd Doroftei : cât este ea de mare, darel a Ingràmädit-o pe 24 foite de hârtie, pe fie-care päginutd de a lui erau 70 rânduri de scri-soare obi$nuitá, subtire ca firul de Or $i literilenu se läteau, ci erau vizibile $i curate, iar caetulavea sus, jos $i pe laturi margind liber6, a$a cumse cuvine. Când un ucenic mirându-se, intren pestaret, cu ce penità a scris aceastd carte, poate cupanA de p6un ? staretul ráspunse : nu ! Cu panäcle gâsc6".

In anul 1787 staretul Paisie terminA cea maiInsemnatä lucrare literard a sa : raducerea dingrece$te a CuvântArilor ascetice ale sf. Isaac Sirul.In precuvântarea la aceastà traducere staretul is-torise$te amAruntit atât despre imprejurdrile ex--terne ale acestei opere, cât $i despre greutAtile cea intimpinat la facerea truducerii $i despre mij-loacele, prin care el a lnvins aceste greutAti. Elscrie : In anul 1786 mi s'a adus din sf. munteAtos cartea sf. Isaac, scris6 de mân5, cu care pri-lej ceice mi-au adus cartea m'au rugat sA p4escla traducerea ei. La aceasta md sileau $i fratii dinmängstire. Eu Insä, dându-mi sama de bgtrânetamea $i de extrema mea släbdciune, precum $i detnärimea cArtii, de greatAtile traducerei $i de ne$-tiinta când putea sosi ceasul sfâpitului meu, am-tot amânat implinirea acestei rugAminti.

Pe de altà parte Insà, luând In sam6 provi-4denta Dumnezeeascä, care md Invrednicise s6 v6c1inanuscriptul grecesc al artii sf. Isaac Sirul inadins

www.digibuc.ro

- 294 -adus mie pentru traducere si luând in considera-tiune propäsirea mea in cunoasterea limbii gre-cesti, precum i faptul cä aveam si mijloacele e-cesare pentru traducere si simtind näscându-se inmine dorinta de a päsi la acea traducere si insfârsit tinând samä si de rugarea necontenità afratilor, am inceput in acelas an, In postul Vas-terei Domnului noua traducere a eärtii sf. rsaacSirul. La baza acestei traduceri am pus cartea gre-ceased tipäritä, adusä mie inc4 in Dragomirna dela Constantin Opole, dela Nechifor Teotochi ; iarde cea scrisä de mânä m'am folosit pentru con-trol. Si inadevdr, am avut mare folos dela ea sifärá ea, cu toatd stäruinta mea, numai cu carteacea tipAritä, traducerea mea ar fi fast cu totul in-suficientá, de oarece in multe locuri unele cuvinte,care se aflau In cartea slavonä, se gäsesc si in ma-nuscriptul grec, iar in cartea greacA tipäritá nu segäsesc. Din aceasta se vede, cA in vechime ceices'au ostenit la facerea traducerei slavone au avutin mând tot un astfel de manuscript al cArtiigrecesti..

A$a darà, traducând aceastä carte, dupà car-tea tipäritä, eu in acelas timp am urmärit cu aten-tie si cuvânt cu cuvânt si manuscriptul grecesc, sivechea traducere rusascä, precum si pe cea indrep-tatà in Dragomirna, descurcând cu luare amintenumele si verbele, orientându-mä, pe cât a fostposibil, $i dupä insusirile ambelor limbi greacä$i slavonä. Toatd lucrarea aceasta am sävârsit-o .cu mare bucutie sufleteasc5, netinând samä de slä-bicitnea mea, nici de boala care sufeream, si asaam terminat-o in anul 1787".

Descriind greutätile, intimpinate la facereatraducerei, precum si mijloacele pentru inlätu-rarea lor, staretul scrie : Ocupându-ma mu1t1vreme cu indreptarea i traducerea cdrtilor pa-.

www.digibuc.ro

- 295 -

tristice, am observat, cA toate artile din limbagreacI incomparabil mai clar dau senzul gramati-cal deck traducerile slavone. Aceasta vine dea-colo, cä limba greacä are $i prefixe $i sufixe 16-muritoare, care ajutä la cäpätarea intelesului gra-matical. Iar limba noastrd slavonä, desi intrecemulte limbi prin frumuseta sa i prin marea bo-&lie de cuvinte, si din toate limbele se prezintáca cea mai apropiatà de limba greacä, dupd for-marea numelor si verbelor si dupä sintaxa i in-susirile ei, cu toate acestea pierde mult din pri-cina lipsei particolelor lämuritoare. Cki desi pro-numele ije, on, sei, toi in limba slavonä se intre-buintase In locul particolelor din limba greacá,tótu$ toate acelea nu pot fi intrebuintate cu aceaexactitate, cum in limba greacá se intrebuintazäpelanel toate cuvintele $i cazurile, afará de abla-tiv, si nu se poate da traducerei slavone un senza$a de limpede, cum il gäsim in cättile grece§ti.Afará de aceasta, in limba greacä aproape toatecuvintele de genul masculin si femenin, fie cd seintrebuinteazä cu particole sau färd, au la nomi-nativ i acuzativ pronuntie deosebità, multämitäcária se capätä inteles limpede In vorbire : In limbaslavonä insä numele de genul bärbätesc la lucru-rile neinsufletite se terminä la nominativ si acu-zativ cu litera Z, iar cele femenine de lucrurinelnsufletite in aceleasi cazuri se terminä n ta,ceeace face ca intelesul sä fie mai intunecat.

Dupà aceea, desi In limba greacd $i slavonätoate cuvintele de genul neutru la nominativ, acu-zativ $i vocativ, atat la singular cat si la plural,au aceea$ pronuntie, dar deoarece foarte multecuvinte grecesti de genul femenin la traducerealor In slavoneste sunt de genul neutru si dinaceastä pricinä capätä la nominativ i acuzativ o

www.digibuc.ro

- 26 -terminatie la fel, apoi i aceasta ingreueazd nuputin intelesul.

Observând toate acestea si dorind ca in car-ted mea $1 In genere In traducerile mele sà fie uninteles oat mai apropiat de intelesul cartilor gre-cesti, eu am luat sama $i la aceea, ca in cärtiledin acea limba preainteleaptä $1 profunda se pas-treazä cu stäruinta cu toata bagarea de seamä $ila toate cuvintele ortografia. Deaceea, devi aceastalimba are multe cuvinte de acelea, care $i la sin-gular, $i la plural au una $i aceea$ pronuntie, darnu se multäme$te numai cu pronuntia, ci fiecarecuvânt are inteles i dupd ortografie. Observândaceasta, eu mi-am pus de regula in traducerilemete sa pastrez cu cea mai mare ingrijire orto-grafia la toate cuvintele atat la plural cat $i lasingurit, ne negli And ortografia la nici un cuvânt,deck doar numai din gre$ala. Incredintez pe ci-titor, Cal in traducerea mea cuvintele intrebuintatela singurit, ca singurit trebue sä se $i inteleaganeaparat lar cele intrebuintate la plural, ca plu-ral trebue sa se $i Inteleagä. Multämitä acestui-fapt, In traducerea mea se obtine cea mai marelimpezime In vorbirea slavond".

Spre lämurirea celor spuse mai sus, staretulscrie mai departe Dupa cum s'a zis, in limbaslava numele de lucruri neinsufletite de genulmasculin terminate in Z $1 L $i cele de genulfemeesc terminate In E la nominativ $i acuzativsingurit au aceea$ terminatie $i daca pelângä elenu este un verb activ sau alte cuvinte determi-nante, atunci nimenea nu poate cunoa$te in ce cazsunt puse ele. In grece$te, multdmita deosebireiterminatiunilor, nu se intâmpinä aceastä neldmu-rire.

Din cele spuse de starettil Paisie se vede, cucâtà precautiune a lucrat el la traducerea sa din

www.digibuc.ro

- 297 -

cârtile patristice. Si nu e de mirare, cA dui-A mär-turia oamenilor cunoscdtori, traducerile starefuluiPaisie au pref nu numai din punct de vedere reli-gios-edificator, el. $i din punct de vedere $tiinfific.Traducerile sale sunt superioare tuturor celor demai inainte de el, cáci el In lucrarea sa nu se màrgi-neste numai a traoscrie Inteo limbAl oarecare, cise sileste a-$ procura copii sau tipArituri a cArtii,ce traduce, In diferite limbi, apdrute In diferitetimpuri si le comparà unele cu altele, controlân-du-le recipròc, restabile$te citirea cea mai adevA-ratà, cu care prilej Insemneazd pe margine $i re-dactiile diferite, &And astfel posibilitatea $i citi-torului sä se convingä nemijlocit, câ redactia data'de staref e cea adev5ratd. Aceasta-i metodade tradus a cärtilor patristice pând la staretulPaise. Traducerile existente mai Inainte, fAcuteintotdeauna dui-A originalele grecesti, $i adesadin bulg5reste, sârbeste, latineste sau poloneze,se deosebeau In multe locuri prin obscuritate,ceeace a $i suit pe .stareful Paisie sá pund aceast5lucrare pe ni$te temeiuri mai bune $i mai In-grijite.

Unul dintre cercetätorii manuscriselor scoa-lei lui Paisie, N. Popov, In cartea sa : Manuscrip-tele bibliotecei sinodale (patriarhicesti) din Mos-cova, fasc. 2. Colectia Simonovsc, caracterizindlucfarile de traducere ale staretului Paisie $i fo-losindu-se intru aceasta de textul artii sf. loanScArarul, corectat de staretul Paisie, zice : Sta-refill a tradus dupá un text grec tipärit, dar la else vAd $i adaose pe margine, dupá cärti scrise demânà. Unile note dau motiv sä credem, cà." tra-ducdtorul a avut la Inda'mânâ nu numai texte gre-cesti sau slavone, ci o serie intreagá de altetexte. Pe marginea Sarii sunt multe Ins5mnâri,cari märturisesc o munc'd mare Intrebuintatà la

www.digibuc.ro

298

compararea textelor slavone cucele grecesti scrisede mind si tipärite. Pelângd aceasta, traducgtoruldovedeste o mare putere de pätrundere. De pildà,inteun loc el face o notä : In cea tipAritä se in-tâlnesc i astfel de cuvinte (urmeazA citatul), suntluate insA aceste cuvinte din altà carte ; de aceeaeu in traducere aceste cuvinte nu le-am introdus,de oarece in celelalte texte grecesti i slavone elenu se afla". Sunt note, care l'amuresc un loc saualtul pe temeiul altor locuri... PâtAla Paisie Ve-licicovschi o astfel de referintä criticA fata detexte nu intillnim nici la unul din scriitorii nos-tril.

Noi am vazut deja, cà insus staretul recunos-tea neeesitatea de a face traducerea sa cuvânt encuvânt, adecA stabilind pe calea unui studiu corn-parativ textul adevärat al artii, s'a" traducd dinlimba greacsat in cea slavonA cuvânt dupa cuvânt,netinând deloc sama de ordinea cuvintelor in lim-ba greacä. Negresit, fata de o asemenea metodàde traducere, care nu tinea samd de ordinea cu-vintelor ceruta de limba slavonä i rusascg, nutotdeauna e destul de clarä si de evidentd ideeaautorului cdrtii si se iveste necesitatea de o aran-jare premergAtoare a cuvintelor, pentru a pätrun-de la intelesul cut5rii sau cutArii fraze, ceeace-Ned indoialä ingreuiazA cetirea sau priceperea Cdr.-tii ; dar pedealtd parte prin aceasta se inlgturàarbitrul traducAtorului la construirea frazelor, carepoate atrage dupa sine si schimbarea intelesuluioriginalului. E nevoe de asemenea s'a" observgm,cd staretul posedând o mare experientä duhovni-ceascg, o mare putere de Otrundere si finetä dea intelege, luminatà" si ascutità de nevointa sa Inrugkiune si de curätenia vietii i inimii sale, pà-trundea adâne in intelesul cartii ce traducea, pri-cepea sà aleagd cele mai exacte si mai potrivite

www.digibuc.ro

- 299 -

cuvinte pentru exprimarea ideilor originaluluiacestea fac traducerile sale, cu tot caracterul camgreoi al constructiilor sale, Intelese In cel mai In-nalt grad $i corespunzdtoare cu duhul autoruluitradus, $i de aceea si deosebit de pretioase. Dupdexactitatea, expresivitatea, puterea $i profunzimeaexpunerii, nu se pot compara cu traducerile salenu numai traducerile anterioare, dar nici cele demai târziu, fäcute de persoane mai erudite, decare lucru ne putem convinge u$or chiar $i nu-mai la o superficialä comparatie.

In Neamtu staretul aranjä munca de corectaresi traducere a cartilor patristice in chipul cel mailarg. El adund Inprejurul ski un numeros grupde ajutoare $i-i pregäti pentru treaba cdrturäreas-cg. El ii invätä limba greacd $i pentru perfectio-nare Ii trimitea In academia din Bucuresti. Uniidin ajutoarele sale, sub supravegherea sa di-rectd, traduceau cärtile sf. Pärinti ; altii le trans-criau. Ocupatiile $i le fAceau sau prin chilii, sauinteo incdpere comund, sau insfär$it la stdretie.

Cereri la manuscripte erau foarte multe nunumai din partoa cAlugärilor $i fratilor din MA-nästirea Neamtu, ci $i din partea celor de princelelalte mänästiri, precum $i din partea persoa-nelor particulare. Lucru pentru transcriitori eratare mult. Unele din manuscripte purtau numeleunora din colaboratorii staretului la lucearile decArturgrie. Astfel de ajutoare mai deaproape alesale erau Ilarion, Macarie, Onorie. Mai departein manuscripte se pomenesc : schirnonahul Atanasie,duhovnicul Natanail, monahul Pavel, scriitorulMihail, monahul Ioanichie, monahul Silvan, scrii-torul Iachint, monahul Nazarie, monahul Mitrofan,monahul Chiriac, diacon Timotei, monahul Gher-vasie, ieromonahul Nicolae, monahul Filimon, Fi-lip, monahul Teofan, monahul Antonie, scriitorul

www.digibuc.ro

- 300 -

Ourie, scriitorul Climent, scriitorul Leontie, scrii-torul hagi Emanoil, ieromonah Ignatie, scriitorulSofronie, scriitorul Spiridon, scriitorul Nicodem,preotul Sofronie, scriitorul Gherasim, monahulSadat, scriitorul Iroftei, leronim, scriitorul Sava,scriitorul Sergiumi preotul Dosoftei si scriitorulSerapion, ierodiacon Cornelie, scriitorul Platon, etc.

Multämitä Muncii harnice a acestei grupe de-colaboratori pregätiti, apare un mare numär detraduceri indreptate ale cärtilor sf. Pärinti si foartejnulte copif dupá ele. Dupa nArturia profesoruluiA. I. Iatirnirschi, din o mie de manuscripte, carese pästreaza in biblioteca Manästirii Neamtu $icare sunt scrise in diferite timpuri in limbile mol-doveneasca, greceascä, latinä, italiana, nemtasca,ebraica, araba, turceascd, sirianä, bulgarä, polo-neza, francezä $i slavonä, cloud sute $aptezeci $i

,sase de manuscripte, sunt de pe vremea staretuluiPaisie $1_____maLbine de patruzeci din ele sunt scrisede mâna staretului, 1 aceste manuscrise din md-

-frastimaNE5E-Tfu alatuesc numai o micä parte dintoate câte au e$it din pana colaboratorilor stare-tului $i s'au imprd$tiat prin diferite mängstiri $ipe la chiliile cälugäre$ti ale Räsäritului ortodox,dar mai cu seamä in hotarele Rusiei $i pela per-soanele mirene. Profesorul A. I. Iatimirschi enu-merà manuscrisele lucrate cu mâna proprie a sta-retului Paisie. Manuscrisele acestea sunt urmätoa-rele : 1) SfAtuiri despre näravul omenesc", a prea-cuviosului Antonie cel Mare ; 2) Teologia sf. loanDamaschin ; 3) Regulele monahicesti ale sf. Va-silie cel Mare ; 4) Invataturi despre postnici, aleaceluias ; 5) Cuvânt contra lui Evnomie, a aceluias ;

6) Note ale staretului Paisie, despre purcedereasf. Duh, din operile lui Ghenadie Scolarul, Dio-nisie patriarhul Ierusalimului, Marcu Efesiul, Ata-riasie Alexandreanul, Joan Damaschinul, Evloghieal Alexandriei, Märturisirea lui Iustinian, Efrem

www.digibuc.ro

- 301 -

al Antiohiei ; 7) Note ale staretului Paisie dirtoperile sf. loan Gurädeaur, loan Damaschinul,,Preacuviosul Filoteiu, Patriarhul Sofronie, Prea-cuviosului Grigorie, Gherman al Constantinopolei,Preacuviosului Isaia pusnicul, sf. Grigorie Palama,_

Preacuviosului Maxim Mârturisitorul. 8) Cu-vântAri ale lui Grigorie Sinaitul ; 9) Epistolà atreXenia despre ceice petrec In tâcere, a sf. GrigoriePalama ; 10) CuvântAri Indrumätoare ale aceluias;11) Sf. Diadoh, episcopul : Povete active"; 12)CuvântAri despre rugAciunea mintii, ale ltki DionisieAreopagitul si ale altor pArityti ; 13) Invätäturi aleAvei Doroteiu ; 14) Viata Sf. Grigorie Sinaitul sialatuità de Calist patriarhuls Constantinopolei; 15)Expunerea canoanelor apotolice si ale sf. Pärinti,.dupä tálcuirile lui Alexei Diaconul si Aristen ; 16)Operele ascetice ale lui Isaac Sirul ; 17) Invätä-turile lui Iosif Brieniu, cu un supliment care co-prinde epistola papei loan atre Fotie patriarlyulConstantinopolei ; 18) 0 lucrare a lui Calist Ca-tafighiotul ; 19) Canoanele la cele 12 praznice pe-doua coloane : la stânga traducerea lor veche, ladreapta cea nouà ; 20) Scara preacuviosului IoauScdraru ; 21) Invätäturile sf. Macarie Egipteanul ;22) Cuvântilri morale pustnicesti ale preacuviosu-lui Marcu postnicul ; 23) Cuvântäri despre purce-derea sf. Duh contra patimilor de Marcu Efesiul ;24) InvätAturi ale preacuviosului Nechita Scitul;25) Operele preacuviosului Petru Damaschinul ;.26) Räspunsuri ortodocsilor despre prigonirilecatolicilor, despre uniatie.

Autograful traducerei staretului Paisie e dupàcartea greceascä tipärità la Halchi In anul 1775.27) Raiul" de patriarhul Calist al Constantino-polei i Ignatie Xantip ; 28) Colectia de ex-tracte ale staretului Paisie din Dionisie Areopa-ghitul, din Maxim Mârturisitorul din canoanele:

www.digibuc.ro

- 302 -

apostolice, din sintagma lui Matei Vlastar, dincanoanele sinoadelor ecumenice, din Ioan Gurä-deaur, din Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei des-pre botez : 29) Colectie Dionisie Areopagituldespre impärtä$ire, loan Guradeaur si TeodorStuditul despre acelas lucru, Dionisie Areopagitulo epistolä, Teodorit al Cirului despre cele 70 desAptdmâni ; 30) Colectie Cuvinte de mustrarecontra eresului lui Valaam $i Achindin, cuvinte-alese de Simeon magistrul si logofatul $i o rugä-dune de umilintä a lui Vasilie de Cezareea $iTeodor Studitul ; 31) Colectie Sinodic In Du-minica ortodoxiei, despre cele 7 soboard ecume-nice a lui Gherman Patriarhul cuvânt la Buna-Vestire, a lui Joan Damaschinul ; cuvânt la Schim-barea la fata, la punerea In mormânt a Mântui-torului, la adormirea Maicei Domnului, la Buna-vestire, la nasterea Maicei Domnului, ale lui Epi--fanie al Cirului ; Laudd In cinstea Preasfintei Näs-catoare de Dumnezen ; 32) Colectie Invätäturadespre rugAciune a lui Isihie preot din lerusalimsi despre näravul omenesc, de Antonie cel Mare ;33) Lumina celorce stint In Intunerec, adresat la-tinilor ce se intorc la ortodoxie ; 34) Cuvântäriale lui Simeon Noul Teolog ; 35) Cuvântäri aleaceluias ; 36) Cuvânt cätre ceice se leapadà, a luiSimeon noul Teolog ; 37) Cuvânt despre Preotie,a lui Simeon Tesalonicul ; 38) Pätimirile sf. mu-cenic Anastasie cel Nou, care a pätimit in ora$ulOhelvin ; 39) Taction a lui Nicon Muntenegrea-nul; 40) Invätäturi de trezvie a lui Filotei Sinai-tul ; 41) Despre täcere de preacuv. Talasie Libianul

Filimon Sihastrul ; 42) Tâlcuire la cartea Can-tarea ântarilor" de Fericitul Teodorit ; 43) In -vatäturile lui Teodor al Edesei ; 44) Catehume-nele lui Teodor Studitul.

Eritinierá deasemenea profesorul Iatimirschi

www.digibuc.ro

303

§i manuscrisele scrise de ucenicii staretului dupgalegerea 5i insärcinarea sa. Dar n'avem putintá dea le in5ira pe toate aicea. Scrierile unora dintrepärintii Bisericii se intâlnesc printre aceste ma-nuscrise cu deosebire in numär mare de manu-scripte. Astfel sunt de pildd operile lui Teodoral Edesei, Filotei Sinaitul, Simeon Noul Teo log,Petru Damaschinul, loan Scdraru, Isihie ierusali-mleanul, Isaac Sirul, ava Doroftei, Grigorie Pa-lama, Vasilie cel Mare, etc. Evident cä" acestescrieri erau foarte mult cerute. 0 Insemnatä partede manuscripte o alatuesc colectiunile de extra-geri din cgrtile patristice sou cu chestiuni dog-matice sau liturgice, sau morale ascetice i cano-nice. Cu deosebire staretului Paisie Ii pläcea sä"

facä asemenea colectii 5i deprinsd la aceasta 5i peucenicii säi. Dupd pärerea staretului, nu-i suficientsä te märginesti numai la citirea cArtilor patristice,cäci la aceasta atentiunea si cugetarea cititoruluinu urmäresc totdeauna cum trebue cele citite.Pentru a lega mai bine atentiunea 5i cugetul decuprinsul cArtii citité, e trebuintä sä urmäre5ti cu-vânt cu cuvâut textul càrfii, iar aceasta se obtinemai bine când copiezi cartea. Inse5i incetenealaacestei lucräri dá putinta de a pätrunde mai bine5i mai deplin ideea celor scrise. Cu acest prilejcuprinsul cArtii se inrude5te mai deaproape cusufletul cititorului 51 se imprimä mai adânc in-

Dar a copia toatà cartea in intregime nu estetotdeauna cu putintä i apoi nici nu-i totdeaunade trebuintä aceasta. Câteodatä ajunge numai säestragi din ea lucrurile cele mai insemnate, caapoi sä le ai totdeauna la indämânä, ca sà le ci-te5ti din când in când i sä le folose5ti in inte-res literar, in lucrAri literare, In scrisori, sd le co-munici altuia, etc. Citind diferiti pdrinti biseri-

www.digibuc.ro

- 304 -

cesti, cari au scris despre acelea$ lucrAri, potiprin notele extrase din ei sd lämuresti mai bine5i sub toate raporturile un anumit lucru. Se ob-tine o enciclopedie teologico-asceticä, un dictionarexplicativ al tuturor conceptiunilor, coprinse in do-meniul vietei religioso-morale si in conceptiadespre lume a crestinului. Alcätuitorul acesteicárti a avut In mânile sale câteva din astfel decolectii cu sentinte $i discutii de ale sf. Nrinti,e$ite din $coala staretului Paisie. Una din colec-tiuni e scrig de mâna arhimandritului Moisei,egumenul Sihästriei de Optinsc, In timpul petre-cerei sale in pädurile Roslovschi, in guvernämân-tul Smolensc.

Aceastà colectie poartà numirea Despre ne-vointele monahicesti" si e alcátuitä In intervalulde timp dintre anii 1812 $i 1822, coprinzind Insine extracte pretioase din al-tile sf. Pärinti des-pre viata duhovniceased läuntricA, in$irate In or-dine sistematicä. Colectia aceasta n'a apärut tipà-rit si se pästra inainte de revolutie In bibliotecaSähästriei Optinsc. AM colectie e scrisäi de schi-monahul Atanasie, ucenicul starefului Paisie $i u-nul din secretarii senatului, acelas, care a prezen-tat lui Gavriil, Mitropolitul Petresburgului, tradu-cerea Filocaliei, fkuta" de Paisie, iar in urmä atrdit in mängstirea Sfensc din eparhia Orlov, undea si murit la anul 1811. Colectia sa schimonahulAtanasie, 1nainte de moartea sa cu doi ani, adecgin 1810 a dat-o ca binecuvântare altui schimonahAtanasie, fost rotmistru al regimentului de husari$i cu familia Zaharov, deasemenea ucenic al sta-retului Paisie, si care a. träit in urnA in SilAstriaPlosceansca, tot din gubernia Orlov $i tot acoloa $i murit in anul 1825. In colectiunea lui Ata-nasie snnt adunate extracte din operile sf. Pgrintirelatiy la diferite chestiuni ale vietii religioase

www.digibuc.ro

305

morale, ca de pildà: despre post, despre rugl-ciune, despre mândrie, etc. Dupà fiecare chesti-une se dau numeroase extracte din pArintii Bise-ricii $i astfel se revarsä asupra acelor chestiuni alumind lämuritoare din toate pArtile. Acela$i ca-racter au $i toate celelalte colectiuni.

Munca literarä a staretului Paisie in Neamtu$i in celelaite locuri nu s'a märginit numai la tra-duceri $i descoperiri de cárti patristice. El a pur-tat $i o vastä corespondentà cu multe persoane-pe diferite chestiuni de viatá bisericeascá $i du-hovniceascl Cu aceastä corespondentá ne vom o-cupa in capitolul uningtor.

www.digibuc.ro

Monastirea Neanitu in Moldova

CAP. IV.

Staretul Paisie si corespondenta sa cu (Waitepersoane pe diferite chestiuni referitoare /a viata

i credinta creginl

Slava mereu crescandä a staretului Paisie, cainvätätor al vietei duhovnicesti, a fäcut pe multisä se adreseze lui cu intrebäri scrise. La acesteintrebäri stareful räspundea prin scrisori, câteo-datà a$a de lungi, Incat acestea $i dupà proportii,$i dupd modul de expunere aveau infäli$area unoradevärate lucrAri.

In aceste scrisori ale sale i$i expunea ideilesale $i da sfaturi in diferite chestiuni din viatamonahiceascä $i in genere bisericeascä. Astfel descrisori ale starefului apartin la toate perioadeleviefii sale din Atos $i Moldova. Unile din ele, intare se vorbe$te de ocupatiile cArturäre$ti ale sta-refului $i se expun cugetdrile sale despre mona-

www.digibuc.ro

307

tism, noi le-am citat deja sub formA de extractein diferite parti ale cArtii noastre. Acum vom a-duce citate din alte scrisori ale sale, care incA nus'au tipArit !And acum. In timpul când staretul seafia TricA la Dragomirna, se adresA lui ieromona-hul Sofronie, egumenul unui schit Robaia, cu ru-gAmintea sä- i trimitä un preot pentru organizareavietei de _obste. Staretul Ii rAspunse : La cere-rea voastrA, de a vA trimite un preot sA vA or-ganizeze viata de obste, nici nu $tim ce sA vä rAs-pundem. Si noi Insine suntem la Inceputul trebii $iin multe privinte avem $i noi nevoe de povete.Noi numai atâta vä putem spune, cum pe teme-iul sf. Scripturi $i dupa regulele sf. IDAHO atiputea sa vä' organizati viata duhovniceascA. Intâiuse cere, ca egumenul sA fie Inteleptit din sf.Scripturi $i drept $i sä' stie s5 invefe i p uce-nicii sAi, sA aibd catrA toti iubire adevAratd i ne-

-fdtarnicA; ca el sA fie bland, smerit, rAbdätor, liberde mânie si de toate celelalte patimi, ca iubireade argint, mândria, lAcomia, etc. Ucenicii pe dealta parte trebue sa fie in mânile egumenului, caun istrument In mânile unui mester, sau ca lutulîn mânile olarului ; sa nu facä nimic farà bine-cuvântarea lui, sa-nu aibA proprietatea lor, ci toate :si cärtile, si patul, si celelalte sA le aibA dupabinecuvântarea parintelui ski ; ca ei sA nu-$ crea-

mintii lor si intr'un cuvânt, ca ei sA fie caniste morti pânAla moartea lor, neavând nici vo-intA, nici judecatä. Acesta trebue sA fie statutulunor adevarati ascultAtori si ucenici. Orunde s'arafla schitul vostru, el nu trebue sA fie supus al--tei mängstiri, ci trebue sa se administreze singurde sine, ca fratii lui sA se mântueascA prin egu-menul lor, dupa cum acest din urmd se mântuesteIn Domnul. AceastA rânduealA trebue sA fie Intd-rita prin binecuvântarea ambelor parti $i a sta-

www.digibuc.ro

308

tului, $i a arhiereului locului. In schitul vostrutrebue sA aibá intrare femeile. Numai in chiptitacesta $i cu mare trudä veti putea realiza omântuitoare pentru voi $i pricutä Domnului. lardacd cineva din voi vrea sà treacg ca sà träiasca.la noi, apoi Dumnezeu $tie de ar puteaa$a râvtià, ca sA rabde pand in sfâf$it nevoea silipsa noastrà de hrand, de haine, de chilii $i de-toate celelalte. Iatà tot ce và putem spune dintpartea nepriceperei noastre. Dar Dumnezeul nos-tru $i Domnul Iisus Hristos sá" fie pentru voi

$i Pricepere pentru sfânta mântuire $i viatave$nicd".

Dupà cum se $tie, staretul a trimis din Secti,ucenici de ai sal la Bucure$ti ca sä invete limbagreacg. La doi din ace$ti ucenici i anume lui Do-rotei $i Gherontie staretul trimitindu-le ate pu-tini bani, le-a scris o scrisoare prevenitoare pe-ch2stia, cà ei, cu invoirea Vlàdicilor, sunt indem-nati sà mânânce carne. Staretul le scrie Mie mise pare, Ca' dupd cugetarea dreaptä si dupd ran-dueala sf. Biserici ortodoxe, chiar nici unui ingernu trebue a vä supune in aceasta chestiune". Elle indreaptá atentiunea la scrierea : Dac4 monahiipot mânca came", a staretului Vasilie, care a scris-o.nu %fa' harul Dumnezeescului Duh. Dupà potop.Domnul, pentru sldbiciunea omeneascA, a ingá-duit mâncarea de carne, dar regula vietii cälugä-resti corespunde vietii celei din raiu, unde nu erainâncare de carne. Si de$i la incepiitul alugAris-mului au fost pealocurea abateri dela aceastä rân-duealà, mai ales prin ora$ele mari, dar sf. Savacel Sfintit a intärit nen-Oncarea de carne. Si re-gula aceasta a devenit ob$teascd in toate tärileDeaceea nu ne putem sprijini pe aceea, cà ne-mâncarea de carne este numai un obiceiu local.Aceasta nu se poate rasa la voea fiecäruia i apoii

www.digibuc.ro

309

e nedrept sA -zicem, cä nemâncarea de carne arvAtAma sAngtatea. Nu trebue s ne jenikn de ceicemAnâncg carne, ci trebue sà pläcem mai nault luiDumnezeu deck oamenilor ; chiar ceice và ade-menesc, ca sà vA abatA dela statornicia voasträ,singuri au sA vA laude, vAzind tgria voastrg. Sta-retul aminteste ucenicilor sAi, cA si fratii mAngs-tirii si pusnicii s'ar scandaliza $i s'ar omorâ, dacA_ar afla, cA ei s'au apucat de mâncat carne.

In scrisoarea, trimisd In Rusia, cAtrA rno-nahia Maria Petrovna Protasieva, egumena co-munitAtii Alexeevscaea din Arzemas, staretul ex-plied importanta ascultgrii, ca temelie a vietiicAluggresti. M. P. Protasieva, pogorându-se din--teo familie avutA, din frageda copilArie a a-vut inclinatiune cAtrA viata monahiceascg. TatglsAu impotrivindu-se multA vreme dorintei ei, ceddIn cele din urmA rugAmintelor ei si o a$eazA inmängstirea de fecioare din Costroma. Ea era fiicaduhovniceascA a cunoscutului staret Teodor Usa--cov $i dupa binecuvântarea acestuia fu aleasg desurori eglimen6 a comunitAtii de femei Alexeev-scaia din Arzemas. Dupg moartea staretului Te-odor, Maria Petrovna se adresä pentru povete-cgtre staretul Paisie. Scrisoarea staretului cätràdânsa se incepe cu citarea cuvintelor lui Hristos :Foc am venit sA arunc pe pämânt i cat a$ dorisA fiu acum aprins (Luca. XII, 49). Acest focdumnezeesc 1-au primit In inimile lor sf. apostoli

aprinzindu-se de dragoste infläcAratá cdträ Dom-nul, au läsat lumea $i toate cele din lume $i auurmat lui Hristos. Ei s'au devotat lui $i cu sufle-tul $i cu trupul, au lepAdat si voea lor, $i cuge--tul lor, asa cA cu mare bucurie puteau spune : IatAnoi am läsat toate $i Ti-am urmat Tie (Mat. XIX,27). Aceastd sf. Ascultare de Domnul au pästrat- oei In ininaile lor panAla sfar$itul vietii, pecetluin-

www.digibuc.ro

310

duo cu suferirea a nenumärate ispite $i cu felu-rite morti $i eu värsarea sângelui lor pânäla ulti-ma piaturä. Acela$ foc dumnezeesc. al iubirii $iascultärii 1-au primit sf. mucenici, cari au räbdatpentru Hristos cu bucurie nenumärate munci $icea mai cumplità moarte. Acela$ foc dumnezeesc1-au primit in sine toti preacuvio$ii $i de Dumne-zeu purtätorii pärintii no$trii, care au fugit delume i de toate cele din lume, cari au petrecut

viatä de obste cu supunere deplinä $i täereavoei lor, sau s'au nevoit in pustietäti, in munti $iin pe$tere, au umblat pe calea cea ingustä $i grea,s'au rästignit impreuná cu Hristos, si-au petrecutviata in foame $i in sete $i in tot feltd de päti-miri rele, in rugiiciuni necontenite $i in lacrimi,päzind in toate curätenia $i neprihänirea dumneze-estilor porunci. Tot acest foc dumnezeesc al harului1-au primit $i toti sfintii, adeväratii robi ai lui Hristos,oameni de toate treptele $i rangurile, cari cu in-grijire au päzit poruncele evanglielice cele desuflet mântuitoare, färä implinirea cgrora cre$ti-nul ortodox nu se poate mântui numai cu credintä.

Arätând apoi cà de acela$ foc dumnezeesc afost insufletitä Ma din pruncie $i aceea, cAtràcare scrie el acum scrisoarea sa, ca pentru dra-gostea lui Hristos ea a in durat o multime desarbe $i strâmtoräri. In$irând câteva imprejurdridin viata ei $i implinindu-i cererea de a-i da po-vete folositoare in imprejurArile grele, in care seafla, staretul vorbe$te apoi de insemnätatea as-cultärii :

De vreme ce tu prin propria ta experientäai aflat roadele binecuvântatei ascultäri $i roadeleblestämatei neascultäri, apoi se cuvine sg-ti spuncâteva cuvinte despre sfinta ascultare. Dumn eze-easca ascultare e atât de necesarä pentru a pläceacu adevärat lui Dumnezeu, cà färä de ea nu se

www.digibuc.ro

- 311 -

poate nicidecum sluji lui Dumnezeu,. lath pentrucesfânta ascultare a $i fost sklitä de Dumnezeu intrei locuri : in cer, in rai $i pe pämânt. In cer

puterile cere$ti, in rai in oamenii cei dintäiu,e pätnânt in sfintii ucenici $i apostoli ai Dom-ului. $i tot in aceste trei locuri s'au ardtat $ioadele preabinecuvântatei ascultäri $i ale bleste-atei neascultäri. In ceruri puterile cere$ti, cari

u päzit ascultarea cátrd Dumnezeu, s'au invred-icit, luminate de Duhul sfânt, sä petreacA cu Eln veci i neschimbat ; diavolul insä de$i fäceaarte din ceata ingereascä, cäzind din ascultarerin propria lui vointd si mandrindu-se, a fost a-uncat din cer impreund cu alti ingeri lepädati

o ela Dumnezeu, cari au ascultat sfatul cel räu al1 iavolului $i lipsindu- se de lumina cea dumneze-ascä, cu vointä a devenit intunerec, s'a fäcutrá$ma$ul lui Dumnezeu $i du$manul mântuiriiravoslavnicilor crestini. In rai, câtd vreme oame-ii dintAiu au petrecut in adevärata ascultare deumnezeu, ei s'au desfätat de vederea fetii luiumnezeu $i de felurite daruri ale sf. Duh. larnd prin propria lor vointä au ascultat sfatul

lavolului, au cAzut din ascultare, s'au mândrit,grind sä fie asemenea lui Dumnezeu, atuncincitti fiind la moarte de câtrd Dumnezeu, au fost

4goniti din rai i s'au fäcut pricinuitori ai rnortiiihtregului neam omenesc.

