Evaluarea infrastructurilor verzi și perspective asociate.

Studiu de caz: Județul Olt.

IntroducereI. Definirea infrastructurilor verzi:

Conform Comisiei Europene, conceptul de infrastructură verde reprezintă o rețea bine planificată, formată atât din zone naturale cât și din cele seminaturale, dar și a altor elemente ce țin de mediu. Această rețea este realizată și gestionată în așa fel încât să poată contribui la menținerea unor servicii valoroase ale ecosistemului. Ea poate integra spații verzi (parcuri, aliniamente stradale, acoperișuri verzi, coridoare), elemente ale zonelor terestre, acvatice (SCI, SPA, Parcuri Naturale, Parcuri Naționale). Aceste infrastructuri sunt prezente atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Scopul acestor rețele (infrastructuri verzi) este acela de a ajuta la menținerea unor caracteristici importante ale elementelor mediului, a peisajului, dar totodată și de a creea o legatură între natural și antropic.

Infrastructura “verde” va fi întotdeauna mai ieftină şi mai durabilă decât soluţiile clasice.  De exemplu parcurile bogate în biodiversitate şi spaţiile verzi pot atenua valurile de caldură. Pe lângă beneficiile aduse mediului şi sănătăţii, infrastructura verde aduce şi multiple beneficii sociale: crează noi locuri de muncă şi transformă oraşele în locuri mai adecvate pentru a trăi şi a lucra.

Conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, spaţiile verzi urbane sunt definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărui specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi cuprind parcuri, scuaruri, aliniamente plantate sau terenuri libere, neproductive din intravilan. Cele mai importante sunt parcurile, datorită suprafeţei şi dotărilor de care dispun, dar şi funcţiilor pe care le îndeplinesc.

Agentia Europeana de Mediu grupează infrastructurile verzi la nivel de scară, dupa funcția acestora, astfel incat exista 3 tipuri de scări: locală, regională și națională, la nivel european.

Clasificarea aleasă:

Clasificarea infrastructurilor în județtul Olt în funcție de scară:

Spațiu rural: parcuri, aliniamente stradale, “garduri vii”, piste pentru biciclisti, spații de joacă, terenuri agricole, biserici (grădini/ curți ale acestora).

Spațiu urban: grădini publice, elemente istorice și culturale(patrimoniu)

Spațiu județean: rezervații naturale (Parcuri Naturale), păduri, monumente istorice, cursuri de apă.

În prezent, spaţiul verde urban este definit variat, în funcţie de „modurile în care influenţează diferitele aspecte ale vieţii umane şi ale sistemului urban ca întreg” (Practical Evaluation Tools for Urban Sustainability – Green Blue).

Parcul Mare, Slatina. Parc Corabia Parc Caracal

II. Particularitati locale care determina favorabilitati sau restrictivitati pentru un anumit tip de infrastructuri verzi.

Județul Olt este situat oe valea inferioară a Oltului și teraselor sale, fiind format din câmpii și dealuri nu prea înalte. O treime a județului (nord) este reprezentată de zona de dealuri ce aparține Podișului Getic, iar partea de la sud de Slatina până la Dunăre este reprezentată de câmpie.

Clima județului este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord și mai aridă în partea de sud.

Favorabilități: Fiind o zonă de câmpie si dealuri nu prea înalte, deci și temperaturile sunt mai mari, județul Olt reprezintă un mediu propice pentru ieșirea în aer liber, dar și pentru găzduirea anumitor specii de păsări și nu numai.

Restrictivități:

Aflat în parea de sud a țării sub influența climatului mediteranean și a maselor de aer tropicale (sezonul cald), județul Olt dispune de areale în care se manifestă fenomene de secetă.

Alte restrictivități pot fi generate de condițiile climatic (grindina, vijelii însoțite de oraje).

Harta utilizării terenurilor – Județul Olt. Sursa: Corine Land Cover 2006

III. Inventarul sintetic al infrastructurilor verzi, cu delimitarea clara a categoriilor, si pe cat posibil delimitare spa iala a țacestora in cadrul jude ului prin materiale cartografice.ț

În ultimul deceniul la nivelul judeţului Olt procesul de protecție a valorilor naturale s-a intensificat şi materializat prin instituirea de noi arii protejate.

Repartiţia teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în zona mediană, de câmpie a judeţului Olt şi, mai puţin în cea deluroasă a judeţului. Pe ansamblu, un număr de cca. 32 unităţi administrativ teritoriale deţin arii naturale protejate.

Ariile de protecţie avifaunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, situate pe teritoriul judeţului Olt sunt localizate în spaţiul culoarului de vale al Oltului şi al Dunării.

Confluenţa Olt - Dunăre (26000 ha în judeţul Olt) Valea Oltului inferior (17000 ha) Dăbuleni – Grinduri (6400 ha) Pădurea Radomir (400 ha) SPA Strejeşti SPA Slatina SPA Izbicen

Denumirea ariei protejate

Localizare Categorie IUCN Tip Suprafață[ (ha)

Casa Pădurii din Pădurea Potelu

Ianca IV forestier 1,50

Iris - Malul Roșu Mărunțel IV floristic și faunistic 1.38Lacul Izbiceni Izbiceni IV avifaunistic 1.095Lacul Strezești Strezești IV avifaunistic 2.378Padurea Braniștea Catârilor

Obârșia, Ștefan cel Mare

IV forestier 301,30

Pădurea Călugărească

Crăciunei IV forestier 40

Pădurea Reșca Dobrosloveni, Fărcașele

IV forestier 50

Padurea Seaca - Optășani

Optășani IV forestier 135

Pădurea Topana Topana IV forestier 120Rezervația de bujori a Academiei

Stoicănești IV forestier 54,90

Rezervația de arborete de

Poboru IV forestier 121

gârnițăValea Oltețului Fălcoiu, Dobrun,

Pârșcoveni, Bârza, Voineasa, Șopârlița

IV mixt 900

Inventarul rezervațiilor naturale, SCI, SPA din Județul Olt.

