UNIVERSITATEA ”CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”
Facultatea de Management şi Marketing în Afaceri Economice
- Râmnicu Vâlcea –
Specializarea : Management in afaceri
Leasingul în RomâniaStudiu de caz: Finanţarea de
echipamente şi autoturisme prin BCR Leasing S.A.
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator : Prof. Univ. Dr. ALEXANDRU PUIU
- 2011 -
CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................................................….3
Capitolul I Activitatea de leasing ca modalitate de finantare ....................................6
1.1 Abordări privind leasingul........................................................................................…6
1.2 Etapele procedurii de leasing....................................................................................15
1.3. Clasificarea operaţiunilor de leasing......................................................................... 17
Capitolul II Piaţa leasing în România......................................................................23
2.1 Cadrul operaţiunilor de leasing în România .............................................................23
2.2 Factori determinanţi pentru politica de leasing din România.....................................33
2.3.Consecinţele aderării României la UE asupra leasingului.........................................35
2.4. Piaţa leasingului în 2010 în Romania………………………………………………37
Capitolul III. Studiu de caz: Finanţarea de echipamente si autoturisme prin BCR
LEASING SA..................................................................................................................47
3.1. Oferta de produse şi servicii ale BCR LEASING SA...............................................47
3.2 . Concurenţa BCR LEASING SA…………………………………….......................48
3.3. Finanţarea echipamentelor prin BCR LEASING SA................................................50
3.4. Finanţarea autoturismelor prin BCR LEASING SA..................................................56
3.5. Documentele necesare pentru acceptarea leasingului................................................58
Concluzii ..........................................................................................................................59
2
Bibliografie.......................................................................................................................65
INTRODUCERE
Apariţia leasingului ca noţiune şi răspândirea lui ca formă de finanţare
datează din anii '50, însă baza economică s-a format mai devreme, în perioada
premergaătoare celui de al doilea război mondial. Fără să aprofundăm evoluţia
tipurilor de leasing, pentru înţelegerea planului structurii economice şi
problematica juridică a leasingului, este de ajuns să privim în urmă pană la
punctul când industrialul a ajuns la o recunoaştere a faptului că în procesul de
valorificare a produselor nu este necesar transferul imediat al dreptului de
proprietate şi echivalarea integrală a contravalorii acestuia în momentul
încheierii contractului.
Un astfel de moment istoric economic a fost în 1877, cand Bell Telephone
Company din Statele Unite ale Americii a oferit posibilitatea folosirii aparatelor
telefonice din productia proprie contra unui cost de folosinţă fară achitarea
totală a contravalorii produsului.
Schimbarea radicală însă a adus-o structura economica de dupa al II-lea
razboi mondial, în Statele Unite ale Americii dupa 1950, iar un deceniu mai
tarziu si in tarile Europei Occidentale, după revitalizarea economiei acestora.
În Statele Unite ale Americii oamenii de afaceri au realizat pentru prima
dată că investiţiile decapitalizate se pot realiza nu numai prin finanţarea clasică
bancară. A aparut atunci pe piata mijloacelor de producţie acel finanţator care
s-a auto-asigurat astfel încat, s-a prezentat în calitate de cumpărător al
obiectului faţă de furnizor şi, păstrându-şi dreptul de proprietate asupra
obiectului, l-a dat în folosinţă intreprinzătorului.
3
Astfel pe de o parte s-a născut un contract de vânzare-cumparare între
producator şi Locator (firma de leasing), pe baza căruia Locatorul a
achizitionat de la producator bunul specificat de utilizator, iar pe de altă parte
a luat fiinţă un contract specific de chirie, în baza căruia utilizatorul în
schimbul unei rate de leasing (redeventa) a dobândit dreptul de folosinţă asupra
obiectului, locatorul păstrându-şi dreptul de proprietate asupra obiectului,
încasând rata de leasing.
Leasing-ul este o metoda bună de finanţare în principal datorită
operativităţii cu care poate satisface necesităţile financiare ale ageţilor
economici şi persoanelor fizice deopotrivă. Printr-o operaţiune de leasing pot fi
evitate procedurile complicate ale contractării unor credite bancare, proceduri
ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societăţii sau
celui privat, pentru constituirea de garanţii.
Leasing-ul presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare
(societatea de leasing) şi a unui utilizator. În esenţă operaţiunea de finanţare
prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul
solicitat de către utilizator şi cedează folosinţa acestuia din urmă pentru o
anumită perioadă de timp în schimbul unei redevenţe lunare.
În România operaţia de leasing este definită şi tratată în conformitate cu
prevederile Ordonantei 57/1997, amendate şi adăugite prin diferite acte de-a
lungul timpului. La data publicării acestui document ultimul act normativ emis
este OG 51 din 1997 republicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 12 Ianuarie
2000.
În conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operaţie economică
este definit astfel : “... operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită
locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă
asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părti, denumită utilizator, la
solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la
sfârsitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte
4
dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul
de leasing ori de a înceta raporturile contractuale1 “.
Pe langă această formă, deja clasică, a leasingului s-au dezvoltat şi alte forme
de leasing, fiecare cu un rol comun şi anume: finanţatorul (locatorul) este
proprietarul obiectului iar utilizatorul pe întreaga durată a contractului deţine
numai dreptul de folosinţă.
1 Ordonanţa 57/1997, OG 51 din 1997, Monitorul Oficial nr. 9 din 12 Ianuarie 2000
5
Capitolul I. Activitatea de leasing ca
modalitate de finanţare a investiţiei
1.1 Abordari privind leasingul
Leasingul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor care doresc să
îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare.
Această tehnică de finanţare care presupune un risc ridicat, vine să dea
satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la bănci, ori nu
vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri,
sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial.
Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin
fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri
asiguratorii; prin aceasta, leasingul se distinge de tradiţionala creditare a
investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suportă o parte din valoarea
investiţiei. De aceea, leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rând
întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii si ridicarea performanţelor, iar
pe plan mai general, asigură progresul tehnic.
Termenul de leasing este necunoscut în limba română, fiind preluat din
jargonul economic şi comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol,
fiind apoi preluat de ţările europene occidentale.
Cuvintul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing"
si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a
inchiria"2.
Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o
2 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economică, 2005, p. 8
6
formă specifică de finanţare, a cărei denumire s-a depărtat de întelegerea
iniţială, reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire"3.
Ca şi în cazul chiriei, în prim planul operaţiei economice stă utilizarea
obiectelor închiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) şi nu
proprietatea asupra acestora, astfel încît utilizatorul (cel care "primeşte"
finanţarea în leasing) dobândeşte dreptul de folosinţă asupra obiectelor care
rămân însă în proprietatea Locatorului (cel care "oferă" finanţarea în leasing).
Printr-o operaţiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale
contractării unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea
unor elemente ale patrimoniului societăţii sau celui privat, pentru constituirea de
garanţii.
Leasingul este o tehnică de afaceri economice, anume de comert si
finantare de bunuri mobiliare si imobiliare, care are la bază un contract de
locaţie acordată de către societaţi financiare specializate în aceste operaţiuni, de
instituţii financiare sau direct de producatori, unor întreprinderi sau persoane
fizice, la expirarea contractului de locaţie utilizatorul avand dreptul de tripla
opţiune: să cumpere produsul la valoare reziduală, să prelungească contractul de
leasing, să înceteze operaţiunea4.
Leasing-ul presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare
(societatea de leasing) şi a unui utilizator. În esenţă operaţiunea de finanţare prin
leasing presupune ca societatea de leasing cumpară de la furnizor bunul solicitat
de către utilizator şi cedează folosinţa acestuia din urmă pentru o anumită
perioadă de timp în schimbul unei redevenţe lunare.
A.Schema clasică este aceea în care finanţatorul dispune de resurse
financiare proprii, pe care le antrenează în finanţarea achiziţiei bunului care va
face obiectul contractului de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat
astfel:
3 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 94 În România este reglementat prin legea 90/28 aprilie 1998, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing si societaţile de leasing, publicata in M.Of , nr. 179/30aprilie 1998,
7
Fig. 1.1. Schema clasică a operaţiunilor de leasing
În acest caz, bunul este achiziţionat din surse financiare proprii, iar în
structura ratelor de leasing va apărea dobânda pe care beneficiarul ar plăti-o unei
banci, dacă ar achizitiona un credit, dobânda care trebuie să fie atractivă pentru
acesta. Această dobândă va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate.
Adeseori dobânda percepută acoperă şi profitul vizat de finanţator din
operaţiune5.
B. O altă schemă este aceea reprezentată în figura următoare, în care
societatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza unor surse financiare atrase
(de regulă de la bănci).
Fig. 1.2 Schema operaţiunilor de leasing cu finanţare externă
În acest caz, dobânda percepută de bancă este transferată beneficiarului în
5 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 36
8
Finanţator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar
Achităbunul
Închiriazăbunul
Banca
Finanţator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar
Achităbunul
Închiriazăbunul
cadrul ratelor de leasing. Aceasta este schema cea mai întâlnită în practică, întru-
cât volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte potenţiaiul financiar al
societăţilor specializate în operaţiuniie de leasing6.
C. Există o formă de leasing denumită „leasing leveraj”, utilizată frecvent in
tranzacţiile cu echipamente de mare valoare, cum ar fi avioanele, în care
societatea de leasing finanţează doar o parte din valoarea bunului, restul fiind
acoperită de diferiţi creditori (societăţi de finanţare) care, contra unei dobânzi,
îşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la beneficiari.
Aceşti creditori nu vor solicita societăţii de leasing rambursarea sumelor în afara
clauzelor prevăzute în contractul de leasing, asumându-şi astfel riscurile
operaţiunii.
Garanţia rambursării sumelor o reprezintă garanţiile oferite în cadrul
contractuiui de leasing de către beneficiarii societăţii de leasing.
Fig. 1.3. Schema operaţiunilor de leasing “laveraj”
D. Sunt situaţii în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a
recupera contravaloarea lui pe măsura încasării ratelor de leasing de la
6 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 38
9
Achită bunul
Societatea de finanţare Societatea de finanţare
Societatea de leasing
Furnizor Beneficiar
Participă la finanţareaoperaţiunii
Rambursează creditul
Închiriază bunul
beneficiar7.
Fig. 1.4 Schema leasingului cu credit furnizor
E. O altă situaţie posibilă este aceea în care furnizorul este producătorul
bunului, efectuând operaţiunea de leasing. Lucrurile în acest caz se simplifică,
întru-cât nu sunt necesare fonduri pentru achiziţia bunului de către societatea de
leasing, care este aceeaşi cu cea a furnizorului8.
Fig. 1.5. Schema leasingului ,,furnizor”
F. În practică pot apărea situaţii în care beneficiarul să nu aibă bonitatea
solicitată de finanţator pentru a putea beneficia de facilităţile contractării în
leasing a unui bun. De aceea se poate apela la o altă societate comercială care să
devină titularul contractului de leasing şi cu care să se asocieze în participaţiune
pentru a derula contractul. In astfe1 de situaţii, beneficiarul poate juca rolul
unui operator de leasing.
În acest caz, contractul de leasing va fi încheiat de societatea care deţine
garanţiile necesare derulării operaţiunii şi se va stipula posibilitatea
subînchirierii sau exp1oatarii in comun cu alte societăţi comerciale a bunului
7 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 398 Ibidem, p. 40
10
Societatea de leasing(furnizorul)
Beneficiarul Închiriază bunul
Finanţator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar
Achită bunuleşalonat
Livrează bunul
Închiriază bunul
creditează
care face obiectul contractului9.
Fig. 1. 6 Schema leasingului cu operator intercalat
G. Există o schemă de derulare a operaţiunilor de leasing specifică
lease-back-ului, in care intervin doar beneficiarul şi societatea de leasing
(finanţatorul). Relaţia dintre aceştia se reduce la următoarele: beneficiarul
trimite scrisoare de intenţie societăţii de leasing în vederea solicitării unui credit.
Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiaruiui. In cazul
acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate in proprietatea finanţatorului care
le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele locaţiei bunurile revin în
proprietatea beneficiarului în urma achitării valorii lor reziduale.
Fig. 1.7 Schema operaţiunii de lease-back
Finanţările prin sistem leasing constituie în economia românească o
adevărată gură de oxigen pentru agenţii economici pentru care investiţiile
reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea activităţii lor. Şi cum 99% din
9 Octavian Thor Pleter – Administrarea afacerilor (editia a II-a). Editura Cartea Universitara Bucureşti 2005, p. 41
11
Societatea de leasing
Furnizor AsociatBeneficiar
asocierelivrează bunul
închiriazăbunul
achităbunul
Beneficiarul Societatea de leasing
Vinde bunuri aflate in proprietate
Închiriază bunurile cumpărate
activităţile din economie necesită investiţii pentru a se dezvolta, finanţările în
sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă.
Analiştii comertului internaţional au scos în evidenta faptul că leasing-ul
constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu.
Insistenţa asupra acestui tip de contract este explicată de mai multi autori prin
pragmatismul şi eficacitatea lor10.
