Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Informatizarea activitatii de productie si expeditie a unei
intreprinderi
Introducere
Pentru un absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică -
secţia Informatică Economică, dubla calificare asigurată de această specializare (programator
şi economist) constituie un avantaj deosebit în cazul abordării domeniului Proiectării
Aplicaţiilor Informatice Economice. Având în vedere că specializarea reprezintă o raritate în
sfera universitară românească, am putea spune că acesta este dator să valorifice cunoştinţele
dobândite în cei cinci ani de studiu, mai ales dacă se ia în considerare faptul că economia
românească are mare nevoie de specialişti informaticieni care să înţeleagă în mod profund
fenomenele economice, să analizeze cu rigurozitate ştiinţifică activităţile desfăşurate în acest
domeniu şi să proiecteze aplicaţii de un înalt nivel de calitate.
Nu voi menţiona în acest moment decât câteva dintre efectele directe şi indirecte ale
informatizării în domeniul economic:
degrevarea factorului de decizie de o serie de activităţi de rutină şi oferirea unui
suport de fundamentare ştiinţifică a deciziilor;
creşterea exactităţii şi preciziei în procesul de prelucrare al datelor şi informare a
conducerii;
reducerea personalului administrativ;
imbunatăţirea imaginii unităţii economice;
creşterea profitului şi a rentabilităţii.
În condiţiile unei concurenţe reale ce se manifestă în ultimii ani pe piaţa românească,
factorii de decizie din societăţile comerciale ar trebui să manifeste un interes sporit faţă de
ultimele tehnologii şi mai ales faţă de cele din domeniul informatic. În acest sens este de
datoria specialiştilor informaticieni să popularizeze anumite practici şi să sensibilizeze
decidenţii cu privire la utilizarea calculatorului.
Lucrarea de faţă îşi propune să susţină importanţa practică a domeniului Proiectării
Aplicaţiilor Informatice Economice şi necesitatea dezvoltării acestuia pe piaţa internă
românească.
Pagina 1 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Structura lucrării
Lucrarea de faţă este structurată în două mari părţi.
O primă parte îşi propune să prezinte câteva aspecte teoretice ale analizei de sistem,
dar şi să atragă atenţia asupra unor dificultăţi ce intervin în momentul aplicării unei
metodologii. Se insistă asupra aspectelor practice fără a vorbi despre o metodologie anume
deoarece dificultăţile ce intervin sunt specifice procesului de analiză şi nu unei anumite
metodologii. În final este prezentată pe scurt una dintre cele mai importante metodologii
structurate de analiză şi proiectare a sistemelor informatice şi anume SSADM (Structured
Systems Analyses and Design Methodology).
Partea a doua este ceva mai cuprinzătoare şi prezintă un exemplu de aplicare al
metodologiei prezentate pe scurt în primul capitol. Aspectele teoretice şi cele practice se
dezvoltă in paralel pe măsură ce se parcurg etapele şi paşii specifici metodologiei. În cadrul
cadrul celor trei capitole sunt parcurse etapele de analiză, specificarea cerinţelor şi
proiectarea noului sistem. Studiul de caz vizează o societate comercială românească de
dimensiuni mici – KON DESIGN SRL – al cărei obiectiv îl reprezintă producerea şi
comercializarea de rame de tablouri şi accesorii pentru înrămare.
CAPITOLUL I PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE
ECONOMICE – PRACTICĂ ŞI TEORIE
Definirea sistemului informatic economic
Obiectivele sistemelor informatice economice
Sistemul informatic – instrument al conducerii ştiinţifice a activităţii economice
Analiza şi proiectarea de sistem
Managementul activităţilor de realizare a sistemelor informatice
Metodologii de realizare a sistemelor informatice
SSADM – o metodologie structurată de analiză-proiectare a sistemelor informatice
În orice firmă, organizarea activităţii presupune un proces amplu şi complex în care
sunt implicate resurse umane şi materiale care necesită o supraveghere atentă şi riguroasă în
scopul obţinerii unor rezultate performante. Pentru aceasta conducerea trebuie să dispună de
Pagina 3 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
un sistem informaţional complex care să-i furnizeze date complete şi actuale despre sistemul
operaţional.
Funcţionarea unui sistem informaţional-decizional presupune, în principal,
desfăşurarea următoarelor activităţi:
culegerea datelor despre starea sistemului condus şi a mediului său înconjurător;
transmiterea datelor în vederea prelucrării;
prelucrarea datelor în scopul asigurării informaţiilor necesare procesului decizional;
adoptarea deciziilor;
transmiterea deciziilor spre execuţie;
asigurarea controlului şi a urmăririi înfăptuirii deciziilor.
Utilizarea tehnicii de calcul a produs mutaţii majore în modul de realizare al acestor
activităţi şi implicit a determinat apariţia conceptului de sistem informatic.
1. Definirea sistemului informatic economic
Sistemul informatic face legătura între sistemul condus şi sistemul de conducere, fiind
subordonat acestora.
Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat de elemente intercorelate
funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru
fundamentarea deciziilor.
El se poate prezenta sub forma unei “cutii negre” care are intrări informaţionale ce
sunt trasformate în informaţii de fundamentare a deciziilor prin intermediul unor resurse,
reguli, proceduri.
Sistemul informatic este inclus în cadrul sistemului informaţional şi are ca obiect de
activitate, în general, procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare şi prelucrare
automată a datelor. Prin implementarea unor modele matematice şi utilizarea tehnicii
electronice de calcul, în activităţile enumerate, sistemul informatic imprimă valenţe sporite
sistemului informaţional sub aspect cantitativ şi calitativ. Astfel asistăm la o creştere a
capacităţii de calcul sub aspectul volumului datelor prelucrate şi a operaţiilor efectuate
însoţită de creşterea exactităţii informaţiilor, sporirea operativităţii şi complexităţii situaţiilor
Pagina 4 din 77
Sistemul OPERAŢIONAL
Sistemul de CONDUCERE
Sistemul INFORMAŢIONAL
Sistemul INFORMATIC
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de informare – raportare. Toate aceste aspecte determină o apropiere mai mare a decidentului
de fenomenele şi procesele economice pe care acesta le are în atenţie, cu multitudinea
aspectelor economice pozitive ce derivă din acestea.
În ceea ce priveşte raportul dintre sistemul informatic şi sistemul informaţional se
poate aprecia că sistemul informatic tinde spre a egala sistemul informaţional, însă acest lucru
nu va fi posibil datorită limitelor sistemului informatic. Tot timpul în cadrul sferei sistemului
informaţional vor exista o serie de activităţi ce nu vor putea fi automatizate. Însă, dacă
acceptăm includerea în sfera sistemului informatic a activităţii de conducere a proceselor
tehnologice cu ajutorul calculatoarelor de proces, putem asista la automatizarea completă a
procesului decizional şi a reglării automate a procesului tehnologic. Într-o astfel de situaţie
sistemul informatic depaşeşte sfera sistemului informaţional.
2. Obiectivele sistemelor informatice
Plecând de la ideea că sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al
cărui rol este de a asigura funcţionarea normală şi optimă a întregii activităţi şi de a reduce la
minimum pierderile în caz de funcţionare anormală, considerăm că obiectivul oricărui sistem
informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unităţii economico-sociale. În
acest context obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl
constituie asigurarea conducerii cu informaţii reale şi în timp util, necesare fundamentării şi
elaborării operative a deciziilor.
Pe lângă acest obiectiv, sistemul informatic mai are şi alte obiective numite obiective
secundare şi care pot fi considerate chiar condiţii de prim ordin pentru realizarea obiectivului
principal. În caz contrar, urmărirea realizării unui obiectiv, necorelat cu celelalte obiective ale
sistemului, se transformă într-un scop în sine şi este lipsită de eficienţă.
Pe langă această primă grupare a obiectivelor sistemelor informatice, ele mai pot fi
clasificate şi din punct de vedere al domeniului de activităţi asupra cărora se răsfrâng efectele
utilizării calculatoarelor electronice, astfel:
Obiective ce afectează activităţile de bază din cadrul unităţilor economice
(aprovizionarea, producţia, desfacerea etc.), cum ar fi :
creşterea gradului de încărcare a capacităţilor existente şi reducerea duratei ciclului de
fabricaţie;
creşterea volumului producţiei;
Pagina 5 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale;
creşterea productivităţii muncii;
reducerea personalului administrativ;
creşterea profitului şi a rentabilităţii.
Obiective ce afectează funcţionarea sistemului informaţional, cum ar fi :
creşterea vitezei de răspuns a sistemului la solicitările beneficiarilor;
creşterea exactităţii şi preciziei în procesul de prelucrare al datelor şi informare a
conducerii;
reducerea costului informaţiei;
raţionalizarea fluxurilor informaţionale;
raţionalizarea circuitelor informaţionale;
sporirea completitudinii situaţiilor de informare / raportare.
De remarcat că realizarea obiectivelor ce afectează funcţionarea sistemului
informaţional se va răsfrânge în mod indirect asupra activităţilor de baza din unitatea
economică şi va influenţa calitativ şi cantitativ realizarea primei grupe de obiective.
Totodată obiectivele sistemelor informatice mai pot fi clasificate şi din punct de
vedere al posibilităţilor de cuantificare a efectelor acestora, astfel:
Obiective cuantificabile, cum ar fi:
accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante;
reducerea cheltuielilor de transport;
reducerea cheltuielilor indirecte;
creşterea volumului producţiei;
raţionalizarea formularisticii de evidenţă.
b.Obiective necuantificabile, cum ar fi:
reducerea muncii în asalt;
imbunatăţirea imaginii unităţii economice;
creşterea calităţii informaţiilor.
Necesitatea clasificării obiectivelor sistemelor informatice decurge din faptul că ele
sunt foarte numeroase şi sunt specifice fiecărei unităţi economice. Acest lucru impune ca
factorii de decizie să definească obiectivele specifice unităţii respective şi să stabilească
ordinea prioritară de realizare a acestora prin intermediul sistemelor informatice.
3. Sistemul informatic, instrument al conducerii ştiinţifice a activităţii economice
Pagina 6 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Clasificarea sistemelor informatice
În funcţie de domeniul de utilizare, sistemele informatice se clasifică în:
Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor economico-sociale caz în care
datele de intrare sunt, de regula, furnizate prin documente întocmite de om, iar datele de
ieşire sunt furnizate de către sistem tot sub formă de documente (liste, rapoarte) pentru
interpretarea acestora de către om.
Sisteme informatice pentru conducerea sistemelor tehnologice, care se caracterizează
prin aceea că datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care
transmit sub formă de semnale (impulsuri electronice) informaţii despre diverşi parametrii ai
procesului tehnologic (presiune, temperatură, umiditate, nivel) iar datele de ieşire se transmit
de asemenea sub formă de semnale unor organe de execuţie, regulatoare, care modifică
automat parametrii procesului tehnologic. Se execută în acest fel controlul şi comanda
automată a procesului tehnologic.
În mod firesc apar diferenţe între obiectivele celor două categorii de sisteme, cele
pentru conducerea proceselor tehnologice având ca obiective imbunatăţirea randamentului
agregatelor, urmărirea siguranţei în funcţionare, creşterea indicatorilor de calitate a
produselor, îmbunatăţirea altor indicatori tehnico-economici.
Sisteme informatice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare, care
asigură automatizarea calculelor tehnico-inginereşti, proiectarea asistată de calculator şi alte
facilităţi necesare specialiştilor din domeniile respective.
Sisteme informatice speciale destinate unor domenii specifice de activitate, ca de
exemplu: informarea şi documentarea tehnico-ştiinţifică, medicină etc.
Un alt criteriu de clasificare al sistemelor informatice economice este nivelul ierarhic
ocupat de sistemul economic în structura organizatorică a societăţii, conform căruia avem
următoarea împărţire:
Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul unităţilor economice – pot
fi descompuse în subsisteme informatice asociate funcţiunilor unităţilor economico-sociale
sau chiar unor activităţi.
Sisteme informatice pentru conducerea activităţii la nivelul organizatiilor economico-
sociale cu structură de grup – reflectă ierarhizarea din cadrul sistemului economic. Structura
unui sistem informatic de acest tip rezultă prin integrarea după principii sistemice a
sistemelor informatice aferente unităţilor componente, ieşirile acestor sisteme informatice
Pagina 7 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fiind preluate de sistemul informatic al organului de conducere al întregii organizaţii
complexe.
Sistemele informatice teritoriale sunt constituite la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale şi servesc la fundamentarea deciziilor adoptate de către organele locale de
conducere (judeţene, municipale).
Sistemele informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la
nivelul economiei naţionale – se constituie la nivelul ramurilor, subramurilor şi activităţilor
individualizate în virtutea diviziunii sociale a muncii şi specificate în clasificarea ramurilor
economiei naţionale. Sunt elaborate şi administrate de ministerele, departamentele sau
organele care au prin lege sarcina de a coordona metodologic grupele respective de activităţi.
Principala lor funcţiune constă în fundamentarea şi reglarea echilibrului dezvoltării
economico-sociale în profil de ramură.
Sisteme informatice funcţionale generale – au ca atribut principal faptul că
intersectează toate ramurile şi activităţile ce au loc în spaţiul economiei naţionale. În această
categorie sunt cuprinse sistemele informatice statistice, financiar-bancare etc.
Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor economico-sociale
Obţinerea de către agenţii economici şi societăţile comerciale a unei eficienţe
economice sporite este condiţionată de existenţa unei conduceri ştiinţifice bazate pe o bună
cunoaştere a legilor economice, cunoaşterea operativă şi exactă a cererii şi ofertei de pe piaţa
internă şi externă, a dinamicii preţurilor mărfurilor, a caracteristicilor tehnologice ale
mărfurilor, a tendinţelor tehnologice, precum şi a modului de utilizare a resurselor de care
dispun.
Acest lucru impune promovarea în munca de conducere a unor metode, tehnici şi
mijloace moderne de informare, analiză şi decizie. În ansamblul metodelor, tehnicilor şi
mijloacelor moderne un loc central îl ocupă sistemele informatice. În acest sens se pune
problema perfecţionării sistemului de conducere, concomitent cu cea a perfecţionării
sistemului informaţional, prin aplicarea principiilor şi metodelor pe care le oferă ştiinţa
conducerii şi organizării, cibernetica, cercetările operaţionale, econometria, pe de o parte, iar
pe de altă parte, informatica cu cele mai eficiente metode şi procedee de culegere, verificare,
transmitere, stocare şi prelucrare a datelor.
Plecând de la faptul că, pe de o parte, modelele matematice reprezintă componenta
ştiinţifică a unui sistem informatic, iar pe de altă parte, ţinând seama de facilităţile oferite de
utilizarea calculatorului electronic, ca o altă componentă a sistemului informatic, sistemul
Pagina 8 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
informatic constituie un adevărat instrument în conducerea ştiinţifică a activităţii economice.
Sistemul informatic oferă posibilitatea simularii facile a proceselor şi fenomenelor economice
la nivel micro şi macroeconomic şi asigură o corelare mai judicioasă a obiectivelor cu
resursele. De exemplu, prin implementarea unui sistem informatic privind programarea,
lansarea şi urmărirea operativă a producţiei, pe baza unor modele matematice de armonizare a
cerinţelor cu resursele, se poate detalia această activitate până la nivel de săptămână sau chiar
zi, în condiţii de eficienţă economică sporită. În condiţii tradiţionale, această activitate
desfăşurându-se în mod empiric, fără o fundamentare ştiinţifică şi fără utilizarea
calculatorului electronic nu se putea realiza decât până cel mult la nivel de trimestru.
Implementarea unor modele matematice în cadrul sistemelor informatice face posibilă
alegerea variantei optime în diferite domenii de activitate. De exemplu, în domeniul
comerţului exterior, alegerea ofertei optime reprezintă una din principalele exigenţe la
contractare şi se poate realiza prin aplicarea unor modele de decizii multicriteriale în paralel
cu asigurarea fondului de date referitoare la dinamica preţurilor, documentaţia tehnică,
performanţele utilajelor şi maşinilor.
