Download - Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

Transcript
Page 1: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

1

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

1. Instanta de judecata

1. Rolul activ al judecatorului

1.1. Principalele aspecte sub care se manifesta rolul activ al judecatorului:

(1) Dreptul si obligatia instantei de judecata de a ordona dovezile pe care le

socoteste utile pentru aflarea adevarului, in afara probelor propuse de parti si

uneori chiar impotriva sustinerii comune ale partilor.

Partea care nu a propus probele prin cererea de chemare in judecata, prin

intampinare sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare, este decazuta din dreptul

de a mai propune probe cu 3 exceptii:

Cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea

Cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii

Cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau

lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat

In cazurile 1 si 3 partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi

aspect; in cazul amanarii partea este obligata sub pedeapsa decaderii sa depuna, cu

cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe

inscrisurile invocate.

Page 2: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

2

Pentru ca probele sa fie ordonate din oficiu de catre instanta de judecata este

necesara indeplinirea mai multor cerinte:

o Proba trebuie sa fie legala atat dpdv al normelor de drept material cat si al

celor de drept procesual

o Proba ordonata din oficiu de instanta trebuie sa ajute la solutionarea pricinii,

adica sa fie concludenta

o Proba trebuie , in prealabil, sa fie pusa in discutia partilor, pentru a se

respecta contradictorialitatea si dreptul de aparare

Cu respectarea acestor cerinte, instanta poate ordona in orice moment al

dezbaterilor, nefiind limitata , ca partile, la prima zi de infatisare. Daca instanta

constata ca probele propuse nu sunt suficiente, va dispune ca partile sa isi

completeze probatoriile si va putea sa administreze probe din oficiu, chiar daca

partile se impotrivesc, insa este obligata sa puna in discutia partilor necesitatea

administrarii acestora.

In sistemul nostru procesual, cerera de chemare in judecata nu poate fi respinsa ca

nedovedita ci eventual ca neintemeiata sau nefondata; atunci cand cererea ar fi

respinsa ca neintemeiata ar exista putere de lucru judecat.

(2) Punerea in vederea partilor a drepturilor si obligatiilor ce le revin in calitatea

lor din proces:

- presedintele/inlocuitorul sau ii va pune in vedere reclamantului lipsurile cererii de

chemare in judecata pentru a fi implinite inainte de comunicarea acesteia

- daca cererea de recurs este depusa personal de recurent si nu indeplineste

conditiile cerute de lege, presedintele instantei poate sa o inapoieze partii pentru a

fi refacuta prelungind termenul de recurs cu 5 zile

- in hotarare trebuie sa se mentioneze calea de atac si termenul in care poate fi

exercitata

Page 3: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

3

(3) O a treia forma prin care se traduce rolul activ al judecatorului o reprezinta

atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale :

- inlaturarea decaderii prin repunerea in termen, cand instanta apreciaza ca partea

nu a indeplinit actul procedural inauntrul termenului datorita unei imprejurari mai

presus de vointa ei

- incuviintarea probelor si dupa prima zi de infatisare in cele 3 cazuri prevazute de

lege

- administrarea probelor prin declaratiile martorilor daca exista un inceput de

dovada scrisa sau daca partile au fost in imposibilitatea de a conserva aceasta proba

- evitarea sanctiunii nulitatii recursului in situatia in care desi au fost indicate gresit

motivele de recurs, dezvoltarea lor face posibila incadrarea intr-unul din motivele

prevazute de lege

(4) Posibilitatea judecatorului de a cere partilor explicatii cu privire la situatia de

fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si

apararilor lor, precum si punerea in discutia partilor a oricaror imprejurari de fapt

sau de drept, chiar daca nu sunt cuprinse in cererea de chemare in judecata sau in

intampinare.

Judecatorul are dreptul de a invoca din oficiu incalcarea normelor juridice de

ordine publica. Atunci cand nesocotirea unei norme de ordine publica a fost

constatata dupa inchiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberarii, instanta trebuie sa

repuna cauza pe rol si sa citeze partile, dandu-le astfel posibilitatea sa discute

imprejurarea respectiva. Instanta de recurs poate de asemenea sa invoce din oficiu

motivele de recurs de ordine publica, cu punerea in dezbatere a partilor.

Page 4: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

4

(5) Alte dispozitii legale prin care se concretizeaza rolul activ al judecatorului:

- cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil

facuta chiar daca poarta o denumire gresita

- judecatorul va incerca impacarea partilor pe tot cursul procesului

- instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile

pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor

- judecatorul va putea indica partilor posibilitatea medierii

Judecatorul are posibilitatea de a manifesta un rol activ in limitele prevazute de

lege, insa, in principiu, neexercitarea acestei facultati nu reprezinta un motiv pentru

desfiintarea hotararii.

In schimb, daca textul de lege stabileste expres nu numai dreptul ci si obligatia

judecatorului de a avea un rol activ, neindeplinirea acesteia poate duce la

desfiintarea hotararii prin intermediul apelului sau dupa caz, al recursului.

Page 5: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

5

1.2. Rolul activ al judecatorului si principiul disponibilitatii

Principiul disponibilităţii este consacrat în dispoziţiile articolului 129 alin. 6

Codul de procedură civilă şi prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc

numai asupra obiectului cererii judecăţii.

Prin principiul disponibilităţii se înţelege faptul că părţile pot determina nu numai

existenţa procesului prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a

pune capăt procesului înainte de interveni o hotărâre pe fondul pretenţiei supuse

judecăţii, ci şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privinţa

obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil

le-ar putea parcurge.

Instanța este obligată să se pronunțe doar asupra a ceea ce i s-a cerut și în

limitele a ceea ce i s-a cerut de către părți. De asemenea, partea poate să renunțe la

judecată sau chiar la dreptul dedus judecății, iar în anumite condiții poate încheia o

tranzacție care consfințește soluționarea amiabilă a litigiului.

Însă principiul disponibilității nu se oprește după pronunțarea unei hotărâri

definitive și irevocabile. Ultima etapă a procesului civil, executarea hotărârii

judecătorești, este de asemenea guvernată de acest principiu definitoriu.

Astfel, etapa executorie începe numai după ce partea interesată a învestit hotărârea

cu formulă executorie și a solicitat organelor abilitate executarea ei.

Principiul disponibilitatii nu are un caracter absolut, fiind, intr-o anumita

masura, limitat de dispozitiile legale ce confera Ministerului Public, autoritatii

tutelare, institutiilor de ocrotire a minorilor, altor institutii dreptul de a promova

unele actiuni in interesul anumitor categorii de persoane (in special cele fara

capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa). O alta limitare o

constituie prerogativa judecatorului de a nu da curs acelor acte de dispozitie ale

partilor prin care se urmareste atingerea unor scopuri ilicite

Page 6: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

6

Prin definiţia principiului disponibilităţii rezultă că acesta cuprinde următoarele

drepturi:

- Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul

- Dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării

- Dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare

şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie

- Dreptul de a ataca sau nu hotărârea şi de a stărui sau nu în calea de atac

exercitată

- Dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti si în faza executării silite,

1. Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul

Pentru declanşarea procesului civil este necesar ca partea care pretinde un drept

împotriva altei persoane să sesizeze instanţa competentă prin formularea unei

cereri de chemare în judecată. Partea care sesizează instanţa de judecată afirmă, de

regulă, că este titularul dreptului subiectiv şi solicită protecţia judiciară în vederea

exercitării acţiunii civile.

Disponibilitatea nu este exclusivă, legea recunoscând legitimarea procesuală şi

altor persoane şi organe. Astfel, Ministerul Public poate porni, , acţiunea civilă ori

de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale

minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte

cazuri prevăzute de lege.

Instanţa de judecată poate acţiona din oficiu în următoarele situaţii:

– când persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, în acest

caz instanţa este obligată să se pronunţe din oficiu şi asupra reparării pagubei

– când cel vătămat este o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă, caz în care

instanţa se pronunţă din oficiu şi asupra reparării pagubei

Page 7: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

7

– când prin acţiunea de divorţ nu s-a solicitat încredinţarea minorilor sau stabilirea

contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi

pregătire profesională a acestora

– punerea sub interdicţie şi ridicarea acesteia în condiţiile în care au încetat

cauzele care au provocat-o.

2. Dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării

Cadrul procesual este stabilit de către reclamant, care menţionează în cererea de

judecată persoanele cu care înţelege să se judece şi obiectul cererii, adică ceea ce

pretinde. Instanţa nu poate introduce din oficiu o altă persoană în proces decât cele

arătate de reclamant prin cerere.

Părţile au posibilitatea de a lărgi sfera subiectivă a procesului sub forma chemării

în judecată a altei persoane, chemării în garanţie şi arătării titularului dreptului.

Posibilitatea de a largi cadrul procesual o au şi alte persoane sub forma intervenţiei

voluntare.

3. Dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare

şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie

Disponibilitatea procesuală se realizează şi prin posibilitatea părţilor ca, în cursul

procesului, să efectueze diferite acte de dispoziţie, renunţare la judecată, renunţare

la drept, achiesarea pârâtului la pretenţiile reclamantului, încheierea unei tranzacţii

în vederea stingerii litigiului.

Actul procesual de dispoziţie cu privire la renunţarea reclamantului este

prevăzut în cele două forme ale sale, renunţarea la judecată şi renunţarea la dreptul

subiectiv dedus judecăţii. Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie

verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.

Page 8: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

8

Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată,

instanţa, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecată, iar

când părţile au intrat în dezbaterile fondului, renunţarea nu se poate face decât cu

învoirea celeilalte părţi.

În situaţia în care există o participare procesuală activă, renunţarea unuia

dintre reclamanţi nu produce nici un efect faţă de ceilalţi reclamanţi, care doresc să

continue judecata. De asemenea, renunţarea reclamantului la judecată nu afectează

soluţionarea unei cereri de intervenţie principală sau a unei cereri reconvenţionale.

Renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc oricând în cursul

judecăţii fără consimţământul celeilalte părţi.

Achiesarea, ca act de dispoziţie, se prezintă sub două forme, – recunoaşterea

pretenţiilor reclamantului de către pârât sau achiesarea părţii care a pierdut

procesul la hotărârea pronunţată de instanţă. Achiesarea pârâtului la pretenţiile

reclamantului are loc fie spontan, fie prin intermediul interogatoriului şi îşi

produce efectele fără a fi necesară acceptarea acestuia.

Achiesarea părţii care a pierdut procesul are loc când partea renunţă la dreptul de a

ataca hotărârea pronunţată de prima instanţă sau la apelul declarat, hotărârea

devenind definitivă. În condiţiile în care renunţă şi la recurs sau retrage recursul,

hotărârea devine irevocabilă.

Tranzacţia este actul de dispoziţie ce reprezintă un contract prin care părţile

termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se poate naşte, prin

concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii noi săvârşite ori

promise de o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este

litigios sau îndoielnic. Reclamantul poate renunţa la cerere în tot cursul judecăţii,

înaintea instanţelor de fond, chiar dacă pârâtul se împotriveşte.

Page 9: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

9

Dreptul de a renunţa la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare

şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie există chiar dacă procesul civil a

fost pornit de o altă persoană decât titularul dreptului. Disponibilitatea în ceea ce

priveşte actele de dispoziţie nu este absolută, deoarece instanţa, în baza rolului

activ, le va cenzura şi nu le va da curs dacă urmăresc eludarea unor norme

imperative.

4. Dreptul de a ataca sau nu hotărârea şi de a stărui sau nu în calea de atac

exercitată

Partea poate renunţa în instanţă la calea de atac, făcându-se menţiune despre

aceasta într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi grefier.

Renunţarea se poate face şi ulterior, prin înfăţişarea părţii înaintea preşedintelui sau

prin înscris autentic.

Disponibilitatea sub acest aspect este uneori limitată, deoarece procurorul poate să

exercite căile de atac împotriva oricărei hotărâri.

5. Dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti si în faza executării silite,

Partea care a exercitat procesul – creditorul – poate să renunţe la executarea

începută sau să aştepte cu pornirea ei în limitele prescripţiei dreptului de a solicita

executarea silită.

Creditorul şi debitorul pot conveni, în cursul executării silite, ca aceasta să se

efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.

Părţile pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă în tot sau în

parte prin bună învoială. Ca o consecinţă a principiului disponibilităţii, creditorul

urmăritor are dreptul, dacă legea nu dispune altfel, să aleagă bunurile debitorului,

pe care vrea să le urmărească, determinând astfel şi metode de urmărire. Art. 1042

C. civ. permite creditorului unei obligaţii solidare să urmărească pe oricare dintre

debitori fără ca acesta să poată invoca beneficiul de diviziune.

Page 10: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

10

Executorul judecătoresc cu acordul creditorului poate să-i încuviinţeze debitorului

să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul

este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând,

după caz, numele sau denumirea şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi

termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus.

Termenul fixat de executorul judecătoresc în materie de urmărire imobiliară pentru

vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile urmăribile la cererea atât a creditorului, cât

şi a debitorului, va putea fi scurtat sau prelungit.

Există însă şi situaţii în care creditorul nu îşi poate valorifica titlul executoriu, fiind

privat de dreptul de a alege modalitatea de executarea pe care o preferă.

Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie

pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru

repararea pagubelor cauzate prin moartea sau vătămarea integrităţii corporale sau a

sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri

periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa

de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.

Atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat, poprirea

rămâne în fiinţă, însă unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care

s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau

organului competent de ocrotirea socială care, de la data primirii acestor acte,

devine terţ poprit. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască

noul loc de muncă, ea îl va încunoştinţa pe creditor despre atare împrejurare.

După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la

cunoştinţa unităţii de la care debitorul a plecat, pentru ca aceasta să procedeze în

condiţiile menţionate mai sus.

Page 11: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

11

1.3. Rolul activ al judecatorului si principiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea consta in posibilitatea conferita de lege partilor de a

discuta si combate orice element de fapt si de drept al procesului civil. Acest

principiu domina intreaga activitate de solutionare a litigiului.

Exigenta fundamentala a contradictorialitatii impune cerinta ca nici o masura sa nu

fie dispusa de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia partilor.

Instanta trebuie sa asigure partilor posibilitatea de a-si sustine si argumenta

dovezile, de a invoca probe, de a cunoaste dovezile solicitate de adversar, de a

ridica si cunoaste exceptiile de procedura.

In realizarea acestui principiu, instanta este obligata sa incuviinteze probele

solicitate de parti numai in sedinta, dupa ce partile se pronunta asupra

admisibilitatii lor. Nici o proba nu poate fi opusa celeilalte parti daca nu i s-a dat

posibilitatea de a o discuta, astfel incat o hotarare nu se poate intemeia pe un act

depus dupa inchiderea dezbaterilor fara a fi pus in discutie.

Nerespectarea principiului contradictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.

Page 12: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

12

2. Compunerea si constituirea instantei

2.1. Compunerea instantei

Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea sau formarea instantei de judecata

cu numarul de judecatori prevazut de lege. Legiuitorul roman a optat pentru un

sistem in care se face deosebire dupa cum judecata are loc in prima instanta sau

intr-o cale de atac prin care se realizeaza controlul judiciar:

- cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei,

tribunalului, curtii se apel se judeca in complet format dintr-un singur judecator; cu

exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale care se judeca

de un complet format dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari ( asistentii judiciari

participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia

lor se consemneaza in hotarare iar opinia separata se motiveaza)

- apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori

- recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori

* actiunea in anularea hotararii arbitrale se judeca de 1 judecator atat la tribunal cat

si la curtea de apel (deci in prima instanta) si de 3 judecatori la ICCJ

- sectia ICCj judeca in complet format din 3 judecatori ai aceleiasi sectii

- completele de 5 judecatori ale ICCJ solutioneaza recursurile si cererile in cauzele

judecata in prima instanta de sectia penala a ICCJ; alte cauze date prin lege in

competenta lor si ca instanta disciplinara.

* la inceputul fiecarui an in materie penala se stabilesc doua complete de 5

judecatori formate numai din judecatori din cadrul sectiei penale a ICCJ si doua

complete de 5 judecatori pentru alte materii decat cea penala (compunerea

completelor de 5 judecatori este aprobata de catre Colegiul de Conducere al ICCJ,

judecatorii sunt desemnati de presedinte/vicepresedinte si nu pot fi schimbati decat

pentru motive temeinice)

Page 13: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

13

- ICCj se constituie in Sectii Unite, iar pentru aceasta trebuie sa fie prezenti cel

putin 2/3 din numarul judecatorilor in functie, decizia putand fi luata cu majoritatea

voturilor celor prezenti.

- recursul in interesul legii este solutionat de un complet format din : presedintele

ICCJ; presedintii sectiilor din cadrul ICCJ; 20 de judecatori (14 judecatori din

sectia in a carei competenta intra problema de drept si cate doi din cadrul

celorlalte sectii) .

Fiind norme de ordine publica gresita compunere a instantei poate fi

invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu.

In cazul admiterii exceptiei privind gresita compunere a instantei, se va lua act prin

incheiere iar transferul dosarului de la un complet la altul in cadrul aceleiasi

instante se face pe cale administrativa, de catre presedintele instantei.

Cand gresita compunere a instantei se invoca prin intermediul apelului sau al

recusului, iar instanta de apel sau de recurs gaseste intemeiat motivul respectiv,

hotararea va fi casata in vederea rejudecarii.

2.2. Constituirea instantei

Prin constituirea instantei se intelege alcatuirea ei complexa, cu toate

organele si persoanele cerute de lege. Se are in vedere participarea, alaturi de

judecatori si a grefierului, respectiv a magistratului-asistent la ICCj, precum si a

procurorului.

Page 14: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

14

2.3. Incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instantei

A. INCOMPATIBILITATEA

Incompatibilitatea este un incedent procedural care priveste doar compunerea

instantei, si se intelege situatia in care un judecator este oprit sa ia parte la

solutionarea unei pricini, in cazurile expres prevazute de lege. Incompatibilitatea se

aplica doar judecatorilor!

Exista trei cazuri de incompatibilitate, prevazute de lege:

a) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la

judecata aceleiasi pricini in apel sau recurs

b) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la

rejudecarea aceleiasi pricini dupa casare.

Aceasta situatie vizeaza casarea cu trimitere, in cazul casarii cu retinere, judecatorii

care au admis recursul pot rejudeca ei insisi fondul nefiind incompatibili. Nu este

obligatoriu ca aceeasi judecatori care au solutionat recursul sa rejudece si fondul

dupa casarea cu retinere, in acest caz s-ar putea imagina o ipoteza cand ar exista

incompatibilitate si in situatia rejudecarii fondului dupa casarea cu retinere, anume

daca hotararea recurata si casata a fost pronuntata de un judecator care ulterior a

fost avansat la instanta de recurs si care ar intra in completul ce ar urma sa rejudece

fondul, evident alt complet decat cel care a casat hotararea.

c) nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in

aceeasi pricina.

- in situatia in care judecatorul a fost martor, pentru a deveni incompatibil nu este

suficient ca judecatorul sa fi fost doar citat intro asemenea calitate, ci trebuie ca el

sa fi fost efectiv audiat ca martor in procesul cu privire la care a avut cunostinta de

unele imprejurari de fapt

Page 15: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

15

Judecatorii care au solutionat un recurs nu sunt incompatibili de a judeca

aceeasi cauza in fond dupa casare

Nu exista incompatibilitate in cazul judecarii cailor extraordinare de atac de

retractare (contestatia in anulare si revizuire - intrucat aceste cai de atac

presupun ivirea unor imprejurari care nu au fost avute in vedere la judecata

anterioara)

Un judecator care a solutionat un recurs poate sa judece in aceeasi pricina,

un al doilea recurs, declarat fie impotriva hotararii pronuntate la rejudecarea

fondului dupa casare cu trimitere, fie chiar impotriva hotararii ce a fost deja

atacata prin intermediul primului recurs

Nu exista incompatibilitate in cazul contestatiei la executare, pentru

judecatorul ce a participat la solutionarea litigiului in care s-a pronuntat

hotararea ce se executa silit

Nu exista incompatibilitate atunci cand judecatorul este sesizat cu aceeasi

cauza dar nu in urma casarii ori a exercitarii apelului sau recursuui

Judecatorul chemat sa solutioneze un litigiu care intr-o faza anterioara

acestuia a fost avocatul uneia dintre parti nu este incompatibil

Nu este incompatibil nici judecatorul care intr-o faza anterioara a procesului

a pus concluzii in calitate de procuror

Nu este incompatibil judecatorul care a pronuntat in cursul procesului doar

unele incheieri preparatorii; daca insa printr-o incheiere au fost rezolvate

unele situatii juridice care in urma apelului sau a recursului, se dezbat din

nou in instanta de control judiciar, care prin efectul admiterii recursului si al

casarii, se dezbat din nou la instanta de fond, atunci exista caz de

incompatibilitate

Page 16: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

16

Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea

absoluta a hotararii.

Daca judecata este in curs de desfasurare, mijlocul procesual de invocare a

incompatibilitatii este exceptia de incompatibilitate, care este o exceptie de

procedura absoluta si dilatorie; ea poate fi invocata de orice parte interesata, de

procuror sau de instanta din oficiu, in orice faza a judecatii, chiar direct in apel sau

in recurs.

Exceptia se judeca de insasi instanta sesizata cu pricina respectiva, in a carei

compunere va intra si judecatorul despre care se afirma ca s-ar afla intr-un caz de

incompatibilitate.

Daca exceptia de incompatibilitate este respinsa, se va pronunta o incheiere

interlocutorie, care nu va putea fi atacata cu apel sau cu recurs, decat odata cu

fondul. In cazul in care hotararea ce ar urma sa se pronunte pe fond nu este

susceptibila de a forma obiectul recursului atunci nici incheierea prin care s-a

respins exceptia de incompatibilitate nu este supusa recursului.

Daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta cu nerespectarea dispozitiilor

privind incompatibilitatea, partea interesata sau procurorul poate declara apel, fiind

fara relevanta imprejurarea ca s-a invocat sau nu exceptia de incompatibilitate la

judecata in prima instanta. In cazul in care se constata ca apelul este intemeiat,

instanta de apel va trebui sa solutioneze pretentia pe fond.

Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva ce nu poate fi atacata cu apel, cu

incalcarea dispozitiilor privind incompatibilitatea, aceasta poate fi desfiintata prin

intermediul recursului (pe motiv ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor

legale). Daca motivul de recurs este gasit intemeiat, iar recursul se judeca de un

tribunal sau o curte de apel, se va casa cu retinere. ICCJ caseaza cu trimitere.

Page 17: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

17

B. ABTINEREA SI RECUZAREA

Abtinerea si recuzarea sunt reglementate pentru a proteja partea in acele cazuri

indicate de lege, in care se poate presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv.