La cele de mai sus se adaugă rezervaţia declarată Dunărea inferioară pe sectorul Corabia – Turnu Măgurele (aceasta depăşind limita judeţului Olt).

Localizarea siturilor avifaunistice și de interes comunitar.

Sursa date : www.mmediu.ro (limite SCI, SPA, Județe)

1.Pădurea Călugărească 2. Pădurea Topana 3. Rezervația de arborete de gârniță 4. Rezervația naturală Confluența Olt – Dunăre 5. Valea Oltețului.

Probleme legate de arile naturale protejate: prezența activităților economice în unele arii natural (degradarea acestora), nefinalizarea amplasăriiindicatoarelor si bornarea limitelor ariilor natural, nefinalizarea ridicărilor toporafice și a delimitărilor.

IV. Beneficii ale tipologiilor de infrastructuri verzi prezente. Cuantificare.

Spațiile verzi , parcurile locale, în afara faptului că reprezintă un loc de recreere pentru populație, acestea au și rolul de a minimiza efectele activităților antropice asupra mediului.

Ca spații publice, spațiile verzi duc la cresterea incluziunii sociale, prin creearea unor noi oportunități astfel încat persoanele de toate vârstele să poată interacționa prin contact social și prin participarea la anumite evenimente.

Aceste spații verzi pot constitui un loc de desfășurare al diverselor evenimente socio-culturale ( festivaluri locale). Iar daca sunt bine intreținute acestea jocă un rol semnificativ în promovarea sănătății populației urbane, prin încurajarea menținerii unui stil de viață mai activ (plimbări, alergare, exerciții fizice etc.).

S-a constatat că valoarea principală a spațiilor verzi decurge din capacitatea acestora de a reface „starea de bine” a populației care le frecventează.

Ele reprezintă lo� curi de relaxare și reducere a stresului, pentru evadarea din spațiu construit și din trafic, prin urmare răspund nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului liber. În cazul persoanelor lipsite de venituri sau de timp, parcurile (spațiile verzi) rămân soluția cea mai la îndemână pentru realizarea activităților recreaționale, iar în anumite condiții acestea pot deveni locuri de joacă pentru copii, contribuind la dezvoltarea acestora.

Un alt beneficiu al spațiilor verzi îl reprezintă atenuarea impresiei de rigiditate și ariditate a mediului construit (mediul dominant în orașe).

Din punct de vedere economic spațiile verzi, prin beneficiile oferite locuitorilor pot determina creșterea în valoare a zonelor urbane și, de asemenea a valorii proprietăților din vecinătatea acestora.

Că beneficii ecologice ale spațiilor verzi putem identifica epurarea atmosferei, modelarea climatului urban, atenuarea poluării fonice. Dacă aceste spații verzi sunt naturale, acestea pot avea și rolul de a păstra și perpetua vegetația naturală autohtonă, prin conservarea habitatelor specifice anumitor specii.

V. Perspective in dezvoltarea infrastructurilor verzi. Proiecte de dezvoltare existente vs. propuneri personale de dezvoltare.

- Cresterea numarului de piste pentru biciclisti in principalele orase ale judetului

- Reabilitare spații verzi, alei de acces rutier și pietonal și mobilier urban

- Amenajare club nautic şi de agrement "Plaja Olt" – municipiul Slatina

- Creșterea numărului de spații verzi în interiorul orașelor sau în imediata apropiere a acestora.

- Reconstrucția ecologică, refacerea sectoarelor de luncă, proiecte realizate de WWF România

VI. Concluzii

Atât spațiile verzi cât și rezervațiile naturale, SCI, SPA de pe teritoriul județului Olt și nu numai ar trebui să dispună de un plan de management bine dezvoltat, astfel încât acestea să satisfacă nevoile populației, dar totodată să fie utilizate rezonabil.

Între acestea trebuie să existe conectivitate, coridoare verzi (rezervații naturale), căi de acces (spații verzi) și, să se creeze o rețea unitară capabilă să își îndeplinească funcțiile.

Aceste infrastructuri verzi au o semnificație important nu doar pe plan local, ci și pe plan regional, național sau chiar în afara granițelor țării, deoarece unele infrastructuri deserves ca spații de odihnă a unor păsari migratoare (culoare de migrație).

Cu cât suprafața spațiilor verzi crește, cu atât starea de sănătate a populației este mai bună.

VII. Bibliografie

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean Olt, Departament: Arhitectură, Urbanism si Amenajarea teritoriului.

www.mmediu.ro

http://www.primariaslatina.ro/informatii_primaria_slatina_22.html

http://www.ecomagazin.ro/arii-naturale-protejate-din-judetul-olt-padurea-topana/

http://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/docs/Table%203%20Gi.pdf

http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/green_infra/ro.pdf

http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-3-4-2009/03.pdf

http://imperativ.ro/2013/03/olt-investitii-de-aproximativ-120-milioane-euro-in-mandatul-elena-udrea-ministrul-dezvoltarii.html