INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
1
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
1. Instanta de judecata
1. Rolul activ al judecatorului
1.1. Principalele aspecte sub care se manifesta rolul activ al judecatorului:
(1) Dreptul si obligatia instantei de judecata de a ordona dovezile pe care le
socoteste utile pentru aflarea adevarului, in afara probelor propuse de parti si
uneori chiar impotriva sustinerii comune ale partilor.
Partea care nu a propus probele prin cererea de chemare in judecata, prin
intampinare sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare, este decazuta din dreptul
de a mai propune probe cu 3 exceptii:
Cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea
Cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii
Cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau
lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat
In cazurile 1 si 3 partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi
aspect; in cazul amanarii partea este obligata sub pedeapsa decaderii sa depuna, cu
cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe
inscrisurile invocate.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
2
Pentru ca probele sa fie ordonate din oficiu de catre instanta de judecata este
necesara indeplinirea mai multor cerinte:
o Proba trebuie sa fie legala atat dpdv al normelor de drept material cat si al
celor de drept procesual
o Proba ordonata din oficiu de instanta trebuie sa ajute la solutionarea pricinii,
adica sa fie concludenta
o Proba trebuie , in prealabil, sa fie pusa in discutia partilor, pentru a se
respecta contradictorialitatea si dreptul de aparare
Cu respectarea acestor cerinte, instanta poate ordona in orice moment al
dezbaterilor, nefiind limitata , ca partile, la prima zi de infatisare. Daca instanta
constata ca probele propuse nu sunt suficiente, va dispune ca partile sa isi
completeze probatoriile si va putea sa administreze probe din oficiu, chiar daca
partile se impotrivesc, insa este obligata sa puna in discutia partilor necesitatea
administrarii acestora.
In sistemul nostru procesual, cerera de chemare in judecata nu poate fi respinsa ca
nedovedita ci eventual ca neintemeiata sau nefondata; atunci cand cererea ar fi
respinsa ca neintemeiata ar exista putere de lucru judecat.
(2) Punerea in vederea partilor a drepturilor si obligatiilor ce le revin in calitatea
lor din proces:
- presedintele/inlocuitorul sau ii va pune in vedere reclamantului lipsurile cererii de
chemare in judecata pentru a fi implinite inainte de comunicarea acesteia
- daca cererea de recurs este depusa personal de recurent si nu indeplineste
conditiile cerute de lege, presedintele instantei poate sa o inapoieze partii pentru a
fi refacuta prelungind termenul de recurs cu 5 zile
- in hotarare trebuie sa se mentioneze calea de atac si termenul in care poate fi
exercitata
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
3
(3) O a treia forma prin care se traduce rolul activ al judecatorului o reprezinta
atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale :
- inlaturarea decaderii prin repunerea in termen, cand instanta apreciaza ca partea
nu a indeplinit actul procedural inauntrul termenului datorita unei imprejurari mai
presus de vointa ei
- incuviintarea probelor si dupa prima zi de infatisare in cele 3 cazuri prevazute de
lege
- administrarea probelor prin declaratiile martorilor daca exista un inceput de
dovada scrisa sau daca partile au fost in imposibilitatea de a conserva aceasta proba
- evitarea sanctiunii nulitatii recursului in situatia in care desi au fost indicate gresit
motivele de recurs, dezvoltarea lor face posibila incadrarea intr-unul din motivele
prevazute de lege
(4) Posibilitatea judecatorului de a cere partilor explicatii cu privire la situatia de
fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si
apararilor lor, precum si punerea in discutia partilor a oricaror imprejurari de fapt
sau de drept, chiar daca nu sunt cuprinse in cererea de chemare in judecata sau in
intampinare.
Judecatorul are dreptul de a invoca din oficiu incalcarea normelor juridice de
ordine publica. Atunci cand nesocotirea unei norme de ordine publica a fost
constatata dupa inchiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberarii, instanta trebuie sa
repuna cauza pe rol si sa citeze partile, dandu-le astfel posibilitatea sa discute
imprejurarea respectiva. Instanta de recurs poate de asemenea sa invoce din oficiu
motivele de recurs de ordine publica, cu punerea in dezbatere a partilor.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
4
(5) Alte dispozitii legale prin care se concretizeaza rolul activ al judecatorului:
- cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil
facuta chiar daca poarta o denumire gresita
- judecatorul va incerca impacarea partilor pe tot cursul procesului
- instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile
pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor
- judecatorul va putea indica partilor posibilitatea medierii
Judecatorul are posibilitatea de a manifesta un rol activ in limitele prevazute de
lege, insa, in principiu, neexercitarea acestei facultati nu reprezinta un motiv pentru
desfiintarea hotararii.
In schimb, daca textul de lege stabileste expres nu numai dreptul ci si obligatia
judecatorului de a avea un rol activ, neindeplinirea acesteia poate duce la
desfiintarea hotararii prin intermediul apelului sau dupa caz, al recursului.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
5
1.2. Rolul activ al judecatorului si principiul disponibilitatii
Principiul disponibilităţii este consacrat în dispoziţiile articolului 129 alin. 6
Codul de procedură civilă şi prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc
numai asupra obiectului cererii judecăţii.
Prin principiul disponibilităţii se înţelege faptul că părţile pot determina nu numai
existenţa procesului prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a
pune capăt procesului înainte de interveni o hotărâre pe fondul pretenţiei supuse
judecăţii, ci şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privinţa
obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil
le-ar putea parcurge.
Instanța este obligată să se pronunțe doar asupra a ceea ce i s-a cerut și în
limitele a ceea ce i s-a cerut de către părți. De asemenea, partea poate să renunțe la
judecată sau chiar la dreptul dedus judecății, iar în anumite condiții poate încheia o
tranzacție care consfințește soluționarea amiabilă a litigiului.
Însă principiul disponibilității nu se oprește după pronunțarea unei hotărâri
definitive și irevocabile. Ultima etapă a procesului civil, executarea hotărârii
judecătorești, este de asemenea guvernată de acest principiu definitoriu.
Astfel, etapa executorie începe numai după ce partea interesată a învestit hotărârea
cu formulă executorie și a solicitat organelor abilitate executarea ei.
Principiul disponibilitatii nu are un caracter absolut, fiind, intr-o anumita
masura, limitat de dispozitiile legale ce confera Ministerului Public, autoritatii
tutelare, institutiilor de ocrotire a minorilor, altor institutii dreptul de a promova
unele actiuni in interesul anumitor categorii de persoane (in special cele fara
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa). O alta limitare o
constituie prerogativa judecatorului de a nu da curs acelor acte de dispozitie ale
partilor prin care se urmareste atingerea unor scopuri ilicite
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
6
Prin definiţia principiului disponibilităţii rezultă că acesta cuprinde următoarele
drepturi:
- Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul
- Dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării
- Dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare
şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie
- Dreptul de a ataca sau nu hotărârea şi de a stărui sau nu în calea de atac
exercitată
- Dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti si în faza executării silite,
1. Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul
Pentru declanşarea procesului civil este necesar ca partea care pretinde un drept
împotriva altei persoane să sesizeze instanţa competentă prin formularea unei
cereri de chemare în judecată. Partea care sesizează instanţa de judecată afirmă, de
regulă, că este titularul dreptului subiectiv şi solicită protecţia judiciară în vederea
exercitării acţiunii civile.
Disponibilitatea nu este exclusivă, legea recunoscând legitimarea procesuală şi
altor persoane şi organe. Astfel, Ministerul Public poate porni, , acţiunea civilă ori
de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte
cazuri prevăzute de lege.
Instanţa de judecată poate acţiona din oficiu în următoarele situaţii:
– când persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, în acest
caz instanţa este obligată să se pronunţe din oficiu şi asupra reparării pagubei
– când cel vătămat este o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă, caz în care
instanţa se pronunţă din oficiu şi asupra reparării pagubei
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
7
– când prin acţiunea de divorţ nu s-a solicitat încredinţarea minorilor sau stabilirea
contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi
pregătire profesională a acestora
– punerea sub interdicţie şi ridicarea acesteia în condiţiile în care au încetat
cauzele care au provocat-o.
2. Dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării
Cadrul procesual este stabilit de către reclamant, care menţionează în cererea de
judecată persoanele cu care înţelege să se judece şi obiectul cererii, adică ceea ce
pretinde. Instanţa nu poate introduce din oficiu o altă persoană în proces decât cele
arătate de reclamant prin cerere.
Părţile au posibilitatea de a lărgi sfera subiectivă a procesului sub forma chemării
în judecată a altei persoane, chemării în garanţie şi arătării titularului dreptului.
Posibilitatea de a largi cadrul procesual o au şi alte persoane sub forma intervenţiei
voluntare.
3. Dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare
şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie
Disponibilitatea procesuală se realizează şi prin posibilitatea părţilor ca, în cursul
procesului, să efectueze diferite acte de dispoziţie, renunţare la judecată, renunţare
la drept, achiesarea pârâtului la pretenţiile reclamantului, încheierea unei tranzacţii
în vederea stingerii litigiului.
Actul procesual de dispoziţie cu privire la renunţarea reclamantului este
prevăzut în cele două forme ale sale, renunţarea la judecată şi renunţarea la dreptul
subiectiv dedus judecăţii. Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie
verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
8
Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată,
instanţa, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecată, iar
când părţile au intrat în dezbaterile fondului, renunţarea nu se poate face decât cu
învoirea celeilalte părţi.
În situaţia în care există o participare procesuală activă, renunţarea unuia
dintre reclamanţi nu produce nici un efect faţă de ceilalţi reclamanţi, care doresc să
continue judecata. De asemenea, renunţarea reclamantului la judecată nu afectează
soluţionarea unei cereri de intervenţie principală sau a unei cereri reconvenţionale.
Renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc oricând în cursul
judecăţii fără consimţământul celeilalte părţi.
Achiesarea, ca act de dispoziţie, se prezintă sub două forme, – recunoaşterea
pretenţiilor reclamantului de către pârât sau achiesarea părţii care a pierdut
procesul la hotărârea pronunţată de instanţă. Achiesarea pârâtului la pretenţiile
reclamantului are loc fie spontan, fie prin intermediul interogatoriului şi îşi
produce efectele fără a fi necesară acceptarea acestuia.
Achiesarea părţii care a pierdut procesul are loc când partea renunţă la dreptul de a
ataca hotărârea pronunţată de prima instanţă sau la apelul declarat, hotărârea
devenind definitivă. În condiţiile în care renunţă şi la recurs sau retrage recursul,
hotărârea devine irevocabilă.
Tranzacţia este actul de dispoziţie ce reprezintă un contract prin care părţile
termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se poate naşte, prin
concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii noi săvârşite ori
promise de o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este
litigios sau îndoielnic. Reclamantul poate renunţa la cerere în tot cursul judecăţii,
înaintea instanţelor de fond, chiar dacă pârâtul se împotriveşte.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
9
Dreptul de a renunţa la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare
şi dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie există chiar dacă procesul civil a
fost pornit de o altă persoană decât titularul dreptului. Disponibilitatea în ceea ce
priveşte actele de dispoziţie nu este absolută, deoarece instanţa, în baza rolului
activ, le va cenzura şi nu le va da curs dacă urmăresc eludarea unor norme
imperative.
4. Dreptul de a ataca sau nu hotărârea şi de a stărui sau nu în calea de atac
exercitată
Partea poate renunţa în instanţă la calea de atac, făcându-se menţiune despre
aceasta într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi grefier.
Renunţarea se poate face şi ulterior, prin înfăţişarea părţii înaintea preşedintelui sau
prin înscris autentic.
Disponibilitatea sub acest aspect este uneori limitată, deoarece procurorul poate să
exercite căile de atac împotriva oricărei hotărâri.
5. Dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti si în faza executării silite,
Partea care a exercitat procesul – creditorul – poate să renunţe la executarea
începută sau să aştepte cu pornirea ei în limitele prescripţiei dreptului de a solicita
executarea silită.
Creditorul şi debitorul pot conveni, în cursul executării silite, ca aceasta să se
efectueze numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului.
Părţile pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă în tot sau în
parte prin bună învoială. Ca o consecinţă a principiului disponibilităţii, creditorul
urmăritor are dreptul, dacă legea nu dispune altfel, să aleagă bunurile debitorului,
pe care vrea să le urmărească, determinând astfel şi metode de urmărire. Art. 1042
C. civ. permite creditorului unei obligaţii solidare să urmărească pe oricare dintre
debitori fără ca acesta să poată invoca beneficiul de diviziune.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
10
Executorul judecătoresc cu acordul creditorului poate să-i încuviinţeze debitorului
să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul
este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând,
după caz, numele sau denumirea şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi
termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze preţul propus.
Termenul fixat de executorul judecătoresc în materie de urmărire imobiliară pentru
vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile urmăribile la cererea atât a creditorului, cât
şi a debitorului, va putea fi scurtat sau prelungit.
Există însă şi situaţii în care creditorul nu îşi poate valorifica titlul executoriu, fiind
privat de dreptul de a alege modalitatea de executarea pe care o preferă.
Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie
pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru
repararea pagubelor cauzate prin moartea sau vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri
periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa
de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.
Atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat, poprirea
rămâne în fiinţă, însă unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care
s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau
organului competent de ocrotirea socială care, de la data primirii acestor acte,
devine terţ poprit. Dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască
noul loc de muncă, ea îl va încunoştinţa pe creditor despre atare împrejurare.
După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la
cunoştinţa unităţii de la care debitorul a plecat, pentru ca aceasta să procedeze în
condiţiile menţionate mai sus.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
11
1.3. Rolul activ al judecatorului si principiul contradictorialitatii
Contradictorialitatea consta in posibilitatea conferita de lege partilor de a
discuta si combate orice element de fapt si de drept al procesului civil. Acest
principiu domina intreaga activitate de solutionare a litigiului.
Exigenta fundamentala a contradictorialitatii impune cerinta ca nici o masura sa nu
fie dispusa de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia partilor.
Instanta trebuie sa asigure partilor posibilitatea de a-si sustine si argumenta
dovezile, de a invoca probe, de a cunoaste dovezile solicitate de adversar, de a
ridica si cunoaste exceptiile de procedura.
In realizarea acestui principiu, instanta este obligata sa incuviinteze probele
solicitate de parti numai in sedinta, dupa ce partile se pronunta asupra
admisibilitatii lor. Nici o proba nu poate fi opusa celeilalte parti daca nu i s-a dat
posibilitatea de a o discuta, astfel incat o hotarare nu se poate intemeia pe un act
depus dupa inchiderea dezbaterilor fara a fi pus in discutie.
Nerespectarea principiului contradictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
12
2. Compunerea si constituirea instantei
2.1. Compunerea instantei
Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea sau formarea instantei de judecata
cu numarul de judecatori prevazut de lege. Legiuitorul roman a optat pentru un
sistem in care se face deosebire dupa cum judecata are loc in prima instanta sau
intr-o cale de atac prin care se realizeaza controlul judiciar:
- cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei,
tribunalului, curtii se apel se judeca in complet format dintr-un singur judecator; cu
exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale care se judeca
de un complet format dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari ( asistentii judiciari
participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia
lor se consemneaza in hotarare iar opinia separata se motiveaza)
- apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori
- recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori
* actiunea in anularea hotararii arbitrale se judeca de 1 judecator atat la tribunal cat
si la curtea de apel (deci in prima instanta) si de 3 judecatori la ICCJ
- sectia ICCj judeca in complet format din 3 judecatori ai aceleiasi sectii
- completele de 5 judecatori ale ICCJ solutioneaza recursurile si cererile in cauzele
judecata in prima instanta de sectia penala a ICCJ; alte cauze date prin lege in
competenta lor si ca instanta disciplinara.
* la inceputul fiecarui an in materie penala se stabilesc doua complete de 5
judecatori formate numai din judecatori din cadrul sectiei penale a ICCJ si doua
complete de 5 judecatori pentru alte materii decat cea penala (compunerea
completelor de 5 judecatori este aprobata de catre Colegiul de Conducere al ICCJ,
judecatorii sunt desemnati de presedinte/vicepresedinte si nu pot fi schimbati decat
pentru motive temeinice)
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
13
- ICCj se constituie in Sectii Unite, iar pentru aceasta trebuie sa fie prezenti cel
putin 2/3 din numarul judecatorilor in functie, decizia putand fi luata cu majoritatea
voturilor celor prezenti.
- recursul in interesul legii este solutionat de un complet format din : presedintele
ICCJ; presedintii sectiilor din cadrul ICCJ; 20 de judecatori (14 judecatori din
sectia in a carei competenta intra problema de drept si cate doi din cadrul
celorlalte sectii) .
Fiind norme de ordine publica gresita compunere a instantei poate fi
invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu.
In cazul admiterii exceptiei privind gresita compunere a instantei, se va lua act prin
incheiere iar transferul dosarului de la un complet la altul in cadrul aceleiasi
instante se face pe cale administrativa, de catre presedintele instantei.
Cand gresita compunere a instantei se invoca prin intermediul apelului sau al
recusului, iar instanta de apel sau de recurs gaseste intemeiat motivul respectiv,
hotararea va fi casata in vederea rejudecarii.
2.2. Constituirea instantei
Prin constituirea instantei se intelege alcatuirea ei complexa, cu toate
organele si persoanele cerute de lege. Se are in vedere participarea, alaturi de
judecatori si a grefierului, respectiv a magistratului-asistent la ICCj, precum si a
procurorului.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
14
2.3. Incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instantei
A. INCOMPATIBILITATEA
Incompatibilitatea este un incedent procedural care priveste doar compunerea
instantei, si se intelege situatia in care un judecator este oprit sa ia parte la
solutionarea unei pricini, in cazurile expres prevazute de lege. Incompatibilitatea se
aplica doar judecatorilor!
Exista trei cazuri de incompatibilitate, prevazute de lege:
a) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la
judecata aceleiasi pricini in apel sau recurs
b) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la
rejudecarea aceleiasi pricini dupa casare.
Aceasta situatie vizeaza casarea cu trimitere, in cazul casarii cu retinere, judecatorii
care au admis recursul pot rejudeca ei insisi fondul nefiind incompatibili. Nu este
obligatoriu ca aceeasi judecatori care au solutionat recursul sa rejudece si fondul
dupa casarea cu retinere, in acest caz s-ar putea imagina o ipoteza cand ar exista
incompatibilitate si in situatia rejudecarii fondului dupa casarea cu retinere, anume
daca hotararea recurata si casata a fost pronuntata de un judecator care ulterior a
fost avansat la instanta de recurs si care ar intra in completul ce ar urma sa rejudece
fondul, evident alt complet decat cel care a casat hotararea.
c) nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in
aceeasi pricina.
- in situatia in care judecatorul a fost martor, pentru a deveni incompatibil nu este
suficient ca judecatorul sa fi fost doar citat intro asemenea calitate, ci trebuie ca el
sa fi fost efectiv audiat ca martor in procesul cu privire la care a avut cunostinta de
unele imprejurari de fapt
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
15
Judecatorii care au solutionat un recurs nu sunt incompatibili de a judeca
aceeasi cauza in fond dupa casare
Nu exista incompatibilitate in cazul judecarii cailor extraordinare de atac de
retractare (contestatia in anulare si revizuire - intrucat aceste cai de atac
presupun ivirea unor imprejurari care nu au fost avute in vedere la judecata
anterioara)
Un judecator care a solutionat un recurs poate sa judece in aceeasi pricina,
un al doilea recurs, declarat fie impotriva hotararii pronuntate la rejudecarea
fondului dupa casare cu trimitere, fie chiar impotriva hotararii ce a fost deja
atacata prin intermediul primului recurs
Nu exista incompatibilitate in cazul contestatiei la executare, pentru
judecatorul ce a participat la solutionarea litigiului in care s-a pronuntat
hotararea ce se executa silit
Nu exista incompatibilitate atunci cand judecatorul este sesizat cu aceeasi
cauza dar nu in urma casarii ori a exercitarii apelului sau recursuui
Judecatorul chemat sa solutioneze un litigiu care intr-o faza anterioara
acestuia a fost avocatul uneia dintre parti nu este incompatibil
Nu este incompatibil nici judecatorul care intr-o faza anterioara a procesului
a pus concluzii in calitate de procuror
Nu este incompatibil judecatorul care a pronuntat in cursul procesului doar
unele incheieri preparatorii; daca insa printr-o incheiere au fost rezolvate
unele situatii juridice care in urma apelului sau a recursului, se dezbat din
nou in instanta de control judiciar, care prin efectul admiterii recursului si al
casarii, se dezbat din nou la instanta de fond, atunci exista caz de
incompatibilitate
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
16
Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea
absoluta a hotararii.
Daca judecata este in curs de desfasurare, mijlocul procesual de invocare a
incompatibilitatii este exceptia de incompatibilitate, care este o exceptie de
procedura absoluta si dilatorie; ea poate fi invocata de orice parte interesata, de
procuror sau de instanta din oficiu, in orice faza a judecatii, chiar direct in apel sau
in recurs.
Exceptia se judeca de insasi instanta sesizata cu pricina respectiva, in a carei
compunere va intra si judecatorul despre care se afirma ca s-ar afla intr-un caz de
incompatibilitate.
Daca exceptia de incompatibilitate este respinsa, se va pronunta o incheiere
interlocutorie, care nu va putea fi atacata cu apel sau cu recurs, decat odata cu
fondul. In cazul in care hotararea ce ar urma sa se pronunte pe fond nu este
susceptibila de a forma obiectul recursului atunci nici incheierea prin care s-a
respins exceptia de incompatibilitate nu este supusa recursului.
Daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta cu nerespectarea dispozitiilor
privind incompatibilitatea, partea interesata sau procurorul poate declara apel, fiind
fara relevanta imprejurarea ca s-a invocat sau nu exceptia de incompatibilitate la
judecata in prima instanta. In cazul in care se constata ca apelul este intemeiat,
instanta de apel va trebui sa solutioneze pretentia pe fond.
Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva ce nu poate fi atacata cu apel, cu
incalcarea dispozitiilor privind incompatibilitatea, aceasta poate fi desfiintata prin
intermediul recursului (pe motiv ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor
legale). Daca motivul de recurs este gasit intemeiat, iar recursul se judeca de un
tribunal sau o curte de apel, se va casa cu retinere. ICCJ caseaza cu trimitere.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
17
B. ABTINEREA SI RECUZAREA
Abtinerea si recuzarea sunt reglementate pentru a proteja partea in acele cazuri
indicate de lege, in care se poate presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv.
