Elena Cirstocea o Monica Columban . Horia Corcheg
Dorina Kudor o Lenuta Sfirlea
Limba Si literatura romdnd
PREGATIRE COMPLETApentru clasele a.VIl-a gi aVlll-a
SI
pentru Evatudrea Nalional5
ffirtedr:culir:tai
CUPRINS
PARTEA I. Textul I iterar. Textul nonliterar. Com un icare [7]
TD(ru1LIERAR t7i
l. Genul epic {71
A. Specii ale genului epic in proza [13]
Basmul [131
Exerci]ii de intelegere a unui text (Greuceanu) IL3lExemple de compuneri (Prislea celVoinic 5i merele de aul I30l
Schita [37]Exercilii de inlelegere a unui text (Vizitd..., l.L. Caragiale) [37]
Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [50]
Nuvela [57]Exercilii de intelegere a unui text (PopaTanda, loan Slavici) [58]
Exemple de compuneri (Doud loturi,l.L. Caragiale) [70]
Romanul [76]
Exemple de compuneri av6nd ca text-suport un roman (Baltagul, Mlhail Sadoveanu) {761
B. Specii ale genului epic in versuri [81]
Fabula [81]
Exercilii de intelegere a unui lext(Cainele 2i calelul,Crigore Alexandrescu) [82]
Exemple de compuneri (Bivolul 1i colofana, C.Topirceanu) [91]
Balada popularl [95]
Exemple de compuneri (balada popularit Toma Alimol) l95lIl. Genul liric [103]A. Textul Iiric. Particularitali;i aplicafii {1031
B. Pastelul [120]Exercitii de in{elegere a unui text (SfArsit de toamna,Yasile Alecsandri) [121]
Exemple de com pu neri {l a rn a,Y asile Aleaandri) [ 1 30]
lll. Genul dramatic [136]
TDfiUL NONLITERAR [143]Articolul deziar/de revista [143]
Anuntul [147]Stirea [148]
TD(ru L REFLDfl V. TD(ru L I MAGI NATIV. TDfi UL ARGU M ENTATIV [ 1 47 J
Compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal,
social sau cultural [149]
Diverse compuneri descriptive {1541
Diverse connpuneri narative [166]
Continuarea unui dialog [171]
Compuneri care presupun exprimarea argumentati a unui punct de vedere Ii74]z,o-L)
PARTEA A Il-A" Limba romin5. Elemente de construclie a comunic5rii [183J
FoNEflCA [18s]
V0CABUTARUL [188]
M0RF0L0GTA [1ee]Verbul [199]
Substantivul [211]Articolul 12161
Pronumele [220]Numeralul [229]
Adjectivul [235]Pa(i de vorbire flexibile. Pa(i de vorbire neflexibile [239]
Adverbul. Locutiunea adverbiala [240]
Prepozi!ia. Locutiunea prepozilionala [244]
Conjunctia. Loculiunea conjunctionala [246]
lnterjectia [248]
STNTMA PRoPOZ|T|E|. STNTAXA FRME| {2s01
Subiectul [250]Propozitia subordonati subiectivi [252]
Predicatul [254]Propozitia subordonatl predicativa {2561
Atributul [258]Propozitia subordonatd atributiva [261]
Com plementu I direcl 1262\
Propozitia su bordonatd com pletivi direclit 1264l;
Conrplenrentul indirect [266]Propozitia subordonati completiva indirecta {268}
Complementul circumstantial de loc [270]
Propozitia su bordonati ci rcumsta nlia la de loc 127 21
Complementul circumstantial de tinp [27 4l
Propozitia sub0rd0naU circumstantiald de timp [276]
Complementul circumstantial de mod [278]
Propozitia subordonata circumstantiald de mod [280]
Complementul circumstanfial de cauzd [2821
Propozitia subordonata circumstantiala de cauzd [284]
Complementul circumstantial de scop [286]
Propozitia subordonati circumstanlia15 de scop [288]
Propozitia subordonatd circumstantialS condilionala [290]
Propozilia subordonati circumstanliald concesiva [292]
Propozitia subordonati circumstanliaia consecutivi [294]
0rlografie ;i punctualie [296]
PARTEA A lll-A. 50 de modele de subiecte pentru prcba scrisi la limba gi literatura romini,Evaluarea Nalional5 [3031
IHntr lrlBrn Fll. CrctdepiclTl