Leasing-ul a fost determinat, în aparitia sa de cauze obiective. Astfel, în
S.U.A., în Marea Britanie si în alte tari erau întâmpinate greutati în finantarea
afacerilor, ca urmare a rigiditatii formelor si procedeelor existente. Oamenii de
afaceri simteau nevoia dotarii societatilor lor comerciale cu echipamente
moderne, în conditiile în care utilajele din dotare se învecheau, mai ales ca efect
al uzurii lor morale. Formula cumpararii unor bunuri de la vânzator în scopul
închirierii lor acelor clienti care aveau nevoie de ele a aparut ca o formula
salvatoare si eficienta.
Leasing-ul a fost definit ca fiind o operatiune juridica prin care o persoana
cumpara un bun spre a-l închiria unei alte persoane.
În contractul de leasing sunt implicate mai multe parti, si anume:
cumparatorul - persoana care cumpara bunul pentru a-l închiria;
vânzatorul - persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul
acestui bun;
clientul - persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul
respectiv în locatie11.
Leasing-ul s-a impus şi la noi în ţară, aşa cum a făcut-o peste tot în lume
(poate mai puţin în economiile ţărilor din lumea a III-a) în primul rând prin
simplitate. În condiţiile în care mediul concurenţial din ţara noastră devine tot
mai aspru, viteza de reacţie a companiilor la schimbările din mediul extern este
10 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operaţiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998, p. 25
11 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 40
12
vitală. Leasing-ul, prin operativitatea, sa satisface în intervale de timp foarte
scurte nevoia de fonduri pentru investiţii a agenţilor economici.
De asemenea, prin leasing, agenţii economici evită procedurile complicate
ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor
elemente din patrimoniul societăţii sau cel privat pentru constituirea de garanţii.
Leasingul este de doua feluri: financiar şi operaţional. Procedural, este
vorba de acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri
de operaţii, şi anume:
a) În cazul leasingului financiar, bunul finanţat este evidenţiat în
contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). Utilizatorul
va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în
patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere
fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare. În cazul leasingului financiar,
redevenţa lunară este compusa din cota parte din valoarea de
intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. Dobânda de
leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal
pentru utilizator.
b) În cazul leasingului operaţional, redevenţa este compusă din cota
de amortizare calculată conform prevederilor legale plus un
beneficiu. Pentru utilizator, întreaga redevenţă lunară este
considerată cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. În
cazul leasingului operaţional, bunul rămâne evidenţiat în
contabilitatea societăţii finanţatoare12.
Leasingul este operaţiunea prin care o parte, denumită locator, transmite
celeilalte părţi denumită utilizator, contra unei plăţi periodice, denumită rată de
leasing, dreptul de posesie şi folosinţă al unui bun al cărui proprietar este, pentru
o perioadă determinată de timp13.
12 K.J. Cook- Leasingul forma indirectă de finanţare a întreprinderii, ISE, Iaşi, 1994, p. 3113 Ibidem p. 32
13
Există forme de leasing în care, la sfârşitul perioadei, utilizatorul are
dreptul de a opta fie pentru achiziţionarea bunului la o valoare reziduală, fie
pentru prelungirea contractului, fie pentru renunţarea la bunul respectiv. Aceste
forme de leasing fac parte din categoria operaţiunilor de leasing financiar.
Un factor important în derularea operaţiunii de leasing este furnizorul. În
general, şi acesta îşi asumă responsabilităţi legate de derularea contractului, mai
ales în ceea ce priveşte exploatarea (asistenţa tehnică, instruirea personalului
etc., contract de buy-back). devine astfel tripartit, dar subliniem faptul că este
posibil ca furnizorul să-şi asume şi rolul de locator.
Această situaţie poate fi interesantă pentru producătorii sau distribuitorii
care pot să-şi asigure ei înşişi finanţarea, facilitându-şi astfel desfacerea
produselor. Exemple în acest sens, chiar pe piaţa românească, sunt distribuitorii
de autoturisme sau de utilaje şi echipamente specializate - pornind de la
computere până la tractoare. În principiu, această formă de leasing este cea mai
ieftină pentru utilizator, întrucât producătorul sau distribuitorul sunt cei care
cunosc cel mai bine produsul şi piaţa de desfacere, ceea ce diminuează în mare
măsură riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca în viitorul foarte apropiat,
sub presiunea pieţei, şi producătorii sau distribuitorii români de instalaţii sau
echipamente pentru industria alimentară să-şi desfacă produsele sub formă de
leasing.
Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul în care este
exploatat echipamentul de catre beneficiar. În acelasi timp, este îndrituita sa
vânda echipamentul locatarului în conditiile examinate în subcapitolele
anterioare.
Dacă beneficiarul nu plăteste ratele la termenele şi în condiţiile stipulate
în contract societatea de leasing are dreptul să rezilieze de plin drept contractul,
iar clientul are obligaţia: să restituie echipamentul; să suporte cheltuielile
aferente; să plătescă ratele restante ale chiriilor.
14
Mai mult, beneficiarul este obligat să plătească o indemnizaţie forfetară
de reziliere, care reprezintă ratele restante viitoare. Toate acestea pun în evidenţă
existenţa unor conditii severe impuse de instituţia finanţatoare beneficiarului.
Toate aceste măsuri au caracter sancţionator, de pedepsire a utilizatorului.
1.2 Etapele procedurii de leasing
În general, în derularea unui contract de leasing, sunt implicate, în diverse
etape ale procesului de finanţare, cel puţin cinci părţi: societatea de leasing,
clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achiziţionat, banca finanţatoare
şi, nu în ultimul rând, societate de asigurare.
În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atât asupra
caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.
Toate detaliile legate de natura bunului (preţ, caracteristici tehnice,
amănunte privind livrarea, condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în cazul
echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmând a
respecta în contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing, toate
aspectele negociate14.
Eficienţa operaţiunilor de leasing este dependentă de modul în care sunt
cuantificate ratele de leasing. Spre exemplu dacă furnizorul doreşte crearea unor
premise pentru exploatarea cât mai raţională a maşinilor, atunci poate asigura şi
instruirea şi specializarea personalului clientului. Acest tip de management
funcţionează cu leasingul brut. Leasingul brut cuprinde în ratele sale, pe lângă
preţul de vânzare al mărfii (total sau parţial) şi cheltuielile de întreţinere, service
şi reparaţii.
Leasingul net cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului
de închiriat (respectiv cota de amortizare aferentă perioadei de închiriere)..
Dacă proprietarul are dificultăţi financiare temporare va recurge la lease-
14 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 15
15
back. Acesta cuprinde operaţiunile prin care proprietarul îşi vinde întreprinderea
unor societăţi de leasing şi, simultan, o închiriază de la acestea. Scopul acestor
operaţiuni, este, deci, transformarea fondurilor imobilizate în fonduri
disponibile.
După expirarea perioadei primei închirieri, în timpul căreia societatea de
leasing reintră în posesia fondurilor investite, proprietarul iniţial are dreptul să
răscumpere întreprinderea la un preţ dinainte stabilit, în general relativ scăzut.
Acest tip de operaţiuni se utilizează, de regulă, pentru bunurile imobiliare,
dar uneori şi pentru bunuri mobile, ele permiţând o finanţare pe termen lung în
condiţii mai simple decât prin procedeele tradiţionale, cum ar fi emisiunile de
valori mobiliare sau împrumuturi ipotecare.
Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing
Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul întocmeşte o ofertă generală de
finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurării,
etc. În urma transmiterii solicitării de leasing, oferta transmisă iniţial poate
suferi modificări în funcţie de clasa de risc în care se va încadra clientul.
Analiza riscului are la bază atât documentele financiare puse la dispoziţie
de către client (bilanţ, balanţă, cont de profit si pierderi) cât şi alte documente
solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activităţii companiei, business-plan,
etc.)15.
Analiza şi aprobarea solicitării de leasing
Evaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti într-un
interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea proiectului
supus finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului informaţii
suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, răspunsul final al evaluării
urmând a fi prelungit în funcţie de furnizarea informaţiilor solicitate.
Încheierea contractului
15 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 20
16
În cazul unui răspuns afirmativ, se va încheia un contract de leasing,
financiar sau operaţional, ce va include atât clauzele negociate de utilizator cu
furnizorul bunului, cât şi clauze specifice politicii societăţii de leasing privitoare
la modalitatea de plată a ratelor, asigurarea efectuării plăţilor, etc.
Asigurarea generală a bunului
Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către
societatea de leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea
pentru toate riscurile, în condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca
finanţatoare, iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator.
Credem că - cel puţin în ceea ce priveşte leasingul - experienţa
economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat.
Nu întâmplător, boom-ul economic din Statele Unite, şi mai târziu din
Europa de Vest s-a datorat în mare măsură încurajării leasingului. Stimulentele,
mai ales de natură fiscală, acordate firmelor de leasing au determinat
efervescenţa fenomenului, astăzi vorbindu-se de o adevărată industrie a
leasingului. Trebuie bine înţeles faptul că de facilităţile de orice natură acordate
leasingului vor beneficia în cele din urmă utilizatorii16.
1.3. Clasificarea operaţiunilor de leasing
Complexitatea şi diversitatea operaţiunilor de leasing sunt puse în
evidenţă prin clasificarea lor în anumite clase, în funcţie de durata închirierii,
ponderea ratelor în pretul net de vânzare, părţile participante si alte criterii.
In funcţie de durata închirierii, operaţiunile de leasing se clasifică în:
a) leasing pe termen scurt — constă în închirierea bunurilor pe o durată de
câteva ore, zile sau luni, mai multor beneficiari, în vederea amortizării.
Operaţiunile de “renting” sau „hire” sunt văzute ca operaţiuni
16 Popa I. - Tranzacţii internaţionale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif, Bucureşti, 1992, p. 30
17
intermediare de leasing, însă ele nu îndeplinesc condiţia esenţială a unui
contract de leasing (de a nu fi revocat de niciuna dintre părţi). Operaţiunea
de hire presupune închirierea unor echipamente, mijloace de transport etc.
pe o perioadă scurtă (câteva ore, o zi) odată cu service-ul aferent. La
renting, perioada este ceva mai mare decât în cazul anterior.
b) leasing pe termen mediu - (equipment leasing) - presupune amortizarea
bunului prin închirierea consecutivă a acestuia mai multor beneficiari pe
termene scurte de 2-3 ani.
c) leasing pe termen lung (plant leasing) — se realizează pe termen lung,
durata normală de leasing corespunzând celei de funcţionare normală a
bunului; după perioada de închiriere beneficiarul poate opta pentru
cumpărarea acestuia la un pret inferior celui iniţial. Leasingul pe termen
lung se practică în mod frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru
clădiri complet utilate.
În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vânzare a bunului, avem:
a) leasing operaţional (de mentenanţă, tehnic) — se derulează pe o perioadă
mai mică decât durata economică de viaţă estimată a echipamentului şi
presupune recuperarea în perioada de locaţie doar a unei părţi din bunul
închiriat, desi
locatorul aşteaptă să recupereze toate costurile prin reînnoirea contractului
sau prin închirierea către alţi locatari. Oferă atât finanţarea, cât şi servicii
de mentenanţă pentru echipamentul închiriat, costul asigurării mentenanţei
fiind inclus în chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet
amortizat. Principalele tipuri de echipamente implicate în tranzacţiile de
leasing operaţional sunt computerele, copiatoarele de birou, automobilele
şi camioanele. In mod frecvent, există o clauză de anulare a contractului,
care dă posibilitatea locatarului să renunţe la locaţie şi să restituie
echipamentul înainte de expirarea contractului de bază, deci echipamentul
poate fi inapoiat dacă se uzează moral sau dacă locatarul nu mai are
18
nevoie de e1. Această flexibilitate îi avantajează pe locatari, diminuându-
le riscul.
b) leasing financiar (de capital) — urmăreşte recuperarea integrală a
valorii bunului in perioada de locaţie şi obţinerea unui profit. Specificul
acestei forme de leasing constă în faptul că societatea de leasing de regulă
nu alege, nu produce şi nici nu livrează bunul, doar achiziţionează bunul
sau dreptul de proprietate şi folosinţă de la furnizor. Acesta urmează a fi
livrat beneficiarului direct de către furnizor. Leasingul financiar nu oferă
mentenanţă, nu poate fi reziliat şi este complet amortizat. La sfârşitul
perioadei, locatarul poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea
valorii reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar
financiar între fumizor şi beneficiar. Lesorul transferă toate riscurile
incidente deţinerii obiectului.
c) lease-back — reprezintă o formă mascată de finanţare a unei societăţi
comerciale fiind similar cu ipoteca. In acest caz, beneficiarul vinde
bunurile aflate in proprietatea sa finanţatorului, care i le închiriază în baza
unui contract de leasing. La finele locaţiei, bunurile revin în proprietatea
beneficiarului în urma achitării valorii reziduale.
În funcţie de părţile participante la contract, distingem:
a) leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul (producătorul)
b) leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate
(intermediare).