Abtinere = situatia in care un judecator stiind ca se afla intr-unul din cazurile
de incompatibilitate prevazute de lege, solicita retragerea sa de la judecata
unei anumite pricini
Recuzare = situatia in care una dintre parti cere, in cazurile strict determinate
de lege, indepartarea unuia sau a mai multor judecatori de la solutionarea
unei anumite pricini
Deosebiri intre cele doua institutii procesuale:
- recuzarea este propusa de parti; abtinerea provine chiar de la cel aflat in vreunul
din cazurile prevazute de lege
- abtinerea este reglementata de norme imperative; recuzarea este reglementata de
norme de ordine privata, partea interesata avand facultatea de a-l recuza pe
judecator sau de a accepta sa fie judecata de catre acesta
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
18
Cazurile de recuzare (se aplica si procurorului, grefierului, magistratilor-asistenti):
Cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in
judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad
inclusiv cu vreuna din parti
Cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la
al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este
casatorit cu fratele ori sora sotului uneia dintre aceste persoane
Cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la
al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au
ramas copii
Daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde
una din parti este judecator
Daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp
de 5 ani inaintea recuzarii
Daca este tutore sau curator al uneia dintre parti ( cand o ruda sau un afin al
judecatorului sta in judecata ca tutore, curator ori director al unei institutii
publice sau societati comerciale, judecatorul nu poate fi recuzat daca
persoanele respective nu au un interes personal in judecarea pricinii)
Daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca (procurorul,
grefierii, magistratii asistenti nu vor fi recuzati pt acest motiv)
Daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de
indatoriri
Daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea
grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al
treilea inclusiv
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
19
Propunerea de abtinere trebuie facuta mai inainte ca partea interesata sa formuleze
o cerere de recuzare, dar daca totusi cererea de recuzare a fost facuta mai intai, este
permis judecatorului sa declare ca se abtine, caz in care instanta se pronunta asupra
abtinerii.
Recuzarea se propune de partea interesata, verbal sau in scris pentru fiecare
judecator in parte.
Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor partea va trebui sa
propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute, chiar daca ele existau de
la inceputul procesului. Nerespectarea termenului in care trebuie propusa recuzarea
atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a-l recuza pe cel in cauza.
Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii se stabileste in favoarea
instantei sesizate cu pricina in care au fost ridicate aceste incidente, in a carui
alcatuire nu poate sa intre judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat.
Participarea judecatorului recuzat la solutionarea cererii de recuzare atrage
nulitatea hotararii de fond.
Incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este susceptibila niciunei cai de
atac.
Cand , datorita recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, recuzarea se
judeca de instanta ierarhic superioara.
Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau sectii.
Daca recuzarea se propune verbal, se va lua act despre aceasta in incheierea de
sedinta, in care se mai mentioneaa motivele de recuzare si mijloacele de proba
indicata de parte.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
20
Cand cererea se face in scris ea trebuie sa cuprinda:
- indicarea instantei
- numele, domiciliul/resedinta ori dupa caz, denumirea si sediul partilor si ale
reprezentantului, daca este cazul
- obiectul cererii, inclusiv numele celui recuzat
- semnatura
- motivele de recuzare si probele pentru dovedirea acestora
Cererea se depunde intr-un singur exemplar.
Judecarea cererii de abtinere sau recuzare:
Se face in camera de consiliu
Fara citarea partilor
Cu ascultarea judecatorului recuzat sau care s-a abtinut
Se pronunta o incheiere care se citeste in sedinta publica
Este interzis folosirea interogatoriului ca mijloc pentru dovedirea motivelor de
recuzare, aceste motive pot fi dovedite prin inscrisuri, inceputuri de proba scrise
completate cu declaratii de martori, ori in lipsa unor asemenea mijloace de proba
cu declaratii de martori.
Daca judecarea cererii este de competenta instantei ierarhic superioare,
aceasta va trimite pricina pentru a fi judecata la o instanta de acelasi grad in cazul
in care incuviinteaza recuzarea/abtinerea, respectiv va inapoia primei instante in
cazul in care respinge cererea.
Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata numai odata cu
fondul.
Atunci cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept
respinsa , reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
21
C. ALTE INCIDENTE PROCEDURALE REFERITOARE LA
ALCATUIREA INSTANTEI
- instanta este gresit compusa si daca la judecata participa un numar mai mic sau
mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege pentru pricina respectiva
- instanta este gresit compusa cand completul de judecata este alcatuit cu un
judecator suspendat sau eliberat din functie
- este gresit constituita si atunci cand la judecata nu participa procurorul in cazurile
in care concluziile lui sunt obligatorii, ori cand participa un procuror suspendat sau
eliberat din functie
Mijloacele procedurale prin care pot fi puse in discutie aceste inclidente sunt:
- exceptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasurare)
- apelul (daca exista o hotarare nedefinitiva)
- recursul (cand a intervenit o hotarare definitiva, dar irevocabila)
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
22
2. Partile in procesul civil
1. Conditiile pentru a fi parte in process
Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca
parate, daca au organe proprii de conducere.
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca
sunt reprezentate, asistate ori autorizate conform legii.
Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice
stare a pricinii. Actele procedurale indeplinite de cel care nu are exercitiul
drepturilor procedurale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul
acestuia va putea insa, confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
In caz de urgenta daca persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
de exercitiu restransa, nu are un reprezentant legal, instanta, la cererea partii
interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea
reprezentantului legal; de asemenea instanta va numi un curator special in caz de
conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana
juridica, chemata sa stea in judecata nu are reprezentant legal. Numirea acestor
curator se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in
judecata.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
23
2. Drepturile procedurale ale partilor
a) Dreptul de a adresa cereri instantei
b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesara in acest scop
cunoasterea termenului de judecata si a locului unde va avea loc
judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi citate conform legii
c) Dreptul la aparare, care presupune: dreptul de a raspunde celeilalte
parti, dreptul de a propune probe pentru dovedirea propriilor sustineri
ori pentru combaterea afirmatiilor adversarului, dreptul de a cunoaste
toate piesele dosarului si de a face copii de pe actele aflate la dosar,
dreptul de a folosi limba materna sau de a recurge la un interpret,
dreptul de a fi asistat si reprezentat de avocat
d) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la
raporturile procesuale personal sau prin mandatar
e) Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori, magistrati-
asistenti, experti, interpreti si traducatori, si dreptul de a invoca
incompatibilitatea unor judecatori si de a solicita stramutarea pricinii
f) Dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata
sau la dreptul subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor
reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata ori prin
incheierea unei tranzactii
g) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate in cazul
castigarii procesului
h) Dreptul de a exercita caile de atac prevazute de lege
i) Dreptul de a cere executarea silita
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
24
3. Indatoririle procesuale ale partilor
a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in ordinea si in termenele
stabilite de lege sau de judecator
b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in
vederea caruia au fost recunoscute de lege
c) De a urmari desfasurarea si finalizarea procesului
d) De a-si dovedi pretentiile si apararile
e) De a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in
situatiile in care a acceptat potrivit legii
4. Abuzul de drept procedural
Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost
recunoscut de lege si il exercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept
procedural.
In literature noastra de specialitate se apreciaza ca orice abuz de drept procedural
presupune doua elemente:
a) un element subieciv = ce consta in exercitarea cu rea-credinta a dreptului
procedural, in scop de sicana, fara justificarea unui interes special si legitim, ci
numai cu intentia de a-l vatama pe adversar, pentru a diminua sau intarsia
posibilitatile de aparare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l
constrange la abandonarea sustinerilor sale ori la concesiuni.
b) un element obiectiv = care consta in deturnarea dreptului procedural de la scopul
pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi
explicat printr-un motiv legitim.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
25
Pentru a caracteriza un act de procedura ca abuziv este necesar sa fie
indeplinite urmatoarele cerinte:
- autorul actului sa fie titularul dreptului procedural in cauza si sa fie capabil sa il
exercite
- dreptul procedural sa fie utilizat in limitele sale externe, fixate de lege, adica sa
respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul
procedural, la forma actului si la termenul in care trebuie efectuat acesta
- dreptul procedural sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru
care a fost acordat de lege, partea ce il foloseste urmarind un obiectiv ce nu
corespunde justei si cat mai rapide solutionari a pricinii
- dreptul procedural sa fie exercitat cu rea-credinta
Sanctionarea abuzului de drept procedural: partea ce a suferit un prejudiciu
patrimonial sau moral, ca urmare a exercitarii abuzive a unui drept procedural de
catre partea adverse are dreptul de a fi despagubita. Pentru a nu se incalca
principiul disponibilitatii, despagubirile vor fi acordate numai la cerere, nu si din
oficiu; instanta competenta este instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a
savarsit abuzul respectiv. Despagubirile se vor acorda indiferent de solutia ce se va
pronunta cu privire la fondul pretentiei deduse judecatii. Daca nu se solicita
despagubiri in procesul in care una din parti a folosit abuziv un drept procedural
cel interesat, poate sa le pretinda pe calea unu proces separat, termenul de
prescriptie extinctiva fiind de 3 ani de la data la care a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca paguba si pe cel ce raspunde de aceasta.Actul de procedura abuziv va fi
lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul procedural exercitat abuziv
a fost recunoscut, iar daca acest act are o existenta de sine statatoare, sanctiunea va
lovi numai actul abuziv, dar, in cazul in care el sta la baza altor acte de procedura,
atat actul abuziv cat si cele ulterioare vor fi lipsite de eficienta.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
26
5. Coparticiparea procesuala
Cand in acelasi proces, doua sau mai multe persoane au calitatea de
reclamant ori cand calitatea de parat este detinuta de doua sau mai multe persoane,
avem o coparticipare procesuala (numita uneori si litisconsortiu procesual).
Coparticiparea procesuala existenta la judecata in prima instanta poate
continua si la judecata in caile de atac, dar poate sa ia sfarsit in cazul in care numai
unul dintre coparticipanti exercita calea de atac, ceilalti achiesand la hotararea
instantei sau neatacand-o in termenul prevazut de lege, respectiv atunci cand
cererea de exercitare a caii de atac este introdusa numai impotriva unuia dintre
coparticipanti.
Este posibila coparticiparea procesuala si atunci cand intre obiect si cauza exista
numai o stransa legatura, nu doar in cazul identitatii de obiect sau cauza.
Clasificarea coparticiparii:
a) dupa rolul vointei partilor in formarea coparticiparii:
- coparticipare procesuala facultativa
- coparticipare procesuala necesara sau obligatorie (atunci cand mai multe persoane
se gasesc intr-un raport juridic civil unic si indivizibil)
b) coparticipare procesuala subiectiva si obiectiva
- coparticiparea procesuala este subiectiva in situatia in care exista o pluralitate de
persoane cu aceleasi interese
- coparticiparea prcesuala obiectiva rezulta din conexarea a doua sau mai multor
cereri, daca in unele din acestea sunt si alte parti (nu se pune semnul egalitatii intre
coparticipare procesuala obiectiva si conexitate, intrucat este posibil sa se
reuneasca mai multe cereri in care figureaza aceleasi doua parti , fara a mai exista,
cel putin in una din cereri, o a treia parte, astfel incat nu poate fi vorba de o
coparticipare procesuala, litigiul opunand numai doua persoane)
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
27
c) coparticipare procesuala activa, pasiva, mixta
- coparticipare procesuala activa = mai multi reclamanti si un singur parat
- coparticipare procesuala pasiva = mai multi parasi si un singur reclamant
- coparticipare procesuala mixta = mai multi reclamanti si mai multi parati
Efectele coparticiparii procesuale:
In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate
de principiul independentei procesuale – adica, actele de procedura, apararile si
concluziile unuia dintre coparticipanti nu pot folosi dar nici vatama celorlalti.
De la acest principiu exista o singura exceptie: in cazul in care, prin natura
raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii legale, efectele hotararii se intind
asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de
unii dintre ei sau termenele procedurale incuviintate unora dintre ei pentru
indeplinirea actelor de procedura vor profita si celorlalti. Daca actele de procedura
ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor facute de ceilalti
coparticipanti, atunci se va tine cont de actele cele mai favorabile. (aceasta exceptie
isi gaseste aplicarea numai in cazul in care intre coparticipanti exista raporturi
obligationale de solidaritate sau indivizibilitate). Ex: efectele admiterii
apelului/recursului declarat de un coparticipant se extinde si asupra celor ce nu au
introdus apel/recurs, sau ale caror cereri au fost respinse ca tardive/netimbrate etc.