A. Specii ak gefl*i cgBasrnul [131
Exercitii d€ lirdcstExemplc de cmuu
khita I37lExercjtii de'i!"teqtF-.:remple de corml
Nuvela [571
Exercifi deii$degrExem* de crnnl
RomanulF6lExemp{e de cmUSadorp:nu) I75l
B. Sp€diale gen*i ca
Fabula l81lExercitii d€ ir@r*SExemple de cmpt
Balada populari ffiExemple de conq
Il. Geill lhk tt03[A. T€xtul liric Perfl\arlarii
B. hstelul [120!Exercitil d€ ingegExernple de ann
lll. Gcill farilc [135]
TEruL ilolllrlBm tl4Articolul de zian'cie rtturuntul [14IStirea [148]
IHIUL RM.frV.IEXruExprimarea prorffificultural [149]Diverse ompuns'i cDiverse cornprnrr lliContinuarea unu, 5aExprimarez argularil
-i
PARTEA I
Textu I I iterar. Textu I non I iterar. Com u n i care
TE(ru1LTERAR t7lI. Genul epic [7]
A. Specii ale genului epic in proza [13]Basmul [13]
Exercitii de intelegere a unui text (Greuceanu) ll3lExemple de compuneri (Praslea celVoinic si nterele de aud [30]
Schila [37]Exercilii de intelegere a unui text (Vizita..., I.L. Caragiale) [37]
Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [501
Nuvela [57]Exercifii de intelegere a unui text (PopaTanria, loan Slavici) [58]
Exemple de compuneri (Doua loturi,l.L. Caragiale) [70]Romanul [76]
Exemple de compuneri av6nd ca text-suport un roman (Baltagul,l[ihailSadoveanu) [76j
B. Specii ale genului epic in versuri [81]Fabula [811
Exercitii de inlelegere a unui text (Ginele si calelul, Grigore Alexandrescu) [82 j
Exemple de compuneri (Bivolul ;i cotofana, G.Topirceanu) [91]
Balada populard [95]Exemple de compuneri (balada populara Toma Alimos) l95l
ll. Genul liric [103]A. Textul liric. ParlicularitSli si aplicatii [103]B. Pastelul [120]
Exercilii de intelegere a unui text (Sfdrsit de toamna,Yasile Alecsandri) [121]
Exemple de compuneri (larna,Yasile Alecsandri) [130]lll. Genul dramatic [136]
TD(ru1NoNLTTERAR [143]Articolul deziar/de revisti [143]Anuntui [147]Stirea [148]
T D(TU L REFL DW. THCTU L I MAC I NATIV. TB(ru L ARGU M ENTATIV [ 1 49}
Exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau
cultural [1491
Diverse compuneri descriptive [154]Diverse compuneri narative [166]Continuarea unui dialog [171]Exprimarea argumentati a unui punct devedere lI74l
TDffUL LITERAR
Textul literar reprezinti produsul imagina!iei unui scriitor, av6nd drepti mpresionarea, sensibilizarea cititorului.
l.GENUL EPIC
ldei principale/idei secundareldeea principali concentreazi lnformatia dintr-o secventi a textului.
ldeea secundard detaliazd conlinutul secventei de text din care s-a extras ideea
principald.
Pentru formularea ideii principale, e necesar:
'. sa cite5ti integrol textul;, ' sa recitetti textul, delimitdnd secvenSele care conlin informalii distincte referitoare la
o singura acSiune realizata de unul sau de mai multe personaie;. sa exprimi informalia esen{ializata intrun singur enunl (propozilie sau frazd scurta).
Pentru formularea ideii secundare, e necesar::r:::
sa reciteSti secvenla de text din care ai extras ideea principala;: sa identificiinformalia prin care se completeaza ideea principata cu detalii semnificative;
sa exprimi informa{ia care detaliaza ideea principata in una sau mai multe propazilii.
# Phnul simplu 9i dezvoltat de ideildeile principale a5ezate in succesiunea lor din text constituie planul sim-plu de idei.ldeile principale 5i ideile secundare alcituiesc planul dezvoltat de idei.
"'+l'i+ Phnul simplu de idei este firul ro5u al ac[iunii, in ordinea aparitiei intdmpldrilor in text.