Abtinere = situatia in care un judecator stiind ca se afla intr-unul din cazurile

de incompatibilitate prevazute de lege, solicita retragerea sa de la judecata

unei anumite pricini

Recuzare = situatia in care una dintre parti cere, in cazurile strict determinate

de lege, indepartarea unuia sau a mai multor judecatori de la solutionarea

unei anumite pricini

Deosebiri intre cele doua institutii procesuale:

- recuzarea este propusa de parti; abtinerea provine chiar de la cel aflat in vreunul

din cazurile prevazute de lege

- abtinerea este reglementata de norme imperative; recuzarea este reglementata de

norme de ordine privata, partea interesata avand facultatea de a-l recuza pe

judecator sau de a accepta sa fie judecata de catre acesta

Page 18: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

18

Cazurile de recuzare (se aplica si procurorului, grefierului, magistratilor-asistenti):

Cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in

judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad

inclusiv cu vreuna din parti

Cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la

al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este

casatorit cu fratele ori sora sotului uneia dintre aceste persoane

Cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la

al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au

ramas copii

Daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina

asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde

una din parti este judecator

Daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp

de 5 ani inaintea recuzarii

Daca este tutore sau curator al uneia dintre parti ( cand o ruda sau un afin al

judecatorului sta in judecata ca tutore, curator ori director al unei institutii

publice sau societati comerciale, judecatorul nu poate fi recuzat daca

persoanele respective nu au un interes personal in judecarea pricinii)

Daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca (procurorul,

grefierii, magistratii asistenti nu vor fi recuzati pt acest motiv)

Daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de

indatoriri

Daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea

grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al

treilea inclusiv

Page 19: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

19

Propunerea de abtinere trebuie facuta mai inainte ca partea interesata sa formuleze

o cerere de recuzare, dar daca totusi cererea de recuzare a fost facuta mai intai, este

permis judecatorului sa declare ca se abtine, caz in care instanta se pronunta asupra

abtinerii.

Recuzarea se propune de partea interesata, verbal sau in scris pentru fiecare

judecator in parte.

Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor partea va trebui sa

propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute, chiar daca ele existau de

la inceputul procesului. Nerespectarea termenului in care trebuie propusa recuzarea

atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a-l recuza pe cel in cauza.

Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii se stabileste in favoarea

instantei sesizate cu pricina in care au fost ridicate aceste incidente, in a carui

alcatuire nu poate sa intre judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat.

Participarea judecatorului recuzat la solutionarea cererii de recuzare atrage

nulitatea hotararii de fond.

Incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este susceptibila niciunei cai de

atac.

Cand , datorita recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, recuzarea se

judeca de instanta ierarhic superioara.

Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau sectii.

Daca recuzarea se propune verbal, se va lua act despre aceasta in incheierea de

sedinta, in care se mai mentioneaa motivele de recuzare si mijloacele de proba

indicata de parte.

Page 20: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

20

Cand cererea se face in scris ea trebuie sa cuprinda:

- indicarea instantei

- numele, domiciliul/resedinta ori dupa caz, denumirea si sediul partilor si ale

reprezentantului, daca este cazul

- obiectul cererii, inclusiv numele celui recuzat

- semnatura

- motivele de recuzare si probele pentru dovedirea acestora

Cererea se depunde intr-un singur exemplar.

Judecarea cererii de abtinere sau recuzare:

Se face in camera de consiliu

Fara citarea partilor

Cu ascultarea judecatorului recuzat sau care s-a abtinut

Se pronunta o incheiere care se citeste in sedinta publica

Este interzis folosirea interogatoriului ca mijloc pentru dovedirea motivelor de

recuzare, aceste motive pot fi dovedite prin inscrisuri, inceputuri de proba scrise

completate cu declaratii de martori, ori in lipsa unor asemenea mijloace de proba

cu declaratii de martori.

Daca judecarea cererii este de competenta instantei ierarhic superioare,

aceasta va trimite pricina pentru a fi judecata la o instanta de acelasi grad in cazul

in care incuviinteaza recuzarea/abtinerea, respectiv va inapoia primei instante in

cazul in care respinge cererea.

Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata numai odata cu

fondul.

Atunci cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept

respinsa , reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.

Page 21: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

21

C. ALTE INCIDENTE PROCEDURALE REFERITOARE LA

ALCATUIREA INSTANTEI

- instanta este gresit compusa si daca la judecata participa un numar mai mic sau

mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege pentru pricina respectiva

- instanta este gresit compusa cand completul de judecata este alcatuit cu un

judecator suspendat sau eliberat din functie

- este gresit constituita si atunci cand la judecata nu participa procurorul in cazurile

in care concluziile lui sunt obligatorii, ori cand participa un procuror suspendat sau

eliberat din functie

Mijloacele procedurale prin care pot fi puse in discutie aceste inclidente sunt:

- exceptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasurare)

- apelul (daca exista o hotarare nedefinitiva)

- recursul (cand a intervenit o hotarare definitiva, dar irevocabila)

Page 22: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

22

2. Partile in procesul civil

1. Conditiile pentru a fi parte in process

Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca

parate, daca au organe proprii de conducere.

Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca

sunt reprezentate, asistate ori autorizate conform legii.

Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice

stare a pricinii. Actele procedurale indeplinite de cel care nu are exercitiul

drepturilor procedurale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul

acestuia va putea insa, confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

In caz de urgenta daca persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate

de exercitiu restransa, nu are un reprezentant legal, instanta, la cererea partii

interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea

reprezentantului legal; de asemenea instanta va numi un curator special in caz de

conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana

juridica, chemata sa stea in judecata nu are reprezentant legal. Numirea acestor

curator se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in

judecata.

Page 23: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

23

2. Drepturile procedurale ale partilor

a) Dreptul de a adresa cereri instantei

b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesara in acest scop

cunoasterea termenului de judecata si a locului unde va avea loc

judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi citate conform legii

c) Dreptul la aparare, care presupune: dreptul de a raspunde celeilalte

parti, dreptul de a propune probe pentru dovedirea propriilor sustineri

ori pentru combaterea afirmatiilor adversarului, dreptul de a cunoaste

toate piesele dosarului si de a face copii de pe actele aflate la dosar,

dreptul de a folosi limba materna sau de a recurge la un interpret,

dreptul de a fi asistat si reprezentat de avocat

d) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la

raporturile procesuale personal sau prin mandatar

e) Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori, magistrati-

asistenti, experti, interpreti si traducatori, si dreptul de a invoca

incompatibilitatea unor judecatori si de a solicita stramutarea pricinii

f) Dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata

sau la dreptul subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor

reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata ori prin

incheierea unei tranzactii

g) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate in cazul

castigarii procesului

h) Dreptul de a exercita caile de atac prevazute de lege

i) Dreptul de a cere executarea silita

Page 24: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

24

3. Indatoririle procesuale ale partilor

a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in ordinea si in termenele

stabilite de lege sau de judecator

b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in

vederea caruia au fost recunoscute de lege

c) De a urmari desfasurarea si finalizarea procesului

d) De a-si dovedi pretentiile si apararile

e) De a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in

situatiile in care a acceptat potrivit legii

4. Abuzul de drept procedural

Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost

recunoscut de lege si il exercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept

procedural.

In literature noastra de specialitate se apreciaza ca orice abuz de drept procedural

presupune doua elemente:

a) un element subieciv = ce consta in exercitarea cu rea-credinta a dreptului

procedural, in scop de sicana, fara justificarea unui interes special si legitim, ci

numai cu intentia de a-l vatama pe adversar, pentru a diminua sau intarsia

posibilitatile de aparare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l

constrange la abandonarea sustinerilor sale ori la concesiuni.

b) un element obiectiv = care consta in deturnarea dreptului procedural de la scopul

pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi

explicat printr-un motiv legitim.

Page 25: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

25

Pentru a caracteriza un act de procedura ca abuziv este necesar sa fie

indeplinite urmatoarele cerinte:

- autorul actului sa fie titularul dreptului procedural in cauza si sa fie capabil sa il

exercite

- dreptul procedural sa fie utilizat in limitele sale externe, fixate de lege, adica sa

respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul

procedural, la forma actului si la termenul in care trebuie efectuat acesta

- dreptul procedural sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru

care a fost acordat de lege, partea ce il foloseste urmarind un obiectiv ce nu

corespunde justei si cat mai rapide solutionari a pricinii

- dreptul procedural sa fie exercitat cu rea-credinta

Sanctionarea abuzului de drept procedural: partea ce a suferit un prejudiciu

patrimonial sau moral, ca urmare a exercitarii abuzive a unui drept procedural de

catre partea adverse are dreptul de a fi despagubita. Pentru a nu se incalca

principiul disponibilitatii, despagubirile vor fi acordate numai la cerere, nu si din

oficiu; instanta competenta este instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a

savarsit abuzul respectiv. Despagubirile se vor acorda indiferent de solutia ce se va

pronunta cu privire la fondul pretentiei deduse judecatii. Daca nu se solicita

despagubiri in procesul in care una din parti a folosit abuziv un drept procedural

cel interesat, poate sa le pretinda pe calea unu proces separat, termenul de

prescriptie extinctiva fiind de 3 ani de la data la care a cunoscut sau trebuia sa

cunoasca paguba si pe cel ce raspunde de aceasta.Actul de procedura abuziv va fi

lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul procedural exercitat abuziv

a fost recunoscut, iar daca acest act are o existenta de sine statatoare, sanctiunea va

lovi numai actul abuziv, dar, in cazul in care el sta la baza altor acte de procedura,

atat actul abuziv cat si cele ulterioare vor fi lipsite de eficienta.

Page 26: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

26

5. Coparticiparea procesuala

Cand in acelasi proces, doua sau mai multe persoane au calitatea de

reclamant ori cand calitatea de parat este detinuta de doua sau mai multe persoane,

avem o coparticipare procesuala (numita uneori si litisconsortiu procesual).

Coparticiparea procesuala existenta la judecata in prima instanta poate

continua si la judecata in caile de atac, dar poate sa ia sfarsit in cazul in care numai

unul dintre coparticipanti exercita calea de atac, ceilalti achiesand la hotararea

instantei sau neatacand-o in termenul prevazut de lege, respectiv atunci cand

cererea de exercitare a caii de atac este introdusa numai impotriva unuia dintre

coparticipanti.

Este posibila coparticiparea procesuala si atunci cand intre obiect si cauza exista

numai o stransa legatura, nu doar in cazul identitatii de obiect sau cauza.

Clasificarea coparticiparii:

a) dupa rolul vointei partilor in formarea coparticiparii:

- coparticipare procesuala facultativa

- coparticipare procesuala necesara sau obligatorie (atunci cand mai multe persoane

se gasesc intr-un raport juridic civil unic si indivizibil)

b) coparticipare procesuala subiectiva si obiectiva

- coparticiparea procesuala este subiectiva in situatia in care exista o pluralitate de

persoane cu aceleasi interese

- coparticiparea prcesuala obiectiva rezulta din conexarea a doua sau mai multor

cereri, daca in unele din acestea sunt si alte parti (nu se pune semnul egalitatii intre

coparticipare procesuala obiectiva si conexitate, intrucat este posibil sa se

reuneasca mai multe cereri in care figureaza aceleasi doua parti , fara a mai exista,

cel putin in una din cereri, o a treia parte, astfel incat nu poate fi vorba de o

coparticipare procesuala, litigiul opunand numai doua persoane)

Page 27: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

27

c) coparticipare procesuala activa, pasiva, mixta

- coparticipare procesuala activa = mai multi reclamanti si un singur parat

- coparticipare procesuala pasiva = mai multi parasi si un singur reclamant

- coparticipare procesuala mixta = mai multi reclamanti si mai multi parati

Efectele coparticiparii procesuale:

In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate

de principiul independentei procesuale – adica, actele de procedura, apararile si

concluziile unuia dintre coparticipanti nu pot folosi dar nici vatama celorlalti.

De la acest principiu exista o singura exceptie: in cazul in care, prin natura

raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii legale, efectele hotararii se intind

asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de

unii dintre ei sau termenele procedurale incuviintate unora dintre ei pentru

indeplinirea actelor de procedura vor profita si celorlalti. Daca actele de procedura

ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor facute de ceilalti

coparticipanti, atunci se va tine cont de actele cele mai favorabile. (aceasta exceptie

isi gaseste aplicarea numai in cazul in care intre coparticipanti exista raporturi

obligationale de solidaritate sau indivizibilitate). Ex: efectele admiterii

apelului/recursului declarat de un coparticipant se extinde si asupra celor ce nu au

introdus apel/recurs, sau ale caror cereri au fost respinse ca tardive/netimbrate etc.