Consecintele respingerii caii de atac, de exemplu plata cheltuielilor de judecata,
vor fi suportate numai de coparticipantul care a exercitat-o.
Consecinte ale coparticiparii procesuale:
- atunci cand coparticipantii au aceleasi interese, ei pot avea un singur mandatar,
caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata
sau de pe intampinare
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
28
- daca unii dintre coparticipanti nu s-au prezentat inaintea instantei ori nu au
indeplinit un act de procedura in termen, ei vor fi citati in continuare
- actele de procedura facute in interes comun sau impotriva coparticipantilor cu
aceleasi interese sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru
- coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de
interesul fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie
proportional, fie solidar
In procesele in care sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, va
putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de
comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau
sediul acestuia. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, iar de catre
parati odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg
asupra persoanei mandatarului, presedintele instantei va numi un curator special
pentru parati si un mandatar pentru reclamanti.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
29
6. Participarea tertilor la judecata
6.1. Precizari introductive
Notiunea de terti desemneaza persoanele care sunt introduse intr-un proces in curs
de desfasurare s care, din acel moment, devin si ele parti, fiind numite terti, spre a
fi deosebite de partile initiale.
Spre deosebire de hotararile penale, care sunt opozabile erga omnes, hotararile
civile (cu rare exceptii – de ex in materie de stare civila), nu pot fi opuse tertilor.
Pentru ca hotararea civila sa isi produca efectele si fata de alte persoane, este
necesara introducerea acestora in proces.
Necesitatea atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul practic pe
care l-ar realiza una din partile initiale, sau interesul de a fi introdus intr-un proces
in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie pentru a-si valorifica un drept
al sau, fie pentru a apara pe una din partile in litigiu, cu care se gaseste in raporturi
speciale.
In anumite cazuri, expres prevazute de lege, tertii sunt obligati sa intervina intr-un
proces in curs de judecata, sub sanctiunea de a nu isi mai putea valorifica ulterior
drepturile sau interesele lor.
a) Avantajele participarii tertilor la judecata
- participarea tertilor la judecata permite reunirea intr-un singur proces a tuturor
persoanelor interesate de pretentia supusa judecatii, instanta urmand a se pronunta
nu numai asupra raportului juridic substantial dintre reclamant si parat, ci si asupra
raporturilor juridice dintre terii intervenienti si partile initiale, preintampinandu-se
posibilitatea aparitiei unor hotarari judecatoresti contradictorii, realizandu-se o
economie de timp si cheltuieli
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
30
b) Dezavantajele participarii tertilor la judecata:
- introducerea unor terte persoane intr-un proces aflat in curs de desfasurare poate
intarzia solutionarea cererii principale sau poate ridica anumite probleme in ceea ce
priveste competenta
- tertul este obligat sa ia procedura in faza in care se gaseste in momentul
introducerii sale in proces, fiindu-i opozabile actele de procedura anterioare
interventiei
Codul de procedura civila reglementeaza: interventia voluntara si trei forme de
interventie fortata (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie,
aratarea titularului dreptului). Atragerea unui tert la judecata din initiativa
reclamantului sau a paratului (interventia fortata) nu este permisa decat in cazurile
expres prevazute de lege.
Participarea tertilor la judecata nu trebuie confundata cu institutia conexarii
pricinilor, si nici cu coparticiparea procesuala subiectiva; oricare dintre formele
participarii tertilor la judecata implica existenta unui singur proces in curs de
desfasurare, in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale (de interventie
voluntara sau fortata).
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
31
6.2. Interventia voluntara
Interventia voluntara este acea forma de participare a tertelor persoane la judecata
ce consta in introducerea unui tert, din propria sa initiativa, intr-un proces aflat in
curs de judecata, putand fi definita ca “cererea unui tert de a intra intr-un proces
pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul
unei parti din acel proces”.
Interventia voluntara prezinta doua elemente definitorii:
- existenta unui proces civil in curs de judecata
- introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv
Cererea de interventie voluntara poate fi formulata de orice tert care ar putea fi
prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau
care pretinde un drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa
si de o persoana ce a dobandit deja calitatea de parte in acel proces. Cei care sunt
considerati a fi reprezentati in proces (ex: creditorii chirografari ai partilor) pot
interveni deoarece, in realitate ei nu sunt parti ci numai hotararea care se va
pronunta le va fi opozabila.
Reprezentantul legal sau conventional al unei parti, neactionand in nume propriu si
deci fiind un tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de
interventie voluntara (in nume propriu).
Interventia voluntara poate fi de doua feluri:
- interventie voluntara principala = dupa cum terul invoca un drept propriu
- interventie voluntara accesorie = dupa cum tertul apara drepturile unei parti
Tertul trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu, indiferent de felul
interventiei, interesul fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru exercitarea
oricarei forme concrete de manifestare a actiunii civile, deci si a interventiei
voluntare.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
32
a) Interventia voluntara principala
Cererea prin care un tert solicita introducerea sa intr-un proces in curs de
judecata, pentru a i se recunoaste sau stabili un drept propriu, se numeste
interventie voluntara principala.
Ca natura juridica, interventia voluntara principala este o veritabila chemare in
judecata, indreptata impotriva partilor initiale, deci atat a reclamantului cat si a
paratului. Tertul intervenient poate sa isi formuleze pretentia pe cale principala,
declansand un proces distinct, in care el ar figura ca reclamant, iar partile din
celalalt proces ar fi parate. Daca insa tertul prefera sa invoce pretinsul sau drept in
litigiul pendente, cererea sa dobandeste caracter incidental, devenind o cerere care
se grefeaza pe cererea principala, dar care poate fi solutionata si independent de
aceasta.
Interventia voluntara principala presupune invocarea de catre un tert a unui
drept propriu, fara a fi necesar sa existe identitate intre dreptul pretins de tert si
dreptul ce formeaza obiectul cererii de chemare in judecata; totusi intre cele doua
drepturi subiective trebuie sa existe o legatura suficienta, care sa justifice
rezolvarea impreuna a celor doua cereri.
Sfera de aplicare a interventiei voluntare principale: de regula, interventia
voluntara principala este admisibila in orice proces civil. Cu toate acestea se
considera inadmisibila cererea de interventie voluntara in pricinile cu caracter strict
personal, cum ar fi: desfacerea sau desfiintarea casatoriei, tagaduirea paternitatii,
punerea sub interdictie sau ridicarea interdictiei etc. Atunci cand in litigiul
declansat printr-o cerere cu caracter strict personal partile formuleaza si cereri
accesorii sau incidentale care nu au un astfel de caracter, interventia voluntara
principala devine admisibila daca vizeaza pretentiile formulate in cererile accesorii
sau incidentale.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
33
Nici in litigiile individuale de munca nu este admisa interventia voluntara
principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa i se stabileasca drepturi
decurgand dintr-un raport de munca in care subiect este persoana ce
figureaza ca parte in cererea principala, caracterul personal al raportului de
munca impunand o asemenea solutie
In cazul litigiului arbitral, interventia voluntara principala este admisibila
numai daca tertul a fost si el parte in conventia arbitrala sau daca, ulterior
declansarii litigiului arbitral, se incheie un compromise intre tert si partile
initiale, aceeasi fiind solutia pentru orice forma de participare a tertilor la
judecata
Cererea de interventie voluntara principala trebuie facuta in forma prevazuta pentru
cererea de chemare in judecata. De asemenea, fiind vorba de o cerere incidentala,
continutul acesteia trebuie sa se refere si la cererea principala.
Interventia voluntara principala se poate face numai in fata primei instante si
inainte de inchiderea dezbaterilor.
- intr-un proces de partaj, cererea de interventie voluntra principala poate fi
introdusa si dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu, pana la
inchiderea dezbaterilor ce preced hotararea finala de partaj
- cererea de interventie voluntara principala trebuie depusa cel mai tarziu pana la
inchiderea dezbaterilor de fond, chiar si atunci cand instanta a amanat pronuntarea
hotararii
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
34
Introducerea cererii de interventie voluntara principala este permisa in
instanta de apel, insa numai cu invoirea partilor; daca la judecata in prima instanta
au existat mai mult de doua parti, dar numai unele au fost atrase la judecata in
apel, este nevoie doar de acordul acestora din urma, insa tertul intervenient nu se
va putea prevala de hotararea pe care o va obtine si fata de partile pentru care
hotararea apelata a ramas definitiva si irevocabila.
Momentul pana la care tertul poate sa intervina in instanta de apel este acela al
inchiderii dezbatrilor de fond inaintea instantei de apel.
Interventia voluntara principala este inadmisibila in recurs.
Admisibilitatea interventiei voluntare principale in cadrul rejudecarii
fiondului dupa casare:
a) daca s-a casat cu retinere, cererea este inadmisibila indiferent ca a fost recurata o
hotarare pronuntata in apel sau o sentinta nesupusa apelului
b) in cazul casarii cu trimitere la instanta de apel care a pronuntat hotararea
recurata sau la instanta de apel competenta, cererea intervenientului voluntar
principal poate fi primita numai cu acordul partilor
c) in cazul in care casarea cu trimitere s-a facut pentru necompetenta atat a
instantei de apel cat si a primei instante, rejudecarea fondului dupa casare
echivaleaza cu o judecata in prima instanta asa incat cererea de interventie
voluntara principala poate fi depusa pana la inchiderea dezbaterilor
d) cand s-a casat cu trimitere intr-o pricina in care, potrivit legii, hotararea primei
instante nu este supusa apelului, cererea de interventie voluntara principala poate fi
depusa pana la inchiderea dezbaterilor
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
35
In cazul contestatiei in anulare, interventia coluntara principala devine
admisibila daca se rejudeca fondul ca urmare a admiterii caii extraordinare de atac
de retractare si numai atunci cand:
- contestatia in anulare de drept comun a fost exercitata impotriva unei sentinte
nesupuse apelului sau impotriva unei hotarari pronuntate in apel, insa in aceasta
situatie, cererea intervenientului principal poate fi primita numai cu acordul
partilor
- contestatia in anulare speciala a fost exercitata impotriva unei hotarari pronuntate
de judecatorie in ultima instanta
In cazul revizuirii, problema admisibilitatii cererii intervenientului principal
se pune numai daca are loc o rejudecare a fondului ca urmare a admitere a cererii
de revizuire:
- in cazul in care s-a atacat o hotarare de prima instanta, ramasa definitiva prin
neapelare, iar cererea de revizuire a fost incuviintata in principiu, tertul isi poate
formula pretentiile pana la inchiderea dezbaterilor
- daca s-a admis in principiu cererea de revizuire a unei hotarari pronuntate in apel,
cererea tertului poate fi primita pentru a fi judecata numai daca partile convin in
acest sens
- in situatia cand s-a cerut revizuirea unei hotarari pronuntata de o instanta de
recurs, interevntia voluntara principala este inadmisibila
Instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie
numai dupa ascultarea partilor si a celui care intervine.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
36
Inainte de a decide cu privire la incuviintarea in principiu a cererii de interventie
voluntara principala, instanta de judecata trebuie sa verifice:
- daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie
care sa justifice solutionarea impreuna a celor doua cereri
- daca tertul a formulat cererea sa inauntrul termenului stabilit de lege
- pentru cererea formulate in apel, instanta va verifica daca partile cu privire la care
se judeca apelul respectiv sunt de acord cu primirea cererii
- daca, in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibila o
interventie voluntara principala
Asupra admisibilitatii in principiu a interventiei voluntare principale, instanta de
judecata se va pronunta printr-o incheiere, prin care va incuviinta in principiu
cererea tertului sau, dupa caz, o va respinge ca inadmisibila. Aceasta incheiere nu
poate fi atacata decat odata cu fondul, deci este supusa acelorasi cai de atac ce pot
fi exercitate impotriva hotararii de fond.