În funcţie de aspectul costurilor ratelor de leasing:
a) leasing brut (full service leasing) — în care ratele includ şi cheltuielile
de întreţinere şi reparaţii. Această formă de leasing se foloseşte în
scopul permanentizării relaţiilor dintre firme şi se întâlneşte în general la
instalaţiile complexe sau acolo unde se doreşte cucerirea pieţei.
b) leasing net — ratele se calculează doar pe baza preţului net de vânzare
al
19
obiectului contractului.
În funcţie de caracteristicile pieţei căreia i se adresează şi de relaţiile
stabilite cu clienţii, au apărut şi unele forme speciale de leasing, cum ar fi:
a) leasing experimental - presupune închirierea bunurilor pe perioade
scurte.
urmate de vânzarea lor, în cazul în care corespund exigenţelor
beneficiarului;
b) time-sharing — se bazează pe o închiriere pe timpi partajaţi, adică a mai
multor clienţi simultan. Ratele plătite lunar la asemenea contracte sunt
de aproximativ 3-4 ori mai mici decât cele de leasing. Se practică în
special în turism prin închirierea bazei materiale in cazul tehnicii de
calcul sau a unor mijloace de transport. Această formă de leasing
prezintă două forme: term leasing, ce presupune o închiriere pe un
termen dat, şi trip leasing — închirierea mijloacelor aferente voiajului.
c) leasing de personal — de regulă, leasingul sau închirierea se referă la o
colaborare pe o perioadă de timp (1 sau câteva zile).
În ţările vestice, varianta de lucru temporar este uzitată şi de persoane care
au deja un loc de muncă permanent şi doresc să-şi suplimenteze veniturile17.
Leasingul internaţional
Legislaţia în domeniu din ţara noastră, concretizată prin Legea 99/1999 cu
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind
operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing prevede desfăşurarea operaţiunii
de leasing fără a trata in mod special leasingul internaţional. Această operaţiune
se subînţelege că poate fi practicată conform art. 25 astfel:
Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de către utilizatori, persoane
fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu
societăţi de leasing persoane juridice străine, se încadrează în regimul vamal de
17 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 46
20
admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală
de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a
garanţiilor vamale.
Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de societăţile de leasing,
persoane juridice române, în baza unor contracte încheiate cu utilizatorii,
persoane fizice sau juridice române, se încadrează în regimul vamal de import,
cu exceptarea de la plată a sumelor aferente tuturor drepturilor de import.
În cazul în care utilizatorul, din vina societăţii de leasing sau a
furnizorului, nu si-a exercitat dreptul de opţiune prevăzut în contract, privind
prelungirea termenului de leasing sau achiziţia bunului, iar bunul nu a fost
restituit, utilizatorul este obligat să achite taxa vama1ă la valoarea reziduală a
bunului, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului.
Practicarea leasingului financiar internaţional aduce după sine la nivelul
utilizatorului pe lângă avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor
vamale 1a valoarea reziduală, un cost suplimentar concretizat în plata
impozitului pe dobânda inclusă in redevenţă dacă aceasta este prezentată separat
sau pe toată valoarea ratei de leasing in caz contrar, pentru statul român, impozit
ce urmează a fi achitat odată cu plata ratelor de leasing.
Leasingul intern la fel ca şi leasingul financiar extern, sunt operaţiuni de
finanţare in care participanţii sunt aceiaşi, particularitatea constând în faptul că,
atât utilizatorul cât si societatea de 1easing sunt persoane rezidente ale aceleiaşi
ţări.
Alte forme de leasing mai des întâlnite sunt leasingul imobiliar şi leasingul
acţionar.
Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient
in achiziţionarea de sedii de firme sau locuinţe. Fiscalitatea şi preţul de achizitie
a imobilelor sunt două dintre piedicile dezvoltării acestuia. Apariţia pe piaţa
românească a unei bănci ipotecare ar duce la scurtarea termenului de executare a
unui astfel de contract.
21
Fiecare formă de manifestare prezintă caracteristici proprii care o
individualizează de celelalte ajutând totodată la alegerea în funcţie de tranzacţia
respectivă a unui tip sau altul de operaţiune de leasing18.
18 Ioan Popa, Radu Filip – Managementul interţional, Editura Economică, 1992, p. 3622
Capitolul II. Piaţa leasingului în România
2.1 Cadrul operaţiunilor de leasing în
România
Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin Ordonanţa
Guvernului nr. 51/28.08.1997 prind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing
ulterior republicată în temeiul art. VII din Legea nr.99/1999, în scopul accelerării
reformei economice. Republicarea reglementării a avut în vedere punerea în
practică a îmbunătăţirilor majore a operaţiunilor de leasing, prin legea nr.99/1999,
pe linia asigurării unui cadru economico-legal care să tindă spre perfecţiunea celui
existent în ţările europene19. Ca urmarea a reglementării leasingului în România,
acesta a luat o tot mai mare amploare, astfel încât , din septembrie 2002, ea devine
membră LEASEUROPE, sub umbrela ANSLR. Aceasta reprezintă un pas
important pentru piaţa leasingului din România, intrând astfel în circuitul
organizaţional european.
În anul 2003, apare Legea nr.571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, în
scopul definirii noţiunilor de leasing operaţional şi leasing financiar.
Reglementările în vigoare sunt insuficiente pe linia evaluării riscului de credit şi
privind sancţiunile.
Ultima reglementare ce vizează leasingul este Ordonanţa Guvernului
nr.28/2008, care vizează reglementarea pieţei nebancare. Este necesară legiferarea
activităţii de reglementare şi supraveghere a instituţiilor financiare nebancare,
pentru a permite minimizarea riscului de credit20.
Noul cadru de reglementare va introduce un sistem unitar de raportare şi
evaluare a informaţiilor privind activitatea de creditare a societăţilor de leasing, ce
19 Ordonanţa Guvernului nr. 51/28.08.1997, art. VII din Legea nr.99/199920 Ordonanţa Guvernului nr.28/2008
23
va permite agregarea şi analiza acestora la nivelul întregii pieţe. Lipsa unor
informaţii complete privind piaţa de leasing din România nu oferea, până în
prezent, posibilitatea realizării unei analize aprofundate şi complexe a acesteia.
Societăţile de leasing independente, care nu sunt susţinute în mod direct de o
bancă, acţionari puternici sau fonduri de investiţii întâmpina de regulă dificultăţi în
atragerea surselor de finanţare; există cazuri în care băncile, spre exemplu, preferă
să finanţeze cu predilecţie societăţile de leasing proprii, în dauna celor
independente. În acest context este interesant cazul singular al societăţii
International Leasing care a decis utilizarea pieţei de capital pentru finanţare, prin
emisiuni publice de obligaţiuni. Pe măsura dezvoltării pieţei de capital în anii
următori, această piaţă poate deveni o sursă excelentă de finanţare pentru societăţile
de leasing.
Emisiunile de obligaţiuni ale acestora au un grad de risc mai mic în
comparaţie cu emisiuni ale societăţilor din alte domenii de activitate: fondurile
obţinute din emisiunea de obligaţiuni sunt utilizate pentru încheierea contratelor de
leasing ale căror rate acoperă ratele dobânzilor împrumuturilor şi asigură un cash-
flow constant (spre deosebire de cazul altor sectoare de activitate unde cash-flowul
şi rata de profitabilitate sunt mai dificil de estimat).
Societatile de leasing independente, care nu sunt sustinute in mod direct de o
banca, actionari puternici sau fonduri de investitii intampina de regula dificultati in
atragerea surselor de finantare; exista cazuri in care bancile, spre exemplu, prefera
sa finanteze cu predilectie societatile de leasing proprii, in dauna celor
independente. In acest context este interesant cazul singular al societatii
International Leasing care a decis utilizarea pietei de capital pentru finantare, prin
emisiuni publice de obligatiuni.
Pe masura dezvoltarii pietei de capital in anii urmatori, aceasta piata poate
deveni o sursa excelenta de finantare pentru societatile de leasing.
24
Emisiunile de obligatiuni ale acestora au un grad de risc mai mic in
comparatie cu emisiuni ale societatilor din alte domenii de activitate: fondurile
obtinute din emisiunea de obligatiuni sunt utilizate pentru incheierea contratelor de
leasing ale caror rate acopera ratele dobanzilor imprumuturilor si asigura un cash-
flow constant (spre deosebire de cazul altor sectoare de activitate unde cash-flowul
si rata de profitabilitate sunt mai dificil de estimat).
În plus, contractele de leasing sunt de regulă asigurate, iar obligatiunile pot fi
la rândul lor asigurate printr-o poliţă de risc financiar.
O altă problemă întampinată, comună tuturor serviciilor financiare româneşti, o
reprezintă nivelul redus de cunoaştere şi întelegere a mecanismelor financiare în
rândul potenţialilor clienti (iar leasing-ul nu face excepţie). În masura în care din ce
în ce mai mulţi potentiali clienţi vor înţelege şi cunoaşte aceste mecanisme,
activitatea de leasing se va dezvolta.
Societăţile de leasing consideră la acest moment că nu există o concurenţă
foarte mare pe această piaţă, pe de o parte datorită nivelului actual de dezvoltare şi
al numărului redus de societăţi de leasing iar pe de altă parte datorită specializării
acestora pe diverse segmente.
Astfel, este interesant de notat ca un numar de 25-30 de societati de leasing au
derulat aproximativ 85% din valoarea contractelor de leasing încheiate in anul
2000.
Există mult mai multe societăţi cu activităţi de leasing, dar care au o
prezentă mai redusă pe piaţă.
Astfel, există un numar de 1.743 de societati comerciale înregistrate având ca
obiect unic de activitate serviciile de leasing şi 7.060 de societăţi având serviciile
de leasing ca obiect principal de activitate. 37% din societatile inregistrate cu obiect
de activitate unic serviciile de leasing sunt societati de leasing imobiliar, 20% sunt
25
societati de leasing general, iar 18% sunt societati de leasing pentru bunuri de
folosinta îndelungată.
În plus, contractele de leasing sunt de regulă asigurate, iar obligaţiunile pot fi
la rândul lor asigurate printr-o poliţă de risc financiar.
Majoritatea statelor membre ale UE practică un anumit tip de reglementare,
autorizare şi supraveghere, neexistând un model standard la nivel european.
Activitatea de leasing în spaţiul unic european poate fi supravegheată de:
Banca Centrală – Franţa, Grecia, Portugalia, Spania, Suedia;
O autoritate distinctă – Germania, Belgia, Finlanda.
Ţări care nu dispun de o autoritate privind reglementarea şi
supravegherea activităţii de leasing : Marea Britanie, Austria, Olanda,
Polonia, Slovacia.
Prin Ordonanţa Guvernului nr.28/2006 se impun următoarele cerinţe ce
trebuie să fie respectate de societăţile de leasing:
o Aproape 200 de societăţi de leasing financiar, înregistrate acum ca
SRL-uri, vor trebui să se transforme în SA;
o Creşterea capitalului social la 200.000 euro, care trebuie vărsat
integral, în forma bănească, la momentul subscrierii, iar acţiunile vor
fi nominative;
o Constituirea de provizioane care să acopere riscurile de neplată, la fel
ca în cazul băncilor.
o Prezentarea la BNR a situaţiei financiare din care să rezulte
provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social;
o Să aibă contabilitate proprie şi să trimită rapoarte statistice la BNR;
26
o Interzicerea emisiunii de obligaţiuni- măsuri, care vor duce la
reducerea semnificativă a numărului de societăţi de leasing active pe
piaţă21.
Ca urmare a acestor prevederi se aşteaptă ca în anul 2011 pe piaţa de leasing
din România se va înregistra :
stagnare sau o creştere uşoară de 5-10 % faţă de anul trecut ;
Favorizate de noua legislaţie sunt, aşadar, societăţile mari de leasing, în
special cele aparţinând băncilor, care se pare ca vor profita de această
situaţie pentru a-şi majora vânzările.
Vor creste costurile, iar leasingul va deveni ceva mai scump;
Exista semnale ca unele companii nu vor putea sa-si continue activitatea,
dar vor duce până la capăt contractele aflate în desfăşurare. Doar 60 %
îndeplinesc condiţiile actuale.
Se vor înregistra fuziuni cu transfer de portofoliu prin care se vor elimina
din costurile administrative.
Efectele supravegherii pieţei de leasing
Diminuarea riscurilor generate de activitatea de creditare
Protecţia beneficiarilor de credite, inclusiv prin evitarea supraîndatorării;
Creşterea credibilităţii pieţei de leasing;
Costuri suplimentare pentru autorităţi şi pentru societăţile care intră sub
incidenţa legii.
Cadrul fiscal al operaţiunilor de leasing în România
Operaţiunile de leasing intră sub incidenţa legilor fiscale din România
referitoare la: impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe veniturile
nerezidenţilor, taxe vamale.