Prin implementarea unui sistem informatic poate fi aplicat cu mult succes principiul
selecţiei şi informării prin excepţie. De exemplu, în activitatea de gestiune a stocurilor de
materii prime şi materiale, urmărirea cu ajutorul calculatorului a stocurilor supranormative, a
materialelor cu mişcare lentă sau fără mişcare poate fi realizată cu mare uşurinţă, indiferent
de dimensiunea nomenclatorului. În condiţiile unui sistem informaţional tradiţional,
surprinderea aspectelor amintite se realizează cu mare dificultate, lucru dovedit de practica
curentă, ceea ce poate genera rupturi de stoc, imobilizări de mijloace circulante etc.
Sistemul informatic înlătură anacronismul din activitatea unităţilor economice,
manifestat prin faptul că bugetul de timp al conducătorului este folosit pentru activităţi de
rutină, de evidenţă, prelucrare şi raportare a datelor, rămânând prea puţin timp pentru
activitatea de decizie, pentru consultarea unor materiale referitoare la conjunctura economică,
pentru analiză şi previziunea fenomenelor şi proceselor economice ce prezintă interes.
Deci, se impune proiectarea şi introducerea unor sisteme informatice care:
să se bazeze pe o tehnică rafinată de organizare a datelor;
să includă o serie de modele matematice;
să fie capabile să imprime performanţe sporite sistemului informaţional şi activităţilor
de bază.
Pagina 9 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La nivel micro şi macroeconomic proiectarea sistemelor informatice trebuie să aibă în
vedere utilizarea bazelor de date, a modelelor matematice, obţinând situaţii finale cu un
caracter de semnalare preventivă a abaterilor faţă de starea normală, toate acestea
reprezentând o formă ştiinţifică de conducere. Această concepţie schimbă întregul sistem
informaţional, transformându-l dintr-un instrument pasiv de constatare, consemnare şi analiză
a unor fenomene şi procese economice deja petrecute, într-un instrument activ de previziune,
comandă şi control al acestora.
4. Analiza şi proiectarea de sistem
Scopul analizei de sistem este de a studia în profunzime obiectivele şi problemele
activităţilor desfăşurate într-o întreprindere şi de a proiecta un nou sistem care va corecta sau
va rezolva problemele existente, va eficientiza utilizarea resurselor disponibile, şi în cele din
urmă va asigura atingerea obiectivelor organizaţiei în modul cel mai eficient posibil.
Obiectivele sunt însă în continuă schimbare, ceea ce face ca activitatea de analiză – proiectare
să fie deosebit de dificilă. Cerinţele sistemului evoluează pe masură ce obiectivele
organizaţiei se schimba ca răspuns la acţiunea exercitată de mediul înconjurător. Proiectarea
unui sistem nu se incheie deci odată cu implementarea şi darea lui în explotare, proiectantul
trebuie să aibă în vedere ca orice modificare a sistemului să se poată realiza fără efort
suplimentar.
Analistul de sistem are de interpretat un rol foarte delicat. El trebuie să inteleagă şi să
cunoască foarte bine structura şi modul de funcţionare al organizaţiei, metodologia de
dezvoltare a sistemului, cele mai noi tehnologii disponibile şi mai ales relaţiile interumane.
Analistul de sistem depinde de oamenii care-şi desfăşoară activitatea în sistem pentru a primi
răspunsuri la o mulţime de întrebări despre funcţionarea sistemului, cum ar fi: Ce se face?,
De ce se face?, Cine face?, Cum se face?, Care sunt principalele probleme care apar?
Analistul de sistem trebuie deci să stăpânească mai presus de toate arta comunicării, căci
comunicarea efectivă este esenţială pentru a asigura dezvoltarea acelor sisteme şi proceduri
ce servesc cel mai bine obiectivele întreprinderii şi răspund optim cerinţelor conducerii,
operatorilor, utilizatorilor şi tuturor celor ce vor fi afectaţi de noul sistem în mod direct sau
indirect.
Probleme asociate cu activitatea de analiză şi proiectare a sistemelor
Pagina 10 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Problemele de comunicare între beneficiar şi analistul de sistem pot da naştere unor
dificultăţi majore în inţelegerea mediului în care-şi desfăşoară activitatea utilizatorul şi ca
urmare în formularea cerinţelor acestuia. Aceste dificultăţi se materializează în modificarea
continuă a mediului utilizatorului şi a cerinţelor sale detaliate.
Este foarte dificil pentru analistul de sistem să cunoască atât de bine mediul
utilizatorului încât să observe sistemul existent din punctul său de vedere. În mod similar,
beneficiarul nu deţine cunoştinţele necesare pentru a-şi formula în mod clar, consistent şi
complet cerinţele. Iată de ce activitatea de analiză implică o strânsă colaborare între
beneficiar şi analist, fiind de aşteptat ca analistul să conducă acest “parteneriat”.
Cea mai mare parte a fazei de investigare şi analiză a oricarui proiect se desfăşoară
adunând informaţii detaliate despre sistemul existent. Volumul informaţiilor obţinute poate fi
copleşitor dacă analistul nu organizează detaliile cu ajutorul unor scheme sau structuri.
Detaliile sunt necesare şi trebuie să fie disponibile atunci când e nevoie de ele, astfel analistul
trebuie să dispună de tehnici şi instrumente pentru a controla informaţiile obţinute.
Documentul în care se menţionează detaliile noului sistem este în fapt un contract
între beneficiar şi proiectant. Trebuie să fie deci uşor de înţeles pentru utilizator, dar în
acelaşi timp suficient de formal pentru a servi drept specificaţie de proiectare. Dacă
documentul este vag, inconsistent sau incomplet el nu mai reprezintă o bază de pornire
satisfăcătoare pentru proiectare. Pe de altă parte, dacă este prea formal pentru a fi înţeles de
beneficiar, atunci acesta nu se va simţi legat de el, deci nu va exista nici un contract şi
beneficiarul se va simţi liber să-şi schimbe cerinţele în orice moment. Modificarea cerinţelor
în stadii avansate ale realizarii unui sistem este unul dintre motivele principale pentru care se
intârzie finalizarea proiectului şi se măresc costurile de realizare.
O problemă particulară a fazei de proiectare este dificultatea evidenţierii elementelor
ce ţin de proiectarea tehnică de detaliu, adică separarea a ceea ce trebuie implementat de
modul cum trebuie implementat. În mod ideal proiectarea logică a proceselor şi structurilor
de date ar trebui să se realizeze şi să se documenteze înaintea proiectarii detaliilor tehnice
privind implementarea tehnică.
O altă problemă a dezvoltării sistemelor informatice este absenţa unui sistem comun
de notaţii pentru toate stadiile proiectării. Transformările de la o notaţie la alta pe masură ce
proiectul evoluează pot introduce erori de interpretare. Notaţiile utilizate în faza de descriere
a sistemului existent şi în specificarea cerinţelor noului sistem trebuie să fie inteligibile
pentru ambele părţi, atât pentru beneficiar cât şi pentru proiectant. Neînţelegerile de la acest
Pagina 11 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nivel constituie o cauză majoră a nerespectării cerinţelor utilizatorului. În figura următoare
sunt evidenţiate proporţiile tipice ale rezultatelor obţinute în urma realizarii unui sistem.
Dacă specificaţiile sunt scrise doar în limbaj natural este puţin probabil că în faza de
proiectare se vor respecta întocmai cerinţele beneficiarului. Limbajul natural este vag şi o
specificaţie complexă exprimată în limbaj natural este cel mai probabil incompletă şi
contradictorie.
Procesul de dezvoltare al unui sistem informatic trebuie să rezolve o mulţime de
probleme. Tendinţele generale în care se incadrează aceste probleme sunt:
costuri de dezvoltare ce depăşesc bugetul disponibil;
timpi de dezvoltare ce depăşesc termenele prevăzute;
realizarea unor sisteme ce nu răspund cerinţelor utilizatorilor, sunt nefiabile şi dificil
de modificat şi întreţinut.
Cauza principală a problemelor enunţate este complexitatea deosebită a celor mai
multe proiecte de realizare. Calculatoarele au eficientizat un mare număr de activităţi şi au
deschis spre explorare noi şi noi probleme, altădată imposibil de considerat. Astfel s-a ajuns
la necesitatea unui cadru cu ajutorul căruia să se poată controla o astfel de complexitate.
Este deci necesară o metodologie de dezvoltare a specificaţiilor cerinţelor şi a
specificaţiilor de proiectare pentru a depăşi aceste probleme. O metodologie reprezintă în
acest caz un mod de structurare a gândirii cuiva despre un anumit domeniu. Ea facilitează
descompunerea unei probleme complexe într-o serie de subprobleme care pot fi analizate
Pagina 12 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
separat în detaliu, la momente de timp diferite fără pierdere de informaţie şi fără riscul de a fi
distras de probleme irelevante pentru stadiul de analiză la care s-a ajuns. O metodologie de
analiză şi proiectare a sistemelor furnizează cadrul necesar pentru atingerea unor obiective
specifice. Utilizarea unei astfel de metodologii structurate nu garantează însă succesul,
atingerea obiectivelor depinzând de o serie de criterii. Pentru a rezolva dificultăţile ridicate de
complexitatea unor probleme au fost creeate o serie de tehnici şi instrumente ce vor fi
prezentate mai târziu în capitolul destinat metodologiei SSADM.
Ciclul de viaţă al unui sistem informatic
Lansarea unui proiect pentru un nou sistem poate avea la baza un eveniment de tipul
celor ce urmează:
Se intâmpină dificultăţi în operarea cu sistemul actual: modificarea machetei unui
formular poate duce la întârzieri inacceptabile în completarea lui, nu se poate recruta personal
suficient pentru operare, se raportează o multime de erori sau poate numărul plângerilor din
partea clienţilor este în creştere;
Managerul a auzit de un sistem informatic eficient ce functionează într-o altă
organizaţie similară şi îşi doreşte ceva asemănător pentru propria sa întreprindere;
Pot exista nemulţumiri privind nivelul cheltuielilor indirecte, cum ar fi costul de
administrare;
Un reprezentant al unei firme producătoare de calculatoare, al unei firme de service
sau al unei case de software îl sfătuieşte pe manager să se intereseze de un anumit pachet de
aplicaţii sau un sistem;
Poate fi o reacţie a organizaţiei, de modificare a obiectivelor sale ca răspuns la
modificarea unor factori externi.
Anterior iniţializării proiectului se poate desfăşura o mică analiză formală a sistemului
existent sau a posibilelor alternative de realizare a altui sistem. O viziune simplificată a
ciclului de viată al unui sistem este prezentată în figura următoare:
Pagina 13 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Schema anterioară ar putea sugera că dezvoltarea sistemelor informatice este un
proces liniar, ce se poate realiza printr-o simplă parcurgere a etapelor propuse fără a reflecta
asupra etapelor trecute, fără reveniri asupra a ceea ce s-a luat în considerare şi ce s-a hotărât
anterior. Acest lucru ar susţine necesitatea cunoaşterii teoretice a etapelor şi nu a experienţei
practice.
Atât analiza cât şi proiectarea sunt însă activităţi iterative, fiind recomandată o
revizuire continuă a nivelului de înţelegere a etapelor anterioare, astfel încât pe ansamblu să
sporească nivelul de întelegere al întregului proces de proiectare. Pentru a surprinde acest
aspect de reluare a etapelor cumponente ale ciclului de viaţă al unui sistem economic se poate
recurge la o altă reprezentare, după cum urmează:
Managementul activităţilor de realizare a sistemelor informatice
Varietatea, multitudinea şi complexitatea activităţilor de realizare a sistemelor
informatice, durata mare de desfăşurare, volumul important de resurse implicate şi caracterul
colectiv al muncii de realizare, implicând diviziune, colaborare şi cooperare se constituie ca
argumente ale necesităţii managementului întregii acţiuni de realizare a sistemelor
informatice.
Conducerea activităţii de realizare a sistemelor informatice se refera la totalitatea
acţiunilor de asigurare a condiţiilor de desfăşurare corespunzătoare a acestei activităţi şi de
utilizare a resurselor, în scopul atingerii obiectivelor propuse.
Principalele tipuri de acţiuni implicate de conducerea activităţii de realizare a
sistemelor informatice sunt:
Planificarea fazelor operaţiilor, prin estimarea necesarului de resurse şi mijloace,
stabilirea modului de alocare a acestora, precum şi a termenelor intermediare şi finale;
Organizarea generală a activităţii, prin stabilirea metodologiei, organizarea
colectivelor şi defalcarea sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor colective şi individuale,
stabilirea structurii şi conţinutului documentaţiei precum şi organizarea comunicării în cadrul
colectivului şi cu exteriorul;
Urmărirea permanentă a stadiului realizărilor, a termenelor, a respectării metodologiei
şi a indicatorilor consumurilor de resurse, în vederea colectării operative a abaterilor;
Pagina 14 din 77
Identificarea problemei
Instalarea
Mentenanţa Investigarea sistemului
existent
Operarea
Testarea Implementarea
Proiectarea
Analiza
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Controlul riguros al performanţelor componentelor intermediare şi al sistemului în
ansamblu, în conformitate cu un set de criterii, norme şi standarde prestabilite, prin măsurare,
evaluare şi validare;
Luarea deciziilor după fiecare operaţie de urmărire şi control pentru a stabili modul de
continuare a procesului de realizare a sistemului informatic.
Obiectivele proiectării
Proiectarea de sistem se dezvoltă având la baza obiectivele stabilite pentru sistemul
informaţional în Raportul de fezabilitate. În orice caz atingerea obiectivelor imediate ale
întreprinderii este numai o faţetă a problemei, întrucât trebuie luate în considerare şi o serie
de caracteristice ale unei proiectări de calitate, relevante pentru orice aplicaţie.
Urmatoarea listă menţionează câteva dintre caracteristicile de bază ce trebuie să
caracterizeze sistemul rezultat în urma unui proces de analiză - proiectare eficient:
FUNCŢIONALITATEA
Sistemul trebuie să răspundă cu succes la toate cerinţele utilizatorilor. Modelele de
proiectare trebuie să rafineze continuu nivelul de înţelegere al sistemului cu scopul
minimizării părţii din sistem greşit înţeleasă. Erorile sunt mai uşor şi mai ieftin de corectat în
modele decât în programe.
EFICIENŢA
Aceasta semnifică rezolvarea cerinţelor funcţionale în timp util. Există trei
perspective din care trebuie judecat acest obiectiv:
capacitatea fluxului: abilitatea de a manevra un anumit număr de documente pe oră
sau zi;
timpul de răspuns: abilitatea de a răspunde unei cereri informaţionale într-un timp
limită dat;
timpul de rulare: abilitatea de a desfăşura un întreg proces de prelucrare într-un timp
limită dat.
Eficienţa ar trebui extinsă şi asupra utilizării efective a resurselor de personal. Pentru
majoritatea organizaţiilor costul personalului implicat în Sistemul Informaţional / Informatic
deţine ponderea cea mai semnificativă a cheltuielilor implicate de această activitate. Aceşti
angajaţi trebuie deci utilizaţi efectiv şi puşi să creeze valoare pentru banii primiţi.
FLEXIBILITATEA
Organizaţiile se caracterizează printr-un mare dinamism. Ele sunt afectate de creşteri
interne şi diferite politici, de concedieri / demisii şi numiri de personal, de restructurări şi
Pagina 15 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reorganizări, de preluări externe, de contracte şi presiuni externe, de variaţii ale preferinţelor
şi comportamentului consumatorului, de recesiunea economică şi dogma politică. În
consecinţă sistemele informatice trebuie să fie uşor de adaptat cerinţelor noi şi în continuă
schimbare.
PORTABILITATEA
Portabilitatea este stâns legată de independenţă. Rata ridicată a evolutiei tehnologice
face ca investiţiile în sistemele existente să fie eficiente numai dacă proiectantul a luat măsuri
efective pentru ca transferarea sistemului de pe un calculator pe altul să nu necesite decât
intervenţii minime de conversie. Sistemele astfel construite asimilează cu uşurinţă avansul
tehnologic, nerespingându-l pe motivul “costului implicat de re-scriere”.
SECURITATEA
Datele reprezintă una dintre resursele cele mai valoroase, mai ales sub aspectul
dificultăţii obţinerii, astfel încât orice sistem ce colectează şi prelucreză date trebuie să
asigure în primul rând şi protecţia acestora de “priviri indiscrete” / împotriva oricărui atac la
adresa confidenţialităţii acestora.