- incheierea poate fi atacata in cazul incuviintarii in principiu a cererii de
interventie, de oricare dintre partile initiale
- incuviintarea poate fi atacata in cazul respingerii ca inadmisibila de catre tertul
care a formulat cererea
Incheierea asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie voluntara
principala are caracter interlocutoriu, astfel incat instanta care a pronuntat-o nu mai
poate reveni supra ei.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
37
Efectele introducerii cererii de interventie voluntara principala
Acestea se produc numai daca instanta de judecata pronunta o incheiere de
incuviintare in principiu, nu insa si atunci cand cererea tertului este respinsa ca
inadmisibila. Aceste efecte sunt:
a) investirea instantei cu judecarea pretentiei tertului intervenient
b) prorogarea legala de competenta daca este cazul
c) tertul devine parte in proces, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie
d) dreptul subiectiv pretins de tert devine un drept litigios
e) partile initiale sunt puse in intarziere fata de tertul intervenient
f) intreruperea prescriptiei extinctive
Prescriptia se intrerupe de la data introducerii cererii de interventie voluntara
principala, iar nu de la data pronuntarii incheierii de incuviintare in principiu a
acesteia. Intreruperea este numai provizorie si conditionata, in sensul ca prescriptia
se considera a nu fi fost intrerupta in cazul in care cererea de interventie voluntara
este respinsa, anulata, se perima sau tertul intervenient renunta la judecata.
Dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie, instanta va dispune
comunicarea acesteia catre partile initiale si va fixa un termen in care poate fi
depusa intampinarea. Daca partile convin, iar in aceeasi sedinta de judecata pot fi
administrate toate probele necesare solutionarii cauzei, instanta poate trece la
judecarea fondului.
Inpotriva cererii de interventie voluntara principala, oricare din partile
initiale ar putea sa formuleze o cerere reconventionala, deoarece interventia
voluntara principala este o adevarata cerere de chemare in judecata, in care pozitia
de reclamant este detinuta de catre tertul intervenient, iar cea de parat revine
partilor initiale.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
38
Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, asa incat, in termenul
stabilit de instanta pentru depunerea intampinarii, cel interest poate sa formuleze si
o cerere reconventionala. Partile pot conveni ca si cererea reconventionala
introdusa dupa acest termen sa fie judecata cu cererile deja formulate.
Prin introducerea unei cereri reconventionale la cererea de interventie
voluntara principala, partea trebuie sa tinda la realizarea unei compensatii judiciare
intre creanta sa si creanta pretinsa de tertul intervenient, urmarind sa obtina
neutralizarea obligatiei pretinse de tert impotriva sa ori atenuarea acestei obligatii
sau, dupa caz, condamnarea tertului intervenient fata de ea.
Din momentul incuviintarii in principiu a cererii de interventie voluntara
principala, tertul devine parte in proces avand toate drepturile procedurale dar si
indatoririle procesuale.
Tertul va lua procedura in starea in care aceasta se afla in momentul
incuviintarii in principiu a cererii de interventie, insa, pentru viitor toate actele de
procedura se vor indeplini si fata de el. Tertul nu ar putea sa solicite refacerea
unora dintre actele de procedura indeplinite anterior interventiei ori sa invoce
nulitatile relative acoperite intre timp. Probele aflate la dosar desi au fost
administrate in contradictoriu numai cu partile initiale sunt opozabile tertului
intervenient asa incat acesta nu va putea solicita readministrarea lor.
Legea nu prevede obligativitatea comunicarii tertului intervenient a unor
copii de pe actele aflate la dosar, ceea ce inseamna ca tertul trebuie sa si le procure
singur, tertul nu poate obtine un termen spre a lua la cunostinta de actele dosarului
deoarece s-ar intarzia solutionarea cererii de chemare in judecata.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
39
Intervenientul principal are posibilitatea sa introduca o cerere de chemare in
judecata a altei persoane, precum si o cerere de chemare in garantie, nu insa si o
cerere de aratare a titularului dreptului, deoarece aceasta poate fi formulata numai
de catre parat.
Cererea de interventie voluntara principala se judeca odata cu cererea
principala, insa daca ar duce la intarzierea solutionarii acesteia se permite instantei
sa dispuna disjungerea. Masura disjungerii se ia printr-o incheiere ce nu este
supusa vreunei cai de atac.
Pentru situatia in care s-a dispus disjungerea este necesar sa se constituie un
dosar separat pentru cererea tertului intervenient. Instanta nu isi va declina
competenta, deoarece efectul prorogarii de competenta subzista chiar si atunci cand
cele doua cereri nu mai sunt solutionate prin aceeasi hotarare.
In cazul in care cererea de chemare in judecata si cererea de interventie voluntara
principala s-au solutionat impreuna, se pronunta o singura hotarare, care va fi
opozabila tuturor partilor.
Nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata cat si
cererea de interventie voluntara principala, daca acestea au acelasi obiect si deci se
exclud reciproc. Admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata atrage in
mod automat respingerea celeilalte cereri si invers. Este posibil ca ambele cereri sa
fie respinse, iar in aceasta situatie paratul din cererea introductiva de instanta este
cel care a castigat procesul, asa incat el are dreptul la acoperirea cheltuielilor de
judecata avansate care vor fi recuperate atat de la reclamant cat si de la tertul
intervenient.
Este posibil ca ambele cereri sa fie admise numai in parte sau ca una din
cereri sa fie admisa in parte iar cealalta respinsa, in ambele situatii cheltuielile de
judecata urand a fi suportate de toate partile.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
40
Daca identitatea de obiect este numai partiala, solutiile por fi:
- respingerea ambelor cereri
- admiterea in parte atat a cererii de chemare in judecata si a cererii de interventie
voluntara principala
- respingerea unei cereri si admiterea integrala sau in parte a celeilalte cereri
- admiterea in intregime a unei cereri si admiterea in parte a celeilalte cerei
- admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata cat si a cererii de
interventie voluntara principala, insa numai pentru situatia in care intre pretentia
reclamantului initial si cea a tertului intervenient exista doar o legatura de
conexitate fara a exista si identitate de obiect, nici macar partiala
Soarta cererii de interventie voluntara principala in ipoteza cand, dupa
incuviintarea acesteia in principiu, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din
cererea introductive de instanta fara a se pronunta o hotarare pe fond – in acest caz
instanta va solution in continuare cererea intervenientului principal, indiferent de
cauza pentru care nu s-a mai judecat pe fond cererea de chemare in judecata.
In situatia in care cererea principala este respinsa ca inadmisibila pe motiv
ca ar fi de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau este respinsa ca
nefiind de competenta instantelor romane, deoarece, nefiind competenta sa judece
cererea principala, instanta nu devine competenta nici in privinta cererii
inccidentale.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
41
b) Interventia voluntara accesorie
Cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-un
litigiu in curs de desfasurare, pentru a apara drepturile uneia din partile initiale, se
numeste interventie voluntara accesorie.
Interventia voluntara accesorie are un scop limitat, deoarece tertul nu invoca si o
pretentie proprie si nu urmareste obtinerea unei hotarari prin care partile initiale sa
fie condamnate fata de el, ci tinde, prin apararile pe care le face, ca instanta sa
pronunte o solutie in favoarea partii pentru care a intervenit.
Interventia voluntara accesorie este o simpla aparare, constituinad o cerere
incidentala prin care tertul nu invoca un drept propriu ci doar sprijina pe reclamant
sau dupa caz, pe parat, interventia voluntara accesorie duce la largirea cadrului
procesual numai sub aspectul partilor, nu si al obiectului litigiului.
Interventia voluntara accesorie este admisa in orice materie; in litigiile
individuale de munca, se poate formula o cerere de interventie accesorie astfel:
- daca se contesta decizia de desfacere a contractului de munca, intervenient poate
fi cel care a luat aceasta masura
- in litigiile pentru stabilirea despagubirilor poate interveni salariatul care a inlesnit
producerea pagubei
- cand s-a facut o plata nelegala, intervenient poate fi cel care a dispus plata
respectiva
- posibilitatea sindicatului de a interveni pentru a apara drepturile unui membru al
sau
In pricinile cu caracter strict personal interventia voluntara accesorie este
inadmisibila, exceptand situatia cand o norma juridica speciala ar dispune in sens
contrar, precum si situatia in care interventia ar privi o cerere accesorie sau
incidentala ce nu are un astfel de caracter.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
42
Intervenientul accesoriu trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu.
Chiar daca nu pretinde un drept propriu in cadrul procesului in care intervine tertul
trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos pentru sine, iar nu pentru partea a carei
pozitie o sustine. Intervenientul accesoriu are un interes personal, distinct de cel al
partii pe care o apara, iar aceasta se datoreaza faptului ca drepturile sale ar putea fi
afectate prin pronuntarea unei hotarari de condamnare a partii respective. Deci,
intervenientul accesoriu are un interes preventiv, care se apreciaza in functie de
posibila incidenta asupra drepturilor sale a hotararii ce ar urma sa se pronunte cu
privire la cererea principala.
Asadar, in cazul interventiei voluntare accesorii, este vorba de un interes
actual pentru a preveni un prejudiciu eventual. Tertul va obtine un folos practic
direct si imediat prin pronuntarea unei hotarari in favoarea partii pe care o apara,
deoarece hotararea respectiva va stabili sau va confirma o situatie ce confera
intervenientului accesoriu certitudinea ca drepturile sale, conexe cu aceasta situatie
juridica, nu sunt cu nimic afectate.
Interesul intervenientului accesoriu poate sa nu fie numai de ordin patrimonial, ci
este suficient si un interes moral.
Dat fiind ca este o simpla aparare, cererea de interventie voluntara accesorie
nu trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de lege pentru cererea de chemare in
judecata, ci este suficient sa cuprinda:
- aratarea instantei
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori denumirea si sediul lor
- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul
- obiectul cererii si semnatura
- mijloacele de comunicare utilizate de parti, precum si numarul de telefon/ fax
daca este cazul
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
43
- justificarea interesului tertului
- indicarea partii in favoarea careia se intervine
- individualizarea procesului in care tertul solicita sa fie introdus
Cererea de interventie voluntara accesorie se poate face chiar si inaintea
instantei de recurs! Precum si in cadrul cailor extraordinare de atac de retractare.
In cazul recursului in interesul legii, interventia voluntara accesorie este
inadmisibila deoarece hotararea ce se va pronunta nu va produce efecte fata de
partile din proces care nici nu trebuie citate.
Instanta de judecata va asculta partile si pe cel care intervine, doar dupa ce
va verifica daca tertul justifica un interes propriu, daca exista legatura intre cererea
principala si cererea tertului si daca, in functie de natura pricinii, aceasta din urma
cerere ar fi admisibila, va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei
voluntare accesorii, printr-o incheiere interlocutorie, care nu poate fi atacata decat
odata cu fondul.
In cazul cand incuviinteaza in principiu cererea de interventie voluntara
accesorie, instanta va dispune comunicarea acesteia catre partile initiale, iar acestea
din urma au posibilitatea sa formuleze intampinarea, inauntrul termenului acordat
de instanta in acest scop. Se admite ca intampinarea poate fi facuta nu numai de
partea adverse celei in favoarea careia s-a intervenit, ci si de aceasta din urma
parte, in masura in care ar aprecia ca interventia accesorie este potrivnica
intereselor sale. Partile initiale nu pot sa formuleze insa cerere reconventionala
impotriva intervenientului accesoriu, deoarece acesta nu supune judecatii o
pretentie proprie.