Impozitul pe profit
21 Ordonanţa Guvernului nr.28/2006, Publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 31 ianuarie 200627
În cazul leasingulul financiar , utilizatorul este tratat din punct de vedere
fiscal ca proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operaţional, locatorul are
această calitate. Locatarii care au încheiat un contract de leasing financiar cu clauză
definitivă a transferului de proprietate beneficiază de facilităţile următoare: dacă se
investeşte în mijloace fixe şi nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată,
pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de
intrare a acestora. Contribuabilii care beneficiază de aceste facilităţi fiscale au
obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o perioadă egală
cu jumătate din durata lor normală de funcţionare.
În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul
leasingului operaţional locatarul deduce chiria( rata de leasing)22.
Cheltuielile cu primele de asigurare
În România, cheltuielile de asigurare a bunului în regim de leasing sunt
deductibile fiscal de către partea care este obligată prin contract să plătească sumele
de asigurare.
Taxa pe valoarea adăugată
Operaţiunile de leasing sunt supuse taxei pe valoare adăugată. Faptul
generator şi exigibilitatea TVA iau naştere odată cu termenele de plată a ratelor de
leasing. În baza de impozitare nu se cuprind dobânzile percepute pentru
operaţiunile de leasing.
Autoturismele luate în leasing au devenit mai scumpe după 1 ianuarie
2007 cu câteva sute de euro, o data cu introducerea dobânzii în baza de calcul al
TVA. Măsura este impusa de una dintre directivele UE. Măsura a afectat atât
contractele încheiate după 1 ianuarie 2007, cât şi pe cele din anii urmatori. În cazul
contractelor de leasing încheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 şi care s-au
22 www.finantare.ro28
derulat după data aderării, dobânzile aferente ratelor scadente după data aderării nu
se cuprind în baza de impozitare a taxei23.
Impozitul pe veniturile nerezedinţilor
Veniturile obţinute de nerezidenţi sub formă de dobândă sau de redevenţă
stabilită de părţile contractante, în cazul contractelor de leasing financiar sau
operaţional, se impun în România prin reţinere la sursă conform prevederilor din
convenţiile de evitare a dublei impuneri
Taxele vamale
În cazul bunurilor aduse din import se va înregistra şi achita de către
utilizator şi taxa vamală. Bunurile mobile care sunt introduse în ţară de către
utilizatori, în baza unor contracte de leasing încheiate de cu societăţi de leasing, se
încadrează în regimul vamal de admitere pe toată durata contractului de leasing cu
exonerarea totală de la plata sumelor aferente bunurilor din import, inclusiv a
garanţiilor bancare24.
Prevederile legislative aplicate taxelor vamale, precum şi condiţionarea
societăţilor de leasing de a mări provizioanele de risc ar putea duce la creşterea
tarifelor produselor achiziţionate în leasing. Societăţile de leasing vor pierde
avantajul aplicării.
În România, înainte de 1989, se practica leasingul chiar dacă nu era
cunoscut sub această. Acest tip de operaţiuni era folosit de marile întreprinderi
producătoare pentru a-şi vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante
în care era folosit leasingul erau: construcţii de maşini, maşini pentru construcţii
rutiere.
Dintre societăţile româneşti care au practicat înainte de 1989 enunţăm :
Tractorul Braşov, Forexim. După 1990, operaţiunile de leasing au constant o amplă
scădere, datorită reducerii producţiei întreprinderilor ca urmare a recesiunii. În
23 www.aslr.ro24 www.aslr.ro
29
1994, Corporaţia Financiară Internaţională a aprobat finanţarea unei firme de
leasing din România – Romlease S.A. Aceasta funcţiona ca o societate mixtă având
ca acţionari instituţii financiare internaţionale şi româneşti. După apariţia acestei
firme, au fost înfiinţate şi alte firme de leasing, fie ca societăţi mixte, fie ca
societăţi cu capital integral autohton. În 1996, Romlease SA împreună cu alte trei
societăţi comerciale: General Leasing SA, Austro Leasing SA şi Net Leasing and
Factoring SRL au fondat Asociaţia Societăţilor de Leasing din România(ASLR),
având în prezent 35 de membri.
Ca urmare a reglementării leasingului din România, acesta a luat o tot mai
mare amploare, astfel încât din septembrie 2002, ea devine membră
LEASEUROPE. Acesta reprezintă un pas important pentru piaţa leasingului din
România, intrând astfel în circuitul organizaţional european. Volumul tranzacţiilor
de leasing a crescut pe perioada 1998- 2002 la sfârşitul anului 2003 volumul
acestor tranzacţii a crescut de 5,5 ori faţă de anul 1998.
Creşterea numărului de societăţi de leasing este consecinţa creşterii şi
maturizării pieţe economice româneşti. Acest instrument modern de investiţii şi
finanţare este tot mai mult conştientizat şi uzitat de populaţia din România -
persoane fizice sau juridice.
Pătrunderea pe piaţa românească a diverselor concerne internaţionale este
realizată, de asemenea, prin leasing.
Din acest punct de vedere, este relevantă activitatea desfăşurată de vestitele
societăţi de automobile din vestul Europei şi din SUA, care aproape toate au
reprezentanţe în ţara noastră cu vâ.
Principalele probleme înregistrate de firmele de leasing în ţara noastră sunt
cadru legal încă insuficient structurat, lipsa de informare a potenţialilor clienţi
despre leasing (unde se include şi preferinţa de natură psihologică a proprietăţii
asupra bunului în dauna unui contract de leasing), stadiul actual al economiei
naţionale şi eficienţa redusă a agenţilor economici, mediul politic instabil şi riscul
30
de ţară ridicat, nivelul redus al investiţiilor străine, nivelul ridicat al inflaţiei,
puterea de cumpărare redusă, etc.
Principalele soluţii pentru remedierea unora din aceste probleme sunt
implicarea societăţilor de leasing în iîbunătăţirea cadrului legal şi o activitate
susţinută a UNSLR în promovarea activităţii de leasing şi a societăţilor ce activează
pe această piaţă.
Având în vedere stadiul actual al pieţei de leasing, caracterizată printr-o
creştere constantă a cererii, concurenţa redusă şi rate ridicate de profitabilitate, este
de aşteptat ca acest sector să cunoască o dezvoltare susţinută în ultimii ani, astfel
încât o investiţie în acest sector nu poate fi decat profitabilă pe termen lung.
Există perspective de dezvoltare a leasingului în ţara noastră. Paralel cu
această dezvoltare şi evoluţie continuă a acestui instrument de investiţii şi finanţare
foarte modern- leasingul, se ridică şi necesitatea perfecţionării continue a acestuia.
Pentru aceasta s-ar impune câteva cerinţe:
Perfecţionarea şi armonizarea reglementărilor juridice, economice şi fiscale
cu privire la afacerile de leasing.
Necesitatea punerii de acord a dreptului fiscal cu principiile normelor
internaţionale. Există ţări, unde din punct de vedere al impozitării , există
unele facilităţi fiscale pentru operaţiunile de leasing, în timp ce în alte ţări
nu. De aceea , UE prin directivele sale, depune eforturi susţinute pentru
reforma fiscală statală, prin punerea de acord a dreptului fiscal cu principiile
normelor internaţionale.
Creşterea rolului organismului profesional independent creat în domeniul
leasingului.
La nivel european, România se afla pe penultimul loc între statele regiunii
în privinţa investiţiilor finanţate în leasing, cu doar 6,34%, mai puţin de
jumătate din media europeana de 14,78%. Ultima ţară în clasamentul european
este Malta cu 6,07%. În situaţii comparabile cu România se află Olanda, cu
31
6,56%, Grecia, 6,81% şi Norvegia, 7,59%. Primele poziţii sunt ocupate de
Estonia, Portugalia şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte vecinii, România este
devansată categoric de Ungaria- 21,99%, Slovenia- 19,84%, Cehia- 16,23% şi
Polonia-10,93%25.
Din punctul de vedere al volumului operaţiunilor de leasing încheiate
pe parcursul anului trecut, România ocupa locul 25, cu 841 milioane de euro.
Germania, cu 46,100 miliarde de euro, Italia, cu 44,160 miliarde de euro, si
Franţa, cu 28.776 miliarde de euro, au cele mai mari pieţe de profil din Europa.
Ultimele poziţii sunt deţinute de Estonia, cu 730 milioane de euro, şi Malta cu
584,5 milioane de euro.
Tablul Volumului operaţiunilor de leasing în Europa
Tab. Nr. 1
ANUL 2009 2010 %
Germania 46.100 41.430 11.27
Italia 44.160 38.039 16.09
Marea Britanie 22.102 20.458 8.04
Franta 28.776 26.915 6.91
Rusia 16.805 13.845 76.97
România 1.020 0.841 21.29
25 www.aslr.ro32
Volumul operaţiunilor de leasing în europa
Germania
Italia
Marea Britanie
Franta
Rusia
România
Leasingul a fost introdus în România cu mai bine de şapte ani în urma, ca
alternativă la modalităţile de finanţare clasice astfel în momentul actual pe piaţa
românească exista câteva mii de societăţi cu acest obiect de activitate, însă numai
în jur de 200 de societăţi sunt active dintre care 52 membre ale Asociaţiei
Societăţilor de Leasing din România (ASLR) şi 15 reunite în Asociaţia de Leasing
Bancar (ALB), ceea ce arată ca piaţa serviciilor de leasing este foarte fragmentată
în România.
Numărul operatorilor pe piaţa în anii 2009-2010
Tab. Nr. 2
SOCIETĂŢI DE
LEASING
2009 2010
Membre ASLR 37 52
Membre ALB 9 15
Societăţile de leasing din ţara noastră pot fi împărţite în trei categorii:
33
a) societăţi de leasing afiliate unor bănci(55%), care beneficiază de finanţare,
clienţi şi proceduri de analiză din partea grupului, dar care se conformează de
regulă unor proceduri rigide şi consumatoare de timp: BCR LEASING SA; HVB
Leasing Romania SA; TIRIAC LEASING SA; Volksbank Leasing ;
b) societăţi de leasing înfiinţate de producători sau importatori ai anumitor categorii
de bunuri (30%) (autovehicule, bunuri de folosinţa îndelungată, etc) care
beneficiază de reduceri de preţuri din partea firmelor producătoare şi de preţuri
avantajoase, dar care acţionează doar ca instrumente de promovare a vânzărilor;:
Porsche Leasing, Bavaria Leasing;
c) societăţi de leasing independente (15%) care pentru a se afirma pe piaţă
promovează dinamismul, operativitatea şi capacitatea de a acoperi segmentele
rămase neacoperite de primele două categorii de societăţi. International Leasing,
Motoractive, TBI Leasing 26.
2.2. Factori determinanţi pentru politica de
leasing din România
În România, unde politica de credit este foarte restrictivă, elementul
determinant în fundamentarea deciziei de finanţare prin leasing este reprezentat de
flexibilitatea oferită de leasing ca şi factor calitativ de fundamentare a acestei
decizii. Cu toate acestea , datorită avantajelor fiscale oferite de stat, criteriile de
cost pot fi folosite nu neapărat numai pentru fundamentarea deciziei de finanţare,
26 www.referatele.com
34
cât şi în direcţia alegerii tipului de finanţare prin leasing prin cele două alternative:
leasingul financiar şi respectiv leasingul operaţional.
Factorii hotărâtori în fundamentarea deciziei de finanţare prin leasing în
România sunt:
1. Politica de credit. În România politica de credit este încă foarte
restrictivă. Regimul de acordare a creditelor este încă inflexibil. În România,
societăţile de leasing nu îşi permit să ofere o dobândă sub nivelul dobânzii bancare.
Acestea se împrumută de la bănci cu o rată a dobânzii de 8%-10% (dobânda
calculată în valută), dobânda de leasing ajunge la un nivel majorat cu câteva
puncte. La această dobândă de leasing se găseşte o cerere corespunzătoare.
2. Avantaje fiscale oferite de stat reprezintă un alt factor major în luarea
deciziei de leasing în România. Mai ales în cazul leasingului extern, acestea au un
impact asupra operaţiunilor de leasing, încât, în România, putem vorbi deocamdată,
despre existenţa unui leasing fiscal.
Cel mai mult profită de leasingul extern cei ce solicită în acest sistem
autovehicule fabricate în afara UE. În prezent, taxele vamale pentru maşinile
fabricate în UE sunt de 6% din valoarea autovehiculului, pentru cele din zona
CEFTA taxele fiind chiar nule. Autoturismele produse în SUA sau Asia au taxele
vamale, sunt în aceste cazuri de 30% din valoarea maşinii.
Un alt avantaj este plata TVA în mod eşalonat, o dată cu plata ratelor de
leasing. Pentru persoanele juridice care nu sunt plătitoare de TVA, prin
contractarea unui leasing operaţional, va fi afectat costul leasigului cu valoarea
TVA aplicată la întreaga rată de leasing, în timp ce pentru plătitorii de TVA acest
factor fiscal apare doar ca şi factor care poate influenţa decizia de leasing referitor
la imobilizarea sumei aferente TVA pe o perioadă limitată, până la recuperarea sa.