$i dacd nu vienea fiul lui Dumnezeu prieriascultarea sa Cited Dumnezeu Tatäl i sä pund(iapät neascultärii lui Adam, atunci neamului orne-nesc nu fi rämas nici o nädejde de mAtntuiredin moarte $i din pierzarea ve$nicä. Acestea-sroadele ascultärii si neascultärii In neamul orne-nesc. Insfax$it pe pämânt Hristos, Fiul lui Dum-nezeu, pogorându-se din cer, nu ca sä facd voeasa, ci voea Tatälui celui ce l-a trimis, cArtia a $i

1

www.digibuc.ro

- 312 -

fost el ascultAtor pânä la moartea de cruce, asAdit dumnezeeasca sa ascultare In sf. säi ucenicisi apostoli. Aceia din ei, cari au rämas In acea-stä ascultare pAnA la moarte, au adus prin pro-ipoveduirea lor toatä lumea la cunostinta de Dumnezeu i acum domnesc In ceruri impreunA c.Hristos, Domnul i InvätAtorul lor. Iuda insg, carea cAzut din sfânta ascultare si In loc de a ascultape Domnul, a ascultat de diavolul, a cAzut inde..snAdejde, s'a spanzurat si a perit pentru veciesi cu duhul si cu trupul. Astfel si pe pämânt s'auarAtat roadele ascultärii si ale neascultärii.

Pe aceastä dumnezeeascd ascultare, säditA pepAmânt de insus Domnul nostru Iisus Hristos, seIntemeeazä cinul alugAresc, fie cu viatä de obste,fie trAind ate doi sau trei ImpreunA, sau petreand in pustie. Ei cu totii In cea mai mare partau Inceput viata lor cAlugäreascä dela ascultar

prin aceasta au ocolit cu ajutorul lui Dumnezeu ispitele drAcesti. Cine insä a Inceput de capul lui viata sa monahiceascA, pe acela 1-au ajunfelurite ispite diavolesti, de care sä ne izbäveascáDumnezeu cu harul ski".

Incheind scrisoarea, staretul indemna pe M.P. Protasieva sA dea prin viata sa pildä surorilor,peste care ea este pusA egumenA. PovAtueste-le,

scrie staretul, pe calea mântuirii, dân du-lepildd de toatA fapta bunA cu ajutorul lui Dum-nezeu, prin Implinirea cu sârguintä a poruncilor-evanghelice, prin iubirea cea catre Dumnezeuaproapele, prin blândetä si smerenie, prin cea maiadâncA pace cu tofi, prin milä de mamä, rAbdare

Indelungd rAbdare, prin rugAciune cu lacrAmi,prin mângAere $i Indemnare la toatA fapta bunä,purtând prin dragoste dumnezeeascä greutAfileneputinfele lor, umbrindu-le cu iubirea cea Dum-nezeeascA, ca pe niste surori i ucenite ale lui

www.digibuc.ro

313

Iiristos, povätuindu-le cu sârguinn la pgzirea ade-väratei ascultäri cätre Dumnezeu, la täerea voeisau mai bine la omorárea vointei lor celei protiv-nice, la päräsirea gândurilor lor. Iar pe tine in-suti in taina inimii tale $i a sufletului nu soco--te$te-te cä" nu e$ti inaintea lui Dumnezeu decâtpraf si cenusd, cea mai pdcätoasä dintre toti oa-menii. Sileste-te deasemenea sä fii pildä pentrusurorile tale si prin pdzirea canoanelor sf. Pärinti,$i prin ostenelele trupesti dupd puterile tale $ipe cât poti prin ascultarea pravilei bisericesti, $iprin inchinAciuni mari si mici ; deasemea si pra-vila de chine, rânduitä de sf. Pärinti, impline$te-o-cu frica lui Dumnezeu, cu citirile, cântdrile simetaniile rânduite. Citeste cu sârguinn, cu mareluare aminte si cugetare cdrtile sf. Pdrinti despreru,gdciunea ce se sävârseste de minte in inimä,care este nevointa monahiceascA cea mai adevä-ratä $i mai pläcutd lui Dumnezeu, $i dac5 cu aju-torul lui Dumnezeu vei pricepe din invátätura sf.Pdrinti intelesul adevärat al ei, apoi sile$te-te sila implinirea ei, chiemând pe Dumnezeu in aju-tor, $i vei primi dela dânsa mare .folos pentrusufletul nu. Sileste-te sä." nu osândesti niciodatä,cdci unul este judeckorul cel drept, Hristos Dom-nul, care va räspläti fiecAruia dupà faptele sale.Osândeste-te pe sineti si nu vei fi osânditä laadoua si infricosata sa venire. Tot celuice gre$e-$te fan de tine iartä-i gresala din toatà ininia,pentru ca si Tani cel ceresc sà-ti ierte gre$aleletale". Cu aceste povete inchee scrisoarea sa sta-retul cätre M. P. Protasieva.

In vara anului 1793 veni o scrisoare cätreieromonahul Agaton, egumenul mänästirei PoianaVoronei din Moldova, iscälitä de 13 monahi side toti fratii mändstirii impotriva ieromonahului-Teopemt din acea mänästire, cd hule$te eärtile sf.

www.digibuc.ro

314

PArinti, care Inv* despre rugäciunea mintii &Orelisus $i nume$te aceste cärti eretice $i farmazoni-ce, In timp ce aceste cärti, dupd cuvintele petitio-narilor, sunt primite de ei din mäniistirea stare-.tului Paisie. Petitionarii cereau, ca Teopemt sädovedeascA in soborul fratilor, eh' ele sunt eretice.Toti monahii se adunard In bisericA $i chemardpe Teopemt, dar el nu veni. Atunci nierserd lael la chilie si intrebarà, pentru ce le numeste-el eretice. Teopemt räspunse : Toate cArtile, pecare le cititi voi, sunt chimere si voi sunteti im-prelestiti. Sfânta rugäsiune a lui Iisus el o nu-meste erezie si zicea, cä aceastä erezie e din muntiiMosenschi si apoi a ajuns $i la staretul Paisie,acum vreo 30 de ani In urmä. Dupà aceea a venitIn mänästirea Poiana-Voronei Iachint, un duhov-nic din Neamtu, $i sfátui pe Teopemt, du,pd ra-Omintea fratilor.

Dará acesta si lui ii räspunse ca si fratilor.Atunci se hotärirä sä dea jalba staretului Paisie,arhimandritul dela Neamtu, cu ardtarea tuturorimprejurArilor acestei afaceri. Jalba fu primitá destaretul la 19 Iunie 1793. Cu treizeci de ani Inurmd, staretul Paisie, aflându-se MCA In Drago-mirna, in adevár scrisese o carte despre rugâciu-nea lui lisus, dar nu ca laudd eresului, care seivise atunci pintre monahii din muntii Mosensc,ei pentru combaterea lui. El dovedise sfintenia $ilegitimitatea rugAciunii lui Iisus cu citate din nu-meroase cärti ale sf. Pärinti ai Bisericei. $i acumel päsi din nou prin scris la apärarea rugAciuniimintii. Dovezile sale de altädatä el le complec-teazA cu allele nouä, imprumutându-le din cärtilepatristice. De oarece aceste dovezi le-am arAtatdeja in capitolul al doilea din partea a patra, undeam vorbit de rugAciunea mintii, nu mai e nevoesä le mai repetAm. Vom aräta numai cuvintele din

www.digibuc.ro

- 315 -

incheierea scrisorii staretului Paisie : Cer si várog din tot sufletul, sä aveti credintá neindoitä Incartile sf. Pärinti $i In invátátura cuprinsá intr'in-sele, cAci ea e in totul la fel cu cea din sfinteleScripturi si cu intelegerea tuturor Invätätorilor atoatá lumea 5i a intregei Biserici, de vreme ceacelas Duh sfânt a lucrat intru ei. Invátätura, al-prinsá In cärtile sf. Pgrinti, este adevärata povatáa monahilor, cari doresc sá se mântuiascá, si voitinându-vä de ea, fugiti si vá' ascundeti de hulahulitorului ce s'a ivit la voi, care ponoseste cär-tile sf. Nrinti celor de Dumnezeu purtátori. Cácinici el, nici altii asemenea lui, nu pot aduce niciun singur martor sfânt, in sustinerea relei lor in-vátäturi si a hulelor sale, ci toatd temelia o asazáei pe nisipul mintii lor stricate si corupte, indem-nati fiind de diavolul, tatäl minciunii. Voi insä,fiii adevärati si cEedinciosi ai sf. Biserici ortodoxe,Intdriti-vä pe piatra cea neclätitä a credintei : cácivoi aveti pentru adevárata implinire a poruncilorlui Dumnezeu si pentru aceastá sf. rugäciune omare multime de márturii ale preacuviosilor sipurtàtoril®r de Dumnezeu pärintilor nostrii, a cá-rora copie v'o si trimit odatä cu aceasta. Urmatisfânta lor Invátáturä, siliti-vä cu sufletul si cu trupul la toatà fapta but-15 si plácutd lui Dumnezeu,dupd puterea voastrá si cu ajutorul harului luiDumnezeu. Iar cu hulitorul acela, dac'd nu va vreasd se pocgiasc5, cer $i vä rog sd nu aveti nici oimpártásire. Dacá e cu putintä, depärtati-1 delavoi cu dragoste, ca viata voastrá sá fie linistitá sipasnicá, fárä nici o turburare, intru slava lui Dum-nezeu si spre mântuirea sufletelor voastre, pe carev'o doresc din toatá inima".

Când fratii din Poiana-Märului si-au ales destaret al lor pe ieroschimonahul Alexa, chiar a-cela, care venise in Dragomirna sä imbrace pe sta-

www.digibuc.ro

316

Tetu1 Paisie in marea schima, atunci unii din frati,cunoscand näravul bland $i smerit al lui Alexa,se indoeau de va putea el sa fie un bun egumen,au scris despre aceasta staretului Paisie. Staretulle scrise prin urmdtoarea scrisoare : Nu va tur-burati de nerautatea $i smerenia lui. In acestea-iradäcina $i temeinicia vredniciei de egumen. Sfintiipärinti scriu, ca egumenul sa fie caträ frati sme-rit, bland, neraufácios, pa$nic, capabil sä sufereinsus orce repros, daca una ca asta s'ar intâmpladin indemnul diavolului, ca sa poata da $i frati-lor pilda de rabdare $i de intelepciune. Nu väturburati nici de aceea, cum cd el n'ar fi cunos-cand trebile gospodare$ti : puternic este Dumne-zeu sa indeplineasca aceastä treaba $i prin altifrati. Lucrul cel mai trebuincios pentru mantuireavoasträ este sa priceapa a indrepta cum se cuvinesufleteie voastre pe calea implinirii poruncilor luiDumnezeu $i a invataturii sf. Parinti. Nu vä tur-burati ca el e slab cu trupul, cata vreme e sänatoscu duhul, sanatos la cugetarile duhovnicesti. Dea-ceea, preacinstiti parinti $i frati iubiti in Domnul,cu lacrämi \TA rog, cäzind la picioarele voastre,nu treceti cu vederea sfatul meu, ci primiti pepastoral cel de Dumnezeu daruit yowl, pe prea-cinstitul párinte Alexa. Cunoscand slabiciunea sa-natátii lui, nu cereti dela el ostenele trupesti maipresus de puterile lui, ci paziti-1 si-1 crutati in totfelul sa nu se sacatueasca inainte de x,reme pu-terile lui $i. sa nu sufere $tirbire folosul fratilor ;ajunge pentru el, sa $adá mai mult la chilie, pä-zindu-si sänätatea, sa citeasca carti folositoare pen-tru suflet $i sa fie gata la vreme de nevoe sä deafratilor sfaturi folositoare pentru mantuire.

Asemenea $i in trebile gospoclare$ti de afaràinu-1 nesocotiti, cum ea ar fi neexperient, ci la orceiacepeti, la orce treaba, luati totdeauna blagoslo-

www.digibuc.ro

317

venie dela el cu toatä smerenia, de$i s'ar päreavre unui frate in o treabA sau alta, cä nu trebuea Intreba pe pärintele, cAci fratele $i singur $tiebine, ce trebue sá facä. Aceasta-i dela cel viclean.Dupá Dumnezeu Insä $i dupä sfintii pärinti e re-gula urmAtoare : la orce treat* orcât de experi-ent ar fi un frate, trebue mai Intäi de toate säintrebe pe-egumen $i nesilindu-1 sà revinä la IA-rerea sa, sà astepte el ce va zice acela : cAcifratele trebue sä se smereascá, ca $i cum n'ar stinimic, si cum va zice el asa sä facg. $i atunciDumnezeu, väzind smerenia fratelui $i adeväratalui ascultare, va intelepti prin Duhul säu cel sfântinima egumenului sä dea celuice cere räspuns In-telept $i va ajuta pe ucenic la lucrul inceput cuharul shu cel neväzut. Dacä Insä egumenul, färäsd fie silit, va zice singur : fa" cum $tii, atunci cufrica lui Dumnezeu, räzämându-se pe rugäciuneasfântului pärinte, sä inceapá cum II va luminaDumnezeu. Indeplinind ascultarea sau intorcân-du-se din cälMorie, vinä iaräs la pärintele si-ispune amäruntit toate cele fäcute, cäzind la pi-cioarele lui si-ti cere iertare de ai fäcut ceva cumnu trebuea, càci numai ingerilor li e dat sd nugresascA intru nimica. Asa sä vä smeriti unul fatäde altul, asa sä vä supuneti unul altuia, sä avetidragostea lui Dumnezeu intre voi si sä fie la voiun suflet si o inimä prin harul lui Hristos".

Un preot, amic din copilärie al staretului, sicoleg al lui la Academia de Chiev, care a statnecontenit in corespondentä cu el prin scrisori,îi scrie despre dorinta sa de a intra in alugärie.Staretul Ii ráspunse urmätoarele : In aceastä ches-tiune, scumpul meu, se prezintä o mare neIndä-mânare. CAci dupä Joan Scärarul cel cäsätorit easemenea omului, care are legate $i mânile si pi-cioarele. El desi ar dori sä meargä la augärie,

www.digibuc.ro

- 318 -

dar nu poate. Al doilea : asupra ta ai datorii $ifatà de turma oilor cuvântätoare ale lui Hristos$i sä päräse$ti aceastä turmä a$a din &Arlin $icum s'ay intâmpla nu e lucru fdrà primejdie. Altreilea : obiceiurile cäpätate prin o indelungatàviatà lurneasc5, iubirea fireascá $i adânc inräclki -natà aträ copii $i femee, iubirea de lume $i decele lumesti deasemenea nu se pot birui a$a delesne. Aflându-te in asemenea imprejuräri, in cechip ai putea tu sä te debarasezi de toate acestelegAturi nu u$or de deslegat.

Mai IntAi, iubitule, trebue sä ai o consfätuirecu cea datä tie ajutoare dela Dumnezeu $i sa des-legi aceastä chestiune nu färä invoirea ei. Al do-ilea : pe copiii tái trebue säi pui la tale legiuitsi comform cu voea lui Dumnezeu. Al treilea $ilucrul cel mai de cApetenie: sä ceri pentru acesttucru sfânt blagoslovenia arhipAstorului, dacd-i vainsufla aceasta Duhul sfânt $i dui-A ce va alegepentru turma ta un 'Astor vrednic dupä tine.Data' tu-ti vei pune la cale a$a trebile tale, atunciele vor fi, dupà voea lui Dumnezeu, tari $i ne-clAtite, plkute $i lui Dumnezeu $i la oameni. Dar,chiar clan' toate acestea vor fi regulate cu ajuto-rul lui Dumnezeu, apoi $i atuncea tu trebue sáte gande$ti bine la averea ta duhovniceascä, casä nu te aräti asemenea acelui ziditor din Evanghelie, care ne socotind bine mijloacele sale, a in-ceput sä facä turnul i n'a putut sä-1 termene, $ipentru ca cupa aceasta cu lacrämile $i pâneamail a monahismului sä nu ti se socoteascA, caunui nepriceput, spre osândire in ziva judecAtii.'Cki dupä cuvintele Stärarului, nimenea nu seurcA in cAmara cea cereascA cu ctmund de birui--tor de nu va sävâr$i Intala, a doua $i a treia le-Ware.

lntäia lepädare e de lume $i de toate cele din

www.digibuc.ro

- 319 -

lume ; a doua lepädare e de vointä $i de cuge-tare ; a treia lepädare e de trufie, care Insotesteascultarea. Intäia dintre ele e cea mai u$oarà,dar numai pentru ceice iubesc pe Dumnezeu. Adoua cere nevointd pânäla moarte $i mund cusudori de sânge. A treia se obtine prin necontenitrepros de sine. Pentru ates trele se cere ajutorullui Dumnezeu, färä care nici una din ele nu serealizeazá. Deci, dad tu näcläjdue$ti cu ajutorulharului lui Dumnezeu, dupà Inläturarea tuturor pe-dicilor arätate la Inceput, sä te lepezi cu adevd-rat de lume $i de toate cele din ea, $i sä te le-pezi deasemenea $i de vointa ta $i ssá te dai cuajutorul lui Dumnezeu cu totul la ascultare chiarpânäla moarte, renuntând la toatd averea ta pandchiar $i la cel mai mic lucru, sä te socote$ti celmai mic si cel mai din urmà dintre toti, sä rabzicu sufletul ImpAcat lupta nevAzutà, ce o duce Im-potriva robilor lui Dumnezeu vrd$ma$ul sufletelornoastre. Ba, pelângä acestea, Ind $i foame, sete$i lipsä de toate, $i odri, $i necinste 5i tot felulde strâmtordri $i supärdri, de care este Impresu-ratà viata dlugäreasd.

Dacà e$ti gata sä suferi toate acestea cu dul-ceatá pânäla moarte, pentru iubirea cea dtràDutnnezeu, bucurându-te $i veselindu-te 5i slgvindpe Dumnezeu $i crezând färd Indoealä cd Dum-nezeu prin pronia sa cea minunatä va aduce laindeplinire gândul tgu cel pläcut lui Dumnezeu site ve i. invrednici, mäcar In al unsprezecelea ceasal vietei tale, sä munce$fi lui Dumnezeu In chipulcel ingeresc. Cu toate acestea, nu te Indoi, cä veiprimi din dreapta cea bogatà a lui Dumnezeu Inceruri platd la fel cu aceia, care chiar din tiniretà$i pânäla moarte au lucrat pentru Dumnezeu Indlugärieù.

SA trecem acum la acele scrisori ale staretu-

www.digibuc.ro

320

lui, in care acesta se exprimä in chestiuni gen&rale biserice$ti. In aceste scrisori vedem pe staretpd$ind la apdrarea curäteniei $i adevärului orto-doxiei cu aceea$ limpezime, putere $i tárie, cucare stabile$te in scrisorile precedente bazeleordinea vietii monahicesti In unele cazuri cuvân-tul säu ni se pare chiar prea aspru, dar aceastanumai pentrucd noi insine am devenit indiferenti.

Un preot, anume loan, pe cât se pare uniat,se Indoea de adevärul confesiunii sale $i se adresä.staretului cu rugämintea de a-i deslega nedume-rirea sa. Staretul Ii scrie, cä -insu$ Duhul Sfânt,.celce numai dela Tatäl se purcede $i intru Fiul seodihne$te, 1-a inspirat prin harul säu sä se adre-seze cu intrebarea sa cAtre un orn päcätos i sme-rit, dar fiu ortodox al Bisericei de Rdsärit $i seexprimä cà e gata sä-i lämureascä in putine cu-vinte nedumerirea lui. Prima $i cea mai de samärätdcire a uniatilor constä in aceea, cä ei au pri-mit dela papi$ti invätäturg, cà Duhul Sfânt s'arpurcede dela Tatäl $i de la Fiul. Aceasta esteerezia cea dintâi i cea mai insemnatà a lor, cäciea cuprinde in sine o cugetare nedreaptà $i pro-tivnicd sf. Scripturi despre un singur Durnnezeuin sfânta Treime. Cine märturise$te, eh" Duhulsfânt purcede dela Tatäl i dela Fiul, acela cugetácd in Dumnezeu sunt douà inceputuri unul Ta-al si altul Fiul. Insä noi, ortodoc$ii, märturisimin Dumnezeire un singur inceputTatäl, cum in-su$ Domnul nostru Iisus Hristos ne-a invätat insf. Evanghelie, zicând, cà Duhul Sfânt numai dela Tatäl se purcede. El zice : Când insä va veniMângâitorul, pe care-1 .voi trimite eu dela Tatäl,Duhul adevgrului, care dela Tatäl se purcede"(loan XV, 26). Si apostolul zice : TWA dareacea bund $i tot darul desävâr$it de sus esie, po-gorându-se dela Pärintele luminilor" (lacov 1, 17).

www.digibuc.ro

- 321 -

Vezi tu oare, cA el zioce : PArintele luminilor, ade-Tatäl este rädäcina si izvorul Dumnezeirii ; iar

cele douä lumini, Fird si Duhul, din unica luminäa Tatälui Isi au fiinta lor preavesnicA. Fiul prin,nastere si Dubul Sfânt prin purcedere.

lar dumnezeescul Prooroc David zice : Cacuvântul Domnului cerurile s'au intärit si cu du-hul gurii sale toate puterile lor". Vezi tu @are ?El pe Tatäl Il numeste Domn ; Cuvânt al lui nu-me$te pe Fiul, ca din vesnicie näscut dinteinsuliar Duh al gurii lui ($i nu al lor) numeste pe sf.Duh, ca purcezând numai dela Dânsul, dela TatAl.Se pot gäsi i multe alte locuri In Vechiul si NoulTestament, care mai lämurit ca soarele aratä, cäDuhul Sfânt se purcede numai dela Tatäl i pesteFiul odihneste, cum s'a arAtat aceasta i la bote-zul Domnului.

Si toti sfintii tâlcuitori ai Sf. Scripturi, înv-tätorii ecumenici ai Bisericei, ca $i cu o gurAmärturisesc, cà Duhul Sfânt se purcede dela Tatälsi nicAirea n'au scris, cà. i dela Fiul. Asa darkdacA uniatii se aratä de un cuget cu papistii in-tr'o erezie asa de grea, atunci ce nädejde au eide mântuire, dacA nu vor lepäda vAdit aceastäerezie luptAtoare contra Duhului si nu se unesccu sf. BisericA ortodoxä de RAsgrit ?

Mai departe staretul indearnnä pe preot säfugA degrabA dela unie, cum a fugit Lot din So-doma. Nu regreta, zice el, nici avere, nicirude, dacA ele nu vor vrea sA te asculte, ci cumpup mântueste-ti sufletul täu propriu dela peire.Cäci pentru tine nu-i nimic mai de trebuintA

sufletul, pentru care a murit Hristos. Cândvei fugi insA, sA nu te uiti inapoi cu inima pen-tru averea cea repede peritoare, e mai bine sApetreci In säräcie, deck sä hulesti pe Sf. Duh,cum Il hulesc papistii.

PAISIE 21

www.digibuc.ro

322

Iei si fugi dela uniatie, cat se poate mairepede, ca sd nu te apuce moartea IntrInsa si casä nu fii socotit cu ereticii si nu cu crestinii. Sifugi nu nurnai singur, ci sfAtueste sà fugA si altii,de care stii dupà cuget, cä te-ar asculta. lar dacauu te vor asculta, atunci fugi macar singur dincursele vräsmasului, si te uneste cu sufletul siinima de sf. Biserica ortodoxà, $i astfel tinandimpretmä cu toti credinta cea neprifignita si im-plinind poruncile lui Hristos, vei putea sg te man-tuesti".

In anul 1794 stareful primi din Rusia o se-rie de intrelAri dela un grup de persoane, pe careel singur le numeste robi adevarati ai lui Dum-nezeu, lucrAtori ai portincilor Evanghelice si mariravnitori ai bunei credinte. Acestia erau : Alexan-dru Matfeev, starostele bisericei din satul Vasili-evschi, loan Petrov, Matei Iacovlev, Andrei Ivano-vici, vaduva Evdochia Ivan Sergheevici din satulPalehi, Atanasie Nichitici, etc 9. Cum se vede dinintrebäri, toti acestia sunt oameni peste ma'surade dornici de mantuire, traesc pintre rascolnici siunia poate sunt chiar dintre rascolnici, sunt tur-burati de multe nedumeriri, doresc ferbinte si ng-dajduesc Sa" primeasca dela stareful cuvant de In-vAtäturà, folositor nu numai pentru ei, ci si pen-tru cei dinprejurul lor.

Toate faspunsurile starefului sunt Indreptatemai ales ca sä previna' contra rätäcirilor rascolni-cilor. Din pricina marei lor estinderi, nu le pu-tern da aicea In Intregime, ci ne oprim numai a-supra acelora, care au importantà si pentru tim-pul nostru. In fruntea rgspunsurilor sale staretulpune urmatoarea Introducere :

1) Din scrisoarea starefului Sofronie, ucenicul si urmasul stare-tului Paisie, Oh% M. P. Protasiéva, se vede, cä Atanasie Nichitici erazugrav de icoane din satul Polehi si a dat ajutor Neattqului la tiOri-rea de carti.

www.digibuc.ro

323

Adoua scrisoare a voastrA am primit-o cu deo-sebitA bucurie prin iubitul nostru frate, monahulSofronie, si am dat slavA lui Dumnezeu pentruavna, pe care o aveti pentru pAstrarea neprihA-nitA a credintei ortodoxe $i a traditiunilor $i ca-noanelor apostolice, tinute de sf. Biseria. AceastATâvnA a voastrà este dumnezeeasa $i inteleaptA.Indernnati de ea, voi arAtati asa iubire atrA minesi credintA, inat neluând aminte cà sunt un ornneinvAtat, y'ati adresat la mine cu intrebAri, care-trec mult peste puterile si priceperea mea si care-sunt de puterile unui sobor al Bisericii. Intre al-tele voi mi-ati scris intrebArile voastre cu a$a de-claratie, cà rAspunsurile mele le yeti primi färAnici o indoealà si cu deplinA incredere. VA laudfoarte mult pentru avna voastrà, dar judecati $isinguri, cum as putea eu ssa dau räspunsuri si des-legari la intrebarile voastre, de$i eu as dori a-ceasta din toatá inima ? CAci, mai intâi, sunt, cumdeja am spus, om simplu i necunoscAtor ; al doi-lea, neavând la mine nici artile neapArat trebui--toare pentru asemenea treab5. Deaceea nici nustiu ce sA fac : sA las intrebArile voastre fArA rás-puns, sau sA vA rAspund cum voi putea, dupA slabamea pricepere RAmânând atva vreme in aceastAnedumerire, m'am hotArit sA mA plec dragosteivoastre cea cAtrA mine si credintei si osârdieivoastre. Mai mult cleat orce m'a miscat rugavoastrA de a vA rAspunde cu privire la sfânta side viatA fAcAtoare Treime. Luând toate aceste inconsideratiune, am voitbiruit de dragostea voas--trA $i rog pe atotputernicul Hristos Dumnezeu,sA-mi ajute cu harul sAu,ca sA incep acest lucrusi sA-1 sfAr$esc dupA intelesul adevArat $i fArA gre-§a1A a sfintei Biserici sobornicesti".

Asa darA intAia voastrA intrebare se coprin-de in urmAtoarele : poate oare adevAratul cre$tin

www.digibuc.ro

324

sä aibä i sä citeascA arti oprite de Biseric5, sidin nou In chip nelegiuit $i pe ascuns tipärite derascolnici si rAspandite In popor, sau aceasta nu .trebue de fácut ? Rdspund: Dumnezeeasca t3iseri-cA porunceste : cártile eretice s'A nu se citeascAcu ereticii s'a' nu se stea de vorbä. In carte.a mär-turisirea Ortodoxd la Intrebarea : care este a cin-cea poruncä a Biericii? sA d urmätorul räspunscei neinvätati In sf. Scripturä $i In celelalte sti-inte trebuitoare sd nu citeascd artile eretice si sànu asculte învätäturile vätämätoare ale ereticilor,ba nici chiar sä nu vorbeascA si sä nu umble euei, dupd cuvintele psalmistului prooroc Fericibärbatul, care n'a umblat In sfatul necredinciosi-lor si In calea päcätosilor n'a stätut" (Ps. 1, I). SiIn alt loc sf. Scripturd zice : De omul eretic dupäuna si a doua mustrare te fereste" (Tit. Ill, 10)._Priviti cu luare aminte si observati, cA dumneze-easca BisericA nu porunceste tuturor sA nu citeasc`icä'rtNe eretice si sA nu stea de vorbA cu ereticii,.ci numai celor neinvätati In sf. Scripturá si In sti-inte, cäci acesti din urmá, citind cArtile eretice sicunoscand invätätura lor, sau intrand in vorbä cuereticii, usor pot sA cadA 'in cursa rästälmäcirilor!or protivnice lui Detmnezeu si rätAcite : invätAturaereticA In ochii oamenilor neInvgati adesa se pareadevAratä, desi e cu totul mincinoasá. DupA cumSatana, fiind Intunerec, se preface in !tiger lumi-nat, asa si InvAtAturile eretice fiind Intunerec sicu totul sträine de lumina adevärului dumnezeeserin ochii oamenilor, care nu cunosc sf. Scripturdsi stiinta, adesa se pare cA au oarecare asAmAnarecu adevärul. latà pentrtice Biserica, celor necu-noscätori In ale Scripturei sfinte si In ale stiinteirle porunceste sd nu citeascd cArtile eretice $i nicicu ereticii sä nu vorbeascá, ca nu cumva din pri-

www.digibuc.ro

325

dna neexperientei lor sä sufere vreo vátgmare delainvätätura lor.

1,Cei cunoscAtori insä in ale sf. Scripturi $i Inale $tiintei sunt slobozi de porunca aceasta. Astfelsunt sf. Pärinti, Pästorii si invätätorii sf. Biserici.Ei nu numai sf. Scripturà cu harul lui Dum-nezeu o cunosc deplin, ci si toatä $tiinta au stu-diat o in intregime si incomparabil au intrecut inloan' intelepciunea nu numai pe dascalii lor, ci sipe toti filosofii cei dedemult. Acesti pärinti pur--tátori de Dumnezeu, väzind cum diferitii eretici,mândrindu-se cu intelepciunea lor lumeasca' si pre-fäcând sf. Scripturä In unealtà a filosofiei lor, tâl-cuindu-o cu dovezi filosofice In inteles gresit, auradicat prin Invätäturile lor necontenit räsboiinpotriva bisericii lui Hristos, de nevoe au cititinvätätura lor gre$itä si mincinoasä si supunândlin totul filosofia lor Dumnezeestei Scripturi, auväzut mai limpede ca soarele rätkirile ereticilor

cu unealtd de cloud ori raebiruità, adeca cu do-vezi teologice si filosofice au rupt ca pe o panzAde paianjen toate aiurArile lor ereticesti si ca cu--vântul adevärului au apärat Biserica lui Dumne-zeu de toate atacurile ereticilor. CAci si filosofia,dacä e folosità drept, dupà cum invatá sf. Bise-ricä ortodoxg, räspunde in asa mäsurä adeväruluiDumnezeesc, kick nu poate fi räpusä de nici unfel de aiuräri ereticesti.

"Dacä insä ea e intrebuintata contra înelesu-ui adevärat al sf. Scripturi $i a sf. Biserici,

.cum fac aceasta ereticii, atunci ea devine protiv-nia adevärului Dumnezeesc i ca una ce cuprin-de in sine minciuna, %fa' greutate se birueste prin-dovezile adevärului. Deaceea, celce päseste la ci-trea cArtilor rascolnicesti nu trebue sä" fie lipsitaid de priceperea Teologiei, nici de OH* cu-nostintelor ajutätoare. Iar celce nu a dpiitat cu-

www.digibuc.ro

326

no$tinte1e trebuitoare e mai de folos sä se supunálui Dumnezeu $i poruncii biserice$ti, care gläsue-$te: cartile eretice sl nu le cite$ti $i cu ereticiisä nu stai de vorbä".

,,Mai departe intrebati Dacd cineva are oarecare indoele in privinta traditiilor Bisericei sobor-nice$ti $i nu ascultá poruncile ei, de pildà, sä facäcruce cu douä degete, deasemenea $i in privinta.altor hotäriri bisericesti se indoeste 5,i nu vreasä se supue, au oare unii ca acestia nädejdede mântuire, cu toatecA au fäcut fapte bune, saunu ? Si poate oare preotul sä deslege pe unii caacestia sd se mgrturiseascá $i sä se Impärtä,eascAcu sfintele Taine, sau aceasta e cu totul contraràadevärului ? Lämureste-ne pentru Dumnezeu penoi säracii $i

,,Räspuns : La intrebarea aceasta a voastrá credcä e potrivit sà vä istorisesc o intâmplare, care aavut loc de când tin eu iLinte. In anul 1746 rner-gând la o mänästire, unde locuesc monahi de-neam rusesc, am gäsit acolo patru rascolnici cá-lugäri, care träiau in pustie nu departe de aceamänästire. Un oarecare ieromonah Osie Ii indem-na sä párdsascI. rascolul $i toate obiceiurile lor,care nu-s dupd invätdtura Bisericei si sä intre inlegAturà cu Biserica $i sä se supunä ei in toate,,$i prin aceasta sà capete nädejde neindoelnic5 demântuire. Ei isi cxprimará dorinta sä primeaseätoatd predania $i obiceiurile biserice$ti, dar sä lise invoeascä numai sä-$ facä cruce cu douà de-gete ; iar sä-$i facA cruce cu trei degete ei nu seinvoeau nicidecum. Ieromonahul Osie Ii incre-dintä $i le spuse, cà le va cere de la autoritateabisericeascA invoire la aceasta, numai ca ei intoate celelalte predanii bisericesti $i obiceiuri säfie ascultätori $i supusi sf. Biserici. Sprijinindu-sein totul pe fägdduinta lui, monahii rascolnici pà--

www.digibuc.ro

327

räsirä chilia lor din pustie, trecurä in numita mä-nästire, incepurà sä-si facä acolo chilii, se imbri-carà In haine cAlugäresti dupä datina Bisericeiortodoxe si rugau adesa pe Osie sd-si implineasamai repede fdgAduinta, dar el tot amâna. Insfâr-sit, in postul sfintilor Apostoli, dui-A stäruitoarealor rugäminte, se duse impreunä cu ei in Capita laMoldovei,Iasi, unde atuncea se afla PreasfintitulPatriarh Silvestru al Antiohiei, bärbat sfânt si plinde intelepciunea sf. Duh, i Mitropolitul MoldoveiNechifor grecu, bärbat preaintelept. leromonahulbsie infAisindu-le pe cei trei monthi rascolnici,.le spuse cu arnäruntul, cum i-a convins sä intreIii mänästire i in comuniune cu Biserica si cumei sunt gata sä primeascd si sä implineascä toatepredaniile bisericesti $i datinile si numai inteunpunct cer deslegare sä rämând pe a lor, si anumesä li se IngAdue sä-si facä cruce cu douä degete..Patriarhul si Mitropolitul ziserà : DacA voi voitidin tot sufletul vostru sä vä uniti cu Biserica so-borniceascA, atunci trebue ca voi färä nici o in-doeald si cu toatd sinceritatea sä primiti toatàtraditia apostolicd si toate datinile Bisericei, färänici o exceptie ; atunci si Biserica v'ar primi Incomuniunea sa, ca pe niste fii iubiti i cu marebucurie. Dar fiindcA voi và uniti cu toatä preda-nia i datinile bisericesti, dar và tineti tare si std-ruiti sä vä faceti crucea cu näscocita irnpreunare-a cloud degete si in aceastä chestiune nu voiti sävà uniti en Biserica lui Dumnezeu, apoi cum arputea Biserica sä vä irnplineascä aceastä- cerere avoastrà ? E cu putintä oare ca in una i aceeas.BisericA ortodoxä sä fie douä obiceiuri, care nuse impacd unul cu altul si sunt protivnice unulaltuia, ca unii si aceeasi crestini sä nu-s facd crucein acelas fel ? Atunci ce armonie poate sä fie in-tre crestini ? Nu e vádit lucru cà intre ei va fi

www.digibuc.ro

- 328 -

desbinare ? Biserica lui Dumnezeu cu modul vos--tru de a và face semnul crucii nu Al poate primiin comuniune, pentrucA clack' v'ar primi, ar facedesbinare in toatà Gracia si in toate tärile orto-doxe, asemenea desbinärii, care s'au fäcut de nisteoameni nestiutori In Rusia.