Tertul intervenient va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in
momentul incuviintarii in principiu a cererii sale, insa actele de procedura ce
urmeaza vor fi indeplinite si fata de el.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
44
Tertul are o pozitie procesuala subordonata partii pe care o apara, si nu poate face
decat acele acte de proceduta care profita partii respective. In cazul in care tertul ar
face un act de procedura potrivnic intereselor partii a carei pozitie o sustine,
instanta de judecata va considera un asemenea act ca si cum nu ar fi fost indeplinit,
deci neavenit.
Cererea de interventie voluntara accesorie, se judeca intotdeauna impreuna
cu cererea introductiva de instanta. Hotararea ce se va pronunta va fi opozabila
tuturor partilor din proces deci si a intervenientului accesoriu.
Solutia ce se va da cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie,
depinde de solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in judecata, urmand
a se distinge dupa cum tertul a intervenit in favoarea reclamantului sau a paratului:
- interventia voluntara accesorie in sprijinul paratului se va admite daca se respinge
cererea de chemare in judecata, deoarece paratul nu a cazut in pretentii, asa incat
apararea tertului urmeaza a fi considerata utila
- in cazul in care se admite cererea principala, deci cand paratul cade in pretentii,
cererea de interventie in favoarea acestuia se respinge
- interventia voluntara accesorie in favoarea reclamantului se va admite in situatia
in care instanta admite cererea de chemare in judecata, intrucat reclamantul are
castig de cauza, deci apararea tertului i-a profitat
- daca se respinge cererea principala, vatrebui sa fie respinsa si interventia in
sustinerea reclamantului, apararea tertului neducand la castigarea litigiului de catre
partea pentru care s-a intervenit
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
45
Intrucat intervenientul accesoriu nu pretinde un drept propriu, stingerea
judecatii cu privire la cererea introductiva de instanta antreneaza in mod inevitabil
si stingerea judecatii cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie:
a) daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, atunci
cererea de interventie facuta in favoarea sa ramane lipsita de obiect
b) daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, va ramane lipsita de obiect
cererea prin care tertul a intervenit in apararea paratului
c) daca partile initiale sting litigiul printr-o tranzactie judiciara, in regula generala,
tertul nu va putea sa solicite continuarea judecatii (daca este cazul, tertul ar putea
sa invedereze instantei imprejurarile ca partile initiale au incheiat tranzactia
respectiva pentru a-i frauda interesele, ipoteza in care instanta va refuza sa ia act de
tranzactia intervenita intre partile initiale si va continua judecata pe fond
d) perimarea cererii de chemare in judecata isi produce efectele si fata de cererea
de interventie voluntara accesorie
Cheltuielile de judecata:Intervenientul accesoriu nu poate fi obligat la plata
acestora; daca partea pentru care a intervenit cade in pretentii, numai aceasta va
suporta cheltuielile de judecata avansate de adversar. In cazul in care partea ce a
avut castig de cauza a facut o serie de cheltuieli numai pentru a combate sustinerile
intervenientului accesoriu, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor respective.
Se admite ca intervenientul accesoriu trebuie sa suporte intotdeauna cheltuielile
propriei cereri, indiferent daca hotararea s-a pronuntat ori nu in favoarea partii
pentru care a intervenit. Apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se
socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau
recurs. Recursul intervenientului accesoriu devine inadmisibil si atunci cand
recursul (apelul) partii a fost respins ca tardiv, anulat ca netimbrat sau atunci cand
partea in favoarea careia s-a intervenit si-a retras apelul (recursul).
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
46
6.3. Chemarea in judecata a altor persoane
Chemarea in judecata a altor persoane este definita ca fiind mijlocul
procesual prin care una din partile initiale solicita introducerea in proces a unei
terte persoane ce ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
- tertul este introdus in proces nu la cererea sa ci la cererea uneia din persoanele ce
au deja calitatea de parte in procesul respectiv
- poate fi atrasa la judecata, prin intermediul acestei forme de interventie fortata
numai persoana ce ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi subiective civile ca si
reclamantul
Interesul de a formula o cerere de chemare in judecata a altor persoane, care pot
pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul aparine de cele mai multe ori paratului,
care doreste obtinerea unei hotarari opozabile tuturor potentialilor reclamanti, in
legatura cu acea situatie juridica.
Reclamantul are posibilitatea sa formuleze cererea de chemare in judecata
(cererea introductiva de instanta) impotriva oricarei persoane ce ar avea legatura cu
raportul juridic substantial dedus judecatii si careia vrea sa ii faca opozabila
hotararea. Este posibil ca reclamantul sa afle despre existenta unui tert care ar fi in
masura sa pretinda aceleasi drepturi ca si el dupa declansarea procesului, de aceea
legea acorda si reclamantului dreptul sa introduca o cerere de chemare in judecata
a altor persoane insa, in acest caz, tertul atras la judecata pe aceasta cale nu va
dobandi calitatea de parat ci va dobandi calitatea de intervenient in interes propriu.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
47
Termenul in care se poate depune cererea de chemare in judecata a altor
persoane ce ar putea sa invoce aceleasi drepturi ca si reclamantul difera dupa cum
cererea este formulata de catre parat sau de catre reclamant:
- cererea facuta de parat se depune odata cu intampinarea sau, cand intampinarea
nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare
- cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea
dezbaterilor inaintea primei instante
In legatura cu termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altor
persoane, se ivesc unele dificultati in cazul in care este deja formulate o cerere
reconventionala sau o cerere de interventie voluntara principala, deoarece, in
litigiul respective, o parte poate sa detina atat calitatea de reclamant cat si calitatea
de parat:
- daca tertul ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi precum cele pretinse prin
cererea reconventionala, termenul pentru depunerea cererii se determina prin
raportarea la cererea reconventionala, deci reclamantul din aceasta din urma cerere
( paratul din cererea principala) ar putea sa cheme in judecata o alta persoana pana
la inchiderea dezbaterilor, iar paratul din cererea incidentala (reclamantul din
cererea principala) ar putea sa solicite introducerea in proces a altei persoane pana
la implinirea termenului acordat de instanta spre a depune intampinare la cererea
reconventionala.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
48
Daca s-a formulat o cerere de interventie voluntara principala, trebuie sa
distingem dupa cum:
- exista identitate intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de
interventie voluntara principala (caz in care atat reclamantul din cererea
introductiva de instanta cat si intervenientul voluntar principal pot chema in
judecata alte persoane pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul poate solicita
introducerea unei alte persoane in proces odata cu intampinarea la cererea
introductiva de instanta sau pana la prima zi de infatisare dupa caz),
- intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de interventie
voluntara principala exista doar o legatura de conexitate (caz in care, daca tertul ar
fi in masura sa invoce aceleasi drepturi ca si intervenientul principal, acesta din
urma il poate chema in judecata pana la inchiderea dezbaterilor, iar partile initiale
pana la implinirea termenului acordat de instanta in vederea depunerii intampinarii
la cererea de interventie voluntara principala)
Desi termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altei persoane
este un termen legal preemptoriu, nerespectarea lui nu atrage sanctiunea decaderii,
deoarece este stabilita o sanctiune specifica: judecarea separata a cererii indreptate
impotriva tertului, afara de cazul in care partile consimt sa se judece impreuna cu
cererea principala. Numai in privinta cererii formulate de parat partile pot conveni
ca aceasta sa fie primita dupa implinirea termenului nu insa si in ceea ce priveste
cererea facuta de reclamant.
Tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si
reclamantul dobandeste calitatea de intervenient principal, iar hotararea care se va
pronunta ii va fi opozabila.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
49
Cererea de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul se comunica atat tertului introdus in proces, cat si partii
adverse. La exemplarul destinat tertului, de vor alatura copii de pe cererea de
chemare in judecata, daca este cazul si de pe alte acte de procedura ce au aceeasi
natura juridica, de pe intampinare, precum si de pe inscrisurile aflate la dosar.
Spre deosebire de interventia voluntara, legea nu mai prevede ca instanta ar
trebui sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in
judecata a altei persoane ce ar putea pretnde aceleasi drepturi ca si reclamantul,
ceea ce inseamna ca instanta va lua act de depunerea cererii, iar apoi o va solution
pe fond odata cu cererea principala. Daca insa cererea formulata de parat este
tardiv introdusa, instanta va lua act de aceasta imprejurare si va dispune, prin
incheier, judecarea separata cu exceptia situatiei in care partile convin judecarea
impreuna a celor doua cereri.
Cand cererea nu poate fi primita instanta va pronunta o incheiere de respingere a
cererii ca inadmisibila; incheierea nu poate fi atacata decat odata cu hotararea
pronuntata asupra fondului pretentiei formulate de reclamant prin cererea de
declansare a procesului respectiv.
Tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal, asa
incat el se bucura de independent procesuala, si poate uza de toate drepturile
procedurale recunoscute de lege partilor, inclusiv de dreptul de a incheia acte
procesuale de dispozitie:
- tertul introdus in cauza devine parte in proces
- are loc o prorogare legala a competentei
- hotararea ce se va pronunta va avea putere de lucru judecat si fata de tert
- tertul chemat in judecata poate exercita caile de atac prevazute de lege, indiferent
daca partile initiale au atacat sau nu hotararea
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
50
- tertul va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in momentul
introducerii sale in proces, actele de procedura indeplinite anterior fiindu-i
opozabile
Un efect specific consta in scoaterea din proces a paratului, insa numai in
cazul in care paratul este chemat in judecata pentru o datorie baneasca si
recunoaste pretentiile banesti formulate impotriva sa, declarand ca vrea sa isi
achite datoria fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, depunand totodata
suma respective. Intr-o asemenea ipoteza judecata va continua intre reclamant si
tertul chemat in judecata.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
51
6.4. Chemarea in garantie
Chemarea in garantie ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata este
admisibila nu numai in czul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori
conventional, ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii ar avea
posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a
pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita in sarcina sa prin hotarare
judecatoreasca.
Cererea de chemare in garantie poate fi formulata impotriva garantului,
precum si a succesorilor universali ori cu titlu universal ai acestuia, precum si de
catre dobanditorul cu titlu particular.
Desi in cele mai multe cazuri cererea de chemare in garantie este formulata de
catre parat, o asemenea cerere incidentala poate fi introdusa si de catre reclamant.
Cererea de chemare in garantie poate fi formulata si de intervenientul voluntar
principal, precum si de tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda
aceleasi drepturi ca si reclamantul. Tertul chemat in garantie are permisiunea sa
cheme in garantie, la randul lui, o alta persoana. Posibilitatea chemarilor in
garantie in lant este limitata la doua, adica prima chemare facuta de una din partile
initiale si a doua cerere facuta de cel astfel chemat in garantie, asa incat cel de al
doilea chemat in garantie nu ar putea sa mai cheme in garantie o alta persoana ci ar
trebui sa isi verifice pretentiile pe cale principala (aceasta concluzie se deduce nu
este expres prevazuta de lege).
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
52
Dupa cum garantia este valorificata pe cale principala sau pe cale accesorie
avem: garantie principala si garantie incidentala:
a) garantia principala = garantia este principala daca beneficiarul acesteia a asteptat
sfarsitul procesului in care este parte, iar, in masura in care a cazut in pretentii, il
cheama in judecata pe garant prin intermediul unei cereri principale, declansand un
proces distinct.
b) garantia incidentala = garantia este incidental daca, fara a astepta sfarsitul
procesului dirijat impotriva sa, beneficiarul garantiei il introduce in procesul
respectiv pe garantul sau, astfel incat cererea principala si cererea de chemare in
garantie sunt solutionate prin aceeasi hotarare. Dpdv al atragerii tertilor la judecata,
prezinta interes numai garantia incidentala; judecata garantiei principale se face
potrivit dispozitiilor de drept comun.