INTEGRITATEA
Integritatea este o altă trasatură a unei bune proiectări. Parkin descrie integritatea
datelor ca fiind atunci când “toate datele necesare sunt inregistrate cu acurateţe, fără
omisiuni, şi stocate în siguranţă pe un calculator, astfel încât acestea nu se pot altera sau
pierde în mod accidental sau deliberat”. Un astfel de sistem trebuie să fie fiabil, să reflecte în
mod exact realitatea, fără erori şi deasemenea trebuie să fie capabil a demonstra aceste calităţi
ale sale oricărui auditor intern sau extern ce are responsabilitatea de a verifica validitatea
sistemului.
ECONOMIC
Necesitatea unei proiectări care să asigure minimizarea spaţiului necesar pentru
stocarea datelor şi a programelor a devenit cu timpul o cerinţă mai puţin importantă datorită
scăderii costurilor echipamentelor hard. Totuşi, minimizarea redundanţei datelor reduce
problemele legate de modificarea, inserarea şi ştergerea a datelor.
UŞOR DE UTILIZAT
O metodologie de proiectare poate fi apreciată şi în funcţie de uşurinţa cu care poate fi
învăţată şi aplicată în limita unor nivele acceptabile de disconfort, oboseală şi efort uman. S-a
sugerat de către Sackel în 1986 că procesul de proiectare trebuie să fie:
centrat pe utilizator / beneficiar;
participativ;
Pagina 16 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
experimental;
iterativ;
prietenos / însoţit de explicaţii ajutătoare.
Un sistem uşor de utilizat poate fi definit ca un sistem care este nu numai prietenos
(user friendly) dar şi natural (feels normal to use).
UŞOR DE ÎNTREŢINUT
Natura dinamică a unei întreprinderi presupune o inevitabilă schimbare a cerinţelor în
timp. Aceste schmbări trebuie să fie uşor de operat şi în cadrul sistemului, iar efectul
implementării lor trebuie să fie uşor de înţeles. Metodologiile de proiectare calitative sunt
simple şi modulare, astfel încât schimbarea este minimizată şi predictibilă. Întreţinerea este
uşurată prin existenţa unei documentaţii complete şi exacte a sistemului.
Restricţii ale proiectării
BUGETUL
Costul întregului sistem ce respectă restricţiile funcţionale impuse de beneficiar
trebuie privite în lumina bugetului disponibil. O proiectare de calitate, ce asigură pentru
produsul final cât mai multe dintre caracteristicile enunţate anterior – funcţionalitate,
flexibilitate, portabilitate – implica adesea cheltuieli suplimentare ce conduc la costuri mult
mai mari decât beneficiile. Se ajunge astfel la un proiect ce nu se poate realiza, fiind
nerentabil din punct de vedere financiar.
TIMPUL
Beneficiarii sistemului au cel mai adesea două întrebări – cât va costa realizarea
proiectului şi când va fi gata sistemul? O bună proiectare poate duce la întârzierea termenului
de livrare a sistemului. Va dura mai mult proiectarea, construirea şi testarea unor interfeţe
adaptabile care să permită creşterea treptată a nivelului de pregătire al utilizatorului. Această
proiectare poate implica o mai bună productivitate pe termen lung, însă costul său de
dezvoltare şi durata de realizare o pot elimina din start.
RESURSELE
Restricţii lagate de continuarea afacerii sau termene legale pot impune ca un sistem să
fie livrat până la o anumită dată. Aceasta înseamnă că un anumit volum de resurse trebuie să
Pagina 17 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fie disponibile pentru realizarea proiectului. Dacă aceste resurse nu sunt disponibile şi timpul
limită este menţinut, atunci de undeva trebuie să se cedeze, şi cel mai adesea se cedează din
caracteristicile de calitate ale produsului.
INTEGRAREA CU ALTE SISTEME
Sistemul existent şi cel planificat pot limita opţiunile şi caracteristicile disponibile.
Rareori dezvoltarea unui sistem se realizează de la zero, fără nici un sistem anterior care să-şi
exercite influenţa şi să impuna constrângeri. În majoritatea cazurilor proiectantul trebuie să
utilizeze în cea mai mare măsură posibilă hardware-ul existent, să utilizeze software-ul
disponibil şi să colecteze date de la alte sisteme.
ABILITATI
Limitări pot apare şi din aria de deprinderi şi nivelul de competenţă atât al echpei de
analiză - proiectare cât şi al utilizatorilor şi operatorilor sistemului planificat. Asfel
proiectarea va reflecta experienţa şi practicile curente din sistemul informaţional şi cel
informatic decât să utilizeze metodologii şi software ce necesită deprinderi mai rar întâlnite.
STANDARDE
Standarde interne pot dirija echipa de proiectare în anumite direcţii, cum ar fi:
hardware-ul trebuie să fie IBM;
limbajul de dezvoltare al software-ului trebuie să fie COBOL;
ORACLE trebuie folosit pentru dezvoltarea bazelor de date.
Astfel de obiective şi restricţii se definesc în mod normal în etapa de specificare a
cerinţelor.
Uşurinţa utilizării unui sistem este un obiectiv mai greu de cuantificat. S-au sugerat a
se avea în vedere următoarele (Schott and Olson, 1988):
timpul necesar pentru a învăţa conceptele de bază ale sistemului şi a-i stăpâni
operaţiile;
rata de apariţie a erorilor de un anume tip şi posibilitatea de a reveni asupra acestora;
“timpul de încălzire”, necesar pentru a reînvăţa după o absenţă a utilizatorului;
atitudini la adresa sistemului (satisfacţia utilizatorului).
Pagina 18 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6. Metodologii de realizare a sistemelor informatice
Realizarea sistemelor informatice reprezintă o acţiune complexă, care îmbină un
număr mare de activităţi eterogene ( de analiză, de proiectare, de programare, implementare
şi exploatare), cu un pronunţat caracter creativ şi la care cooperează mai multe unităţi
organizatorice. În plus, reclamă resurse umane, materiale şi financiare însemnate, pe o
perioada considerabilă de timp. Folosirea eficientă a acestor resurse, în scopul obţinerii unui
sistem informatic performant a impus ordonarea acestui proces complex într-o succesiune
bine stabilită de etape şi subetape şi utilizarea unor metode şi tehnici adecvate. Acest lucru a
dus deci, la conturarea unor metodologii de realizare a sistemelor informatice.
Între diversele etape de realizare a sistemelor informatice există o legătură
indestructibila, legătură reflectată şi de faptul că, în mod logic şi practic calitatea realizării
unor activităţi din etapele şi fazele precedente, influenţează în mod direct calitatea
activităţilor din etapa ce îi urmează. O altă caracteristică comună a acestor etape şi activităţi
este aceea că trecerea de la o etapa la alta (chiar şi de la o faza la alta în cadrul aceleiaşi
etape) se face numai după o analiză de fond a modului de realizare a sarcinilor etapei
parcurse şi a avizării rezultatelor obţinute de către factorii de răspundere ai beneficiarului şi ai
proiectantului.
Totodată, fiecare etapă parcursă se încheie cu activităţi privind pregătirea condiţiilor
de desfăşurare a activităţilor care urmează şi anume: detalierea, actualizarea şi aprobarea
planului de lucru pentru etapa următoare, precum şi actualizarea planului pentru restul
etapelor ce au rămas a fi parcurse. Acest mod de planificare a activităţii de realizare a
sistemelor informatice pleacă de la faptul că după parcurgerea unei etape se cunoaste mult
mai mult şi mai concret ceea ce trebuie să se realizeze în etapa următoare.
Metodologiile de realizare a sistemelor informatice cuprind:
modalitatea de abordare a sistemelor, pentru elucidarea raportului întreg-părţi şi a
raportului dintre variaţiile sistemului şi dinamismul său;
regulile de formalizare a datelor şi a proceselor de prelucrare;
instrumentele pentru concepţia, realizarea şi elaborarea documentaţiei;
modalitatea de derulare a proiectului şi acţiunile specifice fiecărei etape (ciclul de
viaţă);
Pagina 19 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
definirea modului de lucru, al rolului analiştilor şi proiectanţilor şi a raportului dintre
ei;
modalităţile de administrare a proiectului (planificare, programare, urmărire).
Totodată metodologiile au rolul de a indica modul de desfăşurare a acestui proces,
stabilind:
componentele procesului de realizare a sistemului informatic (etape, subetape,
activităţi şi operaţii) şi conţinutul lor;
fluxul parcurgerii (executării) componentelor;
metodele, tehnicile, procedeele, instrumentele, normele şi standardele utilizate.
Astăzi există metodologii cadru, cu scop orientativ general, având semnificaţia unor
indicaţii metodologice, cu caracter facultativ, sau al unor norme metodologice cu caracter
obligatoriu. Pe de altă parte există metodologii proprii unor firme producătoare de
echipamente de calcul sau sisteme informatice.
In funcţie de modul de abordare şi domeniul de aplicabilitate, metodologiile utilizate
sunt:
metodologii din domeniul gestiunii;
metodologii orientate obiect;
metodologii pentru conducerea proiectelor de sisteme informatice.
Cele mai semnificative metodologii din domeniul gestiunii sunt: AXIAL (firma IBM),
MERISE (Ministerul industriei – Franta), IE (James Martin), DA (Universitatea Michigan),
SSADM (Marea Britanie).
Metodologiile orientate obiect se bazeaza în formalizarea sistemelor pe noţiunea de
obiect (entitate pentru date şi acţiune pentru procese). Dintre cele mai semnificative sunt:
OMT (General Electric SUA), OOD (SUA), ISD (Michael Jackson).
Metodologiile pentru conducerea proiectelor de sisteme informatice se utilizeaza
pentru elaborarea sistemelor intr-o concepţie ştiinţifică. Dintre acestea enumeram: SDM / S,
METHOD /1 – Arthur Andersen, NAVIGATOR (Ernst & Young – James Martin).
Tendinţele actuale în evoluţia metodologiilor clasice de proiectare sunt:
monopolul anumitor metodologii (MERISE în Franta şi SSADM în Marea Britanie);
Pagina 20 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
imbogăţirea reciprocă a metodologiilor (de exemplu, preluarea în MERISE a anumitor
concepte specifice metodologiilor orientate obiect). Se poate vorbi chiar de o tendinţa de
convergentă a metodologiilor europene (MERISE) cu cele anglo-saxone;
asimilarea tendinţelor fireşti de evoluţie a informaticii (arhitectura client-server,
abordarea pe obiecte, modelul relaţional pentru date);
tendinţa spre standardizare (modelul entitate – relaţie pentru date, diagrama de flux
pentru aspectele funcţionale, modele de prelucrare şi de comunicaţie pentru aspectele
“dinamice”).
Tot mai frecvent întâlnim şi în domeniul economic sistemele informatice bazate pe
cunostinţe, şi dintre acestea sistemele expert. În domeniul proiectării unor astfel de sisteme se
remarcă o tendinţă de unificare a metodologiilor de proiectare a Bazelor de date şi a Bazelor
de cunoştinţe. John Debenham prezintă o astfel de metodologie ce unifică modul de
reprezentare şi de tratare a datelor, informaţiilor şi cunoştinţelor unui sistem bazat pe
cunoştinţe pe parcursul întregii durate a procesului de proiectare a acestuia.
Un sistem bazat pe cunoştinţe conţine atât date şi informaţii, cât şi cunoştinţe. În mod
tradiţional datele şi informaţiile sunt modelate şi implementate ca baze de date, iar
cunoştinţele se implementeaza fie printr-un limbaj de de programare (reprezentarea implicită
a cunoştinţelor), fie intr-un sistem expert (reprezentarea explicită a cunostintelor).
Metodologia de proiectare prezentată de John Debenham are două caracteristici importante:
este o metodologie unificată, ceea ce înseamnă că reprezintă datele, informaţiile şi
cunoştinţele în mod omogen, ca dealtfel şi relaţiile dintre acestea
construieşte, în cadrul etapei de proiectare, un mecanism de mentenanţă al sistemului.
In termenii ingineriei bazate pe cunoştinţe, reprezentarea utilizată de această
metodologie pentru a modela Bazele de cunoştinţe se aplică şi Bazelor de date. În termenii
Bazelor de date reprezentarea utilizată de aceasta metodă pentru a modela Bazele de Date se
aplică şi Bazelor de Reguli.
In ceea ce priveşte unificarea proiectării componentei Baza de cunoştinţe şi a
componentei Baza de date, aceasta se realizează din cinci puncte de vedere:
în timpul procesului de proictare se realizeaza patru modele şi toate aceste patru
modele reprezintă date, informaţii şi cunoştinţe în mod unificat;
formele de reprezentare utilizate pentru date, informaţii şi cunoştinţe intr-un model
sunt corelate cu reprezentările utilizate în următorul model;
suprastructura celor patru modele e unificată;
restricţiile sunt utilizate generalizat, fiind incluse şi restricţii pentru cunoştinţe;
Pagina 21 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
termenul de normalizare este utilizat cu un sens mai general decât normalizarea bazei
de date; în Metodologia Unificată există un principiu de nomalizare aplicat atât datelor cât şi
cunoştinţelor. Acest principiu este o generalizare netrivială a normalizării clasice a unei baze
de date.
Metodologia Unificată construieşte un mecanism de intreţinere a sistemului,
considerând că într-o reprezentare unificată se poate atinge o cea mai buna analiză a
mentenanţei sistemului. Majoritatea metodologiilor de proiectare a sistemelor expert, inclusiv
KADS, tratează separat Baza de reguli şi nu au în vedere întreţinerea în mod analitic a Bazei
de date. Dacă aceste două componente sunt reprezentate şi tratate separat atunci eventualele
relaţii intre elemente ale Bazei de cunoştinţe şi elemente ale Bazei de date nu pot fi
reprezentate şi manipulate cu ajutorul modelelor rezultate.
In ceea ce priveşte mentenanţa se pun două mari probleme: fie proiectarea unui model
uşor de intreţinut printr-un mecanism de moştenire, fie controlul întreţinerii unui model dat.
Metodologia Unificat are în vedere prima variantă, realizând din etapa de proiectare un
mecanism de mentenanţă.
Metodologia cuprinde patru paşi de proiectare, în urma fiecăruia dintre aceştia
obţinându-se câte un model.
Un prim pas îl reprezintă specificarea cerinţelor (requirements specification) în urma
căruia se construieşte Modelul Cerinţelor. În această etapă se precizează ce trebuie să poată
face sistemul, în urma parcurgerii a două subetape: descrierea aplicaţiei şi identificarea
cerinţelor.
Al doilea pas îl constituie analiza sistemului (System Analysis) în urma căruia se
elaborează Modelul Conceptual care specifică cum va face sistemul ceea ce i se cere. Aceasta
este o reprezentare completă a cunoştinţelor cerute de sistem, adoptând o forma unificată de
reprezentare a acestora. Modelul conţine o “hartă de cuplare” – structură utilizată ca suport al
mentenanţei sistemului bazat pe cunoştinţe. Specificaţiile cu privire la ceea ce ar trebui să
poată face sistemul se moştenesc prin legături din modelul cerinţelor (întocmit în etapa
anterioară).
A treia etapă, funcţionarea sistemului (system function) arată cum sunt utilizate
cunoştinţele din modelul conceptual pentru a obţine funcţionalitatea specificată în modelul
cerinţelor. În urma acestei etape se construieşte Modelul Funcţional.
Prezentarea sistemului (system layout), este ultima etapă în Metodologia Unificată de
proiectare. În cadrul acestei etape se derivează un Model Intern ce serveşte drept specificaţie
completă a sistemului.
Pagina 22 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru o prezentare formală a metodologiei (în special în dezvoltarea fundamentelor
teoretice ale metodologiei) se folosesc calculele-, iar la aplicarea metodologiei în practică se
folosesc nişte notaţii schematice (formă de prezentare informală a metodologiei).
Aplicarea metodologiei se poate face în întregime sau se pot aplica doar parţi ale
acestei metodologii unificate, integrate în alte metodologii de proiectare.