,,Dar sä nu fie una ca aceasta, ca adicA Bise-idea sä se facA vinovatà de d.esbinare Deaceea5. stiti bine, c4 Biserica lui Dumnezeu nu poatenici inteun chip sä se invoeascA la propunereavoastrà i despre acest lucru al vostru imposibilmai mult sä nu ne rugati, ci mergeti intru alevoastre si sä nu mai rämâneti in acea nfänästire,in care vä aflati acum, cäci voi, ca niste nesupusiBisericei, nu puteti avea Impärtäsire cu monahiiortodocsi, cari träesc acolo". Auzind astfel de räs-puns dela Preos. Patriarh si dela Mitropolitul,monahii se retraserá si intorcándu-se in mänästi-rea lor, se supärard foarte pe ieromonahul Osie,care-i amägise cu fägAduinta sa si acoperindu-1 cureprosuri grele, se intoarserà la räscolnicii lor sila locul lor de trai de altà data.

Judecati acum singuri, dacA monahiicari erau gata sä primeasdi toata predania

datina apostolicä i numai pentrti pästrarea obi-ceiului de a-s face cruce cu douä degete, Bisericanu i-a primit la ImpArtäsire cu ea, atunci in cechip poate ea s.4 primeascä pe aceia, cari, dupàcum scrieti voi, in intrebarea voasträ, se indoescde traditiile Bisericei sobornicesti, nu ascultä po-runcile ei si in multe altele nu vor sä se supuecanoanelor bisericesti ? Voi intrebati pentru dânsii :au ei oare nädejde de. mântuire mAcar pentrufaptele lor bune i poate oare preotul sä-i desle-ge i sä-i primeasa la märturisire i impärtäsirecu sf. Taine ?

,,$i mä rugati sä vá dau räspuns drepl. La a-

www.digibuc.ro

329

cestea vä räspund : dupä pärerea mea räscolul poa-te fi de douà feluri : sau unu oarecare stä Insusiin desbinare, sau acesta mai aduce si pe altii ladesbinare, desbinându-i de la Bisericä prin invä-fitura sa luptätoare contra lui Dumnezeu. Cel cestä In räscol, de ar face toate faptele bune, dacAchiar sângele säu $i 1-ar värsa muceniceste pentruHristos, ceeace färä Indoealà intrece toate faptelebune, nici unul ca acesta nici Inteun caz nu poatelepäda de pe sine acest päcat de moarte, adecdrascolu. Dac4 omul nici prin moarte msceniceas-cà nu poate desbrAca pácatul fäscolului, atunci cenädejde de mântuire poke sä aibsä el si cum arputea un preot s5-1 primeasa la märturisire siimpärtäsire, färA o adeväratä intoarcere a sa cupocäintá la Bisericd? Aceasta nu se poate niciintr'un chip si va fi In tot cazul protivnicA ade-värului sf. Biserici a lui Dumnezeu.

,,Urmätoarea Intrebare a voastrà nu o voi dadin cuvânt in cuvânt, ci numai esenta ei : Blestä-mul i anatema aruncat In trecut sohorniceste decAträ Patriarhil räsgriteni asupra celorce se irnpo--trivesc Bisericei sobornicesti, adecä asupra celor-ce-si fac cruce cu douä degete si cari in altà cevanu se supun,acea anatema a deslegat-o oare maitârziu vreun sobor de arhierei räsdriteni, sau nu?

pot oare niscaiva arhierei, in afarà de soborsi färä invoirea si voea patriarhilor rásAriteni sädeslege acest blestäm ? Si dacA aceastä anatemänimenea din arhierei färä voea patriarhilor räsä-riteni nu poate sà o deslege $i ea de cei delaRäsärit nu s'a deslegat, apoi nu vor muri oareunii dintre crestini In aceastä anatemä, nepocgiti ?Vai nouil ! $i fi-va oare primità pomenirea unora,ca acestia la Bisericä ? Nu ne lipsi pre noi nici deaceastä dreaptà delegare".

Itaspuns : Blestemul sau anatema asupra pro-

www.digibuc.ro

330

tivnicilor Bisericei sobornicesti, adecd asupra celor-ce-si fac cruce cu doud degete sau cari în and'ceva nu se supun, fiind aruncatd sobornicesti depatriarhii rdsdriteni, are a rdmânea prin harul luiHristos tare, neclintitd si de nedeslegat pAndlasfarsitul veacului. Dar voi mA intrebati, dacd ana-tema aruncatá a fost deslegatd In urmd de vreunsobor rdsdritean, sau ? Rilspund : A putut oaresA fie un astfel de sobor, cleat doar vre unulprotivnic lui Dumnezeu si sf. Biserici, care sd sefi a dunat ca sá rdstoarne adevArul si sä IntAreas-cd rninciuna ? In Biserica lui Hristos un astfel desobor räu credincios in veci nu va fi. Insd voimai intrebati : pot oare niscaiva arhierei, in afardde soborul si invoirea si voea patriarhilor rAsAri-teni sä deslege asemenea blestAm ? RdspundAsta nu se poate nici decum; cAci Dumnezeu nueste al nerânduelii, ci al pdcii". SA stiti bine, cdtoti arhiereii, la hirotonia lor, primesc unul si a-celas dar al sf. Duh si sunt datori sä pAzeascäca lumina ochilor, curd-tenia si vieprihdnirea cre-dintei ortodoxe, precum si toatA predania apos-tolicA si canoanele sf. apostoli, ale soboarelor ecu-menice si localnice si ale sf. si de Dumnezeu pur-tAtorilor pArinti, pe care le pAzeste sfânta, sobor-niceasca si apostoleascA Bisericd".

Dela acelas Duh sfânt au primit $i putereade a lega si dezlega dupd randueala pe care astatornicit o Duhul sfânt prin sfirrtii Apostoli însfânta BisericA. A risipi insd predaniile aposto-lice si canoanele Bisericii, o asemenea puterearhiereii n'au primit dela sfântul Duh, deaceeaa deslega anatema amintitd mai sus, aruncatdasupra protivnicilor Bisericei sobernicesti, cano-niceste si conform cu voea soboarelor pusd, niciarhiereilor, nici patriarhilor rAsAriteni nu li eingAduit. Iar dacd s'ar Incerca cineva sà o facA,.

www.digibuc.ro

331

acela ar fi protivnic lui Dumnezeu i sf. Biserici-i mai intrebati voi : DacA aceastA anatemA nime-

nea din arhierei nu poate sA o deslege färA pa-triarhii rAsäriteni, apoi n'a lost ea oare deslegatlde ace$ti din urna ? Räspund : Nu numai nici u-nui arhiereu fArA patriarhii RäsAritului, dar niciInsusi Patriarhii Räsdritului nu pot sd deslege a-ceastd anatem5, cAci acea anatemä nu se poate Inveci deslega. Intrebati deasemenea : Nu vor murioare niscaiva cre$tini, in nepotrivire $i nepocäintA,.in aceastä anatemä ? Vai nou5 ! RAspund : in a-ceastil intrebare a voasträ se cuprind pentru *minetrei nedumeriri. Intdia : Niscaiva din crestini"; adoua: Nu vor fi oare in Irnpotrivire $i nepocä-intrt a muri in aceastä anatemA"; atreia: Vai nouä!"In cazul intäiu sunt nedumerit, cA ce fel de cres-tini sunt aceia, care fArA nici o cAintA se impotri-vesc Bisericei sobornice$ti ? Unii ca ace$tia nicinu sunt vrednici sA se numeascA cre$tini, ci dupädreapta judecatA a Bisericii ar trebui sA se nume-ascA rAscolnici. AdevAratii cre$tini in toate se su-pun sf. Biserici. In cazul al doilea :

Nu vor fi In impotrivire $i nepodintä, mu-rind in aceastA anatemä ? Sunt nedumerit de a-ceastA intrebare a voastrA, cAci In ce chip ace$tipretin$i cre$tini, petrecând nepocsAiti In aceastäimpotrivire pururelnicä a lor fatä de Biseria, n'armuri in aceastà anatimA soborniceascä ? Sunt eioare nemuritori, aeseia, relativ de care sä vA in-doiti de vor muri ? $i cum pot ei sA nu moarA,fiind muritori si Inca aflându-se sub anatema $ide douA ori muritori : si suflete$te $i trupe$te,cum au mai murit $i cum vor mai muri sub a-ceastA anatemA fArA pocäintA o nenumäratA mul-time de rascolnici ? A$a $i ace$ti pretin$i creStini,dacä nu se vor CAI din toatä inima $i nu se voruni cu sf. BisericA a hi Hrístos, atunci vor muris

www.digibuc.ro

- 332 -

-firà indoealä In sus amintita anatemä a soboarà-ion Cazul al treilea de nedumerire a mea se re-lerä la cuvintele voastre : Vai nouà ! Aceste cu-vinte ale voastre värä In sufletul meu ideea : nusunteti voi acei niscaiva crestini, care nepocäiti-se Irnpotrivesc Bisericei si vä temeti §i vä cutre-murati de anatema aruncatd de Biserica soborni-ceased asupra unor astfel de protivnici $i de a-ceea intrebati asa amäruntit de ea, de nu cumvaa deslegat-o vreun sobor räsäritean ? Temându-vä sd nu muriti in anatemä $i nesuferind mustra-rea necontenitä a cugetului, voi $i strigati : Vainouä ! Dacä sunteti adevärati crestini ortodocsi,In toate supusi Bisericii, care v'a näicut prin sf.botez, si vä faceti cruce dupà datina $i predaniasf. Apostoli cu primele trei degete ale mânii drep-te, $i má Intrebati nu pentru voi, ci pentru altii,.atunci nici anatema mai sus arätatà nu se Intindeasupra voastrà si atunci nu vi se cuvenea nicide-,cum sä ziceti : Vai nouä ! Aceste cuvinte ale voas-tre mi-au si insuflat mie pärerea ce v'am spus-oaicea despre voi, care dar piard din sufletul meu.Và rog dati-mi prin cazul cunoscut you'd* dovadädesävärsitä, despre felul vostru de a gândi, c5cinoi nu putem avea nici o InipArtäsire cu ceice seimpotrivesc sf. Biserici si cu ceice-$ fac cruce cucloud degete. Dar voi mai Intrebati : $i va fi oareplAcutä pomenirea cea bisericeascä pentru ei? Räs-pund : Dacä vorbiti despre ceice se impotrivescsf. Biserici sobornicesti si cari MOT In impotrivire

nepodintä, atunci credeti-mä, cA pomenirea bi-sericeasc5 a unora ca aeestia nu numai nu va fipläcutä, ci va fi Incä $i protivnicia lui Dumnezeu$i sf. Biserici, $i preotul, care va indräsni pentruunii ca acestia sä facä pomenire, pdcdtueste demoarte. Pomenirea mortilor este cea mai insem-bnatä parte a jertfei celei färä de sânge, ce se

www.digibuc.ro

333

aduce pentru cre$tinii ortodoc$i morti $i vii. DacIcineva, chiar dintre cre$tinii ortodoc$i, gre$e$te vA-dit $i nu se cAeste, apoi pentru unul ca acestasf. Bisericd opreste a se aduce jertfa cea Mil desâtige, pAriä ce el nn va pArAsi päcatul $i se vapocäi. Dacä pentru un cresiin ortodox, care pA-catueste vädit $i nu se pocAe$te Biserica nu dAvoe sA se aducA jertfa cea fA de sânge, apoi poa-te ea oare sA ingAdue a se aduce acea jertfä pen-tru unul care a murit fArA nici o pocAintA In im-potrivire fatA de sf. BisericA ? Nu, nicidecurn..Cum cA unui pAcätos vAdit nu i se poate da voesd se impArt4ascä nici sA i se facA pomenire, a-ducându-se jertfa cea fArd de sânge, märturise$tes. Simeon al Tesalonicului prin urmAtoarele cu-vinte : Nu este loc pentrti. necredincios $i pentrucelce cugelä altmintrelea. Deaceea nu se cuvinenicidecum nici unui preot sä aducd jertfä sau sAfacä pomenire pentru ceice au ph' cAtuit vAditnu s'au pocAit, cAci aceastä jertfd li e spre o-sândA, deasemenea $i prirnirea sf. Taine cu ne-vrednicie $i fArà pocäintA aduce osândA, cumspune despre aceasta dumnezeescul Pavel (Cor.XI, 29).

Acela$ Simeon ne aratg pentru cine se cu-vine a scoate pArticele: Prinoasele celor ce gre-$esc vädit preotul nu trebue sA le primeascA, cums'ar intarnpla, ci mai intAi sA le cearä pocAintA.CAci comunicarea e pArticica adusä $i cineva, fiindnevrednic, nu se cade sA se comunice din aceastAjertfA. Cum cA preotul trebue sA bage bine desamä pentru cine aduce pärticele, ne spune ace-la$ Simeon : Peck de folositor e prinosul ventniceice-1 aduc cu vrednicie, pe atât e de däunAtor $ivätämätor este el pentru cei nevrednici. CAci pArti-cica adusà pentru cineva, fiind pusä aproape dedumnezeeasca pâne, dupAce aceastä pan2 va fi-

www.digibuc.ro

334

sfintitä si prefäcutä In trupnl lui Hristos, imediat§i acea pgrticicä se Impgrtäseste din sfinfenie, iarpusg in Potir, se impreuneazg si cu sf. SAnge siprin aceasta comunicd har si acelui suflet, pcntrucare ea s'a adus. Cgci este impgrtgsire gânditg, sidacd omul este din cei evlaviosi, sau din ceice ausi gresit, dar s'au pocgit, atunci nevgzut, cum amuis, el se impärtgseste cu sufletul impgrtgsirea du-hului. In multe cazuri, dupgcum ne-am incredin-sat, el primeste si folos trupesc. De aceea se sicuvine ca preotul sà bage bine de samd, sä nuprimeasca dela oricine prinos si sä nu scoatg pgr-ticele pentru ceice pgcdtuesc fárg nici o rusine,ca sg nu fie osândit irnpreung cu ei". Pang acuma fost cuvântul sf. Sirw.on, sau mai bine zis cu-vântul intregei Biserici soborniccsti, cgci el vor-beste deacord cu mArturisirea soborniceascg. Dinaceste cuvinte rezultg, cg pentru ceice au muritfärd pocgintä si in impotrivire cu sf. Bisericg nuse cuvine a sgvârsi pomenire bisericeascd. Ce lceva indrgsni sä siivârsascg pomenire pentru aseme-nea oameni va da rgspuus greu inaintea lui Hris--tos Dumnezeu in ziva Infricosatei judecgti.

,Urmätoarea intrebare a voastrd : Poate oarecelce a murit in rascol sau in desbinarea cu Bise-rica sä fie imormântat bisericeste, dupg rânduealacrestineascd i sg fie pomenit, sau aceasta nu esteingäduit din pricina necredintei lui ?

,IIRgspund : In intrebarile voastre de mai sus,voi numiti pe ceice se impotrivesc sf. Biserici sipe ceice se impotrivesc poruncilor ei nu rascol-nici, ci oare care crestini ; iar in intrebarea defatäintrebati pe fatä despre celce a murit in rascol,ca si cum acest din urtng ar fi neasemänat mairgu decât cei amintiti mai sus. Noi Insä nici pecei pomeniti mai sus nu-i osebim cu nimic de ras-olnici. Dacd insä acesta ce a murit in rascol e

www.digibuc.ro

335

mai räu deck cei amintiti mai sus, apoi el nu-ioare din aceia, pe care-i numiti hlasti si pe carenoi nu-i mai numim rascolnici, ci deadreptul ne-legiuiti si färä Dumnezeu. Dar din orcare ceatàde rascolnici ar fi mortul acela, de care Intrebativoi, pentru deslegarea acestei intrebäri, vá voiaduce ráspunsul lui Macarie, patriarhul Antiohiei,catre Patriarhul Nicon al Moscovei (din carteaScrijala", la sfârsit) : Noi am primit predania lainceputul credintii dela sf. apostoli si dela sf. Pä-rinti $i dela sf. $apte soboard ecumenice, sä facemsemnul cinstitei cruci cu primele trei degete alemânii drepte si care dintre crestinii ortodocsi nuface crucea asa, acela este eretic 5i-1 avem lepädatdela Fiul $i sf. Duh si dat anatemei". Observatidin acest räspuns a Preasfintitului Patriarh, cädacA cineva chiar dintre ortodocsi nu se insamnäpe sine cu semnul crucii, fäcut dupà traditia sf.apostoli, apoi $i acesta pentru aceasta este eretic$i sä da" anatemei. Cel mort insä In rascol, de careIntrebati voi, nu e tot asa, ca $i celce nu-$ facecruce en trei degete ? Dacd este asa, apoi jude-cati singuri, poate el sä fie Ingropat $i pomenitdupä rândueala crestineascä ?

Mai departe voi Intrebati : unii preoti, imi-tând samavolniciile omenesti, ispovedesc $i cununädupä molitfelnicul cel vechiu si fac voea rascol-nicilor împotriva predaniilor Bisericef. Nu va fioare din pricina aceasta vreo cAlcare de lege saupiedicA la slujirea $i sdvarsirea tainelor bisericesti,cäci $i ceice apartin bisericei, atât duhovnicesti,cât $i mirenii, multi se poticnesc si se Insalä, iarpentru noi acestea-s mare smintealä $i pricinä deîntristare $i indoealä ?"

Räspund : astfel de preoti, ca niste mAguli-tori ai rascolnicilor, mai mult decât ceice cautäsä placA oamenilor, a cArora oase Dumnezeu le

www.digibuc.ro

- 336 -

va sfgrâma", gresesc de moarte inaintea lui Dum-nezeu cAci landu-se dupg samavolniciile orne-nesti si cgutând sg placg rascolnicilor, contra tra-ditiilor bisericesti, ei indrgsnesc sg slujascg dupgmolitfelnicul cel vechiu tainele bisericesti. Acestia,dacg nu se vor pocli din toatg inima si nu sevor abate dela aceastg Indrgsnealg a lor, vor firu$inati In ziva infricosatei judecAti a lui Dumne-zeu. Dacg preotii pomeniti mai sus sunt crestiniadevgrati si au primit hirotonia de la un arhiereuortodox, atunci de si ei, luându-se dupg samavol-niciile omenesti, sgvârsesc tainele dupg molitfel-nicul cel vechiu, totusi sf. Taine rgmân taine de-sgvarsite i In aceasta nu trebue sg avem ludo-ealg ; iar preotil, ca smintitori de multe suflete .

crestinesti, vor fi vinovati la judecata lui Dumne-zeu, cgci dupg cuvântul Domnului, clacg cineva vasminti pe vreunul din acesti mid, cari cred in-teinsul, mai bine i ar fi aceluia sg-s lege o piatrgde moarg de giit si sd se arunce In adâncul mgrii(Mat. XVIII, 6). Se cuvenea acestor prtoti, puside sf. Bisericä pgstori si privighetori ai turmei luiHristos celei cuvântgtoare, sä se supung In toate

ca unei mame adevgrate, si sg Intrebu-inteze la sAvArsirea tainelor molitfelnicul Indreptat,iar nu sg le sgvârseascg, spre marea durere sisminteald a poporului cre,stin, contrar asezglinin-telor bisericesti, dupg molitfelnicul cel vechiu, pg-rgsit de Bisericg. Si li se mai cuvenea lor sg fugädin tot sufletul i sg se depgrteze de orce comu-nicare cu rascolnicii si pe altii sg-i Indemne calacrgmi sA facg acelas lucru. Pentru astfel de in-vAtAturg si povatä a poporului crestin ei s'ar fiînvrednicit sA primeascd rdsplatg dela HristosDumnezeu In ziva dreptei sale rgsplAtiri.

ff Mai departe voi intrebati : unii ierei s'au des-pArtit de Bisericg si de episcopii lor i trgesc la

www.digibuc.ro

- 337 -

rascolnici; pot oare sä se sävarsascä oarecare tainede all-A acesti preoti, adecd botezul, ispovedania,.cununia, .etc. sau nici Intr'un caz nu se pogoaraharul ? Binevoiti a ne vesti i despre aceasta pen-tru Insus adevärul ecumenic".

Räspund Preotii, cari s'au despärtit de Bi-sericd si de episcopii lor si träesc la rascolnici,devin una cu rascolnicii i Impreunä cu ei hulesccredinta ortodoxä si toatà Biserica lui Dumnezeusi preasfintele Taine ale lui Hristos i toate tai-nele bisericesti si tot cinul arhieresc i preotesc.Astfel de preoti pentru toate hulirile arätate numai sunt vrednici sä se numeascd preoti, ci suntpreoti mincinosi, sau mai drept vorbind nepreoti.

Ei sunt lepädati dela sf. Biseric5, sträini deea, lepädati de arhiereii lor din preotie, i dea-ceea cum pot ei sä sAvarsased sf. Taine bisericesti,sau cum sf. Taine ale Bisericii pot fi sdvar$ite deunii ca acestia ? Aceasta e cu totul imposibil, cAciDuhul &Milt nu sävarsaste tainele bisericesti prinniste väditi protivnici lui Dumnezeu, legati nu nu-mai de arhiereii lor, ci si de toatà Biserica. Darce putere are legätura arhiereascA, se poate pri-cepe din urrnAtoarele Racla unui sfant mucenicoarecare stätea la sf. jertfenic i totdeauna, anddiaconii ziceau : cati sunteti chiemati esiti," ease radica de o putere dumnezeeascA neväzutä, ie-sea din bisericA si stätea In pridvor panäla otplast,si apoi din nou se intorcea In bisericA si sedeala locul obicinuit. lar pricina acestui lucru erafaptul, cá acest sfant mucenic era legat de bgtra-nul sdu pentru oarecare neascultare. Dupäce InsäbAtranul sgu a venit i i-a dat deslegare, raclamucenicului a Incetat itidatä de a mai iesi dinbisericA si stätea neurnità la locul ei la jertfenic.0, cat de puternicä e dumnezeeasca ascultare,

PAISIE 22

www.digibuc.ro

338

and Inse$ racla mucenicului, ucenicului starefului,care-§ värsase sângele pentru Hristos, nu puteasä deslege legAtura staretului panä cand Insu$staretul ce-1 legase nu 1-a deslegat. Daeä legäturaunui staret, care nu era arhiereu, ci simplu md-nah, era asa de puternicA, atunci cu eat mai tare-trebue sä fie legAtura unui arhiereu? Cäci numaiapostolilor $i urma$ilor lor, arhiereilor, li s'a dat

li se dd harul cel mai presus de fire de a legadeslega dela Hristos Mântuitorul, care a zis

ucenicilor säi : Or Cate yeti lega pe pämânt vorfi legat $i In ceruri $i orate veti deslega pe pà-mant vor fi deslegate $i In ceruri". Deci fiindlegati de arhiereii lor, pomenitii preoti sunt legatipe veci i pe pgmânt $i In cer ; $i lepädati fiindde arhiereii lor, ei au devenit sträini $i de harulpreotiei, si de toatà slujirea preotascA $i nu potsävar$i nicio tainä. Preotii ortodoc$i pentru vinimari dupà dreptate lepädati sobornice$te din preo--tie, se pogoarà la locul de mireni $i cu eipreunä sunt párta$i la rugäciunile Bisericii $i caei se impártäsese cu sf. Taine. Iar dac5, ei ar In-dräsni sä slujasc5 dumnezeeasca liturghie sau sàsävar$ascA celelalte taine ale Bisericii, atunci caniste membre putrede, se tae cu totul dela Bise-ricA, dupà canonul 28 ap.ostolicesc.

Iar In cartea canoanelor, tipäritä In limba mol-doveneascA, am gäsit o Intrebare cu räspunsul co-respunzAtor la ea, relativ la Intrebarea pusä miede voi. Intrebarea e a sf. Metodie, patriarhulConstantinopolei, $i gläsue$te: Daeä preotul va fihirotonit de un arhiereu caterisit, poate el oaresà sávar$ascä slujbele preote$ti sau nu?" Räspun-sul la Intrebarea asta e a sf. Teodor Studitul :Nu poate pomul räu sà facá roade bune : a$a $iarhiereul, lipsit de har, nu poate face preoti, cAcinu are arhierie. Si neavând arhierie, el nu poate

www.digibuc.ro

339

da nici preofie. Dacä insg va hirotoni pe cineva,acela rämâne nehirotonit $i nu poate sluji nici li--turghia, nici celelalte slujbe preotesti, cAci estesimplu mirean. Omul, care are un lucru oarecare,poate da altuia ; dacä insä nu are acel lucru, a--tunci cum 11 va da?"

,,Din räspunsul citat mai sus a sf. Teodor Stu-ditul e limpede, c4 preotii caterisiti pe dreptate,-clupà sfintele canoane, dacä vor indräsni dupàaceasta sd sävarsascä slujbele preote$ti, se tae cu-totul dela Biseric5.

O altà intrebare a voasträ se coprinde in ur-mátoarele : un cre$tin, care a murit subit de be--tie, poate oare sä fie ingropat i pomenit dui-Arândueala bisericeasa ? Caci la voi, cum spuneti,multi preoti socotind pe unii ca ace$tia ca sinu-ciga$i, nu-i ingroapá cu ingropäciune cre$tineasasi pomeniri pentru unii ca acestia nu fac. Voi ce-Teti $i la aceastä intrebare räspuns dela mine,pentru dragoste $i pentru folosul cre$tinilor, $i sä."vä desleg aceastä nedumerire dupd canoane.

Räspund : Eu am avut mare dorintä sä des -leg aceastä nedumerire a voastrà dupä sfintelecanoane, dar din pricina neiscusintei mele, n'amputut gäsi räspuns la aceasta in sf. canoane, si deaceea sunt nedumerit, cum sä \TA räspund la asta.In cele cloud sâmbete de pomenirea mortiIor : ina-inte de Duminica läsaiului de carne $i din aju-nul Duminicii mari, când se pomenesc toti räpo-satii ortodoc$i, se aratà tot felul de morti näpras-nice ; mortii, cari 0-au perdut viata de asemeneafeluri de moarte, se pomenesc, $i Biserica sobor-niceascA roagi pe Dumnezeu pentru mântuireasufletelor lor. Iar acest fel de moarte, adecA debetie, nu se pomeneste acolo si (tin aceasta sepoate deduce, cá" pentru unii ca acestia Bisericanu se roagA. Despre acestia, socot, sf. Duh zice

www.digibuc.ro

340

prin apostolul Pavel : Sau nu $titi cà nedreptiiimpärätia lui Dumnezeu nu vor mo$teni ? Nickcurvarii, nici slujitorii de idoli, nici precurvariirnici lacornii, nici furii, nici betivii impargia cent-rilor nu vor mo$teni". Cel ce moare nAprasnic debetie fArd ispovedania pdcatelor sale $i färA im---pArtä$irea cu sf. Taine ale lui Hristos nu e vino-vat oare de pricinuirea mortii sale ? Dachi el ar fibäut cu infrAnare putin vin, atunci n'ar fi muritde astfel de moarte groaznicA $i nAprasnicä. Soco-tim cA un astfel de om nu e departe de sinuci-ga$i, din care pricinA preotii vo$trii nici nu indrAsnesc sA-i ingroape dupA obiceiul cre$tinescsä sAvär$ascA pomeniri pentru ei. Deaceea rogdragostea voasträ sA nu vA turburati de aceastacàci acest lucru se afla in mare indoealä i nedu-merire. DacA cineva ar putea gAsi despre acest lu-cru in sf. canoane ale Bisericei, hotArire, atunceanimenea n'ar avea in aceastA privire nici o indo-ealà, ci cu deplinA incredere ar urma hotArAreabisericeascA.

O altà intrebare a voastrd e aceasta : Poateoare preotul pe celce se pocAe$te cu smerenie sA-1deslege pentru neputinta sa, fArä punere de ca-non, $ir primeascA la impArt4irea cu sf. Tainersau aceasta-i cu neputintd

3,Rgspund : Intrebarea voastrA mi se prezintAcam greu de inteles. Omul acela se c5e$te oarede pAcate grele, sau mici $i are el neputinte suf-lete$ti sau trupe$ti? SA presupunem cA are nepu-tinte trupe$ti. DacA neputinta lui trupeascA e a$afel, cA el se apropie de moarte si nu are vreme-sA facA pentru pAcatele .sale canon, atunci chiarde-ar avea el pAcate mari, dar se de$te cu sme-renie de ele, preotul trebue $i fiirA epitimie sA-1deslege de pAcate $i sA-1 impArt4ased cu sf. Tai-ne. DacA insA el nu se aflä in asa neputintä ex

www.digibuc.ro

- 341 -

-tremá $i poate face canonul, atunci fárá canonvreotul nu trebue sà-1 deslege, Cad canonul e a-treia parte a tainei pocáintei $i nu trebue fáráprimejdie de moarte a-1 lása.

Dar ce-i epiternia $i cum se dà ea pentrupácate, pentru aceasta e nevoe de explicare maiamáruntitä. Canoanele sf. apostoli, pe care sf. loanDarnaschin le pune aláturea cu cärtile dumneze-e$tilor Scripturi, pe toti cei sfintiti Ii leapädd dintreptele preotesti pentru pácate, iar pe mireni iidepárteazá dela impärtásire cu sf. Taine $i delaparticiparea la rugáciunile Bisericii. Pe terneiulacestor canoane apostolice sf. Biserica apostolia

sobornicá pe toatá multimea cre$tinilor orto-doc$i $i sfintiti i nesfintiti, dacd s'ar intâmplacuiva din ei sá cadd in oarecare pácate, cáláuzitàde Duhul dint, Ii indreaptá de pácate in chipulurmátor Pe cei sfintiti, adecá pe arhierei, pepreoti $i pe diaconi, cázuti in pácate mari saumici, ea sau pentru pácatele mici Ii indepárteazávremelnic dela slujbd, sau pentru pácatele mari îiopreste dela slujbd pánála moarte, dar dela im-pártásirea cu sf. Taine nu-i depárteazá. Pe mo-nahi insd si pe mireni pentru pácatele miei îi de-párteazd de impárt4ire pentru pácatele mici pu-tiná vreme, pentru cele mari multd vreme. Altcanon sau altá epitemie pentru pdcate sf. Bisericdnu rândue$te nicidecum celor nesfintiti. Cauzae urmátoarea : Vechii cre$tini foarte multá vremedupá timpurile apostolice, din dragoste atrá Hris-tos, se impärtäpu foarte des. Când insá li se in-tâmpla sá cadá in pácate mici sau mari, atuncipentru mult sau putin timp erau Indepártati deladumnezeeasca impärt4ire $i dela starea in Bise-ricä cu credincio$ii $i erau la anumite locuri Inbisericá pentru pocdintä : la inceput ei státeau ina-intea u$ilor bisericei i cu lacrámi ingenunchind,

www.digibuc.ro

342

rugau pe toti ceice intrau In bisericA sA se roagepentru ei lui Dumnezeu, ca El sl le ierte gre$a-lele ; cu timpul li se invoi sA stea In pridvoru.mare, la u$ile bisericii i ascultau cântArile i ci-tirile biserice$ti, dar in bisericA nu intrau.

,,DupA aceea li se invoi sA stea chiar In bise-indArdtul amvonului, la toate slujbele bise-

rice$ti $i numai dupà Evanghelia dela liturghiecând diaconul zice : câti sunteti chemati e$iti, esaudin bisericA In pridvor $i stAteau acolo panAla sfâr-$itul slujbei. Cu timpul s'au invrednicit sà steicu credincio$ii tot timpul, dar nu *se puteau im-pArtd$i. Insfarit cApAtând deslegare de epitemie,ei se admiteau din nou, ca si inainte de a pAcA-tui, sä se impArtApscd cu credintA $i cu dragostecu duninezee$tile taine. Dar cum se purtau ei intimpul epitemiei ? Ei pururea oftau din adânculinimii, plângeau $i se tângueau, se fereau de orcerAu, se sileau la orce faptä bunA, la toatA impli-nirea cu sirguintA a poruncilor evanghelice. and.se impArtA$au ceilalti cre$tini, ei cugetau despresine, cA pentru pAcatele lor s'au fAcut nevrednicide impArt4ire $i aprin$i de focul dumnezeesc aldorintei negrAite i nesuferite de a se impArt4icu sf. Taine, cu multe lacrAmi rugau pe Hristos.Domnul, sä le ajute, ca petrecând curat $i nepri-Unit vremea epitemiei, sä se impArtA$ascA cu prea-sfântul $i preacuratul trup al lui $i cu izvo-rul cel fArA de moarte a preacuratului sàu sânge.Preväzind o astfiel de pocAintä sincerA a cre$tini-lor, indepArtati pentru pAcat dela impArt4ire, Du-hul sfânt n'a legiuit in Biserica sa altA pedeapsA

epitemie pentru pAcate.,,Se cuvine insA a $ti, CA dela Bisericd s'a dat

putere arhiereilor, ca dacA vor vedea roadale po-cAintei celorce se cAesc, sA scurteze timpul epi-temiei, hotärit de sfintele canoane. VA spun $k

www.digibuc.ro

343

aceea, cd.' eu in toate sfintele canoane am cautatcu ravnä, de nu cumva se gäsesc oarecare epite-mii fdrä indepArtare dela impärtd$irea cu sf. Tai-ne, dar n'am putut gäsi. Dar e grozav $i numaide gandit, cat de infrico$atd $i de inspäimantd-toare e certarea pusd asupra acelora, cari Indräs-nesc sä impArtd$ascd pe ceice au gre$it fArd in-depärtarea pe un timp dela sf. Taine, $i pentrucelce sä impärtd$e$te färä aceastA epitemie : peamandoi Biserica ii asamänd cu Iuda vanzdtorul..

Mai departe voi intrebati : Cand se scot Or-ticele la Proscomidie pentru vii $i pentru morti,au oare aceea$ putere $i folos, dacd se scoate opärticicd pentru fiecare pomenit, ea $i eand sescoate o pärticicA comund pentru multi ? Rugdm$i pentru aceasta sä ne Idmure$ti pe noi pro$tii.

,,RAspund : Pärticelele, scoase la proscomidiepentru vii $i pentru morti, impreunandu-se capreacuratele taine ale lui Hristos, imediat se im-pArt4esc din sfintenia $i harul sf. Duh $i dau folos$i har deopotrivä acelora, pentru care s'au scos,fia scoase pentru unul ate o pArticied, sau co-mund pentru mai multi. Aceasta se vede lämuritchiar din randuiala proscomidiei : edei preotul,luand prescura a patra, scoate din ea numai opärticicd pentru tot cinul sfintit, pentru toti pra-voslavnicii cre$tini vii, cari se aflä in toatA Biseri-ca crestinä. Deasemenea $i din prescura a cincease scoate pentru toti mortii cre$tini ortodoc$i opärticieá. lar Biserica soborviceased crede $i !Ilk-turise$te, CA de $i pentru toti cre$tinii ortodoc$ivii $i pentru toti cre$tini ortodoc$i morti s'au scosnumai die o pArticicd, acelas folos le aduce prinharul $i sfintenia sf. Duh, ca $i and s'ar fi scospentru fiecare cre$tin ortodox cate o pArticicd a-parte : cAci atotputernicia Duhului sfant este ne-sAcald $i fiind una $i aceea$, aduce acela$ folos

www.digibuc.ro

344

prin jertfa cea fárá de sange si prin o párticicápentru fiecare aparte, ca si o [Ai-tided pentrumulti.

Mai departe voi intrebati : Se poate oaredupá dorinta deosebitd, ca cineva sá roage pepreot A. pomeneascd numele si sá scoatá Orticelepentru acei sfinti, pe care din dragoste catre eidoreste a-i pomeni, mai ales pentru aceia, numelecárora nu sunt in liturghier ; se poate oare dapentru ei la proscomidie din evlavie, cdtre ei, caacesti sfinti sá fie indeosebi pomeniti, ca ei sáse roage pentru noi, pácátosii?

Ráspund : Desi cele scrise de voi in intrebarenu vi se pare contrare regulei, dar de vreme cetoate cetele sfintilor se pomenesc, de si nu fiecaresfant pe name, dar toti sunt pomeniti panála unulprin cele nouä párticele scoase in cinstea lor, apoidacd preotul dupd dorintá si evlavia unor iubitoride Hristos ar fi rugat sä scoata unele párticeleafará de cele nouá párticele, in cinstea unor sfinti,cari nu-s pomeniti in liturgier, socot a prin acestepárticele din nou scoase In randul celorlalte, elar alcAtui al patrulea rand de párticele scoasepentru sfinti ; cáci particelele scoase pentru sfintitrebue aá fie puse langd párticelele sfintilor, iarnu in alt loc oarecare, deosebit de cele nouácete, si dacá preotul ar indrásni sá facá aceasta,ar strica randueala sf. Liturghii, care dela ince-putul credintii se pázeste de toatil Biserica orto-dox5 neatins si ar introduce in randuiala sf. Li-turghii o randueald a sa nouá, nemai auzitä panáacum. Iar dela astfel de novisme se starnesc de-obicei desbindrile sau ráscolurile, de care sá nefereascd Hristos pe toti ceice credem drept in-teinsul. Ceice au insa credintá si dragoste cdtrásfinti, trebue sä se multämeascá cu cele nouápárticele si nu trebue sä caute, sá scoatá in cin-

www.digibuc.ro

- 345 -

stea unor sfinti pArticele deosebite. SA facä ins5.rugAciuni la acei sfinti, ca prin rugAciunile acelorasà dobândeascd mild' dela Dumnezeu si ertare depAcate.