Consecintele respingerii caii de atac, de exemplu plata cheltuielilor de judecata,

vor fi suportate numai de coparticipantul care a exercitat-o.

Consecinte ale coparticiparii procesuale:

- atunci cand coparticipantii au aceleasi interese, ei pot avea un singur mandatar,

caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata

sau de pe intampinare

Page 28: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

28

- daca unii dintre coparticipanti nu s-au prezentat inaintea instantei ori nu au

indeplinit un act de procedura in termen, ei vor fi citati in continuare

- actele de procedura facute in interes comun sau impotriva coparticipantilor cu

aceleasi interese sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru

- coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de

interesul fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie

proportional, fie solidar

In procesele in care sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, va

putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de

comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau

sediul acestuia. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, iar de catre

parati odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg

asupra persoanei mandatarului, presedintele instantei va numi un curator special

pentru parati si un mandatar pentru reclamanti.

Page 29: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

29

6. Participarea tertilor la judecata

6.1. Precizari introductive

Notiunea de terti desemneaza persoanele care sunt introduse intr-un proces in curs

de desfasurare s care, din acel moment, devin si ele parti, fiind numite terti, spre a

fi deosebite de partile initiale.

Spre deosebire de hotararile penale, care sunt opozabile erga omnes, hotararile

civile (cu rare exceptii – de ex in materie de stare civila), nu pot fi opuse tertilor.

Pentru ca hotararea civila sa isi produca efectele si fata de alte persoane, este

necesara introducerea acestora in proces.

Necesitatea atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul practic pe

care l-ar realiza una din partile initiale, sau interesul de a fi introdus intr-un proces

in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie pentru a-si valorifica un drept

al sau, fie pentru a apara pe una din partile in litigiu, cu care se gaseste in raporturi

speciale.

In anumite cazuri, expres prevazute de lege, tertii sunt obligati sa intervina intr-un

proces in curs de judecata, sub sanctiunea de a nu isi mai putea valorifica ulterior

drepturile sau interesele lor.

a) Avantajele participarii tertilor la judecata

- participarea tertilor la judecata permite reunirea intr-un singur proces a tuturor

persoanelor interesate de pretentia supusa judecatii, instanta urmand a se pronunta

nu numai asupra raportului juridic substantial dintre reclamant si parat, ci si asupra

raporturilor juridice dintre terii intervenienti si partile initiale, preintampinandu-se

posibilitatea aparitiei unor hotarari judecatoresti contradictorii, realizandu-se o

economie de timp si cheltuieli

Page 30: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

30

b) Dezavantajele participarii tertilor la judecata:

- introducerea unor terte persoane intr-un proces aflat in curs de desfasurare poate

intarzia solutionarea cererii principale sau poate ridica anumite probleme in ceea ce

priveste competenta

- tertul este obligat sa ia procedura in faza in care se gaseste in momentul

introducerii sale in proces, fiindu-i opozabile actele de procedura anterioare

interventiei

Codul de procedura civila reglementeaza: interventia voluntara si trei forme de

interventie fortata (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie,

aratarea titularului dreptului). Atragerea unui tert la judecata din initiativa

reclamantului sau a paratului (interventia fortata) nu este permisa decat in cazurile

expres prevazute de lege.

Participarea tertilor la judecata nu trebuie confundata cu institutia conexarii

pricinilor, si nici cu coparticiparea procesuala subiectiva; oricare dintre formele

participarii tertilor la judecata implica existenta unui singur proces in curs de

desfasurare, in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale (de interventie

voluntara sau fortata).

Page 31: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

31

6.2. Interventia voluntara

Interventia voluntara este acea forma de participare a tertelor persoane la judecata

ce consta in introducerea unui tert, din propria sa initiativa, intr-un proces aflat in

curs de judecata, putand fi definita ca “cererea unui tert de a intra intr-un proces

pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul

unei parti din acel proces”.

Interventia voluntara prezinta doua elemente definitorii:

- existenta unui proces civil in curs de judecata

- introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv

Cererea de interventie voluntara poate fi formulata de orice tert care ar putea fi

prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau

care pretinde un drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa

si de o persoana ce a dobandit deja calitatea de parte in acel proces. Cei care sunt

considerati a fi reprezentati in proces (ex: creditorii chirografari ai partilor) pot

interveni deoarece, in realitate ei nu sunt parti ci numai hotararea care se va

pronunta le va fi opozabila.

Reprezentantul legal sau conventional al unei parti, neactionand in nume propriu si

deci fiind un tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de

interventie voluntara (in nume propriu).

Interventia voluntara poate fi de doua feluri:

- interventie voluntara principala = dupa cum terul invoca un drept propriu

- interventie voluntara accesorie = dupa cum tertul apara drepturile unei parti

Tertul trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu, indiferent de felul

interventiei, interesul fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru exercitarea

oricarei forme concrete de manifestare a actiunii civile, deci si a interventiei

voluntare.

Page 32: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

32

a) Interventia voluntara principala

Cererea prin care un tert solicita introducerea sa intr-un proces in curs de

judecata, pentru a i se recunoaste sau stabili un drept propriu, se numeste

interventie voluntara principala.

Ca natura juridica, interventia voluntara principala este o veritabila chemare in

judecata, indreptata impotriva partilor initiale, deci atat a reclamantului cat si a

paratului. Tertul intervenient poate sa isi formuleze pretentia pe cale principala,

declansand un proces distinct, in care el ar figura ca reclamant, iar partile din

celalalt proces ar fi parate. Daca insa tertul prefera sa invoce pretinsul sau drept in

litigiul pendente, cererea sa dobandeste caracter incidental, devenind o cerere care

se grefeaza pe cererea principala, dar care poate fi solutionata si independent de

aceasta.

Interventia voluntara principala presupune invocarea de catre un tert a unui

drept propriu, fara a fi necesar sa existe identitate intre dreptul pretins de tert si

dreptul ce formeaza obiectul cererii de chemare in judecata; totusi intre cele doua

drepturi subiective trebuie sa existe o legatura suficienta, care sa justifice

rezolvarea impreuna a celor doua cereri.

Sfera de aplicare a interventiei voluntare principale: de regula, interventia

voluntara principala este admisibila in orice proces civil. Cu toate acestea se

considera inadmisibila cererea de interventie voluntara in pricinile cu caracter strict

personal, cum ar fi: desfacerea sau desfiintarea casatoriei, tagaduirea paternitatii,

punerea sub interdictie sau ridicarea interdictiei etc. Atunci cand in litigiul

declansat printr-o cerere cu caracter strict personal partile formuleaza si cereri

accesorii sau incidentale care nu au un astfel de caracter, interventia voluntara

principala devine admisibila daca vizeaza pretentiile formulate in cererile accesorii

sau incidentale.

Page 33: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

33

Nici in litigiile individuale de munca nu este admisa interventia voluntara

principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa i se stabileasca drepturi

decurgand dintr-un raport de munca in care subiect este persoana ce

figureaza ca parte in cererea principala, caracterul personal al raportului de

munca impunand o asemenea solutie

In cazul litigiului arbitral, interventia voluntara principala este admisibila

numai daca tertul a fost si el parte in conventia arbitrala sau daca, ulterior

declansarii litigiului arbitral, se incheie un compromise intre tert si partile

initiale, aceeasi fiind solutia pentru orice forma de participare a tertilor la

judecata

Cererea de interventie voluntara principala trebuie facuta in forma prevazuta pentru

cererea de chemare in judecata. De asemenea, fiind vorba de o cerere incidentala,

continutul acesteia trebuie sa se refere si la cererea principala.

Interventia voluntara principala se poate face numai in fata primei instante si

inainte de inchiderea dezbaterilor.

- intr-un proces de partaj, cererea de interventie voluntra principala poate fi

introdusa si dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu, pana la

inchiderea dezbaterilor ce preced hotararea finala de partaj

- cererea de interventie voluntara principala trebuie depusa cel mai tarziu pana la

inchiderea dezbaterilor de fond, chiar si atunci cand instanta a amanat pronuntarea

hotararii

Page 34: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

34

Introducerea cererii de interventie voluntara principala este permisa in

instanta de apel, insa numai cu invoirea partilor; daca la judecata in prima instanta

au existat mai mult de doua parti, dar numai unele au fost atrase la judecata in

apel, este nevoie doar de acordul acestora din urma, insa tertul intervenient nu se

va putea prevala de hotararea pe care o va obtine si fata de partile pentru care

hotararea apelata a ramas definitiva si irevocabila.

Momentul pana la care tertul poate sa intervina in instanta de apel este acela al

inchiderii dezbatrilor de fond inaintea instantei de apel.

Interventia voluntara principala este inadmisibila in recurs.

Admisibilitatea interventiei voluntare principale in cadrul rejudecarii

fiondului dupa casare:

a) daca s-a casat cu retinere, cererea este inadmisibila indiferent ca a fost recurata o

hotarare pronuntata in apel sau o sentinta nesupusa apelului

b) in cazul casarii cu trimitere la instanta de apel care a pronuntat hotararea

recurata sau la instanta de apel competenta, cererea intervenientului voluntar

principal poate fi primita numai cu acordul partilor

c) in cazul in care casarea cu trimitere s-a facut pentru necompetenta atat a

instantei de apel cat si a primei instante, rejudecarea fondului dupa casare

echivaleaza cu o judecata in prima instanta asa incat cererea de interventie

voluntara principala poate fi depusa pana la inchiderea dezbaterilor

d) cand s-a casat cu trimitere intr-o pricina in care, potrivit legii, hotararea primei

instante nu este supusa apelului, cererea de interventie voluntara principala poate fi

depusa pana la inchiderea dezbaterilor

Page 35: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

35

In cazul contestatiei in anulare, interventia coluntara principala devine

admisibila daca se rejudeca fondul ca urmare a admiterii caii extraordinare de atac

de retractare si numai atunci cand:

- contestatia in anulare de drept comun a fost exercitata impotriva unei sentinte

nesupuse apelului sau impotriva unei hotarari pronuntate in apel, insa in aceasta

situatie, cererea intervenientului principal poate fi primita numai cu acordul

partilor

- contestatia in anulare speciala a fost exercitata impotriva unei hotarari pronuntate

de judecatorie in ultima instanta

In cazul revizuirii, problema admisibilitatii cererii intervenientului principal

se pune numai daca are loc o rejudecare a fondului ca urmare a admitere a cererii

de revizuire:

- in cazul in care s-a atacat o hotarare de prima instanta, ramasa definitiva prin

neapelare, iar cererea de revizuire a fost incuviintata in principiu, tertul isi poate

formula pretentiile pana la inchiderea dezbaterilor

- daca s-a admis in principiu cererea de revizuire a unei hotarari pronuntate in apel,

cererea tertului poate fi primita pentru a fi judecata numai daca partile convin in

acest sens

- in situatia cand s-a cerut revizuirea unei hotarari pronuntata de o instanta de

recurs, interevntia voluntara principala este inadmisibila

Instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie

numai dupa ascultarea partilor si a celui care intervine.

Page 36: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

36

Inainte de a decide cu privire la incuviintarea in principiu a cererii de interventie

voluntara principala, instanta de judecata trebuie sa verifice:

- daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie

care sa justifice solutionarea impreuna a celor doua cereri

- daca tertul a formulat cererea sa inauntrul termenului stabilit de lege

- pentru cererea formulate in apel, instanta va verifica daca partile cu privire la care

se judeca apelul respectiv sunt de acord cu primirea cererii

- daca, in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibila o

interventie voluntara principala

Asupra admisibilitatii in principiu a interventiei voluntare principale, instanta de

judecata se va pronunta printr-o incheiere, prin care va incuviinta in principiu

cererea tertului sau, dupa caz, o va respinge ca inadmisibila. Aceasta incheiere nu

poate fi atacata decat odata cu fondul, deci este supusa acelorasi cai de atac ce pot

fi exercitate impotriva hotararii de fond.