7. SSADM – o metodologie structurată de analiză şi proiectare a sistemelor
Am menţionat anterior necesitatea unei metodologii structurate pentru a organiza
cantitatea mare de informaţii aferentă unui proiect şi pentru a înfrânge dificultăţile ridicate de
complexitatea proiectelor. Multe aplicaţii informatice sunt atât de mari că un singur om nu
poate înţelege detaliile întregului sistem. Soluţia o reprezintă descompunerea sistemului într-
un anumit număr de subsisteme sau funcţii. Mergând mai departe cu descompunerea se
ajunge la un asemenea nivel de detaliere încât fiecare componentă poate fi descrisă cu cea
mai mare exactitate. SSADM (Structured System Analysis and Design Methodology)
structurează o serie de tehnici binecunoscute intr-o metodologie uşor de înţeles şi aplicat.
Caracteristici generale ale metodologiei:
a fost elaborată în Marea Britanie şi promovată de guvernul britanic pentru realizarea
sistemelor informatice din domeniul public;
este orientată pe structurarea datelor;
pune în evidentă două tipuri de modele: modelul logic şi modelul fizic al sistemului
( separă proiectarea logică de cea fizică )
se bazează pe specificarea clară a cerinţelor şi a unor reguli detaliate pentru
construirea celor două modele;
face apel la reprezentarea fluxurilor, datelor şi prelucrărilor cu ajutorul diagramelor.
SSADM debutează cu organizarea notiţelor din etapa de investigare a sistemului
existent şi se incheie cu elaborarea specificaţiilor proiectarii de detaliu pentru echipa de
implementare. Ea nu include o etapa de investigare sau de implementare. Faza de investigare
se bazează pe tehnici comune multor situaţii cum ar fi tehnica interviului, tehnica
chestionarului şi altele. Implementarea începe cu etapa de programare şi cea de testare pentru
Pagina 23 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
care există tehnici structurate bine cunoscute. SSADM vine să implinească golul dintre
investigare şi implementare. Ea nu se concentrează pe o anumita tehnică, ci constă din
aplicarea mai multor tehnici, fiecare dintre ele fiind aleasă ca fiind cea mai nimerită pentru
îndeplinirea unei activităţi.
Iată o scurtă descriere a unora dintre cele mai importante metode şi tehnici utilizate de
SSADM:
diagramele de flux de date care arată graniţele sistemului şi relaţiile sale cu mediul.
Ele reprezintă deasemenea şi funcţiile, stocurile de date, intrările şi ieşirile din sistem;
matricea de asociere entitate / funcţie, arată entităţile afectate de fiecare funcţie;
modelele entitate prin care se reprezintă structurile de date şi relaţiile între acestea;
istoricul entităţii, furnizează o viziune dinamică a sistemului, arătând cum este
afectată fiecare entitate de către funcţiile sistemului şi succesiunea în care se execută
funcţiile;
descrierea proceselor prin care se specifică operaţiile necesare pentru a realiza o
tranzacţie în sistem şi care conduc în final la elaborarea specificaţiilor de programare.
Normalizarea este una din tehnicile de bază utilizată în proiectarea logică a datelor.
Acest proces de transformare a structurilor complexe de date în structuri simple este utilizat
aici pentru identificarea entităţilor şi pentru crearea modelului entitate, care se poate compara
cu modelul entitate construit în faza de analiză.
SSADM include un set integrat de documente ce susţin metodologia. Prezentarea
acestor documente beneficiarului reprezintă o parte formală a metodologiei SSADM prin care
se asigură controlul calităţii şi monitorizarea evoluţiei proiectului.
Documentaţia furnizată la sfârşitul fiecărei faze a proiectului:
FAZA DOCUMENTE FINALE
Selecţia proiectelor Termene de referinţă, enunţarea obiectivelor
Studiul de fezabilitate Raportul de fezabilitate incluzând şi o analiză cost-beneficiu
Pagina 24 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Analiza Specificarea cerinţelor
Tema de realizare
Analiza cost-beneficiu
Proiectarea Specificaţiile de proiectare ale sistemului:
cerinţe hardware;
proiectarea logică a datelor şi proceselor;
proiectarea fizică a fişierelor şi a bazei de date;
proiectul de detaliu
strategia de testare
Tema de realizare revizuită
Analiza cost-beneficiu revizuită
Manual de prezentare
Implemetarea Programe documentate
Date de test şi rezultatele testării
Sistemul în funcţiune
Necesarul de consumabile
Exploatarea Raport post-implementare
Analiză cost-beneficiu
Etapele de realizare a sistemelor informatice conform SSADM
STUDIUL DE FEZABILITATE
Etapa este indicată pentru sisteme complexe şi foarte severe sub aspectul cerinţelor şi
performanţelor de realizat. În cadrul studiului de fezabilitate se caută să se faca o primă
evaluare a sistemului existent şi să se definească o soluţie de principiu pentru realizarea sau
dezvoltarea sistemului informatic.
ANALIZA CERINŢELOR SISTEMULUI ( Analiza sistemului existent )
Pagina 25 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Etapa are ca scop cunoaşterea sistemului fizic existent şi identificarea problemelor şi
deficienţelor acestuia. Se recurge la un studiu complex referitor la activităţile şi fluxurile
informaţionale existente, la volumul informaţiilor prelucrate şi aria de cuprindere a sistemului
informatic.
Pe baza acestui studiu se elaborează diagramele de flux de date, parcurgând următorii
paşi:
întocmirea unei liste a documentelor fizice implicate;
trasarea diagramei fluxului documentelor;
verificarea fluxului documentelor;
elaborarea diagramelor de flux de date prin enumerarea şi detalierea proceselor.
Pe baza studiului realizat se recurge la analiza sistemului pentru a fundamenta
direcţiile de perfecţionare şi modernizare ale sistemului existent şi înlocuirea lui cu un sistem
care să permită satisfacerea tuturor cerinţelor informaţionale necesare conducerii.
SPECIFICAREA CERINŢELOR SISTEMULUI
Activităţile din cadrul acestei etape se realizează în mai mulţi paşi:
se inlatură deficienţele referitoare la organizarea sistemului existent;
se construieşte un model al noului sistem prin modificarea diagramelor de flux de date
logice şi a structurii logice a datelor;
se construieşte un catalog al cerinţelor şi al entităţilor, iar pentru fiecare entitate se
prezintă evoluţia în timp a acesteia.
SPECIFICAREA SISTEMULUI LOGIC
In cadrul acestei etape se recurge la selectarea opţiunilor tehnice pe care le prezintă
beneficiarul. Opţiunea selectată este descrisă precizând:
detalii tehnice referitoare la hardware şi software;
modul de lucru al sistemului;
costurile implicate.
Beneficiarii vor da informaţii referitoare la posibilităţile de perfecţionare, intreţinere
şi dezvoltare ale sistemului. În urma aprobării de către beneficiar se va trece la proiectarea
locica de detaliu a datelor şi a prelucrarilor. Proiectarea datelor va duce în final la definirea
entităţilor ce vor constitui baza informaţională de intrare. Proiectarea procedurilor se face
elaborând mai multe schiţe detaliate ale proceselor. Proiectarea datelor şi procedurilor se
realizează în paralel şi se intercondiţionează permanent.
Pagina 26 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
PROIECTAREA FIZICĂ
In cadrul acestei etape se ajunge la realizarea modelului fizic al datelor şi
prelucrărilor, precum şi la elaborarea programelor. La sfârşit se redactează documentaţia pe
baza căreia se elaborează planul de realizare şi testare a sistemului.
CAPITOLUL II ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT
Documentaţia de iniţiere a proiectului
Investigarea sistemului existent
Prezentarea unităţii
Cadrul organizatoric
Activitatea de Producţie-Expediţie
Conducerea activităţii de Producţie-Expediţie
Analiza sistemului existent
Modelul fizic al sistemului existent
Modelul logic al sistemului existent
Catalogul cerinţelor
Această etapă are ca scop cunoaşterea sistemului fizic existent şi identificarea
problemelor şi deficienţelor acestuia. Pentru aceasta se recurge la un studiu complex privind
activităţile şi fluxurile informaţionale existente, volumul informaţiilor prelucrate şi aria de
cuprindere a sistemului informational. Pe baza acestui studiu se elaboreazã diagramele de
flux de date (DFD) parcurgând urmãtorii pasi:
întocmirea unei liste a documentelor fizice implicate;
trasarea diagramei fluxului documentelor;
verificarea fluxului documentelor;
elaborarea primului nivel al DFD prin enumerarea proceselor (activitãtilor) care vor fi
realizate pentru fiecare document şi includerea acestuia în diagrame;
Pe baza studiului realizat, se recurge la analiza sistemului informaţional pentru a
fundamenta direcţiile de perfecţionare şi modernizare ale sistemului existent şi posibilităţile
Pagina 27 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de realizare a unui sistem informatic, care sã permitã satisfacerea tuturor cerinţelor
informaţionale necesare conducerii.
Documentaţia de iniţiere a proiectului
Obiectul acestui proiect îl reprezintă realizarea unui sistem informatic pentru
activitatea de producţie-expediţie a societăţii comerciale KON DESIGN SRL. Sistemul va
permite gestionarea eficientă a intregii activităţi de producţie, de la preluarea comenzilor
până la livrarea lucrărilor executate (însoţite de factură). Sistemul va furniza şi datele de
intrare necesare activităţii de gestiune a stocurilor şi calcul al preţurilor pe baza costurilor de
producţie.
Se intenţionează a se realiza un sistem informatic care să monitorizeze întreaga
activitate de Producţie a firmei “KON DESIGN SRL”, desfăşurată în cele două ateliere ale
firmei. Cu ocazia introducerii acestui sistem informatic se va realiza şi o reorganizare a
fluxului tehnologic. Modificările nu vor afecta conţinutul acestuia ci doar structura, mai exact
ordinea desfăşurării unor operaţii.
Sistemul va realiza o distribuire automată a lucrarilor pe diferitele posturi de lucru. În
urma automatizării acestei operaţii se asteaptă o creştere a productivităţii muncii, cu efecte
pozitive asupra respectării termenelor de livrare.
Sistemul va asigura o evidenţă riguroasă a intregii activităţi, oferind posibilitatea
cunoaşterii în orice moment a stadiului în care se află execuţia unor lucrări. Specificul
activităţii impune operativitate şi viteză de răspuns sporite.
Pe baza acestei evidenţe se vor actualiza permanent stocurile de materii prime şi
materiale utilizate. Sistemul va realiza şi o analiză a evoluţiei consumului de materiale,
analiză care se va corela cu stocul fizic şi va constitui suport de decizie pentru activitatea de
aprovizionare, eliminand astfel problemele legate de rupturile de stoc.
Se va creea de asemenea posibilitatea unor analize riguroase ale volumului şi
structurii producţiei. Analiza se va face separat pentru fiecare atelier luând în considerare
diferitele categorii de beneficiari ai lucrărilor, dar şi la nivelul intregii firme. Se vor calcula
Pagina 28 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
indici de dinamică şi indici de structură. Rapoartele complexe cu privire la situatia valorică a
producţiei vor constitui baza de pornire pentru o conducere ştiinţifică a firmei
In urma introducerii acestui sistem se va urmări determinarea productivităţii muncii şi
a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, informaţii de o importanţă deosebită
pentru conducere.
Se vor automatiza deasemenea o serie de operaţii de rutină, cum ar fi intocmirea
fişelor de consum, a notelor de predare şi a facturilor.
Sistemul va asigura suport pentru gestionarea comenzilor în aşteptare. Astfel, dacă nu
există în stoc materiile prime şi materialele necesare executarii unor comenzi, acestea nu vor
fi respinse, ci vor fi programate pentru o execuţie ulterioară. Se va asigura ordonarea
automată a comenzilor în aşteptare, iar executarea acestora se va face în ordinea astfel
stabilită, pe masură ce se realizează aprovizionarea cu materiile prime necesare. Odată ce
materiile prime necesare apar în stoc se face programare şi lansarea automată în execuţie a
comenzilor în aşteptare.
Sistemul va permite determinarea operativă a stocului de materii prime şi materiale,
precum şi a ritmicităţii consumului de repere, baza de pornire pentru determinarea ştiinţifică a
necesarului de aprovizionat.
Sistemul va oferi suport pentru practicarea unei politici flexibile de preţuri care să
permită acordarea de discounturi.
Pe baza datelor referitoare la activitatea de producţie, sistemul va permite realizarea
unor analize şi prognoze cantitative şi valorice la nivel de tip al produselor, client, centru de
distribuţie şi pe total.
Pagina 29 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Investigarea sistemului
În cadrul acestei etape se urmareşte strângerea de informaţii relative la sistemul pe
care dorim să îl informatizăm în scopul formării unei imagini clare asupra acestuia. Sunt
utilizate orice fel de surse atât directe (interviuri, chiar observarea sistemului în sine de către
analist); cât şi indirecte (documentele referitoare la situaţia sistemului: balanţe,dosare, etc). în
cazul de fată, colectarea informaţiilor despre societatea KON DESIGN SRL s-a realizat
utilizând preponderent tehnici de investigare directe: interviul şi observarea directă. Interviul
este o tehnică foarte raspândită pentru colectarea informaţiilor pe baza dialogului. în general
este utilizat pentru a obţine informaţii despre aspecte mai putin vizibile ale activităţii unei
persoane. Această tehnică are avantajul de a lăsa multă libertate în desfăşurarea interviului.
Astfel analistul poate veni cu intrebări suplimentare pentru a se asigura ca a înţeles corect
răspunsurile.
Prezentarea unităţii
Denumirea societăţii este KON DESIGN. Ea este o societate cu raspundere limitată,
constituită conform prevederilor Legii nr. 31/1990, Legii nr. 35/1991 precum şi celorlalte
dispoziţii legale privind societăţile comerciale şi instituţiile străine în România. Societatea
este persoană juridică romană. Sediul societăţii se află în Bucureşti, str. Teodosie Rudeanu
nr.23, sector 1, România.
Societatea comercială “KON DESIGN SRL” a luat fiinţă la data de 21 decembrie
1994, conform Certificatului de Înmatriculare în Registrul Comerţului.
Iniţial societatea a avut doi asociaţi fondatori, capitalul social total subscris fiind de
100.000 lei, din care asociaţii au subscris şi aportat fiecare cate 50.000 lei, deci cate 50% din
capitalul social total. Ulterior capitalul social al societăţii a fost majorat de la suma de
100.000 lei la suma de 12.100.000 lei, fiind divizat in 121 părţi sociale cu o valoare unitară
de 100.000 lei, parţi sociale ce se atribuie asociaţilor în raport de aporturile efectuate de
fiecare, respectiv unul dintre asociaţi deţine 114 părţi sociale (11.400.000 lei, reprezentând
94% din capitalul social total), iar celalalt asociat detine 7 părţi sociale (in valoare de 700.000
lei, reprezentând 6% din capitalul social total).
Pentru ultimii trei ani de activitate rezultatele obţinute la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar sunt sintetizate în tabelul şi graficul ce urmează.
Pagina 30 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
INDICATOR 1997 1998 1999
Profit brut 133846 192167 98123
Profit net 133846 192167 95954
Cheltuieli totale 841412 1988577 3695868
Cifra de afaceri 926511 2099520 3646483
Rentabilitatea bruta
(profit brut / cheltuieli totale)
15,91% 9,66% 2,65%
Obiectul de activitate conform statutului îl reprezintă activitatea de producţie, export,
import şi distribuţie de rame din metal, lemn, materiale plastice, precum şi de accesorii pentru
înrămat.
Pe masură ce activitatea firmei a luat amploare, aceasta şi-a diversificat gama
produselor şi serviciilor oferite. În prezent firma îşi desfăsoară activitatea în urmatoarele
direcţii:
servicii de înramare la comandă;
realizarea şi comercializarea produselor gata făcute (ready made) dintre care amintim:
rame foto, oglinzi înrămate, postere de artă înramate
importul şi comercializarea de utilaje, profile şi accesorii pentru ateliere de înramat;
comercializarea de accesorii destinate expunerii de tablouri: simeze, cuie de perete,
agăţători şi alte accesorii;
comercializarea de postere de artă şi stampe, ca unic distribuitor în România al firmei
germane distribuitoare de postere de artă “PGM ART WORLD”
servicii de tăiere rame şi caserat pentru ateliere de înrămare care nu şi-au procurat
toate utilajele.