Chemarea in garantie pe cale incidentala este preferabila introducerii unei
cereri principale in garantie sau in despagubire, deoarece:
- ofera posibilitatea chematului in garantie, devenit parte in proces, sa administreze
probele necesare si sa faca toate apararile in sprijinul partii pe care o garanteaza
- in cazul in care cel garantat pierde procesul, prin aceeasi hotarare se va admite si
cererea de chemare in garantie, daca instanta o gaseste intemeiata, evitandu-se
astfel un proces ulterior
Desi chemarea in garantie constituie o simpla facultate si nu o obligatie
pentru parti, in cazurile anume aratate de lege, daca nu alege calea incidentala,
garantul se expune riscului de a nu mai putea sa isi valorifice ulterior pretentiile
impotriva garantului.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
53
Conditii de admisibilitate a chemarii in garantie:
- existenta unui proces civil aflat in faza judecatii in prima instanta
- existenta unei legaturi suficiente intre cererea principala si cererea de chemare in
garantie, in sensul ca trebuie sa fie o legatura de dependenta si de subordonare intre
cele doua cereri, asa incat solutia ce se va pronunta cu privire la cererea principala
sa poata influenta solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in garantie
Ca natura juridica, cererea de chemare in garantie este o veritabila chemare
in judecata, astfel incat ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele prevazute de lege
pentru cererea de chemare in judecata; cererea de chemare in garantie se face cu
respectarea conditiilor de forma stabilite de lege pentru cererea de chemare in
judecata.
Cat priveste termenul in care poate fi depusa cererea de chemare in garantie
legea dispune dupa cum cererea este formulata de catre parat sau de catre
reclamant:
- paratul trebuie sa depuna cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea,
iar daca intampinarea nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare
- reclamantul poate sa depuna cererea in tot cursul judecatii in prima instanta pana
la inchiderea dezbaterilor
Nedepunerea cererii de chemare in garantie in termen nu atrage sanctiunea
decaderii partii respective din dreptul de a-l actiona in judecata pe garant, ci,
cererea de chemare in garantie tardiv formulata se va judeca separat de cererea
principala, afara de cazul in care reclamantul si paratul consimt ca aceste cereri sa
se judece impreuna.
Daca reclamantul si-a modificat sau intregit cererea de chemare in judecata, in
functie de situatia concreta din speta, paratul va putea sa formuleze o cerere de
chemare in garantie pana la termenul de judecata urmator.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
54
Cererea de chemare in garantie poate fi primita, in msura in care nu s-ar
incalca principiul dublului grad de jurisdictie in fond, cu ocazia rejudecarii
fondului dupa casarea cu trimitere.
Nu exista text de lege care sa prevada ca instanta trebuie sa se pronunte
asupra incuviintarii in principiu a cererii de chemare in garantie ci se stabileste
doar ca instanta va dispune comunicarea cererii de chemare in garantie tertului si
va fixa un termen in care acesta din urma sa poata depune intampinarea. Nefiind
necesar sa se discute admisibilitatea in principiu a cererii de chemare in garantie,
rezulta ca instanta va lua act prin incheiere de formularea unei astfel de cereri iar
din acel moment tertul devine parte in proces.
Cererea de chemare in garantie nu este admisibila in materia ordonantei
presedintiale. Inadmisibilitatea va fi solutia si in cazul in care:
- cererea este depusa tardiv si partile nu convin sau in cazul cerereii formulate de
reclamant, nu pot conveni judecarea impreuna
- in cazul in care cererea de chemare in garantie se face direct in apel sau in recurs,
instanta va da o incheiere prin care o va respinge ca inadmisibila
Unul dintre cele mai importante efecte juridice ale cererii de chemare in
garantie il constituie dobandirea de catre tertul chemat in garantie a calitatii de
parte in procesul in care este formulate o asemenea cerere. Tertul va avea
drepturile procedurale si ii vor reveni indatoriri procesuale prevazute de lege
pentru partile principale, iar hotararea ce urmeaza a se pronunta va fi opozabila.
Chematul in garantie nu devine o parte subordonata celei ce l-a introdus in proces
ci se bucura de independenta procesuala.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
55
In functie de situatia concreta din speta, tertul poate sprijini partea care l-a
chemat in garantie dar se poate apara si impotriva acesteia:
a) tertul sprijina partea care l-a chemat in garantie = chematul in garantie poate sa
combata ori dupa caz, sa sustina pretentia dedusa judecatii prin cererea principala,
iar in acest scop, el poate folosi toate mijloacele de aparare, putandu-se substitui,
sub acest aspect, in toate drepturile procedurale ale garantatului.
b) tertul se apara impotriva partii care l-a chemat in garantie = tertul, fara a pune in
discutie cererea principala, poate formula aparari numai in ceea ce priveste cererea
incidentala, invocand de exemplu, faptul ca nu datoreaza garantie sau ca partea ce
l-a introdus in proces nu s-ar putea indrepta impotriva sa cu o cerere in
despagubire, daca ar cadea in pretentii
Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Daca
insa judecarea cererii principale ar fi intarziata prin solutionarea cererii de chemare
in garantie, este permisa disjungerea, ipoteza in care se va constitui un dosar
distinct. Efectul eventualei prorogari de competenta in privinta solutionarii cererii
de chemare in garantie subzista si dupa ce s-a dispus disjungerea, astfel incat nu se
poate declina competenta. In situatia in care s-a dispus disjungerea, judecarea
cererii de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii
principale.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
56
Solutia ce se va da asupra cererii de chemare in garantie depinde de solutia
ce se va pronunta cu privire la cererea principala. Este necesar sa distingem dupa
cum cererea de chemare in garantie este formulata de catre parat sau de catre
reclamant:
a) in cazul in care cererea principala este admisa, inseamna ca paratul a cazut in
pretentii, astfel incat se va admite si cererea de chemare in garantie formulata de
parat, daca este intemeiata. Tertul chemat in garantie nu poate fi insa obligat direct
fata de reclamant, deoarece intre ei nu exista nici un raport juridic procesual, si
eventualitatea insolvabilitate a tertului chemat in garantie nu va trebui sa fie
suportata de reclamant ci de catre parat.
Instanta va trebui sa solutioneze litigiul in doua etape, pronuntandu-se mai intai
asupra raportului juridic procesual, iar apoi asupra raportului juridic dintre parat si
tertul chemat in garantie. Cand cererea principala se respinge, inseamna ca paratul
nu a pierdut procesul, asa incat cererea prin care acesta a chemat un tert in garantie
se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes
b) cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant, in masura in care
este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata,
deoarece reclamantul este cel care a pierdut procesul cu paratul, avand astfel
dreptul sa se indrepte impotriva celui pe care l-a chemat in garantie. Daca cererea
de chemare in judecata se admite, atunci cererea de chemare in garantie formulate
de reclamant se va respinge ca lipsita de obiect sau interes.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
57
In ceea ce priveste exercitarea apelului, daca paratul a introdus o cerere de
chemare in garantie, iar prima instanta a admis atat cererea de chemare in judecata
cat si cererea de chemare in garantie, paratul poate declara apel impotriva
reclamantului, iar chematul in garantie poate intent apel contra paratului, dar si
contra reclamantului, invocand netemeinicia cererii de chemare in judecata si, pe
cale de consecinta, lipsa de obiect a cererii de chemare in garantie.
Cand prima instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins
cererea de chemare in garantie, formulate de parat, acesta din urma are interes sa
declare apel fie impotriva reclamantului, fie impotriva chematului in garantie, fie
impotriva ambilor.
Daca ambele cereri au fost response, reclamantul va introduce apel
impotriva paratului, nu si a chematului in garantie, intrucat intre ei nu exista
raporturi juridice substantiale; insa reclamantul poate introduce apel atat impotriva
paratului cat si a chematului in garantie, daca respingerea cererii de chemare in
judecata este urmarea apararilor formulate de tert in favoarea paratului.
Daca prima instanta a respins cererea de chemare in judecata si a admis
cererea de chemare in garantie formulate de reclamant, reclamantul poate declara
apel impotriva paratului, iar chematul in garantie fie contra reclamantului fie
contra paratului. Daca ambele cereri au fost response, reclamantul poate face apel,
atat contra paratului cat si a chematului in garantie. Daca prima instanta a admis
cererea de chemare in judecata si a respins cererea de chemare in garantie
formulate de reclamant, hotararea poate fi apelata de parat, care isi va indrepta
cererea de apel impotriva reclamantului, iar uneori chiar si a chematului in
garantie, daca Solutia referitoare la cererea de chemare in judecata este rezultatul
activitatii procesuale a tertului, in sprijinul partii garantate.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
58
In ceea ce priveste recursul, daca instanta de apel a admis atat cererea
principala cat si cererea de chemare in garantie formulate de paratul de la prima
instanta, recursul chematului in garantie, daca nu priveste exclusive raportul de
garantie, va repune in discutie si cererea principala, astfel incat efectele admiterii
lui se vor extinde si fata de cel ce a formulat cererea de chemare in garantie, cigar
daca acesta nu a declarat recurs.
Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in
garantie, se va respinge cererea principala, efectele admiterii recursului se vor
extinde si asupra chematului in garantie, chiar daca acesta din urma nu a declarat
recurs.
Daca insa initial, instanta de apel a respins cererea principala, sip e cale de
consecinta cererea de chemare in garantie a paratului de la prima instanta a fost
respinsa ca lipsita de obiect sau interes, iar recursul reclamantului de la prima
instanta se admite, cu ocazia judecarii fondului dupa casare, instanta trebuie sa
repuna in discutie si cererea de chemare in garantie.
In cazul in care cerrea de chemare in garantie a fost formulate de catre
reclamantul de la judecata in prima instanta, iar in apel s-a admis cererea principala
si s-a respins ca lipsita de obiect sau de interes cererea de chemare in garantie, la
judecarea fondului ce urmeaza admiterii recursului, paratului de la prima instanta,
se va repune in discutie si cererea de chemare in garantie.
Daca cererea principala a fost respinsa, iar chemarea in garantie admisa, recursul
tertului chemat in garantie de catre reclamant repune in discutie si cererea
principala, cu excepria cazului in care vizeaza exclusive raportul de garantie.
Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in
garantie, instanta ce judeca fondul dupa casare, admite cererea principala, atunci va
trebui sa constate ca ramasa fara obiect cererea de chemare in garantie.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
59
6.5 Aratarea titularului dreptului
Este cea de-a treia forma de interventie fortata si consta in aceea ca paratul care
detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui
lucru, va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul,
daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra
lucrului.
Aratarea titulatului dreptului poate fi facuta numai de catre parat si numai in
cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in
care intre parat si tertul aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu
privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii. Deci, aceasta forma de interventie
fortata este limitata numai la actiunile (cererile) reale, folosirea lui fiind exclusa in
cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta (personal).