- incheierea poate fi atacata in cazul incuviintarii in principiu a cererii de

interventie, de oricare dintre partile initiale

- incuviintarea poate fi atacata in cazul respingerii ca inadmisibila de catre tertul

care a formulat cererea

Incheierea asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie voluntara

principala are caracter interlocutoriu, astfel incat instanta care a pronuntat-o nu mai

poate reveni supra ei.

Page 37: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

37

Efectele introducerii cererii de interventie voluntara principala

Acestea se produc numai daca instanta de judecata pronunta o incheiere de

incuviintare in principiu, nu insa si atunci cand cererea tertului este respinsa ca

inadmisibila. Aceste efecte sunt:

a) investirea instantei cu judecarea pretentiei tertului intervenient

b) prorogarea legala de competenta daca este cazul

c) tertul devine parte in proces, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie

d) dreptul subiectiv pretins de tert devine un drept litigios

e) partile initiale sunt puse in intarziere fata de tertul intervenient

f) intreruperea prescriptiei extinctive

Prescriptia se intrerupe de la data introducerii cererii de interventie voluntara

principala, iar nu de la data pronuntarii incheierii de incuviintare in principiu a

acesteia. Intreruperea este numai provizorie si conditionata, in sensul ca prescriptia

se considera a nu fi fost intrerupta in cazul in care cererea de interventie voluntara

este respinsa, anulata, se perima sau tertul intervenient renunta la judecata.

Dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie, instanta va dispune

comunicarea acesteia catre partile initiale si va fixa un termen in care poate fi

depusa intampinarea. Daca partile convin, iar in aceeasi sedinta de judecata pot fi

administrate toate probele necesare solutionarii cauzei, instanta poate trece la

judecarea fondului.

Inpotriva cererii de interventie voluntara principala, oricare din partile

initiale ar putea sa formuleze o cerere reconventionala, deoarece interventia

voluntara principala este o adevarata cerere de chemare in judecata, in care pozitia

de reclamant este detinuta de catre tertul intervenient, iar cea de parat revine

partilor initiale.

Page 38: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

38

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, asa incat, in termenul

stabilit de instanta pentru depunerea intampinarii, cel interest poate sa formuleze si

o cerere reconventionala. Partile pot conveni ca si cererea reconventionala

introdusa dupa acest termen sa fie judecata cu cererile deja formulate.

Prin introducerea unei cereri reconventionale la cererea de interventie

voluntara principala, partea trebuie sa tinda la realizarea unei compensatii judiciare

intre creanta sa si creanta pretinsa de tertul intervenient, urmarind sa obtina

neutralizarea obligatiei pretinse de tert impotriva sa ori atenuarea acestei obligatii

sau, dupa caz, condamnarea tertului intervenient fata de ea.

Din momentul incuviintarii in principiu a cererii de interventie voluntara

principala, tertul devine parte in proces avand toate drepturile procedurale dar si

indatoririle procesuale.

Tertul va lua procedura in starea in care aceasta se afla in momentul

incuviintarii in principiu a cererii de interventie, insa, pentru viitor toate actele de

procedura se vor indeplini si fata de el. Tertul nu ar putea sa solicite refacerea

unora dintre actele de procedura indeplinite anterior interventiei ori sa invoce

nulitatile relative acoperite intre timp. Probele aflate la dosar desi au fost

administrate in contradictoriu numai cu partile initiale sunt opozabile tertului

intervenient asa incat acesta nu va putea solicita readministrarea lor.

Legea nu prevede obligativitatea comunicarii tertului intervenient a unor

copii de pe actele aflate la dosar, ceea ce inseamna ca tertul trebuie sa si le procure

singur, tertul nu poate obtine un termen spre a lua la cunostinta de actele dosarului

deoarece s-ar intarzia solutionarea cererii de chemare in judecata.

Page 39: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

39

Intervenientul principal are posibilitatea sa introduca o cerere de chemare in

judecata a altei persoane, precum si o cerere de chemare in garantie, nu insa si o

cerere de aratare a titularului dreptului, deoarece aceasta poate fi formulata numai

de catre parat.

Cererea de interventie voluntara principala se judeca odata cu cererea

principala, insa daca ar duce la intarzierea solutionarii acesteia se permite instantei

sa dispuna disjungerea. Masura disjungerii se ia printr-o incheiere ce nu este

supusa vreunei cai de atac.

Pentru situatia in care s-a dispus disjungerea este necesar sa se constituie un

dosar separat pentru cererea tertului intervenient. Instanta nu isi va declina

competenta, deoarece efectul prorogarii de competenta subzista chiar si atunci cand

cele doua cereri nu mai sunt solutionate prin aceeasi hotarare.

In cazul in care cererea de chemare in judecata si cererea de interventie voluntara

principala s-au solutionat impreuna, se pronunta o singura hotarare, care va fi

opozabila tuturor partilor.

Nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata cat si

cererea de interventie voluntara principala, daca acestea au acelasi obiect si deci se

exclud reciproc. Admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata atrage in

mod automat respingerea celeilalte cereri si invers. Este posibil ca ambele cereri sa

fie respinse, iar in aceasta situatie paratul din cererea introductiva de instanta este

cel care a castigat procesul, asa incat el are dreptul la acoperirea cheltuielilor de

judecata avansate care vor fi recuperate atat de la reclamant cat si de la tertul

intervenient.

Este posibil ca ambele cereri sa fie admise numai in parte sau ca una din

cereri sa fie admisa in parte iar cealalta respinsa, in ambele situatii cheltuielile de

judecata urand a fi suportate de toate partile.

Page 40: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

40

Daca identitatea de obiect este numai partiala, solutiile por fi:

- respingerea ambelor cereri

- admiterea in parte atat a cererii de chemare in judecata si a cererii de interventie

voluntara principala

- respingerea unei cereri si admiterea integrala sau in parte a celeilalte cereri

- admiterea in intregime a unei cereri si admiterea in parte a celeilalte cerei

- admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata cat si a cererii de

interventie voluntara principala, insa numai pentru situatia in care intre pretentia

reclamantului initial si cea a tertului intervenient exista doar o legatura de

conexitate fara a exista si identitate de obiect, nici macar partiala

Soarta cererii de interventie voluntara principala in ipoteza cand, dupa

incuviintarea acesteia in principiu, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din

cererea introductive de instanta fara a se pronunta o hotarare pe fond – in acest caz

instanta va solution in continuare cererea intervenientului principal, indiferent de

cauza pentru care nu s-a mai judecat pe fond cererea de chemare in judecata.

In situatia in care cererea principala este respinsa ca inadmisibila pe motiv

ca ar fi de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau este respinsa ca

nefiind de competenta instantelor romane, deoarece, nefiind competenta sa judece

cererea principala, instanta nu devine competenta nici in privinta cererii

inccidentale.

Page 41: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

41

b) Interventia voluntara accesorie

Cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-un

litigiu in curs de desfasurare, pentru a apara drepturile uneia din partile initiale, se

numeste interventie voluntara accesorie.

Interventia voluntara accesorie are un scop limitat, deoarece tertul nu invoca si o

pretentie proprie si nu urmareste obtinerea unei hotarari prin care partile initiale sa

fie condamnate fata de el, ci tinde, prin apararile pe care le face, ca instanta sa

pronunte o solutie in favoarea partii pentru care a intervenit.

Interventia voluntara accesorie este o simpla aparare, constituinad o cerere

incidentala prin care tertul nu invoca un drept propriu ci doar sprijina pe reclamant

sau dupa caz, pe parat, interventia voluntara accesorie duce la largirea cadrului

procesual numai sub aspectul partilor, nu si al obiectului litigiului.

Interventia voluntara accesorie este admisa in orice materie; in litigiile

individuale de munca, se poate formula o cerere de interventie accesorie astfel:

- daca se contesta decizia de desfacere a contractului de munca, intervenient poate

fi cel care a luat aceasta masura

- in litigiile pentru stabilirea despagubirilor poate interveni salariatul care a inlesnit

producerea pagubei

- cand s-a facut o plata nelegala, intervenient poate fi cel care a dispus plata

respectiva

- posibilitatea sindicatului de a interveni pentru a apara drepturile unui membru al

sau

In pricinile cu caracter strict personal interventia voluntara accesorie este

inadmisibila, exceptand situatia cand o norma juridica speciala ar dispune in sens

contrar, precum si situatia in care interventia ar privi o cerere accesorie sau

incidentala ce nu are un astfel de caracter.

Page 42: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

42

Intervenientul accesoriu trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu.

Chiar daca nu pretinde un drept propriu in cadrul procesului in care intervine tertul

trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos pentru sine, iar nu pentru partea a carei

pozitie o sustine. Intervenientul accesoriu are un interes personal, distinct de cel al

partii pe care o apara, iar aceasta se datoreaza faptului ca drepturile sale ar putea fi

afectate prin pronuntarea unei hotarari de condamnare a partii respective. Deci,

intervenientul accesoriu are un interes preventiv, care se apreciaza in functie de

posibila incidenta asupra drepturilor sale a hotararii ce ar urma sa se pronunte cu

privire la cererea principala.

Asadar, in cazul interventiei voluntare accesorii, este vorba de un interes

actual pentru a preveni un prejudiciu eventual. Tertul va obtine un folos practic

direct si imediat prin pronuntarea unei hotarari in favoarea partii pe care o apara,

deoarece hotararea respectiva va stabili sau va confirma o situatie ce confera

intervenientului accesoriu certitudinea ca drepturile sale, conexe cu aceasta situatie

juridica, nu sunt cu nimic afectate.

Interesul intervenientului accesoriu poate sa nu fie numai de ordin patrimonial, ci

este suficient si un interes moral.

Dat fiind ca este o simpla aparare, cererea de interventie voluntara accesorie

nu trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de lege pentru cererea de chemare in

judecata, ci este suficient sa cuprinda:

- aratarea instantei

- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori denumirea si sediul lor

- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul

- obiectul cererii si semnatura

- mijloacele de comunicare utilizate de parti, precum si numarul de telefon/ fax

daca este cazul

Page 43: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

43

- justificarea interesului tertului

- indicarea partii in favoarea careia se intervine

- individualizarea procesului in care tertul solicita sa fie introdus

Cererea de interventie voluntara accesorie se poate face chiar si inaintea

instantei de recurs! Precum si in cadrul cailor extraordinare de atac de retractare.

In cazul recursului in interesul legii, interventia voluntara accesorie este

inadmisibila deoarece hotararea ce se va pronunta nu va produce efecte fata de

partile din proces care nici nu trebuie citate.

Instanta de judecata va asculta partile si pe cel care intervine, doar dupa ce

va verifica daca tertul justifica un interes propriu, daca exista legatura intre cererea

principala si cererea tertului si daca, in functie de natura pricinii, aceasta din urma

cerere ar fi admisibila, va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei

voluntare accesorii, printr-o incheiere interlocutorie, care nu poate fi atacata decat

odata cu fondul.

In cazul cand incuviinteaza in principiu cererea de interventie voluntara

accesorie, instanta va dispune comunicarea acesteia catre partile initiale, iar acestea

din urma au posibilitatea sa formuleze intampinarea, inauntrul termenului acordat

de instanta in acest scop. Se admite ca intampinarea poate fi facuta nu numai de

partea adverse celei in favoarea careia s-a intervenit, ci si de aceasta din urma

parte, in masura in care ar aprecia ca interventia accesorie este potrivnica

intereselor sale. Partile initiale nu pot sa formuleze insa cerere reconventionala

impotriva intervenientului accesoriu, deoarece acesta nu supune judecatii o

pretentie proprie.

Tertul intervenient va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in

momentul incuviintarii in principiu a cererii sale, insa actele de procedura ce

urmeaza vor fi indeplinite si fata de el.