Pe baza planului simplu de idei 5i a unor detalii necesare din planul dezvoltat de idei
se redacteazd rezumatul textului.t)o-trJJ
zU
7
Red acta rea u nu i rezumat presupu n e:
cu noa$terea textu I u i, p ri n lectu ri su cces ive;
formularea ideilor principale sub forma unor enunluri scurte;
transformarea ideilor principale in enunfuri mai lungi, prin selectarea unor detalii
semnificative 5i necesare, din ideile secundare;
preci za rea perso najelor i m pl icate i n acli u ne;
respecta rea su ccesi u n ii intdmp I d ri lo r ;utilizarea timpului prezent sau perfect compus;
folosirea ponderata a verbelor la gerunziu 5i la participiu pentru concentrarea
informaliei;el i m i n a rea pasajelor descri ptive ;evitarea repetiliilor, a arhaismelor ti a regionalismelor;
relatarea la persoana a lll-a;
trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fard dialog inserat;
relatarea obiectiva, faro comentarii proprii 5i fard citate;
utilizarea cuvintelor de legatura care asigura cursivitatea rezumatului (de exemplu:
dupi aceea, apoi, mai t6rziu, in acelaSi timp, din aceastd cauzd etc.)
respectarea normelor de exprimare, de ortografie, de punctualie $i de atezare a
textului in pagina.
Pentru identificarea indicilor de timp cauta in text adverbe de timp, substantive care
denumesc parli ale zilei/ale saptamdnii, precum 5i luni, anotimpuri, ani, numerale care
indica ora etc.
Pentru identificarea indicilor de spafiu, identifica in text cuvinte care indica locul
acliunii: adverbe de loc, substantive. Spaliul poate fi:
- exterior (natura, padurea, lacul) sau interior (camera, casa);
. real (ora5ul, satul) sau imaginar/fantastic (imparalia zmeilor, tardmul de dincolo);
. terestru (gradina, strada) sau cosmic (cerul, luna, stelele).
s
#
Hrilfr+ G;rnr
rnadorfi*d€ reruitf*r*Wmfr+gd[-rr*ffia*qm!I
ift.;+ -+rPo+fff
:'flrs*r.'*+ff
nrq
G
8
r !"!,"-S,:r,A le|€
F -'-
2, intriga - surprinde nronrentul care provoacd un conflict, in urma cdruiase va desf6iura actiunea;
3. desfi5urarea'actiunii - surprinde succesiunea de evenimente declangatede intrigS;
4. pun€tul culminant - este momentul cu cea mai mare incdrcituri detensiune;
5. deznodimAntul * surprinde rezolvarea conflictului.Uneori, mai ales in operele literare moderne, momentele propriu-zise ale
subiectuluinu potfi delimitate strict sau nu respecti aceasti ordine.
Pentru identificarea momentelor subiectului fii atent la urmdtoarele aspecte:
"t-t::' expozi[iunea surprinde adeseori indicii generali de timp 5i de spa{iu; de asemenea,
sunt introduse in scend personajele; este un moment lipsit de tensiune, adesea
cu p r i n d e e I em e nte descr i ptiv e;
"tEF! intriga declan5eaza conflictul, este un moment tensionat, de scurtd duratd; persona-
jele devin mai active, se pun in migcare;
'ttrE' desfaSurarea actiunii este momentul cel mai amplu, surprinde o succesiune de eveni-
mente mai mult sau mai pufin tensionate, rdsturndri de situalii;'ittr punctul culminant este momentul in care criza personajelor este maximd 5i pare cd
nu mai are nicio rezolvare; este un moment de scurtd intindere;+15F' deznoddmAntul surprinde o stare de echilibru, instaurata prin rezolvarea conflictului;
in unele opere literare, deznoddmdntul poate Iipsi, ldsdnd cititorul sa-5i imagineze
cum se va rezolva conflictul.
# Personalele (clasificare, modalitifi de caracterizare, relaliiintre perso-naie)Personajul are o identitate fic]ionali ;i nu se confundd cu o persoani reali,chiar daeir'are un model din realitate.Personajele potfi:. principale, seeundare, episodice;. individuale, colective;. exponen{iale-/reprezentative.Caracterizalea personajul ui se real izeazd pri n m oda I itd [i :
a. directe:. voceanaratorului; - vocea altor personaje; . autocaracterizare.
b. indirecter. fapte; l atitudini; - limbaj' . relalia cu alte personaje;. mediulin care tr;ielte;. vestimenta[ie.