Mai departe voi intrebati : poate oare un sin-gur preot sA sAvârsascA taina sf. maslu sau nupoate, pentrucA la voi existä astfel de obiceiu, cAun preot cu diaconul si dascAlul sAvarsesc sf.Maslu ?

RAspund : In cartea MArturisirea OrtodoxA se.spune, ca aceastA taind trebue s'A fie sAvârsitA deierei, si aceasta e conform cu sf. ScripturA, carezice : De e bolnav cineva intre voi, sA chiemepreotii bisericii si sA bed rugAciuni pentru el, un-gându-1 cu undelemn in numele Domnului". Dartaina aceasta nu trebue sAvârsitA de un singurpreot, cAci aceasta nu-i conform cu sf. ScripturA,nici cu traditia Bisericei. Iar sf. Simeon, arhiepis-copul TesaIonicului, in cartea sa zice : Poate oareun singur preot s sdvarseascä maslul ? Nu se cm-vine unui singur preot sà sAvarseasc5 aceastA tainä,cAci s'a zis: sA chiem preotii bisericii, iar nu cuun preot, si rândueala aceasta trebue neapArat sás5 se pAzascA. Precum pe episcop nu-1 hirotoni-seste un singur episcop, asa i sf. maslu nu-1 sà-varseste un singur preot (Cap. 283). Pentru cese cer sapte preoti la maslu si pentruce foarteadesa trei, in lipsA de mai multi ? Fratele Dom-nului nu aratA numárul preotilor, dar obiceiul astatornicit sä se cheme sapte. Temeiu pentru acea-sta eu socot CA este numArul sapte al darurilorDuhului dint, cum aratä Isaia, sau dupd numärulcelor sapte preoti din V. Testament, cari din po-runca lui Dumnezeu au trâmbitat la cAderea Ieri-bonului, ca si acesti sapte ai N. Testament sA dA-râme cetatea vicleanului si zidurile cele cumpliterAdicate de pAcat. Sau poate pentru a urma pe

www.digibuc.ro

346

proorocul Elisei, care de $apte ori s'a rugat pesteacel tânàr i I-a rádicat din patul morii, preofiiNoului Testament prin In$eptitä rugAciune trebuesä râdice sufletul omorit de päcat; sau precumproorocul lije rugându-se de $apte ori, a deschiscerul cel Inchis prin päcate $i a värsat ploae, a$a$i ace$tia, de $apte ori rugându-se, desleaga urà--ciunea päcatului $i pogoará ploaea milei delaDumnezeu $i ertarea päcatelor. Acesta este mi separe, senzul numärului de $apte al preofilor. UniiInsá, unde e lipsä de preofi, chiamä numai trei$i aceasta nu-i de osândit, cAci prin aceasta seinchipue$te mai Intai dogma sf. Treimi $i apoiface aluzie la märturisirea despre Twime a proo-.rocului Ilie, când el pc fiul väduvei din Sareptal-a inviat, rugindu-se de trei ori $i de trei ori im-bräfi$ându-1. Dar nu trebue sà scormonim multpentru numär, ci trebue sà ne finem de Predaniaveche. Un singur preot Insä sä nu sävâr$asedmaslu". Din aceste cuvinte ale sf. Simeon se vede,cd nu se cuvine sä se facd sf. maslu de un singurpreot : La nevoe aceastä taind sä se sävâr$easedcel pufin de trei preofi. Intr'o carte slavoneasaam gäsit, ea' la nevoe aceastä taind pot sg o sà-var$ased $i doi preofi, iar In cärfile grece$ti n'amgäsit asta. Cele spuse sunt deajuns.

La cea din urtnä intrebare a voasträ, In caremä Intrebati, cum afi putea sä" vä rnântuifi, träindIn lume cu femei $i cu copii ?

,,Räspund : Eu pot sá va dau numai sfatulmeu, ea sä citili cu tragere de inimä dumnezeeascaSeripturä si InvAfAtura sfinfilor Pärinfi ai Bisericii,cárora li s'a dat a Infelege tainele impgraliei ce-rurilor, adecá adeväratul Infeles al scripturilor ;$i In invätätura lor luminatá de Duhul se aflä de-plin toate povefele trebuitoare pentru mântuirea

www.digibuc.ro

347

sufletelor, care indeamnä pe fiecare din ceice do-resc mântuirea.

Si liti-vä la toata fapta bun5 si sal fugiti deorce lucru protivnic lui Dumnezeu. Citind Invd -tätura lui Dumnezeu i cu toatà luarea aminterveti avea pururea intelegere pentru orce faptdbund, care e de neapAratá nevoe pentru mântuire.Eu Insä, cu toatà nevrednicia mea, luând In samä,cà voi cerpti povatà dela mine, pot sä vá räspundurmAtoarele Preamilostivul Dunimezeu sävârsestemântuirea sufletelor pravoslavnicilor crestini princredinta pravoslavnicä, prin fapte bune si cu ha-rul sàu. Credinta pravoslavnicd este aceea, pe careo tine una sfântä, soborniceascä si apostoleasdBiserid, si färd aceastä credintd nimenea nu sepoate mântui. Faptele bune sunt poruncile Evan-ghelice, %fa' de care, ca i fdrà credinta pravos-lavnid, deasemenea nu se poate mântui nimenea:Credinta pravoslavnid färá fapte bune e moartä,si faptele bune fàrà credinta pravoslavnicd suntmoarte. Celce voeste sä se mântueascd trebue nu-maidedt sä uneascd la credintä i faptele bunesi astfel cu harul lui Hristos Dumnezeu, care azis : Färd mine nu puteti face nimica", se va mân-tui. Se cuvine darà a sti, cà Hristos Mântuitoruldeopotrivä a legiuit faptele bune pentru toti pra-voslavnicii crestini, atât pentru monahi, cât si pen-tru mirenii, cari träesc In lume cu femei cucopii, si vrea si cere dela toti cea mai sarguiri-*cioasä implinire a poruncilor sale, asa cà ceice lecalcä si nu se desc de aceasta nu vor dpätamântuire si nu vor putea da räspuns la Infrico-sata sa adoua venire. $i toti pravoslavnicii crestiniparte bärbäteasd si parte femeiasd, de toate vâr-stele si stdrile, sändtosi ori cuprinsi de feluriteboale, slabi çi bätrâni, toti, cu ajutorul haruluidumnezeesc, pot sä Implineascá färä nici o pedia

www.digibuc.ro

- 348 -

-poruncile lui Hristos numai cu bunávointa lor sicu smerenie gufleteascá i astfel sá se mantueascá.Poruncile evanghelice, cel putin cele mai insem-nate din ele si cele mai comune, sunt asa de in-dispensabile pentru mantuire, inat daca numaiuna din ele nu s'ar implini, sufletul nu se poatemantui. Asa sunt : iubirea cátre Dumnezeu si a-proapele, blandeta i smerenia, pacea cu totirábdarea, ertarea din toat ä. inima a gresalelor a-proapelui, neosandirea, a nu nutri urd cátre aproa-pele, dragostea cätre vrásmasi, a al-Ma mila catreaproapele, atat trupeascä cat si sufleteascá, i altefapte cerute de poruncile evanghelice. Toate aces--tea sá \TA siliti a le implini cu sarguintá, dar maiales sá iubiti pe Dutnnezeu din toatá inima si dintot sufletul si cu toatá puterea si cu tot cugetul,si pe aproapele vostru ca pe voi insivá.

Urmand blandetei lui Hristos, sä" ne opunempand la sange patimii maniei, sa aveti pace cutoti. Aceasta e a$a de trebuincioasá, incat insusHristos zicea câteodatá pe scurt ucenicilor sái :,,Pace you'd !" Pace \TA las !" Pacea mea dauyou'd !" Unde-i pacea lui Hristos, acolo petreceHristos. lar in sufletul, in care nu-i pacea luiHristos, nu-i nici Hristos. lug rabdarea e atat detrebuincioasá pentru mantuire, incat Hristos zice :Intru ráladarea voastrá yeti dobandi sufletelevoastre". Iar castigarea sufletului nu e altá ceva,decat mantuirea sufletului. Dar rábdare trebue saaveti nu numai pentru un timp oarecare, ci chiar'Ana la moarte, cáci celce va rábda pana insfar-sit, acela se va mantui. Celce iartä aproapelui säugresalele, celce nu osandeste pe aproapele sáu,acela si insus nu va fi osandit de Dumnezeu. Iarcine poate insira in scurt toate poruncile evan-

pe care tot celce doreste s5 se manta---eascá trebue sä le tiná i sä le pázascá ca lumina

www.digibuc.ro

349

ochiului ? Smerenia, care este temelia tuturor vir-tutilor evanghelice, e atât de trebuincioasä pentrumântuire, cum e respiratia pentru viata omului_Toti sfintii prin diferite mijloace s'au mântuit,dar fàrä smerenie nimenea nu s'a mântuit i nicinu poate s se mântuiascd. Deaceea tot celce do-reste sd se mântueascA, trebue sd se socoatd dintoad inima inaintea lui Dumnezeu, ca cel mai de-pe urrnd Intre oameni si de orce pAcat al sátt säse socoatd vinovat numai pe sine Insus, iar nupe altcineva. Implinind astfel ca ajutorul luiDumnezeu toate poruncile evanghelice i smerin-du-sd Inaintea lui Dumnezeu, vá yeti invrednicide mila lui Dumnezeu, de ertarea pAcatelor si deprimirea harului dumnezeese. Prin tuna lui Dum-nezeu yeti dobândi mântuirea sufletului vostru cutoatd siguranta. Afarà de aceasta, crestinii pravos-lavnici mai au nevoe sä pdzascA cu grijä toate-poruncile Bisericei. Taina pocAintei constä in a-ceea, ca sä vä pocäiti cu adevdrat inaintea luiDumnezeu sä nu vii mai intoarceti la ele. Dupaaceea sä vä märturisiti toate päcatele voastre ina-intea duhovnicului, ca inses inaintea lui Dumne-zeu, sä primiti dela dânsul deslegare de päcate

luati dela el si epitimia rânduitä de dânsulpentru pdcate, dupà rânduiala Bisericii. Iar pen-tru pregätirea de impärtilsire cu sf. Taine voispune urmAtoarele : trebue sä vä apropieti i säVà impärtäsiti cu sf. Taine ale lui Hristos cumärturisire din initnä curatà, cu post si umilintä,dupd ce v'ati impAcat absolut cu toti, ascultânddui-A obiceiul crestinesc toatä pravila bisericeascä,dacä nu aveti canon care vä opreste dela Impär-täsire, vä apropieti cu fricA si Cu cutremur, cu cre-dintä si cu dragoste si cu inchinare, care se cu-vine nurnai lui Dumnezeu, ca impärtäsirea sä vàfie spre läsarea päcatelor i spre viata vesnicA...

www.digibuc.ro

350

Despre chipul cum sä vä regulati acasA viatavoastrà $i a femeei $i a copiilor i dEtspre toatedatoriile cre$tine$ti puteti gasi povata cea bunäin scrierile sf. loan Gurädeaur $i ale altor sfinti.

Astfel, räspunsurile mele la intrebärile voas-tre, pe care dupä rugämintea voastrà stäruitoare,sau mai bine silit de voi, a trebuit sä vi le dau

impotriva vointei mele, cu ajutorul lui Dumnezeuau ajuns la sfär$it. Voi îns, iubitorilor de Hris-tos, ceice mi-ati scris acele intrebäri, sä m5 ier-tati pe mine päcátosul, daca din pricina neiscusintiimele, nu v'am putut da dupà dorintà r5spunsurimai acätárea la intrebärile voastre dupà sf. Ca-noane. Pentrucd nici n'arn gAsit canoane mai po-trivite pentru toate intrebgrile. Primind rAspun-surile mele, cititi-le cu luare aminte $i de yetigAsi in ele ceva conform cu sf. Scripturä $i cuadevAratul inteles al Bisericei, atunci aceea sà ourmati. Dac5 insä eu in räspunsurile mele, ca unout, am gre$it in ceva, voi sd nu urmati gre$ala mea,ci v5 tineti in toate de cugetarea §i de judecatas5nAtoas5 a sf. Biserici sobornice$ti, $i astfel nuyeti gre$i niciodatä. lar Dumnezeul dragostei $ial Päcii s4 fie cu voi cu toti".

Cu aceasta inchiem, de$i foarte pe scurt, ex-punerea scrisorilor staretului Paisie, care au fostla indámâna noastrà $i trecem la descrierea zile-lor depe urm5 ale vietii sale $i a mortii lui.

www.digibuc.ro

CAP. V.

Ultimii ani al viefil starefului Pa Isle, boalele ceau precedat moartea sa, sfar$itul $i darurile

harice ale sale.

Noi am descris viata $i activitatea staretuluiPaisie de pe timpul petrecerei sale in Dragomir-na $i Neamtu, ca conducàtor al unor obstii nu-meroase, ca muncitor in câmpul cercetArii textu-lui cdrtilor patristice $i ca apärgtor al adeväratu-lui cAlugArism si al ortodoxiei prin corespondentasa cu diferite persoane. In aceste ocupgiuni $igriji diferite au trecut pe nesimtitele multi anidin viata sa $i insfâr$it el se apropid de e$ireadin aceastä lume vremelnic6 $i trecerea in lumeacea ve$nici, pe care nu o poate ocoli nimenea.

Cei din urmä ani ai staretului In Neamtu aufost intunecati de cumplitele nenorociri ale rgz-boiului, care s'a desfäsurat In 1ocalit54i apropiatede Neamtu.

Dui-A cuvintele biografului staretului, din nouse stârni rkboi cumplit intre cele trei impàrátii :Rusia, Austria $i Turcia. Câmpiile se umplurà deostiri, márile se acoperirg de cor5bii, orasele $isatele Moldovei se pustiirà: locuitorii se impr4-tiard prin munti $i prin p Aduri. Lavra Neamtu se

www.digibuc.ro

- 352 -

umplu de fugari, care se a5ezarà i inUuntrul siimprejurul mänästirii. Venirä o$tirile austriace $iocupard poalele muntilor Moldovei. Fugari sesimtird scutiti de primejdia turcilor $i incepurd säse intoarcä pela casele lor. Dar aceasta nu tinumult. Turcii se reculeserd si fa'spinserd pe aus-trieci, care se retraserä spre granita lor. Târgu-sorul Neamtu fu ocupat de turci, cari intrarä in-teinsul fa'rä impu$cAturi $i färá värsare de sânge,afarà de trei oameni, cari au fost ucisi pentruimpotrivirea arätatä turcilor. In mänästire se fa's-pândi vestea, cd turcii, ocupand târgusorul, carese aflä la 15 chilometrii de mänästire, au plecatspre aceasta. 0 groazd nedescrisd coprinsd peceice se aflau in mAnAstire si-$i autaserä acoloscäparea.

Boerii trimiseed soldati sä cerceteze §i sä vadäce fac turcii, dar soldatii, de fricä, neaflând ni-mica adevärat. Neavând irnformatii exacte despremiscarea turcilor, cei din mänästire nu $tiau ce säfacä. Unii spun eau sä nu se Inchidà portile md-nästirii, sä iasä inaintea turcilor $i sd-i roage decrutare.

Altii sfAtuiau sà se inchiclà in mänästire $i säse impotriveascd turcilor cu armele. Insfârit unmonah se hotdrâ, cu binecuvântarea staretului, s'ameargä la Tg. Neamtu 5i sä afle ce se petrece a-colo. Acesta ajunse cu bine la Neamtu, umbra'slobod prin tot târgu $i dela un taran aflä, cA tur-cii au päräsit Neamtu. Când monahul aduse a-ceastä veste la mänästire, toti se lini$tirä. Darbucuria nu fu de lungil duratä ; adoua zi aflarg,eh' turcii se intorseserà lará in târg: Atunci boeriisi staretul trecurg la Secu, lar ceialaltà popula-tiune a mänästirii se impr4tiä prin päduri. Aceastaera prin sgptämâna a doua din post. Insfâr$it ve-nirä din nou austriacii $i silira pe turci sä se re-

www.digibuc.ro

- 353 -tragg. Intre acestea Intrarà In Moldova si arma-tele rusesti. In Iasi veni printul Potemchin, co-mandantul general al armatelor rusesti i impre-unA cu el veni i Ambrosie, Arhiepiscopul de Pol-tava. Arhiepiscopul Ambrosie dori sA vadä pe YES-titul staret Paisie $i sosi la Neamtu, unde cumare cinste fu intimpinat de staret si de tot so-borul m4nästirei.

Aceasta erada_anul 1790. Rämanând douàzile in mAnAstire, arhiepiscopul Ambrosie in Du-minica ce urmä sluji sf. Liturghie, in timpul a-ria ridicLpe staret la rangul de Arttimandrit. Ast-fel fiul Poltavei, Paisie Velicicovschi, primi ran-gul de arhirnandrit dela arhiepiscopul de Poltava,Ambrosie. Mai ràmánând ins6 vreo câteva zile inNeamt si dând tuturor binecuvântare, arhiepiscopulAmbrosie plecd din mAnAstire, petrecut de tot so-borul cu mare recunostintd si slavA. Arhiepisco-pul Ambrosie e cunoscut prin viata sa sfântä simoastele lui intregi odihnesc in mänästirea InAl-tarea sf. Crud din Poltava.

liupà evenimentele descrise de noi trecuràpatrú ani in ocupatii obisnuite pentru staret sifrati. Sosi anul 1794. Staretul, ca mai inainte, lu-cra neobosit, scriea scrisori, lucra la traducerilesff. Pärinti, conducea viata cAlug5rilor, dar puterilelui scddeau väzind cu ochii. Dupil m5rturia bio-grafilor, staretul Paisie, in anii de pe urtn4 ai vietiisale primea pe frati si pe vizitatori numai dimi-neata pânä la ameazá, iar restul zilei il petreceain chiliea sa, ocupându-se. In acest timp venea lael numai duhovnicul. Odatà in an staretul vizitachiliile ucenicilor sài, ii binecuvânta si ruga pe-Dumnezeu fereascà de orce r5u. Nu cu multinainte de boala sa de moarte, el incetä de a semai ocupa personal cu traducerile, revederea in-

PAISIE 23

www.digibuc.ro

- 334 -

sä $i indreptarea traducerilor nu incetarà pânä inultima zi a vietii sale.

Dui-A cinci Noembrie el simti o deosebità slà-biciune $i trebui sä se culce in pat. In aceastästare el petrecu patru zile. Duminicä t se fäcumai bine $i dori sä asculte sf. Liturghie. Venindin bisericA, el sezu la locul säu obi$nuit. In tim-put priciasnei intrá in altar $i se impArt4i cu sf.Taine. Dupd slujbA el simti släbiciune, hick abea

in stare sä se intoared la chilie, sustinut defrati. Mai trecurd kick' trei zile. Släbiciunea sta-retului crescu. Fratii Onorie i Martirie, care-1slujau, nu primeau sä intre la el nimenea, decâtnumai oamenii cei mai deaproape, de oarece sta-_retul dorea sä moard in cea mai mare lini$te. Apatra zi, simtind apropierea mortii, staretul se ith-pArt4i lined odatd cu sf. Taine. Dupä aceeamä la sine pe doi din duhovnicii cei mai bAtrâni:pe Sofronie pentru cAlugärii slavi $i pe Silvestrupentru cälugdrii moldoveni, $i trimise prin ei pa-ce si blagoslovenie intregului sobor. De succesor

säu staretul nu desemnd pe nimenea, läsand a-ceasta la voea lui Dumnezeu, la alegerea MaiceiDomnului $i la dorinta soborului. Dupä aceasta elrepause in pace ca $i cum ar fi adormit, la 15Noembrie 1794, in al 72 an al vietii sale. Indatädupä moartea staretului se trimise veste despreaceasta Mitropolitului lacov. Mitropolitul insgrcingcu facerea imormântärei pe episcopul de Hu$i,Veniamin, care in urmä ajuns mitropolit al Mot)dovei. Când se rgspandi $tirea despre moartea sta-retului, se adund la &anti o mare multime dènorod, mireni $i monahi $i preoti $i %fa' sä maiastepte, a patra zi Il ingroparä cu mare cinste inbiserica cea mare a Inältärii Domnului, in parteadreaptà dela intrare. A doua zi dui-A ingroparesosi episcopul Veniamin i dimineata sluji sf. Li-.

www.digibuc.ro

- 355 --turghie si panahidà pentru reposatul. Iar maiirecând putine zile, cu alegerea soborului si cu In--tárirea Mitropolitului, potrivit regulamentului in--tocmit de Paisie, fu numit staret si cápetenie amänästirei cel mai vechiu Duhovnic al soborului,párintele Sofronie, care se bucura de dragosteadeosebitä a soborului pentru smerenia si mila sade cei suferinzi.

Pe mormântul staretului Paisie se puseurrnd o piaträ de marmorä, pe care stá sápatä inromâneste si slavoneste urmátoarea inscriptie:

odihneste fericitul pärintele nostru iroschi-monahul si arhimandritul Staret Paisie, malorusi-anul, care din sf. Munte al Atosului cu 60 de-ucenici venind in Moldova si aicea multime defrati adunând si viata de obste prin sine Main--tând, cätre Domnul s'a mutat in anul 1794 Noem-Irie in 15, in zilele binecredinciosului Domn Mi-hail Sutu Voevod si a Preasfintitului Mitropolitlacov". De unul din ucenicii staretului s'a alcá-tuit : Tânguire la morrnântul ráposatului dinpartea tuturor fiilor lui duhovnicesti. (Vezi anexa4 la finele cartii).

Frätimea Mänästirii Neamtu chiar din primelezile dupä moartea staretului lor au avut incredin-tarea neindoelnicá in puterea rugkiunilor lui pen-tru toti aceia, cari cu credintä si cu dragoste a-leargá la mijlocirea lui din cer si ca expresie aacestei increderi a lor fu, ca se alatui o slujbädeosebita (stihiri si canoane) Intitulatä: Ferici-tului pärintelui nostru, ieroschimonahului si arhi-mandritului Paisie", in care ráposatul se prosrá-veste, ca mare plkut al lui Dumnezeu, pentru ru-gáciunile cáruia sà dà credinciosilor miintuire su-

--fleteasa si sánatate trupeascá 1). Inca in viatá fi-Pentru a ne face o idee de acea skip* dam la finele cartii

unele parti din ea (vezi anexa 4).

www.digibuc.ro

- 356 -

ind, staretul Paisie se distingea prin un dar neo,--bipuit de rugAciune Infläckatá si cu lacrärni, îrtimpul cAria totdeauna fata lui luminoasä $i in-cuviintatä incä $i mai mult se lumina si se aprin-dea focul läuntric al simtului rugäciunii. latä ceistoriseste ucenicul lui carel slujea, in biografiastaretului, alcatuitä de dânsul Odatä, aceasta era,incd in Dragomirna, am venit eu la el inainte de,vecernie si am vrut sä bat in u$5, ca sä aflu, desä poate sà intru la el. Dar de oarece u*a eradeschisä, atunci eu rostind rugdciunea obisnuii5,,,am intrat deadreptul in chilie.

Väzind pe staret culcat, i-am pus metanä siam zis : Blagosloveste pärinte!" Staretul nu r5s-punse. Eu m'am uitat la el $i am vAzut cA fata luiera ca de foc, In vrerne ce deobiceiu ea era pa-lidà albá. Atunci mä cuprinse o fricA. Stând,putin, am zis cu glas mai tare rugAciunea. Stare-tul nici de astädatà nu räspunse. Atunci am in-teles, cal staretul era cufundat in rugAciune dincare pricind sal $i aprinsese fata lui. Mai stand.putin, am esit, nespunând nimänui nimic de ce-lece vAzusem".

Dupd trecere de multà vreme, acelas ucenica vdzut ina de douà ori fata staretului luminatàin timpul unei cuvântäri cdtrà sobor. Afarä de-darul rugAciunii staretul in unele cazuri dovedeaprevederea intâmplärilor.

Asa de pildà, el a prev5zut moartea cumplitàa voevodului Grigore Ghica. Nu cu mult inaintede moartea voevodului, staretul de câteva ori v5zuIn vis o sabie atârnatä de un fir de Or deasupracapului voevodului. Curând dupd aceea din po-runca sultanului, in adevär, voevodului i s'a täeatcapul, pentru care lucru a plâns mult. Altä data'staretul se intristä foarte tare pentru un frate dincomunitatea sa $i adesa-i pomenea de indreptarea_

www.digibuc.ro

- 357 -

vietii, dar fratele nu-1 asculta. Trecând trei zile,fratele sä Inecä. Pe un alt frate staretul il rugatare mult sä nu iasä din rnändstire si in cele dinurrnä ii spuse cu lacrämi : Frate, agcultà-md pemine, CA' tu nu vezi acel loc, unde o sd mergi".Fratele nu ascultd si a patra zi muri pe cale, pen-tru care lucru deasemenea plânse mult staretul.Se petreceau si cazuri de vindecare miraculoasdprin rugAciunile staretului, pe care staretul le atri-buea mijlocirilor Maicei Domnului.

Afará de aceste daruri harice ii erau proprii§i alte daruri, multämitä cArora el cu izbâtidd in-deplinea slujba rânduità lui dela Dumnezeu pe pà-mânt. .Astfel erau : Darul Intelepciunii si al price-perei si totodatà si darul unei adânci constiintede sine, despre care preacuviosul Isaac Sirul, das-calul tkerei prea iubit de staretul, zice : Celcese invredniceste a se vedea pe sine insus e maifericit cleat celce a väzut un inger".

Dar cunoasterea adâncä a Jimbelor greacA silatinä, darul priceperei intelesului suprem al scrip-turilor patristice ascetice ; darul invätäturii si or-ganizärei vietei monahice obstesti ; darul de asfAtui, prin care el drept si exact clädea tuturorcelor ce aveau nevoe de sfaturi folositoare si con-forme cu invätätura sf. Pgrinti, multämitä cAroraaceia prosperau in smerenie, räbdare si dragoste ;darul täriei de suflet, prin care el in loate sear-bele si ispitele rätnânea linistit si credincios ne-infrânt in pronia dumnezeeasc5 ; darul temerei deDumnezeu, multämitä cdruia el päsea cu sfmte-nie toate poruncile lui Dumnezeu si era gata pen-tru cea mai insämnatd din ele sä-$ punä si sufle-tul ; darul dragostei cätrd Dumnezeu, aprinsá inel din cea mai fragedä tineretä, care niciodatä nuI-a päräsit si care din ce in ce mai mult s'a a-prins, asa cA el si pe altii ii aprindea cu dragos-

www.digibuc.ro

- 358 -

tea sa, pentru to+i Il durea inima i pe fiecare ifcompiaimea, nerespingând pe nimenea, din ceicecereau ajutor $i mângâere ; darul iubirii de pace,multdmitä cAruia el $tiu sä fie in pace cu toti,pe nimenea nu se supära i pe nimenea nu dis-pretuia ; darul indelungei räbddäri si al blânde-sei, din care pricind niciodatà nu s'a arätat mâ-nios sau turburat, ci totdeauna era sänin, blând$i räbdätor ; darul neräutätii $i a nevinovätieiprunce$ti cu toatä mintea sa cea adâncä ; darulmângâerei, prin care el pând $i pe cel mai trist$i mai desperat Il putea mângâea i 1initi cu cu-vintele sale ; darul celei mai adânci smerenii, mul-tämitä cdruia el pentru tot ce se intâmpla in obstearunca vina asupra sa inse$ ; $i in fine, ca teme-lie tuturor acestor daruri i ca rezultat al impli-nirii statornice a poruncilor dumnezee$ti, a Os-trärei statornice a curäteniei inimii $i a neconte-nitei rugdciuni läuntrice, darul harului sf. Duhmultämità cäruia curgea ca un izvor invätäturadumnezeeascA, care indulcea sufletele $i seca toate.patimile viclene. Multdmitä tuturor acestor daruristaretul Paisie a $i putut el sä sävâr$eascd mareasa operà $i anume : sä" innoeascA cinul monahi-cese cel invechit, sä reinvie viata de obste azutäsä sädeascä inteinsa fericita ascultare, sä lumi-neze cu invätätura sa pe cei ce $edeau in intu-nerecul nestiinfii, sä irrtglepteascd prin indreptare-si prin noi traduceri dui-A grece$te cärtilor slave-ale patriei sale".

Cartea aceasta a fost scrisä in zilele excepti-onale, când nu numai in Ruda, ci $i pretutinde-nea se ducea räzboi crunt contra insed temeliilorcre$tinismului. Se agità tendinta sä se a$eze viataomenirii pe alte temeiuri noträ, care se nurnesc

www.digibuc.ro

- 359 -

socialiste $i comuniste, dar care ar fi mai dreptsä se numeasc5 ateiste si materialiste. CrestinismuIIn curgere de douä mii de ani a arätat omenirii,.cá nici In omenirea irises si nici In omul rupt delaprincipiul vesnic al vietii, dela Dumnezeu, nu Na-te gäsi adeväratul senz si justificare a vietii. A-cestea se pot gäsi numai In cunostinta de Dum-nezeu, In unirea cu El, In dragostea cdträ Dânsulsi In concordarea vietei omului cu voea lui Dum-nezeu. Färä acestea viata omeneascA se prefaceIntr'un haos desävârsit de lupte vrismase si dedistrugere reciprocä.

Crestinismul a descoperit omenirii taina mân-tuirii si a omului prin Fiul lui Dumnezeu,.celce s'a Intrupat i s'a rästignit, prin Dumnezeu-Omul Iisus Hristos, prin sfânta lui Bisericd $i prinsfintele lui Taine si mai ales prin Taina Impär-täsirii si prin Invätätura lui. In numele acesteicredinte mântuitoare, crestinismul chiamd pe oameni

. la unirea frAtascA si la zidirea pasnicA a vietii co-mune, la desvoltarea neIntreruptä a tuturor pär-tilor vietii omenesti : intelectuale si morale, ste-tice i materiale. Crestinismul nu neglijazä viatapdmânteneasc5, desi vede In ea numai un timpde pregltire cäträ viata vesnicä. El fägdduesteoamenilor nemurire. Prin vederile sale si prinnorma religioasä practic5, clan de el vietii, cresti-nismul In curgere de douà mii de ani a educatomenirea, a sävârsit o râclicare uriasä a puterilorei duhovnicesti, a creat valor! mari In operile depicturà, de muzia, de arhitecturä, de literaturàde stiinta, cari au inobilat moravurile $i raportu-rile oamenilor. El a deschis Inaintea oamenilor olume de viatà noug, profundd i nemärginitä.

Si tocmai aceastä doctrind crestind despre lu-me si icoana duhovniceascA datä de ea sufletului

www.digibuc.ro

360

Aomenesc nu sunt pe placul oainenilor noui. Ei nuvoesc s tie CA este Dumnezeu deasupra bor.

Idolul lor este omul, pe care ei Il consideráfiinta supremd a naturii si in acelas timp ei nucred in nemurirea lui : Pentru ei omul e numai celmai superior dintre animale si existenta lui semärgineste numai pe pämânt. Contrazicându-se pesine insus, ei nu observä nimicnicia existentei orne-nesti si zidesc pe nisip. $i in timp ce crestinismulchiamä pe oameni la unirea obsteascá, ei adâncescdesbinarea, samänä dusmdnia si chiamä la distru-gerea reciprocA in numele intereselor de clasd.Si iatà pe arena lumii se desfäsoará o mare lup-

: Ateismul se luptà cu crestinismul. Din Apo-calipsul sf. loan Teologul stim de care parte vafi biruinta. Dar câte suflete se rup in acest timp-clela Dumnezeu, de deplinAtatea vietei pline deinteles si fericite ! Staretul Paisie Velicicovschi cutoatd viata sa si cu toatd figura sa duhovniceascä.este un exponent luminos si aträgätor la duhulcrestinesc, contrar duhului ateist. Din frageda sacopilärie sufletul lui era deja strâns unit cu Dum-nezeu prin credintä si iubire. El e nesfârsit de de-marte de trufia rnândrd cu persoana sa omeneascä.El nu avea altà dorintä decât de a fi implinitorulvointii lui Dumnezeu. In aceastä tendintä cdtreacordarea vointei sale cu voea lui Dumnezeuin sporirea duhovniceascä necontenità cAtre chi-pul si asemänarea lui Dumnezeu se cuprinde sen-zul 5i bucuria vietei sale. Dar nu numai In sineinsus a zidit si a purtat el acest senz si bucurie.El le-a räspândit si imprejurul sdu, mai intâi inacea frätime crestinä nenumäratd, care se adunasesi se infrätise imprejurul sau. Dacd vreti, aceastaera o comunä, dar o comund formatä nu prinsilnicie si nu prin sânge, ci vointa liter, prindragoste fräteascä.

www.digibuc.ro

- 361 -

Dând la luminA cartea noasträ, noi voim, cain pilda vie a staretului Paisie Velicicovschi nunurnai monahii, ci $i to-0 crestinii sä gäseascdconfirmarea cea mai mareatä, c5 acea cale a vietii,pe care o indicà cre$tinismul, este cea mai inte-leaptä $i mai normalà, si in acelas timp $i posi-bild de realizat in practica, cu conditia negre$it aunei complecte supuneri vointei lui DumnezeuluArei asupri-ne a jugului celui usor al lui Hris-tos (Mat. XI 39).

www.digibuc.ro

PARTEA V.

UCENICII STARETULUI PAISIE LA ATOSIN MOLDOVA 1 IN RUSIA.

Impdra(ia cerurilor se asamand caaluatul, pe care ludndu-1 femeea, tipune In trei mdsuri de faMd pánd sedospote toatd". Mat. XIII, 33).

www.digibuc.ro

Desvoltarea sistemel stErefEVI In manahismuiOrtorfox al veacurilor XVIII i XIX.

Dacg toatg opera staretului Paisie Velicicov-schi s'ar cuprinde numai in pilda de viata per-sonalä, in organizarea comunitátilor cu viata deobste pe temeliile strgvechi ale sf. Pgrinti si inindreptai-ea cgrtilor patristice, apoi si in cazul a-cesta opera aceasta n'ar fi de puting importantäpentru Biserica Ortodoxg, pentru monahismul or-todox $i pentru societatea cresting. Raisiejnga fAcut mai mult : el creg o $coalá de viatä du-fiJEFiRg7151---ovoTrin monahisniur ortodox lu-mesc o miscare duhovniceascg, aprinse inimilemultora Tade viata dulovniceascg, stârnidorul de nkevointa monahiceascä lguntricg si delucrarea Iguntricg. Sub influenta staretului Paisiein monahismul ortodox s'au educat si s'au format-o multime de asceti vestiti, cari si-au impropriat

si-au InsusinliWidealurile staretului. Prinruggciune necontenitg, prin atentg luare amintede sine, prin lupta interng cu ispitele, prin des-coperirea cugetelor, prin ascultare, prin smerenie,prin cetirea cu luarea aminte a cgrtilor sf. Pg-rinti si prin päzirea poruncilor evanghelice, ei a-junserg la un Malt grad de viatg duhovniceascdsi dobandird o mare inriurire nu numai asuprafratilor lor rnonahi, ci i asupra mirenilor, adesa

www.digibuc.ro

- 366 -

sus pusi, nu numai prin* cultura laic, ci adesaprin cea teologica. Inceputa n jurnatatea a douaa veacului al optsprezecelea, aceasta miscare du-hovniceasd continua sä se desvolte pe toata in--tinderea veacului al nouasprezecelea chiar pâna larevolutia rusasca. Ar fi foarte interesant sa se ur-mareasca aceasta miscare in toate amdruntimile ei :

studia dile si mijloacele ei de raspiindire, acunoaste pe reprezentantii ei cei mai de sama cuinfhienta ei asupra societatii si a poporului. Dinnefericire, conditiile neprielnice ale timpului de-fatä nu ne dau putinta sà indeplinim cum trebueaceasta problemi. De aceea trebue sa ne rnargi-nim. numai la o panda si superficiala descriere aacestei insemnate misdri, a reduce aceastä des-scriere aproape numai la o singura insirare denume.