Page 44: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

44

Tertul are o pozitie procesuala subordonata partii pe care o apara, si nu poate face

decat acele acte de proceduta care profita partii respective. In cazul in care tertul ar

face un act de procedura potrivnic intereselor partii a carei pozitie o sustine,

instanta de judecata va considera un asemenea act ca si cum nu ar fi fost indeplinit,

deci neavenit.

Cererea de interventie voluntara accesorie, se judeca intotdeauna impreuna

cu cererea introductiva de instanta. Hotararea ce se va pronunta va fi opozabila

tuturor partilor din proces deci si a intervenientului accesoriu.

Solutia ce se va da cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie,

depinde de solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in judecata, urmand

a se distinge dupa cum tertul a intervenit in favoarea reclamantului sau a paratului:

- interventia voluntara accesorie in sprijinul paratului se va admite daca se respinge

cererea de chemare in judecata, deoarece paratul nu a cazut in pretentii, asa incat

apararea tertului urmeaza a fi considerata utila

- in cazul in care se admite cererea principala, deci cand paratul cade in pretentii,

cererea de interventie in favoarea acestuia se respinge

- interventia voluntara accesorie in favoarea reclamantului se va admite in situatia

in care instanta admite cererea de chemare in judecata, intrucat reclamantul are

castig de cauza, deci apararea tertului i-a profitat

- daca se respinge cererea principala, vatrebui sa fie respinsa si interventia in

sustinerea reclamantului, apararea tertului neducand la castigarea litigiului de catre

partea pentru care s-a intervenit

Page 45: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

45

Intrucat intervenientul accesoriu nu pretinde un drept propriu, stingerea

judecatii cu privire la cererea introductiva de instanta antreneaza in mod inevitabil

si stingerea judecatii cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie:

a) daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, atunci

cererea de interventie facuta in favoarea sa ramane lipsita de obiect

b) daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, va ramane lipsita de obiect

cererea prin care tertul a intervenit in apararea paratului

c) daca partile initiale sting litigiul printr-o tranzactie judiciara, in regula generala,

tertul nu va putea sa solicite continuarea judecatii (daca este cazul, tertul ar putea

sa invedereze instantei imprejurarile ca partile initiale au incheiat tranzactia

respectiva pentru a-i frauda interesele, ipoteza in care instanta va refuza sa ia act de

tranzactia intervenita intre partile initiale si va continua judecata pe fond

d) perimarea cererii de chemare in judecata isi produce efectele si fata de cererea

de interventie voluntara accesorie

Cheltuielile de judecata:Intervenientul accesoriu nu poate fi obligat la plata

acestora; daca partea pentru care a intervenit cade in pretentii, numai aceasta va

suporta cheltuielile de judecata avansate de adversar. In cazul in care partea ce a

avut castig de cauza a facut o serie de cheltuieli numai pentru a combate sustinerile

intervenientului accesoriu, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor respective.

Se admite ca intervenientul accesoriu trebuie sa suporte intotdeauna cheltuielile

propriei cereri, indiferent daca hotararea s-a pronuntat ori nu in favoarea partii

pentru care a intervenit. Apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se

socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau

recurs. Recursul intervenientului accesoriu devine inadmisibil si atunci cand

recursul (apelul) partii a fost respins ca tardiv, anulat ca netimbrat sau atunci cand

partea in favoarea careia s-a intervenit si-a retras apelul (recursul).

Page 46: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

46

6.3. Chemarea in judecata a altor persoane

Chemarea in judecata a altor persoane este definita ca fiind mijlocul

procesual prin care una din partile initiale solicita introducerea in proces a unei

terte persoane ce ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

- tertul este introdus in proces nu la cererea sa ci la cererea uneia din persoanele ce

au deja calitatea de parte in procesul respectiv

- poate fi atrasa la judecata, prin intermediul acestei forme de interventie fortata

numai persoana ce ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi subiective civile ca si

reclamantul

Interesul de a formula o cerere de chemare in judecata a altor persoane, care pot

pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul aparine de cele mai multe ori paratului,

care doreste obtinerea unei hotarari opozabile tuturor potentialilor reclamanti, in

legatura cu acea situatie juridica.

Reclamantul are posibilitatea sa formuleze cererea de chemare in judecata

(cererea introductiva de instanta) impotriva oricarei persoane ce ar avea legatura cu

raportul juridic substantial dedus judecatii si careia vrea sa ii faca opozabila

hotararea. Este posibil ca reclamantul sa afle despre existenta unui tert care ar fi in

masura sa pretinda aceleasi drepturi ca si el dupa declansarea procesului, de aceea

legea acorda si reclamantului dreptul sa introduca o cerere de chemare in judecata

a altor persoane insa, in acest caz, tertul atras la judecata pe aceasta cale nu va

dobandi calitatea de parat ci va dobandi calitatea de intervenient in interes propriu.

Page 47: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

47

Termenul in care se poate depune cererea de chemare in judecata a altor

persoane ce ar putea sa invoce aceleasi drepturi ca si reclamantul difera dupa cum

cererea este formulata de catre parat sau de catre reclamant:

- cererea facuta de parat se depune odata cu intampinarea sau, cand intampinarea

nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare

- cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea

dezbaterilor inaintea primei instante

In legatura cu termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altor

persoane, se ivesc unele dificultati in cazul in care este deja formulate o cerere

reconventionala sau o cerere de interventie voluntara principala, deoarece, in

litigiul respective, o parte poate sa detina atat calitatea de reclamant cat si calitatea

de parat:

- daca tertul ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi precum cele pretinse prin

cererea reconventionala, termenul pentru depunerea cererii se determina prin

raportarea la cererea reconventionala, deci reclamantul din aceasta din urma cerere

( paratul din cererea principala) ar putea sa cheme in judecata o alta persoana pana

la inchiderea dezbaterilor, iar paratul din cererea incidentala (reclamantul din

cererea principala) ar putea sa solicite introducerea in proces a altei persoane pana

la implinirea termenului acordat de instanta spre a depune intampinare la cererea

reconventionala.

Page 48: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

48

Daca s-a formulat o cerere de interventie voluntara principala, trebuie sa

distingem dupa cum:

- exista identitate intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de

interventie voluntara principala (caz in care atat reclamantul din cererea

introductiva de instanta cat si intervenientul voluntar principal pot chema in

judecata alte persoane pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul poate solicita

introducerea unei alte persoane in proces odata cu intampinarea la cererea

introductiva de instanta sau pana la prima zi de infatisare dupa caz),

- intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de interventie

voluntara principala exista doar o legatura de conexitate (caz in care, daca tertul ar

fi in masura sa invoce aceleasi drepturi ca si intervenientul principal, acesta din

urma il poate chema in judecata pana la inchiderea dezbaterilor, iar partile initiale

pana la implinirea termenului acordat de instanta in vederea depunerii intampinarii

la cererea de interventie voluntara principala)

Desi termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altei persoane

este un termen legal preemptoriu, nerespectarea lui nu atrage sanctiunea decaderii,

deoarece este stabilita o sanctiune specifica: judecarea separata a cererii indreptate

impotriva tertului, afara de cazul in care partile consimt sa se judece impreuna cu

cererea principala. Numai in privinta cererii formulate de parat partile pot conveni

ca aceasta sa fie primita dupa implinirea termenului nu insa si in ceea ce priveste

cererea facuta de reclamant.

Tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si

reclamantul dobandeste calitatea de intervenient principal, iar hotararea care se va

pronunta ii va fi opozabila.

Page 49: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

49

Cererea de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretinde aceleasi

drepturi ca si reclamantul se comunica atat tertului introdus in proces, cat si partii

adverse. La exemplarul destinat tertului, de vor alatura copii de pe cererea de

chemare in judecata, daca este cazul si de pe alte acte de procedura ce au aceeasi

natura juridica, de pe intampinare, precum si de pe inscrisurile aflate la dosar.

Spre deosebire de interventia voluntara, legea nu mai prevede ca instanta ar

trebui sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in

judecata a altei persoane ce ar putea pretnde aceleasi drepturi ca si reclamantul,

ceea ce inseamna ca instanta va lua act de depunerea cererii, iar apoi o va solution

pe fond odata cu cererea principala. Daca insa cererea formulata de parat este

tardiv introdusa, instanta va lua act de aceasta imprejurare si va dispune, prin

incheier, judecarea separata cu exceptia situatiei in care partile convin judecarea

impreuna a celor doua cereri.

Cand cererea nu poate fi primita instanta va pronunta o incheiere de respingere a

cererii ca inadmisibila; incheierea nu poate fi atacata decat odata cu hotararea

pronuntata asupra fondului pretentiei formulate de reclamant prin cererea de

declansare a procesului respectiv.

Tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal, asa

incat el se bucura de independent procesuala, si poate uza de toate drepturile

procedurale recunoscute de lege partilor, inclusiv de dreptul de a incheia acte

procesuale de dispozitie:

- tertul introdus in cauza devine parte in proces

- are loc o prorogare legala a competentei

- hotararea ce se va pronunta va avea putere de lucru judecat si fata de tert

- tertul chemat in judecata poate exercita caile de atac prevazute de lege, indiferent

daca partile initiale au atacat sau nu hotararea

Page 50: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

50

- tertul va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in momentul

introducerii sale in proces, actele de procedura indeplinite anterior fiindu-i

opozabile

Un efect specific consta in scoaterea din proces a paratului, insa numai in

cazul in care paratul este chemat in judecata pentru o datorie baneasca si

recunoaste pretentiile banesti formulate impotriva sa, declarand ca vrea sa isi

achite datoria fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, depunand totodata

suma respective. Intr-o asemenea ipoteza judecata va continua intre reclamant si

tertul chemat in judecata.

Page 51: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

51

6.4. Chemarea in garantie

Chemarea in garantie ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata este

admisibila nu numai in czul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori

conventional, ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii ar avea

posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a

pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita in sarcina sa prin hotarare

judecatoreasca.

Cererea de chemare in garantie poate fi formulata impotriva garantului,

precum si a succesorilor universali ori cu titlu universal ai acestuia, precum si de

catre dobanditorul cu titlu particular.

Desi in cele mai multe cazuri cererea de chemare in garantie este formulata de

catre parat, o asemenea cerere incidentala poate fi introdusa si de catre reclamant.

Cererea de chemare in garantie poate fi formulata si de intervenientul voluntar

principal, precum si de tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda

aceleasi drepturi ca si reclamantul. Tertul chemat in garantie are permisiunea sa

cheme in garantie, la randul lui, o alta persoana. Posibilitatea chemarilor in

garantie in lant este limitata la doua, adica prima chemare facuta de una din partile

initiale si a doua cerere facuta de cel astfel chemat in garantie, asa incat cel de al

doilea chemat in garantie nu ar putea sa mai cheme in garantie o alta persoana ci ar

trebui sa isi verifice pretentiile pe cale principala (aceasta concluzie se deduce nu

este expres prevazuta de lege).

Page 52: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

52

Dupa cum garantia este valorificata pe cale principala sau pe cale accesorie

avem: garantie principala si garantie incidentala:

a) garantia principala = garantia este principala daca beneficiarul acesteia a asteptat

sfarsitul procesului in care este parte, iar, in masura in care a cazut in pretentii, il

cheama in judecata pe garant prin intermediul unei cereri principale, declansand un

proces distinct.

b) garantia incidentala = garantia este incidental daca, fara a astepta sfarsitul

procesului dirijat impotriva sa, beneficiarul garantiei il introduce in procesul

respectiv pe garantul sau, astfel incat cererea principala si cererea de chemare in

garantie sunt solutionate prin aceeasi hotarare. Dpdv al atragerii tertilor la judecata,

prezinta interes numai garantia incidentala; judecata garantiei principale se face

potrivit dispozitiilor de drept comun.