Aspecte importanete în evoluţia firmei
În urma unui proces amănunţit de cercetare a pieţei interne, s-a constatat că oferta de
rame era nesatisfăcătoare atât din punct de vedere al calităţii, cât şi din punct de vedere al
gamei restrânse de produse oferite. Nu exista în momentul respectiv nici o societate care să
producă sau să importe o gama variată de profile de rame (de lemn, de policarbon şi de
aluminiu), iar calitatea ramelor existente pe piaţa internă era total necorespunzătoare. Exista
astfel o cerere importantă de rame, insuficient satisfacută din punct de vedere calitativ.
Pagina 31 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În urma acestor constatări s-a adoptat decizia de satisfacere a acestei cereri interne de
rame, atat din punct de vedere cantitativ cât, mai ales, din punct de vedere calitativ.
Dintre motivele care au mai susţinut adoptarea acestei decizii menţionăm:
concurenţa foarte slabă, şi anume firma NIELSEN (reprezintă, parţial, o concurenţă
reală întrucât foloseşte exclusiv profile de aluminiu) şi ramele manufacturate de artişti;
profilele din lemn produse în ţară sunt nesatisfăcătoare din punct de vedere calitativ
( cu noduri, prost finisate şi prelucrate etc);
profilele din policarbon au cucerit rapid piaţa mondială prin faptul că sunt:
ecologice;
au calităţi tehnice deosebite (nu lucrează în timp, rezistă în condiţii deosebite de climă
– umiditate şi temperatură ridicate)
finisajul imită modelul ramelor de lemn .
În anul 1994, se amenajează un spaţiu destinat producţiei cu o mărime egală cu cea a
unei camere de bloc, în care îşi desfăşurau activitatea cel mult 2-3 lucrători.
În anul 1995, se inchiriază un spaţiu mai mare în întreprinderea PRECIZIA să (pentru
a răspunde noilor cerinţe de creştere a producţiei), se angajează noi lucrători, căutandu-se
specializarea fiecăruia pe cel mult 2 operaţii.
Tot în acest an are loc inaugurarea primului magazin de desfacere (în piaţa Domenii)
pentru a facilita recepţionarea comenzilor şi promovarea noilor produse.
În prezent, firma are în proprietate un spaţiu de 312 mp destinat producţiei, un efectiv
de 18 lucratori specializaţi pe o singură operaţie şi 5 magazine de desfacere.
Obiectul de activitate
Pe măsură ce activitatea firmei a luat amploare, aceasta şi-a diversificat gama
produselor şi serviciilor oferite. în prezent firma îşi desfăsoară activitatea în urmatoarele
direcţii:
servicii de înramare la comandă;
realizarea şi comercializarea produselor gata făcute (ready made) dintre care amintim:
rame foto, oglinzi înramate, postere de arta înramate
importul şi comercializarea de utilaje, profile şi accesorii pentru ateliere de înramat;
comercializarea de accesorii destinate expunerii de tablouri: simeze, cuie de perete,
agaţători şi alte accesorii;
comercializarea de postere de artă şi stampe, ca unic distribuitor în Romania al firmei
germane distribuitoare de postere de artă “PGM ART WORLD”
Pagina 32 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
servicii de tăiere rame şi caşerat pentru atelierele din provincie care nu şi-au procurat
toate utilajele.
Producţia – reprezintă de departe cea mai importantă secţiune căci asigură
continuitatea desfăşurării activităţii firmei si, totodată, creşterea acesteia.
Serviciile – secţiune importantă a firmei mai ales după extinderea activităţii în alte
oraşe prin intermediul distribuitorilor.
Comerţul – această latură asigură dezvoltarea firmei printr-o extindere rapidă.
Clienţii firmei s-au diversificat şi ei. Firma a dus o continuă politică de expansiune.
Într-o primă etapă s-a urmărit acoperirea unei arii cât mai mari din piaţa bucureşteană. În
acest scop, societatea:
şi-a lărgit propria reţea de distribuţie (de la un magazin la cinci, câte are în prezent);
a nceput să distribuie produse gata făcute prin intermediul unor magazine de
specialitate
rame foto în magazine ale unor distribuitori de accesori foto cum ar fi: Foto Service
Bucureşti, Ava Studio;
oglinzi în magazine specializate în comercializarea gresiei şi faianţei: Ivodom, Inter
B,
A doua etapă a constat în lărgirea sferei de acoperire a pieţei la nivel naţional. Acest
lucru s-a realizat în primul rând prin utilizarea unor reţele de distribuţie mari consacrate, cum
ar fi:
METRO (pentru rame foto, iar în curând şi oglinzi şi postere de artă înrămate);
OFFICE NET – divizia de vânzări a RTC (unde se vor comercializa aceleaşi produse
ca şi la Metro, plus accesorii de expunere tablouri: simeze, cuie de perete, agăţători şi alte
accesorii);
M.T.IL.ROM – distribuitori Kodak în toata ţara (pentru rame foto);
MOBEXPERT – pentru postere de artă înrămate şi oglinzi.
În plus au fost cooptaţi şi o serie de distribuitori mai mici, dar de mare importanţă pe
plan local, încercând să se asigure o acoperire cât mai bună a întregii ţări. Cateva exemple ar
fi:
DA FOTO (rame foto), Theo Impex SRL şi TOP SHOP (rame taiate) – în Constanţa;
Compress Barabass SRL (rame taiate) – în Braşov;
SC Pretext SRL – în Cluj;
Pagina 33 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SC Elion SRL – în Galaţi;
Pentru o a treia etapă strategia firmei cuprinde o dezvoltare în sistem franciză.
Instruind pe alţii să ofere servicii de înramare de calitate, atât în provincie cât şi în Bucureşti
în zonele care nu prezintă interes pentru societate, firma intenţionează să devină leader în
furnizarea echipamentelor de producţie de rame, a materiilor prime şi a materialelor.
Un alt obiectiv principal îl reprezintă lărgirea sferei de acoperire a pieţei
În vederea îndeplinirii acestor obiective, firma este condiţionată de:
promovarea rapidă a noilor produse pe piaţa (în acest sens, firma are în prezent în
desfăşurare un program de distribuţie a posterelor de artă înrămate la nivelul întregii ţări);
deschiderea de noi magazine de desfacere în zone neacoperite (chiar în aceste zile se
afla în desfăşurare lucrarile de amenajare a unui nou spaţiu comercial în zona Dorobanţi);
deschiderea de unităţi de producţie în apropierea magazinelor, pentru a facilita
aprovizionarea acestora cu produse;
organizarea de cursuri pentru utilizarea echipamentelor;
crearea unei reţele proprii de distribuţie în provincie ;
acordarea de consultanţă;
înzestrarea atelierelor cu utilaje moderne şi competitive;
formarea de specialişti .
În prezent firma se află într-un proces intens de reorganizare a activităţii sale
manageriale. Creşterea continuă a volumului de activitate face ca structura actuală să
prelucreze cu dificultate volumul total de informaţii. Pe de altă parte se simte tot mai mult
nevoia unui sistem performant de analiză şi previziune a activităţii firmei, iar toate aceste
avantaje le poate oferi un sistem informatic: capacitate mare de prelucrare, posibilităţi extinse
de analiză şi previziune a activităţii economice, suport al unei conduceri ştiinţifice.
Cadrul organizatoric
Sediul firmei se afla în Bucuresti în strada Teodosie Rudeanu nr.23. Cele doua
ateliere de productie (atelierul pentru comenzi şi cel pentru productia de serie) sunt situate în
locuri diferite, unul în Calea Grivitei, altul în Calea Rahovei. Aceasta dispersie spatiala
induce costuri sporite de transport şi comunicare intre compartimentele functionale ale
societatii. Pentru etapa urmatoare firma intentioneaza să achizitioneze un spatiu suficient de
Pagina 34 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mare pentru a-si putea organiza în acelasi loc atat birourile cat şi atelierele de productie şi a
elimina astfel problemele legate în principal de comunicare.
Organizarea firmei pe compartimente, servicii, birouri este orientată funcţional şi se
evidenţiază foarte bine în organigramă.
Serviciul comercial are în subordinea să directa trei compartimante: compartimentul
aprovizionare, compartimentul desfacere şi compartimentul marketing.
Cea mai importanta functie a compartimentului aprovizionare este de a stabili
contactele cu furnizorii firmei. Pe baza consumurilor inregistrate şi a inventarelor faptice
realizate la sfarsitul fiecarei luni, în cadrul acestui compartiment se intocmesc comenzile
catre furnizori. Majoritatea materiilor prime şi materialelor utilizate de această firmă, ca şi
utilajele de producţie şi piesele de schimb pentru ele sunt importate direct din Italia. Alte
materii prime sunt importate din Anglia, Statele Unite ale Americii, Belgia, Germania, iar
unele sunt cumparate de la furnizori interni. Datorita faptului ca cei mai multi dintre
furnizorii firmei sunt furnizori externi, iar transportul (maritim, aerian, feroviar sau rutier)
intârzie de cele mai multe ori livrarea bunurilor (uneori trec şi două luni intre momentul
efectuarii comenzii şi momentul primirii materialelor), se inregistreaza adesea rupturi de stoc
la diferite profile de rame cu viteza mare de rotatie. Se simte deci nevoia unei analize
riguroase a productiei cu posibilitatea previzionarii consumului de materiale.
Compartimentul desfacere se ocupa de distribuirea produselor firmei prin reţeaua
proprie de magazine şi prin intermediul distribuitorilor din Bucureşti şi din ţară. în cadrul
acestui departament exista un dispecerat prin intermediul caruia se monitorizeaza intreaga
activitate de ridicare şi livrare a lucrarilor. Tot la acest nivel se realizeaza o centralizare a
comenzilor primite de la propriile centre de colectare a lucrarilor şi de la distribuitori şi se
estimeaza prin metode empirice termenele de executie a comenzilor primite.
Compartimentul de marketing actioneaza în doua directii principale: identificarea de
noi produse ce au cautare şi pe care firma le-ar putea oferi pe piaţă (activitate urmată implicit
de promovarea acestor noi produse) şi contactarea potenţialilor distribuitori ai produselor
firmei. Recent acest compartiment a identificat existenţa unei cereri semnificative de postere
de arta atât în Bucureşti cat şi în provincie, astfel incât s-a trecut la o producţie de serie de
postere de arta inrămate. în ceea ce priveste a doua activitate importanta a acestui
compartiment, OFFICE NET este unul dintre cei mai noi şi importanti distribuitori ai
produselor firmei (rame foto, oglinzi inramate, postere de arta inramate).
Serviciul tehnic are în subordinea să directa doua compartimante: compartimentul
CTC – expeditie şi compartimentul productie.
Pagina 35 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Compartimentul CTC – expeditie este responsabil de livrarea în cele mai bune
conditii a lucrarilor către centrele proprii de colectare şi distribuitori. Lucrarilor li se face o
ultima verificare a calitatii, sunt ambalate şi etichetate, iar în final sunt livrate.
Compartimentul primeste de la compartimentul financiar-contabil lista de preturi intocmind
facturile ce vor insoti lucrarile.
Compartimentul producţie se ocupa de coordonarea activitaţii atelierelor firmei.
Există doua ateliere ce produc efectiv, unul destinat execuţiei comenzilor, iar altul pentru
producţia de serie (rame foto, oglinzi şi postere de artă inrămate). în atelierul recuperari se
realizează mostrele de profile şi passpartout care se livrează la cerere distribuitorilor. în cel
de-al patrulea atelier işi desfăşoară activitatea un mecanic de intreţinere, responsabil de buna
funcţionare a maşinilor şi utilajelor din dotarea celorlalte ateliere. Acest compartient are
strânse relaţii cu Dispeceratul din cadrul compartimentului desfacere, care îi trimite spre
execuţie comenzile primite de la magazine şi distribuitori.
Activitatea de Producţie-Expediţie
Relaţiile compartimentului producţie – expediţie atât cu conducerea societăţii cât şi cu
celelalte componente ale structurii organizatorice, sunt de o mare complexitate. Practic în
cadrul acestora se regăsesc toate tipurile de relaţii evidenţiate de teoria managementului:
relaţii de autoritate (ierarhice şi funcţionale) şi relaţii de cooperare şi control.
Relaţiile ierarhice apar în raporturile cu conducerea firmei şi sunt , în esenţă, relaţii de
subordonare. în virtutea acestor relaţii, comprtimentul tehnic primeşte şi îndeplineşte,
conform atribuţiilor sale, sarcinile trasate de conducerea firmei.
Relaţiile funcţionale sunt determinate de caracterul activităţii desfăşurate în cadrul
compartimentului. Ele se manifestă în raporturile cu celelalte compartimente şi se
materializează în transmiterea de catre acestea a unor sarcini, indicaţii şi informaţii din cadrul
obiectului propriu de activitate.
Relaţiile de cooperare apar în raporturile cu celelalte componente ale structuii
organizatorice a firmei. Ele se exprimă în colaborarea cu acestea în procesul de fundamentare
a deciziilor. Cooperarea se manifestă însă cu preponderenţă în procesul îndeplinirii măsurilor
stabilite pentru atingerea obiectivelor strategice. Relaţiile de cooperare se materializează într-
un contact permanent între compartimentul tehnic şi cel comercial...
Relatiile de control nu definitorii pentru activitatea compartimentului tehnic, ele apar
mai ales în legatura cu verificarea respectării standardelor interne de calitate.
Pagina 36 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În prezent pentru sporirea operativităţii activităţii de livrare în cadrul atelierului
functionează un birou al serviciului financiar contabil, ce se ocupă cu întocmirea listelor de
preţuri.
Activitatea de Planificare, lansare şi urmărire a producţiei se desfăşoară în cadrul
serviciului Tehnic al firmei care are în subordinea sa cele două compartimente: CTC-
expediţie şi producţie.
Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele activităţi:
inventarierea lucrărilor recepţionate;
executarea ramelor;
tăierea geamurilor şi a PFL-ului;
tăierea passpartout-urilor;
caşerarea lucrărilor;
ansamblarea componentelor lucrării.
Fiecarei operatii îi corespunde un post de lucru. Dupa inventarierea şi
caserarea lucrarii componentele se pot realiza în paralel, în final executându-se montajul. O
reprezentare schematica a succesiunii operatiilor efectuate este redata în figura urmatoare:
Pentru activitatea atelierului de execuţie a comenzilor timpul reprezinta o restricţie
extrem de importantă. Obiectivul principal în aceast sens este scurtarea termenului de livrare
la 48 ore. În cadrul sistemului actual succesiunea desfăşurării în timp a activităţilor este
expresiv redatâ în figura urmatoare:
Ziua 1 Clientul aduce lucrarea la centrul de colectare
* seara toate lucrarile ajung în atelier
Ziua 2 Lucrarile aduse cu o zi în urma sunt inventariate
Ziua 3 Lucrarile inventariate cu o zi în urma sunt executate
*seara toate lucrarile sunt livrate
Ziua 4 Clientul poate veni sa ridice lucrarea executata
După cum se observă timpul minim în care poate fi servit un client este de 48 ore, dar
timpul maxim este de 72 ore. Sistemul mai întâmpină şi alte dificultăţi cum ar fi programul
Pagina 37 din 77
72 h
48 h
INVENTARIERECASERARE
TAIERE RAMA TAIERE PASSPARTOUT TAIERE SPATE TAIERE GEAM
MONTAJ
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de lucru diferit al atelierului faţă de centrele de colectare şi durata necesară străbaterii
drumului între atelier şi magazine.
Pentru o etapă urmatoare se intenţionează accelerarea acestui proces, astfel încât să se
ajungă la o durată maximă de servire a clientului de 48 ore. O soluţie ar fi scurtarea perioadei
de succesiune a operaţiilor prin împărţirea zilei de lucru in două. Astfel se obţine, teoretic, un
timp de servire al clienţilor de 36 ore. Dificultatea practică a aplicării acestui sistem este
faptul că jumătatea zilei de lucru nu coincide pentru atelier şi pentru centrele de colectare.