Vom incepe cu arätarea urmelor imfluenteilui Paisie asupra Atosului. Incä pe timpul cândstaretul traia in Atos, el avea afara de comuni--tatea sa de frati din schitul sf. Ilie, nu putini fiiduhovnicesti, convorbitori si prieteni, cari dutaupovatuirea sa duhovniceasd. Din nurnarul acestorafäcea parte patriarhul grec Serafim, care traea re-tras la liniste in manästirea Pantocrator. Patriar-hul iubea foarte mult pe staretul Paisie, II vizitape el si manastirea lui, adesa Il invita la dânsulsi sta mult de vorba CLI dânsul despre viata du-hovniceasd i cu mare regret se desparti cl'e ella plecarea lui in Moldova. Ni e cunoscut dease-menea, CA din multe mänästiri, schituri si chilli aleAtosului veneau la staretul Paisie monal-ri pentrumárturisire si sfaturi câteodata in asa numar, in-cat dlugarii sal nu aveau putinta sà vorbeasca cudânsul, din care pricina acestia incepeau sa car-teasca. Dupa plecarea staretului Paisie in Moldo--va urmele influentei lui asupra Atosului, nu se

www.digibuc.ro

- 367 -

§terserg. Traditia $i rânduelele lui s pgstreazg siastgzi in schitul sf. Me, interneiat de dânsul $i Inalte läcapri.

Cu o deosebitg putere reinviarg traditiile sta-retului Paisie in Atos In veacul al XIX, cänd a-pgru acolo staretul Arsenie, ucenicul unuia din-ucenicii moldoveni ai staretului Paisie, care a avutmare Inrâurire asupra tuturor mängstirilor Atonite$i care a murit la anul 1846. Partizanii $i conti-nuatorii datinelor lui Arsenie au fost schimonahiiNicolai, Andrei $i Nicodim, iar dupg aceea ieros-schimonahul leronim, duhovnicul mängstirii ruse$tisf. Panteleimon, care a avut o deosebitä inrâurireasupra Atosului $i care a decedat in anul 1885,!$i Arhimandritul aceliasi mgngstiri Mihail, care amurit in anul 1888. Prin ostenelele $i grija aces--tor stareti se râclicd in Caucaz mgngstirea Noul-Atos, care deasemenea si-au insusit traditiile sta-retului Paisie si care le- a pästrat prin persoana,egumenului sgu Izron si ale altor monahi staretipâng in ultimile zile.

0 remarcabilä influentg a exercitat staretulPaisie si asupra monahistnului moldovalah. Celemai apropiate ajutoare ale sale $i la Atos, $i inMoldova au lost moldoveni. Pgrintele Visarioneste Intâiul ucenic al lui Paisie $i primul membrual frätimii lui si ajutor la organizarea obstei. Ela murit pela anul 1766. Dintre ucenicii staretuluiin Moldova putem numi incä pe pgrintele Macarie

pe pgrintele Ilarion, cari 1-au ajutat la corecta-rea si traducerea de cärti. Ilarion in urmg a fost-duhovnic $i egumen al mgnästirii Secul, iar iero-monahul Macarie, care trdise cu staretul incg siin Atos, se pare cg a trecut apoi in Rusia, undea si fost egumen la sghgstria Molceansc. Dintrealti ucenici ai staretului In Moldova vom pomenila inceput pe aceia, care dui-A moartea staretului

www.digibuc.ro

- 368. -

au fost succesorii ssal in duhovnicie $i egumeniela Mändstirea Newt*. Primul dintre ei, Arhiman-dritul Sofronie, cel mai bAtrân duhovnic al cälugdri-lor ru$i din Neamt, a egumenit imediat dupä staretulPaisie aproape zece ani. S'a" $tie ca dupd insärci-narea staretului el a mers la Chiev dupd cartiduhovnice$ti pentru mänAstirea sa. In urnfa" el acorespuns cu ucenicii staretului Paisie din Rusia :at párintele Atanasie din Breansco $i cu MariaPetrovna Protasieva. Dupà pdrintele Sofronie aegumenit in Neamt Doroftei, pe care staretul IItrimisese sà invete in $coala teologicA din Bucu-resti ; Dosotei, care pe vremea staretului Paisiefusese duhovnic $i ingrijitorul spitalului $i apoiegumen la Secu, care priveghea toatd noaptea lacäpatâiul bolnavilor, mângäindu-i in tot felul ; $iloan. Ace$tia câte$i trei sunt de neamul slavon.Dui-A pärintele Joan a egumenit in Neamt, fiindales, Silvestru primul egumen din moldoveni, carepe vremea lui Paisie fusese duhovnicul cAlugäri-lor moldoveni din Neamtu. Dintre alti ucenici aistaretului Paisie In Moldova, mai cunoa$tem peOnorie, ingrijitorul spitalului din Dragomirna $idin Neamt, care se bucura de o incredere nem5r-ginità a staretului Paisie $i care a ingrijit pe sta-ret la boala sa inainte de moarte, traduator decärti patristice $i care a murit la un an dupà sta-retul Paisie. Martirie, care impreunA cu Onorie aingrijit pe Staret la boalä inainte de moarte. lri-narh duhovnicul, care din insärcinarea staretuluia mers la printul Constantin cu scrisoare, in carestaretul se lepAda de a trece la Neamtu. lacint,tot un duhovnic din 'Neamtu, care a probozit pehulitorul rugäciunii mintii Teopemt $i indeplinito-rul $i altor insàrcingri ale staretului. Un alt Ia-cint, schimonah in schitul Pocrov, pendinte deMànästirea Neamtu, fost staret al mAnästirii Vo-

www.digibuc.ro

- 369 -

rona din Moldova $i care a murit la adânci bä-trânete In anul 1843. Platon, schirnonah tot in,schitul Pocrov, care a alcAtuit cu mina sa o cu-legere a scrierilor staretului Paisie, ce se päs-treazä in biblioteca Mänästirii Noul Neamt, $icare a scris viata staretului. Mitrofan schimona-hul, care a fost mai bine de 70 cíe ani uceilic dechilie a staretului Paisie si care inaintea tuturora alcátuit descrierea vietii lui. Arhimandrit Teo-dosie, care a carmuit schitul Poiana Märului dinValahia $i apoi a fost chiemat de printul Potem-chin sà treacd cu ucenicii säi in Rusia, ca s in-temeeze sähästria Sofronia (S'a pästrat scrisoareastaretului Paisie cátrà el in $coala teologica dinBucuresti). Gherontie, care impreund cu Dorofteia invätat in' scoala teologica din_Bucure$ti; Gri-gorie, in urmáMfiropolit al Ungrovlahiei, care ascris viata staretului. Ierodiacon Stefan, traducä-torul vietilor sfintilor, tipärite la Neamtu. Schi-monahul Isaac si altii. Pästrätor al traditiilor sta-retului a fost deasemenea Neonil, ucenicul stare-tului Sofronie, in urrnd startt si mare tipäritorde cirti, $i Teofan ucenicul lui Neonil, care a dustraditiile paisiene la mjnAstirea Noului Neamt,intemeiatä de dânsul. La ei trebue a algtura $i per-Gherman--, succesorul lui Teofan. Afard de suspornenitii ucenici i continuatori ai operei lui Pai-sie, el a mai avut in Moldova Inca multi ajutd-tori la corespondentä, la corectarea $i traducereade edit patristice, numele cArora au fost deja po-menite de noi in alt loc. Vom pomeni deaseme-nea pe arhipAstorii, cari au simpatizat pe staretulPaisie $i 1-au sustinut. Astfel au fost MitropolitiiGavriil, care a oferit staretului mänästirea Dra-gomirna, lacov $i Veniamin. Relativ de lätirea maideparte a influentei lui Paisie In Moldova nu a-

PAISIE 24

www.digibuc.ro

370

vem date suficiente. Se stie numai, ea multe mä-nastiri din Moldova si Valahia au avut egumeni-din ucenicii lui.

Mu It mai multe date avem despre uceniciistaretului Paisie, care s'au räspândit prin Rusia.In Rusia au trecut multi din ucenicii lui, sub in--fluenta carora prin mangstirile acelea s'a produso mare Inältare a vietii duhovnice$ti, a sporit in--teresul $i dragostea de citit si de studiat cartilesf. Pärinti, se ivira stareti si egumeni prin mänäs-tiri, cari nutreau idealurile staretului $i au intro-dus prin mänästirile lor regulamentul Ali pentru-viata de obste si rânduelele traiului mänästiresc.Se ivira arhipästori, care simpatizau foarte multdirectivele staretului Paisie si-i arätara protectia.si sprijinul lor. Multi oameni mireni culti dease-menea fura prinsi de aceasta miscare duhovniceas--ca, ba unii pardsind lumea, primirá monahismul.si devenira vestiti lucratori In duhul staretuluiPaisie. In genere rezulta o larga si profunda mis--care duhovniceascä, care nu slábi in monahigmulrusesc pana la revolutie. Ne vom sili sa enume-Tam, pe cat vom putea, pe partasii cei mai insem-nati ai acestei miscári. Si la inceput vom pomenide aceia, care Inca pe vremea lui Paisie se adre-sara lui din Rusia, cerând povatuirea lui. Astfelau fost : Prietenul tineretei staretului, iereul Di-mitrie, care, dupa toatä probabilitatea, a preotitin Poltava, monahii Mänästirei Inaltdrei sf. Cruci-din Poltava % grupa prietenilor bunei credinte-din nordul Rusiei M. P. Protasieva, egumena ma-nästirei Arzaman. Din corespondenta ei cu Sofro--nie, succesorul staretului Paisie, se vede, ea' acest

1) In manuscriptul No. 405 a sectiei slavone din Academia Ro--mând este o ardtare a legdturei, care exista intre mändstirea Inältäreisf. Crud din Poltava i mändstirea Dragomirna a staretukii Paisie.

www.digibuc.ro

- 371 -din urmä a trimis pentru mänästirea ei icoane,portretul staretului Paisie $i unele exemplare demanuscrise dupä cärtile sf. Pärinti In tradueereastaretului Paisie, ca : Filocalia, cartea sf. Varsa-nufie, 12 cuvinte ale lui Simeon Noul Teolog $ialtele, cu rugAmintea de a mijloci la mitropolitiiPlaton i Gavriil deslegarea de a tipAri aceleDespre alte p_ersoane, care au contact duhovnicesefärä sä se vadà eh' au stat in corespondentä custaretul Paisie, vom avea ocazia sà pomenim maila vale. Mi$carea duhovniceascd sub influenta-staretului Paisie, se poate impärti In trei maricurente: nordic, central $i sudic. Curentul nordic,.$i-a avut centrul principal in mändstirea Solovát,Valaam, lavra Alexandru-Nevschi $i mänästireaAlexandru Sfirschi. Curentul central s'a concen--trat mai cu samä in Moscova, in guvernämântulVladimir, in sähästria Optina din guvernämântulCaluga, In Mdnástirea Briansc, In pädurile Roslavedin eparhia Smolensc, In mänästirea Beloberezschi.Curentul sudic si-a avut centru in mänästireaPlosteansc, in sähästria Glinsc $i In alte locuri.

1Iumitele mänästiri trebuesc privite numai ca punctemai Insemnate sau prime ale miscärii paisiene,-care in realitate a ocupat nu zeci, ci, cum vomvedea, sute de mänästiri rusesti.

In extremul nord, la mänästirea Solovät, sä-ditorul traditiilor paisiene a fost ieroschimonahulTeofan, de care am pomenit deja mai sus. Dupàmoartea starctului $i inchisul de bund voe Dosof-tei, Teofan s'a strämutat la Solovät, unde a dussi datinile staretuiui Paisie. In Lavra Alexandru-Nevschi, incä träind Paisie, s'a format un cerc deadoratori ai säi in frunte cu mitropolitul Gavriilal Novgorodului $i Ladogei. Mitropolitului Gavriili se trimise de cAtr staretul Paisie o traduceredin grece$te a cArtii Filocalia cu o scrisoare de

www.digibuc.ro

372

mâna sa proprie. Din ordinul Mitropolitutui acea-stä carte s'a revázut de un grup de profesoriseminarului, cu care prilej mitropolitul le reco-¡nand, ca la revizuire sd se sfätueasc'd cu câtivaNbátrâni experienti in viata duhovniceascá, zicând,cá de si ace$ti bátrâni nu cunosc subti1itile lim-bei grecesti, dar prin experienta vietii si-au insusitcontinutul artilor patristice si deaceea le pot daindicatiuni folositoare la verificarea traducereLDupä ordinul mitropolitului, Filocalia a fost tip4-rità in Petersburg. Imprejurul mitropolitului se-gruparà ucenicul säu de chilie Teofan, mai târziu,egumen al mändstirei Novoezer, Nazarie, egume-nul mänástirii Valaam, ierodiaconul Filaret dinLavra Alexandru-Nevschi, mai târziu staret al mä-nástirii Novo-Spasc din Moscova, Atanasie, uceni-cul staretului Paisie, care a adus mitropolitului.Filocalia, si altii.

In Valaam si in mánástirea Alexandru-Sfirschiau ostenit ucenicii staretului Paisie schimonahTeodor si ieroschimonah Cleopa. Ei au esit dinMoldova $i au trecut in Rusia la anul 1801 si aufost : Cleopa de neam malorus, iar Teodor dinorasul Caracev din guvernárnântul Orlov '). Ei

1) Staretul Teodor, näscut in anul 1751, plecd pentru o vremedin manästirea staretului Paisie la pusnicii Onufrie si Nicolae, carepusniceau in tdcere la pardul Poiana Voronei, la cinci kilometri deschitul cu acelas nume. Onufrie era de loc din gubernia Cernigov, dinnobili, cari din tineretä iuhi pe Hristos, fu nebun pentru Hristos intinereta sase ani, apoi lasa aceasta l cu prietenul säu, ieromonahulNicolac, se retrase in Ucraina, iar deacolo in Moldova, la staretul Paisiercu binecuvântarea cdruia se aseza cu Nicolai in pustiu si trai acolocu dânsul 25 de ani. Tot cu el a trait aicea cinci ani i staretul _Teo-dor. Dupd moartea lui Onufrie, Teodor cu Nicolae se intoarsera laPaisie, iar dupd moartea lui Paisia i Nicolae, Teodor se intoarse InRusia. In biblioteca Manastirii Neamtu am vazut o carte a sf. PArintiscrisd de mând, transcrisd. de Nicolae pentru Onufrie ; cAt de fard dearginti a fost Teodor se vede dia acea imprejurare, cd cele cinci ruble:ce-i daduse un 'monah pentru drum el le &du unei femei sarace.

www.digibuc.ro

373

rtrAiserä multi ani In loca$ul staretului Paisie, pri-miserà dela dânsul tunderea In monahism $i fuseserärtemeinic instruiti de el si Mtn-4i In viata duhov-niceascA. Dui-A sosirea In Rusia, el trAi la inceputin mängstirea Celschi, eparhia Or lov, apoi in sà-hästria Beloberezschi din aceea$ eparhie, asezatä inpädurile milenare Breansc si pe atunci aproapede nesträbdtut. Acolo ei se Imprietenird cu mo-nahul Leonid, care era de neam, ca si Teodor,din orasul Caracev, din clasa negustorilor. In 1811Leonid $i Cleopa trecurà la Valaam, unde venila dânsii si Teodor. In Valaam ei träied 5 ani,indeplinind lucrarea mintii dupà povata staretului;Paisie si multe pätimird din pricina asta dela râv-nitorii ignoranti ai nevointelor externe. In 1816staretul Cleopa reapare in män5stirea Valaam, iarTeodor si Leonid trecurà la mängstirea Alexan-dru-Sfirschi, unde asupra lor isi intoarse aten-

liunea Alexandru I, Impgratul Rusiei.Aicea in anul 1822 sa sävarsi párintele Te-

-odor chiar in ziva luminatei Invieri a Domnului,jar pärintele Leonid, dupd atva ani, trecu cu uce-nicii säi la snästria Optina, unde a r5mas panAlamoartea sa, anul 1841. Träind la Valaam $i inmänästirea Alexanduru Sfirschi, staretii aveau le-gäturi duhovnicesti $i cu lavra Alexandru-Nevschisi aveau pretutindenea frati de un gând eu ei siucenici. La Valaam aveau ucenici be : staretul $iigumenul Varlaam ; apoi a trecu-t la sAhistria43optina, unde a murit. Eftimie la rándul säu avu,de ucenici ai s'ai pe Damaschin, egumenul mäna's-tirei Valaam, si pe Ilarion, care a dus traditiilestaretului Paisie in mänästirea Nicolo-Babaeschi,.eparhia Castroma. Vestitul Damashin, staretul deValaam, a avut de ucenici pe Agatanghel, Arhi-mandritul mänästirei Alexandru-Sfirschi, pe Aga-¡pie, schimonah al mdtfästirii Valaam, staretu-orb,

www.digibuc.ro

374

si pe schimonahul loan, taciturn in mAnästirewValaam. Agatanghel a avut de ucenici pe Mavri-chie, egumen in Valaam. lar in partea nordicAnevoit incA un ucenic al staretului Paisie : Arse-nie, care a trecut din pAdurile Breansc la mAngs-tirea Nicandru din Pscov. Acesta a avut de ucenicpe Gherasim, Monah in mAngstirea SolovAt. In câtevadin mänästirile dela Nord traditia staretului Paisiea fost Imprumutatd din mAnAstirile centrale si dea-ceea ele vor fi arAtate in alt loc. SA strAbatemacum si partea central5. Aicea mai inainte de toatetrebue sA pomenim de ucenicul staretului Cleopa,.nu acela, de care s'a vorbit mai sus, ci altul.Acest Cleopa a trAit multA vreme cu staretul Pa-isie, mai intAi In Atos, apoi in Dragomirna si pro-babil si In Secu ; a plecat in Rusia Incà din anul1778 si a fost egumenul sAhAstriei Vovidenia, tinu-tul Ostrovsc, din Eparhia Vladimirului. Acesta afost un vestit ascet, pAstrAtorul lucrArii mintii. Ela introdus in sAhAstria Ostrovsc regulamentulvietii de obste a muntelui Atos, care apoi a fostdus de ucenicii lui In alte mAnAstiri din Rusia cen-tralA si nordicA. Ucenici ai staretului Paisie aufost : Ignatie, care la inceput s'a nevoit in mAnAs-tirea Sinaxar, sub conducerea staretului Usacov,.apoi In sAhAstria Florisceva din eparhia Vladimir_Din anul 1778, dupA Cleopa, el a fost ziditorul.sAhAstriei Ostrovsc, iar apoi a locasului Pesnosadin eparhia Moscovei. In anul 1788 el fu rAnduitarhimandrit al mAnAstirii Tihfina, in eparhia Nov-gorodului si dupA binecuvântarea mitropolituluiGavriil, a introdus acolo regulamentul vietii deobste. In anul 1795 fu strAmutat ca arhimandrit alMAndstirei Simonov din Moscova, pentru a orga-niza acolo viata de obste i acolo a si decedat in1796. Despre el se spune, cA pretutindenea a fost.pildà de viatA Malta si mai ales de smerenie sit

www.digibuc.ro

375

neiubirea de argint. Era milostiv cu saracii, com-pätimitor cäträ cei nenorociti, plin de, iubire cá--'TA frati.

Un alt ucenic al staretului Cleopa, schimonahulacarie, care a fost dupà Ignatie egumen mänästi-

ei Pesno$a pingla moartea sa, In anul 1811, avut o deosebità insämnAtate in istoria monahis-ului Rusesc $i a sistemei stärete$ti. Dintre uce-icii lui au esit 24 de egumeni de mänästiri. Elavut leglturi duhovnice$ti $i corespondentä prin

s risori cu staretul Paisie $i a primit dela el Inr un toiag. El puse mänästirea Pesno$a in

s are de inflorire internd $i externä. Neobosit $iult cunoscdtor In munca gospodäreascä, el era

I cä $i neobosit $i experient In nevointele duhov-ce$ti. La infätisare 1 [Area aspru, dar avea su-

f etul plin de iubire pärinteascä. Nu avea niciunf 1 de proprietate, irnpärtind tot cu fratii. CAträoti se raporta prietenos $i simplitatea inimii sale,.nitä cu intelepciunea duhovniceascA, ii aträgearagostea $i respectul general. Mitropolitul Platon

1 insärcinä sä aducä in rânduealä mänästirile des-prganizate 0-1 puse ca pildä pentru ceilalti stareti.Dela mänästirea Peposa multe mänästiri impru-mutarä $i regulamehtul vietii de obste, si monahicapabili de a sustine aceastä viatd. Astfel dela sta-retul Macarie $i-au primit regulamente de organi-zare, urmätoarele mänästiri : Golutvinschi, Strate-nia din Moscova, Chirilo -Novoezerschi $i sähäs-trile Davidova, Optina, Berlincovscaia, Ecaterinin-scaia, Medvedescaia-Crivoezerscaia, etc.

Dintre ucenicii staretului Macarie vom pomenipe,: Avraamie, In urmd egurnen al Optinei ; Maxim,intemeietorul mänästirei Pe$no$a ; Ignatie, organiza-tor mänästiri Conevschi $i intemeietorul mänästiriiZadne-Nechiforovschi, etc. Acest Ignatie a avut fiiceduhovnice$ti pe Maria, pusnica din Olonet, $i pe

www.digibuc.ro

- 376 -

Anastasia, Intemeietoarea mänästirii Padanschi,comunitate de femei. Tot ucenicul staretului Cle-opa a fost $i vestitul pusnic Teofan, egumen deNovoezerschi, despre care, ca ucenic de chilie amitropolitului Gavriil, am poment deja. El personala venit la Pe$nosa la pärintele Macarie, ca sä capete dela el pentru mänästirea sa regulamentuvietii de ob$te $i sä cearä dela el câtiva monahpentru organizarea vietii de obste. Egumenul Tofan a fost staretul mänästirilor Modensc, Alexadru-Nevschi, Ustiujschi $i sf. Chirilà, $i sälfästri iFilipo-Iranschi. Fiicd a sa duhovniceascä a fo tMavrichia, egumena mänästirii de fete Goret. Sucesorul lui Teofan In mänästirea Novoezerschifost ucenicul säu Arcadie. Dela ucenicii staretul iCleopa Ignatie si Macarie, traditiile paisienau trecut In mändstirea Golutvin din Colomeeunde egumen era ucenicul lui Macarie si a luIgnatie : Samuil. Ucenicul lui Samuil a fost Nazarie, iar ucenicii acestuia au fost schimonah Ioanichie $i pustnicul Macarie, care mergeau pe aceea$ cale de nevointä duhovniceascl läuntricA.

Alt loc, deunde s'a lätit miscarea paisiand InRusia centrald a fost Moscova. Aicea au fost mai-caseamd cloud puncte ale acestei miscäri : Mänäs-tirea Simonov $i Novo-Spasc. In mänästirea Simo-nov s'a nevoit ucenicul staretului Paisie, monah 1Pavel. In anul 1812 el a pätimit malt dela fraceji, cari I-au bätut Odd Inteatâta, Incât tot res-tul vietii sale l-a petrecut In stare de boalä. Totacolo, In mändstirea Simonov, a träit alt ucenical staretului Paisie: Arsenie.

Ucenic al lui PaVel a fost iromonahul Iosif,locotenentul de staret al mänästirii Simonov. TotIn Simonov a träit, cum am vdzut deja, $i a fost e-gumen Arhimandritu Ignatie, ucenicul lui Cleopadin Ostrovsc, numit acolea pentru organizarea vi-

www.digibuc.ro

- 377 -

etii de obste. In mgngstirea Novo- Spasc staretivest;ti au fost ieromonahii Filaret $i Alexandru,uce-nicii ucenicului lui Paisie, Atanasie, care a trgit o vre-me In Sähästria Florisceva din eparhia Vladimi-Tului. Schimonahul Atanasie (pe acesta trebue a-1deosebi de Atanasie, care a adus Filocalia Mitro-politului Gavriil), fost rotmistru in regimentul dehusari, dupä familie Zaharov, a trait pelângg stare-tul Paisie mai bine de 7 ani $i a fost cgluggritde dânsul. Cu binecuvântarea staretului el s'a o-cupat mult cu extragerea de povete din cärtilesf. Párinti despre ruggciune, smerenie, rgbdare,ascultare, dragoste $i alte virtuti. In interesele tre-bilor casei el a fost trimis in Rusia cu monahiiAmbrosie $i Sofronie in anul 1777. Aicea suferindnu putine neplgceri, a trgit In mängstirea Goro-hov din pustiul Florisceva, $i apoi In sghgstriaBeloberezchi $i In sähgstria Plo$ceansc a Näscgtoa-rei de Dumnezeu, din eparhia Orlov, unde mul--fora le aduse folo3 prin viata $i invatatura sa.In sahastria Plosceansc s'a sgvar$it el in anul 1825.Venind din pustia Flori$ceva In Moscova, staretulAtanasie a fost la iromonahii Alexandru si Fila-ret in Novo-Spasc $i a avut cu ei convorbiri du-hovnice$ti despre lucrarea mintii, dupg invätäturastaretului Paisie. Ambii ace$ti iromonahi cuno5-'teau pe staretul Paisie din auzite, it iubeau si-1respectau $i se foloseau de cgrtile patristice, tra-duse de el, iar pgrintele Alexandru avusese cu el-$i corespondentg scrisg. Astfel amândoi ace$ti mo-nahi din Novospasc erau foarte apropiati de sta-retul Paisie $i se folosird din destul de bogátialui duhovniceascg. E posibil, CA fiind cunoscuti cuAtanasie, ei sg fi avut cuno$tintä $i cu Ambrosie,un alt ucenic al lui Paisie, care trgia In mgngstirea(Gorohov $i se distingea prin un deosebit dar al

www.digibuc.ro

- 378 -rugAciunii. Iromonahul Filaret era de loc din o-rasul Vedz, din oameni instgrit.

Simtind de timpuriu desgust de viata lumeas-cä, el in anul 13 al vietei sale intrá in mänästiresi din copilärie se aprofundd in citirea cärtilor du-hovnicesti, din care se aflau multe in casa Orin-tilor säi ; in urmä a fost câtiva ani in sähästria Sa-rovsc, iar apoi in lavra Alexandru-Neschi in vre-mea Mitropolitului Gavriil, ierodiacon. Din Peter-sburg Filaret trecu la Moscova, träi o vreme inmänästirea Simonov i apoi in Novospasc, undeträi mai bine de 40 de ani inteo chilie, esind foarterar pe poarta mänästirii. Numai in särile linistitede varä, când contenea miscarea oamenilor, iesea im-preund cu prietenul sàu Alexandru l ineä cu unbAtran Mihail, care se tinea de aceeas invätäturä,la plimbare singuratecä imprejurul zidurilor mä-nästirii. Petrecând multi ani in nevointele tkereimonahale, staretul Filaret ceialaltä parte a vieteisale o inchinä slujirii active oamenilor, dând sfa-turi i mângiere tuturor celorce aveau nevoe, färädeosebire de persoand si stare. Chilia lui era zil-nic inundatà de multimea oamenilor de toate stä-rile. Cei apäsati de durere, cei strâmtorati in viatà,cei turburati de Indoele, cei inväluiti de patimi,cei ajunsi de necazuri, din toate pärtile veneau ladânsul, ca sä-si reverse inaintea lui päsurile lor

sä primeasa dela el mângâere si povatä. Insfaturile lui se exprima cu deosebire limpede mi-nunata sa blândetä, nemärginita lui smerenie, dra-gostea lui ferbinte cAtre aproapele, frumuseta siputerea profundei judecäti duhovnicesti. Nu ara-reori se intampla, ca din pricina multimii vizita-torilor sä nu aibd vreme nici sà mänânce, nici säse odihneascä, cu toatä boala grea, de care a su-ferit toatä viata so. Si cu toate acestea, el maigäsea vreme incd si pentru cititul i scrierea

www.digibuc.ro

379

filor sf. Párinfi. Numai cu putin inainte de moarte-(el a murit In anul 1842 In vrastä de 84 ani), n'amai putut sluji celorce aveau nevoe de sfaturilesale. Deoarece din pricina paraliziei limbei, el cugreu putea rosti alte cuvipte, afarä de obi$nuitachiemare a Mantuitorului si a Maicei Domnului.Staretul Filaret a fost párintele duhovnicesc alNataliei Petrovna Chirievscaia, sotia cunoscutuluifilosof $i scriitor rus, Ivan Vasilievici Chirieschii$i prin ea exercitá influentd si asupra acestui dinurm,îl interesá prin viata duhovniceascá, ce se des-fasura In monahismul ruseFc, Il dispuse sà stu-dieze mai temeinic ortodoxia $i contribui la apro-pierea lui duhovniceascä cu bátrânii sáhástrieiOptina. Afard de aceasta, párintele Filaret a maifost povátuitor duhovnicesc monahiei Dositeia, dinmánástirea de femei Ivanovschi din Moscova, ca-rea se distingea prin o inaltà viat`á duhovniceascá.Soarta acestei monahii e destul de enigmaticá simulti o socoteau $i o socot fiica Impárátesei Eli-saveta Petrovna. Monahia Dositeia la rândul skia avut o mare inrâurire duhovniceascá asupra cu-noscutilor sihastrii, fratii Putilov alugärieMoisei de Optina, Isaia de Sarov $i Antonie deMaloiaroslav).

Ce se atinge de prietenul lui Filaret, ieromo-nahul Alexandru, In urrná arhimandrit In mánás-tirea Arzamas, apoi despre el se stie, cä s'a nas-cut In acelas an cu Filaret, adecä in 1758 $i po-gora din o familie ortodoxd de nobili polonezi_El cunostea bine limba poloná. Devotat bisericeiortodoxe, iubea cu deosebire cartea lui StefanIavorschi Piatra Credintei" $i sfátuia pe tOti ceice intrau In monahism sá o aibá si sd se invetedin ea toatä via-fa. El a MN/I-tat in Academia Chie-vului $i apoi intrá In slujbd la Colegiul CameraL

Cât a stat acolo, nu se $tie, dar mai tárziu

www.digibuc.ro

- 380 -

singur spunea, cä Incá din tinerete a inceputviata monahalä in mänästirea Novospasc din Mos-cova. Fiind In Petersburg cu egumenul mänästi-rii, fu tuns in monahism de mitropolitul Gavriil$i tot de el fa hirotonit ierodiacon In 1793, iarpeste o lunä fu fAcut ieromonah, si totdeauna s'abucurat de bunävointa lui $i a stat cu el In con-tinuà corespondentä. Tot In änul 1793 fu numitnamesnic $i casier al mänästirii Novospasc, darpeste 4 ani renuntä la amândouà slujbele acestea$i trái In aceea$ mänästire, petrecându-si timpul InrugAciune $i in studierea cärtilor patristice, despreimgäciunea mintii si primi In chilie marea schirná.Preasfintitul Gavriil, aflându-se In Moscova la In-coronarea impáratului Pavel, adesa stätea de vorncu pärintele Alexandru si-1 invità la sine In epar-hia Novgorodului, dar el nu primi, nevoindpäräsascd singurätatea $i pe prietenul ski, carealerga cu el spre aceia$ tintd. TrAind astfel In rnä-nästirea Novospasc, el stätea In legdturd cu sta-retii moldoveni $i cu cei din Atos, se folosea de-sfaturile lor si când ei veneau In Moscova dupädiferite treburi ii primea la el si-i ajuta mult princunoscutii din Moscova, devotati lui.

Sub povata lui, multi duceau o viatà mona-hiceascd atentä. Unii din ucenicii sdi au fost sta-reti de mänästiri. In anul 1810 pärintele Alexan-dru fu prohirisit Arhimandrit al Mänästirei Spascdin Arzarnasc, de unde a purtat o vastä cores-pondentä cu fiii $i adoratorii säi duhovnice$ti dinMoscova. Träind foarte modest, dar primind dinfunctiile sale sume de bani Insemnate, dädea totfratilor, slujitorilor mänästirii, elevilor saraci din

duhovnicesti $i tuturor nevoia$ilor. Dupàmoartea sa au rämas numai 40 de capeice (unleu) si nici o hainä. Inainte de moartea sa, timp

,,de 18 zile n'a primit deloc hranä, afara de câteva

www.digibuc.ro

381

picäturi de apà, nutrindu-se numai cu pâinea vietii,adecä cu Trupu si Sângele lui Hristos. Decedäin 29 Ianuarie 1845, slujind In cinul preotescde ani.

Pentru a ne face o idee de caracterul acestuistaret, vom da câteva fragmente din scrisorile sale.Când tinerii pusnici Timotei $i Iona Putilov, con-dusi duhovniceste de Alexandru, au plecat a-0ducä viata In Sarov, Staretul Alexandru le cläduurmätoarea povatà : Mai intAi, träind acolo, sämergeti la frati si sä aveti treburi numai cu aceia,cu care VA' va sfAtui staretul si duhovnicul. Aldoilea : ascultarea sä o faceti färd cârtire, iar devd yeti ingreuia de ceva, cercti cu smerenie sa' fititrecuti la altà treabä ; de nu vä vor trece, supu-neti-vä. Al treilea : tineti minte $i trgiti acolo, neiesind nicAirea, pentrucd desi yeti vedea acoloniste pärute neindemânäri, sau smintele, apoi ne-stârpindu-le din voi si trecind cu ele in aità par-te, Inzecit le yeti intâlni In ait loc si ele cu cer-c5rile voastre se vor tot inmulti, panä v5 vor In -toarce din nou îu lume ; iar de veti incepe a as-culta, si a v5 supune superiorilor vostri $i singurivA yeti osändi pe sinevA, iar stnintelele referitoarela frati le yeti considera drept ale voastre, atuncipretutindene $i In loate veti rárnânea In pace,

Al patrulea : desi ascultarea va fi grea, apoiea se pare grea numai din pricina neascultAril $ia IndärAtniciei ; pentrucä veti vedea aceeasi as-cultare Indeplinità de altii cu lini$te, de$i stint maislabi ca voi ; $i la urrna urmei, de vâ" vor lAsa fdr5,ascultare, dupd dorinta voastr5, atunci pârtà intruatâta và vor birui gândurile, incât nu va" yeti im-päca nicidecum cu ele. De aceea nu fugiti de as-cultare, ci autati-o. Al cincelea : Pentru viata,voastrà cea de veci tineti minte, cà asupra orcä-

www.digibuc.ro

- 382 -

rei ispite biruinta este smerenia, mustrarea desine si räbdarea.

1, Dar preamilostivul Dutnnezeu sä vä luminezesi sä vä inteleptascà, sä vá ajute, sä vä pAzascä

sä vä acopere de toate mestesugirile diavolestidin dreapta si din stânga. Al saselea : Fäcându-vdascultarea, päziti-vä de ridiaturi grele sitrati-va sändtatea, cáci yeti da räspuns lui Dum-nezeu, dacd din râvnä nechibzuità vä yeti Vätätnacumva si yeti deveni povoarà pentru altii : cäcidacA vä yeti face vätämare, atunci nu voi yetisluji fratilor, ci fratii vor fi nevoiti sä và slujascA,si in cazul acesta veti a:yea viatä amar-5, de caresá vá" fereasc5 Dumnezeu".

In acelasi an, staretul Alexandru scrie lui Ti-motei Putilov : NU' bucur din inim5, cä milosti-vul Dumnezeu nu ti- a ingädutit tie si lui lonâ särätäciti mai mult pr'n lume si sä v5 intinati suf-letele cu ispitele. R c:51 pentru Dumnezeu si nuuita, ca" nu ne este p a impotriva sângelui si cär-nil, ci Impotriva dul Cäci dupä Scararul,e mai bine sä ne luptäm cu cugetele, cleat cumândria de sine. Si nu-i un bine pentru noi a fifärä ispite ; c5ci dracii in mare mäsurä atuncea sedue pentru increzarea noastrd in sine, stiind, cänoi si färä viclesugul lor vom peri din pricinamândriei noastre si vom rgmânea Ufa" pocäintä.

Imi scrieti si despre aceea, di vä turbur5 gân-durile: de puteti impedeca vântul, yeti impedecasi gândurile. Dar sfintii pgrinti spun, poate mo-nahul sä fie si turburat de patimi, dar sä nu a-ducä la indeplinire patimile. Prinurmare, noi neosândim pentru aducerea la indeplinire a patimi-lor, iar nu numai pentrucA le avem in noi si nebântuim de cugete. $i Adam cel dintâiu dupà sim--tul säu cunosator, a presupus cà märul era bunde mâncat, dar nu pentru aceastá cunoastere, ci

www.digibuc.ro

- 383 -

pentru mâncarea mgrului a fost osandit. Dar siDumnezeu Ii poruncise nu ca sä nu-si dea samade bunAtatea rodului, ci ca sA nu mAnânce dinel. De aceea nu te turbura cu sufletul de nici unfel de cugete, cAtA vreme nu le iubesti si nu tedesatezi de ele. De ai pArinte duhovnicesc $i teincrezi in el, descopere-i lui toate cugetele si toateluptele tale; iar mintea ta, ca vAtArnatA si intinatáde pAcate, nu o primi deloc si nu-ti, crede tie in-tru nimic pang la sfarsitul tAu. Dar mai mult de-ck orce te rog sà fii ascultAtor -MCA cârtire si tesmereste inaintea tuturora ; dupA invAtAtura sf.Pärinti, numai srnerenia poate mântui, iar Mil ea,chiar de am avea toate virtutile, nu vom scdpade osandd. Ce avem noi cu cele ce vedem In via-tä, dacd Dumnezeu ne va pAzi de a face pAcate.Dumnezeu sA-ti dea pricepere, dar rabdd pentruDumnezeu".