Chemarea in garantie pe cale incidentala este preferabila introducerii unei

cereri principale in garantie sau in despagubire, deoarece:

- ofera posibilitatea chematului in garantie, devenit parte in proces, sa administreze

probele necesare si sa faca toate apararile in sprijinul partii pe care o garanteaza

- in cazul in care cel garantat pierde procesul, prin aceeasi hotarare se va admite si

cererea de chemare in garantie, daca instanta o gaseste intemeiata, evitandu-se

astfel un proces ulterior

Desi chemarea in garantie constituie o simpla facultate si nu o obligatie

pentru parti, in cazurile anume aratate de lege, daca nu alege calea incidentala,

garantul se expune riscului de a nu mai putea sa isi valorifice ulterior pretentiile

impotriva garantului.

Page 53: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

53

Conditii de admisibilitate a chemarii in garantie:

- existenta unui proces civil aflat in faza judecatii in prima instanta

- existenta unei legaturi suficiente intre cererea principala si cererea de chemare in

garantie, in sensul ca trebuie sa fie o legatura de dependenta si de subordonare intre

cele doua cereri, asa incat solutia ce se va pronunta cu privire la cererea principala

sa poata influenta solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in garantie

Ca natura juridica, cererea de chemare in garantie este o veritabila chemare

in judecata, astfel incat ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele prevazute de lege

pentru cererea de chemare in judecata; cererea de chemare in garantie se face cu

respectarea conditiilor de forma stabilite de lege pentru cererea de chemare in

judecata.

Cat priveste termenul in care poate fi depusa cererea de chemare in garantie

legea dispune dupa cum cererea este formulata de catre parat sau de catre

reclamant:

- paratul trebuie sa depuna cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea,

iar daca intampinarea nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare

- reclamantul poate sa depuna cererea in tot cursul judecatii in prima instanta pana

la inchiderea dezbaterilor

Nedepunerea cererii de chemare in garantie in termen nu atrage sanctiunea

decaderii partii respective din dreptul de a-l actiona in judecata pe garant, ci,

cererea de chemare in garantie tardiv formulata se va judeca separat de cererea

principala, afara de cazul in care reclamantul si paratul consimt ca aceste cereri sa

se judece impreuna.

Daca reclamantul si-a modificat sau intregit cererea de chemare in judecata, in

functie de situatia concreta din speta, paratul va putea sa formuleze o cerere de

chemare in garantie pana la termenul de judecata urmator.

Page 54: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

54

Cererea de chemare in garantie poate fi primita, in msura in care nu s-ar

incalca principiul dublului grad de jurisdictie in fond, cu ocazia rejudecarii

fondului dupa casarea cu trimitere.

Nu exista text de lege care sa prevada ca instanta trebuie sa se pronunte

asupra incuviintarii in principiu a cererii de chemare in garantie ci se stabileste

doar ca instanta va dispune comunicarea cererii de chemare in garantie tertului si

va fixa un termen in care acesta din urma sa poata depune intampinarea. Nefiind

necesar sa se discute admisibilitatea in principiu a cererii de chemare in garantie,

rezulta ca instanta va lua act prin incheiere de formularea unei astfel de cereri iar

din acel moment tertul devine parte in proces.

Cererea de chemare in garantie nu este admisibila in materia ordonantei

presedintiale. Inadmisibilitatea va fi solutia si in cazul in care:

- cererea este depusa tardiv si partile nu convin sau in cazul cerereii formulate de

reclamant, nu pot conveni judecarea impreuna

- in cazul in care cererea de chemare in garantie se face direct in apel sau in recurs,

instanta va da o incheiere prin care o va respinge ca inadmisibila

Unul dintre cele mai importante efecte juridice ale cererii de chemare in

garantie il constituie dobandirea de catre tertul chemat in garantie a calitatii de

parte in procesul in care este formulate o asemenea cerere. Tertul va avea

drepturile procedurale si ii vor reveni indatoriri procesuale prevazute de lege

pentru partile principale, iar hotararea ce urmeaza a se pronunta va fi opozabila.

Chematul in garantie nu devine o parte subordonata celei ce l-a introdus in proces

ci se bucura de independenta procesuala.

Page 55: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

55

In functie de situatia concreta din speta, tertul poate sprijini partea care l-a

chemat in garantie dar se poate apara si impotriva acesteia:

a) tertul sprijina partea care l-a chemat in garantie = chematul in garantie poate sa

combata ori dupa caz, sa sustina pretentia dedusa judecatii prin cererea principala,

iar in acest scop, el poate folosi toate mijloacele de aparare, putandu-se substitui,

sub acest aspect, in toate drepturile procedurale ale garantatului.

b) tertul se apara impotriva partii care l-a chemat in garantie = tertul, fara a pune in

discutie cererea principala, poate formula aparari numai in ceea ce priveste cererea

incidentala, invocand de exemplu, faptul ca nu datoreaza garantie sau ca partea ce

l-a introdus in proces nu s-ar putea indrepta impotriva sa cu o cerere in

despagubire, daca ar cadea in pretentii

Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Daca

insa judecarea cererii principale ar fi intarziata prin solutionarea cererii de chemare

in garantie, este permisa disjungerea, ipoteza in care se va constitui un dosar

distinct. Efectul eventualei prorogari de competenta in privinta solutionarii cererii

de chemare in garantie subzista si dupa ce s-a dispus disjungerea, astfel incat nu se

poate declina competenta. In situatia in care s-a dispus disjungerea, judecarea

cererii de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii

principale.

Page 56: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

56

Solutia ce se va da asupra cererii de chemare in garantie depinde de solutia

ce se va pronunta cu privire la cererea principala. Este necesar sa distingem dupa

cum cererea de chemare in garantie este formulata de catre parat sau de catre

reclamant:

a) in cazul in care cererea principala este admisa, inseamna ca paratul a cazut in

pretentii, astfel incat se va admite si cererea de chemare in garantie formulata de

parat, daca este intemeiata. Tertul chemat in garantie nu poate fi insa obligat direct

fata de reclamant, deoarece intre ei nu exista nici un raport juridic procesual, si

eventualitatea insolvabilitate a tertului chemat in garantie nu va trebui sa fie

suportata de reclamant ci de catre parat.

Instanta va trebui sa solutioneze litigiul in doua etape, pronuntandu-se mai intai

asupra raportului juridic procesual, iar apoi asupra raportului juridic dintre parat si

tertul chemat in garantie. Cand cererea principala se respinge, inseamna ca paratul

nu a pierdut procesul, asa incat cererea prin care acesta a chemat un tert in garantie

se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes

b) cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant, in masura in care

este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata,

deoarece reclamantul este cel care a pierdut procesul cu paratul, avand astfel

dreptul sa se indrepte impotriva celui pe care l-a chemat in garantie. Daca cererea

de chemare in judecata se admite, atunci cererea de chemare in garantie formulate

de reclamant se va respinge ca lipsita de obiect sau interes.

Page 57: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

57

In ceea ce priveste exercitarea apelului, daca paratul a introdus o cerere de

chemare in garantie, iar prima instanta a admis atat cererea de chemare in judecata

cat si cererea de chemare in garantie, paratul poate declara apel impotriva

reclamantului, iar chematul in garantie poate intent apel contra paratului, dar si

contra reclamantului, invocand netemeinicia cererii de chemare in judecata si, pe

cale de consecinta, lipsa de obiect a cererii de chemare in garantie.

Cand prima instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins

cererea de chemare in garantie, formulate de parat, acesta din urma are interes sa

declare apel fie impotriva reclamantului, fie impotriva chematului in garantie, fie

impotriva ambilor.

Daca ambele cereri au fost response, reclamantul va introduce apel

impotriva paratului, nu si a chematului in garantie, intrucat intre ei nu exista

raporturi juridice substantiale; insa reclamantul poate introduce apel atat impotriva

paratului cat si a chematului in garantie, daca respingerea cererii de chemare in

judecata este urmarea apararilor formulate de tert in favoarea paratului.

Daca prima instanta a respins cererea de chemare in judecata si a admis

cererea de chemare in garantie formulate de reclamant, reclamantul poate declara

apel impotriva paratului, iar chematul in garantie fie contra reclamantului fie

contra paratului. Daca ambele cereri au fost response, reclamantul poate face apel,

atat contra paratului cat si a chematului in garantie. Daca prima instanta a admis

cererea de chemare in judecata si a respins cererea de chemare in garantie

formulate de reclamant, hotararea poate fi apelata de parat, care isi va indrepta

cererea de apel impotriva reclamantului, iar uneori chiar si a chematului in

garantie, daca Solutia referitoare la cererea de chemare in judecata este rezultatul

activitatii procesuale a tertului, in sprijinul partii garantate.

Page 58: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

58

In ceea ce priveste recursul, daca instanta de apel a admis atat cererea

principala cat si cererea de chemare in garantie formulate de paratul de la prima

instanta, recursul chematului in garantie, daca nu priveste exclusive raportul de

garantie, va repune in discutie si cererea principala, astfel incat efectele admiterii

lui se vor extinde si fata de cel ce a formulat cererea de chemare in garantie, cigar

daca acesta nu a declarat recurs.

Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in

garantie, se va respinge cererea principala, efectele admiterii recursului se vor

extinde si asupra chematului in garantie, chiar daca acesta din urma nu a declarat

recurs.

Daca insa initial, instanta de apel a respins cererea principala, sip e cale de

consecinta cererea de chemare in garantie a paratului de la prima instanta a fost

respinsa ca lipsita de obiect sau interes, iar recursul reclamantului de la prima

instanta se admite, cu ocazia judecarii fondului dupa casare, instanta trebuie sa

repuna in discutie si cererea de chemare in garantie.

In cazul in care cerrea de chemare in garantie a fost formulate de catre

reclamantul de la judecata in prima instanta, iar in apel s-a admis cererea principala

si s-a respins ca lipsita de obiect sau de interes cererea de chemare in garantie, la

judecarea fondului ce urmeaza admiterii recursului, paratului de la prima instanta,

se va repune in discutie si cererea de chemare in garantie.

Daca cererea principala a fost respinsa, iar chemarea in garantie admisa, recursul

tertului chemat in garantie de catre reclamant repune in discutie si cererea

principala, cu excepria cazului in care vizeaza exclusive raportul de garantie.

Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in

garantie, instanta ce judeca fondul dupa casare, admite cererea principala, atunci va

trebui sa constate ca ramasa fara obiect cererea de chemare in garantie.

Page 59: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

59

6.5 Aratarea titularului dreptului

Este cea de-a treia forma de interventie fortata si consta in aceea ca paratul care

detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui

lucru, va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul,

daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra

lucrului.

Aratarea titulatului dreptului poate fi facuta numai de catre parat si numai in

cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in

care intre parat si tertul aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu

privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii. Deci, aceasta forma de interventie

fortata este limitata numai la actiunile (cererile) reale, folosirea lui fiind exclusa in

cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta (personal).

Cererea de aratare a titularului dreptului va trebui sa indeplineasca inafara

cerintelor comune tuturor formelor de participare a terilor la judecata, si

urmatoarele cerinte specific:

- prin cererea introductiva de instanta, reclamantul sa urmareasca valorificarea unui

drept real

- paratul sa detina cu titlu precar sau sa exercite in numele altuia un drept asupra

lucrului care formeaza obiectul dreptului real invocat de reclamant

- paratul sa il indice pe titularului dreptului (legea nu impune paratului obligatia de

a indica pe adevaratul titular al dreptului)

Paratul poate face aratarea titularului dreptului printr-o cerere motivata,

depusa odata cu intampinarea sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai

tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea va fi comunicata persoanei indicate ca titular al dreptului real, impreuna cu

copiile de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurile depuse la dosar.