Date fiind aceste avantaje fiscale de care beneficiază în special utilizatorii
sistemului leasing considerăm că, în analizele de eficienţă cifrice ale leasingului,
35
acestea trebuie luate în considerare ca un aspect important care să încline balanţa
decizională în favoarea leasingului, respectiv în favoarea unui tip de leasing.
2.3. Consecinţele aderării României la UE
asupra leasingului
În momentul aderării de la 1 ianuarie 2007, societăţile de leasing din
România au fost nevoite sa se adapteze la noi schimbări ale legislaţiei în domeniu.
Aderarea la Codul Vamal European si intrarea in Uniunea Vamala vor face ca
actualele prevederi din Legea leasingului sa nu mai fie aplicabile Una dintre cele
mai importante este aplicarea TVA la dobândă, în prezent aceasta fiind aplicata
doar componentei de capital din rata de leasing.
Prin aceasta măsura, societăţile de leasing au avut de pierdut în competiţia
cu băncile. care nu au aplicat TVA la dobândă. Un alt avantaj pe care firmele de
leasing l-au pierdut după 1 ianuarie 2007 va fi cel al aplicării taxei vamale la
valoarea reziduală, de 20%, în cazul importurilor din afara Uniunii Europene.
Astfel, se aplica 30% din valoarea totală a bunului importat. De exemplu, în cazul
unui autoturism de 15.000 de euro, importat din spaţiul non-UE, se vor plăti 4.500
euro taxe vamale, reprezentând 30% din valoare, în loc de 900, cât reprezintă suma
rezultată din aplicarea taxei pe valoarea reziduală, de 20%.
Măsura va afecta atât contractele încheiate după 1 ianuarie 2007, cât şi pe
cele semnate în acest an. În cazul contractelor de leasing încheiate anterior datei de
1 ianuarie 2007 şi care se derulează după data aderarii, dobânzile aferente ratelor
scadente după data aderării nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.
De asemenea, accizele vor fi plătite în momentul încheierii contractului de
leasing, şi nu ca până în prezent, sfârşitul perioadei de leasing.
În 1994 Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a aprobat finanţarea
primei firme de leasing din România – Romlease S.A.. Aceasta funcţiona ca o
societate mixtă având ca acţionari instituţii finaniciare internaţionale şi româneşti. 36
Curând după apariţia acestei firme, au fost înfiinţate şi alte firme de leasing fie ca
societăţi mixte fie ca societăţi cu capital integral autohton. În 1996 Romlease S.A.
împreună cu alte trei societăţi comerciale: General Leasing S.A., Austro Leasing
S.A. şi Net Leasing & Factoring Co SLR au fondat Uniunea (în prezent Asociaţia)
Naţională a Societăţilor de leasing din România (ANSLR) având în prezent 36
membrii. ANSLR este o societate profesională, nonguvernamentală, apolitică şi
independentă. Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin O.G.
51/28.08.1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, ulterior
republicată în temeiul art. VII din Legea 99/1999 privind unele măsuri pentru
accelerarea reformei economice. Republicarea reglementării mai sus precizate a
avut în vedere punerea în practică a îmbunătăţirilor majore aduse operaţiunilor de
leasing, prin Legea 99/1999, pe linia asigurării unui cadru economico-legal care să
tindă spre perfecţiunea celui existent în ţările dezvoltate. Ca urmare a reglementării
leasingului în România, acesta a luat o tot mai mare amploare astfel încât din
septembrie 2002, ea devine membră LEASEUROPE, sub umbrela ANSLR. Acesta
reprezintă un pas important pentru piaţa leasingului din România, intrând astfel în
circuitul organizaţional european. Companiile româneşti de leasing, se disting
printr-o abordare diferită şi specifică a pieţei în funcţie de strategia fiecăreia dintre
ele, a concepţiei pe care o au în privinţa riscului, a structurii unei tranzacţii, ceea ce
conduce la diferenţe de preţ ale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade
diferite de flexibilitate, disponibilităţi diferite de a structura tranzacţiile în mod
creativ27.
Acestea curprind urmatoarele tipuri de companii:
Afiliate firmelor producătoare sau firmelor care vând un anumit tip de
produse (Manufacturer/Vendor Affiliated) oferă servicii de leasing, în general
numai de leasing financiar, pentru o anumită marcă de produse. Cele mai
27 Berceanu D. - Politicile financiare ale firmei, Editura Universitaria, Craiova 2001, p. 6837
cunoscute sunt societaţi de leasing afiliate firmelor producătoare sau
distribuitoare de automobile. Schemele de leasing oferite de acestea sunt fixe,
flexibilitatea fiind practic redusă în favoarea simplităţii, cu obiectivul realizării
unor volume cât mai mari de vânzări de produse. Ar fi de menţionat că în
aceste cazuri, ca şi în cazul schemelor de leasing oferite direct de către
vânzători, este foarte dificil de făcut delimitarea între preţul produsului şi
preţul leasingului oferit.
Afiliate unor bănci (bank affiliate) în România (ca şi în majoritatea ţărilor
din lume) băncilor nu le este permis prin lege să se implice direct în
tranzacţiile de leasing. Caracteristic pentru acest tip de leasing este faptul că
au la dispoziţie, fără îndoială, resurse semnificative provenite de la banca
“mamă”. În acelaşi timp însă cele mai multe dintre ele au aceeaşi concepţie de
risc ca şi băncile la care sunt afiliate şi de aceea, sunt prea puţin flexibile.
Independente, care, la rândul lor pot fi:
a) cu profil dedicat, acestea oferind servicii de leasing pentru o anumită
categorie de produse, de regulă automobile;
b) cu profil diversificat, serviciile de leasing oferite fiind pentru o gamă largă
de servicii, statutul de independent permiţându-le în acelaşi timp o mare
flexibilitate, atât în ceea ce priveşte acceptarea solicitărilor de leasing ale
clienţilor, cât şi în privinţa garanţiilor şi condiţiilor de leasing.
O analiză pe tipurile de utilizatori ai leasingului, ar reflecta faptul ca
aproximativ 50 % din valoarea tranzacţiilor de leasing mobiliar sunt destinate
sectorului servicii private, cca. 40 % sunt destinate consumatorilor persoane fizice
iar restul de 10 % se împarte între sectorul serviciilor publice şi alţii.
2.4. Piaţa leasingului în 2010 în Romania
Piaţa de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti
economici care îndeplinesc cele două conditii impuse de lege pentru a fi operatori
38
pe aceasta piaţă si anume: includerea “activităţii de leasing” în obiectul de
activitate si un capital social de ROL 500 mil. Dintre acestea, aproximativ 200 de
societaţi sunt active, iar din acestea 36 sunt membre ASLR, deţinand însa o cotă de
piaţă de peste 57 %.
În România, leasingul este reglementat pentru prima data prin OG
51/28.08.1997, privind operatiunile de leasing şi societatile de leasing28, aprobata si
modificata de legea nr. 90/28,04,199829 si apoi republicata30.
Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2010 era de 38, faţă de 35 în
2007. Aceasta evoluţie confirmă ascensiunea pe care o înregistrează activitatea de
leasing.
Piaţa leasingului se dezvoltă în parametrii anticipaţi, volumul bunurilor, la
nivelul ASLR, care fac obiectul contractelor încheiate in anul 2006 atingand 841
mil. Euro. Dinamica evoluţiei pieţei de leasing poate fi urmarită si în tabelul
următor ( după valoare totală contracte):
Evolutia pieţei leasingului în România
Tab. nr. 3
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Societăţi
membre
ASLR
128,5 202,9 3400 587,6 624,1 850 1029
Societăţi
nemembre
ASLR
n/a 82,1 82,2 374,4 275,7 550 786
TOTAL - 285 422,2 962,0 899,8 1400 1815
Sursa : Statisticile Publicate de ASLR pentru anul 2006
28 Publicata în M.O.,Partea I , nr.224/30.08.199729 Publicata în M.O.,Partea I,nr.170/30.04.199830 OG nr.51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing şi societatine de leasing a fost republicata in M.O. nr. 9/12,01,2000 în temeiul art. VII din Legea nr. 99/26.05.1999 privind unele masuri ptr, accelerarea reformei economice.
39
Dupa cum se observă, începand cu 2004, volumul tranzacţiilor încheiate, la
nivelul pieţei, a crescut continuu, astfel că la sfârşitul anului 2007 s-a înregistrat o
valoare a bunurilor finanţate în leasing de aproximativ 0,84 mld Euro, respectiv o
valoare totală a contractelor de aproximativ 1,81 mld. Euro. Această evoluţie
poate fi explicată prin prisma mai multor factori: dezvoltarea pieţei, conştientizarea
în rândul clienţilor a importanţei tranzacţiilor în leasing, ca mod de finanţare a
investiţiilor.
Tabelul taxelor vamale la valoarea reziduală de 20%
Tab. nr. 4
LEASING FINANCIAR-
membri ASLRLEASING OPERAŢIONAL- membri
ASLR
2009 20102009 2010
cross
-
bord
er
cross-
border
cross
-
bord
er
cross-
border
Nr.
Contract
e
90.49
%
2.16
%
94.96% 0.97 % 7.35 % - 4.07 % _
Valoare
bunuri
80.23
%
5.8
%
90.91% 2.05% 13.97
%
- 7.04% _
Sursa : Statisticile Publicate de ASLR pentru anul 2009
Leasingul financiar continuă sa reprezinte principala direcţie de derulare a
contractelor pe piaţa leasingului din România, astfel :
40
În anul 2009 valoarea bunurilor finanţate în leasing pentru persoane juridice
a reprezentat cca. 74.90 % din total piaţă, 17.40 % fiind reprezentat de sectorul
public si ONG-uri , restul de 7.70 % fiind reprezentat de persoanele fizice. Putem
concluziona că cei mai importanţi clienţi ai firmelor de leasing sunt persoanele
juridice. Este demn de remarcat si cresterea semnificativă (de peste 17%), faţă de
datele statistice din primele luni, a finanţărilor pentru sectorul public si ONG-uri.
În cadrul tuturor utilizatorilor de leasing se poate face distincţie între sectorul
privat şi cel public. Astfel, din totalul de 49361 contracte aflate în derulare în 2009,
majoritatea sunt legate de sectorul privat adică 84.47 %, iar sectorul public, sectorul
altor clienti si ONG-urile semnificând aproximativ 15.52 % .
Cea mai mare parte a contractelor de leasing încheiate în anul 2007 a fost
reprezentată de contracte cu furnizori externi: 75.4 % din valoarea bunurilor
finanţate în leasing.
Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), în funcţie de obiectul
contractului, infaţisează urmatoarele:
Structura contractelor de leasing
Tab. nr. 5
% din total -
2009
% din total -
2010
Autovehicule 87.84 % 92.67 %
Autoturisme 56.25 % 61.06 %
Autoutillitare
31.61 %Vehicule comerciale 31.59 %
Autobuze
Echipamente industriale 5.90 % 4.04 %
Echipamente agricole 2.32 % 0.67 %
Avioane/vapoare 0.03 % -
41
Material rulant - căi ferate 0.02 % -
Altele (birotică, tehnică
medicală)
2.19 % 2.36 %
Imobiliare – office 1.60 % 0.21 %
Imobiliare – residential 0,10 % 0.05 %
Sursa www.finantare.ro
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important
segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor.
Ponderea acestui segment a ajuns în anul 2010 la nivelul de aproximativ 92.67 %.
Autoturismele ramân cel mai important segment al acestei categorii (61.06% din
totalul pieţei de leasing).În România, piaţa societăţilor de leasing se află într-o
continuă dezvoltare, conform raportărilor Asociaţiei Societăţilor de Leasing. Astfel,
dacă valoarea totală a contractelor de leasing încheiate în România în 1998 însuma
doar 128,5 mil Euro, ultimele analize după încheierea anului 2009 indică o valoare
totală de peste 2 milirdeEURO- o evoluţie normală dacă avem în vedere creşterea
cererii pentru leasing şi înmulţirea numărului de societăţi de profil.Aşteptările cu
privire la piaţa de leasing din acest an sunt optimiste, pentru acean estimările fiind
de 2,3 miliarde euro conform reprezentanţilor Asociaţiei de Leasing Bancar (ALB)
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă ca cel mai important
segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al
autovehiculelor.Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2009 la un nivel
de cca. 82.4%, în scădere faţa de anul 2008, când aceasta pondere era de 93%.
Această scădere este compensată prin evoluţia pozitivă a ponderii finanţărilor în
leasing destinate zonei echipamentelor, unde s-a înregistrat o creştere de la 7,1%
la aproape 15.2% în total vânzări, dar şi prin creşterea ponderii bunurilor
imobiliare finanţate prin leasing la 2,4%
42
Structura pieţei de leasing în funcţie de autovehicule
Tab. nr. 6
ANUL 2007 2008 2009
PONDEREA 0.93 0.97 0.82
Sursa : Statisticile Publicate de ASLR pentru anul 2009
Din punctul de vedere al clienţilor, ponderea cea mai mare o au în continuare
clienţii din sectorul privat(persoane juridice si fizice ), cu 79% din total, sectorul
public deţinând o pondere din piaţă de doar 21%. În 2004 se remarcă apariţia
pentru prima dată în structura de clienţi a sectorului public şi a ONG-urilor.