Activităţi realizate la nivelul compartimentului productie – expeditie:
Activităţi Compartiment / Serviciu Periodicitate
Preluare comenzi Programare,lansare
productie
5-6 ori / zi
Inventariere Programare,lansare
productie
zilnic
Întocmire fişă de atelier Programare,lansare
productie
zilnic
Lansare executie comenzi Programare,lansare
productie
zilnic
Copierea fişei de atelier Atelier comenzi zilnic
Întocmire bon de consum Atelier comenzi zilnic
Eliberare materiale Magazie zilnic
Înscriere bon de consum în fişa de
consum
Magazie zilnic
Inventarierea materialelor Magazie lunar
Întocmirea fişei de inventar Magazie lunar
Întocmire listă profile lipsă Magazie zilnic
Caserare Atelier comenzi zilnic
Taiere rame Atelier comenzi zilnic
Capsare rame Atelier comenzi zilnic
Taiere geam Atelier comenzi zilnic
Taiere spate Atelier comenzi zilnic
Montare agatatori Atelier comenzi zilnic
Pagina 38 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Montaj Atelier comenzi zilnic
Verificare calitate Atelier comenzi, Expeditie zilnic
Ambalare Expeditie zilnic
Etichetare Expeditie zilnic
Depozitare pe clienti şi termene Expeditie zilnic
Întocmire factura Expeditie zilnic
Expediere Expeditie zilnic
Conducerea activităţii de Producţie-Expediţie
La nivel operaţional conducerea atelierului este asigurată de şeful de atelier. Acesta
are sarcina de a întocmi zilnic planul de producţie şi de a urmări realizarea lui. Tot şefului de
atelier îi revine obligaţia de a urmări completarea zilnică a rapoartelor de producţie, a fişelor
de consum şi a foilor de prezenţă.
Întocmirea planului de producţie are în
vedere următoarele condiţii:
C1: Exista posibilitati tehnice
nu - da nu nu da nu da
C2: Clientul accepta alternative de realizare nu - - da da - da -
C3: Exista materiale - nu nu nu nu nu da da
C4: Clientul schimba materialul - nu nu nu da da - -
C5: Clientul poate astepta - nu da da - - - -
R1: Se executa lucrarea * * * *
R2: Se asteapta sosirea materialului * *
R3: Se returneaza lucrarea * *
R1: Se executa lucrarea daca:
nu am materiale şi nici posibilitati tehnice, dar clientul accepta alternative din ambele
puncte de vedere;
am posibilitati tehnice şi nu am materialul, dar clientul schimba materialul;
am materiale şi nu am posibilitati tehnice, dar clientul accepta alternative de realizare;
am materiale şi posibilitati tehnice.
R2: Se asteapta sosirea materialului daca:
Pagina 39 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- nu am materialul solicitat şi clientul nu schimba materialul, dar poate astepta sosirea
acestuia (numai daca exista posibilitati tehnice sau nu exista posibilitati tehnice, dar se
accepta schimbari.).
R3: Se returneaza lucrarea daca:
nu exista posibilitati tehnice şi clientul nu accepta alternative de realizare;
nu exista materialele solicitate in stoc, clientul nu-si modifica optiunea initiala şi nici
nu poate astepta.
Din cele 32 cazuri posibile ( 25 ) clientul este refuzat in 11 cazuri. Considerand ca
evenimentele sunt echiprobabile se oobtine o probabilitate de 34,375% de a refuza un client,
probabilitate ce se poate imbunatati simtitor daca eliminam cazurile de refuz datorate lipsei
din stoc a materialelor solicitate. Printr-o gestiune riguroasa a stocurilor, care sa evite
rupturile de stoc, se poate ajunge la o o probabilitate de 25% de a refuza un client. In realitate
insa, evenimentele nu sunt echiprobabile, daca se coreleaza probabilitatile obtinute cu
probabilitatea de producere a evenimentelor mentionate se obtine o probabilitate mai mica de
a refuza clientul. şi anume % in cazul existentei rupturilor de stoc şi % in cazul in care nu
avem rupturi de stoc.
Avand in vedere ca in prezent principala cauza de refuzare a unor comenzi este lipsa
din stoc a materialelor solicitate (fiind putine cazurile in care clientii solicita lucrari ce nu pot
fi realizate din punct de vedere tehnic), se impune introducerea unui sistem informatic care sa
asigure o gestiune eficienta a stocurilor de materiale şi sa elimine rupturile de stoc.
La nivel tactic Directorul Tehnic este cel ce asigură conducerea atelierului. Deciziile
de la acest nivel vizează mijloacele concrete prin care se va acţiona pentru realizarea
obiectivelor societăţii.
La nivel strategic conducerea societăţii (şi a atelierului) este asigurată de Directorul
General. Pe termen lung strategia firmei societăţii cuprinde:
promovarea rapidă a noilor produse pe piaţa (în acest sens, firma are în prezent în
desfăşurare un program de distribuţie a posterelor de artă înrămate la nivelul întregii ţări);
deschiderea de noi magazine de desfacere în zone neacoperite (chiar în aceste zile se
afla în desfăşurare lucrarile de amenajare a unui nou spaţiu comercial în zona Dorobanţi);
deschiderea de unităţi de producţie în apropierea magazinelor, pentru a facilita
aprovizionarea acestora cu produse;
organizarea de cursuri pentru utilizarea echipamentelor;
crearea unei reţele proprii de distribuţie în provincie ;
Pagina 40 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acordarea de consultanţă;
înzestrarea atelierelor cu utilaje moderne şi competitive;
formarea de specialişti .
Analiza sistemului
În cadrul acestei etape se face analiza propriu-zisă a sistemului existent conform
metodologiei S.S.A.D.M. Etapa are ca scop cunoaşterea sistemului fizic existent şi
identificarea problemelor şi deficienţelor acestuia. Pentru aceasta se recurge la un studiu
complex privind activităţile şi fluxurile informaţionale existente, volumul informaţiilor
prelucrate şi aria de cuprindere a sistemului informational.
Pe baza studiului din etapa de investigare a sistemului existent se elaboreazã
diagramele de flux de date (DFD) parcurgând urmãtorii paşi:
întocmirea unei liste a documentelor fizice implicate;
trasarea diagramei fluxului documentelor;
verificarea fluxului documentelor;
elaborarea primului nivel al DFD prin enumerarea proceselor (activitãtilor) care vor fi
realizate pentru fiecare document şi includerea acestuia în diagrame;
Pe baza studiului realizat, se recurge la analiza sistemului informaţional pentru a
fundamenta direcţiile de perfecţionare şi modernizare ale sistemului existent şi posibilităţile
de realizare a unui sistem informatic, care sã permitã satisfacerea tuturor cerinţelor
informaţionale necesare conducerii.
3.1. Modelul fizic al sistemului existent
Acest model relectă structura tehnică şi operaţională a sistemului şi descrie cum
funcţionează sistemul în implementarea lui actuală. El este primul model ce se realizează
deoarece înainte de a parcurge orice etapă din metodologie este nevoie să avem posibilitatea
de identifica toate funcţiunile existente ale sistemului.
Primul model care se întocmeşte este cel al prelucrărilor, în care se evidenţiază modul
de derulare a fluxului informaţional în sistemul existent.
În diagramele de flux ale datelor sunt evidenţiate funcţiunile sistemului într-o manieră
de descompunere TOP-DOWN, realizată printr-un proces de rafinare succesivă a proceselor
de prelucrare. În diagrama de nivel zero sunt puse în evidenţă cât mai riguros fluxurile de
Pagina 41 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intrare şi de ieşire ale sistemului, urmărindu-se punerea în evidenţă a ariei de cuprindere a
sistemului. Sistemul apare ca o cutie neagră şi se pune accentul pe evidenţierea interacţiunilor
sistemului cu mediul extern. Diagrama de nivel zero poartă numele de diagrama contextuală ,
celelalte nivele obţinându-se prin rafinarea proceselor complexe într-o diagramă de nivel
inferior.
DFD este o reprezentare graficã a transformãrii datelor de intrare în date de iesire.
DFD foloseşte un set de simboluri de reprezentare şi are asociat un set de reguli de
completare şi validare.
Simboluri :
proces (transformare): Procesele sunt etichetate cu text ce
sugereazã modul de transformare a datelor şi sunt
identificate printr-un numãr. În DFD fizicã pentru sistemul
existent, se va preciza şi locatia (compartiment / persoanã)
procesului.
flux de date: este constituit din datele transmise între douã
procese. Fluxul de date e etichetat printr-un substantiv ce
sugereazã informatia sau pachetul de informatii transmise.
entitate externã (terminator): sursã / receptor de date. Poate
fi un alt sistem (organizatie, compartiment)
stoc de date: un depozit temporar sau permanent de date.
Poate fi:
manual: registre, dosare, arhivã de documente
pe suport magnetic: fisiere.
Convenţii:
procesele şi stocurile de date sunt numerotate secvenţial, pentru a putea fi identificate.
Numerele asociate proceselor nu semnificã ordinea de execuţie a acestora;
pentru a evita fluxurile de date întretãiate şi aspectul de "pãienjeniş" al diagramei,
entitãţile externe şi stocurile de date pot fi duplicate. O entitate externã duplicatã se reprezintã
Pagina 42 din 77
<nr> <locaţia>
<proces>
<et> <stoc date>
Entitate externă
<flux>
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
prin trasarea unei linii oblice, iar un stoc duplicat printr-o linie suplimentarã verticalã în
partea stângã a cutiei;
pentru a face diagramele mai lizibile, entitãtile externe sunt plasate, pe cât posibil, în
jurul diagramei iar stocurile de date, în partea centralã a diagramei;
pentru mai multã claritate, într-o DFD nu se vor reprezenta mai mult de 9 procese;
fluxurile de date de la - către stocurile de date sunt unidirectionale (fie de adãugare,
fie de consultare) şi nu sunt etichetate.
Descompunerea funcţionalã şi rafinarea DFD
Dacã sistemul pe care-l descriem cu ajutorul DFD este complex, va fi dificil sã
realizãm de la început o DFD detaliatã. Pentru a putea descrie în detaliu sistemele complexe,
metodele structurate propun o abordare TOP -DOWN, respectiv o descompunere funcţionalã
a sistemului, care e realizatã prin rafinarea succesivã a proceselor.
Primul nivel (nivelul 0) îl constituie DIAGRAMA CONTEXTUALÃ, care defineşte graniţele
între sistemul analizat şi mediu. Nivelele urmãtoare se obţin prin rafinarea proceselor
complexe într-o diagramã de nivel inferior.
Reguli:
fiecare proces va fi numerotat corespunzãtor nivelului de descompunere şi poziţiei în
cadrul diagramei. Astfel, dacã procesul 2 din diagrama de nivel 1 va fi descompus, procesele
de nivel inferior vor fi: 2.1, 2.2., ...
fluxurile de intrare şi de iesirre pot fi şi ele descompuse în componente:
o diagramã de pe orice nivel de descompunere nu trebuie sã conţinã mai mult de 9
procese;
descompunerea DFD se poate considera treminatã atunci când ajungem la procese
elementare. Procesele elementare sunt marcate în colţul din dreapta jos prin "*".
pentru procesele elementare se întocmeşte o descriere sau o speficicaţie, în general
sub formã de text, dar se poate utiliza şi pseudocod, scheme logice, tabele de decizie sau
chiar cod scris într-un limbaj de programare;
regula balansului: intrãrile şi ieşirile unei diagrame de nivel inferior trebuie sã
coincidã cu intrãrile şi iesirile procesului pe care-l descompun.
3.2. Modelul logic al sistemului existent
Pagina 43 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.3. Catalogul cerinţelor
CAPITOLUL III . SPECIFICAREA CERINŢELOR
1. Definirea soluţiei de realizare a sistemului
2. Definirea prelucrărilor sistemului informatic
3. Definirea datelor din sistemul informatic
4. Definirea funcţiunilor sistemului informatic
1. Definirea soluţiei de realizare a sistemului
Metodologia S.S.A.D.M. recomandă întocmirea a maxim 6 variante de realizare dar şi
a minim 2, deoarece în acest fel se realizează o mai bună aprofundare a problemelor ce
trebuie rezolvate, mai ales că variantele vor fi discutate cu beneficiarul. În urma discuţiei se
va alege varinata optimă care va fi proiectată şi implementată.
Definirea soluţiei de realizat se face pe baza catalogului cerinţelor.
Ea cuprinde în prima fază o descriere a sistemului ce va fi proiectat. Ţinându-se cont
de cerinţe putem sublinia problema principală pe care o urmăreşte noul sistem şi anume
înlăturarea deficienţelor generate de redundanţa mare a datelor, duplicarea proceselor de
prelucrare şi timpul mare de răspuns datorat prelucrărilor manuale.
Varianta 1:
Specificul activităţii acestui atelier impune operativitate şi viteză de răspuns sporite.
Se impune cunoaşterea în orice moment a stadiului în care se află execuţia lucrărilor. Noul
sistem va putea oferi relaţii despre etapa la care s-a ajuns cu o anumită lucrare, ca şi despre
toate lucrările care se află într-o anumită etapă de realizare. Succesiunea stărilor în care se
poate afla o lucrare sunt:
Comandă (C): au fost reţinute caracteristicile tehnice dorite pentru lucrarea respectivă,
comanda clientului fiind înregistrată, iar termenul de livrare stabilit;
Inventariată (I): au fost evaluate posibilităţile tehnice de realizare a lucrării, s-au notat
dimensiunile exacte ale acesteia şi s-a stabilit ziua în care va fi executată;
ÎnLucru (L): toate lucrările programate pentru execuţie în ziua curentă şi care nu au
fost încă realizate;
Pagina 44 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Executată (E): toate lucrările ambalate şi etichetate;
Facturată (F): a fost întocmită factura de livrare;
Livrată (V): lucrarea însoţită de factură a părăsit atelierul, fiind livrată beneficiarului
sau lucrarea ce din diverse motive a trebuit să fie returnată clientului fără a fi executată;
LipsăProfil (P): lucrări pentru care se constată la un moment dat că nu există profilul
de ramă solicitat. Este o stare intermediară până se ia legătura cu clientul şi acesta hotărăşte
ce e de făcut în continuare: se modifică profilul şi lucrarea se execută conform termenului
iniţial (caz în care lucrarea poate trece în starea I sau în starea C, după cum a fost sau nu a
fost inventariată), se aşteaptă sosirea profilului urmând ca lucrarea să se execute îndată ce se
face aprovizionarea (caz în care lucrarea trece în starea A) sau se returnează clientului
lucrarea neexecutată (caz în care lucrarea trece în starea R);
ÎnAşteptare (A): lucrările inventariate (pentru care s-au stabilit modalităţile tehnice de
realizare şi dimensiunile exacte) pentru care nu există în stoc materialele . Vor trece
deasemenea în starea A şi lucrările din starea L (ÎnLucru) pentru care se constată în timpul
execuţiei că nu mai există material.
DeReturnat (R): lucrări ce trebuie să fie returnate clientului fără a fi executate.
Pentru gestiunea aceastei stări lucrările vor avea asociat un indicator de stare; se va
introduce deasemenea un nou stoc de date în care se vor înregistra informaţii despre comenzi.
Pentru evidenţa lucrărilor urgente sistemul va introduce şi un mecanism de priorităţi.
Lucrările vor avea ataşat un indicator de prioritate cu semnificaţia: N - lucrare normală; U -
lucrare urgentă.
În momentul efectuării unei aprovizionări ( intări în stoc de materiale ) sistemul va
verifica automat lucrările aflate în aşteptare şi le va trece din starea A în starea I pe acelea
pentru care au sosit materialele. Data de execuţie se va stabili automat în funcţie şi de
momentul la care se face intrarea în stoc. Aceste lucrări vor avea setat indicatorul de
prioritate pe starea U (Urgent).
Pentru realizarea evidenţei operative a stocului se va cuprinde în sistem un nou
document (Nota de Intrare - Recepţie) pe baza căruia se vor efectua intrările în stoc. Ieşirile
se vor efectua pe baza consumurilor calculate pentru lucrările cu indicatorul de stare E
(Executată). Se va putea cunoaşte astfel în orice moment stocul existent de materii prime şi
materiale. Pe baza consumurilor calculate se va putea determina ritmicitatea consumului de
repere bază de pornire pentru determinarea ştiinţifică a necesarului de aproizionat. Se speră
ca printr-o previziune riguroasă a evoluţiei consumului de repere să se elimine apariţia
frecventă a rupturilor de stoc.