Pentru a caracteriza un personaj din text:*$F recite$te cu atenlie textul;'S precizeazd statutul personajului in func{ie de:
. gradul de participare la ac[iune (principal, secundar, episodic);
. gradul de individualizare (individual, colectiv);
. gradulin care ilustreazd un comportament uman (exponenliale/reprezentative).q+F selecteazd citate semnificative pentru a ilustra trdsdturile fizice gi morale, precum gi
m o d a I itdsi I e d e ca racteri za re;
dlr.lJz,IJ
exem pl ifi ca m ij loacel e/ proced eel e d e ca rocte rizare i d entifi cate;
numette trasaturile personajului pentru care ai optat;
ilustreaza trasaturile, prin citate comentate sau prin referire la intdmplari/la situa[ii
semnificative;prezinta relalia dintre personajul ales 5i alte personaie ale operei;
men{ioneaza modurile de expunere 5i mijloacele de expresivitate artistica prin care se
real izeaza po rtretu I perso n aj u I u i ;organizeaza textul in paragrafe 5i alineate;
reciteqte textul pentru a corecta eventttalele gre5eli de ortografie 5i de punctua{ie;
exprima-te clar, urmarind legatura intre idei;
fol ose5te g hi li mel el e pe nt ru fro g mente le ciiate ;
utilizeaza doar cuvinte al caror sens il cuno5ti.
+:'' NaratorulNaratorul (povestitorul) este o voce din text 5i nu se confundS cu autorul.
Naratorul relateazd fapte 5i int6mplSri gi poate fi:. subiectiv (implicat afectiv, marca definitorie a implicdrii fiind relatarea la
persoana lsingular, ceea ce presupune perspectiva/viziunea proprie asupra
evenimentelor relatate);. obiectiv (deta5at/neimplicat afectiv);. omniscient (este singurul care 5tie cum 96ndesc 5i aclioneazd personajele,
in spatele cdrora se afl5 gi pe care le prezintd in diferite ipostaze/infdti$dri 9i
situatii);. naratar-personaj, personaj in propria naraliune;. o,,voce" care relateazd 5i care nu poate fi identificati cu cineva anume'
Pentru a identifica statutul naratorului, urmareSte:
.,r" persoana verbului 5i a pronumelui:. dacd relatarea se face la persoana l, atunci naratorul este 5i personai;
. dacd relatarea se face la persoana a lll-a, atunci naratorul nu este personaj, fiind o
voce impersonala.
. daca exista comentarii subiective, interjec{ii, construc{iiin vocativ, verbe la imperativ,
punctua{ie expresivd, atunci naratorul este subiectiv;, daca relatarea este neutra, fdrd marci ale subiectivitalii, atunci naratarul este obiectiv.
.s
€
hrFrrrfl4 rFd+ @;D+ moaFrlk-rrilt+ffi+ mrfrfrCriln+rd+ trrfrr9Hr
drhfr{|!il+(4W
grmr#+ffi4nfr
F#*H*fr
.Hffddd
4#*h*# Moduri de expunere (naraliune, descriere, dialog, monolog)
Naraliunea este un mod de expunere prin care se prezinta o succesiune de
int6mplSri petrecute intr-o ordine temporalS.Descrierea este un mod de expunere care consti in prezentarea sugestivd
a unor obiecte, fenomene, situa{ii, personaje etc. Are rolul de a intreruperitmul epic.Dialoguleste modul cle expunere care constd intr-o succesiune de replici, prin
care se reproduce o disculie intre doui sau mai multe personaje. Are rolul de
a dinamiza ac{iunea, de a caracteriza personajele, de a crea impresia de auten-
ti citate.
10
Monologul este un mod de expunere care consti in exprimarea unoridei/sentimente de cStre personaj, firS a presupune un rdspuns din partea
celorlalte personaje.
Nara[iunea se identifica prin:: ,': aQiunea derulata in timp 5i spaliu;'i-:r prezentapersonajelor;
"' frecven{a verbelor.
Descrierea se identifica prin::,r,': frecven[a substantivelor qi a adjectivelor;':'r' numarul redusalverbelor,caresuntfolositemaialeslamodul indicativ,timpulimperfect.
Dialogul se identifica prin:r:,.-: prezenya liniei de dialog;'rr 'r folosirea construcliilor in cazul vocativ;::::':: prezenla unor verbe cd: a spune, a zice, a afirma, a ruga, a intreba etc., prin core
n a ratoru I face expl i cite repli ci le person ajelor.
Monologul se identifica prin:r:i:rr vorbirea neintrerupta a unui personaj;
*\tri Exprimarea argumentati a unui punct de vedereEste modalitatea de a prezenta 5i sustine o opinie prin argumente convin-gStoare.