Utilizatorii de leasing
Tab. nr.7
ANUL 2008 2009 2010
Persoane juridice 74.83% 74.90% 67%
Sector public şi ONG-
uri
- 17.40% 21%
Persoane fizice 22.17% 7.70% 12%
43
Sursa : Statisticile Publicate de ASLR pentru anul 2009
În anul 2011 se aşteaptă o creştere a pieţei, dar aceasta creştere este greu de
cuantificat, deoarece depinde de mulţi factori externi, cum sunt dezvoltarea pieţei
auto şi evoluţia pieţei imobiliare, precum şi faptul că mulţi potenţiali clienţi se vor
grăbi să profite de actualele facilităţi oferite de finanţarea prin leasing, cum sunt
taxele de import mai reduse şi scutirea de TVA pentru dobândă, facilităţi care vor
dispărea de la anul.
Eliminarea acestor avantaje va determina o reaşezare a pieţei, în sensul
scăderii leasingului auto şi creşterii leasingului imobiliar şi operaţional.
44
Capitolul al III-lea. Studiu de caz: finanţarea
de echipamente şi autoturisme prin BCR
LEASING SA
BCR LEASING SA a fost înfiinţată în martie 2001, ca o completare a ofertei
de finanţare a Grupului Banca Comercială Română pentru persoane fizice,
persoane juridice şi persoane fizice autorizate în vederea achiziţionării bunurilor de
folosinţă îndelungată.
Conform actelor constitutive, durata de funcţionare a societăţii este de 89 de
ani de la data înmatriculării la Registrul Comerţului.
Sediul central al societăţii este situat în Bucureşti, B-dul Unirii nr. 73, bl. G3,
sector 3.
Obiectul de activitate principal este reprezentat de servicii de leasing
financiar intern, respectiv activităţi de creditare pe bază de contract: leasing-ul
echipamentului industrial, al autovehiculelor şi bunurilor de folosinţă îndelungată,
al imobilelor cu destinaţie comercială sau industrială etc. Ca obiect de activitate
secundar se menţionează şi « activităţi auxiliare ale caselor de asigurare şi de
pensii ».
Ca urmare a bunei evoluţii pe piaţa de profil, BCR LEASING şi-a mărit
capitalul social de la 5,5 miliarde lei la 100 miliarde lei, subscris şi integral vărsat,
45
şi împărţit în 100.000 de acţiuni nominative cu o valoare nominală de 1.000.000 lei
fiecare, constituit prin participarea următoarelor persoane juridice, după cum
urmează:
Tab. nr. 8
Acţionari Adresa/Sediul
Nr.
Acţiuni
Valoare
(mii lei)
% din
capitalul
social
Banca
Comercială
România S.A.
Bucureşti, B-dul.
Regina Elisabeta, nr.
5, Sect. 3
79.132 79.132.00
0
79,132%
SC Financiară
S.A.
Bucureşti, B-dul.
Calea Victoriei, nr.
15, Sect. 3
10.000 10.000.00
0
10,000%
SC Omniasig
S.A.
Bucureşti, Str. Aleea
Alexandru nr. 48,
sect. 1
275 275.000 0,275%
SC Asiban S.A. Bucureşti, Str. Mihai
Eminescu nr. 45,
sect. 1
275 275.000 0,275%
BCR Securities
S.A.
Bucureşti, Calea
Griviţei nr. 160,
Sect. 1
275 275.000 0,275%
937 de
Persoane fizice
- 10.043 10.043.00
0
10,043%
TOTAL - 100.000 100.000.0
00
100,000%
Sursa www.bnr.ro
46
Apartenenţa la cel mai puternic grup financiar din România permite BCR
LEASING SA aplicarea unei strategii coerente de dezvoltare, ce pune accent pe
disponibilitate şi flexibilitate în structurarea tranzacţiilor, în condiţiile respectării
cerinţelor de profitabilitate şi prudenţialitate.
BCR LEASING SA are, în prezent, prin cele 17 unităţi operaţionale, cea mai
largă reprezentare teritorială dintre toate companiile de pe piaţa de profil din
România.
Recent, BCR LEASING SA a pus la dispoziţia clienţilor trei noi sucursale
teritoriale – la Baia Mare, Arad şi Ploieşti, intenţionând ca, până la sfârşitul celui
de-al doilea trimestru al acestui an, să mai deschidă alte patru unităţi operative în
Vrancea, Neamţ, Suceava şi Covasna, judete în care solicitările pentru leasing sunt
numeroase (Fig. 3.1.)
47
Fig. nr. 3.1.
Paleta de servicii financiare – leasing pentru achiziţionarea de autovehicule,
flote, echipamente şi utilaje industriale, aparatură medicală, echipamente I.T., etc,
precum şi leasing pentru imobile cu destinaţie industrială sau comercială dar şi
reţeaua de sucursale teritoriale, permite accesul BCR LEASING SA la toate tipurile
de clienţi: mari companii, instituţii din sectorul public, inteprinderi mici şi mijlocii
şi persoane fizice.
3.1. Oferta de produse şi servicii ale BCR
LEASING SA
48
CLUJ-NAPOCA
CLUJ-NAPOCA
TIMISOARAAAA
TIMISOARAAAA
CRAIOVA
CRAIOVA
BRASOV
BRASOV
IASIIASI
CONSTANTA
CONSTANTA
WTC BUCURESTI
WTC BUCURESTI
BACAU
BACAU
BRAILA
BRAILA
SIBIUSIBIU
PITESTIPITESTI
ORADEAORADEA
TIRGU MURESTIRGU MURES
BAIA MARE
MMMM=MARE
BAIA MARE
MMMM=MARE
ARADD
ARADD
PLOIESTIPLOIESTI
Societatea pune la dispoziţia clienţilor servicii în vederea achiziţionării
în sistem de leasing financiar a bunurilor de folosinţă îndelungată pentru
persoane fizice, persoane fizice autorizate şi persoane juridice care optează
pentru această formă de finanţare.
Perioada de finanţare variază între 1 şi 5 ani în funcţie de: valoarea şi natura
bunurilor, valoarea finanţată, analiza economico – financiară a clientului,
facilităţile de care dispune societatea pentru desfăşurarea activităţii, furnizori etc.
Asigurarea bunurilor contractate constituie o condiţie obligatorie pe toată
durata contractului.
Societatea finanţează achiziţia de echipamente industriale, autovehicule şi
bunuri de folosinţă îndelungată, imobile cu destinaţie comercială sau industrială
etc.
Într-un termen relativ scurt, societatea s-a facut cunoscută pe piaţa leasing-
ului datorită condiţiilor financiare competitive acordate, relaţiilor foarte bune cu
clienţii care au scos în evidenţă profesionalismul şi seriozitatea salariaţilor în
abordarea situaţiei fiecărui client.
Preţul produsului se calculează având la bază dobânda de referinţă a
creditului bancar utilizat. Cu cât creditul este mai atractiv pentru BCR LEASING
SA, cu atât acesta se va transpune într-o ofertă mai avantajoasă pentru client.
De asemenea, BCR LEASING SA asigură utilizatorilor săi servicii privind
înmatriculările şi radierile autovehiculelor, încheierea de poliţe de asigurare
(CASCO/RCA), precum şi consultanţă pe oricare dintre domeniile ce converg din
direcţia activităţii de leasing financiar.
BCR LEASING SA deţine o ofertă flexibilă şi avantajoasă din punct de
vedere al costurilor, având astfel acces către toate tipurile de clienţi. Existenţa
posibilităţii finanţării proiectelor de anvergură, datorită apartenenţei la un grup
financiar puternic atrag instituţiile şi firmele cu cifre de afaceri importante.
49
Avantajele oferite sunt:
rapiditate în procesarea cererilor de finanţare;
contactul direct şi continuu cu furnizorii în orice etapă a finalizarii unui dosar
de finanţare;
comisioane reduse;
sistem de calcul simplu, transparent şi stabil;
flexibilitate în luarea deciziei de finanţare în funcţie de particularitatea
fiecărui client.
3.2. Concurenţa BCR LEASING SA
Principalele societăţi de leasing concurente ale BCR LEASING SA :
A. Membre ale Asociaţiei de Leasing Bancar – societăţi de leasing afiliate
băncilor Raiffeisen Leasing
Unitate subsidiară a Raiffeisen Bank România, formată din fuziunea dintre
Danubius Leasing şi Camion Aval, amândouă societăţi cu vechime pe piaţa de
leasing.
Lider de piaţă pe zona finanţării de caminoane şi remorci.
Finantare leasing: 7% - 10%, comision de management 1-2%.
A raportat pe primele 9 luni ale anului 2005 un volum total al contractelor încheiate
de 86 mil EUR, iar la sfârşitul anului a declarat o valoare de peste 117milioane
EUR.
Cota de piaţă: apropiată/similară BCR LEASING SA
BRD Sogelease (BRD Grup SocGen)
Societate de leasing înfiinţată în anul 2001, acţionând pe piaţa utilajelor
agricole şi a autovehiculelor, un puternic concurent al BCR LEASING SA.
Finanţare leasing : 8-10%, comision management 2%.
50
Menţionăm faptul că analiza clienţilor se face de către compartimentele
specializate din BRD, iar structura de finanţare se face pe baza unei scrisori de
garanţie emise de BRD în favoarea BRD Sogelease.
BRD Sogelease finanţează autovehicule şi echipamente noi sau second-hand cu
avans între 20 si 50%.
Din ultimele declaraţii, segmentul vizat va cuprinde şi piaţa persoanelor
fizice.
Cota de piata: cca. 6.4%
B. Membre ale Asociaţiei Societăţilor de Leasing RCI Leasing
Societatea de leasing captivă, afiliată Grupului Renault. Finanţează numai
autoturisme noi sau second-hand de provenienţă Renault
Anul înfiinţării : 2002
Capital social : 6 mil EUR
Personal : 57
Volum bunuri finanţate: 61.461 mii EUR
Volum total contracte: 82.704 mii EUR
Cota de piaţă : cca. 5.9%
Finanţare leasing: 10-15%, comision management: 2.5-3%, avans 0-5%
Ţiriac Leasing
Societate de leasing captivă, membră a Grupului Ţiriac. Acest grup are
calitatea de reprezentant în România a unui număr de 10 mărci auto, printre care
Mercedes, Ford, Hyundai, Mitsubishi, Land Rover. Are în portofoliu şi operaţiuni
de cross-border şi leasing operaţional
Anul înfiinţării : 1999
Capital social : 100 mld ROL
Personal : 40
Volum bunuri finanţate: 59.419 mii EUR
Volum total contracte: 70.288 mii EUR
51
Cota de piaţă : cca. 5%
Finanţare leasing: 10-13%, comision management 1-3%.
Oferta cuprinde leasingul financiar şi operaţional, precum şi leasingul extern (prin
subsidiara din Cipru – Molesey Ltd).
În privinţa companiilor de leasing afiliate importatorilor, create şi
funcţionând ca subsidiare ale acestora, se poate aprecia că ele nu intra în competiţie
directă cu BCR LEASING SA, întru-cat segmentele de piaţă pe care le exploatează
acestea sunt axate strict pe produsele comercializate de companiile “mamă’’.
De menţionat faptul că aceste societăţi afiliate producătorilor au o cotă
importantă din piaţa de leasing financiar (Afin Leasing, Cefin Leasing –
Fiat/IVECO, Autocamioane SRL – camioane VOLVO, Molesey Ltd. – camioane
Mercedes, Roman Brasov – camioane, Aro Campulung etc.).
3.3. Finanţarea echipamentelor prin BCR
LEASING SA
Vom analiza în continuare paşii care trebuie parcurşi de către o societate în
vederea achiziţionării de echipamente în sistem leasing prin BCR LEASING SA.
Avem astfel, următorul caz :
SC TAR IMOBIX IMPEX SRL, care are ca obiect principal de activitate
producţia de mobilier, doreşte achziţionarea de echipamente pentru prelucrarea
lemnului, în vederea retehnologizării liniei de fabricaţie, în sistem leasing prin
BCR LEASING SA.
Despre SC TAR IMOBIX IMPEX SRL se cunosc următoarele :
Este înfiinţată în 29.05.1999 ;
Obiect principal de activitate : Producţia de mobilier pentru birouri şi
magazine - cod CAEN 3612 ;
52
Sediul social : Str. Teiul Doamnei, nr. 93, sect. 2, Bucuresti ;
Cod Unic de Înregistrare : R 1472539 ;
Înmatriculată la Registrul Comerţului cu J40/2831/1999 ;
Cod IBAN : RO43RNCB4000000187431000 deschis la BCR SUC.
MOŞILOR ;
Număr de angajaţi : 31 ;
Există un singur asociat şi un singur administrator : DL. Ştefănescu
Mihai-Ionuţ ;
Societatea are un punct de producţie şi două puncte de desfacere, ambele
amplasate în Bucureşti ;
Clienţi importanţi : PRICEWATERHOUSE COOPERS ; PHILIP
MOORIS ; DOMO ; STEILMANN BUKAREST, etc.