Pagina 45 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru înlăturarea deficienţelor generate de timpul mare de răspuns al sistemului
actual datorat în principal prelucrărilor manuale se propune automatizarea unor operaţii de
rutină cum ar fi copierea listei de atelier (repartizarea lucrărilor pe posturile de lucru),
întocmirea facturilor, întocmirea unor situaţii zilnice (fişe de consum, note de predare, fişa de
inventar, situaţia valorică a producţiei).
Timpul de realizare al comenzilor primite reprezintă o restricţie importantă a
activităţii desfăşurate în atelier. Prin observare directă s-a constatat că o parte însemnată din
timpul de lucru al muncitorilor (aproximativ 10%) se pierde datorită faptului că aceştia
trebuie să îşi copieze specificaţiile tehnice cuprinse în lista de atelier. Prin automatizarea
acestui proces se va câştiga timp pentru realizarea efectivă a lucrărilor, iar în plus se vor
elimina şi erorile datorate copierii manuale. Pentru a se putea realiza automatizarea
procesului de distribuire a lucrărilor pe posturile de lucru este necesară devansarea
activităţilor de inventariere si caşerare faţă de celelalte operaţii. Se aşteaptă să se obţină o
creştere a operativităţii şi eficienţei activităţii desfăşurate, o creştere a productivităţii muncii.
Modulul de calcul al preţurilor va oferi posibilitatea practicării unei politici flexibile
de preţuri cu acordarea de dicount-uri clienţilor fideli. Preţurile vor putea fi actualizate
periodic în funcţie de inflaţia înregistrată (preţul materiilor prime şi materialelor se va
exprima într-o valută stabilă, transformarea în lei făcându-se la cursul zilei) şi în funcţie de
costurile aferente unei aprovizionări (costurile unitare de transport variază în funcţie de
cantitatea aprovizionată). Costul materiilor prime şi materialelor se va calcula prin metoda
Costului Mediu Ponderat, fiind deci actualizat la fiecare aprovizionare.
Pe baza datelor referitoare la activitatea de producţie, sistemul va permite realizarea
unor analize şi prognoze cantitative şi valorice la nivel de tip al produselor, client, centru de
distribuţie şi pe total. Pentru aceasta se va introduce un modul de analiză statistică a activităţii
desfăşurate.
Fiecare variantă trebuie să conţină o analiză cost-beneficiu.
În prima fază se face estimarea duratei de realizare a sistemului informatic care în
cazul de faţă ar putea fi de maxim două luni. Realizarea unui prototip al sistemului se poate
face în cel mult o lună, după care se poate trece la testarea acestuia în condiţii reale şi
îmbunătăţirea prototipului până la obţinerea sistemului dorit.
Costul de realizare este un alt parametru de care avem nevoie pentru a executa o
analiză cost beneficiu credibilă. Pentru acest sistem costul este de aproximetiv 20 milioane lei
în funcţie de rata inflaţiei (1000 USD), plus costul unei imprimante matriciale (500 USD),
costul de pregătire a personalului pentru utilizarea noului sistem informatic (cam 2 milioane
Pagina 46 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lei), plus cheltuielile salariale suplimentare generate de anagajarea unui specialist în
informatică (responsabil cu întreţinerea şi dezvoltarea în continuare a sistemului). La toate
acestea se mai adaugă şi costul menţinerii în funcţiune care variază în funcţie de noile cerinţe
care se vor impune.
Beneficiile obţinute în urma introducerii noului sistem informatic sunt multiple şi
justifică pe deplin utilizarea acestuia. Printr-un mic efort firma poate obţine o gestiune
deosebit de eficientă a resurselor sale, iar persoanele din funcţiile de decizie vor dispune de
un util instrument de analiză, previziune şi control. Prin implementarea acestui sistem se
oferă bazele unei conduceri ştiinţifice a întregii activităţii a firmei. Sistemul va rezolva o
multitudine de probleme legate de programarea, lansarea şi urmărirea producţiei, gestiunea
stocurilor, determinarea necesarului de aprovizionat, întocmirea şi întreţinerea unor situaţii
zilnice (cu o periodicitate mai mare decât ar fi posibil în sistemul actual).
Varianta 2:
O variantă extinsă a sistemului descris anterior ar putea conţine facilităţi de stabilire
automată a necesarului de aprovizionat, ca şi a momentului în care să se trimită comanda
către furnizor pentru a minimiza costul de aprovizionare şi costul de stocare.
Pentru comenzile mari (specifice atelierului de Ready Made) se propune introducerea
unui modul care să implementeze algoritmi de croire unidimensională (pentru profilele de
rame) şi bidimensională (pentru celelalte componente - spate, geam şi passpartout) pentru
stabilirea unor reţete de croire care să asigure pierderi minime de materiale.
Foarte util, dar necesitând o investiţie importantă, se dovedeşte a fi un sistem
distribuit care să conecteze între ele unităţile productive, magazinele (centrele de colectare) şi
dispeceratul. Această alternativă rămâne să fie mai atent analizată cu ocazia achiziţionării
unui nou spaţiu de capacitate sporită în care se va desfăşura întrega activitate de producţie a
firmei.
Analiza impactului introducerii sistemului
Este esenţial de urmărit modifcările pe care le aduce introducerea sistemului în
structura organizatorică, în modul de comunicare între compartimentele societăţii penrtu care
proiectăm sistemul.
În cazul de faţă modificările în structura organizatorică nu sunt majore. Pentru
exploatare sistemul va necesita un operator. Unul dintre oamenii din serviciul de Planificare a
Pagina 47 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Producţiei poate fi instruit pentru această poziţie. Cu timpul, pe măsură ce sistemul se va
dezvolta toţi salariaţii care intră în contact cu acesta vor fi calificaţi la locul de muncă.
Din punct de vedere al personalului specialist în informatică sistemul nu necesită
decât o singură persoană, pentru întreţinere şi dezvoltare. Datorită interfeţelor prietenoase ce
vor fi proiectate, pentru exploatarea curentă a sistemului va fi instruit personalul actual al
firmei
Comunicarea între departamente se schimbă în urma rezultatelor pe care le aduce
utilizarea sistemului. Cele mai importante modificări intervin în relaţiile serviciului de
Planificare, lansare şi urmărire a producţiei cu Dispeceratul şi cu superiorul său direct
(Directorul Tehnic). Completitudinea situaţiilor de informare ca şi timpul redus în care
acestea vor putea fi obţinute sunt aspecte ce vor influenţa în mod pozitiv funcţionarea curentă
a sistemului.
Din punctul de vedere al pregătirii beneficiarului pentru utilizarea sistemului timpul
este relativ scurt datorită produsului software utilizat, Delphi 3.0, care furnizează o interfaţă
"prietenoasă" şi posibilităţi vizuale de parcurgere a datelor şi situaţiilor pe care le obţinem
prin utilizarea sistemului.
Pagina 48 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Definirea prelucrărilor sistemului informatic
Modelul logic al sistemului proiectat
Se va întocmi în continuare diagrama fluxului de date la nivel logic pentru sistemul
proiectat deoarece aceasta va sta la baza proiectării noului sistem. Diagrama se va deriva din
diagrama de flux a datelor la nivel logic pentru sistemul existent în care se vor opera
modificările specificate în definirea soluţiei de realizat. Diagrama obţinută este aceea de nivel
logic pentru sistemul proiectat. Ea conţine noile stocuri de date şi procese care s-au introdus
cu ocazia specificării soluţiei de realizat pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor
beneficiarului noului sistem, exprimate în finalul etapei de analiză în cadrul catalogului
cerinţelor.
Modificările operate în explozia DFD logică (la nivel frunză) vizează introducerea a
patru noi stocuri de date: Client, Comandă, NIR, NMat (Nomenclator de materiale). Se va
suprima stocul de date Preţ întrucât se va reţine doar costul materiilor prime şi materialelor în
cadrul stocului de date Stoc (costul va fi calculat utilizând metoda costului mediu ponderat),
preţul de vânzare al acestora diferind în funcţie de categoria din care face parte clientul
(informaţie ce se regăseşte în stocul de date Client).
Procesele nou introduse sunt legate de funcţiunile nou introduse şi anume un proces
de înregistrare a intrărilor în stocul de materii prime şi materiale pentru a putea realiza o
evidenţă operativă a stocurilor. Dintre procesele existente unele suferă anumite modificări
datorate sistemului de gestiune al stărilor lucrărilor, modificări ce vor fi detaliate cu ocazia
descrierii proceselor. Pentru efectuarea analizelor şi prognozelor cantitative şi valorice la
nivel de tip al produselor, client, centru de distribuţie şi pe total se introduce un nou proces de
analiză.
În ceea ce priveşte fluxurile de date, există şi fluxuri noi şi fluxuri ce îşi modifică
semnificaţia. Analiza lucrărilor în aşteptare nu mai presupune de această dată consultarea
bonului de comandă ci o consultare a lucrărilor aflate în starea A (Aşteptare) urmată de
trecerea acestora în starea I (Inventariată) dacă materialul lipsă a fost introdus în stoc.
Calculul preţului va lua în considerare şi tipul clientului, prin consultarea stocului de date
client. Apar fluxuri noi de modificare a stării lucrărilor şi de actualizare a noilor stocuri de
date.
MATRICEA ENTITATE
Pagina 49 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cli
e
Co
Luc
Fac
Sto
NI
NM
Fin
Apr
Dis
Client === *
Comandă === === *
Lucrare === === === * *
Factură === === === === *
Stoc === === === === === * * * *
NIR === === === === === === *
NMat === === === === === === ===
FinanciarContabil === === === === === === === ===
Aprovizionare === === === === === === === === ===
Dispecerat === === === === === === === === === ===
Identificarea entităţilor
Client:
Comandă:
Lucrare:
Factură:
Stoc:
NIR:
NMat:
FinanciarContabil: entitate externă
Aprovizionare: entitate externă
Dispecerat: entitate externă
Descrierea fluxurilor de intrare-ieşire
Sursa Destinaţia Nume
flux
Conţinut Comentariu
Client 1.1.1.
Înregistrare
comandă
Bon de
comandă
Date Client
Dată Comandă
Termen Livrare
Specificaţii tehnice
Pe acest flux ne
interesează să circule
informaţii complete
despre client şi
Pagina 50 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(material
componente,
operaţii)
lucrările ce trebuie
realizate, eventual în
nişte formulare
tipizate
-preprinted forms-
1.1.1.
Înregistrare
comandă
D1 Client Date
client
Nume client
Adresă
Telefon
Fax
Persoana de contact
Cod fiscal
Categorie client
Datele sunt necesare
pentru introducerea
unui nou client în
stocul de date client.
Unele dintre aceste
date sunt specifice
doar clienţilor
persoane juridice,
pentru clienţii
persoane fizice este de
preferat să se
precizeze numele şi
numărul de telefon -
pentru a putea fi
contactaţi în caz de
nevoie. Categoria
clientului trebuie
precizată pentru a se
putea aplica un
mecanism de calcul
diferenţiat al perţului.
1.1.1.
Înregistrare
comandă
D2
Comandă
Date
comandă
Denumire client
Dată comandă
Termen livrare
Date ce caracterizează
o comandă
1.1.1.
Înregistrare
comandă
D3 Lucrare Date
lucrare
Cod comandă
Dată execuţie
Număr lucrare
Stare lucrare
Se înregistrează doar
specificaţiile tehnice
cunoscute până în
acest moment
Pagina 51 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Specificaţii tehnice (eventual fără
dimensiuni)
Pagina 52 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1.1.1.
Înregistrare
comandă
1.1.2.
Inventarier
e
Operaţii /
materiale
Data
Număr lucrare
Operaţii
Cod material
Pe acest flux se
transmite şi codul
materialului pentru a
se face verificarea
existenţei profilului şi
a se putea stabili
starea în care se află
lucrarea (I sau P).
D4 Stoc 1.1.2.
Inventarier
e
Material Cod material
Cantitate aflată în
stoc
Se verifică existenţa
materialului în stoc
1.1.2.
Inventariere
D3
Lucrare
Lucrare Data
Număr lucrare
Dimensiuni lucrare
Stare lucrare
Starea lucrării poate fi
I (Inventariată şi poate
intra în lucru) sau P
(Lipsă profil)
D4 Stoc 1.1.3.
Analiză
lucrări în
aşteptare
Material Cod material
Cantitate aflată în
stoc
Se verifică existenţa
materialului în stoc
1.1.3. Analiză
lucrări în
aşteptare
D3
Lucrare
Lucrare Data
Număr lucrare
Stare lucrare
Starea lucrării devine
I (Inventariată şi poate
intra în lucru) pentru
lucrările pentru care a
sosit profilul.
D3 Lucrare 1.2.1.
Analiză
lucrări cu
profil lipsă
Lucrare Data
Număr lucrare
Client
Cod material
Doar lucrările cu
starea P (lipsă profil)
D1 Client 1.2.1.
Analiză
lucrări cu
profil lipsă
Date
client
Denumire client
Persoană de contact
Telefon client
Date necesare pentru a
lua contactul cu
beneficiarul
Pagina 53 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1.2.1. Analiză
lucrări cu
profil lipsă
Client Material
Lipsă
Cod material Se comunică
beneficiarului
problema ce a
intervenit (Lipsa din
stoc a profilului
solicitat)
Client 1.2.1. Analiză
lucrări cu
profil lipsă
Răspuns Cod Material
Asteaptă/Renunţă
Cod Material
desemnează
materialul cu care se
înlocuieşte profilul
lipsă
1.2.1. Analiză
lucrări cu
profil lipsă
D3 Lucrare Lucrare Data
Număr lucrare
Stare lucrare
Starea lucrării devine
R (lucrări de returnat)
pentru lucrările la care
nu s-a modificat
materialul lipsă şi nici
nu se poate aştepta
momentul
aprovizionării
1.2.1. Analiză
lucrări cu
profil lipsă
1.2.2.
Modificare
profil
Lucrare Data
Număr lucrare
Cod profil
Lucrare căreia clientul
i-a modificat profilul
ramei
1.2.1. Analiză
lucrări cu
profil lipsă
1.2.3.
Amânare
execuţie
Lucrare Data
Număr lucrare
Lucrare pentru care
clientul aşteaptă
sosirea profilului
1.2.2.
Modificare
profil
D3 Lucrare Lucrare Data
Număr lucrare
Cod profil
Cod profil
desemnează
materialul cu care se
înlocuieşte profilul
lipsă
Starea lucrării devine
I
1.2.3. D3 Lucrare Lucrare Data Starea lucrării devine
Pagina 54 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Amânare
execuţie
Număr lucrare
Stare lucrare
A (lucrare în
aşteptare)
2.1.
Confirmare
execuţie
D3 Lucrare Lucrare Data
Număr lucrare
Stare lucrare
Starea lucrării devine
E (lucrare executată)
D3 Lucrare 2.2. Calcul
consum
Lucrare Data
Număr lucrare
Specificaţii tehnice
operaţii
componente
materiale
Se transmit toate
informaţiile necesare
pentru a calcula
consumul de materii
prime şi materiale
2.2. Calcul
consum
3.1.
Înregistrare
consum
Necesar Cod material
Cantitate
Se transmit pe acest
flux consumurile
generate de efectuarea
unei lucrări
3.1.