Page 60: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

60

In functie de pozitia tertului si a reclamantului fata de cererea de aratare a

titularului dreptului, se disting urmatoarele situatii:

a) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile

paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial = tertul aratat ca

titular al dreptului va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata

b) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile

paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea paratului = in aceasta

situatie parerile sunt impartite, intr-o opinie solutia ar fi ca si in acest caz tertul

aratat ca titular al dreptului real sa ramana in proces ca si intervenient principal, iar

in alta opinie s-a apreciat ca judecata va continua fara sa se modifice raportul

procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata, iar daca in urma dezbaterilor

se va stabili ca titularul dreptului este tertul indicat atunci se va respinge cererea ca

gresit indreptata, mai exact, ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de

calitate procesuala pasiva

c) tertul se infatiseaza dar tagaduieste sustinerile paratului = tertul dobandeste

calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila; asadar

judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca titular al dreptului

real, in calitate de intervenient principal

d) cel indicat ca titular al dreptului real, deci legal citat nu se infatiseaza = tertul

dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi

opozabila; asadar judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca

titular al dreptului real, in calitate de intervenient principal

Page 61: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

61

7. Reprezentarea partilor in procesul civil

In frecvente cazuri, partile participa la procesul civil prin intermediul unui

reprezentant.

Reprezentarea in procesul civil este acea situatie in care o persoana numita

reprezentant, indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei

persoane, care este parte in proces.

Partile in proces pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

Sunt insa unele cazuri in care dreptul de a fi reprezentat in justitie este restrains, in

sensul ca partea este obligata sa se prezinte personal in instanta:

la judecata in fata instantelor de fond a cererilor de divort (cu exceptiile

prevazute de lege: in fata instantelor de fond partile se vor infatisa in

persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de

libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are

resedinta in strainatate, in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin

mandatar)

in cazul raspunsului la interogatoriu (cu unele derogari: statul si celelalte

persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept

privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica; se

excepteaza societatile comerciale de persoane ai caror asociati cu drept de

reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu; Partea care are domiciliu

in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata,

interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului care va depune

raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca

mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este

indestulatoare).

Page 62: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

62

Reprezentarea poate fi:

- reprezentare legala = care intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate

procesuala de exercitiu, in cazul persoanelor juridice, precum si in alte cazuri

expres prevazute de lege

- reprezentare conventionala a partilor

a) Reprezentarea persoanelor fizice prin mandatar neavocat

In ipoteza in care mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat,

mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului

juridic, care, potrivit legii reprezinta partea.

- mandatarul care nu are calitatea de avocat poate sa formuleze cereri in fata

instantei, sa propuna probe, sa indeplineasca alte acte de procedura in numele si in

interesul partii pe care o reprezinta insa nu are dreptul de a pune concluzii

- exceptii: doctorii in drept si licentiatii in drept, care sunt mandatari in pricinile

sotului ori rudelor pana la gradul 4 inclusiv, pot pune concluzii in fata oricaror

instante

- mandatarul care reprezinta pe sot sau ruda pana la gradul 4 inclusiv nu poate pune

concluzii decat la judecatorie

Daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca,

asistarea reprezentantului de catre avocat nu este obligatorie, deci reprezentantul

poate pune concluzii.

Atunci cand cererea in justitie se face prin reprezentant conventional, trebuie

ca incerere sa se specific aceasta si sa se alature procura.

Mandatul dat sub forma unei procuri generale nu da dreptul de a reprezenta pe

mandant in fata justitiei, fiind deci nevoie ca procura sa prevada expres acest lucru

cu 2 exceptii: cand mandantul locuieste in strainatate, si cand mandatul este dat

unui prepus.

Page 63: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

63

Continutul mandatului judiciar: trebuie sa fie o procura ad litem, adica o

procura data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in

judecata.

Actele de procedura de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei

procuri speciale.

Sub aspectul formei: procura pentru exercitarea dreptului de chemare in

judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura

legalizata. Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala facuta in

instanta si trecuta in incheierea de sedinta.

Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca

acesta a devenit incapabil, ci dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori sau

de catre reprezentantul legal al incapabilului.

Retragerea mandatului, precum si renuntarea la mandat nu pot fi opuse

celeilalte parti decat de la o comunicare, afara de cazul in care au fost facute in

sedinta publica si in prezenta partilor.

Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a

dat mandatul cat si instanta cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare

sau de implinirea termenelor de introducere a cailor de atac.

b) Reprezentarea prin avocat

Avocatul are dreptul sa reprezinte in temeiul unui contract de asistenta juridica

incheiat in forma scrisa de avocat si clientul ori mandatarul acestuia.

Contractul prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera

avocatului, iar, in baza acestui contract, avocatul se legitimeaza prin imputernicirea

avocatiala.

Page 64: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

64

In lipsa unor stipulatii contrarii in contract, avocatul este imputernicit sa efectueze

orice act, specific profesiei, pe care il considera necesar pentru realizarea

intereselor clientului.

Procura speciala nu mai este necesara daca in contractul de asistenta juridica s-a

stipulat in mod expres dreptul avocatului de a face acte procesuale de dispozitie.

Cand reprezentarea la prima instanta s-a facut prin avocat, acesta, chiar fara

mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si

care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite orice cale de

atac impotriva hotararii date, dar, in acest caz, toate actele de procedura se vor

indeplini numai fata de partea insasi. Actele facute de avocat in aceste conditii nu

trebuie ratificate de parte, el s-a intemeiat pe o imputernicire izvorata din lege.

Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de avocat

In cazul in care reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, instanta poate

acorda un termen pentru implinirea acestei lipse, iar daca in termenul acordat lipsa

nu se implineste, se va anula cererea.

Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice

stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu

avea calitatea de reprezentant.

Lipsa dovezii calitatii de reprezentant presupune situatia in care cererea este

introdusa in numele titularului, iar la dosar nu exista dovada din care sa rezulte

abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular.

Daca din cuprinsul cererii nu rezulta ca aceasta este introdusa in numele altei

persoane, deci nu se mentioneaza in cerere ca persoana care a formulat-o este doar

un reprezentant al titularullui, atunci se va invoca exceptia lipsei calitatii

procesuale, intrucat, cel care a introdus cererea in nume propriu, in loc sa o

formuleze in numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.

Page 65: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

65

8. Participarea procurorului la procesul civil

In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale

societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Atributiile Ministerului Public in materie civila sunt urmatoarele:

- exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege

- participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata

- exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute

de lege

- apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub

interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii

- exercita orice alte atributii prevazute de lege

Procurorul este parte in proces, formele concrete de participare a procurorului la

procesul civil sunt urmatoarele:

a) pornirea procesului civil

b) participarea la judecata procesului civil prin punerea de concluzii

c) exercitarea cailor de atac

d) cererea de a se pune in executare anumite hotarari

Page 66: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

66

A. Pornirea procesului civil

Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar

pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor

puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de

lege.

Procurorul ar putea sa declanseze actiunea civila prin introducerea oricarei

cereri de chemare in judecata, inclusiv cele care ar avea caracter strict personal,

acele cereri care sunt strans legate de vointa exclusiva a celui interesat, insa numai

daca pornirea procesului civil in interesul acestor persoane sau daca o norma

speciala confera expres dreptul procurorului de a declansa procesul civil.

Pentru ipoteza in care procurorul a pornit actiunea, titularului dreptului la

care se refera actiunea va fi introdus in proces, avand posibilitatea sa uzeze de

dreptul sau de dispozitie, sub forma renuntarii la judecata sau la dreptul subiectiv,

ori a tranzactiei, iar daca procurorul ar retrage cererea, titularul va putea sa solicite

continuarea judecatii.

Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii

minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor, nu impiedica judecata

daca instanta apreciaza ca nu sunt in interesul acelor persoane.

Page 67: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

67

B. Participarea la judecata procesului civil

Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil in oricare faza a acestuia, daca

apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si

libertatilor cetatenilor.

Pentru cateva materii anume prevazute de lege, participarea procurorului la

judecata si punerea concluziilor de catre acesta sunt obligatorii:

a) solutionarea cererilor de punere sub interdictie si de ridicare a interdictiei

b) judecarea de catre instante a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror alte

cereri pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pentru alegerea

autoritatilor administratiei publice locale, pentru alegerea Presedintelui Romaniei

c) solutionarea cererii de expropriere

d) procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor

publici si a unor persoane cu functii de conducere

e) solutionarea cererilor privind regimul juridic al adoptiilor

f) cauzele privind drepturile copiilor privind stabilirea masurilor de protectie

speciala

g) rezolvarea cererii de inregistrare tardiva a nasterii, a cererii de declarare in

tara (dupa trecerea unui an de la data nasterii) a nasterii unui cetatean roman nascut

in strainatate, precum si judecarea cererilor cu privire la anularea, modificarea,

rectificarea sau completarea actelor de stare civila si mentiunilor inscrise pe

acestea

h) rezolvarea cererilor prin care se solicita acordarea personalitatii juridice

unei asociatii sau fundatii, in cazul in care se constata neregularitati cu privire la

asociatii si fundatii

Page 68: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

68

i) solutionarea cererii de inregistrare a unui partid politic sau a unei aliante

politice ori a cererii de incuviintare a modificarii statutului sau a programului

partidului politic, precum si a cererilor referitoare la reorganizarea partidelor

politice, la dizolvarea ori la incetarea existentei acestora

j) solutionarea cererilor formulate de persoanele condamnate penal in

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru a solicita instantei de judecata sa

constate caracterul politic al condamnarilor

k) solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi sau odonante

l) judecarea recursurilor in interesul legii

In toate cazurile in care legea prevede ca participarea procurorului la judecata este

obligatorie lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii.

Nu este obligatoriu ca unul si acelasi procuror sa fie prezent la toate termenele de

judecata, ci diversele acte de procedura in cadrul aceluiasi proces civil pot fi

indeplinite de mai multi procurori, deoarece o caracteristica a Ministerului Public

este si indivizibilitatea acestuia.

Page 69: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

69

C. Exercitarea cailor de atac

Procurorul poate, in conditiile prevazute de lege, sa exercite caile de atac

impotriva oricaror hotarari.

Procurorul poate sa exercite caile de atac si impotriva hotararilor pronuntate

intr-o cerere cu caracter strict personal, chiar daca nu ar fi vorba despre drepturile

si interesele legitime ale persoanelor mentionate conform legi, deoarece in privinta

exercitarii cailor de atac, textul de lege nu face nicio distinctie in acest sens.

Procurorul poate sa exercite calea de atac indiferent daca a participat sau nu

la judecarea pricinii in care s-a pronuntat hotararea atacata.

Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara

de cazul cand procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul de apel

curge de la comunicarea hotararii.

Recursul in interesul legii poate fi introdus de procurorul general de la

Parchetul de pe langa ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, de

colegiul de conducere al ICCJ, de colegiile de conducere ale Curtilor de Apel

precum si de Avocatul Poporului.

Page 70: Inm 2013 Participantii La Procesul Civil Docx

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

70

D. Cererea de punere in executare a hotararilor

Procurorul poate sa solicite punerea in executare numai a hotararilor

pronuntate in favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie, a disparutilor ,

precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Deci, procurorul poate sa

declanseze executarea silita numai in acele cazuri in care ar putea sa porneasca

procesul civil, si numai daca hotararea este favorabila persoanelor respective.

Procurorul nu poate sa ceara punerea in executare a altor titluri executorii

decat hotararile, afara de cazul cand legea speciala ar prevedea in mod expres acest

drept pentru procuror.

Procurorul poate sa declanseze executarea silita indiferent de faptul ca a

participat sau nu la judecarea cauzei in care s-a pronuntat hotararea respectiva.

In cazul in care procurorul a cerut punerea in executare a hotararii, creditorul are

posibilitatea sa efectueze acte procesuale de dispozitie.

Procurorul poate exercita si contestatia la executare, cererea de intoarcere a

executarii silite , poate pune concluzii in contestatiile la executare introduse de

parti sau de terti, in cererile de intoarcere a executarii introduse de parti.