Despre finanţarea solicitată de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL se cunosc
următoarele :
Condiţiile de finanţare solicitate sunt : 15% avans , perioada de finanţare
36 de luni şi valoare reziduală 0 (inclusă în rate) ;
Preţul echipamentelor este de 50.000 Euro fără TVA ;
Furnizorul echipamentelor este SEBA INDUSTRIAL SRL, societate cu
care BCR LEASING SA a mai colaborat cu succes şi pentru alţi clienţi ;
Oferta BCR LEASING SA de finanţare a echipamentelor este:
Avans : minim 15%, maxim 50% ;
Perioada între 12 şi 48 de luni ;
Valoare reziduală 0 sau 20% ;
Dobânda 7% + MRC (marja de risc client – aceasta variază în funcţie de
bonitatea clientului, de tipul de echipamente, de valoarea finanţării, etc.)
calculabilă la slod ;
Comision de management între 1% şi 3% flat.
53
Având în vedere cele prezentate mai sus vom analiza în continuare etapele
care trebuie parcurse în vederea obţinerii finanţării de către SC ART IMOB
IMPEX SRL :
Oferta preliminară – clientul îşi manifestă interesul pentru obţinerea finanţării
prin BCR LEASING SA şi intră în contact direct cu unul din consultanţii de
vânzări ai BCR LEASING SA în vederea stabilirii paşilor ce trebuie urmaţi. În
urma discuţiei cu potenţialul client (SC TAR IMOBIX IMPEX) consultantul de
vânzări este informat asupra solicitărilor clientului, şi pe baza acestora el
întocmeşte oferta preliminară şi pune la dispoziţie clientului lista cu actele
necesare în vederea întocmirii dosarului de leasing.
Ca urmare a analizării ofertei primite de la BCR LEASING SA cei de la SC
TAR IMOBIX IMPEX SRL iau decizia de demarare a formalităţilor de obţinere a
finanţării prin BCR LEASING SA, deoarece oferta corespunde cerinţelor lor şi este
mult mai bună decât ofertele primite de la alte firme de leasing de pe piaţă.
Întocmirea dosarului de leasing, analiza şi aprobarea acestuia de către
BCR LEASING SA – dosarul de leasing este întocmit conform listei cu acte
necesare primită de client de la consultantul de vânzări, acesta conţinând : actele
juridice ale SC TAR IMOBIX IMPEX SRL (acte constitutive, CUI, certificat
constatator de la Registrul Comerţului recent, acte adiţionale la actul constitutiv,
etc.) ; actele contabile (bilanţurile pe ultimii doi ani împreună cu balanţele aerente,
balanţa la ultima lună împreună cu ordinele de plată către bugetul statului aferente
acesteia) ; documente tip BCR LEASING (cerere de finanţare şi fişa sintetică –
precum şi factura proformă de la furnizorul echipamentelor.
Dosarul de leasing complet este depus consultantului de vânzări al BCR
LEASING SA. Odată depus acest dosar consultantul de vânzări demarează
procedurile necesare pentru ca în 48 de ore clientul să primească un răspuns.
Consultantul de vânzări din cadrul Direcţiei de Contracte verifică
componenţa dosarului. Dacă acesta este complet trece în următoarea etapă şi
54
anume analiza economico-financiară, care se face de către Departamentul de
Analiză din cadrul BCR LEASING SA. Analiza economico-financiara se face pe
baza documentelor contabile ale SC ART IMOB IMPEX SRL, urmărindu-se
indicatori ca : cifra de afaceri, profitul, dinamica acestora, solvabilitatea,
lichiditatea patrimonială, rentabilitatea capitalurilor proprii, managementul
societăţii etc.
După terminarea analizei economico-financiara, tot departamentul de analiză
întocmeşte referatul pentru aprobarea dosarului care este înaintat Comitetului de
Conducere al BCR LEASING SA pentru aprobare.
În funcţie de cele prezentate în referat conducerea BCR LEASING SA
stabileşte condiţiile de finanţare şi apoi trimite dosarul spre avizare de către direcţia
economică şi de către departamentul juridic. Odată încheiat acest ciclu dosarul
revine consultantului de vânzări care comunică clientului răspunsul şi stabileşte cu
acesta o întâlnire pentru semnarea contractului de leasing.
Ca urmare a trecerii dosarului SC TAR IMOBIX IMPEX SRL prin toate
aceste etape s-au constatat următoarele :
Situaţia economico-financiară a SC TAR IMOBIX IMPEX SRL este
foarte bună : s-a obţinut un scoring de 3.21 din maxim 4, societatea
încadrându-se astfel în categoria de performanţă B ; marja de risc
client obţinută a fost 3 deci dobânda de finanţare a fost stabilită la
10% ; trendul afacerii este unul crescător (cifra de afaceri, profitul sunt
în creştere faţă de anul trecut) ;
SC SC TAR IMOBIX IMPEX SRL este clientul BCR de la
înfiinţare, având un istoric foarte bun cu BCR SUC MOŞILOR ;
Furnizorul echipamentelor solicitate de către SC TAR IMOBIX
IMPEX SRL este unul din colaboratorii vechi ai BCR LEASING SA
prin care au mai fost derulate contracte de leasing cu alţi clienţi, acesta
acceptând semnarea unui contract de vânzare cumpărare cu o clauză
55
de buy-back (vom detalia la unul din punctele următoare) lucru care
diminuează riscurile societăţii de leasing.
Comitetul de Conducere al BCR LEASING SA luând astfel decizia de
apobare a finanţării solicitată de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL în
următoarele condiţii : avans 15%, perioada 36 de luni ; valoare reziduală 0,
dobânda 10% şi comision de management de 3%31.
Semnarea contractului de leasing – ca urmare a agreării condiţiilor de
finanţare oferite de BCR LEASING SA clientul decide semnarea contractului de
leasing , acest lucru făcându-se la sediul BCR LEASING SA în prezenţa
consultantului de vânzări al firmei de leasing de către asociatul unic al SC TAR
IMOBIX IMPEX SRL Ştefănescu Mihai-Ionuţ.
Odată cu contractul de leasing clientul va mai semna o declaraţie de
asigurare prin care se angajează să încheie asigurarea all-risks la una din
societăţile agreate de BCR LEASING SA ( acestea sunt : BCR ASIGURĂRI SA ;
ASIROM SA ; ALLIANZ ŢIRIAC ; OMNIASIG sau ASIBAN) ; o opţiune de
cumpărare prin care, după expirarea contractului de leasing, se angajează să
achiziţioneze bunul la valoarea rămasă (în cazul nostru ultima rată de leasing) ;
precum şi un număr de 36 de bilete la ordin ce reprezintă o măsură de garanţie
cerută de către BCR LEASING SA, acestea fiind prevăzute în condiţiile
contractuale.
Semnarea contractului de vânzare cumpărare cu furnizorul– este vorba
de un contract de vânzare cumpărare tripartid care implică pe BCR LEASING SA
(CUMPĂRĂTOR), pe SEBA DISTRIBUTION SRL (VÂNZĂTOR) şi pe SC ART
IMOB IMPEX SRL (UTILIZATOR).
În acest contract sunt prevăzute : o clauză de buy-back prin care furnizorul
se obligă ca în eventualitatea rezilierii contractului cu utilizatorul sau în cazul în
care utilizatorul nu doreşte cumpărarea echipamentelor la sfârşitul perioadei de
31 www.docstoc.com56
leasing, dacă nu se gaseşte un alt cumpărător în termen de 3 luni de la acea dată, să
cumpere el insuşi (furnizorul) acel bun ; specificaţia tehnică a echipamentelor
achiziţionate de către utilizator ; termenul de livrare al acestora ; informaţii lagate
de service, garanţie, etc.
Plata avansului şi a asigurării ALL RISKS – odată semnate toate
documentele atât cu utilizatorul cât şi cu furnizorul se emite factura de avans
(numai la cererea clientului) pe care utilizatorul este obligat să o achite în termen
de 2 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
Apoi în eventualitatea disponibilităţii echipamentelor solicitate, în stocul
furnizorului, utilizatorul este obligat să încheie asigurarea ALL RISKS pentru
bunurile contractate la una din societăţiile de asigurări agreate de BCR LEASING
SA (conform declaraţiei de asigurare.
Daca echipamentele nu sunt în stocul furnizorului asigurarea se va încheia
numai în momentul în care acestea se vor afla în stoc şi vor fi gata de livrare.
Plata echipamentelor către furnizor şi livrarea acestora – pentru ca BCR
LEASING SA să poată efectua plata către furnizor trebuie îndeplinite următoarele
condiţii : avansul încasat de la SC TAR IMOBIX IMPEX SRL ; să fie încheiată
asigurarea ALL RISKS de către SC TAR IMOBIX IMPEX SRL; să fie semnat
protocolul de recepţie al echipamentelor de către furnizor şi utilizator prin care
acesta din urmă certifica că echipamentele sunt în stare de funcţionare şi să fie pusă
la dispoziţia BCR LEASING SA factura fiscală a echipamentelor de către furnizor.
Odată efectuată plata de către BCR LEASING SA echipamentele sunt puse
în funcţiune de către furnizor şi începe derularea contractului de leasing (clientul
începe să plătească redevenţele lunare).
3.4. Finanţarea autoturismelor prin BCR
LEASING SA
57
Se solicită achiziţionarea unui autoturism MERCEDES SPRINTER DIESEL
în valoare de 22.000 Euro CIP ;
Condiţiile de finanţare solicitate SC TAR IMOBIX IMPEX SRL sunt :
20% avans ; 36 de luni şi valoare reziduală 20% ;
Furnizorul autoturismului este AUTO ROM SRL – dealer autorizar
Mercedes în România.
Oferta de finanţare a BCR LEASING SA pentru autoturisme este :
Avans : minim 15%, maxim 50% ;
Perioada între 12 şi 48 de luni ;
Valoare reziduală 0 sau 20% ;
Dobânda 9% calculabilă la slod ;
Comision de management 2% flat.
Paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea finanţării precum şi documentele
care vor fi întocmite sunt aceleaşi ca la punctul 5.2., însă cu mici excepţii :
Pentru finanţarea autoturismului va fi un alt contract de leasing, cu alte
condiţii contractuale
Nu este necesar încheierea contractului de vânzare cumpărare cu furnizorul
bunului, deoarece în acest caz riscul pentru societatea de leasing este mult
mai mic decat în cazul anterior ;
Pentru efectuarea plăţii către furnizor nu este necesar protocolul de recepţie
al bunului şi factura fiscală a acestuia.
Odată achitat integral autoturismul către furnizor (se va plăti preţul CIP al
autoturismului către furnizorul extern – UPHALL TRADING) fiind vorba de
un autoturism de import va trebui facut importul temporar al acestuia înainte
de a fi livrat. De acest lucru se va ocupa importatorul, în cazul nostru AUTO
ROM SRL, în colaborare cu BCR LEASING SA, urmând ca în momentul
58
definitivării acestor formalităţi vamale importatorul să pună la dispoziţia
cumpărătorului toate documentele maşinii : DVI (declaraţie vamală de
import – va fi valabilă pe perioada leasingului) ; cartea de identitate şi
factura externă .
După livrarea autoturismului, conform contractului de leasing, intră în
atribuţiile BCR LEASING SA ca în termen de maxim 30 de zile de la
recepţie să pună la dispoziţia utilizatorului numerele de leasing valabile pe
toată perioada leasingului.
3.5. Documentele necesare pentru
acceptarea leasingului
Acte necesare pentru aprobarea finantarii in sistem leasing.
Persoane juridice
Completarea unei cereri de finantare Cod F-33 si a unui
formular de prezentare Cod F-34.
Factura proforma de la furnizorul bunului / specificatia tehnica.
Acte contabile:
Bilant la data de 31.12.2008 si balanta aferenta (semnate si stampilate).
Bilant la data de 30.06.2009 si balanta aferenta (semnate si stampilate).
Ordine de plata care atesta plata la zi a obligatiilor catre bugetul de stat sau
Certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara.
Decontul de TVA, respectiv Declaratia 300, depusa lunar (aferenta balantei
care o avem anexata la dosar) sau trimestrial.
Acte juridice: 59
Copie dupa CUI
Copie dupa actele constitutive
Hotarare AGA semnata de asociatii societatii pentru persoanele ce reprezinta
firma in negocierea si semnarea contractului de leasing (conform model F-
30)
Copie dupa B.I-ul persoanelor care semneaza contractul de leasing
Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-35
(3 ex. originale)
Concluzii
Creşterea uluitoare a utilizării operaţiunilor de leasing arată ce puţină
importanţă acordă oamenii de afaceri conceptului legal de proprietate. Pentru omul
de afaceri, ceea ce contează este substanţa şi nu forma. Din această perspectivă,
clientul este proprietarul. Dar atunci se ridică întrebarea: dacă tot este obligat la
plata integrală a obiectului de leasing, de ce nu caută să obţină titlul de proprietar
printr-un contract de vânzare-cumpărare? Spre exemplu, taxele suportate de client 60
pot fi mult mai avantajoase decât în cazul unui contract de vânzare-cumpărare sau
de închiriere. Leasingul este opţiunea aleasă pentru un contract, în general pentru
avantajele pe care le prezintă atât pentru client cât şi pentru furnizor. Aceste
avantaje se măsoară prin eficienţa operaţiunii de leasing. Putem spune că un factor
determinant pentru această operaţiune îl reprezintă, aşadar însăşi eficienţa sa.
