Download - Lopotenco d. Litiaza

7/28/2019 Lopotenco d. Litiaza

1/15


2/15


3/15

Factorii morfologici:Canalul Warthon dei este aprope la fel delung ca i canalul Stenon, are pe traiectul su dou curburi (una lanivelul marginii posterioare a muchiului milohioidian i alta cnddevine adiacent nervului lingual cruia i d braul).

Factorii funcionali: saliva glandei submaxilare fiind mai bogat

n mucus i sruri de calciufactorii de mediu: frecventa mai mare fiind citata in tarilenordice cu climat rece si umed;

factorii alimentari: supraalimentatia azotata (cu proteinE)abuzul de alimente conservate, picante, alcoolismul.

deasemenea :intoxicatiile exo- si endogene, fumatul ,septicitatea mediului bucal, traumatismele, patrundereaaccidentala de corpi straini in canalele excretoare ale glandelor (firedin periuta de dinti, spice de graminee, fragmente de tartru, praf dedentina rezultat dupa slefuiri dentare


4/15

Sub influenta diversilor factori endogeni si exogeni se produc tulburarifunctionale neuroglandulare, care determina modificarea chimismului

salivei si atrage modificarea echilibrului coloidomineral .

Au loc de asemenea modificari morfologice ale tesutului glandei (acini,

canaliculE), precum si tulburari de evacuare a salivei cu incetinirea

dinamicii salivare (staza salivara)Se creeaza conditii prielnice depunerii sarurilor.

Intr-o prima etapa se produce asa zisul "catar litogen" format din

descuamari ale epiteliului glandular si canalicular: coloizii din saliva se

precipita, dand nastere unui nucleu organic central pe care apoi se

depun sarurile minerale continute in saliva (fosfati, carbonati de calciu,rodanati etC).

Microconcentratia initiala se formeaza in acini, migrand apoi in canalele

intraglandulare, spre conductele excretoare si cresc progresiv in volum.


5/15

Calculii sunt de obicei unici, dar se pot gasi si calculi multiplii.

Marimea variaza de la dimensiunile unui graunte de nisip pana la cea aunei nuci verzi. De obicei calculii parotidieni sunt mici.

Forma calculilor din canale este alungita iar cea a calculilor intraglandularieste rotunjita. Suprafata calculilor este rareori neteda, de obicei ea esterugoasa, neregulata. Adesea sunt brazdati de santurile longitudinale, princare se scurge saliva

Consistenta poate fi dura, alteori sunt sfaramiciosi sau moi. Calculiiintraparotidieni sunt mici cu tepi ca un arici si adeseori coraliformi

Au o culoare alba-cenusie; cand sunt amestecati cu sange devin bruni,alteori sunt galbui (contin rodanat de potasiU) sau rosietici (calculi uricI).

Pe sectiune, calculii se pot prezenta ca o masa omogena sau granulata

In ordinea frecventei ei se gasesc mai des in canalul Warthon siglanda submandibulara, mai rar in canalul Stenon si glanda parotida

si cu totul exceptional in glanda sublinguala si glandele salivare mici.


6/15

Clinica

LITIAZA SUBMANDIBULARAperioada de latenta - bolnaviinu au nici o tulburare chiar

daca uneori elimina mici

calculi. Ulterior bolnavii

prezinta in timpul meselor o

usoara durere sub limba si inregiunea submandibulara, iar

daca se palpeaza singuri, simt

o tumefactie, care dispare

repede dupa masa, fara alta

tulburare

perioada de stare - bolnavii

prezinta dureri, fenomene

inflamatorii sau hipertrofie

pseudotumorala a glandei

bolnave.


7/15

COLICA SALIVARA

se produce n litiaza canalicular datorndu-se migrrii calculului ispasmului peretelui canalului, care produce blocajul momentan.

Bolnavii simnt o durere vie n limb i planeul bucal, care iradiaz

spre ureche (au senzaia c li se smulgelimba). Regiunea

submandibular se tumefiaz repede prin oprirea scurgerii salivei.

Durerea dispare imediat dup evacuarea unui val de saliv destaz. Criza dureaz cteva minute, alteori mai mult

La palpare bimanuala se simte glanda marita de volum si, uneori,

calculul ca un corp dur, fie in grosimea glandei (litiaza glandulara),

fie in regiunea sublinguala (in litiaza canalului WarthoN). Prin

presiunea exercitata asupra glandei se scurge saliva de aspect

normal sau usor tulbure, opalescenta .