Înregistrare
consum
D4 Stoc Consum Data
Cod Material
Cantitate
Pe baza acestor
consumuri calculate
se fac ieşirile din stoc
Financiar
Contabil
3.2.Înregistrar
e intrări
NIR Dată intrare
Furnizor
Denumire material
Caracteristici
tehnice:
lungime
lăţime
grosime
densitate
Unitate de măsură
Cantitate
aprovizionată
Preţ aprovizionare
Pe baza acestor date
se vor actualiza:
evidenţa Notelor de
Intrare Recepţie
(NIR), nomenclatorul
de materiale (NMAt),
stocul de materiale şi
preţul acestora (pe
baza metodei Costului
mediu ponderat)
3.2.Înregistrar
e intrări
D6 NMat Date
material
Denumire material
Caracteristici
Materialele noi se
înregistrează în
Pagina 55 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
e tehnice:
lungime
lăţime
grosime
densitate
Unitate de măsură
evidenţa firmei
3.2.Înregistrar
e intrări
D7 NIR Date
NIR
Dată intrare
Furnizor
Pentru evidenţa
aprovizionărilor
3.2.Înregistrar
e intrări
D4 Stoc Material
e
Denumire material
Cantitate
Pe baza acestor
cantităţi se fac
intrările în gestiunea
de materii prime şi
materiale
D1 Client 4.1. Calcul
preţ
Date
client
Categorie client Date necesare pentru a
şti în ce categorie de
preţuri se încadrează
clientul
D3 Lucrări 4.1. Calcul
preţ
Lucrare Data
Număr lucrare
Specificaţii tehnice
operaţii
componente
materiale
Datele sunt necesare
pentru a stabili preţul
lucrărilor efectuate
D4 Stoc 4.1. Calcul
preţ
Preţ Cod material
Preţ material
Preţul materiilor
prime şi materialelor
4.1. Calcul
preţ
D3 Lucrări Preţ
lucrare
Data
Număr lucrare
Preţ lucrare
Preţul lucrărilor
efectuate
D1 Client 4.2. Întocmire
factură
Date
client
Denumire client
Adresă
Cod fiscal
D3 Lucrări 4.2. Întocmire
factură
Date
lucrare
Data
Număr lucrare
Pagina 56 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Specificaţii tehnice
operaţii
componente
materiale
Preţ lucrare
4.2. Întocmire
factură
Client Factura Denumire client
Adresă
Cod fiscal
Specificaţii tehnice
pentru lucrare
Preţ lucrare
D3 Lucrare 4.3. Analiza
producţiei
Date
lucrare
Data
Număr lucrare
Specificaţii tehnice
operaţii
componente
materiale
Preţ lucrare
Date necesare pentru
întocmirea analizelor
şi prognozelor cu
privire la evoluţia
volumului producţiei
şi consumului
D4 Stoc 4.3. Analiza
producţiei
Date stoc Cod material
Stoc Material
Intrări
Ieşiri
Date necesare pentru
întocmirea analizelor
şi prognozelor cu
privire la evoluţia
consumului de materii
prime şi materiale
4.3. Analiza
producţiei
Financiar
Contabil
Raport Data
Denumire client
Valoare comenzi
Denumire material
Consum
Stoc existent
Rapoartele ce se vor
întocmi conţin date
despre valoarea şi
structura producţiei,
despre situaţia
stocurilor şi despre
evoluţia consumului
de materiale
4.3. Analiza Dispecerat Raport Data Rapoartele ce se vor
Pagina 57 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
producţiei Denumire client
Valoare comenzi
Denumire material
Consum
Stoc existent
întocmi conţin date
despre valoarea şi
structura producţiei,
despre situaţia
stocurilor şi despre
evoluţia consumului
de materiale
4.3. Analiza
producţiei
Aprovizionar
e
Raport Data
Denumire client
Valoare comenzi
Denumire material
Consum
Stoc existent
Rapoartele ce se vor
întocmi conţin date
despre valoarea şi
structura producţiei,
despre situaţia
stocurilor şi despre
evoluţia consumului
de materiale
Descrierea proceselor elementare
Numărul procesului: 1.1.1.
Numele procesului: Înregistrare comandă
Descrierea procesului:
Date de intrare: toate informaţiile despre un client şi lucrările solicitate:
Date Client
- Nume client
- Adresă
- Telefon
- Fax
- Persoana de contact
- Cod fiscal
- Categorie client
Dată Comandă
Termen Livrare
Specificaţii tehnice (componente, materiale, operaţii)
Pagina 58 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În cadrul acestui proces are loc operaţiunea de înregistrare a clienţilor, comenzilor şi
lucrărilor de realizat în stocurile de date corespunzătoare. Pentru un client nou este
obligatoriu să se precizeze numele acestuia şi eventual un număr de telefon (pentru a putea fi
contactat în cazul în care intervin probleme). Pentru clienţii persoane juridice trebuie
precizată adresa şi codul fiscal (date obligatorii pentru a putea întocmi factura). Specificaţiile
tehnice trebuie să fie clar precizate, iar pentru aceasta se recomandă realizarea unui
document tipizat care să conţină toate opţiunile posibile. Avantajul unei astfel de machete
este şi uşurinţa culegerii datelor.
Număr proces: 1.1.2.
Nume proces: Inventariere
Descrierea procesului:
Date de intrare: Specificaţiile tehnice pentru lucrarea de realizat (operaţii şi materiale) şi
stocul de materiale existent
Data
Număr lucrare
Operaţii
Cod material
Cantitate aflată în stoc
În cadrul acestui proces se realizează evaluarea posibilităţilor tehnice şi practice de realizare
a lucrării. Pentru o anumită lucrare se stabilesc dimensiunile exacte ale componentelor de
realizat, se verifică existenţa materialelor necesare în stoc şi se stabileşte data la care va intra
în lucru. În urma acestui proces indicatorul de stare a lucrării poate fi I (lucrare Inventariată
ce poate intra în lucru) sau P (lipsă Profil)
Număr proces: 1.1.3.
Nume proces: Analiză lucrări în aşteptare
Descrierea procesului:
Date de intrare: Informaţii privind lucrările ce se află în stare de Aşteptare
Data
Număr lucrare
Operaţii
Cod material
Cantitate aflată în stoc
Pagina 59 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Lucrările se aflau în aşteptare datorită lipsei din stoc a materialului solicitat. În cadrul acestui
proces se realizează activarea lucrărilor aflate în stare de aşteptare (indicatorul de stare
devine I) în cazul în care stocul de materiale a devenit diferit de zero. În funcţie de
momentul de timp la care s-a realizat aprovizionarea, lucrarea intră în lucru în ziua
respectivă sau în ziua următoare, lucrările în aşteptare având prioritate maximă.
Număr proces: 1.2.1.
Nume proces: Analiză lucrări cu profil lipsă
Descriere proces:
Date de intrare: Informaţii privind lucrările pentru care nu există în stoc materialul solicitat
şi informaţii privind clientul
Data
Număr lucrare
Operaţii
Cod material
Denumire client
Telefon
Persoană de contact
În cadrul acestui proces se stabileşte, în urma unei discuţii cu beneficiarul, ce se va face în
cazul în care nu există în stoc materialul solicitat. Posibilităţile existente sunt: clientul
schimbă materialul, clientul aşteaptă aprovizionarea cu materialul dorit, clientul renunţă la
lucrare. În cazul în care se renunţă la lucrare se modifică starea lucrării în R (lucrare de
Returnat).
Număr proces: 1.2.2.
Nume proces: Modificare profil
Descriere proces:
Date de intrare: Informaţii privind lucrările pentru care nu există în stoc materialul solicitat,
dar clientul îşi modifică opţiunea iniţială
Data
Număr lucrare
Cod profil
Cod profil desemnează materialul cu care se înlocuieşte profilul lipsă. În urma acestui proces
starea lucrării devine I (lucrare Inventariată ce poate intra în lucru).
Număr proces: 1.2.3.
Pagina 60 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nume proces: Amânare execuţie
Descriere proces:
Date de intrare: Informaţii privind lucrările pentru care nu există în stoc materialul solicitat,
dar clientul poate aştepta sosirea acestuia
Data
Număr lucrare
Lucrarea este trecută în stare de aşteptare.
Număr proces: 2.1.
Nume proces: Confirmare execuţie
Descriere proces:
Date de intrare: Informaţii cu privire la lucrările ambalate şi etichetate (lucrări a căror
execuţie s-a încheiat)
Data
Număr lucrare
Starea lucrării devine E (lucrare Executată)
Număr proces: 2.2.
Nume proces: Calcul consum
Descriere proces:
Date de intrare: Se primesc toate informaţiile necesare pentru a calcula consumul de materii
prime şi materiale
Data
Număr lucrare
Specificaţii tehnice
- operaţii
- componente
- materiale
În cadrul acestui proces se calculează volumul de materii prime şi materiale ce au fost
necesare pentru realizarea lucrării. Pentru a uşura calculul ulterior al preţului lucrării acesta
va fi memorat în stocul de date D3 Lucrări.
Număr proces: 3.1.
Nume proces: Înregistrare consum
Descriere proces:
Date de intrare: Se transmit acestui proces consumurile generate de efectuarea unei lucrări
Pagina 61 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cod material
Cantitate
Consumurile se scad pe măsură ce apar din stocul existent, dându-se astfel posibilitatea
cunoaşterii în orice moment şi cu cea mai mare exactitate nivelului stocului fizic.
Număr proces: 3.2.
Nume proces: Înregistrare intrări
Descriere proces:
Date de intrare: Informaţii cu privire la materialele aprovizionate
Dată intrare
Furnizor
Denumire material
Caracteristici tehnice:
- lungime
- lăţime
- grosime
- densitate
Unitate de măsură
Cantitate aprovizionată
Preţ aprovizionare
Pe datelor primite se vor actualiza: evidenţa Notelor de Intrare Recepţie (NIR),
nomenclatorul de materiale (NMAt), stocul de materiale şi preţul acestora (pe baza metodei
Costului mediu ponderat). Procesul a fost introdus pentru a putea calcula în orice moment
nivelul stocului existent.
Număr proces: 4.1.
Nume proces: Calcul preţ
Descriere proces:
Date de intrare: Date cu privire la consumul de materii prime şi materiale, necesare pentru a
stabili preţul lucrărilor efectuate; preţul materiilor prime şi materialelor; date necesare pentru
a şti în ce categorie de preţuri se încadrează clientul
Categorie client
Data
Număr lucrare
Consum materii prime şi materiale
Pagina 62 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- cod material
- cantitate
Preţ material
Aceste informaţii sunt utilizate pentru a se calcula preţul pentru
fiecare lucrare (sumă din PreţMat*Cantitate pentru toate componentele lucrării). Informaţiile
calculate se înregistrează în stocul de date Lucrare şi vor fi utilizate ulterior pentru a întocmi
facturile şi a stabili totalul de plată al fiecărui client.
Număr proces: 4.2.
Nume proces: Întocmire factură
Descriere proces:
Date de intrare:
Date client Denumire client
Adresă
Cod fiscal
Date lucrare Data
Număr lucrare
Specificaţii tehnice (operaţii, componente, materiale)
Preţ lucrare
În urma acestui proces se întocmeşte factura unui anumit client, stabilindu-se cât are acesta
de plată şi se marchează lucrările facturate.
Număr proces: 4.3.
Nume proces: Analiză producţie
Descriere proces:
Date de intrare: Date referitoare la producţia realizată şi la situaţia stocurilor
Data
Denumire client
Valoare comenzi
Denumire material
Consum
Stoc existent
Procesul are drept scop realizarea rapoartelor care vor fi utilzate de superiorul direct al
compartimentului (Directorul Tehnic) şi de celelalte compartimente cu care se colaborează
(Aprovizionare, Dispecerat, Financiar Contabil) în luarea deciziilor cu privire la activităţile
Pagina 63 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
curente ale firmei (aprovizionare, extindere activitate).
Rapoartele ce se vor întocmi conţin date despre valoarea şi structura producţiei, despre
situaţia stocurilor şi despre evoluţia consumului de materiale.
Ieşirile acestui proces sunt doar situaţii în formă fizică sau la nivel de fişiere.
Trebuie menţionat că pentru fiecare proces elementar descris a fost făcută validarea
diagramelor de flux a datelor şi toate datele care intră prin intermediul fluxurilor de intrare
sunt utilizate în prelucrările din cadrul procesului şi toate datele care se găsesc pe fluxurile de
ieşire sunt obţinute în interioul procesului descris.
Pagina 64 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Definirea datelor sistemului
Entitatea: CLIENT
Descrierea: Cuprinde informaţii despre clienţii firmei
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Cod client A 5 *
Denumire client A 30
Adresă A 50
Telefon A 30
Fax A 30
Persoană de contact A 50
Cod fiscal A 15
Cont Bancă A 20
Categorie A 2 *
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
Legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Poate Emite Una sau mai multe Comandă
Poate Primeşte Una sau mai multe Factură
Informaţii volumetrice:
- lungimea: 232 c
- număr de apariţii mediu: 5/zi
maxim: 10/zi
Entitatea: COMANDĂ
Descrierea: Se stochează aici toate informaţiile despre comenzile primite de la client
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Cod client A 5 * *
Pagina 65 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cod magazin A 2 * *
Dată comandă D 10 *
Dată livrare D 10
Denumire magazin A 30
Persoană de contact A 50
Telefon A 30
Orar A 10
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
Legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Trebuie Este emisă Una şi numai una Client
Trebuie Conţine Una sau mai multe Lucrare
Informaţii volumetrice:
-lungimea: 147 c
- număr de apariţii mediu: 50/zi
maxim: 200/zi
Entitatea: LUCRARE
Descrierea: Cuprinde informaţii despre lucrările ce trebuie executate
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Dată execuţie D 10 *
Număr lucrare N 4 *
Cod Client A 5 *
Cod Magazin A 2 *
Descriere lucrare A 20
Număr bucăţi N 3
Formă A 1 *
DimX N 4:1
DimY N 4:1
Cost Execuţie N 8
Relaţiile cu alte entităţi:
Pagina 66 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Trebuie/Poate fi Fraza de
Legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Trebuie Este conţinută Una şi numai una Comandă
Trebuie Conţine Una sau mai multe Componentă
Informaţii volumetrice:
- lungimea: 61 c
- număr de apariţii mediu: 150/zi
maxim: 300/zi
Entitatea: COMPONENTĂ
Descrierea: Lucrările se descompun pe componente corespunzătoare fiecărui tip de operaţie
şi anume: ramă, spate, geam, passpartout
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
Pagina 67 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
maxim: /zi
Entitatea: NCOMPONENTE
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Pagina 68 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de Una şi numai una Entitatea
Pagina 69 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
legătură Una sau mai multe
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Pagina 70 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Pagina 71 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Pagina 72 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Pagina 73 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Pagina 74 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Entitatea: STOC
Descrierea:
Atribut Natura Lungimea Cheie primară Cheie
externă
Relaţiile cu alte entităţi:
Trebuie/Poate fi Fraza de
legătură
Una şi numai una
Una sau mai multe
Entitatea
Informaţii volumetrice:
- lungimea: c
Pagina 75 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- număr de apariţii mediu: /zi
maxim: /zi
Definirea funcţiilor
Matricea entitate funcţie
Funcţie
Entitate
Inre
gist
rare
/
actu
aliz
are
info
rmaţ
ii
Inre
gist
rare
/
actu
aliz
are
info
rmaţ
ii
Înre
gist
rare
/
actu
aliz
are
info
rmaţ
ii
Tas
kuri
cu
tim
pii d
e
exec
uţie
Tas
kuri
cu
dura
te ş
i
cost
uri
Sit
uaţi
e ta
skur
i
Sit
uaţi
e pe
ntru
proi
ectu
l de
Sit
uaţi
e pe
ntru
Pro
ject
Man
ager
Sit
uaţi
e pe
ntru
Pro
ject
Coo
rdin
ator
Rap
ort p
entr
u cl
ient
Rap
ort p
entr
u P
roje
ct
Man
ager
des
pre
Rap
ort p
entr
u
depa
rtam
entu
l de
Sit
uaţi
e de
spre
aloc
area
res
urse
lor
Gra
fic
Gan
tt
Arh
ivar
e ta
skur
i dej
a
anal
izat
eA
rhiv
are
situ
aţie
Definire R
Proiect ansamblu R R R R R R R R
Activitate R R R R R R R
Detaliu activitate I/M I/
M/D
I/M
I/M R/M R/M R R R R R R A A
Task_arhivă R R M
Raport R R R R R R R R R
Task_teoretic R/M R/M R
Modelare I/M R R
Project coordinator I
Necesar
suplimentar
I/M A
Fişe resurse I/M A
Pagina 76 din 77
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Legendă: I = creare entitate inserare
M = modificare
D = ştergere
R = citire
Ciclul de viaţă al entităţilor
Task
Incărcare task
Viaţă task * Copie de siguranţă
Estimare durată
Calcul timpi
Alocare resurse
Estimare costuri
Top Related