Aceasta se determină atât pentru client cât şi pentru furnizor, implicând, la rândul
său, o serie de factori.
Astfel, pentru societatea de leasing, eficienţa rezultă din încasarea taxelor de
leasing, al căror nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat, în mare
măsură, de riscurile pe care le comportă aceste operaţiuni. Totodată, leasingul
antrenează exportul, prin vânzarea de maşini şi utilaje iar după expirarea perioadei
de valabilitate a contractului de leasing piesele de schimb necesare şi alte servicii,
care au o rentabilitate ridicată, în paralel cu operaţiunea de leasing.
Pentru beneficiari, determinarea eficienţei operaţiunii de leasing (absolut
necesară în vederea fundamentării deciziei în politica de investiţii, a opţiunii către
leasing) se face, de regulă, prin comparaţie cu alte operaţiuni, ca de pildă,
cumpărarea cash sau pe credit. In condiţiile penuriei de capital, leasingul apare,
oricum, ca alternativa cea mai potrivită pentru cumpărătorii care nu dispun de
capital propriu suficient pentru a realiza investiţiile iniţiale. De asemenea,
recurgerea la leasing poate genera o serie de efecte pozitive sub forma unor factori
de antrenare, cum ar fi: obţinerea de know-how aferent exploatării optime a unor
maşini, instalaţii şi echipamente moderne, pregătirea personalului şi ridicarea
nivelului de calificare fără cheltuieli suplimentare, scurtarea perioadei de execuţie a
unor operaţiuni şi realizarea lor la un nivel calitativ superior, îmbunătăţirea
organizării proceselor economice şi creşterea gradului de integrare a producţiei etc.
Continuând ideea că factorul determinant al operaţiunii de leasing îl constituie
însăşi eficienţa sa, încercăm să prezentăm în continuare, subfactorii care, antrenaţi,
conduc la o operaţiune eficientă, sau după caz, ineficientă.
61
Eficienţa operaţiunii de leasing poate rezulta dintr-o abordare comparată a
avantajelor şi limitelor pe care le prezintă atât pentru client cât şi pentru furnizor.
Atunci când se are în vedere realizarea unei operaţiuni de leasing, părţile realizante
iau în considerare factori precum: chiria (rata de leasing), perioada de închiriere,
preţul real al bunului, cotele de amortizare, modalităţi de plată etc.
Pentru client, plata în sistem leasing, constituie un avantaj prin economisirea,
în faza iniţială, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie. În
derularea operaţiunii de leasing, chiria e considerată o cheltuială a întreprinderii şi
nu o investiţie, astfel că, bilanţul firmei nu se modifică deoarece atât maşinile
închiriate, cât şi obligaţiile ce decurg din plata chiriei nu apar în bilanţ. Tot chiria
influenţează o operaţiune, şi prin aceea că, mărimea sa constantă facilitează
programarea mai riguroasă a cheltuielilor. De asemenea, un alt factor îl reprezintă,
după cum am spus, perioada de închiriere. Pentru client, un avantaj este acela că,
perioada de inchiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea să fie dotată
permanent cu maşinile cele mai moderne şi cu cel mai bun randament. Un alt
avantaj care decurge din aceşti factori este acela că într-o perioadă relativ scurtă de
utilizare a maşinilor pentru care nu se justifică cumpărarea, se poate realiza o
economie importantă. De asemenea, se poate conveni cu furnizorul să înlocuiască
utilajul închiriat, cu altul mai modern, clientul fiind astfel ferit de efectele uzurii
morale, foarte intensă în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale. Ca o
rezultantă a acţiunii factorilor de inf1uenţă a operaţiunii de leasing este şi aceea că
furnizorii de leasing pot permite folosirea şi în continuare după încheierea perioadei
contractuale, a bunurilor cu perceperea unor chirii mai reduse.
Pentru furnizor, toţi aceşti factori se materializează în avantaje, astfel:
Furnizorul are posibilitatea să realizeze pe lângă exportul tradiţional şi pe cel
în leasing, al cărui mecanism contribuie efectiv la extinderea cererii pentru o
serie de mărfuri de valoare ridicată;
Atragerea de noi beneficiari care nu pot plăti preţul întreg, în cazul
62
vânzărilor cash, sau avansul în cazul vânzărilor pe credit;
Câştigarea de noi clienţi şi ca atare rolul promoţional al leasingului se
realizează, de asemenea, prin faptul că un anumit echipament este mai întâi
închiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul său, iar apoi în cazul
unui rezultat pozitiv, acesta poate achiziţiona echipamentul (leasingul
experimental);
Asigurarea obţinerii unor câştiguri suplimentare din revânzarea sau
reînchirierea maşinilor şi utilajelor care au fost returnate după expirarea
perioadei de închiriere de bază;
Bilanţul nu este afectat de datorii, în ciuda refinanţării, deoarece vânzarea
creanţelor nu presupune o cerere de credit şi permite realizarea unor câştiguri
de închiriere, câştiguri care n-au ajuns însă la scadenţă32.
În ansamblu, însă, leasingul se dovedeşte o formă modernă de finanţare şi
circulaţie a mărfurilor cu perspective însemnate de extindere în comerţul
internaţional.
Valoarea obiectului contractual poate prezenta o foarte mare importanţă,
determinând alegerea unei alte forme de desfăşurare a operaţiunilor de leasing. In
cazul în care, costul unor utilaje este prea ridicat şi capacitatea lor (de producţie)
mult mai mare decât nevoile normale ale unui singur client: echipamente
electronice de calcul, avioane moderne de transport, uzura morală rapidă a acestora,
atunci se va recurge la sistemul time-sharing, adică sistemul închirierilor pe timpi
partajaţi, simultan de către mai multe întreprinderi.
Sistemul prezintă două avantaje esenţiale: pentru client, îi permite să-şi
acopere nevoile plătind o rată de leasing mai mică (de câteva ori) decât rata
normală şi pentru societatea de leasing, prin utilizarea cât mai completă a bunului
se obţine o rată totală de leasing mult mai mare decât cea care s-ar putea percepe de
32 Monica Violeta Achim – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare, contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005, p. 70
63
la un singur beneficiar.
Leasingul poate fi, de asemenea, o soluţie optimă de import, când utilajele
care fac obiectul acestor operaţiuni corespund unor necesităţi temporare, uneori
unor utilităţi cu caracter de unicat. Avantajele care decurg din această formă de
leasing sunt asemănătoare celor prezentate iniţial, şi anume, pentru furnizor:
promovarea exportului, obţinerea de câştiguri suplimentare prin revânzarea bunului
la expirarea perioadei de închiriere etc.
Pentru importator, avantajele se prezintă astfel: poate folosi utilaje
costisitoare, de mare randament, cu eforturi financiare minime; utilajele depăşite
moral pot fi înlocuite operativ; obţinerea de consultanţă în domeniul
managementului etc.
Am spus despre leasing că poate fi atât o formă de comerţ cât şi una de
finanţare, că se poate desfăşura sub diferite forme în funcţie de factorii care îl
inf1uenţează, sau că e1 poate avea o formă de import. Dar, nu în ultimul rând,
leasingul combinat cu facilităţi fiscale adecvate poate fi un mijloc eficient de
dezvoltare a regiunilor subdezvoltate.
Cea mai completă formă a regimurilor vamale suspensive o reprezintă zona
vamală liberă. Prin lege, se prevede ca într-un perimetru (zonă) bine delimitat a
teritoriului naţional să poată fi introduse mărfuri în vederea prelucrării şi
comercializării lor, în principiu pe terţe pieţe, fără aplicarea restricţiilor tarifare şi
netarifare ale regimului vamal în comparaţie cu teritoriul naţional, corespunzător
zonei vamale libere.
În practica internaţională, facilităţilor de natură vamală le sunt asociate
facilităţi de natură fiscală, zonele respective purtând denumirea de zone libere.
Scopul înfiinţării unei zone libere este de a favoriza dezvoltarea economică prin
atragerea de investiţii de capital străin. Accesul liber al mărfurilor în zonă,
coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zona
respectivă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zonă. Din
64
punct de vedere al desfăşurării operaţiunilor de leasing, aceste premise constituie
avantaje extraordinare pentru furnizor (exportator). Acestea sunt condiţii necesare
stimulării investiţiilor străine în zonă, însă nu şi suficiente.
Pentru ca o firmă comercială să decidă însă o investiţie trebuie ca aceasta să
estimeze o fructificare superioară a capitalului, ceea ce presupune o punere în
balanţă din nou a avantajelor şi limitelor ce decurg din desfăşurarea operaţiunilor
de leasing. În consecinţă, pentru asigurarea succesului, pe lângă facilităţile acordate
zonei libere trebuie să existe condiţii avantajoase combinării capitalului cu ceilalţi
factori (forţa de muncă, materii prime etc.) precum şi o infrastructură
corespunzătoare
Importanţa leasingului:
o leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanţare a investiţiilor
productive, oferind un plus de siguranţă deţinătorului de capital;
o unele proiecte ale statului pot fi finanţate prin intermediul leasingului public;
investiţiile comunităţilor pot folosi leasingul comunal;
o leasingul combinat cu facilităţi fiscale poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a
regiunilor subdezvoltate;
o leasingul este o alternativă modernă la creditul clasic, dar poate fi şi o metodă
de remobilizare a capitalului imobilizat (lease-back);
o se încurajează întreprinderile rentabile, capabile să aducă profitul necesar
redevenţelor. Aceasta formă de finanţare oferă creditorului drept garanţie însuşi
dreptul de proprietate, fapt ce dă creditului un grad de risc scăzut;
o prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri, se încurajează,
indirect, producţia de bunuri mobile şi construirea de imobile. Fondurile
sindicalizate din contractele de leasing cu valoare mare pot atrage capitalul de pe
piaţă şi direcţionarea lui către investiţii; în acest fel leasingul se dovedeşte un
mijloc de vitalizare a unei economii decapitalizate;
65
o leasingul poate fi un complement al sistemului bancar; prin emiterea de acţiuni
sau alte titluri de valoare se pot atrage fondurile de la populaţie şi folosi de
societăţile de leasing;
o în economia de piaţă, leasingul poate fi, prin controlul asupra creditului, un
mijloc prin care statul intervine în dezvoltarea economică, încurajând anumite
investiţii, orientând creşterea economică;
o pe plan intenaţional, leasingul este un mijloc de sprijinire a exportului, ori de
finanţare a societăţilor cu proiecte de dezvoltare şi, de asemenea, poate fi o cale
credibilă de finanţare a investiţiilor statelor în curs de dezvoltare;
În prezent, în ţările cu economie dezvoltată peste o treime din investiţii este
finanţată în sistem leasing. În România industria leasingului este în plină dezvoltare
dar expansiunea ei este limitată de cadrul juridic existent.
BIBLIOGRAFIE
Achim Monica Violeta – Leasing o afacere de succes, Concept, derulare,
contabilitate, eficienţă. Editura Economica, 2005;
Andreica M., Turlea C., Andreica R - Strategii de finanţare a investiţiilor, Raport
de Cercetare nr. 1/2001, Academia Comercială, Satu-Mare, 2002;
66
Berceanu D. - Politicile financiare ale firmei, Editura Universitaria, Craiova
2001;
Clocotici Dorin, Gh. Gheorghiu, Operaţiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998;
Clocotici Dorin, GH. Gheorghiu – Operaţiunile de leasing , Ediţia a II- a,
Editura Luminalux 2000;
Cook K.J. - Leasingul forma indirectă de finanţare a întreprinderii, ISE, Iaşi,
1994;
Dalota Marius, Liliana Donath - Managementul firmei prin planul de afaceri,
Editura Sedona, 1997;
Halpern P. Fred Weston J. Brigham E. - Gestiunea bancară, CEP ASE,
Bucureşti, 1995;
Ordonanţa Guvernului nr.28/2006, Publicată în Monitorul Oficial, nr. 89, din 31
ianuarie 2006;
Ordonanţa 57/1997, OG 51 din 1997, Monitorul Oficial, nr. 9, din 12 Ianuarie
2000 ;
Popa Ioan - Tranzacţii internaţionale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif,
Bucureşti, 1992;
Popa Ioan, Radu Filip – Managementul interţional, Editura Economică, 1992;
Puiu Alexandru - Management în Afacerile Economice Internaţionale, Tratat ,
Bucureşti , 1996;
Thor Pleter Octavian– Administrarea afacerilor (ediţia a II-a). Editura Cartea
Universitară Bucureşti 2005;
www.aslr.ro
www.bnr.ro
www.finantare.ro
www.referatele.com
67
68