Unui Andrei Stefanovici oarecare, pgrinteleAlexandru scrie, cA pe Hristos trebue a-1 cAutanu in afarg de noi, ci in noi insine. Relativ deintentia si dorinta ta de a merge la muntele A-tos, un sfat hotArit nu pot sd-ti dau. Sfatul meue acesta.: alege-ti undeva o mAnAstire sgrAcutA Inpatria ta, InchisA dinspre lume, si sileste-te sAgAsesti acolo pe Hristos, nu in muntele Atos, ciin inima ta. lar când te va invrednici DumnezeusA gdsesti pe Hristos in inima ta, atunci si ulitacea mai plinA de lume va fi pentru tine lerusalimsi Atos. Cineva din sfinti a zis : dacA In casa tae IngropatA o comoarg, si tu nu stii de ea, apoiin cazul acesta cu tine se infamplA asa, ca si cumacea comoarA n'ar fi. Asa si noi toti panAla unulcgutAm pe Iisus Hristos prin cliferite locuri, nes-tiind, cA El e pururea In inima noastrA. Atotpu-ternicul Dumnezeu sA lumineze inima ta i sA-tiarate locul, unde locueste lisus Hristos".

www.digibuc.ro

384

Un loc foarte insernnat In Rusia centra15, undes'au incrucisat firile duhonicesti, plecate dela sta-retul Paisie, a fost deasemenea mänästirea Sfen-sco-Branchii din eparhia Or lov. Acolo a träit pelainceputul veacului XIX monahul Serafim si schi-monahul Atanasie, chiar acela, care a procuratmitropolitului Gavriil Filocalia. Shimonahul Ata-nasie, din secretar al senatului, päräsind lumea, c--Idtori prin muntele Atos si prin Moldova, träi îrmänästirea staretului Paisie, care-1 incredintä uce-nicului säu Sofronie $i se ocupá cu traducerea siprescrierea cärtilor patristice. In 1805, träind dejain mändstirea Sfenschii, primi dela staretul Sofro-nie povata de a nu se arnesteca in trebile rnä-nästiresti. ci sä träiascd taciturn. Reposä In ace-easi mänästire in anul 1811 pe mat-tile pärinteluiAtanasie Zaharov, cAruia inainte de moarte Ii in-credintd insatunata sa culegere din operile sf. Pá-rinti.

Träind In mändstirea Sfenschii, staretul Ata-nasie impreunä cu staretul Serafim avurd influ-entä duhovniceascd asupra lui Timotei Putilov,viitorul staret al Optinei, care a träit un timp a-colo. Deasemenea a avut putinta sd afle dela sta-ret despre lucrarea duhovniceascä si vestitul Fi-laret, egumenul mänästirii, care mai târziu a fostrector al Acadetniei Teologice din Moscova, epis-cop de Caluga si Mitropolit de Chiev, protectorulmonahisrnului. Asupra acestor Intâlniri si convie-tuiri In rangstirea Breansc trebue a intoarce odeosebitä luare aminte. Aici s'au statornicit acelelegAturi, care in urrnd avurä räsunet In altä parte,dupà cum vom vedea mai la vale. In legAturi du-hovnicesti cu mänästirea Breansc stä grupa siha--trilor din eparhia Smolensc, care s'au nevoit pelasfârsitu1 veacului 18 $i inceputul celui al 19, pritischiturile din pädurile tinutului Roslavlschi. Acea-

www.digibuc.ro

385

stä grupä suigeneris de asceti rusi a stat In strânselegäruri cu staretul Paisie. Din ea fäceau parteniste ucenici ai staretului, ca Dositei, care a träit 4ade ani in codrii tinutului Roslavlschi, i Arsenie,care In urmd a trecut In mänästirea Nicandrov dinPscov, si alti sihastrii care nu cunosteau perso-nal pe Paisie, ca ierodiaconul Anastasie ; Atana-sie, care in ultimii 19 ani ai vietii sale a fost du-lgovnicul mänästirii Sfenschi ; Arsenie din sälfás-tria Beloberozchi, Moisei si Antonie Putilov, cariau trecut apoi Lt sähAstria Optina, impreund cupusnicii Ilarie i Doroftei.

Sà trecem acum la sähästria Optina, una dincele mai Insemnate si mai vestite din istoria sis-temei stdretesti a monahismului rus. Aceastä sd-hástrie a fost restauratädin ruina sa de vestitulmitropolit al Moscovei Platon, care numi inteinsaegumen pe Avraamie, ucenicul lui Macarie, arhi-mandritul mänästirii Pesnosa ') Aceastä numire In-trodnse sähästria Optina In cercul de -influentd astaretului Paisie, de oarece Avraamie, uceniculMacarie, adorator zelos al staretului Paisiepästrätor al traditiilor paisiene, introduse acestetraditii si in sähästria Optina. El introduse aicearegulamentul vietii de obste i râclicA viata du-hovniceasa. Dealtfel nici inainte de Avraamiesähästria Optina nu era sträinä de influenta sta-retului Paisie. In ea ined din 18C0 se aseza-se ucenicul staretului Paisie, monahul Teofan_

1) Insusi Mitropolitul Platon fu un mare adorator al staretului Paisie..li bibleoteca manästirii Neamtu am gasit cartea Cuvantärilor P. C.Macarie cel Mare, trimisä de mitr. Platon staretului Paisie, cu mina-toarea dedicatie, scrisä cu mana proprie a Mitropolitului : P. C. pa-rinte ieroarhimandrit Paisie al manastirii Neamtu, povatuitor duhovni-cesc i Invatator, trimit aceastä carte folositoare de stifle, ca blagos-lovenie, cerand pentru mine rugaciunile pläcute 1i Dumnezeu Tri-mite smeritul Platon, Mitropolitul Moscovei, anul 1791 lunie 3. Moscova..

PAIS1E 25

www.digibuc.ro

386

Acesta era de neam din gubernia Vladimir. In ti-neretä stätu in slujbä in armata azAceascA de Ma-rea Neagrä. Päräsind din cauzä de boald armata,a träit o vrerne in sähästria Sofroniev, la arhiman-dritul Teodosie, deunde trecu In Moldova la sta-retul Paisie si a träit acolo trei ani, trecând prinascultarea de bucdtar. Dupä moartea staretului seintoarse in Rusia st intrd in sähästria Optina.

El se distinse printeo extremä neiubire deargint si prin o mare blândetä ; fu postitor rigu-ros si mare rugAtor. Ravna pentru post Il impinseodatA s petreacd tot postul mare färä sä mänân-ce nimc. El descoperi aceasta unuia din fratii In-rudit cu el dupA duh. Eu cred, zise el,nu voi muri de post". Fratele nu sd apuc5 nicisä-1 abatä, nici sä-1 incurajeze In intentia lui.Teofan in tot cursul postului nu mâncA nimica sinumai odatä in sgptdmând Intrebuinta apA caldä.In tot titnpul celor 40 de zile el sävärsi in chilietoatä slujoa, bdtu multe metanii, singur Isi incälzeachilia si se pärea vioi. Odatá, observând, cà Te-ofan släbise tare, fratele Ii zise: Pgrinte, tu te-aiprea istovit pe sineti". Nu-i nitnica, rAspunseTeofan.Hristos Mântuitorul si-a vArsat pentrumine tot sângele säu pe cruce, iar in mine e incddestul &Inge". Indeplinind cu ajutorul lui Dum-nezeu nevointa ce-si impusese, el la sfârsitul pos-tului se irnpArtäsi cu sfintele taine. In urmä semai incercA *MCA odatä sA repete aceastA nevointä,dar rAci, se imbolnävi si slAbind mereu, a muritIn anul 1819. Când fratele Il Intrebase in ceasulmortii nu se Inspäimântä de ceva ? El räspunseEu cu bucurie doresc sA mA desleg de aceastäviatà"; apoi râclicA mâna ca sä-si facA cruce sitrecu linistit cätrà Domnul.

In anul 1821 eparhia Caluga o cârmuea Prea-sfintitul Filaret Amfiteatrov. Fiind mare adorator

www.digibuc.ro

- 387 -

iubifor al monahismului $i in deosebi al stare-7tu1ui Paisie, el, ca $i mitropolitul Platon, dAdu o.deosebitä atentiune sähästriei Optina si pentrudeosebità propäsire a monahismului inteinsa, ho-tdri s organizeze pelângl ea un schit in numeleInaintemergMorului $i Botezätorului Domnuluiloan. Pentru organizarea schitului el chiemd pesihastrii cunoscuti lui: Dosotei, Moisei, Antonie, Ila-rie si altii, din pädurile tinutului Roslavlschi, cariau si pus inceput vestitului schit din pustiul Optina.

-Trecând câtiva ani, párintele Moisei deveni egume-nul sähästriei Optina, jar fratele ski Antonie egu-menul schitului si astfel via a duhovniceascd dinpustiul Optina se cOncentrá In mânile unor expe-,rienti pdsträtori ai traditiilor lui Paisie.

In anul 1829 la ei se alAturä ieromonahul Le-onid, din schivnicie Leon, care trecu la ei dinAlexandru-Sfirschi si era ucenicul staretului Teo-dor. Cu sosirea lui în sähästria Optina se puse in-ceput sistemei stärite$ti de Optina, asa de vestitä.Astfel in sähästria Optina, ca sntr'un punct de le-gdturä, se impreunarà firele numeroase de influ-entá duhovniceasc5 a staretului Paisie, prin dife-ritii sái ucenici $i anurue monahul Teofan, adusenemijlocit dela staretul Paisie aluatul duhovnicesc,prirnit de el chiar în mängstirea Neamtu ; Avraamieaduse traditiile staretului Paisie, primite dela Cle-,-opa de Ostrovsc ; Moisei si Antonie aduserd tra-ditiile celor doi Atanasie, de Sfensc si de Roslavl-schi, iar Leonid traditiile lui Teodor si Cleopamalorusul. Din o astfel de imbinare de inrâuririduhovnicesti diferite s'a si obtinut märeata inflo-ire a sistemei stdretesti de Optina. Asezindu-seIn Optina, staretul Leon curând dobândi o mareinfluentä $i un larg renurne nu numai intre fratiimänästirii, ci si in populatia din imprejurimi si,printre inchinátori. Prin viata sa înaltà, prin inte-

www.digibuc.ro

388

lepciune, prevedere, darul vindearil, mila de sip:-ferinzi, prin dreptatea si mustrarea färä Inconjura oamenilor viciosi, orcare ar fi fost pozitiunea lorpärintele Leon atrase asupra sa respectul generaLsi iubirea si Incepurä sä vinä la dansul oamenidin diferite orase si sate de diferite st5ri : boeri,.negustori, targoveti, tärani si clerici, ca sä capete-dela el sfaturi folositoare si mangaere la necazurilece-i ajungeau. Pe fiecare an nävala poporului Iadansul crestea. Fiecare fiind primit de stare( cudragoste, Isi deschidea Inaintea lui, ranele sale-sufletesti si gäsea in sfaturile lui mângâere, bamulti, cuprinsi de boale trupesti i indräciti, cà-pätau usurare din rugäciunile lui si prin ungereacu untdelemn din candela dela ieroana Maicei Dom-nului din chilia sa. Prin buna sa inraurire atatasupra frätimei mänäsfirei, cäria el era staret siduhovnic, cat si asupra InchinAtorilor ce veneau,staretul Leon contribui mult la radicarea si Inf lo-rirea sähästriei Optina atat läuntricA cat si exte--rioarä. Sub umbra acestui sf. Ions o multirne de-frati, care cdutau povätuire Inteleaptà si nevointdduhovniceasa.

Cunoscand experienta duhovniceascä si darulstaretului Leon, pärintele Moisei, conducAtorulisähästriei Optina, pe toti ceice veneau sä träiascA,acolo îi Incredinta lui, ca unui povätuitor diihov-nicesc. Inzestrat cti chibzuintä duhovniceascä, avando memorie agerd si darul cuvantului, pärinteleLeon dädea fiecäruia sfaturi corespunzAtoare dincArtile patristice si din sf. Scripturä. In fata popo-rului staretului Ii pläcea sä ascundá inalta däruire-a duhului sat' sub o simplitate externä a cuvan-tului säu. Cuvântärile lui se distingeau prinImbinare fericitä a puterei Scripturii cu exprima--rea viu coloratä a limbii populare. Marl de ocu-patiile zilnice In mänästire, staretul primea

www.digibuc.ro

389

enultime de scrisori dela diferite pe rsoane, care-i,cereau deslegarea nedumeririlor si din iubirea sade aproapele staretul sau le scria singur, sau dictaTäspunsurile trebuitoare. Pärintele Leon s'a sä-vat-sit la vrästa de 72 de ani. In boala de dina-inte de moarte el adesa cherna numele Dom-nului si ins-fat-sit insemnându-se cu semnul crucii,binecuvântä pe frati si adormi, dându-$i sufletulin mânile Domnului.

Având in vedere irnportanta deosebitá a sä-hästriei Optina in istoria sisternei ei stäretästi, vompomeni pe ascetii si staretii ei cei mai de samd

vorn aräta deasernenea si pe acele persoane simänästiri, asupra cärora ea a avut o deosebitàinfluentä. Dobandind chiar la restaurarea sa dos-piturä temeinicA pisianä, sähästria Optina se in-fràti cu duhul staretului Paisie si cu asezà-mintele lui. IntrInsa toate : si regulamentul

si regula slujbelor durnnezeesti, si ordineageneralä de trai, si aranjarea duhovniceascA a-fiecärui cälugär in parte erau uirnitor armonizatesi purtau o deosebitä spiritualitate, limpezime silinistire veselä. Cum päsau pragul acestui sf. locas,inchinätorii si cAlAtorii simtau dela primul pasprezenta lui Dumnezeu, un deosebit har al atmos--ferei duhovnicesti si ei singuri färä sä vrea de-veneau mai aproape de Durunezeu si cäpätau odispozitiune sufleteascd veseld si luminoasd. Acea-stä infätisare duhovniceascA si aceastä influentäbinefäcdtoare a sähästriei Optina sa pästrat nes-chimbatä timp de aproape o sutà de ani, inclusivpânäla revolutie.

Dintre staretii si ascetii cei mai de samä ai-sähästriei Optina trebue mai intâi de toate sà po-menim pe vestitul ei egumen, arhimandritul Moi-tsei, care a condus-o mai bine de treizeci de anit$i a decedat In anul 1862. Fiu de negustor din

www.digibuc.ro

390

Moscova, el impreung cu fratii sal AlexandruSava, in monahism Antonie $i Isaia, a fost lainceput sub conducerea duhovniceasca a staretilormoscoviti Filaret $i Alexandru $i a staretului Do-softei ; apoi impreuná cu fratele IonA au trait in,sahastria Sarov, iar deacolo au tre.cut in manasti-rea Sfensc din Breansc, unde se folosira de con-ducerea ucenicilor staretului Paisie : Atanasie $iSerafim. Dupä aceea au trait cu fratele Alexan-dru in schitul din pädurile Roslavlschi sub povatalui Dosoftei, Doroftei i Arsenie $i in fine se sted-muta in sähästria Optina, unde $i rámase panalamoarte. El fu un riguros pästrator al traditiilorstaretului Paisie $i a regulamentului sàu pentru,viata de obste, puse inceput sistemei starete$tiOptina, aduse Optina In stare de inflorire duhov-niceascá $i materiala $i el insu$i era cunoscut prin,viata duhovniceasca si experienta. Conducândviata fratimii din Optina, el nu lipsi de povata,sa nici pe alte persoane, care alergau la dânsuldui-A sfaturi. A$a sub conducerea sa duhovnicea-sea s'a aflat Moisei, egumenul sähastriei sf. Tihondin gubernia Caluga, $i ieroschimonahul Alexan-dru, inchis de a sa voe, din schitul Ghetsimani,..pendinte de lavra sf. Serghie, care a avut ca uce-nic pe ieromonahul Gherman, duhovnic la acela$-schit. Gherman in urmä a intemeiat $i a egume-nit sdhastria Zosima din eparhia

Fratele pkintelui Moisei, Antonie, impreun4cu dânsul s'a nevoit in pädurile Roslavlschi, a luatparte la organizarea schitului Optina $i a fostprimul lui egumen, iar apoi timp de 14 ani afost egumenul mInästirei Maloiaroslavet din epar-hia Caluga. Lasându;se de aceasti sarcina, teal12 ani la lini$te in sahastria Optina, unde $i muriin anul 1865. Ca $i fratele ski, el se distinse prino inalta viatä duhovniceasca i avea un deosebit

www.digibuc.ro

- 391 -

dar de a mângâia pe cei intristati. Sunt vrednicede atentiune scrisorile lui i notele, editate desähästria Optina. Sub povata lui duhovniceascá'a aflat losif, ieroschimonah In mänästirea Nico-

lo-Ugre$ din eparhia Moscovei.Afarä de persoanele in$irate, In Optina au

fost incä multi alti asceti insemnati, ca : arhiman-drit Melhisedec, ucenicul lui Ignatie de Ostrov,care a ocupat functia de egumen In mAnAstirileIaroslav din Rostov, Spasc din Arzamas, Spaso-Efimiev din Susdal, Alexandru-Nevschi, $i careIn fine s'a retras $i a träit In Optina la lini$teunde a $i murit ; ieromonahul si staretul loan,din rascolnici, ucenicul staretului Leon $i fiu dincälugärie a pärintelui Moisei, care a läsat catevascrierei contra rascolnicilor. Dovedind aclevärulortodoxiei, el a probato in chip miraculos, seotindcu mâna un pumn de nisip din fundul unui cazance clocotea. El rgpoFA in anul 1849. MonahulIlarion, care veni In snästria Optina la vrâsta de80 ani $i se nevoi acolo 16 ani. Vasian, staret,schimonah, mare postitor, care in cei 45 ani dedlugärie n'a bAut nid ceai, nici vin, n'a rmâncatpeste, nici lapte decât numai la Pasti, iar de dougori a dus post negru de 40 zile. lov ieroschimo-nahul, duhovnicul staretului Macarie, mare taci-turn. Pimen ieroschimonah, duhovnicul staretuluiArnbrosie, ucenicul lui Leon $i a lui Macarie,smerit si taciturn.

Acum sg trecem la al doilea staret vestit alOptine-Macarie. El se pogora din familea de bo-eri proprietari a Ivanovilor, din guvernärnântulOrlov. In tinerete intentionase s'a" se cAsätoreascA,dar mergind odatá la snästria PIo$tean din e-parhia Orlov, fu pinäi intru atâta robit de fru-museta monahismului (toti monahii i se Om lui

www.digibuc.ro

- 392 -

ingeri), incât nu mai voi sä se intoarcä acasà, cirdmase pe totdeauna in mänästire.

Dascalul säu in sähästria Plo$tean a fost schi-monahul Atanasie (Zaharov), ucenicul staretuluiPaisie, chiar acela, sula influenta cäruia se aflauin Moscova staretii Filaret si Alexandru, $i prinei Moisei de Optina $i Ivan Vasilievici Chirevschi,care apoi au trebuit inpreunä cu staretul Ma-carie sä lucreze la editarea traducerilor staretuluiPaisie. Cât de minunat s'au impletit $i s'au im-binat firile duhovnicesti, plecate dela staretul Pai-sie! Pärintele Macarie a &Alt in sähästria Plo$--cean 24 de ani. Dupà moartea staretului Atana-sie se incepu apropierea duhovniceascä $i cores-pondenta pärintelui Macarie cu pärintele Leon, alcäria rezultat fu mutarea pärintelui Macarie inschitul sähästriei Optina. Timp de 7 ani se con-tinuä convietuirea staretilor Macarie si Leon inOptina. Ei erau legati intre dânsii prin o strânsäprietenie $i unitate de idei. Scriau fiilor lor du-hovnice$ti scrisori comune si impreunä iscälite.Dar caracterele lor erau cu totul diferite. Pärin-tele Leon, din negustori, era de o sinceritate gro-sierà, In practicA Intelept, desi avea inimd duioasà.

Pärintele Macarie, din nobili,era delicat, blând,lubea ocupatiile cárturdre$ti $i In tineretä, inaintede intrarea In cAlugärie, cântase din scripcd si-ipläcea sä cânte din gurg. Dar amândoi erau deo-potrivä mari iubitori ai adeväratului monahism du-hovnicesc. Dupä moartea pärintelui Leon, Orin-tele Macarie a stäritit 19 ani, fiind In aceeasi vre-me, dupà moartea pärintelui Antonie, si egume-nul schitului $i a murit in anul 1860. Ca $i Orin-tele Leon, el adunä Imprejurul ski multi ucenici,care doreau sä se nevoeascä sub povata lui. Prin-tre ace$tia au fost multi oameni culti, cu ajutorulcArora staretul intreprinse editarea cArtilor patris-

www.digibuc.ro

- 393

lice ale staretului Paisie. Pgrasie cu deosebire In-semnatà in aceastg lucrare a avut, cum s'a spusmai sus, Ivan Vasilievici Chirievschi, fiul duhov-nicesc al pärintelui Macarie, care trgia nu departe-de sähästria Optina, la mosia sa Dolbina. Un con-curs cglduros dgdurg staretului la editarea arti-lor si prietenii si adoratorii sgi din Moscova Fi-laret, mitropolitul Moscovei ; Protoiereu T. A. Go-lubinschi, profesorul Academiei Teologice dinMoscova ; Prot. A. V. Gorschi, rectorul aceliasiAcadernii ; Sevârev, rectorul Universitätei de Mos-cova, si altii. Astfel, prin munca $i grija pär. Macarie se puse In sähästria Optina inceputul lucrg-rilor de editurg, care nu conteni nici dupä moar--tea pgr. Macarie.

Peste doi ani dupg" tnoartea pär. Macarie,muri egumenul sglAstriei Optina, Moisei, iar du-pä alti trei ani muri si fratele lui, egumenul An-tonie, si astfel se pogorArd In mormânt persoa-nele principale, care pusese In sähgstria Optinalemeliile sistemei stäretesti $i a riguroasei vieteimonahale de obste. Dar cu moartea lor lucrul in-ceput de dânsii nu conteni. Pgsträtori si conti-nuatori ai lucrgrilor primei generatiuni de staretidin Opting se iyiri noul staret, ieroschimonahulArnbrosie $i noul egumen arhirnandritul Isaachie.Staretul Ambrosie, dupä familie Grencov, se po-gora din famiiie preotascä $i s'a näscut In 1812in satul Lipovita Mare, guvernamântul Tambov.Dupà terrninarea scoalei duhovnicesti si a semi-narului teologic, un timp fu invätätor particularinteo familie de mosieri, iar dui-A aceea profesorin scoala duhovniceascg In Lipetchi. La anti]. 183g,dupd sfatul staretului Ilarion Troecurovschi, Intrdin sähästria Optina, unde inträ sub povata pärin-telui Leon, iar dupä moartea acestuia sub a pär.Macarie. Distingându-se prin un caracter vioi, ve-

www.digibuc.ro

- 394 -

sel si comunicativ, prin o inimA delicatg siprin o minte pAtrunzAtoare, prin experienta vietii

intelepciune, prin dispozitie la ruggciune ne-contenitA i cunoasterea inimii omenesti, Ambro-sie, dupd moartea lui Macarie, ocupg in mod fi-resc locul lui si tntruni insine oarecum trAsAturileduhovnicesti si darurile ambilor predicesori ai

El avu o imensg imfluentä duhovniceasc5 nunumai asupra frAtimei mängstirei, ci si asupra per-soanelor particulare, de toate clasele si stArile, in-cepând dela sgteanul intunecat i särac si termi-nand cu mitropolitii, marii duci, senatorii, scrii-torii literari si filosofii, cari veneau la dânsul sAcearg sfaturi si mânggere in novoile incalciteapAsgtoare ale vietii lor lguntrece si externe, sinimenea nu pleca dela el WA sA prirneascA aju-torul cAutat i IntAtire moralg ; asa incât in persoana lui in adevAr s'au implinit deplin cuvinteleapostolului, care pe urmA au fost sapate pe pia-tra mormântului sgu: Cu cei neputinciosi am fostca un neputincios, ca pe cei neputinciosi sä-i do-bandesc. Tuturor m'am %cut toate, ca macar pcunii sg-i mântuesc". Cu toatg neputirrta sa ex-tremA si cu toatd starea sa bolnävicioasg, care-1pironea aproape totdeauna in pat, el dedimineta$i pang' sara tärziu, cu mici intreruperi pentrumasä si putinA odihnä, primea vizitatorii i aceastg.activitate a sa a continual neintrerupt timp maibine de 30 de ani.

In ultimii zece ani insg ai vietii sale, el îiimpuse o nouA sarcing intretinerea si organizarearnandstirei de fernei Samardin, foarte populatg,pe care el o intemeiase la 12 kilometrii depärtarede säligstria Optina, unde pe längg cele 1060 desurori, din care cele mai multe nu aveau niciunmijloc de trai, ba câteodatä erau si cu totul bol-nave si bgtrâne, mai intrejinea incä un orfelinat

www.digibuc.ro

395

de copii, o $coala, un spital $i un azil pentru 601de bätrane. Cu ajutorul fiilor sai duhovnicesti de-votati, din care nu putem sa nu pomenim familiaClincearev, Per lov si Bahru0n, staretul nu numaiIntretinea acest mare a$eizamant, dar Inca 0 ridicäinteinsul o bisericd mare* $i o trapezd rard prinfrumuseta ei. La toatä aceastä multime de oame-ni $i cu toate grijile acestea, staretul nu conteninici ocupatiile cärturäresti $i mai purta $i o largácorespondentä prin scrisori. Cand in anul 1891staretul Arnbrosie muri, toti simtird, Ca se prabu$iun mare stalp moral $i material pentru mareamultime de desmoeniti $i saraci $i fdrä prefä-calorie se simti o ob$teasca intristare $i cu plansin hohote fu petrecut la mormant.

Egumen In schitul Optina, pe vremea stare-tului Ambrosie, era arhimandritul Isaachie. El sepogora din o bogatä familie de negustori dinCurse, anume Antimon. In tineretä el facuse negotde vite $i cutreerase iarmaroacele. Punandti- 0 ingand sä intre In manastire, el fugi pe ascuns detatäl sätt la sáhastria Optina $i se prezenta stare-tului Leon. Staretul, ca de obiceiti, era inconjuratde popor, Impletind la rucodelia sa obi$nuitä de-brae $i sta de vorbd. Tanarul Antimon se oprila urrna tuturor. Deodatä auzi strigatul tare alstaretului : Ivänut ! Ne crezand ea' acest strigät eadresat lui, unui tinerel imbracat la moda, caunul ce nu era cunoscut staretului, continua sastea lini$tit. Totu$ oarnenii se miscafä, Il ghion-tirA si-i ziserj : Mergi ! Staretul pe tine te-astrigat !" Uimit de prevederea staretului, Antirnonse apropiä de dansul si dupäce a vorbit cu el, arämas pentru totdeauna In mängstire. La inceputel a fost ucenicul parintelui Leon, apoi al pärin-telui Macarie $i In sfar$it al staretului Ambrosie,dupä indicatiunile aruia, cu totul pe neasteptatele

www.digibuc.ro

- 396 -

dupä moartea pärintelui Maisel, numit egumenulmänästirii. Piirintele Isaachie se distingea prin oadâncä srnerenie, prin o mare evlavie si tkere. Sesävârsi la adânci bätrânete, in anul 1894.

Din alti asceti vestiti ai Optinei, pot sd mai fiepomeniti ierodiaconul Paladie, care a venit in,sähästria Optina din Plostean incd pe vremealui Avraamie, in anul 1815 si a träit in Optina46 de ani ierodiaconul Metodie, care a zäcut 22de ani paralizat, putea sä vorbeascA da, da" siDoanme milueste". Pe acesta-1 .cunostea L. N.Tolstoi si-i plAcea sà-I dea ca pildä de mare su-ferintä si de mare räbdare, intärit de credintacrestinä. Carp, schivnic si orb, d'espre care stare-tul Leon zicea : Carp e orb, dar vede lumina".Ieroschimonah Gavriil, Interneetorul si staretul co-munitätei de femei Belocopâtov. IeroschimonahTeodot, duhovnicul si staretul schitului Ghetsimaniin pustiul Paraclitov, pendinte de Lavra sf. Sergiu.leroschimonah Ilarion duhovnic si egurnen de schit,fusese ucenic al staretului Macarie, iar apoi im-pärtea cu staretul Ambrosie ostenelele de staret.Poslusnicul Elisei, paznic de 0c:hire, care a träitin sähästria Optina 52 de ani, renuntä la avan-sdri si era oaspete iubit al staretului Ambrosie.leromonah Climent (Zedergolm), ucenicul, secre-tar $i colaborator al staretului Ambrosie la kicrä-rile de editurà. Soarta lui Climent e cu deosebireinteresantä. El era fiul marelui pastor luteran dinMoscova, adecä al superintendentului luteranilor,om foarte invätat, serios si foarte devotat invä-turii luterane. PArintele Clirnent terminä cursurilefacultätei de filosofie a universitätei din Moscova$i se pregätea pentru cariera de profesor. Nefiindsatisfäcut de invätätura luteranä, el cu ajutorulprietenilor säi ortodocsi din Moscova se apropid.de staretul Macarie, simti dreptatea si frumuseta

www.digibuc.ro

- 397 -

ortodoxiei, primi aceastä credit*" $i apoi $i mo--nahismul $i se a$ezä in schitul pendinte de sA--hAstria Optina, unde trAiau ascetii cei mai riguro$4.,devenind ucenicul cel mai devotat al staretuluiAmbrosie ajutA la secretariat si la lucrArilede editurä. E interesantA corespondenta sa cutatäl ski eu prilejul trecerei sale la ortodoxie.foarte interesanta descrierea vietii pArintelui Cli-ment, alcAtuitä de cunoscutul scriitor si filosofrus K. N. Leontiev, fiul duhovnicesc al staretuluiAmbrbsie.

SA continugm in$irarea ascetilor mai de samádin Optina : Constantin Nicolaevici Leontiev, eon-sulul rusesc din orientul apropiat, orn de inalt1culturA, cugetätor rus original, care ura si negasocialismul, care tindea la nivelarea generalä sistergerea personalitätii. El recunostea, cà lumea sAmântue$te prin frumusetà si este autorul cartii,R4säritul, Rusia si Slavismul". In timpul sedereisale la Atus, el a suferit de o boala grea (de ho-lerA) $i s'a vindecat in chip minunat prin rugädune la icoana Maicei Domnului. Dupä aceaistadeveni un crestin ortodox foarte credincios, sim-tind cu o deosebità tärie adevärul celor cloud dog-me ale ortodoxiei : munca vesnicä si fericirea yes-.nicA. MutAndu-se pe la anul 70 al secolului trecut la sähästria Optina, facu cunostintä cu staretul Ambrosie si deveni ucenicul sat devotat. Dupärnoartea pärintelui Ambrosie, el trecu in lavra sf.Sergiu, primi monahismul si reposA In anul 1892._

Flavian, ucenicul staretilor Leon, Macarie siIlarion, fu ascet riguros. Anatolie (Zertalov) ie-roschimonah $i egumen de schit dupä moarteapárintelui Ilarion, ucenicul staretilor Macarie $iAmbrosie, pogora din famine preotascA si eraabsolvent de seminar. Impreunä cu losif a fost_succesorul pArintelui Ambrosie la stAretie. E

www.digibuc.ro

- 398 -

moscut ca practicant al ruggciunii mintii. A fostAuhovnic surorilor din Samordin. Muri in anul1894. Daniil (Bo latov), ieromonah, pogorator dino cunoscutd familie de nobili i fratele schimo-nahiei Sofia, vestita superioarä a comunitatii a-mordin. El era absolvent al Academiei de arte,insemnat iconograf si portretist ; om foarte cult,neobicinuit de bun si curat cu inima. Fu uceni-cul lui Ambrosie, care a zugravit cel mai bunportret al lui. Muri In anul 1907. losif ieroshimo-nahul, slujitor si ucenic al staretului Arnbt-osie,succesorul lui In stäritie, smerit i bland. StaretulAmbrosie zicea de el catre fiii sai duhovnicesti :Eu v'am adäpat cu vin cu apä, iar losif are savá adape cu vin curat". Muri in anul 1911. Be-nedict, arhimandrit, succesor la egurnenie i stA-retie a pärintelui Anatolie Zertalov, e din clerulde mir. RAinfinand vAduv, se adresA pentru sfatpArintelui Ambrosie si dupA sfatul acestuia intrAIn Optina. Fu secretarul pAr. Ambrosie si cluhov-nic al surorilor mAnästirei. Muri arhimandrit almäraistirii Barov. Iuvenalie (Polovtev) colaborato-rul staretilor Macarie si Ambrosie la lucru de edi-tura, In urrna egumen al sähästriei Glinscaia, na-mestnic al lavrei Pecersca din Chiev, episcop deCursc si arhiepiscop de Litovsc. Leonid (Cavelin)deasemenea colaborator al pärintilor Macarie siAmbrosie la lucrul de editura, apoi namestnic alLavrei sf. Sergiu. Xenofont, arhirnandrit si egu-men al sahastriei Optina, smerit, riguros, taciturnsi binecuvantat pastrator al traditiilor Optinei. Ele din tárani. Cei .din u.rma stareti ai Optinei aufost ieromonahul Nectarie, sävarsitorul rugaciuniimintii, ucenic al egumenului Anatolie, fostul uce-nic al staretului Ambrosie i apoi vestit succe-.sor al ski.

Cu aceste din urmä nume vom inchia cata-

www.digibuc.ro

399

logul mult incomplect al vestitilor asceti de Optina,cari au pAstrat traditiile staretui Paisie. SAhAstriaOptina in necontenita sa crestere duhovniceascá,se prezinta ca un puternic centru duhovnicesc, deunde duhul adeváratului monahism duhovnicescs'a revArsat in valuri largi peste toatá Rusia. L.N. Tolstoi, care a observat deaproape pe staretiide Optina, rccunoscând cá in poporul rus s'a in-rddricinat adânc simtimintele crestinesti, vorbestein una din scrisorile sale, CA aceste simtimintesunt cultevate intr'insul de mängstirile rusesti $ide monahii $i staretii bor. SA pomenim acum siacele lAcasuri, asupra cárora s'a intins influentasAhAstriei Optina si a staretilor lor. Staretul deOptina Antonie, fiind numit egumen al mángsti-rii Maloiaroslav, duse acolo traditiile staretuluiPaisie. Lucrul lui l-a continuat arhimandritul Paf-nutie, care fusese pânä atuncea egumen al schitului

sáhAstriei Optina. Staretul Leon prin uceniculsAu Gherontie sádi acele traditii In sAhástria Sf.Tihon. Afarä de Gherontie in aceea$ sáhAstrie asf. Tihon sunt cunoscuti ascetii: Efrem, duhovni-cul mánástirii, $i Moisei egumenul ei, uceniculstaretului Leon, Macarie $i Moisei de Optina. InmánAstirea sf. Nicolae din Ugrej, eparhia Mosco-vei, au fost ucenicii staretului Leon si ai lui Ma-carie Nark, egumenul mAnAstirii, $i ieroschimo-nahul losif.