Expri m a rea op i nie i presu pu ne:
formularea opiniei;'':, I identificarea a cel pulin 1-2 argumente extrase din text care sa exemplifice 5i sd sus-
{ina opinia formulata;rr::::: folosirea citatelor care sa ilustreze propriile afirmalii;i',)' utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate: verbe de opinie - a crede, a considera,
a presupune etc.; adverbe/locu{iuni adverbiale de mod folosite ca indici aisubiectivitalii - probabil, desigur, fdrS indoialS, cu sigurantd etc.;conjunclii/loculiuni
conjunc;ionale cu rol argumentatlv* deoarece, din cauzd c5, inc6t, ca s5, a5adar etc.,'
conectori argumentativi -in primul 16nd, de fapt, prin urmare efc.;
." respectarealogiciiargumentdrii;", formularea unei concluzii succinte 5i clare.
Argumentarea apartenentei la genul epicUn text se incadreazd in genul epic dacS:. existd actiune plasati in timp gi spa{iu;. acliunea este realizati de cdtre personaje;. int6mplarile sunt relatate de cdtre un narator, prin imbinarea modurilor de
expunere;
11
(Jo-frJJz.t!l?
il
. naratiunea este modul de expunere preponderent;
. 96ndurile, ideile gi sentimentele autorului sunt exprimate in mod indirect.
Redactarea unei compuneri in care sa argumentezi incadrarea unui text in genul epic
presupune existenta celor trei parli: introducere, cuprins 5i incheiere.
lntroducere
" precizeaza autorul qi titlul operei alese;r:r:-r stabileSte tema textului;:r::"r incadreaza opera in genul literar indicat (formuleaza ipoteza).
Cuprinsr'--r: prezintacaracteristicilegenuluiepic:
. aparevocea naratorului, care relateazd fapte 5iintdmplari la persoana a lll-a sau la
persoana l;, principalul mod de expunere este nara{iunea;. prin descriere se fixeaza cadrul intdmplarilor, se reda atmosfera ac{iunii, se inceti-
ne5te ritmul acesteia 5i se caracterizeaza in mod direct personaieie;
. dialogul dinamizeaza ac{iunea, fiind 5i o modalitate de a pune in lumina rela{iile
dintre personaje;, faptele 5i infimplarile sunt plasate intr-un cadru spatio-temporal 5i sunt savdrSite
de catre personaje.
exemplifica aceste caracteristici pe baza operei studiate de tine;
prezinta, in rezumat, acliunea textului;
eviden{iaza elementele de spasiu 5i de timp;
prezi ntd su cci nt pe rson aj ele textu I u i ;cara cte r izeazd su m a r person aju I pri n ci pal ;
exprima-fi opinia cu privire la mesaiul textului: utilizeaza, pentru aceasta, verbe
precum - a crede, a considera etc.; adverbe de mod- posibil, probabil, desigur etc.;
cuvinte cu rol argumentafiv - pentru cd, incAt, aSadar etc
incheiere- ilcheie compunerea printr-o concluzie,in care sa sintetizezi trasaturile genului epic
5i sa precrzezi ca acestea se regasesc'in opera literard studiata de tine.
Nu uita!
'' organizeaza textul in paragrafe 5i alineate;. reciteSte textul pentru o corecta eventualele greSeli de ortografie 5i de punctua{ie;
exprima-te clar, urmarind legatura intre idei;:
foloseSte ghilimelele pentru fragmente citate;:: r" utilizeaza door cuvinte al caror sens il cunotti;
' scrie ordonat, ingrijit, fara Stersaturi.
,# Argurn"ntarea apartenenlei la specie
' Notd! vei respecta structura de la argumentarea apartenen[ei la genul epic, doar ca
vei scrie trasaturile speciei pe care ai ales-o!
L2
w
w
3:-.-- :': .
:.
'---j,.
JFrtffcdr-t_n-q'!.1tt
r;Imrnir*5ifrfr&inil
r.[l.!ff,j,rrl5rrc&fufuffrlHHq
"[#r-dG;dfrdfl'rbr:qisr*m#lpr
Ibrq,,r(ff.cr1illcrdhhrFr
F.b*,r,rffic-I..---E-,-aJfrrff;fi{ficdlnd#rffdnli
50#pnifiil:rff"iEr*Ire*pifi
1.oah#ftdi
Top Related