Cererea de aratare a titularului dreptului va trebui sa indeplineasca inafara
cerintelor comune tuturor formelor de participare a terilor la judecata, si
urmatoarele cerinte specific:
- prin cererea introductiva de instanta, reclamantul sa urmareasca valorificarea unui
drept real
- paratul sa detina cu titlu precar sau sa exercite in numele altuia un drept asupra
lucrului care formeaza obiectul dreptului real invocat de reclamant
- paratul sa il indice pe titularului dreptului (legea nu impune paratului obligatia de
a indica pe adevaratul titular al dreptului)
Paratul poate face aratarea titularului dreptului printr-o cerere motivata,
depusa odata cu intampinarea sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai
tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea va fi comunicata persoanei indicate ca titular al dreptului real, impreuna cu
copiile de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurile depuse la dosar.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
60
In functie de pozitia tertului si a reclamantului fata de cererea de aratare a
titularului dreptului, se disting urmatoarele situatii:
a) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile
paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial = tertul aratat ca
titular al dreptului va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata
b) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile
paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea paratului = in aceasta
situatie parerile sunt impartite, intr-o opinie solutia ar fi ca si in acest caz tertul
aratat ca titular al dreptului real sa ramana in proces ca si intervenient principal, iar
in alta opinie s-a apreciat ca judecata va continua fara sa se modifice raportul
procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata, iar daca in urma dezbaterilor
se va stabili ca titularul dreptului este tertul indicat atunci se va respinge cererea ca
gresit indreptata, mai exact, ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de
calitate procesuala pasiva
c) tertul se infatiseaza dar tagaduieste sustinerile paratului = tertul dobandeste
calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila; asadar
judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca titular al dreptului
real, in calitate de intervenient principal
d) cel indicat ca titular al dreptului real, deci legal citat nu se infatiseaza = tertul
dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi
opozabila; asadar judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca
titular al dreptului real, in calitate de intervenient principal
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
61
7. Reprezentarea partilor in procesul civil
In frecvente cazuri, partile participa la procesul civil prin intermediul unui
reprezentant.
Reprezentarea in procesul civil este acea situatie in care o persoana numita
reprezentant, indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei
persoane, care este parte in proces.
Partile in proces pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Sunt insa unele cazuri in care dreptul de a fi reprezentat in justitie este restrains, in
sensul ca partea este obligata sa se prezinte personal in instanta:
la judecata in fata instantelor de fond a cererilor de divort (cu exceptiile
prevazute de lege: in fata instantelor de fond partile se vor infatisa in
persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de
libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are
resedinta in strainatate, in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin
mandatar)
in cazul raspunsului la interogatoriu (cu unele derogari: statul si celelalte
persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept
privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica; se
excepteaza societatile comerciale de persoane ai caror asociati cu drept de
reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu; Partea care are domiciliu
in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata,
interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului care va depune
raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca
mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este
indestulatoare).
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
62
Reprezentarea poate fi:
- reprezentare legala = care intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate
procesuala de exercitiu, in cazul persoanelor juridice, precum si in alte cazuri
expres prevazute de lege
- reprezentare conventionala a partilor
a) Reprezentarea persoanelor fizice prin mandatar neavocat
In ipoteza in care mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat,
mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului
juridic, care, potrivit legii reprezinta partea.
- mandatarul care nu are calitatea de avocat poate sa formuleze cereri in fata
instantei, sa propuna probe, sa indeplineasca alte acte de procedura in numele si in
interesul partii pe care o reprezinta insa nu are dreptul de a pune concluzii
- exceptii: doctorii in drept si licentiatii in drept, care sunt mandatari in pricinile
sotului ori rudelor pana la gradul 4 inclusiv, pot pune concluzii in fata oricaror
instante
- mandatarul care reprezinta pe sot sau ruda pana la gradul 4 inclusiv nu poate pune
concluzii decat la judecatorie
Daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca,
asistarea reprezentantului de catre avocat nu este obligatorie, deci reprezentantul
poate pune concluzii.
Atunci cand cererea in justitie se face prin reprezentant conventional, trebuie
ca incerere sa se specific aceasta si sa se alature procura.
Mandatul dat sub forma unei procuri generale nu da dreptul de a reprezenta pe
mandant in fata justitiei, fiind deci nevoie ca procura sa prevada expres acest lucru
cu 2 exceptii: cand mandantul locuieste in strainatate, si cand mandatul este dat
unui prepus.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
63
Continutul mandatului judiciar: trebuie sa fie o procura ad litem, adica o
procura data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in
judecata.
Actele de procedura de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei
procuri speciale.
Sub aspectul formei: procura pentru exercitarea dreptului de chemare in
judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura
legalizata. Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala facuta in
instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca
acesta a devenit incapabil, ci dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori sau
de catre reprezentantul legal al incapabilului.
Retragerea mandatului, precum si renuntarea la mandat nu pot fi opuse
celeilalte parti decat de la o comunicare, afara de cazul in care au fost facute in
sedinta publica si in prezenta partilor.
Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a
dat mandatul cat si instanta cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare
sau de implinirea termenelor de introducere a cailor de atac.
b) Reprezentarea prin avocat
Avocatul are dreptul sa reprezinte in temeiul unui contract de asistenta juridica
incheiat in forma scrisa de avocat si clientul ori mandatarul acestuia.
Contractul prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera
avocatului, iar, in baza acestui contract, avocatul se legitimeaza prin imputernicirea
avocatiala.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
64
In lipsa unor stipulatii contrarii in contract, avocatul este imputernicit sa efectueze
orice act, specific profesiei, pe care il considera necesar pentru realizarea
intereselor clientului.
Procura speciala nu mai este necesara daca in contractul de asistenta juridica s-a
stipulat in mod expres dreptul avocatului de a face acte procesuale de dispozitie.
Cand reprezentarea la prima instanta s-a facut prin avocat, acesta, chiar fara
mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si
care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite orice cale de
atac impotriva hotararii date, dar, in acest caz, toate actele de procedura se vor
indeplini numai fata de partea insasi. Actele facute de avocat in aceste conditii nu
trebuie ratificate de parte, el s-a intemeiat pe o imputernicire izvorata din lege.
Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de avocat
In cazul in care reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, instanta poate
acorda un termen pentru implinirea acestei lipse, iar daca in termenul acordat lipsa
nu se implineste, se va anula cererea.
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice
stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu
avea calitatea de reprezentant.
Lipsa dovezii calitatii de reprezentant presupune situatia in care cererea este
introdusa in numele titularului, iar la dosar nu exista dovada din care sa rezulte
abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular.
Daca din cuprinsul cererii nu rezulta ca aceasta este introdusa in numele altei
persoane, deci nu se mentioneaza in cerere ca persoana care a formulat-o este doar
un reprezentant al titularullui, atunci se va invoca exceptia lipsei calitatii
procesuale, intrucat, cel care a introdus cererea in nume propriu, in loc sa o
formuleze in numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
65
8. Participarea procurorului la procesul civil
In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale
societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
Atributiile Ministerului Public in materie civila sunt urmatoarele:
- exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege
- participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata
- exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute
de lege
- apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii
- exercita orice alte atributii prevazute de lege
Procurorul este parte in proces, formele concrete de participare a procurorului la
procesul civil sunt urmatoarele:
a) pornirea procesului civil
b) participarea la judecata procesului civil prin punerea de concluzii
c) exercitarea cailor de atac
d) cererea de a se pune in executare anumite hotarari
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
66
A. Pornirea procesului civil
Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar
pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de
lege.
Procurorul ar putea sa declanseze actiunea civila prin introducerea oricarei
cereri de chemare in judecata, inclusiv cele care ar avea caracter strict personal,
acele cereri care sunt strans legate de vointa exclusiva a celui interesat, insa numai
daca pornirea procesului civil in interesul acestor persoane sau daca o norma
speciala confera expres dreptul procurorului de a declansa procesul civil.
Pentru ipoteza in care procurorul a pornit actiunea, titularului dreptului la
care se refera actiunea va fi introdus in proces, avand posibilitatea sa uzeze de
dreptul sau de dispozitie, sub forma renuntarii la judecata sau la dreptul subiectiv,
ori a tranzactiei, iar daca procurorul ar retrage cererea, titularul va putea sa solicite
continuarea judecatii.
Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii
minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor, nu impiedica judecata
daca instanta apreciaza ca nu sunt in interesul acelor persoane.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
67
B. Participarea la judecata procesului civil
Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil in oricare faza a acestuia, daca
apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si
libertatilor cetatenilor.
Pentru cateva materii anume prevazute de lege, participarea procurorului la
judecata si punerea concluziilor de catre acesta sunt obligatorii:
a) solutionarea cererilor de punere sub interdictie si de ridicare a interdictiei
b) judecarea de catre instante a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror alte
cereri pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale, pentru alegerea Presedintelui Romaniei
c) solutionarea cererii de expropriere
d) procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor
publici si a unor persoane cu functii de conducere
e) solutionarea cererilor privind regimul juridic al adoptiilor
f) cauzele privind drepturile copiilor privind stabilirea masurilor de protectie
speciala
g) rezolvarea cererii de inregistrare tardiva a nasterii, a cererii de declarare in
tara (dupa trecerea unui an de la data nasterii) a nasterii unui cetatean roman nascut
in strainatate, precum si judecarea cererilor cu privire la anularea, modificarea,
rectificarea sau completarea actelor de stare civila si mentiunilor inscrise pe
acestea
h) rezolvarea cererilor prin care se solicita acordarea personalitatii juridice
unei asociatii sau fundatii, in cazul in care se constata neregularitati cu privire la
asociatii si fundatii
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
68
i) solutionarea cererii de inregistrare a unui partid politic sau a unei aliante
politice ori a cererii de incuviintare a modificarii statutului sau a programului
partidului politic, precum si a cererilor referitoare la reorganizarea partidelor
politice, la dizolvarea ori la incetarea existentei acestora
j) solutionarea cererilor formulate de persoanele condamnate penal in
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru a solicita instantei de judecata sa
constate caracterul politic al condamnarilor
k) solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi sau odonante
l) judecarea recursurilor in interesul legii
In toate cazurile in care legea prevede ca participarea procurorului la judecata este
obligatorie lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii.
Nu este obligatoriu ca unul si acelasi procuror sa fie prezent la toate termenele de
judecata, ci diversele acte de procedura in cadrul aceluiasi proces civil pot fi
indeplinite de mai multi procurori, deoarece o caracteristica a Ministerului Public
este si indivizibilitatea acestuia.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
69
C. Exercitarea cailor de atac
Procurorul poate, in conditiile prevazute de lege, sa exercite caile de atac
impotriva oricaror hotarari.
Procurorul poate sa exercite caile de atac si impotriva hotararilor pronuntate
intr-o cerere cu caracter strict personal, chiar daca nu ar fi vorba despre drepturile
si interesele legitime ale persoanelor mentionate conform legi, deoarece in privinta
exercitarii cailor de atac, textul de lege nu face nicio distinctie in acest sens.
Procurorul poate sa exercite calea de atac indiferent daca a participat sau nu
la judecarea pricinii in care s-a pronuntat hotararea atacata.
Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara
de cazul cand procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul de apel
curge de la comunicarea hotararii.
Recursul in interesul legii poate fi introdus de procurorul general de la
Parchetul de pe langa ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, de
colegiul de conducere al ICCJ, de colegiile de conducere ale Curtilor de Apel
precum si de Avocatul Poporului.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
70
D. Cererea de punere in executare a hotararilor
Procurorul poate sa solicite punerea in executare numai a hotararilor
pronuntate in favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie, a disparutilor ,
precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Deci, procurorul poate sa
declanseze executarea silita numai in acele cazuri in care ar putea sa porneasca
procesul civil, si numai daca hotararea este favorabila persoanelor respective.
Procurorul nu poate sa ceara punerea in executare a altor titluri executorii
decat hotararile, afara de cazul cand legea speciala ar prevedea in mod expres acest
drept pentru procuror.
Procurorul poate sa declanseze executarea silita indiferent de faptul ca a
participat sau nu la judecarea cauzei in care s-a pronuntat hotararea respectiva.
In cazul in care procurorul a cerut punerea in executare a hotararii, creditorul are
posibilitatea sa efectueze acte procesuale de dispozitie.
Procurorul poate exercita si contestatia la executare, cererea de intoarcere a
executarii silite , poate pune concluzii in contestatiile la executare introduse de
parti sau de terti, in cererile de intoarcere a executarii introduse de parti.
Top Related