In mAnástirea de femei Belev sistema stAre-tascá fu sAdità de pár. Leon, prin fiica sa du-hovniceascA Amfia, care a suferit multe supáráripentru devotamentul sat' cAtrá párintele Leon, $ideasemenea $i prin egumena Paulina, superioaramánástirii Belev, sub care aceastá mánastire CA-pátá o deosebitá inflorire. Sub conducerea du-hovniceascA a párintelui Leon se afla deasemeneas'AhAStria de femei a sf. Boris de Tihfin, din

www.digibuc.ro

400

eparhia Cursc. Ucenici ai starifilor de Optina atfost deasemenea Macarie, egumenul mänästiriiLujet ; Nicodim, egumenul mänästirilor Mejev siMaloiaroslaveti ; llarie, staretul mänästirii Mejev ;superioara mändstirei Cask, Macaria si egumenaTihona, superioara mändstirii ; Intemeietoarea mä-nästirii de femei Belocapitov din eparhia Cazan,.Alexandra, si preotul aceliasi mänästiri, protoiereuAndrei; egumenul mänästirii Tihfin, arhimandri-tul Agapit, care a scris cea mai bunä descriere avietii staretului Ambrosie ; superiorul mänästiriiOdrin, Serapion; ieromonahul Antonie, duhovni-cul Lavrei Pecersca; Pärintele Gheorghie Carov,Protoiereul satului Spas- Cecreac, mare ruggtor,care avea darul prorociei $i al tämäduirii si carea ridicat In säräckiosul sdu sat o märeatä. bise-ricA, scoald, azil si orfelinat '). Schimonahia Sofia(Bolotova) fiica duhovniceascg si ucenita staretu-tui Ambrosie, prima egumenii a mändstirii de fe-mei Samordin dela Cazan, dupá moartea ariastaretul Arnbrosie a zis : Ah marnä, ai aflat. harla Dumnezeu!" Egumena Efrosina, a doua supe-rioarä la Samordin, oarba. Igumena Ecaterina siigumena Valentina, cele din urniä superioare dinSamordin. De povetele duhovnicesti ale staretuluiMacarie s'au folosit urindtoarele mändstiri deMaice : Mänästirea Velicalut, Viazom, Serpuhovdin Cursc, Calujschii, Eletchii, Breanchi, Cazan-schii, Ostascov, Smolensc si altele. Intocmai totasa se raportarà si cgträ staretul Ambrosie mnitemänästiri de maice, iar altele Ii datorau lui $i In-temeierea lor. Asa, d. e, sub conducerea lui seaflau : sähästria Borisöv, mänästirile Casir, Belevsi Bolhov. Cu binecuvaiatarea lui si-au luat fiintà

1) Speriat de saracia parohiei sale, parintele Gheorghe 10 puseIn gfind sa fuga dintrInsa i veni sa ceara sfat dela par. Ambrosie, daracesta il opri hotarit de a parisi parohia.

www.digibuc.ro

- 401 -

$i s'au organizat mänästirele : Ahtâr Gusevscaeadin eparhia Saratov, Cozelscean din eparhia Pol-tava, comunitatea de femei Peatnita, sähästria Ina-intemergdtorului din eparhia Or lov, comunitateasf. Nicolae Tihfin din eparhia Voronej $i in finesähästria de femei Samordin din eparhia Caluga.Vorbind de imfluenta duhovniceascd a sähästrieiOptina, nu se poate sä nu pomenim $i despre in-fluenta ei asupra intelectualilor rusi. Noi am a-mintit deja de N. V. Chireevschi, de pärintele Cli-ment Sedergalm, de C. N. Leontiev. Vom maipomeni Ind de N. V. Gogole, care a stat In co-respondentä cu staretul Macarie $i cu arhiman-dritul Moisei, de Sevarev i Iurchevici, profesoriai universitätii de Moscova, $i de Dostoevschi, So-loviev, graf A. C. Tolstoi, Mare le Duce Constan-tin Constantinovici i contele L. N. Tolstoi, cadvizitau pe pärintele Ambrosie, ba cel din urmä Inultimele zile grele ale vietii sale alergá la sähästriaOptina, la bátrânii ei. In Samordin träia sora con-telui Tolstoi, Maria Nicolaevna Tolstoi, desprecare incd In tinereta ei spusese staretul Leon :Eta Masa butet na$a". (Aceastä Marie a noas-trà o sà fie). In genere despre Samordin trebuesä spunem, cd acolo sub aripa staretului Ambro-sie si-au gäsit refugiu sute de femei culte dinRusia, numele arora e greu i numai de In$irat.

Ne mai eimâne acum ssä examindm ramurasudicA a influentei paisiene. Dintre ucenicii ne-mijlociti ai staretului Paisie din sudul Rusiei suntcunoscuti : monahul Gherasim, cälugärit de stare-tul Paisie si care, dupá plecarea in Rusia, a träitin sähästria Sofroniev din guvernämântul Curse.In eparhia Ecaterinoslav a sihgstrit ieroschimonahLiberie, care a räposat la adânci bdtrânete, inanul 1824. El a avut de ucenic pe inspectorul

PAISIE 26

www.digibuc.ro

402

seminarului de Ecaterinoslav, savantul monahMacarie, care in urmg a devenit vestitul condu--cgtor al misiei de Altai. Dar o influentg mai larggIn sudul Rusiei, a avut färä indoealä, vestitul ie-coschimonah Vasilie (Chischin). El se trägea dinnobilimea guvernämäntului Curse, a cälätorit mult-$i a träit putin In sf. Munte Atos 5i In Moldova,la staretul Paisie. Intorcându-se In Rusia, devenictitorul sähästriei Belobereznaia; apoi träi In mängs--Urea Cremenet, In sälästria Sarov $i in sähästriileBorisov, Corenoi, Glinsc, Sofroniev din eparhiaCursc ; In mgnástirea Rhlov din eparhia Cerni-gov, In mängstirea Ustmedvedit din eparhia Don,In mängstirea Sevschi $i In sähästria Plo$tean dineparhia Orlov. In toate aceste mängstiri el a läsatnumerosi ucenici si a decedat In anul 1831. Elavu fericirea sà asculte omiliile lui Tihon Za-donscoi $i a fost prietenul lui Antonie, arhiepis-copul Voronejului. El a fost un ascet renumit,distingându-se din tineretg prin o sfântg curgtenie,smerenie, räbdare $i dragoste atre ceice-1 jigneau.Din ucenicii lui stint cunoscuti staretul Leon deOptina, care a stat sub povata lui in Belâhbere-gah ; Serafim, fost staret al sähästriei Beloberez ;Arsenie, care s'a nevoit In pgdurile Roslavl ; schi-erodiaconul Melhisedec ; schimonahul Macarie dinBeloberez $i alti asceti din aceastg sähästrie, des-pre care trebue sä spunem, cà i ea a fest uncentru de influentd paisiang.

Mai departe ucenici ai staretului Paisie aufost Atanasie, schimonah din Atos, ierodiaconAnastasie care s'a nevoit in mängstirea Sfenschi$i in pgdurile Roslav.1 ; Melhisedec, arhimandritulmänästirii Simonov din Moscova ; Moisei arhi-mandrit de Optina ; Augustin, egumenul nignästiriiUstimedvedit etc. Tot ucenic al lui $i In acela$timp $i al staretului Teodosie din Moldova a fost

www.digibuc.ro

- 403 -

vestitul sihastru Filaret din sähästria Glinschaia,dela care-$i trage incep.utul linia Glinsc a asce-lismului rusesc. Vom da aicea pe cei mai linsem-eati asceti ai acestei linii : monahul staret Teodot,prevestitorul ; Macarie ieroschimonahul, staret pre-väzätor, care a atins o Inaltä desdvar$ire duhov-niceascä. Martirie, mare postitor, 'care nu gustaniâncare peste säptämânä si-i pläcea singurAtatea$i tkerea ; schimonahul Iftimie, ucenicul staretu-lui Filaret ; Panteleimon, ieroschimonah $i pusnic,ingropat in schitul, rádicat prin ingrijirea lui pelocul unde i se arätase icoana fAcAtoare de minuni.a Nasterei Maicei Dornnului; ieromonah Antonie,ajutorul duhovnicului frätimii, taciturn ; ierodiaco-nul Serapion, care a väzut pe ingerul säu päzitor;monahul Dosoftei, care avea darul prevestirii $i_al tämäduirii $i care s'a invrednicit sä audä cân--tarea ingereascA la moartea staretului Teodot ;schiarhimandritul Iliodor, care a fost 8 ani egu-menul mänästirii Râhlov $i superior al mänästiriisf. Petru $i Pavel din eparhia Cernigov; schimo-nah Lavrentie, ucenicul arhim. Iliodor $i urma$ullui la stäretie ; arhimandrit Inochentie, uceniculmai multor stareti $i mai ales al lui Macarie, careavea o inimä plinä de dragoste si darul tämä--duirii ; leroschimonah Iliodor, mare rugAtor, carecu un an inainte $i- a prezis ziva sfâr$itului ski ;schimonah Arhip, Inzestrat cu darul prezicerilor

al rugdciunii tämäduitoare de boale, poatui-torul vietii duhovnice,ti a schivnicitor ; sihastrulLuca preväzdtorul, etc.

Dintre persoanele particulare, care nu fäceauparte din frätimea sähästriei Glinscai, dar cares'au folosit de conducerea ei duhovniceasa, nesunt cunoscute : Filareta, egumena mänästirei Bu-navestire din Ufa, ucenita lui Filaret Glinschi ;Macarie, arhimandritul misie de Altai, In urmä

www.digibuc.ro

404

egumen al mánástirii sf. Treime Bolhov, traducátorul I3ibliei, prevestitor ; Teodosie, duhovnicurisältástriei Sfeatagora din eparhia Harcov, uceni-cul lui Filaret ; ieroschimonah loan din acelas,schit, ucenicul lui Filaret ; loanichie, duhovniculaceluias schit, vindecätorul Indräcitilor ; arhiinan-drit Paisie, egurnenul sähästriei VAsoccgor dinNiculaev, ucenicul lui Filaret, druia PreacuviosulSerafim de Sarov, cu 24 ani inainte ii prezi.e cä_va fi cârmuitor peste monahi ; Macaria schirnona-hia si prezicátoarea din mänästirea Garnaliel, epar-hia Cernigov, fiica duhovniceasa a lui Anatoliedin sältástria Glinsc. Cleopatra, egumena rnánás-tirii Sevschi ; Anatolie, staretul sähästriei Glinsc-Ii cládu binecuvântare sä meargd la mänästireprezise ca va fi staretä.

La scurta Insirare a ucenicilor párintelui Pa-isie, ce am fäcut $i care e departe de a fi com-plectä, credem de nevoe a mai acläoga o listä alavrelor, mänästirilor, sähästriilor, schiturilor sicomunitätilor, care au primit dela el sau dela uce-nicii lui regulamentele lui, stareti sau egumeni,_sau care au avut printre cAlugärii lor ucenici siadepti de ai lui. Dar nici aceastä listá, spunemdin capul locului, cä nu va fi complectà.

1. Schitul sf. Hie din Atos si alte triánástiri $ischituri de acolo, s'au aflat sub influenta sta-retului Paisie.

2. Mänástirea Dragomirna, cu hramul sf. Duh,din Moldova.

3. Mänästirea Secului din Moldova cu hramul,sf. loan Botezätorul.

4. Mänästirea Neanitu din Moldova a InältrareiDomnului.

5. Noul Neamt din Basarabia, idem.6. Tismana i multe mánástiri din Moldova

Valahia.

www.digibuc.ro

- 405 -'7. Lavra Alexandru-Nevschi din Petersburg.8. Alexandru-Sfirschi, mänästire, in ep. Olonet.9. MAnästirea Spaschi-Arzaman, eparhia Nije-

gorod.10. Cornunitatea de Maice Ahtâri-Gusevscaia,

gubernia Saratov.11. Sälästria de femei CazanoAbmrosiev, guber.

Saratov.12. Misia de Altai.13. MAnAstirea sf. Pafnutie, Vorovschi, eparhia

Caluga.14. Sähâstria Berlincov, eparhia Vladimir.15. Mänástirea Borisogleb, eparhia Moscova.16. MAnAstirea Breansco-Sfenschi, eparhia Or lov.17. SähAstria Beloberej, eparhia Or lov.18. MAnästirea Belopesotco-Ca$ir, eparhia Tula.19. SAhdstria de femei Borisov, eparhia Curse.20. Mängstirea Be lev a inältdrei sf. Cruci.21. Mänà'stirea de femei Bolhov, eparhia Or lov.22. Mänästirea Bolhov a sf. Treimi.

Comunitatea de femei Tihfinobogorodita-Bu-zuluc, eparhia Samara.

24. Mânästirea sf. Nicolae-Babaev, eaparhia Cos-troma.

25. Mänästirea de femei Cazansco-Belocopâtov,eparhia Caluga.Mängstirea de femei Breansc, eparhia Or lov.

:27. Mânästirea Valaam.28. MAnAstirea de femei Velicolutchii.29. Mänästirea Veazamsco-Arcadievschi.30. SähAstria sf. Nicolae Vâsocogor-Ciurchinschi.31. Mändstirea sf. Duh-Vilenschi.32. Mänä'stirea de femei Goretchi, eparhia Nov-

gorod.33. MAngstirea Gorohoschi, epar. Vladimir.34. Schitul Ghetsimani, a lavrei sf. Sergiu..35. SAhâstria Glinscha, eparhia Curse.

www.digibuc.ro

406

36. Sähästria sf. Ecaterina, eparhia Moscova.37. Mänästirea de femei Eletchi.38. Sähästria Zadne-Nechiforovscaia, eparhia 0-

lonet.39. Mänästirea de femei Ivanovschi in Moseova.40. Sähästria Crivoezescaia, eparhia Costroma_41. Mänästirea Golutnin din Colomeea.42. Mänästirea sf. Ciril, eparhia Novgorod.43. Mänästirea Coney pe lacul Ladoga.44.. Mänästirea de femei Cursc.45. Mändstirea de femei Cozelipn, eparhia Pol-

tava.46. Mändstirea Cremenet, eparhia Voronej.47. Mänästirea de femei Cazan, in orapl Troit-

chi.48. Mänästirea sf. Hie in Menzelinsc, epar. Ufa_49. Mänästirea de femei Cair.50. Lavra Pecersca din Chiev.51. Mändstirea de femei Calujschi.52. Mänästirea Chireschi, eparhia Ircutsc.53. Mänästirea Aeoperemiintul Maicii Domnului-

Lihfinschi, Caluga.54. Sditästria Leslevschi, eparhia Smolensc.55. Sähästria Medvedie, eparhia Vladimir.56. Mändstirea Moden, eparhia Novgorod.57. Mänästirea Maloiaroslavet.58. Mänästirea Mescev, eparhia Caluga.59. Mänästirea de Majaischi-Lujatchi,. ep. Mos-

cova.60. Sähästria Molcean, epar. Curse.61. Sähästria Novoezersca, epar. Novgorod.62. Mänästirea Novospasc in Moscova.63. Mändstirea Nicolougre, epar. Moscova.64. Mänästirea Noul Atos in Caucaz.65. Comunitatea de femei sf. Nicolae-Tihfin, ep_

Voronej.66. Sähästria Vovidenia-Ostrovsc, epar. Vladimir..

www.digibuc.ro

67. Sähästria Vovidenia-Optina, epar. Caluga.68. Mänästirea de femei Odighitrievschi In Ce-

le abinsc.69. Mänästirea sf. Nicolae-Odrino, ep. Or lov.70. Mänästirea de femei Osta§cov, epar. TferL71. MAnästirea Pesno§ In epar. Moscova.72. Sähästria Paleostrov, epar. Olonet.73. Mänästirea de femei Podansc,74. SähAstria Paraelitova, lâng5 Lavra sf.75. Snästria Plo§tcean, epar. Or lov.76. Mànästirea Pscov a sf. Nicadru.77. MAnästirea sf. Petru §i Pavel, epar. Cernigov.78. Comunitatea de femei Peatnita, epar. Vo-

ronet.79. Sähästria InaintemergAtorul In ora§ul Cro-

niah,80. Lavra Adormirea-Pociaev.81. Mänästirea sf. Iacov-Rostov.82. Mänästirea Râhlov, eparhia Cernigov.83. Schitul Roslavlschi, epar. Smolensc.84. MAnAstirea Stratenia in Moscova.85. Mändstirea Sinionov in Moscova.86. Mdnästirea SolovAt.87. Säliàstria Sarov, eparhia Tambov.88. Mánästirea Susdal.89. Mängstirea de femei Serpuhov.90. MAnAstirea de fete Sevschi.91. SAhástria Sofroniev, eparh. Curse.92. Sähastria Sfiatagora, epar. Harcov.93. MAnAstirea de femei Smolense.94. Mándstirea Cecreae a Mântuitorului, eparh.

Orlov.95. Mânâstirea Tihfin, epar. Novgorod.96. MAnAstirea sf. Treime in Kiev.97. SAIAstria sf. Tihon, epar. Caluga.98. Mändstirea de femei sf. Treime In Birsc,

epar. Ufa.

www.digibuc.ro

99. Lavra sf. Treime a sf. Sergiu.100. Mgngstirea Ustiuj, eparh. Novgorod.101. MAnAstirea de femei Usti medvedita, ep. Don.102. MAngstirea Uspenia in Oriemburg.103. Män5stirea de femei Bunavestirea din Ufa.104. Sáldstria Floriteva, epar. Vladimir.105. Sagstria sf. Filip-Iransca, ep. Novgorod.106. SähAstria Celusca, epar. Or lov.107. MänAstirea Iacutschi.

Din cele spuse se vede cat de departe i delarg s'a intins inraurirea staretului Paisie in sf.Munte Atos, in Moldova, Valahia i Rusia.

In Rusia ea s'a Intins peste 35 de eparhii,dar cel mai mare numär de m5nAstiri, cari auavut ucenici de ai staretului Paisie, se aflau in epar-hia Moscovei (14), mai departe urmeaza eparhiaOr lov (cu 12), Caluga (cu 9), Novgorodului (cu 7)Vladimirului (cu 6), Cursc i Smolensc (cate cu 5),Olonet (cu 4) Petersburgul, Tula, Voronej, 0-riemburg i Ufa (ate cu 3), Costroma, Pscov,Chiev i Cernigov (cate cu 2) i celelalte (cat,2cu 1).

www.digibuc.ro

ANEXE

www.digibuc.ro

ANEXA r.

Instructiile tahlepisropului Real! ZaborovsehrOtra profesorii J studentii Academiei de Chiev-

1. Potrivit cu porunca Impärdteascd, In Academie pentru dobândirea de cunostinj se primeste orcine ordeunde arveni, om liber, de orce stare si chiemare, numai sd intirtu-riseasca credinta crestind de räsdrit i sd fie capabil de-Invätäturd.

2. Propundtorii stiintelor trebue sä serveascd totdeaunadrept pilde Inalte de credintd in Dumnezeu si de deosebitädragoste, de modestie si delicatetä, de bund crestere i cul-turd ; deasemenea trebue sá se prezinte nu numai ca pildäde läuntrica curätenie sufleteascä, ci i o stare Ingrijitä atrupului si a imbräcdmintei.

3. In zilele de särbätoare, precurn i In acele, In carenu se Inv* In scoli, atât dascalii, cât i Invätäceii, mai ales .ceice träesc In internat, totdeauna si necontenit, afard devreo legiuitä pricind, sunt obligati sd viziteze, Insotiti desupraveghetorii lor, toate rugaciunile i slujbele bisericestimai ales sfânta liturghie.

4. Toti studentii Academiei noastre, atât cei din inter-nat, cât i ceice trdesc afarä, sunt datori odatd in fiecare-post, iar In postul mare de cloud ori, dupä vechea datinä si.cu pregätirea i pocdinta trebuitoare, sd se spovedeased

www.digibuc.ro

412

sd se apropie la cina cea de taind a Domnului si Mântuito-rului nostru.

5. Toti studentii sunt datori sä viná la Academie ne-gresit chiar dela Inceputul cursurilor, In primele zile ale luiSeptembrie si s astepte pândla Inchiderea scoalei, la jumd-tatea lui Iu lie. Daa Insa vreun student Inainte de incepereavacantei si mai ales MM. stirea i Invoirea prefectului si aprofesorilor va pleca din Academie, unul ca acela, mdcar des'ar i Intoarce la scoald, sd fie neapdrat pedepsit. Dease-menea färd dovada Academiei nimenea din studenti nu trebuesd umble prin oras cerând pomanä. Afará de aceasta trot--bue sä se mai observe si aceea, cei nevrednici sd nu fieadmisi la gradele superioare de Invätäturd academia, pre-cum nici elevii, fArà meritele lor proprii, si numai prin sire-tenia lor sau hatârul profesorilor, sä nu ia locul celor vrednici,altmintrelea cei nevrednici se vor egala cu cei vrednicicei lenesi cu cei harnici, din "care pricind unii vor pierdeplácerea de a invdta, iar altii se vor afunda din ce in cemai mult in lene.

6. Studentii, la prima sunare a clopotelului academiei,se vor prezenta imediat si la vreme in clasa sa ; la a douasunare inferiorii, anabogitii, imfimistii, gramatistii i sintaxistiitrebue sd se aseze pe bAncile lor. Iar profesorii întrà in or-dinea urmätoare : ai primelor cloud scoli dupá a treia sunare,cei de poezie si retorici dupd a patra sunare, netinând sarnade nici un fel de nevoi particulare ale lor. Datoriile lor di-recte dupd clasele lor trebue sä le Implineasa cu credintá,cu sârguintd infldaratá i prin metodele cele mai usoareposibile, având in vedere folosul elevilor mai mult decât sAse mândreascd cu mintea lor ; i sA rárnând la lectie pândlasfârsit, inainte de care nimenea nici din profesori, nici dininvätäcei nu poate esi din clasä, färd numai doar pentruvreo nevoe extremä. DuPd. terminarea lectiilor, nu trebue azäbovi In clase, ci dupä semnalul definitiv toate clasele, pre-cedate de dasalii lor sä intre In rândueald in biseria, casä Inalte cdtre Dumnezeu mdcar o scurtd rugdciune i sd se

adued multämitd.

www.digibuc.ro

413

7. Toti academi§tii sub riguroasa räspundere, dar in-deosebi dascalii §i profesorii trebue sa-§i pund ca lege, caatat in §colile colegiale, cat §i in internate, precum §i intreei §i cu invataceii sà converseze totdeauna latine§te, iarelevii pentru intrebuintarea zilnica trebue sä aibä la eiCalculuni. AfaM de aceasta in §colile inferioare dela analogiepanala filosofie trebue sd compunä §i sd prezinte exercitii Intrei limbi alternativ : in slavone§te, poloneza §i latina. Lafilosofie §i teologie convorbiri necontenite §i dispute desetrebuese Indeplinite de fapt in aceste limbi, WA' de care oinsu§ire a lor nu este cu putinta. A vorbi latine§te totdeauna§i pretutindenea sunt obligati in toate §colele §i auditorii §iprofesorii, afara de analogigi §i imfimi§ti, care invald cupreferinta §i vorbesc limba polonä.

8. Fiecare §coald inferinard peste tot trebue sd facdlocul celei superioare §i sd-i arate respect chiar §i prin semneexterne de respect. In cPz de vreo jignire oarecare dinpartea unui student, dar mai ales din partea unuia care nu-iacademist, nimenea nu trebue sa se socoata in drept sä-§irazbune singur pentru ofensä, ci sá a§tepte satisfactie delaautoritatea in drept.

9. Toti academi§tii sunt datori sä asiste neaparat latoate festivitatile academice or in ce zi s'ar intampla, precum§i Duminidle, la marea instructie, toti membrii frätimii supe-rioare, iar la cea mica cei ce nu-i apartin.

10. Studentii cei mai distil* la §tiinti §i cunoscuti prinpurtarea lor buna sal fie preferati fnaintea altora, iir ceimai merito§i trebue sd fie deosebiti prin atentiunea Acade-miei de cei ce nu meritä aceasta. Studentii 'Mg, cari dauputine sperante, lene§i §i nesupu§i trebue sá fie des averti-zati, iar cei ce nu dau nici o nadejde buná, ca de pilda :betivii, turbulentii, neastâmparatii, calomniatorii §i in§elätorii,ca unii ce nu sunt capabili de nici o indreptare, trebue sdfie izgoniti din Academie, pentru a nu se strica §i cei buniprin contactul cu ei. Dealtmintrelea de§i unii s'ar distingeprin o moralitate frumoasd, dar s'ar dovedi atat de tâmpiti.

www.digibuc.ro

414

la minte, !neat nu ar putea astepta dela ei nici un folosbiserica, nici patria, apoi pe unii ca acestia, ca sá nu-si

piardä vremea degeaba, trebue a-i indepärta din Academie,-ca sd-si aleagd acel fel de viatd, In care ar putea sd fie maifolositori i pentru ei, i pentru altii, ca astfel Academiasä-si aibd renume atat prin cantitatea, cat si prin calitateade studenti. Aceasta se pune In chip deosebit In vedere pro-

lesorilor.

11. Invätäceii fiecdrei scoli nu trebue nici Intr'un caz.sä se bundulueascd impotriva nimänui, dar mai ales impotrivaprofesorilor. Pe astfel de räzvrätiti trebue a-i pedepsi sauniai bine a-i da afard.

12. Profesorii i cu deosebire supraveghetorii nu trebue--sä se poarte cu cei de sub mana lor nici prea aspru, niciprea slab, ci In aceastá privintd trebue sä se pästreze caleade mijloc, cum le porunceste datoria de oarneni culti si de

Deasemenea trebue sd se fereascd, ca de un lucruprimejdios, a certa pe invätäcei Mat In public, cat i acasäcu cuvinte de ocard.

13. Nici un Invdtäcel, fArá invoirea dascdlului sduanal ales fArd voea supraveghetorului säu, sä nu indrásneascd.a lipsi dela scoald si a se duce Incotrova dela gazda. In cazcontrar va fi supus pedepsei.

14. Nimenea dintre academisti nu trebue sd hoinäreascdnoptile, ci toti trebue sä fie la gazdele lor i sd se ocupe cu

--trebile lor. Orce student, care va fi gäsit de seniorul sduumbland degeaba sau beat, neapärat sd fie supus la streaf

--sau la pedeapsd.

15. Fiecare supraveghetor, potrivit obligatiei sale, tie-tue sd supravegheze invätdceii Incredintati lui, orunde s'ar,Intampla sd fie cu ei, ca sd se poarte modest, cumintepoliticos. Dacd insd vreunul din supraveghetori va incepe

neglijeze datoria sau Insusi nu va manea noapteaacasä pentru vreo netrebnicie sau va face la dansul petre-

sau va Incepe a Intrebuinta mâncdri i bäuturd sau altd

www.digibuc.ro

415

ceva din provizie in folosul sgu, cheltuindu-o necinstit; unulca acesta sg fie Indatä Indepgrtat din post.

16. Studentii nu trebue sg aducg cu sine In Academienici un tel de armg i nici sg Irnpuste cu carabina sau cupistolul. SA se imbrace simplu i cuviincios. Dar de si se vaImbrAca cineva dupg modd, apoi aceasta nu-i dg dreptul sgschimbe obiceiurile primite dela Academie si sä râclA de Im-bräcgmintea altora.

17. Fiecare academist In tot cazul trebue sä arate su-punere i respectul superiorilor sgi, IntrucAt aceasta nu con-trazice legile divine si omenesti. La lucru necinstit Insä nutrebue nici sg ajute, nici sg se supung superiorilor.

18. La gazdele studentilor persoanä suspectg nu trebueadrnisä, nici suferitb. Deasemenea nu se friggdue a angajagazdg si a trgi la astfel de case, care sunt bAnuite de vreunlucru necinstit. Aceasta pentru a evita contactul cu oameniicu rele purtgri.

19. A cerceta privelistile, unde au loc lupte de gladia-tori sau cu pumnul, nu este IngAduit studentilor nici a privi,necum a se angaja in luptg. Dar ca sg nu rämâng purureain stare de incordare, se IngAdue In anumite zile a cânta ininstrumente muzicale, cuviincioase pentru student, si dease-menea nu se interzice studentilor nici alte cântgri cuviincioasepentru vreme scurtg, propriu pentru recreatie.

20. Nimeni dintre studenti, färd stirea i invoirea pre-fectului i profesorilor, nu trebue a nelinisti persoanele mari

Insemnate cu cereri sau scriindu-le panigerice i fäcân-du-le desene sau altg ceva de felul acesta. Nu-s In dreptdeasemenea nici InvAtaceii sg-si ia preparator, nici pedago-gul sg-si ia Invgtdcei, de capul lor i fgrä stirea prefectului.

21. Trebue numaidecât, ca fie.care student, atât celcare terming cursul invätäturii, cAt i cel care, pentru bine-cuvântatä pricing, iesg din Academie, sä ia la plecareadin scoalg dovadA dela Prefect, despre starea sa scolargpentru a dovedi pretutindenea care este situatia lui. Pentru

www.digibuc.ro

-- 416

aceasta Prefectul §colilor este obligat sä Introducä anual Inbiblioteca Academiei, pentru controlul viitor §i pentru orcecaz, note atat speciale anuale, compuse exact de dasalulfiecArei §coli, cu Insemnarea numelui, familiei i atentiuneadreaptd despre elevi, cat i generale a tuturor elevilor 0studentilor, Intocmite cu toata grija dupd ordinea i calitatea§colilor, unde trebue notat numele, pronumele, confesiunea,locul na§terei, profesiunea §i starea párintilor ; deasemenea§i etatea §i succesele elevului.

21. Prefectul Academiei de Chiev, bunei ocarmuire acäruia trebue sä se supunä toti studentii tuturor .5colilor §ichiar profesorii lor, este obligat atat el sd supravegheze cuatentiune aducerea la Indeplinire a acestor dispozitiuni, cat§i pe toti academi0ii sä-i oblige a le Indeplini. Calcdtoriiacestui regulament sä fie admonestati §i pedepsiti.

www.digibuc.ro

ANEXA II.

lmratätura la tunderea in monahism 1)

Monahul este osta duhovnicesc, care, asemenea osta-01or lumii, trebue sä se inarmeze cu arme pentru a birui ctiizbändd pe vrd§ma0. Lupta osta0lor lui Hristos este indrep-tatä contra trupului, lumii §i diavolului. Impotriva diavoluluiMântuitorul poruncege sä luäln crucea. Trupului porunce0esd ne Impotrivim prin lepädarea de tatà, de maniä, de fiu§i de fiica. Despre lume zice : De am dobandi toatà lumea,ce folos avem ?"

Martori de lupta sunt: Dumnezeu i lngerii, diavolul 0Ingerii lui. Local luptei este distanta dintre drepti §i päcä-to0. Cal e trupul. Cäläret e sufletul. Comandantul luptei emintea. Ca arme avem : credinta drept scut, räbdarea drept coif,rugäciunea särguincioasä ca sabie, smerenia nefAtarnica caarc §i sägeti. Comandantii ogirii satanei stint : mândria, la-comia, necuatia, uciderea, trufia, mânia, Inver0marea. Pe a-cegia-i comandä diavolul 0 cu päcatul ca 0 cu o sägeatä,räne0e sufletul. Al doilea regiment al puterei satanei esteräutatea lumei acesteea. Insu0 trupul nostru se râclicA impo-triva sufletului nostru, prin Imbuibare, belie, pofta desfrâului,lene 0 prin celelalte patimi. In aceastä luptd grea a firii v5.-

1) LuatA, cu oarecare prescurtare, din manuscriptul No. 279 alAcademiei Teologice din Petetsburg §i No. 485 al Academiei Romanedin Bucuiesti.

PMSIE 27

www.digibuc.ro

418

-.zute cu cea nevdzutd, omul fárd ajutorul lui Dumnezeu e ne-putincios.

Intäiul pas hi luptd contra lumii acesteea este sd o pà-

räseti si sd lepezi poftele ei, cugetarea ademinitoare la fru-musetele ei, bogatia stricdcioasá, veselia vremelnicd, sd pri-mesti sdräcia de bund voe pentru Hristos, sà fugi din Intu-nerecul päcatului In tara fägaduintii la curdtia si ne-

-vinovätia unei vieti pläcute lui Dumnezeu. Indepdrtati-väde lumea aceasta prin o plecare färä intoarcere. Si prin

..aceasta vei birui pe vräsmasul; iar prin aceastd biruintdvei veseli cerul si vei pricinui Intristare demonilor. DacäInsä vräsmasul te va räpune i va lua In robie sufletul-tdu, atunci chiar de ai dobândi toatd bogätia si frumusetalumii, nici un folos nu vei avea. Nu te turbura de gândulde a päräsi rudele : pe tat', pe mamd, femeea, copiii, peIrate i pe sord : ei rämân In grija lor lumeascä, ca nistemorti, care-si Ingroapä mortii lor. Tu Insd gräbeste la lucrulDomnului, fugi de intelepciunea lumeascä la cea cereascä,unde domneste Hristos In veci. Dar de rude trebue sä teklepdrtezi numai de acele, care Impedicd mântuirea ta si setandesc numai la lume, zicând : Adund fiule, bogätia lumii,dobândeste pämântul, sädeste vii, adund-ti multime de robisi veseleste-te In toate zilele vietti tale". De asemenea rudetrebue sd fugi, cdci ele In loc de luminä, to aratd intunere-cul, In loc de viatä moartea. Dacd însä pdrintii vd sfätuescbine si Ara duc la Dumnezeu si la slujirea lui, pe unii ca a-cestia trebue iubesti, sd-i cinstesti ca pe sfinti si sä te

_supui vointei si sfatului lor.Dela Imbuibärile betiei i desfrânare stdpâneste-te prin

post. Lenea Invinge-o ,prin hdrnicie. Trupul nu numai cdnu ni-i dusman, ci ni-i prieten. Cu trupul noi putem sä pos-tal, sà vdrsäm lacrämi, sä ne plecdm genunchii, sä facemmilostenie si altele. Färd trup, numai cu sufletul, nu putemface acestea. Trupu fereste sufletul de mândrie : cäci sufle-tul fiind din neam Malt, ca chip a lui Dumnezeu, poate ficuprins de mândrie. Când mnsä îi aduce aminte de trupulsdu, se smereste. De aceea s'a i zis la sf. Grigorie despre

www.digibuc.ro

419

trup cd el e dusman tnilostiv" i prieten viclean". Nufiti dud robi lumei de jos, trupului, i mortii, ci indrepta--ti-vd spre lumea cea de sus si Wrä hotarele cele Mil demoarte, ca sà fiti mostenitori luminii ei. Si de veti birui os-tirile cele dintäi ale dusmanilor vostri, atunci veti putea sdbiruiti chiar i asupra diavolului i sà biruiti i celelalte os-tiri ale lui. Dar luati toate armele lui Dumnezeu. Prin armacea Intreital credintä, rdbdare i rugäciune, se gonestesi se risipeste toatd puterea vräsmasä : mândriea prin smere-

mie, trufia prin lepadarea de sine, desfrânarea prin curatenie.Dar mai ales cu crucea vei birui pe vrdsmasii tdi. Prin räb-dare trebue sà te rdstignesti pe cruce i sä mori lumii-vietii pdatoase. Si atunci Ingerii lui Dumnezeu Iti vor veniIntru Intâmpinare, bucurându-se, i impäratul slavei Hristos

-va primi pe purtAtorul de biruintd al sdu va prosldvi In-fata adundrii Ingerilor celor prea luminati ai säi, a patriarhi-lor, a preacuviosilor si a apostolilor, si-I va numdra In ceatadreptilor, va da loc in ImpArdtia sa cea cereascd.

Ce-i cAlugärul ? CAlugdrul este Indeplinitorul tuturor po-runcilor lui Hristos, desävârsire crestineascd, adânc de sme-renie, stâlpul rAbddrii, necontenita aducere aminte de moarte,izvor nesecat de lacrimi, vistieria curäteniei, hulitorul celor-stricAcioase, dispretuitorul tuturor frumusetilor i desfdtdrilorlumii acesteea, omorârea de bund voe, mucenic si ostenitorde fiecare zi, jArtfd plAcutd lui Dumnezeu, sfesnic Inteleciuniiduhovnicesti, pururea aprins, minte luminatd, cercetasul tutu-

-ror celor vdzute i nevAzute, rugäciune iute alergAtoare, cu-getare la Dumnezeu, inimA curatd, gurd care necontenit la-udd pe Dumnezeu, lAcasul sfintei Treimi, priveleste ingerilor

oamenilor, spdrietorul dracilor.CAlugdrul de aceea se numeste asa, cd are altä viatä,

nu trupeascd, ci duhovniceascd altA activitate, alt veac,.altä hranä, altd Imbräcdminte i altd muncd. El se numestepurtAtor de haine negre, cdci are haine negre de doliu. El

:se numeste monah, care Insamnd singuratec, fArä griji, caretrebue sd fie singur numai cu singur Dumnezeu. Intdiul pu-itor de lege sau legiuitor al monaf ismului a fost Melhisedec,

www.digibuc.ro

423

preotul Dumnezeului celui de sus, care a trait färd femeeWA' rudenii, In pustie ; al doilea a fost Ilie, in pustiul Horeb;-.:al treilea a fost loan Botezätorul, In pustiul lordanului, carenu avea nici un fel de avere, care n'a stiut de carne si de-vin si care se Imbrdca cu haind de.pär d cärnilä. Cinul ea-lugäresc e Intärit de Insusi Mântuitorul lisus Hristos si deapostolii lui. Domnul Hristos dus viata In feciorie, särä-cie j neiubire de argint. Tot asa i apostolii, cari au läsattoate si au urmat lui Hristos. Cdlugärii urmeazd InvAtatura sisfatul lui Hristos, râvnesc c ä viata apostolilor. Ei pára-sesc toate bucuriile lumii, s leapädd de cdsätorie, de vese-lie si de tihna trupeascd, pre.tum si de bogätia vrerneinica,.si urmeazd lui Hristós, luându-si crucea, rátácitid prin munti

prin pustiuri. In loc de case luminoase, träesc prin pestereintunecoase ; In loc de femei si de copii, trdesc cu hiarele-sálbatece i cu paserile cerului. Patul lor e pätnântul i Invd-litoare cerul. Cdlugärii au luat crucea räbdärii de toate zilele, ca sá slujascd cu totul numai lui Hristos. Apostolul zice:De posteste cineva si face rugaciune, sä se depärteze defemee o vreme. Cdlugärul petrece pururea In post si rugä-ciune chiar pânäla moarte, deaceea nici nu are el femee. 5iIn Testamentul cel vechiu s'a poruncit : Celce se apropie deDomnul sä se depärteze de femeie. Cálugärii pururea stau Inslujba Domnului : deaceea se depdrteazd de femei pândlamoarte, lucrând pentru Dumnezeu In curatenie. Desi ereticiidispretuesc pe monahi, cum cd s'ar fi Ingretosind de femeesi de carne, dar aceasta nu-i asa. Calugarii renuntä la cd-sätorie si la carne nu pentrucä s'ar ingretosa, ci din Infra-nare. Dela facerea lumii pânä la potop oamenii n'au mâncatcarne i n'au bäut vin. 51 In legea lui Moisd nazoreul nubea vin si nu mânca carne. 5i Daniil i cei trei tineri s'auIngretosat de carnea din masa lui Nabucadnetar. 5i MoiseIlie, i Insusi Domnul n'au mâncat carne si n'au Witt vin 40de zile. loan Botezätorul toatä viata n'a mâncat carne i n'abäut vin. Asemenea se spune de sf. Evanghelist Matei si de-Apostolul Iacov a lui Alfeu. In monahism se realizazd Intreaga virtute ,creStind. Hristos a fost pildd de curätenie i särd

www.digibuc.ro

42 1

ascultare, chiar pânä la moarte, iar moartea i-a fostde cruce. Urmând Domnului, i cAlugärii fägAduesc inaintea

lui Dumnezeu i cu jurämânt se obligä la feciorie i curd--tie adeväratä, la säräcie de bun g. voe si la ascultare nefä-garnicä.