Migrarea periodica a calculului in timpul colicilor salivare il apropie

din ce in ce mai mult de orificiul canalului si astfel poate fi eliminat

uneori spontan


8/15

Abcesul salivar:complicatie a litiazei ce poate difuza in tesuturile vecine.

Apar semne de inflamatie:

Dureri viiFebraTulburari de masticatie si deglutitieTumefactie endobucala ce se bombeaza sub mucoasa hemiplanseului bucalcare devine rosie, violacee, plica sublinguala are aspect de creasta de cucos.

TrismusLa palpare se simte o usoara impastare a planseului bucal si uneorifluctuenta submucoasa

Tumora salivara:Apare in urma infectiei repetate, duce la transformarea scleroasa a

glandei.Glanda marita in volum;Suprafata neregulata;Consistenta dura, aderenta de tesuturile vecine;Senzatii de greutate, rar dureri


9/15

Litiaza parotidiana: Tablou clinic

Colici salivare de mica intensitate,

Tumefiere moderata a glandei in legatura cu mesele

Durere in obraz, regiunea maseterina si iradiaza in ureche;

Prin palpare bidigitala endo- si exobucala se poate simti calcul ingrosimea obrazului sau cordon gros care merge in obraz de la molarul2 superior pin pe partea anterioara a glandei;

Colici nu se produc sau au un caracter mult mai atenuat ca in litiaza

submaxilaraPapila canalului de excretie la examen endobucal aparetumefiata,congestionata

La presiune pe glanda prin orificiu canalului se scurge saliva tulburesi puroi


10/15

Diagnostic :Cateterismul canalelor salivare

Radiografia simplaSialografia

Examen bacteriologic

Diagnostic diferential


11/15

TratamentSe stabileste in raport cu forma clinica a afectiunii si cu localizareacalculului

In stadii clinice incipiente fara modificari ale aparatului

salivar sau modificari glandulare usoare realizam

extirparea calculului

- stimulante ale secretiei salivare, injectii endocanaliculare

sub presiune cu ser fiziologic sau cu sulfat de magneziu

30%, cateterismul dilatator, zdrobirea endocanaliculara a

calculului cu pensa Hartmann, litotritia cu ultrasunete,

masaje nu dau rezultate scontate, ele putand uneori sa

agraveze evolutia afectiunii


12/15

Extirparea chirurgicala a calculilor

din canalul WarthonDupa reperarea canalului se face

incizie paralela cu plica sublingualala nivelul la care se percepe calculul

Se descopera prin desectiecanalul Warthon


13/15

Se sectioneaza canalul longitudinal la zone de

bombare maxima, calcul eliminindu-se odata cu saliva

purulenta


14/15

Canalul se lasa deschis, nu se sutureaza ci

dimpotriva se aplica o mesa iodoformata carementine boante marginile plagii pentru a permite

eliminarea in continuare a unor eventuali calculi

mai mici si a salivei de staza.

Daca supuratia se cronicizeaza, prin canal

evacuandu-se secretie tulbure, iar tumefactia

glandei nu cedeaza, parenchimul sau

percepandu-se infiltrat, indurat, este indicatasubmaxilectomia.


15/15

Se practic ablaia calculului pe cale endobucal. Intervenia se practicpreferabil. Anestezia: loco-regional prin infiltraie jugal cu xilin 1%

Canalul este cateterizat cu un ac bont.

Se incizeaz mucoasa jugal de la nivelul papilei canalului Stenonmergnd napoi i n sus pn la nivelul calculului.

Plaga se dreneaza cu un tub de polietilen care se lasa pe loc 7-8 zilepentru a preveni aparitia de cicatrici stranse fibroase care sa favorizezeretentia de saliva.Extirparea pe cale cutanata a calculilor parotidieni prezinta riscul

instalarii unei fistule salivare; din aceasta cauza aceasta cale deabordare este mai rara, necesitand sutura plagii in 2-3 planuri.

Parotidectomia n litiaze este o intervenie ce se practic mai rar avndun grad mare de dificultate.