Viata cälugäreascä se imparte In trei pärti : a) de ob-ste, b) de schit i c) singuratia, pusniceascä. Existä si alpatrulea fel: samavolnia, a celorce träesc talhäreste, având-fiecare agonisita sa si voea. sa. Acestia fätärnicesc, iar nu pus-nicesc. Iar cAlugärii din cele trei cinuri sau rânduele de cä-lugärie trebue sä se Impodobeascd prin virtutea cea mare asmereniei, fecioriei, rAbdärii, dragostii i rugaciunii.

Si deaceea voi, cälugärii, sä nu fiti robii lenii i jos-niciei, ci munciti pentru Domnul, lucrând cu fried l cu cu-tremur mântuirea voasträ. Irnpodobiti-vä sufletul cu cugetareala Dumnezeu, cAci acesta-i adeväratul lueru augäresc ; nuiubiti dormitarea i somnul, ci rugäciunea sirguincioasä sänu conteneascd In gura voasträ. Nu cäutati bunurile vremel-nice ale acestui veac strickios, ci cele vesnice ale veaculuiviitor. DacA acestea le vei face, vei fi rob si slugä adevära-tä a lui Dumnezeu. lar Domnul täu zice : Unde voi fi eu,

_acolo si sluga mea va impäräti cu mine, intru slava Impärä-4iei mete. Amin.

www.digibuc.ro

ANEXA W.

Extragere din s!uiba aleátuitI In cinstea Preacuviosului Paisie.

Stihuri la Doamne strigat-am...

La Inältimea virtutilor suindu-te, cdlugärete te-ai nevoit,Pärintele nostru Paisie, linvätând, Inteleptind *i povätuind ;anu nesocoti calea cea pläcutä lui Dumnezeu, Insuti cu rdvnärâvnind sfintilor celor de demult, cu viata pildd bunä ai fost-tuturora, multe necazuri ai suferit, parace cu räbdare, cu ne--vointä §i cu dragoste pe toti de aceasta i-ai fncredintat, scri-indu-ne noud §i märturii din sfintele scripturi.

Doftor iscusit ai fost, cäci prin lecuire ward' ai lecuit-pe toti ceice au alergat la tine, neingreuindu-te de boalagrea a acelora, ci ca un iscusit, prin räbdare, in inima lorai pus sinitirea de a nu se mai apropia de lucrurile vätä-mdtoare : Värsind deci doftoria ta in fundul ranelor lor, i-aivindecat desävär§it, slobozindu-i cu pace §i bucur4 pe ceicealergau la leacurile tale, Paisie, Pärintele nostru.

Din canon :Sezind i'n chilie Mil. sd ie§i, dar cu mintea pe toti vd-

zindu-i, ai cercetat cu mintea feluritele rane trupe§ti §i su-flete§ti de felurite feluri, la toate ai pus legatoare tiurätoare.§i tamäduitoare, Pärinte.

De §i ai fost bolnav §i multe rane pe trup ai avut, dar

www.digibuc.ro

423

multora din ceice veneau la tine multe rane le-ai vindecat,cu obiceiul tau cel bland i cu cuvinte blande, Parinte Paisie

Sedelne :

Odatä pe an din chilia ta esai, Pärinte Paisie, i vedeaisäläluirile ucenicilor täi, mergänd, cercetând i blagoslovindchilia fieckuia din ei, ca un soare ce rasare, si cu lacrämite rugai, Incredintându-i lui Dumnezeu i zicând : Doamne,.pazeste aceastá turma micá i o apärä de lupii ce cautä säo piardä.

Pe mine, celce am cälcat porunca ta i am nesocotitvointa ta cea sfântä ; pe mine cel zavistnic si mai vicleandecât toti oamenii ; pe mine, celce mi-am fäcut voile melefmai mult ca un diavol : iartd-md pärinte WA de räutate, cuobisnuita ta bunátate, i te roagä lui Dumnezeu, sa-mi dä-ruiascä. vreme de pocaintä

Eu In lumina ta am umblat si lumina ta nu o am simtit;eu mâncarea ta dulce am mâncat si pe hränitorul meu nu1-am cunoscut; eu bäutura ta räcoritoare am Milt i izvorulcel räcoros, ce curge din gura ta, nu 1-am pretuit ; eu suntsinpra oae, care m'am rätäcit dela turma ta, pästorul celbun : nu te mänia pe mine, ci roagä pe Dumnezeu,därueascä vreme de pocáintä

www.digibuc.ro

AN EXA IV.

Tanguire la mormantul starefului Paisie, dinpartea tuturor fillor lui duhovnicesti, traduse Inromaneste de catre ieromonahul C. duhovnic

In anul 1836.

A fetii tale icoand, Paisie minunate,Tot zugravul cu gaga' intocmai sei o facei poate ;lard adiincul mintii tale, nici titorii prin cuvinteNu vor putea sa-1 arate: izvor fiind celor sfinte ;Numai a soarelui raze i-ar izvodi teilmeicirea,Ceici intru asemaare i-ai dobandit strdlucirea.

Duhul teiu cel plin de rdwid, ca focul arzind in sine,S'a revdrsat In soborul, adunat la Neamt prin tine.A dreptelor rdnduele, a monahilor unire$i a bunilor tnoravuri, tu ai adus Moire.Cu noud Invdtaluri bune, dupd mimeir Impartite,Ca Domnul sa se sldveascd In multe limbi, Fericite.Bisericii Inzestrare, dandu-i bunacuviintd,Ai adus pe toti la rdvnei, a-i shift cu umilintd,$i prin bunardnduiald, In cetire i cantare,Cei din somn ai trezit lumea, aducand-o la mirare.

Cu o minte ascutitd, Bisericii prosldvire,.1 carii cu mulid rdvnd, pricinuiai multdmire,

www.digibuc.ro

425

Toate cele de nevoe le lifcrai prin sfeituire,dai la toll deslegare, cu Inteleaptä chibzuire

A ta purtare de grijä, tntru dreapta cumpeinire,Cu lucrarea sfintei Pronii aveai asemeinare.Cele tie Incredintate le-ai peizit cu scumpiltate,Dar n'ai luat de la nime nimica Pit dreptate.Celor fär' de socotealei, inimele prevedeai$1 de Insu$i a lor cuget a se rusina-i feiceaiA$a bunet chibzuire $i räbdare Infra toate,Paisie minunate, ti-au dat name cu dreptate.

Sarcini multe, mari $1 grele tu purtai cuCare nici sei le ridice altii nu aveau putintei.Cätre a ta fata linä au näzuit i monarhii$1-ar fi pricinuit cinste, leiseindu-$i a lor eparhii.Cäci a toate 'n scurt cuvinte $i sfnerita cugetare,Dela toll trd gea In grabä evlavia cea mai mare.Rind cu bunä credintel $i Infra tot adevärate,Marturi era la astea, a tale lacrämi veirsate.

In nevoi $i scärbe grele, ca un stûlp plin de tärie,Cu rnärimea cea de suflet, smereai mândra semetie,

tnpingeai cu 'ntelepciune, lingqirea rusinatä,Pururea fugand de-a lumii märirea cea de$artei.Protivnicilor mustrare, le fäceai cu iscusintäFärei a slobozi din gurei, cuvinte de prisosintä.

La streini ai dat repaos, odihnä la eel osteniti,Tämeiduire la bolnavi, $i minte celor lipsiti.Milostenii dela tine, curgeau ca Imbelsugare,Ceici Dumnezeu da prin tine, tuturor indestulare.

Tot felul de faptei bun ä, râvna spre cärfile sfinte,Läcuia cu prisosintd, Intru tine, o Pärinte !Cei tu $i ziva $i noaptea, färä somn le petreceal,Pâneice din Intuneric la lumind le-aduceai.Teilmeicirile prin cale, In fetal de limbi sträine,Spre gaup faptei bane, $i pein' la neamurile pägilne.

www.digibuc.ro

426

Multi $i de prin multe locud, alergau Infra mirare,Spre a cuvintelor tale, Insetatei ascultare.Apoi plini de bucurie, dobandind a lor dorire,Se'ntorceau la a lor case, cu nespuse multumire.

A$a dar inima noasträ, dorea ca neapusä,Sä fie a ta lamina, dar vai! lat-o, cei apusei.Ins' aceast' a ta luminá, nicidecum nu este stânsä,Ci dela pämänte#i cruguri, In cruguri ceregi ascunsä.

dar strälucind deasupra, varsei ne rugäm Pärinte,A tale meingezetoare raze, din leicaprile sfinte.Intru slavä, Fericite! Pomenirea-ji va petrece,Va sträluci cu märire, peineice lumea va trece.

Ai MI fli dulzovnicegi, cari dintru nepciinfel,Am dobandit dela tine, luminä i cuno#intel.Inäl find lui Dumnezeu, glasul cel multämitor,Celui ce te-au däruit, pre tine nouä pästor.La a tale rugi Pärinte, pe tog ne Incredinteim,

fie ca anal viu, toti capetele Iti plecelm.Ca sei fil pentru a ta turmä, cätrei Domnul rugeitor,A o trage i pe dânsa, la tine, bunul Alston

www.digibuc.ro

TABLITA CONSPECTIVÄA

INRIURIRII STARETULUI PAISIE

ASUPRA MONAHISMULUI ORTODOX

ALCATUITA DE

PROFESORUL A. P. ORLOVSCHI DIN POLTAVA

SUB CONDUCEREA

PROTOIEREULUI SERGHIE CETFERICOV-MR IN LIMBA ROMINA REDATA CU GRUA PROFESO-

RULUI CONST. N. TOMESCU.

a) Pafoitohel Serafim, prielenul si coovorbiloml stare ul

ci Pantocrafor

Sclutol profetul IheBun in Mho

Igumenum-n

Sedan aseetibs Schimonandlereschirnoneh Mho al ...,,,,. Vas., slarriul

dubovnicu schitultd schit,,,Poiana Schirnonahulindict' Treisteni

plrinfi w MArului 01.1'0 al SchituluiLiubeci o Clonal

Starelul Alexei

10,11111°. Pri

LAMURIRE

1. Deasupra staretalui Paisie. sunt asezatenumele principalilor lui conducatori du-hovnicesti.

2. Prin mule rose se inseamnä ucenicii no-moijImcii ai staretalui Paisie;

prin mule panetate rose se Inseamniucenicii staretului Paisie, cari au avut cadinsul numai comunicatie prin scris;

!Wile negre arata pe ucenicii ucenicilorstaretului Paisie;

cercurile Inseamná persoanele;pâträtelele fnseamnä menastirile, ce au

fost sub influenta staretalui Paisie.

TABLITA DE FATA CUPRINDE NUBIA! UN MICGRUP DE MONAHI, MONAHII i MANASTIRI,DEPARTE DE A POMENI PE TOTI ACEIA, CARIS'AU AFLAT SUB INFLUENTA DUHOVNICEA-

SCA A LUI PAISIE.

r nic a staretului Paine in Athos, Visarion

molclov ni

1- 1M/AcarieMtge kalif DornneleiMosT9

Bedlam,

,,tg..deva

ffrottscg

t 1844, Arsenic

sisilMst Leslevsc

t 1igu

ceilaret igum.

a Utie femei

August Mete.m-reiUsti-

m/MIg"

Medan, igume-1- 1832

ul m-rli

L el

n Ves'i

tra,220lr'ow

le-rw4-E.s?tro'ip

IotccaoroiOnnalegooco

°actin tropolNona-Willa!

lobermsc

t 1831 Pcl

M richiaigumenia m-rii13ori/C de ferneil=I

a tschitului

arbd:v?Gherasim lug

moeSolovelc

t 1842

t 1859

t 186

18vslstrieitdgé

Vadaam (cost.giltn.

-rii Valrsi al m-ril

.11853 eonil intemeiNon,

Maria e, Weltdin MINN

1.1902on. arhim

Voile In

Anastasia()eAlug-pustmea,

landatoaream-ril de fame!

Padattscilt 1846 Arnenie ieroschimona,

Arena igurnenulm-vii ()Pm/manse

Zt,t.'-ma6

in-r11 Belopesole

'6!:gt 1850

oaniehiet 1851

irl'iTtri

leros

t 11385 leroschimanah leroulMare! 3 dithovnicul

SL PantehmonL. Athos

No

blicodemschimonah

t 1854mind Sc imonah

c

44 a moit SL NicolalScranton Mum

1111r dir; 0 rirr =1

rNi,

rii Nicola

Hard, Mum. m-yii

ieroschirn.I5L,,, Lavrei E:. Al ex...I-May.11i 11Chiev

ns 111

Mantgeg'N'Sa

rd Casirsc

mona 1

Monah

onah Ef

Salmi eAnton eSeim o

Va'mho

horare

MataItd'otrinn'sc

t 1895, Moiseiigurnen al

Waal, Mimegab. Caluga

t 1858

t 1860 !arose

uem-rii Valaam 1881 Dams000iirige menul mon Valaant

mon Maloiarostay,ei Inainte contluc.

-sihast. Online Agaoangnel

LES in CalugaM-rea ale fame

din Vela mavdcmeM-rea de keel

din Breansc

M-rea de ferndin Casein

Canna

Gropul de J ceniciStarelultil Paisie n schitruile lachimov,dill plaurfle Roslavlisc. gubernia Imolenacdevastali in 1825. Ullimul jiustnic a loststamp Dorothei, raposal inlet Dommil in 1865

Lista persoanelor InscriseIn acest tablou

1. Starejul Paisie VelicicovacM2. laroshimonahul Pahomie3. igutnenul Nichifor

ieroshimonahul Mihail5. shimonahul Vasitie6. shimonahul Onufrie7. starejul Alexei& patriarhul Serafim9. parintele Visarion

10. par. HonoriuIL pan Martirie1Ll par. lrinarh13. par. Macarie traducAtorul14. pin Ilarion15. par. Sofronie16. par. Silvestru17. par. Teofan din &Soo*

20. Atanasia din Plosanse21. Atanazde din Sven=V. Ambrosia din Gorohov23. Filaret din Novospasc24. Alecandru din Anamasc25. Maria din Arzamasc26. Dmitei din Roslavschi27. Serafim din Svensc28. Atanasie din Roslavschi29. Teolan din Optics.30. shimonahul Teodor31. Gherasim din Sofroniev32. Arsenie din Simonovsc33. Platon dic Pocrov34. loan din Pocrov35. DosItei din Secul 936. Anemia din Athos37. shimonahul Nicolae38. ieroshirnonahul Liberia 1039. imoshimonahul Vasilie (Chischin) 1040. arhim. Teodosie din Sofroniev 1041. ieroshimonahul Cleopa 1

42. Pavel, cilugar din Simonov 1

43. starejul m-rii Map 1

44. starejii din Roslavschi 145. Teodor (Usacov) 1046. Teofan din Nommersc47. mitropolitul Gavriil 1

48. igumenia Mavrichia 149. &mud din Golutvmsc 1150. Nazarie din Staro-Golutvinsc 1

51. Macarie din Golutvinsc 1

52. loanichle din Golutvinsc 1153. Ignatie din Canemc 154. Maria din Olonej 1

55. Anastasia din Padansc56. Arcadia din Novoezerse 1

57. leroshim. Arsenic din AthoS 158. monahul Neculai 1

59. shimonahul Andrei 1

60. ieroshimonahul leronim 161. leroshimonahol Nicodem 1

62. arhimandritul Manacle 1

63. igumenul leron64. Maxim din Pasco§ 1

65. lerotei din sih. &Merlon66. Ignatie din Simonov

t 1878 lerosehimzahrorni

Gherman. clishovelcuaNitului Ghelsiman.

egameeolcihaaZecima

cane pvanov)noun

t 1887 DirnitrieieroschimAniislel

din Altai

67. cAlugArita Dositeia68. Imia, igumenul din Somme69. Dorotei din Roslavschi70. Neonil din m-ma Neainj71. Teofan din Noul-Neamj72. Iona din Troijc73. loanichie din Optina74, Avramie din Optina75. Dositei din Option76. calugand Pavel77. arhimandritul Melhisedm78. calugarul Gantt'79. ieromonahul Ghenadie

82. arhimandritul Moisei83, igumenul Antonia84 Moisei din Tihonov85. Varlaam din Valaamschi86. mamba! Harie Roslavschl87. starejul Leonse, shimonahul Leonid89, ieroshimonahol loan90. ieromonahul Ninon91. clilugAtul Ilarion92. calugarul Zaharia93. calugand Eftimie94. calugarn1 Savatie95. shimonahul Vasian din Poem

. ehimorahol7. leroshimonahul lov

98. leroshimonalml Pimen99. leroshimonahul Nifont

leroshimonahul MacarieI. leroshimonahul Inochentie2. lerodiaconul Paladie

03. ierodiaconul Metodie04. Carp orbul05. ieroshiinonahul Ganda06. ieroshimonahul Teodot7. schimonahul Harion

08. poslusnictil Elisei09. ieromonahul Climent10 Vera1. Liubov Cluciarev

12. leroshlmonahul Ambrosia13 ieromonahul Plato!,4. leromonahul Mihail

15. monahul Cllment16. ieromonahul Flavian17. shimonahul Anatolia18. arlemandrItul Isachie19. ieromonahul Demili20. igumenul Mama21. monahul Mamie22, ieroshimonahul bsif23. arhimandritul Benedict24. igumenul Trodosie25, arhimandritul Varsanufie26. arhimandrItul Xenolont27. arhimandritul Agapit28. ieromonahul Pantelimon

3.466 as.- IMPRIMERIA CHIMINAU.

18 3 Ilanoovm 3

niditV:nnBeloconsc

de femei

A dretslaret igum.

m-ru Beloconse

t 1ra,Liobo

Ont 1891 ler

leromOnah

neleceansebar. Poltava

Method

Stare/ orb

Gavriil lo=leroschim,Teodot

conduator de scRarely Egsei

°Meet (Zedergolirn)finely tie bole. ale stare,.

Ambrosie (Ctren4 vrm's'al 3 stare' al jptinei

tux'M-"oclitr Znnootnsc

levees. (Po.tev)mai tarsiu arleepisc.

Litoviei Lista mandstirilor insemnateeLeonid (Cave.) !pc/Morel Layrei in acest tablou

27,°,:to

"^::P=1

t ISO

i805

t 1866

t 1868

t 1874

t 187

1- 1895

1896

t 1898

t 1898

t 1900

t 1900

Mast. Adormnea L

lhToIjnIiL

Ioni Sf. Ilia inMenzelinse

t 1890 Paisiearhimandrit al Sihishiel

Cierrhin MnDIVisocogorse

Glinsc

leroschimonall Anton

Caluglrul starel ThernInt

A0000lil, imoschimonah stsret

Amnia, cálugar

Arlemie schimonah

Serapion ierodiacon

scane terosrhimonah, Morel

Srhinx:nah Marlirie, posh.

ScMmonab Evtime chneinleul lui Hand.

lerom. Porfirie stare/ (Leyden)

Dositei fnainle verator

Schl-arhim. Mod, starel

chimonah Lavrentie

Arhirn Inechenffe stare( vinsteraler

Caluglrul loan

Aluggrut Dirnitrie

Schmonah Marcy starel

Monah Evghenie

chimonah loan

chimonah lindo1 sPnel

Sdirnonah Panlelimon

Srlernonall Arhip, starel

oslusnic Andrei

chinmic Lane bomb valltor

Petra starel, nevoitor

Manstm poslusnic

Chiol sdimonals

AlpfxMihat

(Const7 .

Flavian

(Zerlalov) duhomsr stare(

bvl.igut ,W;rm

mein

eromon

m.Anatoli

Arhim. Isachi

t 1907 lerom

Calugsrul

1911 leroschimstareildui

Arldm. BenediArldm. aol,

colL.1g.11:7-Dobra.eparhm

[CI

land

DilI (Bolotov

Sf. Serghie din TrogeM -Mom Peablitc de femei

M-rea MI/it= de femei din glib. Vora

I. m-rea Ne001111 59. sihAstria Optina2. m-rea Seca 60, misia de Altai3. m-rea Brat.. din Chiev 61. m-rea Mojaisc

"i t.mIlcila Tun' a cfg",` Ghprtn"Aris, al r e eni in Moldova s s Ha ara tov6. schitul Cirnul In Moldova 64. eihostrla Zosima7. schitul Poiana MaruDi 65. comunitatea BeloconscS. m-rea Pantocratul in Athos 66. m-rea Malo-Iaroslave1c9, schitul sf. Ilia 67. m-rea Velicolutchi

10, sits schitmi si m-ri In Athos 68. m-rea Veazemsc-Arcadiev

1.1. Ler,WINORITLIIV"1"

69. rn-rea Cursern

11. m-rea Dragomirna. 12. schitul PocrovlingA Neat 70. rn-rea Serpuhov

71.11103.0,15. m-rea Pesnos16. m-rea Intimpinorii Domnulal 74. nl-rea CozeIestean

in Moscova 75. m-rea Bolhov17. sinstria Berliucov 76. m-rea Lihvinschi18. sihAstria Medvediev 77. sihAstria Sofroniev19. m-rea CHvorzersc 78. m-rea Babucan In Moldova20. rn-rea Boris si Gleb in Dimitrov 79. sibAstria Molcean21. m-rea Solovetc 80. m-rea Cremenef22. ut-rea Golutvinsc din Colomeea 81. m-rea Molt23. sihAstria Floriscev 82. m-rea Usti-Medvedita24. rn-rea Gorohor 83. sihistra Leslevschi25. siltbstria. Beloberejsc 84. m-rea Ciolnsc26. sihAstria Plosansc 85. m-rea Paleostrov27. sihástAtt sf. Ecaterina 86. m-rea Valaam28. sihAstria Vovidenia din Ostrovsc 87. m-rea Alexandru Svirschi29. m-rea. Svensc din Breansc 88. m-rea sf. lacob-Rostov30. m-rea Novo-Spasc din Moscova 89. m-rea Simla!31, comunitatea de femei din 90. m-rea sf. Nicolae-Odrino

Arzamasc 91. lavra Pecersca din Chiev32. m-rea Tihvin 92 m-rea sf. Nicolae Babaev33, m-rea Sirnonov din Moscova 93. m-rea de fernei Calujschi34. m-rea Arzamasc 94. rn-rea de femei Eletchi35. m-rea Novoezersc 95. rn-rea de femei Breansc36. m-rea. Sanaxarsc 96. m-rea de femei Cacao37. lavra Alexandru-Nevschi din 97. m-rea de femei Ostascov

Petrograd 99. m-rea de femei Smolensc38, m-rea sf. Chinn 99, lavra sf. Treitne a sL Serghie39, sihastria sf. Filip-Iransca m40. rn-rea Ustiuj

100. counitatea de femei Piatnha

41. ru-rea. Modensc101. sihAstria InaintemergAtorol din

Crornsc42. m-rea Gorhe 10a cornanitatea sf. Nicolae-Tihvin43. m-rea Konev 103. satul Spas-Cecreac44. sihostria Zadne-Nichifor 101. m-rea $arnordin din Calm]45. rn-rea Padansc 105. m-rea Homy46. att-rea sf. Pantelimon In Athos 106. sihfistria Glinsca47. noul Athos in Cauca.48. m-rea Ivanov din Moscova

107. rnieraehaloOsedighitrievschi in Ce-

49 m-rea Sarov 108. comunitatea de fernei Buzuluc50. m-rea Noul-Neamt in Basarabia 109. m-rea Cazan in Trollc51. rn-rea Staro-Golusersc 110. m-rea de femei Uspenie52. m-rea Belopesotc Ill. m-rea sf. Treirne in Birsc53. sihAstria sf. Boris din Tihvin III comunitatea sf. Ilia in Menzelinsc54, m-rea sf. Trehne in Chiev 113. sihastria Vlsocogor-Ciurchinschi55. sihAstria Tihon, eparhia Caluga 114. rn-rea de fernel din Uflm56. m-rea Belay57. m-rea Mesclovec

115. m-rea Sveato-Gora din Hamel,116. m-rea Gamaleevse

58. m-rea sf. Nicolae din Ugrinjsc 117, m-rea sf. Petru si Pavel

FSoda?-hCIe0crgeinlZ t't

ECE,

WitIlrulr'll1.0rinni'S'aTordin din Caaan

efromnia a don igumeci a aceleiasi m

M-rea

5ueejOdom

129. ieroshi Nectarie1315 ieroshi Anatolie131. arhiman Isachie132, Gheron Tihonov133. Efrem o eam,134, leroschi I Alexandra135. igumen136. igumen on137, igumeni eta139. stareja13g. jjajjjja, DaniiI

liaiseojaiscalo-laroslav

140. Macari141. Macari142 NIcode143. Doan imonahul144. Alezan Beloconsc145. Andrei ismnsc146. Harie d ciov147. Tihon Arse148. Gheras Solovejc149. Arsanie hence150. Atanasi thos

Svenscn m-rea &manticloberejscloberejsc

151. Anasta152, Melchi153. Serafl154. Macari155. loslf di I Stmonov156. August l-Medvedev157. Melchi Beloberejsc158. Filaret ea Guinn159. Macari dImIr160. Serapi -ree sf. Nicolee

Odrin

&Mcleod. Xenofont

Arhim. Agapif, blograful

feromonah Panteleimon

1- 1928 leroschlmonah

t 1922 leroschimonah

Isachleultimu

de orrriiiggo=T Mask conducátor de schit.

conducator de WIS.

mumene1 OptMel

starelilor Ambrosie ;I Leon

alnducitOMI Spitalului

Neetarie stare(

Anatolie stare)

mumen al Opfinei

161. Filaret 'nitro& Chievulul162. losif din m-rea163. Antonie, ieroshimonah al Lavrel

Pecersca din Chiev164. Eftimie dio Valeam165. Damaschin din Valaam166 Agatanghel din Solna167. Agapie din Valaam168 loan din Valaam169. Alemi din Valaam170. Mavrichie din Valaam171. Balton din m-rea. sf. Nicolae

Balsam/172. Pafnutie din Malo-laroslav173. luvenali& arhlep. Lltovului174. Leonid din Lavra Serghei dio

Troijca17& parintele Gheorghe Cosov176. Sofia Balotova shlmnija177. Efrosinia dln §arnordinsc178. Filaret din Ulm179. Tebdosie din Sveatogorsc

1111

amordIn din Cacao

M-rea Barone

180. Ioanichie din Sveatogorsc181. Ioan zatvornic182. Paisie din Visocogorsc183. Pantelimon din Glinsc184. ieroshirtionahul Antonia din Glinsc185. staretul Teodot186. ieroshimonahul Anatolie187. shimonahul Malaria188. igumenia Cleopatra189. calugoral Ananie190. shimonahul Arternie191. ierodiaconui Serapion192. ieroshimonahul Macarie193. shimonahul Martirie194. shimonahul Eftimie195. ieromonahul Porfirie196. cAlugarul Dositei197. shi-arhimandritul Iliodor198. shimonahul Lavrentie199. arhimandritul Inochentie200. cOlugorul loan201. cAlugArul Dindhie202. shimnicul Marcu203. monahul Evghenie204, shimonahul loan205. shimonahul Iliodor206. shimonahul Pantelimon207. shimonahul Arhip-staret208. posiusnicul Andrei209. shimnicul Luca210. Petru nevoitorul211. Maxim poslusnicul212)16ml...444 Chiril

Cliseu In 2 culori executat in atelierele EM. GRABOVSCHY - Chisinau.www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE

Pag._ _

Precuvântarea Editurii 3.Precuvântarea Autorului 5Literatura obiectului 10

PARTEA I.

Viata lui Paisie acasà." Fi In ,c3alá (1722 1739).

CAP. I : Locul Nasterei lui Paisie Velicicovschi . . 19.

CAP. II : Origina staretului Paisie. Anii copilärieiIn casa pArinteasa Intrarea In Acade-mia din Kiev. Rânduelile de trai In Aca-demie 26-

CAP. HI: Traiul lui Petre Velicicovschi In Academiade Chiev. Sporirea Inclinatiunilor lui spremonahism. Incercarea neizbutitá de a In-fra In schitul Chitaev. O discutie cu Pre-fectul Academiei. Cea din urmd Intâlnirecu mama sa. Fugirea de lume . 40

PAR TEA II.

Ann de Pelerinaj In edutarea unei eilduzeduhovnicqti. (1739 1745).

CAP. I : Inceputul pelerinajului. Sosirea la Cerni-goy. Traiul säu In mänastirea Liubeci.

www.digibuc.ro

428

IntAia ispit. Fuga In Ucraina din dreaptaNiprului

CAP. II Cutreierarea Ucrainei din dreapta Niprului.Ciornobál. Rjistev. Istorisirea despre tor-turarea unui cleric ortodox de cdtrd uniati.Pusnicul Isihie. Petrecerea In mänästireaMedvedovsc. Petru este fäcut rasofor.Prigonirile din partea uniatilor. Plecareala lavra Pecersca Chievului

Pag.

55

66

CAP. III : Petrecerea In lavra Pecersca Chievului.lstorisirea despre celece s'au petrecut cumama lui Platon dupd plecarea fiului dinPoltava. Cei mai vestiti asceti din Lavrä.Prezicerea imuia din ei despre plecarea luiPlaton din lavrä. Implinirea neasteptatäa acestei preziceri 79

CAP. IV : Fuga din lavra Pecersca Chievului pestefrontierä. Intâlniri neasteptate i piedi-cile In cale. Platon In mänästirea Metro-ninsc. Intalnirea cu ieroschimonahul Mi-hail. Platon pleacA in Moldova . 89

CAP. V : Monahismul moldovalah In veacul al XVIII.Traiul lui Platon In schitul Trdisteni.Neizbutirea In ascultarea de budtar. In-tälnirea cu staretul Vasilie. Sosirea iero-schimonahului Mihail cu Alexei, prietenul luiPlaton. Istorisirea despre plecarea lui A-lexei dela mama sa. Sfätuirile pärinteluiMihail cu fratii. Ascultarea lui Platon lavie. Platon adoarme i pierde utrenia.Sosirea la Träisteni a ieromonahului Onu-frie. Onufrie 'päräseste Träistenii 5i plea-cà cu Platon la schitul Carnul. Traiul Inschitul Cârnul i hotärärea de a pleca laAtos 96

www.digibuc.ro

429 --

PARTEA II I.

Viata singuratecfi a staretalui Paisie In Atos§i Inceputul frfitimei de obste (1746 1763).

Pag..

CAP. I: Strämutarea lui Platon la Atos. NaturaAtosului, schiturile i mAndstirile lui. Tre-cutul Atosului. Meritele Atosului In operade culturä duhovniceascä. Starea destrâmtorare a Atosului pe la jumatatea vea-cului 18

CAP. Il : Sosirea lui Platon la Pantocrator. Boalasa grea si vindecarea sa. Viata sa re-trasd. 0 nouä Intâlnire cu staretul Va-silie i importanta ei pentru Paisie. Tun-derea in Mantie. Sosirea lui Visariontraiul lor Impreund. Noii uzenici ai sta-retului. Strärnutarea In chilia sf. Constan-tin. Hiroionia lui Paisie ca preot. In-multirea fratilor. Dobândirea chiliei sL

Prooroc Ilie i reorganizarea ei ca schit.Clevetirile contra lui Paisie i respingerealor

CAP. III : Temeiurile duhovnicesti ale comunitatil lui

Pa isle. Aspectele nevointei monahicesti.Pusnicia, calea mijlocie si viata de obste.Temeiurile sau bazele adeväratei vieti mo-nahicesti : ascultarea, säracia i dragostea.frätascd. Realizarea acestor terneiuri alemonahismului in comunitatea staretului Pa-isie

CAP. IV : Munca arturäreasa a staretului Paisie InAtos. Cauza, care l-a facut sä se ocupecu o deosebità sirguintä cu studierea lite-raturei patristice. Adunarea i studiereacdrtilor patristice In limba slavonä. Ne-ajunsurile traclucerilor In slavonesfe,a eärti-

119

126-

14T

www.digibuc.ro

430Pag.

lor sf. Pärinti. Cdutarea si gäsirea eri-ginalelor grecesti i inceputul studierei lor.Strämutarea vremelnicd in mánästirea Si-mono-Petru. Irnposibilitatea de a mai rä-mânea la Atos 5i liotärârea de a se strä-muta cu toatd frätimea in Moldova . . . 156

PARTEA IV.

Inflorirea Comunitatii lui Paisie In Moldova :Dragomirnaf Secu, Neamt. Ultimile zile dinviata staretului. Moartea lui (1763 1794).

4CAP. I : Strämutarea In Moldova. Organizarea co-munitätii in Dragomirna. Regulamentulcomunitätii. Tunderea staretului Paisie Inmarea shied. Rândueala slujbelor dum-nezeesti. Rândueala ascultärilor. Par-ticiparea staretului la ascultärile obste5ti.Viata de chilie a frätimei. Grija staretu-lui de cei bolnavi. Ocupatia carturäreas-cä a staretului : Indreptarea eartilor sla-vone dupd cele grece5ti. Ocupatiile sta-retului In timpul iernei eu frätimea sfaturi

indemnuri. Moartea pärintelui Visarion. 171CAP. Il : Invätätura staretului Paisie despre rugAciu-

nea lui Iisus, care se sävärseste cu minteain inimä 207

CAP. III : Necazurile din timpul räzboiului 5i grija sta-retului Paisie pentru refugiati. TrecereaDragornirnei sub stäpânirea austriacA i strä-mutarea staretului si a frätimii In Secu.Viata fratilor in Secul. Situatia i isto-risirea pe scurt a mändstirei Secu.Strämutarea la Neamtu. Mänästirea Neam-tu i trecutul ei. Grija staretului pentruslujba dumnezeeascä, pentru bolnavi, pen-tru bätrâni 5i pentru sträini. Traiul frä-

www.digibuc.ro

431Pag.

timii paisieni in Neamtu. Ocupatiile cär-turäre§ti ale staretuluì Paisie in mänästireaNeamtu 260

CAP. IV : Corespondenta staretului Paisie cu diferitepersoane pe diferite chestiuni referitoare lacredinta i viata cretinä 306

CAP. V : Ultimii ani ai vietii staretului Paisie.Boala sa inainte de moarte §i sfâr§itul luiDarurile sale harice 351

PARTEA V.

Ucenicii starefului Paisie in Atos, in Moldova§i in Rusia : desvoltarea sistemului stärefesc

in monahismul ortodox al veacurilor XVIII §i XIX.

ANEXE.Anexa I : Instructiile lui Rafail Zaboroschi, Arhiepis-

copul Chievului ate profesorii §i studen-tii Academiei de Chiev 411

Angca II: Invätäturd la tunderea in cinul cAlugäresc 417Anexa III : Extragere din slujba alcdtuitä in cinstea

Preacuviosului Paisie 422Anexa IV: Tânguire la mormântul staretului Paisie din

partea tuturor fiilor lui duhovnice§ti . . 424Anexa V : Täblita conspectivä a inrâurirei staretului

Paisie asupra monahismului ortodox . . 427

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro