C U P R I N S
Introducere......................................................................................................................... 4
Capitolul 1 COORDONATELE CERCETĂRII..........................................................7
1.1.Motivaţia cercetării (problema)....................................................................................7
1.2.Obiectivele cercetării....................................................................................................8
1.3.Ipoteza/ipotezele cercetării...........................................................................................8
1.4.Eşantionul de subiecţi...................................................................................................8
1.5.Eşantionul de conţinut..................................................................................................9
1.6.Sistemul metodologic al cercetării...............................................................................9
1.7.Organizarea experimentului didactic...........................................................................9
Capitolul 2 STUDIEREA CARACTERISTICILOR NATURALE ALE
COMUNEI AGHIRESU............................................................................13
2.1. Studierea aşezării geografice.....................................................................................13
2.2. Studierea reliefului ...................................................................................................17
2.3. Studierea climei .......................................................................................................28
2.4. Studierea hidrografiei ..............................................................................................34
2.5. Studierea vegetaţiei si a faunei ................................................................................38
2.6. Studierea solurilor ...................................................................................................40
Capitolul 3 STUDIEREA POPULATIEI SI A ASEZARILOR UMANE .............44
3.1. Studierea istoricului localitatii si a populatiei ..........................................................44
3.2. Studierea evolutiei demografice ...............................................................................45
3.3. Studierea sistemului de asezari .................................................................................57
3.4. Studierea invatamantului, culturii, sanatatii .............................................................61
Capitolul 4 STUDIEREA EVOLUTIEI SI RESTRUCTURARILOR IN
ECONOMIA COMUNEI AGHIRESU..................................................65
4.1. Studierea agriculturii ................................................................................................65
4.2. Studierea industriei ...................................................................................................68
4.3. Studierea infrastructurii tehnica a comunei .............................................................74
Cap. 5 CONCLUZII.....................................................................................................77
Bibliografie
3
INTRODUCERE
“ Cheia tuturor ştiinţelor este, fără discuţie, semnul de întrebare. Datorăm cele mai
multe din marile descoperiri lui “CUM?”, iar înţelepciunea în viaţă poate consta în a te întreba
cu orice prilej “DE CE?”
Geografia este ştiinţa care implică o gamă largă de cunoştiinţe despre natură şi
societate, este cea mai clară ilustrare a obţinerii unor cunoştinţe noi despre realitarea
existentă, este aceea care ne ajută să răspundem la întrebarea “de ce?” în legătură cu o serie de
fenomene si procese care au loc în imediata apropiere sau în spaţii îndepărtate.
Prin studierea orizontului local se vizează realizarea mai multor obiective:
1) Dobândirea unor concepte din domenii diferite (geografie, biologie, istorie, fizică,
chimie etc.) după modele constructiviste;
2) Dobândirea unor proceduri simple de cercetare a realităţii (observare, analiză,
comparare etc.)
Particularizând şi concretizând situaţia de învăţare, se pot stabili diferite obiective
operaţionale (de exemplu, să descrie principalele caracteristici ale reliefului, ale climei, ale
cadrului biogeografic; să descrie principalele trăsături ale localităţii de domiciliu; să prezinte
relaţiile care se stabilesc între componentele naturale şi cele antropice).
3) Elevii să utilizeze proceduri simple de investigare a realităţii
4) Elevii să realizeze o activitate de investigare independentă în orizontul apropiat
5) Elevii să exprime coerent relaţiile dintre elementele observate, înţelegând caracterul
lor structurat
Studiul orizontului local, fie în lecţiile desfăşurate în sala de clasă, fie prin
intermediul drumeţiilor, vizitelor şi excursiilor, poate determina dezvoltarea capacităţii de
analiză şi investigare a unor componente geografice. Prin observaţie directă, prin culegerea de
materiale şi prin valorificarea lor prin interpretare, elevii pot elabora lucrări cu caracter
ştiinţific de tipul referatelor, portofoliilor, proiectelor, posterelor şi filmelor geografice. Prin
realizarea unor astfel de produse prin muncă individuală se dezvoltă la elevi spiritul de
cercetere şi de analiză, conferindu-le şansa reală de a formula pe baza cunoştinţelor acumulate
ipoteze, concluzii sau aprecieri cu privire la tendinţele de evoluţie a unor elemente şi procese
investigate. Spre exemplu, vizitele organizate în timpul lecţiilor de geografie locală sau în
afara orelor de curs la unităţi industriale din oraş, la muzee, la firme şi alte instituţii de interes
public, permit celor care învaţă să stabilească unele concluzii cu privire la activităţile socio-
economice din localitatea natală. În mod analogic pot fi analizate şi alte componente urbane
4
(în cazul oraşelor) şi anume: evoluţia şi dezvoltarea în plan socio-cultural, analiza peisajului
urban, analiza problemelor cu privire la spaţiile verzi şi poluare etc.
6) Elevii să realizeze analize ale spaţiului orizontului local din perspectivă
interdisciplinară. În contextul învăţării componentelor antropice, elevii, prin descrierea pe
baza observaţiei directe, pot utiliza cunoştinţe acumulate la istorie (în studiul peisajului urban
sau în analiza evoluţiei aşezării umane în care trăiesc), la biologie (în analiza mediului
natural, a componentei biotice) sau la chimie (în analiza solurilor). Elevii vor fi capabili să
descrie şi să prezinte principalele monumente istorice şi obiective culturale, să prezinte specii
de plante şi animale specifice orizontului local, să înţeleagă relaţia dintre mediul natural şi
antropic din perspectivă interdisciplinară, prin intercondiţionarea factorilor de mediu cu cei
antropici, să prezinte evoluţia spaţiului orizontului local prin filtrul condiţiilor istorice şi
sociale.
7) Elevii să-şi folosească cunoştinţele, priceperile şi deprinderile formate anterior în
vederea realizării unor activităţi şi lucrări practice. Elevii pot desfăşura în timpul ,,ieşirilor” în
teren activităţi practice diferite pentru a studia orizontul local: observare directă, culegerea de
material (plante pentru ierbare; insecte pentru insectare; eşantioane de roci, minerale, fosile
etc.), fotografieri (pentru albume şi postere tematice), culegere de informaţii pentru referate,
proiecte şi portofolii. După prelucrarea materialelor culese acestea pot fi prezentate la cercul
de geografie din şcoală, la concursuri şcolare şi la sesiuni de comunicări cu profil geografic
destinate elevilor. Abilităţile practice de studiu şi de cercetare vor fi amplificate, dacă elevii
utilizează în teren aparate şi instrumente pentru investigarea unor componente (mira
hidrometrică, termometre, aparate de fotografiat şi de filmat). Prin intersectarea studiului
teoretic cu cel de natură practică se poate asigura învăţarea de calitate a componentelor
naturale şi antropice din orizontul local şi apropiat.
Când se vizează educaţia elevilor privind atitudinea şi comportamentul lor în mediu,
atenţia este orientată în situaţiile de învăţare spre cinci categorii de obiective:
1. conştientizarea mediului ca întreg, a componentelor şi a relaţiilor dintre ele, a
conexiunilor dintre societatea umană şi mediu, a problemelor existente în cadrul său;
2. dobândirea de cunoştinţe despre mediu printr-o metodologie adecvată (metode şi
tehnici de explorare, observare, analiză, măsurare, comparare, documentare etc.);
3. dezvoltarea de abilităţi referitoare la cercetarea environmentală, la formularea
ipotezelor, la identificarea riscurilor şi la realizarea prognozelor, la elaborarea unor proiecte
de ameliorare, de protecţie, de valorificare a mediului şi de punere în practică a acestora;
4. dezvoltarea de atitudini şi valori referitoare la protecţia şi valorificarea echilibrată a
mediului-casă ca resursă; practici în mediu, acestea dorindu-se a fi cu consecinţe pozitive pe
5
termen scurt, mediu şi lung, pentru om şi spaţiul în care trăieşte, pentru a asigura generaţiilor
viitoare condiţii optime de viaţă (Dulamă, 2005 b).
Importanţa studierii orizontului local constă în următoarele aspecte:
● elevii dobândesc informaţii referitoare la mediul local în care trăiesc;
● elevii identifică prin observare directă componentele mediului local, relaţiile
dintre ele şi conştientizează caracterul sistemic al mediului;
● elevii înţeleg problemele din mediu prin perceperea unor aspecte pozitive şi a
unor aspecte negative din localitatea de domiciliu şi din zona adiacentă;
● elevii îşi dezvoltă capacitatea de a investiga prin observare directă, sub
îndrumarea profesorului;
● elevii învaţă prin activităţi desfăşurate în teren, organizate în drumeţii, vizite,
plimbări şi excursii în orizontul local şi apropiat;
● elevii îşi dezvoltă deprinderea de a culege, de a prelucra, de a analiza şi de a
sintetiza datele şi informaţiile despre anumite elemente, procese şi fenomene;
● prin implicarea elevilor în situaţii de învăţare mijlocită desfăşurate în afara sălii
de clasă este stimulată dorinţa lor de cunoaştere şi curiozitatea;
● în funcţie de particularităţile elevilor se pot realiza analize ale componentelor
mediului şi activităţi de investigare a acestora situate pe diferite niveluri cognitive, cu grade
variate de dificultate;
● dorinţa de cunoaştere şi de cercetare a elevilor este motivată prin abordarea
acestor conţinuturi focalizate pe problematica orizontului local şi apropiat ;
Capitolul 1
COORDONATELE CERCETARII
1.1. MOTIVATIA CERCETARII
6
Orizontul local cuprinde o suprafata conventionala sau unitatea teritoriala din
preajma unei localitati rurale sau urbane, unde elementele cadrului geografic natural se
imbina cu componentele social-economice, respectiv omul si activitatea sa.
Orizontul local constituie ,,laboratorul geografic” cel mai fidel unde elevii intra in
contact cu lumea reala a obiectelor si fenomenelor, le intuiesc la ,,fata locului” insusindu-si
fondul corect de reprezentari si notiuni stiintifice despre lumea inconjuratoare.
Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la
gandirea concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru
exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor si evolutia lor in
timp. Se realizeaza stari afective, trairi emotionale si sentiment de atasament ale copiilor fata
de locurile natale.
Activitatea de cunostere a orizontului local cuprinde un complex de operatii prin
mijlocirea carora sunt puse in functiune toate insusirile si atitudinile in plina formare si
dezvoltare a elevului. Ele contribuie la imbogatirea bagajului de cunostinte dobandite in clasa,
insusirea unor cunostinte noi, formarea spiritului de observatie, stimularea creativitatii, a
initiativei. Aceasta cunoastere raspunde de asemenea romantismului si setei de cunoastere,
dorintei de activitate a copiilor, contribuind, in acelasi timp, la formarea de priceperi si
deprinderi, la obisnuirea lor sa aplice in practica o parte din cunostintele teoretice insusite.
In orizontul local elevii pot fi indrumati sa invete sa se orienteze in natura, sa observe
fenomenele in complexitatea lor. Orizontul local este ca o carte vie, in care elevul poate
invata, daca aplicatiile se fac sistematic. Astfel, studierea orizontului local determina cresterea
interesului elevului pentru geografie, contribuie la ridicarea nivelului la invatatura, la legarea
teoriei de practica, stimulandu-se, in acelasi timp preocuparea pentru cercetare. Acest studiu ii
atrage pe elevi pentru activitatea de cercetare independenta, ii face sa vada mai bine
particularitatile tinutului, frumusetile lui, dezvoltand sentimente de dragoste fata de locurile
natale, de oamenii care muncesc in aceste locuri, fata de tara.
1.2. OBIECTIVELE CERCETARII
a) determinarea particularitatilor geografice si social-economice ale comunei
Aghiresu
b) dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de a observa sistematic, de a prelucra
materialul didactic, de a interpreta si organiza datele obtinute in urma studiului
c) formarea si dezvoltarea capacitatilor adaptative la situatii noi
d) imbogatirea limbajului specific geografiei
7
1.3 IPOTEZA CERCETARII
Demersul experimental isi propune sa verifice urmatoarea ipoteza: daca profesorul
ghideaza un studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si motivata ,
atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica, deprinderi de
observare, de interpretare a datelor obtinute.
1.4. ESANTION DE SUBIECTI
În activităţile de studiere a mediului local au fost implicaţi 20 de elevi din clasa a IV-
a, cu vârsta cuprinsă ântre 10 şi 11 ani. Rezultatul analizei situatiei la invatatura, la finalul
clasei a III-a, a esantionului de subiecti este urmatorul:
Tabel 1.I
Nr. elevi
Medii
predominant
FB
Medii
predominant
B
Medii
predominant
S
Medii
predominat
I
20 7 9 4 -
Tabel 2.I. Clasificare dupa pregatirea scolara a parintilor, provenienta familiala, sex
Total elevi Proveniti din parinti
total F B Studii
superioare
Studii medii Scoala
profesionala
Fara calificare
20 11 9 cu 1
parinte
cu 2
parinti
cu 1
parinte
cu 2
parinti
cu 1
parinte
cu 2
parinti
cu 1
parinte
cu 2
parinti
F B F B F B F B F B F B F B F B
2 1 4 3 2 4 1 2 1
Activităţile s-au desfăşurat în intervalul octombrie 2007 - martie 2008.
1.5. ESANTION DE CONTINUT
Pe parcusursul experimentului didactic am propus ca elevii să studieze mai multe
elemente de conţinut, specifice mediului local:
1) Condiţiile naturale ale localităţii Aghiresu: relief, hidrografie, clima, vegetaţie, faună,
soluri;
2) Istoricul localităţii Aghiresu
3) Populaţia şi caracteristicile aşezării;
8
4) Caracteristicile economiei localităţii Aghiresu: agricultură, industrie, turism, transporturi,
servicii.
1.6. SISTEMUL METODOLOGIC AL CERCETARII
Pentru colectarea datelor cercetării am utilizat metoda autoobservaţiei, metoda
observaţiei (sistematice), metoda observaţiei ca participant, experimentul
psihopedagogic/didactic, metoda anchetei, metoda analizei portofoliilor/a produselor activităţii
subiecţilor educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare,
metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă, metoda studiului de caz, metodele
sociometrice.
Pentru măsurarea datelor cercetării am utilizat numararea, clasificarea,
compararea/raportarea.
Pentru prelucrarea matematico-statistică şi interpretarea datelor cercetării am utilizat
diagrama de structura, diagrama de comparatie, tabele statistice.
1.7 ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC
Pentru organizarea experimentului am ales tehnica esantionului/grup unic, care se
bazeaza pe utilizarea unui singur grup, caruia i se aplica variabila independenta,in cazul de
fata formarea de perechi sau grupuri noi pentru fiecare situatie de invatare, urmarindu-se si
cuantificandu-se variabila dependenta, capacitatea elevilor de adaptare si cooperare in situatii
noi, in diferite etape.
Prima etapa a constat in aplicarea testului initial , avand ca obiectiv verificarea cunostintelor
geografice referitoare la orizontul local.
Continutul testului initial:
1. Comuna Aghiresu este situata in partea de ......................... a Romaniei.
2. Comuna Aghiresu se invecineaza cu :....................................................................
3. Denumeste forma de relief ce predomina in comuna Aghiresu ...........................
4. Numeste apele curgatoare ce trec prin comuna Aghiresu ....................................
5. Enumera satele care fac parte din comuna Aghiresu............................................
6. Scrie cinci exemple de copaci din padurile Aghiresului......................................
7. Aproximeaza si scrie numarul locuitorilor din comuna Aghires ........................
8. Identifica cel putin doua unitati industriale de pe teritoriul comunei..................
9. Enumera cinci culturi de plante cultivate in Aghiresu .......................................
10. Numeste cinci animale domestice din gospodariile locuitorilor comunei ........
9
A doua etapa consta in desfasurarea experimentului propus. Sub indrumarea mea
elevii au inceput studiul unor aspecte geografice ale comunei Aghiresu.
A treia etapa cuprinde aplicarea testului final si formularea concluziilor in urma
analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor.
Continutul testului final:
1. Completaţi organizatorul grafic de tip arbore cu informaţii despre poziţia geografică a
localităţii Aghireşu.
în ţară
Poziţia geografică în judeţ
în unitatea de relief
N
Vecinii E
S
V
2. Calculati amplitudinea termica pe baza diagramei de mai jos
3. Observaţi peisajul din fotografie. Răspundeţi la întrebările din tabel
Ce caracteristici are vegetaţia din fotografie?
Ce produce fabrica din fotografie?
Ce efecte are fabrica asupra mediului?
10
Evoluţia anuală a temperaturii. Corelaţie între staţia meteo Cluj-Napoca şi staţia meteo Huedin
-5
0
5
10
15
20
Ian
Feb Mar Apr Mai Iun Iu
lAug Sep Oct
NovDec
luna
t (C
) Cluj-N
Huedin
Aghireşu
4. Completaţi pe o diagramă Venn aspectele specifice şanţurilor de şiroire, aspectele
specifice rigolelor şi aspectele comune ambelor forme de relief.
Şanţ de şiroire Rigolă
5. Observaţi harta. Elaboraţi un organizator grafic de tip piramidal cu afluenţii Nadăşului din
localitatea Aghireşu.
Nadasul
11
3 km0
Capitolul 2
STUDIEREA CARACTERISTICILOR NATURALE ALE COMUNEI AGHIREŞU CU
ELEVII
12
2. 1. STUDIEREA ASEZARII GEOGRAFICE
Comuna Aghireşu este situată în partea de NV a judeţului Cluj, la limita de SV a
Podişului Someşan, în apropierea zonei de contact cu Munţii Apuseni. Teritoriul comunei este
străbătut de Valea Nadăşului, afluent al Someşului Mic, care în cursul superior se lărgeşte
mult, sub formă de depresiune subsecventă formând bazinetul Aghireşului.
Din punct de vedere regional poziţionarea la limita judeţului implică anumite
caracteristici de ordin organizatoric al teritoriului, de orientare a fluxurilor dinspre comună
spre exterior şi invers. În general comunele situate la limită de judeţ suferă de o anumită
izolare în ceea ce priveşte infrastructura cât şi gradul de dezvoltare economico-socială. Nu
este cazul comunei Aghireşu deoarece o parte din magistrala 3 a ţarii traversează comuna (4
gări-Aghireşu-sat, Aghireşu-Fabrici, Dorolţu şi Macău) iar din drumul E81(Cluj Napoca-
Zalău) se desprindeDJ 108 din care pe teritoriul localităţii Aghireşu-Sat o ramură plecă spre
comuna Cuzăplac (jud. Sălaj) de unde prin intermediul DN 1G se poate ajunge la Huedin sau
în dreptul localităţii Zimbor în drumul E81, iar cealaltă ramură se continuă spre Leghia de
unde iese în E60 (DN1).
Cu o suprafaţă de 99, 450 kmp(locul 14 în judeţul Cluj) comuna Aghireşu este
cuprinsă între următoarele coordonate geografice:
- pe latitudine 46°48’ –46°57’ latitudine nordică
- pe longitudine 23°10’-23° 21’ longitudine estică
Comunele limitrofe sunt:
in E – comuna Gârbău
in S – comuna Căpuşu Mare
in V – comuna Izvorul Crişului
in N – comuna Cuzăplac(jud. Sălaj)
in NV – comuna Almaşu (jud. Sălaj)
Comuna Aghireşu se află la 32km de reşedinţa de judeţ Cluj Napoca şi la 22km de
oraşul Huedin.
Observarea aşezării geografice a localităţii Aghireşu
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un text lacunar cu informaţii
extrase de pe hartă referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, text lacunar
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza
13
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual 5 minute. 1) Observaţi Harta fizică a judeţului
Cluj. 2) Completaţi textul lacunar cu informaţii extrase de pe hartă şi din text referitoare la
poziţia geografică a localităţii Aghireşu.
Localitatea Aghireşu este situată în partea ..................a judeţului ...............
Localitatea Aghireşu se învecinează la nord cu ..............., la est cu ................, la sud
cu ..................., la vest cu .......................
Anexă. Cu o suprafaţă de 99, 450 kmp(locul 14 în judeţul Cluj) comuna Aghireşu este
cuprinsă între următoarele coordonate geografice: pe latitudine 46°48’ –46°57’
latitudine nordică; pe longitudine 23°10’-23° 21’ longitudine estică. Comunele
limitrofe sunt: în E – comuna Gârbău; în S – comuna Căpuşu Mare; în V – comuna
Izvorul Crişului; în N – comuna Cuzăplac(jud. Sălaj); în NV – comuna Almaşu (jud.
Sălaj).
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu informaţii extrase de
pe hartă referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, tabel incomplet
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă poziţia
geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi tabelele cu informaţii extrase de pe hartă
referitoare la poziţia geografică a localităţii Aghireşu.
Poziţia în judeţ Vecinii localităţii Aghireşu
Nord Est Sud Vest
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip arbore
despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu
Strategii didactice:
14
– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, organizator grafic de tip arbore
incomplet
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, completarea organizatorului
grafic de tip arbore
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă poziţia
geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi organizatorul grafic de tip arbore cu informaţii
despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu.
Analiza rezultatelor. Un elev prezintă organizatorul grafic completat.
în ţară
Poziţia geografică în judeţ
în unitatea de relief
N
Vecinii E
S
V
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip ciorchine
despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta fizică a judeţului Cluj, organizator grafic de tip ciorchine
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, completarea organizatorului
grafic de tip ciorchine
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă
poziţia geografică a localităţii Aghireşu. 2) Completaţi organizatorului grafic de tip ciorchine
cu date extrase de pe hartă despre poziţia geografică a localităţii Aghireşu.
Analiza rezultatelor. Un elev prezintă organizatorul grafic completat.
15
2.2. STUDIEREA RELIEFULUI
Comuna Aghireşu situată în partea de SV a Podişului Someşan la contactul cu spaţiul
montan are un relief caracteristic ce ţine cont de următoarele variabile: substratul geologic,
agenţii externi (apa, aerul, vegetaţia, omul), diferitele forme şi manifestări ale acestora,
16
precum şi variabila timp înţelegând prin aceasta suita de modificări în modul de acţiune şi/sau
predominanţă a celorlalţi factori.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să răspundă la întrebările din ghidul de studiu pe
baza informaţiilor extrase de pe hartă, din realitate şi din texte referitoare la relieful comunei
Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta generală a comunei Aghireşu, ghidul de studiu, text
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza şi interpretarea hărţii
– resurse temporale: 10 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp 5 minute. 1) Studiaţi pe hartă relieful
comunei Aghireşu. 2) Completaţi ghidul de studiu cu informaţii extrase de pe hartă, din
realitate şi din text referitoare la relieful comunei Aghireşu.
1.Ce forme de relief există în comuna Aghireşu?
2.Ce formă de relief predomină în comuna Aghireşu?
3.Care este altitudinea maximă în comuna Aghireşu?
4.Care este altitudinea ce mai mică din comuna Aghireşu?
5.Unde sunt situate suprafeţele cu altitudinea ce mai mică din
comuna Aghireşu?
6.Care este unitatea de relief pe reritoriul căreia este situată comuna
Aghireşu?
7. În ce parte a acestei unităţi de relief este situată comuna Aghireşu?
8.Ce unitate montană se situează în partea de sud-vest a comunei
Aghireşu?
9.Ce unităţi de dealuri există pe teritoriul comunei Aghireşu?
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief pe baza
observării unei hărţi
Strategii didactice:
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza
– resurse temporale: 5 minute
17
Observare şi analiză: Observaţi relieful de pe hartă. Ce caracteristici au formele de relief situate
în sudul comunei? (… altitudine mare, înclinare mare a terenului, vârfuri rotunjite, sunt alcătuite
din roci mai dure etc.)
– Vârful este partea cea mai înaltă a culmii muntelui sau dealului. Ce formă au vârfurile
dealurilor pe care le vedeţi? (... ascuţite, rotunjite, conice.)
– Culmea (interfluviul) este porţiunea de sus a unui deal sau munte. Ce formă au culmile
dealurilor pe care le vedeţi? (... este alungită mult; este puţin înclinată sau uneori aproape
netedă; are vârfuri în formă rotunjită;…)
– Observaţi râurile. Ce aspect are locul pe unde curge apa râului? (… cursurile are multe cotituri
etc.)
– Valea este forma de relief alungită şi îngustă creată de apele curgătoare şi este parcursă de
obicei de un curs de apă. Versantul este suprafaţa înclinată a unui munte sau deal. Ce
înclinare au versanţii dealurilor din comună? (… mare.)
– Notaţi în caiete:
Părţile unei formei de relief
– vârful – partea cea mai de sus a culmii muntelui sau dealului
– ascuţit, rotunjit, piramidal sau conic
– interfluviul – partea de sus a unei forme de relief major
– aproape neted la câmpii şi podişuri
– alungit, îngust, denivelat şi înclinat la munte şi deal (culme)
– versantul – suprafaţa înclinată a unui munte sau deal
– valea – forma de relief alungită şi îngustă creată şi parcursă de un curs de apă
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze podişurile şi dealurile pe baza
observării în teren şi a Hărţii fizico-geografice a comunei Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza
– resurse temporale: 5 minute
Observare şi analiză: Partea sudică a comunei este situată peste o unitate de relief de podiş. Ce
aspect au interfluviile? (... sunt extinse, plate.)
-În partea sudică a comunei, ce anume credeţi că au extindere mai mare, interfluviile sau
versanţii?
18
-Dacă predomină inetrfluviile, atunci este un podiş, iar dacă predomină versanţii, atunci este un
deal.
Expunere: Podişul este o formă majoră de relief a scoarţei terestre, cu altitudine de peste 300
m, la care predomină suprafeţele largi şi netede în care văile s-au adâncit peste 100 m.
– Observaţi podişul. Din ce roci sunt alcătuite podişurile? (… nisipuri, argile, pietrişuri, dar şi
roci dure.)
– Observaţi podişul. Cum credeţi că sunt aşezate straturile de roci în interiorul podişurilor? (...
sunt orizontale.)
– Cu ce culoare sunt reprezentate pe hartă podişurile? (… cu nuanţe de maro.)
– Completaţi în tabel:
Podi
ş
300
m
100m
predomină suprafeţele largi şi netede
faţă de cele înclinate
-moi aşezate în straturi
orizontale, dar şi roci
dure
(Dulamă, 2007)
Expunere: Dealul este o formă majoră de relief a scoarţei terestre, cu altitudine de 300-800 m,
în care văile se adâncesc peste 100 m şi unde suprafeţele înclinate predomină faţă de cele
netede de pe culmi.
– Observaţi dealul. Din ce roci sunt alcătuite dealurile? (… nisipuri, argile, pietrişuri.)
– Observaţi dealul. Cum credeţi că sunt aşezate straturile de roci în interiorul dealurilor? (... sunt
înclinate.)
– Cu ce culoare sunt reprezentate dealurile pe hartă? (… cu maro deschis.)
– Completaţi în tabel:
Dea
l
300-
800 m
100
m
predomină suprafeţele înclinate
peste 20 faţă de cele netede de
pe culmi
-moi (nisipuri, pietrişuri,
argilă) aşezate în straturi
puţin înclinate sau
orizontale
(Dulamă, 2007)
19
Fig.2
Predominarea unui anumit factor va duce la apariţia unor anumite forme de relief care
vor fi legate genetic de acesta. Astfel factorul geologic influenţează formele de relief fie prin
alcătuirea petrografică (fiecare rocă în parte se comportă deosebit sub acţiunea unui agent
20
0 3 km
extern), fie prin structură (dispunerea stratelor). De asemenea şi agenţii externi pot crea
forme specifice de relief în intervale de timp variabile, iar cel care la ora actuală deţine un rol
important in modificarea reliefului (directă sau indirectă) este omul prin acţiunile şi
activităţile sale.
Trăsătura principală a reliefului comunei Aghireşu o formează structura monoclinală
şi acţiunea erozivă a râurilor care au compartimentat intens interfluviile. Prin adâncirea reţelei
hidrografice pe structuri monoclinale, s-a creeat un relief structural pe interfluviile Nadăş-
Căpuş şi Nadăş-Almaş, care înclină spre zona de scufundare din nord. Afluenţii consecvenţi
de pe dreapta Nadăşului, de numai câţiva km lungime, în funcţie de extensiunea redusă a
interfluviului Nadăş-Căpuş, şi-au format bazine de recepţie ramificate, prin dezvoltarea
tributarilor laterali subsecvenţi.
Versantul drept al Văii Nadăşului este mai domol înclinând spre N, NE ajungand la
altitudini de 560m în Dealul Cirei, 547m Dealul Borzaşa etc.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief torenţial
pe baza observării în teren
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografie
– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi imaginile şi răspundeţi
la întrebările din ghidul de studiu.
Fig. 3 Şanţuri de şiroire şi rigole pe drum, ogaşe şi ravene pe versanţ
21
Fig. 4 Ravenă
Întrebări Răspunsuri
Ce observaţi pe drumul din imagine?
Ce adâncime credeţi că au şanţurile mici de
pe drum?
... “şanţuri mici”, “şănţuleţe foarte mici”,
“câteva fire de ierburi”, ,,suprafaţa fără
vegetaţie”.
Şanţurile mici au adâncime de 5-10 cm.
Ce adâncime au şanţurile situate pe
versanţi?
Ce lungime au şanţurile situate pe versanţi?
... adâncime peste 30 cm.
... lungime de peste 10 m.
Ce factor extern a determinat formarea
acestor şanţuri pe suprafaţa terestră?
Cum s-au format aceste şanţuri pe suprafaţa
terestră?
Care sunt condiţiile care favorizează
formarea acestor şanţuri pe suprafaţa
terestră?
Aceste şanţuri s-au format prin acţiunea
apei din precipitaţii şi din topirea zăpezii.
Aceste şanţuri s-au format prin eroziune în
adâncime, în mod treptat, în timpul mai
multor ploi.
Condiţiile care favorizează formarea acestor
şanţuri pe suprafaţa terestră sunt: roca
“moale”; înclinarea mare a terenului; lipsa
vegetaţiei; prezenţa apei din precipitaţii şi
din topirea zăpezii.
Ce efecte are formarea acestor şanţuri pe
suprafaţa terestră?
Ce măsuri se pot lua pentru prevenirea
formării acestor şanţuri pe suprafaţa
terestră?
Ce măsuri se pot lua pentru distrugerea
Efectele formării acestor şanţuri pe
suprafaţa terestră sunt: distrugerea solurilor;
distrugerea vegetaţiei.
Măsurile de prevenire a formării acestor
şanţuri pe suprafaţa terestră sunt: înierbarea;
cultivarea unor plante neprăşitoare.
22
acestor şanţuri de pe suprafaţa terestră? Aceste şanţuri pot fi distruse prin lucrări
agricole (arat, prăşit, discuit).
Din analiza răspunsurilor la întrebările pe baza fotografiei se remarcă faptul că elevii
nu utilizează conceptele adecvate, precum eroziune, rigolă, şiroire. În situaţia de învăţare în
care elevii nu dispun de un manual şi nu sunt ghidaţi şi controlaţi pe parcurs de către profesor,
ei nu îşi construiesc cunoştinţe ştiinţifice şi rămân la un nivel empiric de cunoaştere.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze formele de relief torenţial pe
baza observării în teren şi a informaţiilor extrase din text
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii, tabel incomplet, text
– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia, tabelul incomplet
– resurse temporale: 10 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi imaginile şi completaţi
în tabel informaţiile despre formele de relief create de apele din precipitaţii
Tabelul . Caracteristicile formelor de relief torenţial
Denumire
a formei
de relief
torenţial
Adâncim
e
Lăţim
e
Lungim
e
Aspectul
traseului
Aspectul
şanţului de
eroziune
Aspectul
talvegului
Şanţ de
şiroire
Rigolă
Ogaş
Ravenă
Anexă. Şiroirea este scurgerea incipient concentrată a apei de ploaie şi din topirea
zăpezii pe suprafeţe înclinate. Apa curge în firişoare şi în şuvoaie (curenţi viguroşi).
Procesele geomorfologice sunt şiroirea, eroziunea lineară, regresivă şi în adâncime,
transportul, eroziunea laterală. Formele de relief create prin şiroire sunt şanţurile de
şiroire (forme incipiente de eroziune lineară cu lungimi până la 1 cm şi adâncimi până la
23
5 cm, care se autodegradează după ploaie) şi rigolele (forme incipiente de eroziune
lineară cu lungimi de peste 1 m şi adâncimi până la 20 m, care dispar prin arat).
Ravenarea este eroziunea lineară produsă de scurgerea concentrată a apei de
ploaie şi din topirea zăpezii în şuvoaie puternice, temporare. Procesele geomorfologice
sunt eroziunea lineară regresivă şi în adâncime, eroziunea laterală, trasnportul,
acumularea. Formele de relief create prin ravenare sunt ogaşele (şanţuri de eroziune cu
traseu linear neregulat de lungimi relativ mici, cu adâncime de 0,2-2 m şi lăţimi de 0,5-5
m, cu talvegul paralel cu panta versantului) şi ravenele (şanţuri mari de eroziune cu
ramificaţii laterale, cu lungime de sute de metri, cu adâncime de 2-30 m, cu lăţime de 5-
80 m, cu profil transversat în V sau trapezoidal, cu talveg în trepte).
Elevii nu au completat în tabel caracteristicile aşteptate de către profesor, în special
pentru că ei nu aveau posibilitatea să facă măsurătorile pe care le-ar fi putut face dacă studiul
era realizat în teren, nu cunoşteau un instrument de analiză şi nu dispuneau în baza proprie de
cunoştinţele ştiinţifice anterioare necesare. Pentru ca elevii să conştientizeze evoluţia formelor
de relief de la şanţuri de şiroire, spre rigolă, ogaşe, ravene, profesorul le poate propune o
situaţie de învăţare în care elevii să le compare după anumite criterii. Deoarece profesorul nu
dirijează construirea cunoştinţelor şi nu este o sursă de înformaţii în situaţia de învăţare, elevii
obţin informaţiile necesare dintr-un text pe care îl vor studia.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să compare formele de relief torenţial pe baza
observării în teren şi a informaţiilor extrase din text
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii, diagrama Venn, text
– resurse procedurale: analiza, explicaţia, conversaţia, tabelul incomplet
– resurse temporale: 10 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Citiţi textul din anexă şi observaţi
imaginile. Completaţi pe o diagramă Venn aspectele specifice şanţurilor de şiroire, aspectele
specifice rigolelor şi aspectele comune ambelor forme de relief. Completaţi pe o diagramă
Venn aspectele specifice ogaşelor, aspectele specifice ravenelor şi aspectele comune ambelor
forme de relief. Comparaţi formele de relief după următoarele criterii: agent geomorfologic,
tipul de scurgere a apei, procese geomorfologice, adâncime, lăţime, lungime, aspectul
traseului, aspectul şanţului de eroziune, aspectul talvegului, părţi componente.
24
Şanţ de şiroire Rigolă Ogaş Ravenă
Din categoria proceselor gravitaţionale bine reprezentate în cadrul comunei sunt
alunecările de teren , procese cu o extensiune destul de mare şi cu efecte grave. Fenomenul
este generalizat în satele din bazinul Almaşului: Ticu, Ticu-Colonie, Dâncu şi Arghişu.
O altă formă de modelare a reliefului este modelarea antropică, aceasta apare ca
urmare a activităţilor desfăşurate de om: defrişări, o utilizare agricolă necorespunzătoare care
duce la efecte negative: ravenaţie, torenţialitate, denudaţie şi alunecări de teren. Un impact
mult mai mare îl are activitatea industrială: exploatări miniere la zi în urma cărora a apărut un
adevărat “ peisaj selenar” cu munţi de steril, lipsit de vegetaţie, un peisaj dezolant.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un mediu degradat pe baza unei
fotografii
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de studiu
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi peisajul din fotografie. Răspundeţi la
întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.
Ce observaţi în fotografie?
Din ce cauză terenul are acest aspect?
Din ce cauză lipseşte vegetaţia pe această suprafaţă?
Ce rocă s-a extras din această carieră?
Ce ar trebui să facă oamenii pentru ca acest peisaj să aibă un aspect
plăcut?
25
Fig. 5
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un lac antropic pe baza unei
fotografii
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de studiu
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi cariera. Răspundeţi la
întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.
Ce unitate hidrografică observaţi în fotografie?
Ce culoare are malul lacului?
Din ce roca este alcătuit malul lacului?
Ce forme de relief observaţi pe malul lacului?
Cum credeţi că s-a format acest lac?
Ce fel de plante observaţi pe malul lacului?
Din ce cauză s-au dezvoltat aceste plante pe malul lacului?
Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu acest lac?
26
Fig. 6
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un lac antropic pe baza unei
fotografii
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de
studiu
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi lacul. Răspundeţi la întrebările
din ghidul de studiu în timp de 5 minute.
Ce unitate hidrografică observaţi în fotografie?
Ce culoare are malul lacului ?
Din ce rocă este alcătuit malul lacului ?
Ce înălţime au versanţii din apropierea lacului ?
Ce forme de relief observaţi pe malul lacului ?
Cum credeţi că s-a format acest lac ?
Ce caracteristici credeţi că are apa din lac ?
Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu acest lac ?
Cum poate fi utilizat acest lac ?
V-ar plăcea să locuiţi în apropierea acestui lac ? De ce?
Dacă oamenii ar dori să nu mai existe acest lac, 27 ear trebui să
facă?
27
Fig. 7
2.3. STUDIEREA CLIMEI
Prin situarea sa în partea de SV a Podişului Someşan, comuna Aghireşu are o climă
temperat- continentală iar prin altitudinea reliefului se încadreză etajului climatic de deal dar
cu o serie de particularităţi rezultate din condiţiile geografice locale datorită apropierii de
zona mai înaltă a Munţilor Apuseni.
Comuna Aghireşu nu dispune de o staţie meteorologică, de aceea prezentarea
caracteristicilor climatologice se bazează mai mult pe corelarea datelor de la staţia
meteorologică Cluj-Napoca şi cea din Huedin, ambele situate în vestul Depresiunii
Transilvaniei, în zona de contact cu Munţii Apuseni.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze variaţia temperaturii pe o diagramă
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama Evoluţia temperaturii ...
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
28
Evoluţia anuală a temperaturii. Corelaţie între staţia meteo Cluj-Napoca şi staţia meteo Huedin
-5
0
5
10
15
20
Ian
Feb Mar Apr Mai Iun Iu
lAug Sep Oct
NovDec
luna
t (C
) Cluj-N
Huedin
Aghireşu
Conversatie pe baza diagramei:
-Care este titlul diagramei?
-Observaţi legenda. Pentru ce localităţi este prezentatăe evoluţia temperaturii?
-Ce valori ale temperaturi sunt reprezentate pe axa verticală? (...de la -5ºC la 20ºC.)
-Care este intervalul de timp reprezentat pe axa orizontală? (... un an, fiind reprezentate
toate lunile din an.)
-Cum anume este reprezentată variaţia temperaturii medii lunare pe parcursul unui an?
(... printr-o linie curbă.)
-Cum putem deduce valoarea temperaturii medii lunare pe această curbă? (... Fiecare
punct de pe linia curbă indică valoarea medie a temperaturii în luna respectivă. Pentru a citi
temperatura medie a aerului într-o lună, se identifică punctul în care se intersectează coloana
care reprezintă luna şi linia care reprezintă valoarea temperaturii.)
– Care este luna cea mai rece? (... ianuarie.)
– Care este temperatura medie a aerului în luna ianuarie? (... -5º C.)
– În care luni temperatura medie lunară a aerului este negativă (sub 0ºC)? (... în decembrie,
ianuarie şi februarie.)
– Care este luna cea mai caldă? (... iulie.)
Care este valoarea temperaturii medii a aerului în luna cea mai caldă? (...17ºC.)
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să calculeze amplitudinea termică pe o diagramă
Strategii didactice:
29
Fig. 6.
– resurse materiale: diagrama Evoluţia temperaturii ...
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
-Căutaţi în dicţionar de înseamnă amplitudinea termică. Ce este amplitudinea termică?
(... Amplitudinea termică anuală reprezintă diferenţa dintre temperatura aerului din luna cea
mai caldă şi din luna cea mai rece.)
Sarcina de lucru: Pentru a calcula amplitudinea termică anuală, faceţi diferenţa dintre
temperatura medie a aerului din luna cea mai caldă şi temperatura medie a aerului din luna cea
mai rece (exerciţiu) (cunoştinţă procedurală).
– Care este amplitudinea termică? (... 22ºC.)
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să stabilească intervalul sezonului de vegetaţie pe
o diagramă
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama Evoluţia temperaturii ...
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Sarcina de lucru: Trasaţi pe diagramă o linie orizontală pornind de la valoarea de 5º C. Identificaţi
locurile în care se intersectează această linie cu curba temperaturii medii lunare. Prima intersecţie
marchează începutul sezonului de vegetaţie (temperatura medie lunară este peste 5ºC), iar a doua
intersecţie marchează încheierea sa (temperatura medie lunară este sub 5º C).
– Care intervalul sezonului de vegetaţie? (... din aprilie până în octombrie.)
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu date extrase
dintr-o diagramă
Strategii didactice:
– resurse materiale: tabelul, diagrama Evoluţia temperaturii ...
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Sarcina de lucru: Completaţi tabelul cu date extrase din diagramă.
Aspect de identificat Rezultat
30
Intervalul de temperaturi reprezentate -5ºC - 20ºC
Intervalul de timp reprezentat ianuarie-decembrie
Valoarea temperaturii medii lunare cea mai mică -5º C
Luna cea mai rece ianuarie
Lunile cu temperatura medie lunară a aerului negativă decembrie, ianuarie, februarie
Valoarea temperaturii medii lunare cea mai mare 17º C
Luna cea mai caldă iulie
Valoarea amplitudinii termice anuale 22ºC
Regimul temperaturii aerului
De evoluţia anuală a temperaturii sunt legate tipurile de culturi agricole care se
practică, modul de stocaj al apei în sezonul rece. Temperatura medie anuală este de 8 grade
Celsius, valoare care indică un potenţial termic redus faţă de restul Podişului Someşan. Luna
cea mai rece din an este ianuarie cu –4,4°C, iar cea mai caldă iulie cu 18,7°C. Temperaturile
medii pe anotimpuri sunt: 8,4°C primăvara, 17,8° C vara, 8,5°C toamna, - 2,9°C iarna.
Rezultă că, în general, iernile sunt blânde datorită faptului că rama muntoasă protejează
regiunea de curenţii reci, iar verile plăcute se explică prin altitudinea medie de 480m.
Regimul precipitaţiilor atmosferice are o mare importanţă atât prin tipul de precipitaţii: lichide, solide dar
mai ales prin modul lor de distribuţie pe parcursul unui an. Cunoaşterea regimului precipitaţiilor atmosferice
prezintă un deosebit interes, deoarece apa din precipitaţii constituie un rezervor de umezeală a solului, necesară
plantelor, dar şi principala sursă de alimentare a râurilor.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze variaţia valorii lunare precipitaţiilor
pe o diagramă
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
-Ce valori ale precipitaţiilor sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 120
mm.)
-Cum anume este reprezentată variaţia temperaturii medii lunare pe parcursul
unui an? (... prin coloane verticale.)
-Cum putem citi pe diagramă valoarea precipitaţiilor medii lunare? (...
Observăm înălţimea fiecărei coloane. Pentru a citi valoarea precipitaţiilor medii într-o lună,
31
trasăm o linie orizontală imaginară de la înălţimea coloanei spre linia care reprezintă valoarea
precipitaţiilor.)
– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna ianuarie? (... cca ... mm/lună.)
– Care este luna cu cea mai mică cantitate de precipitaţii? (... februarie.)
– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna februarie? (... cca 20 mm/lună.)
– Care este luna cu cea mai mare cantitate de precipitaţii? (... iunie.)
– Care este valoarea precipitaţiilor medii în luna iulie? (... cca 110 mm/lună.)
– În care anotimp cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii? (... vara.)
– Cum sunt repartizate precipitaţiile în cursul anului?
– Care sunt lunile secetoase? (... din aprilie până în octombrie.)
– Care sunt lunile ,,ploioase”? (... din noiembrie pănă în martie.)
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să completeze un tabel cu date extrase dintr-o
diagramă
Strategii didactice:
– resurse materiale: tabelul, diagrama
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia
– resurse temporale: 5 minute
Sarcina de lucru: Completaţi tabelul cu date extrase din diagramă.
Aspect de identificat Rezultat
Valoarea precipitaţiilor reprezentate pe axa verticală 0-200 mm
Luna cu cea mai mică cantitate de precipitaţii februarie
Valoarea precipitaţiilor medii în luna cu cea mai mică cantitate
de precipitaţii
cca 30 mm/lună
Luna cu cea mai mare cantitate de precipitaţii iulie
Valoarea precipitaţiilor medii în luna cu cea mai mare cantitate
de precipitaţii
cca 90 mm/lună
Anotimpul cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii vara
Anotimpul cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii iarna
Lunile secetoase aprilie-octombrie
Luni ploioase octombrie-aprilie
32
Regimul precipitaţiilor anuale în comuna Aghireşu
0
20
40
60
80
100
120
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
luna
pp
(m
m)
Cantitatea medie de precipitaţii este de 633,2mm/an suficientă în conditiile unei
repartiţii regulate pe parcursul unui an. În iunie se înregistreză o medie de 116,2mm, iar luna
februarie este cea mai săracă în precipitaţii 18,3mm. În total sunt 130-140 zile cu precipitaţii
cele mai multe sub formă lichidă. Prima zăpadă, de obicei, cade în prima decadă a lunii
noiembrie, iar topirea in totalitate se realizează la începutul lunii martie. Stratul de zăpadă are
grosimi de 20-70cm dar sunt ani în care ajunge la 90-100cm şi se păstrează ca strat continuu
50-60 zile pe an.
Un rol important al zăpezii este acela de izolator pentru semănăturile de toamnă, iar în
condiţiile unei topiri normale contribuie la refacerea umidităţii solului.
Regimul vânturilor
Prin poziţionarea sa comuna Aghireşu se află în calea vânturilor de Vest, astfel
frecvenţa anuală a circulaţiei vestice este de 26%. Se produc invazii de aer maritim polar care
se caracterizează printr-o mare instabilitate. Iarna se adaugă invazii de aer maritim-arctic din
NV ce duc la o scădere a temperaturilor şi creşterea cantităţilor de precipitaţii, iar vara a
aerului maritim- polar, mai cald, din SV. Caracterul depresionar al reliefului influenţează
direcţia, viteza şi frecvenţa vântului. Atunci când direcţia acestuia este una NV sau V apare o
accelerare a vitezei vântului datorată orientării generale a Văii Nadăşului de la vest la est, pe
când în alte situaţii, când vântul are alte direcţii se manifestă caracterul de adăpost.
Fenomene meteorologice înregistrate la nivelul comunei Aghireşu:
-inversiunile de temperatură-pe culmile dealurilor vânturile au o circulaţie liberă,
iar văile mici şi adânci contribuie la formarea stratificaţiei termice verticale luând naştere
inversiuni de temperatură ce se pot observa pe grosimi de 100-2000m. Inversiunile de
temperatură sunt frecvente în perioada de iarnă(60%) dar apar şi în restul anotimpurilor , mai
33
Fig. 8
ales vara(20%). Durata lor poate merge de la 1-3 zile până la 15 zile şi pot avea o dublă
origine: de advecţie şi de radiaţie.
-canalizarea maselor de aer-direcţia principală a Văii Nadăşului de la vest la est
dă posibilitatea în timpul iernii la o circulaţie liberă a maselor de aer ce coboară dinspre
Vlădeasa, ceea ce determină canalizarea maselor de aer şi temperaturi mai scăzute cu 2-3°C
faţă de văile secundare.
-secetele- sunt mai frecvente primăvara şi la sfârşitul verii. Cele mai lungi
perioade se înregistreză în lunile aprilie, august şi septembrie, pot dura de la 10 zile până către
20 de zile. Acest fenomen se produce atunci când el apare şi în alte zone ale Transilvaniei
deosebit fiind numai caracterul secetei, mai moderat datorită apropierii de munte sau mai
excesiv, atunci când în urma proceselor adiabatice suferite de masele de aer vestice la trecerea
peste munţi teritoriul comunei este “ocolit “ de precipitaţii.
-aversele din perioada de vară, însoţite adesea de furtuni şi căderi de grindină, pot
provoca distrugeri ale unor culturi, a recoltelor de fructe, dezvoltarea torenţilor sau viituri
mari pe râurile din zonă.
O situaţie aparte o reprezintă problema poluării aerului cu pulberi rezultate în urma
procesului industrial de la fabrica de ipsos din Aghireşu-Fabrici ce se răspândesc pe o rază de
până la 4 km. Prin pătrundera acestora în atmosferă este favorizat procesul de condensare a
vaporilor de apă, mai ales în anotimpul rece, fiind frecventă ceaţa. Aceasta reduce intensitatea
luminii, modificând regimul termic.
2.4. STUDIEREA HIDROGRAFIEI
Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Aghireşu aparţine la două bazine
hidrografice distincte: cel al Nadăşului, care are rol de colector până la vărsarea sa în Someşul
Mic şi cel al Almaşului, prin doi afluenţi ai acestuia:Dâncu şi Arghişu care drenează parte
nordică a comunei.
Nadăşul izvorăşte de la SE de vârful Risig, din Dealul Omlaşului, având un curs
subsecvent, orientat vest-est, cu o lungime de 44km. Pincipalii afluenţi ai Nadăşului de pe
teritoriul comunei sunt afluenţi de dreapta (Leghia, Inuc Macău), mai lungi (5, 5 km Valea
Leghiei, 4 km Valea Inucului, 3, 5 km Valea Macăului) şi cu suprafeţe bazinale mai mari.
Aceşti afluenţi au tendinţa de reducere a lungimii datorită apropierii Căpuşului, şi-au
format bazinete de recepţie foarte ramificate, prin dezvoltarea
tributarilor laterali subsecvenţi la reunirea cărora s-au schiţat mici depresiuni care adăpostesc
localităţile cu acelaşi nume. Din partea stângă primeşte doar un singur pârâu mai important
34
(Pârâul Caolinei sau a Ursului), la care se adaugă apele ce drenează unii torenţi sau alte ape cu
caracter torenţial.Valea Nadăşului, cu întreg bazinul său hidrografic, aparţine zonei de podiş
fapt care se răsfrânge in regimul hidric, astfel viiturile de primăvară sunt mai timpurii şi de
durată mai scurtă, creşteri mari de debit se realizează în timpul ploilor torenţiale când sunt
posibile şi revărsări, iar debite reduse apar in lunile august-septembrie. Acest tip de regim este
unul pericarpatic-transilvan. În funcţie de acest regim Nadăşul este un râu care are un caracter
permanent în cursul său mijlociu şi inferior, iar în cel superior are un caracter semipermanent.
Regimul scurgerii lichide, solide şi a fenomenelor de iarnă sunt determinate de
poziţia comunei în SV Podişului Someşan, de tipul de climat, de gradul de acoperire cu
vegetaţie, de modul de folosire a terenurilor agricole etc. Datele folosite pentru caracterizarea
acestor parametrii sunt cele înregistrate la staţia hidrometrică Aghireşu ce s-a înfiinţat la 1
ianuarie 1954. În dreptul staţiei Aghireşu bazinul hidrografic al Nadăşului are o suprafaţă de
46kmp, o altitudine medie de 579m şi o lungime de 11km.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să elaboreze un organizator grafic de tip
piramidal cu afluenţii Nadăşului din localitatea Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: organizator grafic de tip piramidal, harta
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp 5 minute. Observaţi harta. Elaboraţi
un organizator grafic de tip piramidal cu afluenţii Nadăşului din localitatea Aghireşu.
Nadasul
35
3 km0
Fig. 9
Fenomenul de secetă hidrologică este periculos deoarece poate duce la: moartea
faunei acvatice, scăderea nivelului piezometric al pânzei freatice, implicit fiind afectată o
bună parte a populaţiei care are ca sursă de alimentare apa din pânza freatică. Un alt factor de
risc îl reprezintă viiturile şi inundaţiile, pentru apărarea împotriva lor trebuie cunoscute
valorile de debit la care poate exista riscul producerii lor.
36
Regimul termic anual al apei la Staţia hidrometrică Aghireşu (1970-1985)
02468
10121416
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
luna
t (C
)
Referitor la termica apei şi la fenomenele de iarnă trebuie spus că temperatura
medie multianuală a apei este de 9,4º C. În ce priveşte fenomenele de iarnă, pe râul Nadăş
data medie de apariţie a fenomenenlor de îngheţ este 10 noiembrie. Data medie de apariţie a
gheţii la mal este de 10 decembrie, iar cea de formare a podului de gheaţă fiind 20 decembrie.
Durata de menţinere a acestuia este de 45-55 zile, data medie de dispariţie fiind 20 februarie.
Aşadar luna ianuarie este luna cu cea mai mare frecvenţă a fenomenelor de iarnă: gheaţă la
mal, pod de gheaţă etc.
Apele subterane din zonă au o mineralizare ridicată, care se datorează prezenţei
formaţiunilor de carbonaţi şi sulfaţi de calciu. De-a lungul văilor cu caracter semipermanent ,
la baza celor două strate de calcare grosiere, debuşează izvoare cu debite variabile în cursul
anului în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute. Unele dintre acestea au fost captate şi
folosite la alimentarea cu apă potabilă(satele Inucu, Macău, Băgara). Păstrarea calităţii apelor
subterane are o mare importanţă deoarece cu excepţia satelor Aghireşu-Fabrici şi Aghireşu
toate celelalte au ca sursă de alimentare cu apă potabilă pânza freatică. Aceasta se găseşte la
adâncimi de 1-2m, dar şi mai aproape de suprafaţă în lunca Nadăşului dintre Aghireşu –
Fabrici şi Băgara unde sunt frecvente inmlăştinirile.
Un caz special în ceea ce priveşte apele subterane îl reprezintă apele minerale
sulfatate din împrejurimile satului Leghia, indicate în tratarea rahitismului şi a afecţiunilor
renale, care la ora actuală nu sunt valorificate.
În urma exploatărilor de nisipuri caolinoase şi cuarţoase din zona numită Pârâul
Ursului au rezultat halde mari de steril între care s-au format văi adânci complet inchise. Apa
meteorică după ce a saturat sterilul din fundul văii a format mici lacuri. Cel mai mare dintre
ele ajunge la 17m adâncime având în apropiere alte trei lacuri mai mici. O altă grupă de lacuri
37
Fig. 10
situate mai spre N sunt mai vechi fiind colmatate mai mult şi invadate de vegetaţie.
Caracteristicile fizice şi chimice ale lacurilor diferă în funcţie de vârsta acestora: cele mai
tinere au un caracter puternic acid (pH 4-5), la cele mai vechi se observă o creştere a acestuia
la 5-6, apărând primele forme de vegetaţie.
2.5. STUDIEREA VEGETATIEI SI A FAUNEI
Teritoriul comunei Aghireşu cu altitudini cuprinse între 300-700m oferă condiţii
optime de dezvoltare a pădurilor de stejar cu specii de gorun şi cer, dar se întâlnesc şi păduri
de stejar în amestec cu mesteacăn, fag, plop şi carpen. Pe păşuni creşte părul pădureţ, mărul
pădureţ, alunul, arinul etc. Condiţiile morfologice, climatice şi pedologice sunt prielnice şi
pajiştilor care ocupă suprafeţe însemnate din teritoriul comunei. Majoritatea păşunilor, mai
ales cele din golurile de pădure şi cele formate pe locurile pădurilor defrişate se află într-un
stadiu avansat de îmbătrânire.
Fondul forestier al comunei a suportat o continuă diminuare prin extinderea în trecut a
terenurilor arabile precum şi a defrişărilor mai recente din zona carierelor şi utilizarea ca lemn
de foc.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să caracterizeze un mediu industrial pe baza unei
fotografii
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de studiu
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi peisajul din fotografie.
Răspundeţi la întrebările din ghidul de studiu în timp de 5 minute.
Ce observaţi în fotografie?
Ce caracteristici are vegetaţia din fotografie?
Ce produce fabrica din fotografie?
Ce efecte are fabrica asupra mediului?
38
Fig. 11
Vegetaţia ierboasă este bine reprezentată şi constituie o importantă bază furajeră
pentru creştera animalelor (în special cornute mari). Stratul ierbos este alcătuit din: graminee,
firuţa de fâneaţă, trifoiul alb, păiuş, fragi de câmp.
Fondul forestier este alcătuit în principal din stejărete urmate la altitudini de peste
650m de făgete, acestea fiind întâlnite şi în amestec. Din suprafaţa comunei pădurile ocupă
1780 ha, făcând parte din Ocolul Silvic Cluj, iar în părţile limitrofe din cel al judeţului Sălaj.
Suprafeţele împădurite s-au redus în timp, spre exemplu în 1975 ocupau 3704 ha , iar în 1990
s-a ajuns la 1780 ha, suprafaţă păstrată până astăzi. Aşadar, pădurile deţin 17,9% din teritoriul
administrativ al comunei, valoare inferioară celei medii pe întreg judeţul, 22%. În funcţie de
condiţiile fitoclimatice predomină gorunul (57%), urmat de fag (18%), iar carpenul şi cerul au
o pondere şi mai redusă. Pădurile de amestec grupează pe lângă speciile amintite şi frasin,
arţar ţărănesc, jugastru, ulmul. Pădurile ocupă la ora actuală areale dispersate pe spinările
cuestelor, în partea superioară a versanţilor. Din totalul suprafeţei pădurilor 9, 9% îl reprezintă
pădurile comunale, 3, 1% cele de protecţie (în special cele de salcâm din zona carierei de
nisip), 18,1 ha păduri de interes turistic (plantaţia de conifere din apropierea Cabanei Leghia
unde predomină pinul, urmat de molid, dar si exemplare de paltin şi castan porcesc, restul de
87% are rol de producţie de masă lemnoasă şi totodată de protecţie a solului. Producţia de
biomasă este în jur de 9-10 t/ha/an, iar volumul de masă lemnoasă exploatabil este de 2500-
3000mc/an.
De-a lungul văii Nadăşului şi a afluenţilor săi sunt prezente pâlcuri de arbori de
esenţă moale (zăvoaiele) cum ar fi: plopul, salcia, aninul negru. Prezenţa acestor specii are
caracter intrazonal. Stratul arbustiv este reprezentat de soc negru, alun, păducel, cruşin, călin.
Productivitatea zăvoiului este în general ridicată datorită umidităţii accentuate, dar este puţin
39
exploatat din cauza din cauza calităţii mai reduse a lemnului şi a dispersiei mari în lungul
apelor.
În lunca inundabilă a Nadăşului, mai ales între Aghireşu-Fabrici şi Băgara, apare o
vegetaţie hidrofilă, reprezentată de specii ca: trestia, papura şi diferite specii de rogoz.
Stratul de arbuşti şi tufărişuri existent la marginea pădurilor sau în zonele cu pajişti degradate
este bine reprezentat: păducelul, măcieşul, cornul, porumbarul, murul, lemnul câinesc.
Vegetaţia ruderală este bine reprezentată în comuna Aghireşu, aceasta apărând aleator
în curţile oamenilor, pe marginea drumurilor şi a cărărilor.
Condiţiile de viaţă din pădurile comunei fac ca fondul faunistic să fie unul specific
zonelor de deal, fiind reprezentat de: căprioară, pisica sălbatică, vulpea, lupul, iepurele,
mistreţul. Multe dintre acestea sunt de interes cinegetic. Lumea păsărilor este foarte variată,
fiind reprezentată prin: ciuful de pădure, piţigoiul mare, mierla, ciocănitoarea. Piscicultura se
rezumă la speciile de caras şi crap introduse în lacurile antropice rezultate între haldele de
steril, deoarece Valea Nadăşului şi afluenţii săi sunt sărace în peşte din cauza debitului mic, al
gradului mare de turbiditate al apei şi al poluării apei.
2.6. STUDIEREA SOLURILOR
Solurile se prezintă ca o componentă a mediului care sintetizează totalitatea
condiţiilor induse de substratul geologic, morfologia terenului, climat, hidrografie şi vegetaţie.
La rândul lui solul poate influenţa, mai mult sau mai puţin, caracteristicile unor componente
ale mediului. Referitor la teritoriul comunei Aghireşu e foarte important faptul că în trecut
aproape întrega regiune a fost acoperită de păduri, lucru ce a dus la o predominare a solurilor
brune de pădure şi brun-roşcate de pădure, în cea mai mare parte podzolite. Prezenţa
calcarelor şi a gipsurilor a făcut posibilă apariţia rendzinelor. Pe văi întâlnim soluri negre de
vale, iar unde orizontul freatic e mai aproape de suprafaţă apar solurile gleice.
Repartiţia teritorială a solurilor în cadrul comunei este următoarea:
Solurile brune de pădure se întâlnesc în amonte de Aghireşu, la vest de Inuc, pe
interfluviul Macău-Inuc şi la nord de Băgara. În profilul acestor soluri întâlnim un orizont A
de culoare brun cenuşie, brun deschis, cu o structură glomerulară, un orizont afânat care în
partea inferioară devine lutos, argilos. În parţile plane poate ajunge la grosimi de 30cm.
Orizontul B cu grosimi între 60-120cm are o culoare mai deschisă, fiind mai argilos şi mai
compact decât orizontul A. În multe cazuri conţine părţi scheletice. Sunt soluri neutre sau uşor
acide (pH 5,4-7). Suprafeţele cu aceste soluri sunt folosite fie pentru păşunat, fie ca fâneţe.
40
Solurile brune podzolite sunt mai frecvente la est de Macău şi în partea nordică a
comunei, în bazinul Almaşului. Orizontul A este mai subţire ca în cazul celor de pădure(10-
15cm), are o culoare cenuşie , slab spre brun şi o structură glomerulară. Orizontul B are
grosimi de 70-80cm, culoare brun-gălbuie, brun-roşcat şi o stuctură prismatică. Aceste soluri
fiind mai acide (pH 4, 9-6, 2) au o fertilitate mai redusă.
Rendzinele s-au format pe marne calcaroase şi calcare. Au o culoare neagră, bogate
în humus, dar grosimea stratului fertil este de doar 10-20cm, ceea ce presupune îmbunătăţirea
permanentă a fertilităţii solului. Factorul genetic pentru aceste soluri cu caracter intazonal îl
reprezintă roca mamă bogată în săruri de calciu care eliberează ioni de calciu ce vor menţine
saturaţia solului.
Solurile negre de vale sunt cele care fac trecerea de la tipurile de soluri amintite
anterior la cele gleizate de luncă, fiind prezente pe văile din comună la contactul cu versanţii.
S-au format pe materialele de eroziune, transportate şi depuse de vechile râuri, torenţi. În
substrat au fie marne argiloase, marne sau nisipuri. Aceste soluri prezintă condiţii bune pentru
ogoare şi fâneţe datorită apropierii nivelului freatic, cantitaţii ridicate de humus care le dă o
culoare închisă, a pantei mici a reliefului din zonele în care apar (4-8º). Unele lucrări agricole
necorespunzătoare au dus la îndepărtarea orizonturilor A şi B. Grosimea solului fertil acolo
unde apare orizontul A atinge 15-85cm.
Solurile gleice formate în zonele cu exces de umiditate, unde nivelul freatic se află
la 0,75-1,10 m, au o culoare închisă datorată cantităţii mari de humus. În alcătuirea lor intră
nisipuri argiloase sau argile lutoase.
Din cele prezentate rezultă, că la nivelul comunei solurile prezintă o fertilitate redusă
ceea ce impune o corelare între tipurile de soluri şi tipurile de cultură atât din punct de vedere
ecologic cât şi economic.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional. Elevii vor fi capabili să reprezinte pe un organizator grafic de tip
arbore informaţii despre solurile din localitate
Strategii didactice:
– resurse materiale: organizator grafic de tip arbore, harta solurilor
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, organizator grafic de tip
arbore
– resurse temporale: 5 minute
Sarcina de lucru: Lucraţi individual sau în grupuri. Observaţi harta solurilor. Reprezentaţi pe
un organizator grafic de tip arbore informaţii despre solurile din localitate.
41
Tipuri
Soluri
Factori care le
influenţează
negativ
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional. Elevii vor fi capabili să identifice pe harta solurilor suprafeţele pe care
există un sol de un anumit tip.
Strategii didactice:
– resurse materiale: harta solurilor
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, harta solurilor
– resurse temporale: 5 minute
Sarcina de lucru: Lucraţi individual sau în grupuri. Observaţi legenda Harţii solurilor
comunei Aghireşu.
-Care sunt solurile specifice comunei Aghireşu?
-În ce parte a comunei sunt specifice rendzinele?
-În ce parte a comunei sunt specifice solurile brune?
-În ce parte a comunei sunt specifice solurile gleice?
-În ce parte a comunei sunt specifice solurile negre de vale?
-În ce parte a comunei sunt specifice solurile brune podzolite?
42
0 2 4 km
Fig. 12
CAPITOLUL 3
STUDIEREA POPULATIEI SI A ASEZARILOR UMANE
3.1. STUDIEREA ISTORICULUI LOCALITATII SI A POPULATIEI
Prin poziţia geografică comuna Aghireşu a oferit condiţii favorabile de locuire încă
din Antichitate, fapt ilustrat de o serie de descoperiri arheologice. Astfel din neolitic s-au
descoperit: un topor de piatră şlefuită (la Leghia), fragmente ceramice aparţinând culturii
Tisa-Polgar, cultură ce se caracterizează printr-o ceramică variată( vase cu picior înalt, vase
cu toartă etc.). O aşezare dacică de apărare din perioada Burebista-Decebal a fost descoperită
în locul numit “Stoguri” aflat între Aghireşu-Fabrici şi Ruginoasa (jud. Sălaj). Mai numeroase
sunt urmele romane descoperite pe teritoriul comunei. Astfel, la 1km NV de localitatea
Aghireşu în locul numit “Valea Căpranţei” a fost descoperită o aşezare rurală de tip “vicus”
unde s-au găsit inscripţii latineşti, ceramică dacică şi romană, monede romane din timpul
împăraţilor Probus (276-282) şi Iulian Apostatul (360-363), sculpturi funerare, cărămizi cu
43
ştampila Legiuni a XIII Gemina. Teritoriul comunei este străbătut şi de drumul imperial
roman de la Napoca la Porolisum (Moigrad, jud. Sălaj).
După retragerea aureliană alături de populaţia autohtonă romanizată au fost
identificate urme ale unor grupări slave, asimilate de băştinaşi. În secolele următoare a existat
o continuitate de locuire şi pătrunderea unor grupuri de maghiari care s-au stabilit în această
zonă. Atestarea documentară a satelor comunei Aghireşu începe din secolul XIII, dar ele au o
vechime mult mai mare. Redăm în continuare prima atestare documentară a acestor sate:
Aghireşu-1263; Inucu- 1270; Băgara-1299; Macău- 1299; Leghia-1343; Dorolţu-1427;
Dâncu-1466; Arghişu-1470; Ticu-1521; Aghireşu-Fabrici-1903; Ticu-Colonie-1903.
Epoca feudală a însemnat o perioadă de frământări ce au afectat viaţa socială
economică şi politică. În perioada secolelor XIII-XIX creşterea numărului de locuitori a fost
lentă din cauza condiţiilor vitrege, a răcoalelor şi războaielor, a unor epidemii care au decimat
o parte a populaţiei (ciuma din 1618 şi 1646).
Începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea odată cu punerea în valoare de către
capitaliştii austro-ungari a bogăţiilor din subsolul comunei creşte şi numărul de locuitori care
în 1900 era de 5772 (S. I. Russu, 1904). Evoluţia numerică a populaţiei va fi prezentată pe
larg în capitolul care urmează. Ultimele localităţi apărute, Aghireşu-Fabrici şi Ticu-
Colonie(1903), sunt legate de exploatarea cărbunelui brun şi ulterior a nisipurilor caolinoase,
prelucrarea acestora in întreprinderi construite pe plan local.
Prima formă de organizare statală din care a făcut parte Aghireşu a fost statul dac şi
apoi cel roman. După retagerea autorităţilor romane, în perioada marilor migraţii, populaţia
băştinaşă s-a organizat în obşti.
Din secolul al XIII-lea şi până în 1918, comuna Aghireşu a făcut parte din Comitatul
Cluj. În secolul al XV-lea între cele zece oraşe ale comitatului Cluj este menţionat şi
Aghireşu.
După actul unirii Transilvaniei cu România ( 1 Decembrie 1918) s-a făcut o nouă
împărţire administrativă. Împărţirea din 1926 încadra teritoriul comunei în judeţul Cluj, plasa
Aghireşu fiind formată din 18 localităţi.
Noile transformări social-economice şi politice au impus după1948 o nouă împărţire
teritorial-administrativă, astfel începând cu anul 1950 Aghireşul intră în componenţa regiunii
Cluj, raionul Huedin, cu excepţia fostei comune Macău (Macău, Băgara, Dorolţu, Gârbău)
care ţinea de raionul Cluj.
Prin alte modificări din anii 1956 şi 1961 odată cu desfiinţarea raionului Cluj tot
teritoriul comunei intră în componenţa raionului Huedin.
44
În forma actuală comuna Aghireşu datează din anul 1968, este formată din 11
localităţi: Aghireşu; Ticu; Ticu-Colonie; Dânc; Arghiş; Leghia; Aghireşu-Fabrici; Dorolţu;
Inuc; Băgara şi Macău.
3.2. STUDIEREA EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE
Factorii naturali, cei istorici, iar mai apoi cei tehnico-economici au permis ca de-a
lungul timpului populaţia comunei să aibă o dinamică pozitivă vizibilă mai ales începând cu
anul 1850 de când există date precise cu privire la numărul de locuitori.
Potenţialul demografic, prin componentele sale cantitative şi calitative are o
importanţădeosebită în stabilirea rolului unei localităţi atât la nivel zonal cât şi regional.
Sub aspect evolutiv situaţia se prezintă astfel la nivelul comunei Aghireşu:
Tabel nr. 3.III. Evoluţia populaţiei comunei Aghireşu între anii 1850-20
1185
0
1188
0
119
00
119
10
119
20
119
30
119
41
119
48
119
56
119
66
119
70
119
77
119
92
220
02
3362
1
4
4387
556
08
662
69
662
21
772
41
772
54
772
29
888
28
888
57
991
38
990
75
881
25
771
73
Din datele prezentate se observă o dinamică pozitivă a populaţiei, cu mici oscilaţii,
până în anul 1970 când s-a atins maximul de locuitori, după care populaţia a început să scadă,
în numai zece ani (1992-2002) numărul de locuitori s-a micşorat cu 952 persoane. În acest
sens este sugestivă redarea sub formă de grafic a acestor date:
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama Evoluţia numărului populaţiei
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?
– În ce interval de timp este reprezentat numărul populaţiei Aghireşului? (...1850-2002.)
-Ce valori ale numărul populaţiei sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 10000
locuitori.)
45
-În ce an a existat în comuna Aghireşu numărul cel mai mic de locuitori?
-Cum explicaţi?
-În ce an a existat în comuna Aghireşu numărul cel mai mare de locuitori?
-În ce ani au existat în comuna Aghireşu cei mai mulţi locuitori?
-Cum explicaţi?
-De ce credeţi că a scăzut numărul locuitorilor după anul 197
Fig. 13
Din analiza datelor prezentate se pot desprinde o serie de perioade caracteristice unde
ca urmare a unor cauze complexe, de ordin istoric, economico-social, şi medico-sanitar,
evoluţia numerică a polulaţiei este diferită: creşteri mai accentuate sau ritmuri de creştere mai
reduse.
Valorile de dinamică sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 4.III Dinamica populaţiei.
Intervalul Dinamica
(nr. pers.)
Dinamica
( % )
1850-1880 766 21, 2
1880-1910 1882 42, 9
1910-1930 972 15, 5
1930-1948 -12 -0, 2
1948-1956 1599 22, 1
1956-1970 310 3, 5
1970-1992 -1013 -11, 1
1992-2002 -952 -11. 7
46
Evoluţia populaţiei
0100020003000400050006000700080009000
10000
1850
1880
1900
1910
1920
1930
1941
1948
1956
1966
1970
1977
1992
2002
Anul
Nr.
loc
.
.
Pentru intervalul 1850-1880 se observă o creştere a populaţiei cu 21, 1% perioadă în
care încep în zonă exploatările de cărbune brun. La nivel de sate creşteri mari înregistrează
Aghiresu- reşedinta de comună, Macăul şi Ticu (de reţinut că localităţile Aghireşu-Fabrici şi
Ticu-Colonie nu existau pe harta comunei).
Etapa 1880-1910 înregistreză cea mai mare creştere la nivelul comunei(42, 9%) cauza
principală fiind dezvoltarea economiei în zonă, ceea ce a atras un număr mare de muncitori
din alte regiuni. La nivel de sate o creştere mare se remarcă în Leghia (se dechide exploatarea
de calcar) şi în Ticu. Din 1903 apar ca şi colonii muncitoreşti Aghireşu-Fabrici şi Ticu-
Colonie.
Etapa 1910-1930 înregistrează o diminuare a ritmului de creştere (15, 5%) şi aceasta
datorită cauzelor socio-politice: desfăşurarea primului război mondial însoţit de fenomenele
demografice de rigoare ( diminuarea natalităţii, creşterea mortalităţii ) şi Marea Unire de la 1
Decembrie1918 cu efect printre altele şi în retagerea personalului administrativ al autorităţilor
maghiare din teritoriu. Pierderi de populaţie se înregistreză mai ales în Dorolţu, pe când în
Aghireşu-Fabrici şi Ticu-Colonie creşterea rămâne sub influenţa exploatărilor de aici şi
prelucrării minereurilor.
Perioada 1930-1948 va fi una de stagnare sau chiar de regres (-0, 2%). Este o
perioadă de mari frământari socio-politice: criza economică din anii „30” trecerea sub
dominaţia hortystă în urma Dictatului de la Viena din 1941, al doilea război mondial. Toate
acestea au dus la scăderea numărului de locuitori prin emigrarea spre România a unei părţi din
personalul administrativ, din domeniul cultelor şi a educaţiei. De asemenea s-a realizat
evacuarea şi deportarea evreilor, incorporarea populaţiei masculine tinere în armata ungară.
Perioada 1948-1956 înseamnă trecerea brutală a României la o nouă orânduire
socială, la comunism. Datorită industrializării accentuate spre deosebire de alte regiunii rurale
care s-au confruntat cu depopularea în comuna Aghireşu se realizează o nouă creştere a
numărului de locuitori (22, 1%). Prin trecerea celor două colonii muncitoreşti, Aghireşu-
Fabrici şi Ticu-Colonie în categoria de sate de sine stătătoare se modifică repartiţia teritorială
a populaţiei. Astfel satele Aghireşu şi Ticu pierd din populaţie, 282 de locuitori Aghireşu, 524
locuitori Ticu.
Intervalul 1959-1970 duce la atingerea numărului maxim de locuitori din cadrul
comunei (9138 în1970) pe ansamblu comuna înregistrează o creştere cu 3, 5%. În această
perioadă colectivizarea se încheie, a avut loc reducerea treptată până la inchidere a
exploatărilor de cărbune brun ceea ce a dus ca o parte a populaţiei să migreze, fie spre mediul
urban, fie spre alte bazine carbonifere. Cea mai mare pierdere de populaţie s-a înregistrat în
47
Ticu-Colonie, o diminuare cu 19, 3%. Au fost şi sate care au înregistrat creşteri: Aghireşu-
Fabrici cu 886 locuitori şi Leghia cu 72 locuitori, sate ce şi-au păstrat caracterul industrial.
Intervalul 1970-1992 înregistrează un deficit de populaţie la nivelul comunei (-
11,1%).
Această scădere a populaţiei se datorează industrializării şi urbanizării intense care a
făcut ca populaţia tânară să părăsească aceste meleaguri chiar şi în condiţiile în care aici se
găseau locuri de muncă in industrie. Creşteri ale populaţiei se înregistrează doar în Aghireşu-
Fabrici care şi-a păstrat rolul de centru de atracţie, toate celelalte sate având diminuări ale
populaţiei.
Perioada 1992-2002 se află sub semnul manifestărilor postdecembriste (restructurări
in industrie, rată crescută a şomajului, emigrări spre ţarile vest-europene, nivel de trai scăzut)
lucru care va accentua scăderea populaţiei. La nivelul comunei s-a realizat o scădere a
populaţiei cu –11, 7%, practic toate satele comunei au inregistrat scăderi de populaţie.
Densitatea populaţiei comunei este în strânsă legătură cu evoluţia numerică şi cu
repartiţia spaţială a populaţiei Astfel, densitatea generală a depăşit 70 loc/kmp începând cu
anul 1930, a ajuns la 89, 1 loc/kmp în 1966, la 91, 9 loc/kmp în1970 pentru ca apoi să scadă la
81, 7 loc/kmp în 1992, azi fiind de doar 72, 1 loc/kmp.
Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate (numărul de nou-născuţi, într-un
an, la 1000 locuitori) şi mortalitate (numărul de decedaţi, într-un an, la 1000 locuitori) Încă
din secolul trecut sporul natural al comunei a avut valoare pozitivă, deoarece era o obişnuinţă
să existe familii cu mulţi copiii. Acest lucru este sesizat şi la nivelul anului 1970 (maximul
demografic al comunei), după care scade treptat ajungând la valori negative după 1985 (vezi
fig. următoare).
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama Sporul natural al comunei Aghireşu între anii 1970-2000
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?
– În ce interval de timp este reprezentat sporul natural al comunei Aghireşu? (...1970-2000.)
-Ce este sporul natural? (...diferenţa dintre natalitate şi mortalitate raportată la 1000 de
persoane.)
48
-Ce valori ale sporului natural sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 20‰.)
-Cum a evoluat natalitatea în comuna Aghireşu în intervalul 1970-2000?
-Cum explicaţi?
-Cum a evoluat mortalitatea în comuna Aghireşu în intervalul 1970-2000?
-Cum explicaţi?
-În ce interval de timp sporul natural a fost pozitiv?
-De ce?
-În ce interval de timp sporul natural a fost negativ?
-De ce?
-Cum credeţi că va evolua natalitatea în comuna Aghireşu în viitor?
-Cum credeţi că va evolua mortalitatea în comuna Aghireşu în viitor?
Natalitatea este o problemă care preocupă în mod deosebit specialiştii. La nivelul
intregii ţări se înregistrează o scădere a acestui indicator, comuna Aghireşu se înscrie cu
aceeaşi evoluţie negativă a natalităţii. De la valoarea de 19,2‰ la nivelul anului 1970 a scăzut
la 13, 2‰ în anul 1990. La baza scăderii natalităţii sunt: plecarea populaţiei tinere din
localitate, îmbătrânirea excesivă a populaţiei unor sate, apariţia unui nou comportament în
ceea ce priveşte numărul de copii dintr-o familie (unul, maxim doi), greutăţile materiale.
Mortalitatea este unul dintre fenomenele geografice influenţate în mare măsură de
factorii social-economici. Dacă începând cu anul 1880 a înregistrat o tendinţă continuă de
scădere ajungând la 11, 2‰ în anul 1970, cu valori în jur de 12‰ în intervalul 1970-1985, a
crescut brusc la peste 15‰ începând cu 1990, valoare la care s-a şi stabilizat la nivelul
49
Sporul natural al comunei Aghireşu între anii 1970-2000
02468
101214161820
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
anul
nr.
pe
rs./m
ie
natalitate
mortalitate
spor natural pozitivspor natural negativ
Fig. 14
comunei. Dacă scăderea iniţială a mortalităţii generale a fost o consecinţă a îmbunătăţirii
situaţiei sanitare în contextul progresului social-economic, creşterea acestei valori după 1990
se datorează îmbătrânirii populaţiei şi nivelului scăzut al condiţiilor sanitare în comună.
În aceste condiţii sporul natural a devenit unul negativ, iar pentru viitor se estimează o
scădere a acestuia, eventual o relativă stagnare.
Cealaltă componentă a mişcării populaţiei o reprezintă sporul migratoriu ca
diferenţă între intrările de persoane în comună şi plecările altora raportate la 1000 locuitori,
într-un an. Analizând datele din tabelul următor se observă că acest indicator are valori destul
de mici, excepţie anul 1990 (- 35, 6‰ ), când a existat o puternică “emigraţie” din comună,
legată de primele restructurări ale industriei, dar şi de deschiderea graniţelor, de unde o mai
mare libertate de mişcare.
Datorită structurii etnice deosebite a populaţiei comunei a avut loc o anumită
orientare a emigranţilor, astfel din satele cu o populaţie majoritar maghiară plecarea s-a făcut
în cea mai mare parte spre Ungaria şi mai puţin spre alte ţări ale Europei, pe când românii şi-
au ales ca ţări de plecare Italia , Spania şi într-un număr mai mic Franţa, Germania şi alte
state.
Structura pe sexe depinde de valorile sporului natural şi a celui migrator, fiind
influenţată in unele cazuri şi de specificul economic al regiunii. Faţă de restul comunelor
judeţului Cluj, comuna Aghireşu a avut o bună perioadă de timp o populaţie masculină
majoritară datorită activităţii miniere şi de prelucrare a nemetaliferelor. La nivelul anului
2006 femeile deţineau 50,1% din totalul populaţiei. Cu toate acestea la nivel de sate apar
diferenţieri legate în primul rând de activitatea economică dominantă. Astfel Aghireşu-
Fabrici, care de la infiinţare şi până azi şi-a păstrat o funcţie industrială, numărul populaţiei
masculine s-a menţinut mai mare decât al celei feminine. În anul 2006 numărul bărbaţilor
reprezenta 50, 8% din totalul populaţiei localităţii pe când alte sate prezintă o feminizare a
populaţiei: Ticu, Arghişu, Dâncu.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
– resurse materiale: Piramida vârstelor - comuna Aghireşu 2002
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
50
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?
-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu galben?
- Ce este reprezentat cu albastru?
-Observaţi interiorul piramidei. Ce grupe de vîrste sunt reprezentate pe piramidă?
-Observaţi axa orizontală. Ce număr de bărbaţi sau femei este precizat? (… de la o la 400
persoane)
-Câţi băieţi de 0-4 ani sunt în comună?
-Câte fete de 0-4 ani sunt în comună?
-Care grupă de bărbaţi este cea mai mică?
-Care grupă de femei este cea mai mică?
-Care grupă de bărbaţi este cea mai mare?
-Care grupă de femei este cea mai mare?
-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)
-Cum explicaţi?
-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)
-De ce?
Un mod sintetic de a privi structura pe grupe de vârstă îl reprezintă piramida
vârstelor. Se observă o tendinţă de îngustare a bazei acesteia după 1990, dar situaţia este mult
mai bună comparativ cu a altor comune din judeţul Cluj. Totodată este important de remarcat
ponderea redusă a populaţiei de peste 65 ani, fapt ce demonstrează o bună reprezentare a
populaţiei tinere.
51
Piramida vârstelor. Comuna Aghireşu - anul 2002
-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400
0-4
10-14
20-24
30-34
40-44
50-54
60-64
femei
bărbaţi
Fig. 15 .
Sructura pe grupe de vârstă condiţionează potenţialul de forţă de muncă, greutatea
specifică a populaţiei active, dar reprezintă şi o bază de planificare socio-economică. În cadrul
unei populaţii se separă trei mari grupe de vârstă: tânără (0-19 ani), grupă care va reprezenta
suportul demografic pentru viitor şi căruia îi trebuie asigurate condiţii optime de trai şi
culturalizare; matură (20-59 ani), grupă care are rolul de a susţine celelalte grupe
demografice, ea fiind aptă de muncă (atât fizică cât şi mentală); vârstnică(60 de ani şi peste),
grupă cu o putere scăzută de muncă, dar cu mari trebuinţe medico-sanitare. La nivelul anului
2006 structura pe grupe de vârstă a populaţiei comunei Aghireşu se prezenta astfel: populaţia
tânără 27, 3%, populaţia matură 53, 8%, populaţia vârstnică 18, 9%.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...ponderea populaţiei pe
grupe de vârstă.)
-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu verde?
- Ce este reprezentat cu galben?
- Ce este reprezentat cu albastru?
-Care este procentul tinerilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu?
-Care este procentul maturilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu?
-Care este procentul bătrânilor din totalul populaţiei comunei Aghireşu ?
52
1992
18,9%
27,3%
53,8%
batrâni
tineri
maturi
Fig. 16
Tabelul nr.5.III. Structura etnică a populaţiei comunei Aghireşu
Anul Total populaţie Români % Maghiari % Rromi % Alte naţ. %
1850 3621 35, 68 58, 41 3, 95 1, 96
1910 6269 32, 45 65, 43 1, 32 0, 80
1941 7254 30, 80 66, 61 0, 39 2, 21
2002 7173 54, 82 41, 13 3, 97 0, 08
Tabelul nr. 6.III. Structura confesională a populaţiei comunei Aghireşu
Anul Total
populaţie
Ortodocşi
%
Greco-
catolici
%
Romano-
catolici
%
Reformaţi
%
Alte religii
%
1850 3621 0, 25 36, 40 13, 74 48, 55 1, 08
1910 6269 9, 33 25, 67 12, 75 49, 05 3, 21
1941 7254 8, 15 25, 23 18, 06 45, 38 3, 18
2002 7173 55, 14 0, 93 10, 27 29, 36 4, 29
Structura socio-profesională este în strânsă concordanţă cu structurile pe grupe de
vârstă şi sexe dar şi cu specificul economic al comunei Aghireşu. La nivelul anului 2006
repartizarea pe sectoare de activitate era următoarea: în industrie erau ocupaţi 63, 1% din
populaţia activă, în agricultură 16, 4%, iar în servicii 20, 5%. Din analiza acestor date reiese
clar că sectorul secundar domină de departe serviciile şi mai ales agricultura.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
– resurse materiale: diagrama Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în
anul 1992
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura populaţiei active
pe sectoare de activitate în anul 1992.)
53
-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu maro?
- Ce este reprezentat cu galben?
- Ce este reprezentat cu albastru?
-Care este procentul populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei active a comunei
Aghireşu?
-Care este procentul populaţiei ocupate în industrie din totalul populaţiei active a comunei
Aghireşu?
-Care este procentul populaţiei ocupate în servicii din totalul populaţiei active a comunei
Aghireşu?
-Care este funcţia predominantă a comunei Aghireşu dacă 63,1% din populaţia activî lucrează
în industrie? (... funcţie industrială.)
Fig. 17.
În urma restructurărilor ce au avut loc in industrie se remarcă o scădere a numărului
activilor din totalul comunei, dar ponderea celor ocupaţi în industrie rămâne ridicată în
comparaţie cu celelalte domenii de activitate. Pentru exemplificarea acestei afirmaţii voi
prezenta modul în care diversificarea ramurilor industriale şi extinderea în teritoriu a acestora
au dus la creştera numărului populaţiei ocupate în industrie.
Tabelul nr. 7. III.
Anul Pondere salariaţi din
populaţia totală (%)
Pondere salariaţi în industrie
din populaţia totală (%)
Pondere salariaţi în ind.
din populaţia salariată
(%)
1975 40, 4 23, 7 58, 8
1980 42, 1 25, 5 60, 4
1985 43, 3 26, 4 60, 8
54
Structura populaţiei active pe sectoare de activitate în anul 1992
16,4%
63,1%
20,5%
agricultura
industria
servicii
.
1990 35, 8 22, 9 64, 1
1995 26, 9 19, 0 70, 6
2000 9, 5 6, 4 67, 6
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice: – resurse materiale: diagrama
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura populaţiei
salariate şi a populaţiei salariate în industrie în intervalul 1975-2000.)
-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu albastru?
- Ce este reprezentat cu violet?
- Ce este reprezentat cu galben?
-Care a fost numărul populaţiei totale în 1975?
-Care a fost numărul de salariaţi în 1975?
-Care a fost numărul de salariaţi în industrie în 1975?
-Cum a variat numărul populaţiei totale a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?
-Cum a variat numărul de salariaţi a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?
-De ce a scăzut atât de mult numărul de salariaţi a comunei Aghireşu după 1995?
-Cum a variat numărul de salariaţi în industrie a comunei Aghireşu în perioada 1975-2000?
55
Ponderea populaţiei salariate şi a populaţiei salariate în industrie 1975-2000
0
2000
4000
6000
8000
10000
timp (ani)
nr.
po
p.
populaţiatotală
9032 8909 8496 8210 7843 7517
numărsalariaţi
3648 3755 3682 2936 2107 715
nr. sal. înindustrie
2145 2268 2240 1882 1487 483
1975 1980 1985 1990 1995 2000
Fig. 18
Chiar dacă ponderea populaţiei salariate scade mult după 1990 (la valori sub 10% în
2000), ponderea salariaţilor în industrie din totalul de salariaţi se menţine la valori ridicare
înregistrând chiar o uşoară creştere. Acest fapt ne arată că scăderea numărului de persoane
ocupate în alte sectoare de activitate (agricultură, servicii, comerţ) a fost mai puternică decât
scăderea celor angajaţi în industrie. Trebuie ţinut cont că aceste valori de 60-70 % nu
reprezintă ponderea din populaţia activă, deoarece numărul celor ocupaţi în agricultură, fără a
fi salariaţi, nu poate fi cuantificat ( mai ales prntru anii de după 1990).
Ponderea celor ocupaţi în agricultură a crescut mai ales după retrocedarea terenurilor
agricole, cu o situaţie specială se prezintă satul Ticu unde în 1992 procentul celor ocupaţi în
agricultură era de 68, 6%, din cauza unei relative izolări dar şi a îmbătrânirii accentuate a
populaţiei. Situaţii asemănătoare prezintă şi satele Arghişu şi Dâncu.
Din cele prezentate se poate trage următoarea concluzie: Aghireşu este o enclavă
industrială în spaţiul agricol al Podişului Someşan. În perspectivă, comuna Aghireşu îşi va
menţine funcţia industrială, în baza surselor de materii prime existente şi a unităţilor
industriale din zestrea comunei.
3.3. STUDIEREA SISTEMULUI DE ASEZARI
Satul a reprezentat de-a lungul timpului un element de continuitate şi un factor de
tansformare activă ale condiţiilor de mediu la cerinţele comunităţii locale, dar şi al societăţii,
fiind un element care de multe secole e integrat în peisajul locurilor. Satul e influenţat in
poziţionarea, forma şi dezvoltarea sa de către condiţiile naturale, de factorii socio-economici
şi de cei politici.
Repartiţia spaţială a aşezărilor este influenţată de mai mulţi factori, rolul esenţial îl
are însă relieful. Împărţirea administrativă a comunei cuprinde 11 sate, iar teritoriul său are în
componenţă văi şi interfluvii monoclinale foarte extinse, dezvoltate în principal pe calcare
56
Fig. 15.
eocene. Aceste interfluvii au fost evitate de aşezări datorită expunerii acestora spre N şi NE,
din cauza freaticului care se găseşte la adâncimi mari, la baza calcarelor şi prin faptul că nu
prezintă adăpost în faţa unor fenomene meteorologice. În schimb aceste suprafeţe sunt
folosite ca păşuni şi fâneţe şi într-o mică măsură ca livezi de pomi fructiferi. În schimb
relieful de vale a prezentat cea mai favorabilă zonă în fixarea şi continuitatea elementului
uman, respectiv în organizarea şi funcţionalitatea aşezărilor. Încă de timpuriu văile s-au
constituit în adevărate axe de concentrare a aşezărilor şi a activităţilor economice, dar au fost
şi axe de atracţie pentru zonele deluroase învecinate. Văile comunei fiind subsecvente cu
lunci relativ restrânse şi fără terase au dus la dezvoltarea preponderentă a satelor în lungime
(Aghireşu-Fabrici, Dorolţu, Ticu-Colonie, Arghişu, Leghia), ocupând uneori şi partea
inferioară a versanţilor. Dezvoltarea în lungul drumului care însoţeşte în principal valea
determină disfuncţionalităţi în circulaţie. O situaţie aparte o prezintă satele dezvoltate în
bazinetele de obârşie a văilor secundare, fiind dezvoltate tentacular şi pe versanţi (sate de tip
„fund de sac”). În trecut această poziţie oferea condiţii de apărare, dar astăzi le limitează
dezvoltarea, datorită izolării faţă de căile de comunicaţie de rang superior. În această situaţie
se află satele: Ticu, Dâncu, Macău, Inuc.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: elevii vor fi capabili să sistematizeze într-un tabel informaţii despre
căile de comunicaţie din comuna Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu, tabel
– resurse procedurale: observaţia, conversaţia, analiza, completarea informaţiilor în
tabel
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru timp de 5 minute. Analizaţi harta. Completaţi în tabel
fiecare cale de comunicaţie reprezenată pe hartă.
Tip de cale de comunicaţie Localitate situată la un
capăt al căii de comunicaţie
Localitate situată la celalalt
capăt al căii de comunicaţie
Cale ferată
Drum judeţean
Drum comunal
Drum industrial
57
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: elevii vor fi capabili să localizeze pe hartă zonele miniere din comuna
Aghireşu
Strategii didactice:
– resurse materiale: Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu
– resurse procedurale: observaţia, conversaţia, analiza, completarea informaţiilor în
tabel
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie:
-Analizaţi Harta căilor de comunicaţii din comuna Aghireşu. Care sunt zonele miniere din
comuna Aghireşu?
-Unde este situată cariera Leghia?
-Unde este situată cariera Aghireşu-Corneşti?
-Cum se ajunge la aceste cariere pornind din centrul de comună?
580 3 km
Fig. 19
Altimetric satele comunei le putem grupa în trei categorii: cele cu altitudini de 500-
550m (Leghia, Macău, Inuc), care sunt situate pe cursurile superioare ale afluenţilor
consecvenţi ai Nadăşului; cele cuprinse între 420-475m situate pe Valea Nadăşului (Aghireşu,
Aghireşu-Fabrici, Băgara, Dorolţu); cele din bazinul Almaşului situate la altitudini de 325-
450m (Ticu, Ticu-Colonie, Arghişu, Dâncu).
Morfologia vetrei satelor – forma, sructura, textura – este expresie fidelă a adaptării
la formele de relief, la tipurile de exploatare a spaţiului agricol şi a factorilor social-
economici.
Condiţiilor naturale (relief, hidrografie), care au dictat iniţial posibilităţile de
dezvoltare li s-au adăugat pe parcurs cele social-economice şi împreună şi-au pus amprenta
asupra formei aşezărilor.
Satele Dâncu şi Ticu dezvoltate în bazinele superioare ale afluenţilor Almaşului, au
luat o formă poligonală indusă de relief şi de extensiunea satelor atât pe vale cât şi pe versanţi.
O astfel de formă are şi satul Băgara dezvoltat pe stânga văii Nadăşului şi pe versanţii din jur,
uşor înclinaţi. Toate celelalte sate au avut iniţial o formă lineară , datorită expansiunii lor în
lungul văilor sau a căilor de comunicaţie. Azi mai păstrează această formă: Aghireşu-Fabrici,
Arghişu, Dorolţu, Leghia. Altele prin extensiune şi-au modificat forma: Inucu şi Macău prin
dezvoltarea pe afluenţii pâraielor ce le traversează au căpătat o formă tentaculară; Ticu-
59
Fig. 20. Satul Ticu.
Colonie prin extensiunea pe versanţi are o formă poligonală alungită ( păstrează asrfel
caracterul linear iniţial); Aghireşu a ajuns la o formă de poligon neregulat datorită poziţionării
sale la o intersecţie de drumuri şi a extensiunii sale din zona de vale pe versanţi şi spre linia
ferată.
Structura vetrelor se referă la modul de aranjare a gospodăriilor în vatră, desimea
lor, prezenţa sau nu a unor spaţii cultivate printre case (grădini, livezi). La nivelul comunei,
toate satele au avut o evoluţie asemănătoare în ceea ce priveşte structura. Apărute ca şi sate de
vale, cu o structură răsfirată, cu spaţiu arabil printre case şi mai ales unul pomicol, au trecut
treptat spre stadiul de îngrămădire, de sat adunat, dar fără a face parte din această clasă în
înţelesul strict, ci mai degrabă sunt într-o formă de tranziţie răsfirat-adunat. Cauza ar fi
parcelarea vechilor proprietăţi şi construirea de noi case între cele vechi, reducându-se astfel
spaţiile ocupate de grădini şi livezi. Zona centrală a satelor prezintă caracteristica de sat
adunat, iar spre periferie au aspect de sat răsfirat.
3.4. STUDIEREA INVATAMANTULUI, CULTURII, SANATATII
Cultura unui popor este însuşită în şcoală, îmbogăţită şi păstrată în cadrul instituţiilor
de cultură.
Învăţământul ne oferă date asupra gradului actual de culturalizare şi alfabetizare
(mai ales a populaţiei tinere) şi a condiţiilor pentru pentru îndeplinirea acestor deziderate, dar
oferă şi date asupra structurii populaţiei pe grupe de vârstă şi a unor probleme apărute ca
urmare a reformei din învăţământ. Pentru comuna Aghireşu numărul maxim de unităţi de
învăţământ a fost atins în anul 1985 când existau 19 unităţi. Numărul lor a scăzut la 15 în anul
1995, pentru ca în anul 2007 să mai fie 9 unităţi. În afară de Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici
restul satelor care mai dispun de unităţi de învăţământ au comasate în aceeaşi clădire grădiniţa
cu şcoala primară.
Tabel nr. 8. III. Repartiţia unităţilor de învăţământ în comuna Aghireşu (anul 2007)
Localitatea Tipul şcolii Observaţii
Aghireşu-Fabrici Şcoală generală (cls. I-VIII)
Grădiniţă
-
Aghireşu Şcoală generală (cls. I-VIII)
Grădiniţă
-
Inucu Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane
Macău Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane
Băgara Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane
60
Leghia Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane
Ticu-Colonie Şcoală primară (cls. I-IV) cu grădiniţă Clase simultane
Analizând tabelul de mai sus se poate observa că în patru dintre satele comunei nu se
găsesc unităţi de învăţământ. Astfel, la nivelul învăţământului primar satele Dâncu, Ticu şi
Arghişu sunt deservite de şcoala din Ticu-Colonie, iar Dorolţu este deservit de cea din
Băgara. Pentru învăţământul gimnazial există clase doar în Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici, la
distanţe destul de mari de satele de provenienţă a elevilor. “Navetismul” spre aceste şcoli este
destul de greu în condiţiile în care nu există mijloace de transport auto. Astfel, elevii de
gimnaziu, mai ales din satele cu populaţie maghiară preferă deplasarea spre alte centre, cum
ar fi: Huedin, Sâncrai, Jebuc (jud. Sălaj) deşi în Aghireşu-Fabrici există o secţie de predare în
limba maghiră. Din păcate învăţământul liceal, reînfiinţat cu anul şcolar 2000/2001, nu va
putea fi păstrat deoarece s-a redus numărul de elevi, iar mulţi dintre ei doresc să-şi continuie
studiile la unităţi şcolare din Cluj-Napoca sau Huedin. În aceste condiţii nu a mai fost
aprobată clasa a IX-a, iar cu anul şcolar 2004/2005 liceul va avea ultima promoţie de
absolvenţi. Pentru o mai bună ilustrare o modului în care scăderea populaţiei şcolare poate
duce la reducerea numărului de cadre didactice sau chiar la închiderea unor şcoli, voi prezenta
mai jos situaţia existentă la nivelul anului 2007.
Tabelul nr. 9. III.
Şcoala Nr.
preşcolari
Nr.
educatori
Ind. 1 Nr.
şcolari
Nr. cadre
didactice *
Ind. 2
Aghireşu-F 96 5 19, 2 480 9 + 27 13, 3
Aghireşu 60 3 20 152 4 + 7 13, 8
Inucu 12 1 12 15 1 15
Macău 23 1 23 17 1 17
Băgara 18 1 18 18 1 18
Leghia 20 1 20 22 2 11
Ticu-C 12 1 12 21 1 12
Total 241 13 18, 5 725 19 + 34 13, 7
Ind. 1 – reprezintă numărul de preşcolari / educator
Ind. 2 – reprezintă numărul de şcolari / cadru didactic
* numărul de cadre didactice este reprezentat de învăţători + profesori ( norme didactice)
pentru şcolile din Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici şi de învăţători pentru restul şcolilor.
61
Valorile indicilor calculaţi ne arată o situaţie bună în ceea ce priveşte numărul de
elevi pe cadru didactic, păstrându –se sub valoarea de 20. Acest lucru demonstrează că există
condiţii bune de predare elevilor (suficiente cadre), dar trebuie remarcat că în unele situaţii
scăderea acestor indici sub 15 elevi/cadru poate duce la reducerea numărului de cadre sau
chiar la comasarea unor şcoli. Probleme de acest fel pot apărea la şcoala din Inucu, dar şi în
Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici.
Referitor la dotările şi condiţiile în care se desfăşoară procesul de învăţământ, şcolile
din comună se confruntă cu probleme legate alimentarea cu apă, situaţia grupurilor sanitare,
modul de asigurare a încălzirii, existenţa mobilierului şcolar şi a materialelor didactice, gradul
avansat de uzură a unor clădiri. Cele mai bune condiţii se întâlnesc la unitatea şcolară din
Aghireşu-Fabrici, care dispune de încălzire centrală, de sală de sport, laboratoare de fizică,
biologie, informatică (liceul a fost dotat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu 25
calculatoare Pentium IV, în anul 2003, iar laboratorul a fost amenajat cu ajutorul Organizaţiei
World Vision-România şi al Primăriei Aghireşu).
Liceul Teoretic a fost selectat ca şcoală pilot în cadrul programului EDUCAŢIA
2000+, începând cu anul 2000 a intrat în programul SOCRATES-COMENIUS ( în parteneriat
cu Franţa, Germania, Austria, Italia şi Norvegia- ultima întălire a avut loc în România în luna
mai 2004).
Şcoala din Aghireşu are relaţii cu fundaţia Rynsburg din Olanda, în urma căreia s-a
reuşit dotarea cu mobilier şcolar, introducerea unei surse de apă în incinta şcolii şi jucării
pentru grădiniţă, iar prin programul SOCRATES-COMENIUS şcoala a intrat în parteneriat
cu şcoli din Anglia.
Mediul cultural cuprinde mai multe instituţii, care sunt reprezentate în comuna
Aghireşu prin: cămine culturale care există în toate satele cu excepţia localităţilor Ticu şi
Dorolţu şi biblioteci. Funcţia culturală a căminelor este astăzi mai mult teoretică, deoarece ele
sunt folosite mai ales pentru organizarea meselor la nuntă sau înmormântări şi mai puţin
pentru desfăşurarea unor activităţi culturale. Numărul bibliotecilor a scăzut foarte mult după
1990. Dacă în 1980 existau 12 biblioteci, azi au mai rămas doar 4, din care una este bibliotecă
publică (cu 14 495 volume), alta se găseşte la Liceul Teoretic (cu peste 8 100 volume), iar
celelalte două în Aghireşu şi la SC Bega Minerale SA.
Deşi viaţa culturală a comunei a înregistrat un declin după 1990, totuşi pot fi amintite
câteva formaţii artistice care s-au păstrat de-a lungul anilor: formaţiile de dansuri populare
româneşti şi maghiare din Aghireşu şi respectiv Inucu, formaţia de teatru şi de teatru de
păpuşi din Macău, formaţia de teatru din Leghia
62
Latura spirituală a comunei este întregită de apartenenţa la comunităţile religioase,
unele cu rădăcini străvechi în istorie, altele mai recent apărute. Cultele cu cei mai mulţi
reprezentanţi sunt ortodoxismul şi religia reformată, urmate cu o pondere mai mică de religia
romano-catolică, greco-catolică, adventistă, penticostală, baptistă şi unitariană. Multe
activităţi culturale se desfăşoară şi în cadrul bisericilor sau sub îndrumarea celor care slujesc
în aceste lăcaşe de cult.
Ocrotirea sănătăţii este asigurată de 4 medici de familie, în sistem privat, 2 medici
stomatologi, 5 asistente medicale. La nivelul comunei există un dispensar medical în
Aghireşu-Fabrici, alături de care se găsesc puncte sanitare cu personal nepermanent în satele
Leghia, Macău, Aghireşu, Inucu, iar recent în urma reparaţilor s. a redeschis cel din Ticu-
Colonie. În Aghireşu-Fabrici se găsesc şi două farmacii private.
Starea sănătăţii populaţiei reflectă problemele sociale din comună. Şomajul ridicat,
numărul mare de persoane rămase fără loc de muncă a dus la o săracire generalizată a
populaţiei, fapt care a favorizat bolile carenţiale: anemii, rahitism, deficienţe ponderale la
copii. Aceste tulburări la nivelul organismului duc la scăderea imunităţii şi la contractarea
unor boli mai grave. În urma restructurărilor industriale se remarcă scăderea numărului de
boli profesionale, dar şi o creştere a numărului de boli psihice şi a dependenţilor de alcool.
Pentru ridicarea gradului de ocrotire a sănătăţii se impune modernizarea dispensarului
şi a punctelor sanitare din comună, permanentizarea medicilor în punctele sanitare şi
deschiderea unei unităţi de urgenţă, deoarece cele mai apropiate centre de urgenţă se află la
Cluj-Napoca (32 km) şi Huedin (22 km), dispensarul neavând o ambulanţă proprie.
63
CAPITOLUL 4
STUDIEREA EVOLUŢIEI ŞI RESTRUCTURĂRILOR ÎN ECONOMIA COMUNEI
AGHIREŞU
Economia unei unităţi teritoriale este determinată de o serie de factori naturali şi
socio-politici, ea evoluând în timp, în funcţie de caracterul mai mult sau mai puţin pronunţat
al acestora.
Factorii naturali: relieful de dealuri cu altitudini de 300-700m, un climat temperat cu
influenţe vestice, un înveliş vegetal dominat de pădurile de foioase, soluri brune de pădure au
favorizat încă din vechime practicarea agriculturii. Schimbarea profilului economic la nivelul
comunei a fost determinată de geologie, mai ales prin petrografia diversă şi utilă de aici, a
cărei punere în valoare a făcut ca industria cu ramurile extractivă, a prelucrării nisipurilor
caolinoase şi metalurgice, a pietrei de gips să devină dominantă în economia comunei.
Comparaţia dintre industrie şi agricultură se poate face la nivelul anilor 1980, când producţia
industrială era de 314247 lei, adică 89,2% faţă de 38,45 mii lei producţie agro-zootehnică
reprezentând 10,8%.
4.1. STUDIEREA AGRICULTURII
Cu toate că este o ramură secundară a economiei, agricultura contribuie la dezvoltarea
comunei, rolul ei fiind cu atât mai important cu cât în urma restructurărilor din industrie se
constată o creştere a populaţiei ocupate în agricultură. Condiţiile pedoclimatice ale comunei
oferă posibilităţi pentru dezvoltarea, aproape în egală măsură, a culturii plantelor şi a creşterii
animalelor. Deşi Legea Fondului Funciar a schimbat concepţia despre proprietate, vechii
proprietari şi urmaşii lor fiind repuşi în drepturi, pe teritoriul comunei se practică o agricultură
de subzistenţă, deoarece în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, a lipsei utilajelor şi maşinilor
agricole productivitatea este scăzută.
Pentru a ne face o imagine asupra potenţialului agricol al zonei, cât şi a modului
actual de utilizare a terenului este bine să urmărim structura fondului funciar la nivelul anului
2000.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze diagrama pe baza întrebărilor
profesorului
Strategii didactice:
64
– resurse materiale: diagrama Structura fondului funciar
– resurse procedurale: observarea, conversaţia, analiza, interpretarea
– resurse temporale: 5 minute
Conversaţie pe baza diagramei:
– Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura fondului funciar.)
-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu albastru deschis?
- Ce este reprezentat cu violet?
- Ce este reprezentat cu crem?
- Ce este reprezentat cu verde deschis?
- Ce este reprezentat cu galben? Etc.
-Care este ponderea terenului arabil din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea păşunilor din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea fâneţelor din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea livezilor din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea pădurii din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea vtrelor localităţilor din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea carierelor şi a haldelor din totalul suprafeţei comunei?
-Care este ponderea altor suprafeţe din totalul suprafeţei comunei?
-Cu ce sunt ocupate aceste suprafeţe? (..lacuri, râuri, căi de comunicaţie.)
Fig. 21
Este uşor de observat că terenul agricol deţine 69% din teritoriul comunei (6867 ha),
fiind format din teren arabil 27, 2%, păşuni 26, 0%, fâneţe 15%, iar livezile deţin doar 0, 8%.
65
Structura fondului funciar
27,2%
26,0%15,0%
0,8%
17,9%
3,9%8,1% 1,1% arabil
păşuni
fâneţe
livezi
pădure
vetre localităţi
cariere+halde
alte suprafeţe
Din aceste date putem trage concluzia că profilul agricol principal este unul zootehnic (circa
60% din terenul agricol este format din păşuni şi fâneţe), cultura plantelor având un rol
secundar. Viticultura este slab răspândită deşi ar exista condiţii propice pe frunţile de cuestă
cu expoziţie sudică, mai ales în bazinul Văii Almaşului.
La nivelul anului 2000 , din totalul de teren arabil 272 ha erau cultivate cu grâu şi
secară, 363 ha cu porumb, 120 ha cu cartofi, 5 ha cu floarea-soarelui, 83 ha cu legume. Se
observă preponderenţa porumbului, cultivat în principal pentru nevoile gospodăreşti, fiind
folosit ca şi furaj pentru animale. O suprafaţă ridicată ocupă şi terenurile cultivate cu legume,
acestea găsind condiţii bune de creştere în luncile râurilor. Producţia totală şi productivitatea
(kg/ha) sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 10. IV
Cultura Supraf. cultivată (ha) Producţia tot. (t) Productivitate (kg/ha)
Grâu şi secară 272 443 1629
Porumb 364 437 1201
Cartofi 120 1100 9167
Floarea-soarelui 5 8 1600
Legume 83 680 8193
Pentru a reliefa profilul zootehnic al comunei, voi prezenta situaţia numărului de
animale acestora la nivelul anului 2006.
Tabel nr. 11. IV.
Animale Nr. animale
Bovine 1189
Ovine 2140
Caprine 590
Cabaline 309
Porcine* 1231
Păsări* 13630
Din păcate creşterea animalelor are doar un caracter extensiv, fiind practicată în
gospodării familiale, deşi prin lucrări de combatere a eroziunii solului, prin creşterea
productivităţii păşunilor şi fâneţelor naturale, prin cultivarea unor plante furajere există
posibilitatea de înfiinţare a mici ferme zootehnice care ar ridica producţiile de lapte, carne şi
lână. În acest fel ar putea fi valorificate fostele grajduri pentru animale (în prezent sunt goale),
iar o parte a populaţiei ar avea un loc de muncă.
66
Aşa cum am amintit cultura pomilor fructiferi se practică doar în gospodăriile
populaţiei, iar valorificarea fructelor se face sub formă de fructe proaspete, conserve de fructe
sau băuturi spirtoase.
Silvicultura, ramură bazată pe fondul funciar forestier al comunei, fond care
însumează 17, 9% din totalul suprafeţei comunei (1780 ha). Tipice pentru această zonă
fitoclimatică sunt pădurile de gorun, fag reprezintă 18%, carpen având o pondere mai redusă.
Exploatarea pădurii se face în principal pentru a asigura cu combustibil locuitorii comunei,
lemnul fiind folosit pentru încălzirea locuinţelor.
4.2. STUDIEREA INDUSTRIEI
Evoluţia geologică a acestui spaţiu a făcut ca pe teritoriul comunei Aghireşu să se
întâlnească o acumulare de substanţe minerale utile: cărbuni bruni în zona Ticu, nisipuri
cuarţifere-caolinoase în zona Aghireşu-Fabrici, piatra de gips, exploatată în prezent la Leghia,
care au dus la dezvoltarea industriei.
Unităţile industriale prezente, în anul 2002, în comuna Aghireşu sunt:
Fabrica de ipsos “Rapid” Aghireşu constituie din anul 1990 parte integrată a S.C.
ROMCIM S.A. Bucureşti. Din anul 1997 S.C. ROMCIM S.A. Bucureşti devine societate cu
capital majoritar privat sub denumirea de LAFARGE ROMCIM Bucureşti.
Fig. 22. Fabrica de ipsos „Lafarge
67
Începând cu 10 noiembrie 2002 Fabrica Romcim S. A. - sucursala Aghireşu devine
societate comercială cu personalitate juridică, sub numele de S. C. Lafarge Ipsos S. A.
Aghireşu. Privatizarea a avut loc prin cumpărarea pachetului majoritar de către Grupul
Lafarge, care este liderul mondial în domeniul materialelor de construcţie.
Fabrica de la Aghireşu are o tradiţie de peste 100 ani în fabricarea ipsosului, fiind în anul
1888, primul producător în domeniu, din România.
Fabrica funcţionează cu două puncte de lucru: cariera “Birtz”, situată pe teritoriul
comunei Aghireşu, la E de Valea Leghiei, pe partea stângă a pârâului Batoş, la o distanţă de
11 km de sediul administrativ al fabricii. Metoda de exploatare a rocii de gips este una în
trepte drepte, descendente. Al doilea punct de lucru este fabrica de ipsos, situată în centrul
localităţii Aghireşu-Fabrici, la 28 km de Cluj-Napoca, ce are ca domeniu de activitate
producerea şi comercializarea de ipsos, gips etc.
Exploatarea Minieră Aghireşu , îşi continuă activitatea şi după 1990, dar cu o
restrângere a activităţii, ceea ce a însemnat masive reduceri de personal; dacă în 1988
68
Fig. 23.Cariera „Birtz” – Leghia.
numărul de angajaţi era de 2500, numărul acestora se reduce constant, ajungînd la 1273
muncitori în 1993, 898 în anul 1996, iar în urma restructurărilor din acest an numărul
angajaţilor scade cu 256 persoane, fiind de 642 angajaţi în anul 1997. Prin acordarea de plăţi
compensatorii în anii 1997 şi 2002, în anul 2004 fabrica funcţionează cu 250 de angajaţi, din
care 30 personal TESA.
Privatizarea Exploatării Miniere Aghireşu, a avut loc prin cumpărarea pachetului
majoritar de acţiuni de către firma S. C. ”Bega Minerale Industriale” S. A. în anul 2000. În
urma privatizării se păstrează profilul întreprinderii, exploatarea de nisipuri cuarţoase şi
caolinoase şi prelucrarea acestora, dar s-a trecut la îmbunătăţirea calităţii acestora, prin
retehnologizare, fabrica fiind dotată cu o linie modernă, complet automatizată de flotare şi
uscare a nisipului şi montarea unui filtru-presă, pentru presarea caolinului.
Având numeroşi beneficiari (peste 316 în anul 1971, ajungînd mai apoi la peste 600)
producţia fabricii s-a menţinut ridicată, 2 milioane t nisip/an şi 150.000 t caolin/an, aceasta
până în anul 1989, după care începând cu anul 1990, producţia a scăzut constant până la
69
Fig. 24.S.C. BEGA MINERALE
INDUSTRIALE S.A.
privatizare, cel mai scăzut nivel fiind atins în anul 1999, când s-au produs doar 140.000 t nisip
din volumul descopertei de 300.000 mc. După privatizare producţia începe să crească
ajungând în anul 2003 la 450.000 t nisip, din 550.000 mc descopertă, iar producţia de caolin
la 15. 000 t (caolinul reprezintă 12% din zăcământ).
Datorită unei rentabilităţi scăzute o parte a instalaţiilor au fost închise: instalaţia nr. 2
Băgara, în anul 1990; instalaţia Ciocaş în anul 2001. Prin încetarea lucrului la o parte din
instalaţii, inclusiv la cea care alimenta funicularul, acesta a fost desfiinţat în anul 1992,
demontat şi valorificat ca fier vechi. În prezent se lucrează în cariera Corneşti, câmpul minier
nr. 2 şi în cariera Stoguri, câmpul minier nr. 5, iar nisipul se transportă la staţia de prelucrare
cu o bandă transportatoare în lungime de 4800m.
Situaţie de învăţare
Obiectiv operaţional: Elevii vor fi capabili să analizeze o carieră pe baza unei
fotografii
Strategii didactice:
– resurse materiale: fotografii
– resurse procedurale: analiza, interpretarea, conversaţia, ghidul de studiu
– resurse temporale: 5 minute
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi cariera. Răspundeţi la întrebările din
ghidul de studiu în timp de 5 minute.
Ce rocă se extrage din carieră?
Ce culoare are roca extrasă din carieră?
Cum se extrage roca din carieră?
70
Fig. 25. Ex-instalaţia Ciocaş.
Ce înălţime credeţi că are cariera, ţinând cont de înălţimea
arborilor?
Ca sa se realizeze exploatarea rocii la diferite niveluri, cum a fost
organizată cariera pe verticală?
Ce forme de relief observaţi pe frunţile treptelor de exploatare?
Din ce cauză s-au format aceste forme de relief?
Din ce cauză s-au format lacurile la baza carierei?
Ce se întâmplă cu materialul extras din carieră şi care nu poate fi
folosit pentru prelucrare?
Ce credeţi că se va întâmpla cu aceste terenuri după ce vor fi extrse
toate rocile utile?
Fig. 26
Fig. 27
Deoarece rezervele de nisip din zona Aghireşu sunt pe cale de epuizare se are în
vedere deschiderea altor perimetre de exploatare, în afara teritoriului comunei, în zona satelor
71
Mihăieşti-Sânpaul (comuna Sânpaul), de unde materia prima să fie adusă cu mijloace auto,
pînă la staţia de prelucrare din Aghireşu-Fabrici.
Între unităţile industriale prezente pe teritoriul comunei Aghireşu este şi Electrica
Transilvania Nord S. A. - Sucursala Cluj- Centrul de reţele electrice Aghireşu, cu sediul in
Aghireşu-Fabrici nr. 330. Acest centru deserveşte o zonă cu o suprafaţă de 56 654 kmp, un
număr de 6 comune: Aghireşu, Gârbău, Sânpaul, Căpuş, Izvorul Crisului, Râşca, cu o
populaţie de 20 035 locuitori. Satele deservite sunt in număr de 37, cu o populaţie de 18 475
locuitori, la care se adaugă 4 cătune, cu o populaţie de 1 560 locuitori. Până în anul 1990
punctul de distribuţie a energiei electrice avea un număr de 10 angajaţi, pentru ca în anul 2000
numărul acestora să ajungă la 33.
O problemă apărută in ultimii ani este cea a deconectărilor de la alimentarea cu
energie electrică, din cauza creşterii preţurilor, a situaţiei materiale ce nu permite unui număr
din ce în ce mai mare de locuitori să-şi achite contravaloarea consumului, fiind luată măsura
debranşărilor definitive sau temporare a consumatorilor.
Dintre măsurile luate de S. C. Electrica S. A. pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite
populaţiei pot aminti: înlocuirea treptată a stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton, schimbarea
contoarelor vechi cu blocuri de măsură şi protecţie noi (care au descurajat furtul de energie
electrică), mărirea puterii posturilor de transformare, etc.
După anul 1990, o dată cu trecerea la economia de piaţă, la fel ca în întrega tară şi în
comuna Aghireşu au apărut o serie de agenţi economici a căror principală activitate este cea
de comerţ şi alimentaţie publică, mici magazine care au înlocuit magazinele săteşti ce existau
în toate localităţile comunei. Din păcate spaţiul acestora precum şi a complexelor comerciale
mari existente în Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici sunt în cea mai mare parte nefolosite.
La nivelul anului 2002 “ Lista agenţilor economici “ aflată la Primăria Aghireşu
cuprindea 56 agenţi economici din care 23 aveau ca obiect principal de activitate comerţul, 15
agenţi cu obiect de activitate alimentaţia publică, 1 agent economic cu activitate bancară, 1-
fabricarea produselor de panificaţie, 1- confecţii metalice şi mase plastice, 4 – mase plastice,
1- fabricarea de ulei comestibil, 1- prepararea şi vânzarea medicamentelor, 1- fabricarea
produselor chimice, 1- agricultură şi zootehnie, 2- mecanizarea agriculturii, 2- prestări
servicii, 1- tansport marfă, la care se adaugă alţi doi agenţi economici care au un număr mai
mare de angajaţi având şi secţii de producţie (mobilă, vopsele, lacuri, chituri, detergenţi etc. ).
Se observă clar orientarea micilor întreprinzători spre comerţ şi alimentaţie publică şi mai
puţin spre producţie şi servicii.
Există mici meşteşugari care continuă să-şi desfăşoare activitatea in ateliere amplasate în
curtea casei: tâmplari, cismari, ceasornicari, depanatori radio-tv, croitori.
72
Turismul este foarte puţin reprezentat între activităţile economice ale comunei.
Cauza ar fi faptul că acest areal geografic nu prezintă suficientă atractivitate ca peisaj, fiind
concurat de apropierea Munţilor Apuseni. Totuşi, teritoriul comunei ar putea fi valorificat din
punct de vedere turistic mult mai mult, prin implicarea factorilor de decizie şi punerea în
valoare a obiectivelor turistice:
- izvoarele minerale sulfatate din zona Leghia, indicate în tratarea rahitismului şi a
afecţiunilor renale;
- peisajul agreabil din zona Leghia (Cabana Leghia şi Tabăra Judeţeană Leghia)
- viitoarea rezervaţie Gipsurile de la Leghia (botanică, geologică şi peisagistică)
- ruinele castelului Bacskai (1571), cu elemente renascentiste în arhitectură;
bisericile de piatră din Dorolţu (sec. Al XIII-lea), Aghireşu (sec. XIV), Băgara (sec. XVIII);
- bisericile de lemn din Aghireşu, Dâncu (1740), Macău (1730), Ticu (1641)
- lacurile apărute între haldele de steril ale exploatării de nisipuri cuarţoase şi
caolinoase, care atrag un număr mare turişti mai ales la sfârşit de săptămână, deşi nu dispun
de nici o amenajare.
În prezent, cu excepţia Cabanei Leghia şi a Taberei pentru elevi Leghia, toate
celelalte nu sunt puse în valoare şi nici nu sunt incluse în traseele turistice, deoarece
infrastructura de transport nu permite un acces uşor spre aceste obiective turistice.
4.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA A COMUNEI
Dezvoltarea unei regiuni este de neconceput fără existenţa unei infrastructuri de
comunicaţie, care are un rol esenţial în desfăşurarea fluxurilor în teritoriu. Rol important în
deservirea populaţiei comunei îl au şi infrastructurile de alimentare cu apă, energie electrică,
telecomunicaţiile, aşa numitele “căi de transport speciale”.
Infrastructura de transport, este reprezentată de căile de transport rutiere şi
feroviare. Principalele drumuri care traversează comuna sunt:
drumul judeţean DJ 108C, ce se desprinde din DN 1F în amonte de Rădaia,
traversează Viştea-Gârbău-Aghireşu-Leghia, ieşind apoi în DN 1. Acest drum
judeţean traversează comuna pe un tronson de 17 km lungime, reprezentând strada
principală pentru Aghireşu-Fabrici, Aghireşu, Leghia. Este un drum modernizat, cu
două benzi de circulaţie şi cu îmbrăcăminte de beton. În unele locuri, în special în
Aghireşu-Fabrici şi Leghia, prezintă deteriorări accentuate.
drumul judeţean DJ 108N, se desprinde din cel prezentat anterior în Aghireşu, şi se
îndreaptă spre bazinul Almaşului (Petrind, Cuzăplac). El traversează comuna pe un
73
tronson de 4 km, fiind modernizat (îmbrăcăminte asfaltică), dar cu deteriorări în
multe porţiuni.
drumul comunal DC 137, se desprinde din DJ 108N şi străbate Ticu-Colonie,
Arghişu, ajungând în Valea Almaşului. Are o lungime de 8 km, este pietruit şi are o
stare de viabilitate mediocră. Din acesta se desprind şi drumurile ce asigură accesul
spre Ticu şi Dâncu.
drumul comunal DC 138, se desprinde din DJ 108C, traversează teritoriul comunei
pe un tronson de 6, 5 km, este pietruit şi constituie strada principală pentru satele
Dorolţu şi Inucu. Calitatea sa este una mediocră, deşi prin Dumbrava are ieşire în
DN 1.
drumul comunal DC 142-A, are o lungime de 3km şi formează strada principală
pentru localitatea Macău. Până la intrarea în comună a fost asfaltat, însă în prezent
este puternic deteriorat.
Pe teritoriul comunei există şi drumuri industriale, însumând o lungime de 8, 5 km,
pentru a asigura accesul în zonele industriale. Aceste drumuri au îmbrăcăminte de beton care
este într-o stare avansată de uzură.
Circulaţia feroviară este asigurată de calea ferată normală dublă CF 300 Bucureşti-
Cluj Napoca-Oradea, care traversează teritoriul comunei pe un tronson de 12 km.
Iniţial pe parcursul celor 12 km de cale ferată existau 5 staţii: Macău, Dorolţu,
Aghireşu-Fabrici, Aghireşu, Leghia, cu o distanţă medie între ele de 2, 4 km. După anul 1980
staţia Leghia a fost desfiinţată, deorece se afla la mare depărtare de localitatea pe care o
deservea, locuitorii preferând tranportul auto pâna la staţia Aghireşu-Fabrici, de unde îşi
continuau drumul pe calea ferată. În prezent există o singură staţie CFR, Aghireşu-Fabrici, cu
regim de oprire a trenurilor accelerat, o haltă în Aghireşu şi două puncte de oprire în Dorolţu
şi Macău, ce funcţionează fără personal care să elibereze bilete de călătorie.
Cea mai importantă staţie este Aghireşu-Fabrici, dezvoltată la un gabarit specific
zonelor industriale, dispune de 12 linii, din care în prezent două sunt închise total, iar două
parţial, instalaţii de încărcare-descărcare şi depozitarea produselor şi serveşte la formarea
trenurilor de marfă care transportă ipsos, caolin, nisip, dar şi alte produse la staţiile de
destinaţie. O altă activitate pe care o desfăşoară este cea de transport călători. Înainte de 1990
lunar erau 13-14 000 călători expediaţi, din care în jur de 200 deţineau abonamente de
călătorie lunare. După anul 1990 a crescut numărul de navetişti, fiind eliberate lunar 350
abonamente, iar în perioada anului şcolar se adaugă alte peste 100 abonamente eliberate
elevilor.
74
Problemele cu care se confruntă transportul pe calea ferată este cel legat de
infrastructură, de comunicaţie (se foloseşte vechiul tip, cu fire pe stâlp), restricţii de viteză pe
anumite tronsoane (40 km/h). Se are în vedere înlociurea vechiului mod de comunicaţie prin
folosirea fibrei optice, centralizarea electro-dinamică a staţiilor, electrificarea căii ferate
( conform proiectului în anul 2001 electrificarea ar fi trebuit să ajungă in staţia Aghireşu-
Fabrici, dar s-a oprit între Baciu şi Mera).
Iluminatul public s-a realizat în toate cele 11 sate ale comunei, s-au schimbat toate corpurile
de iluminat, cu corpuri de consum redus, s-au introdus senzori pentru cuplarea şi decuplarea
automată în funcţie de lumină.
Salubrizarea – până în anul 2000 evacuarea gunoiului menajer nu corespundea normelor de
protecţie a mediului. În prezent, evacuarea gunoiului menajer şi salubrizarea se face prin
intermediul firmei SALPREST S.A. Cluj-Napoca, în satele Aghireşu şi Aghireşu-Fabrici şi în
perspectivă vor fi cuprinse şi celelalte sate ale comunei.
Telecomunicaţiile . Serviciile de poştă şi telecomunicaţii sunt prestate de două oficii poştale,
în Aghireşu-Fabrici şi Aghireşu, aparţinând de O. J. P. Cluj, cu un număr de 6 angajaţi. Există
de asemenea agenţii poştale în Macău, Inucu, Leghia, Ticu-Colonie, ce aparţin de O. P. R. -
Cluj (Oficiul de Poştă Rurală), fiecare cu câte un angajat.
Începând cu 1 ianuarie 2001 a intrat în funcţiune centala telefonică digitală. Odată cu
modernizarea centralei telefonice a crescut şi numărul de posturi telefonice instalate.
Referitor la telefonia mobilă, pe întreg teritoriul comunei există semnal pentru reţeaua
Orange, Conex şi Zapp.
CAPITOLUL 5
CONCLUZII
In intervalul de timp octombrie 2007 – martie 2008, am efectuat un experiment
didactic cu 20 de elevi din clasa a IV-a, de la Scoala cu clasele I-VIII Aghiresu, jud. Cluj
Cu acest experiment mi-am propus sa verific urmatoarea ipoteza: daca profesorul
ghideaza un studiu studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si
motivata, atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica,
deprinderi de observare, de interpretare a datelor obtinute. Tema aleasa pentru a verifica
ipoteza a fost: ,,Studiul unor aspecte geografice cu elevii din ciclul primar in comuna
Aghiresu”, tema constituind si titlul lucarii prezente.
75
Obiectivele pe care mi le-am propus sa le realizez sunt:
a) determinarea particularitatilor geografice si social-economice ale comunei
Aghiresu
b) dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de a observa sistematic, de a prelucra
materialul didactic, de a interpreta si organiza datele obtinute in urma studiului
c) formarea si dezvoltarea capacitatilor adaptative la situatii noi
d) imbogatirea limbajului specific geografiei
Continutul l-am structurat in 3 parti:
1. Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu – asezare
geografica, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri
2. Studierea populatiei si a asezarilor umane – istoricul localitatii, evolutia
demografica, sistemul de asezari, invatamant, cultura, sanatate
3. Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei Aghiresu –
agricultura, industrie, infrastructura tehnica
In demersul experimental elevii, organizati in perechi sau in grupuri de cate patru, au
avut de rezolvat urmatoarele tipuri de sarcini:
- sa extraga informatiile esentiale dintr-un continut si sa le sistematizeze si
sintetizeze in tabele
- sa completeze diagrame Venn
- sa sistematizaze informatiile in organizator de tip ciorchine
- sa sintetizeze informatiile in organizator de tip arbore
- sa prezinte informatia intr-un organizator grafic de tip piramidal
- sa prezinte aceeasi informatie in mai multe tipuri de organizatori grafici
- sa completeze un text lacunar
- sa extraga informatii de pe harta
- sa caracterizeze forme de relief
In alte sarcini de lucru, elevilor li s-a prezentat un organizator grafic, ei avand
sarcina de a interpreta informatia prezentata in acest mod.
In urma masurarii datelor cercetarii si a testului final, am ajuns la urmatoarele
concluzii:
1. In procent de 80% elevii si-au insusit tehnici de prelucrare si organizare a
informatiei, pe care le pot utiliza si pentru alte discipline.
2. S-au imbogatit si sistematizat cunostintele despre orizontul local.
3. Au intampinat dificultati in realizarea sarcinilor de lucru unde informatia
continea elemente de limbaj geografic mai putin accesibil ( ex.: rigole, ravene).
76
4. Au cooperat in interiorul grupului pentru realizarea sarcinilor.
Pe baza acestor concluzii pot afirma ca ipoteza se confirma si obiectivele propuse au
fost realizate.
REZUMAT
INTRODUCERE
Geografia este ştiinţa care implică o gamă largă de cunoştiinţe despre natură şi
societate, este cea mai clară ilustrare a obţinerii unor cunoştinţe noi despre realitarea
existentă, este aceea care ne ajută să răspundem la întrebarea “de ce?” în legătură cu o serie de
fenomene si procese care au loc în imediata apropiere sau în spaţii îndepărtate.
Lucrarea ,,Studiul unor aspecte geografice cu elevii din ciclul primar in comuna
Aghiresu este structurata in cinci capitole:
Capitol I: Coordonatele cercetarii
Capitolul II: Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu
Capitolul III Studierea populatiei si a asezarilor umane
77
Capitolul IV: Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei
Aghiresu
Capitolul V: Concluzii
MOTIVATIA CERCETARII
Orizontul local cuprinde o suprafata conventionala sau unitatea teritoriala din preajma
unei localitati rurale sau urbane, unde elementele cadrului geografic natural se imbina cu
componentele social-economice, respectiv omul si activitatea sa.
Desfasurarea activitatilor cu elevii in orizontul local accesibilizeaza trecerea de la
gandirea concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru
exemplificare si experimentare, pentru intelegerea cauzalitatii fenomenelor si evolutia lor in
timp.
OBIECTIVELE CERCETARII
a) determinarea particularitatilor geografice si social-economice ale comunei
Aghiresu
b) dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de a observa sistematic, de a prelucra
materialul didactic, de a interpreta si organiza datele obtinute in urma studiului
c) formarea si dezvoltarea capacitatilor adaptative la situatii noi
d) imbogatirea limbajului specific geografiei
IPOTEZA CERCETARII
Demersul experimental isi propune sa verifice urmatoarea ipoteza: daca profesorul
ghideaza un studiu sistematic, prin exercitii bazate pe participare constienta si motivata ,
atunci se pot forma la elevi capacitati de investigare, de cercetare stiintifica, deprinderi de
observare, de interpretare a datelor obtinute.
ESANTION DE SUBIECTI
În activităţile de studiere a mediului local au fost implicaţi 20 de elevi din clasa a IV-
a, cu vârsta cuprinsă ântre 10 şi 11 ani.
ESANTION DE CONTINUT
Pe parcusursul experimentului didactic am propus ca elevii să studieze mai multe
elemente de conţinut, specifice mediului local:
1) Condiţiile naturale ale localităţii Aghiresu: relief, hidrografie, clima, vegetaţie,
faună, soluri;
2) Istoricul localităţii Aghiresu
3) Populaţia şi caracteristicile aşezării;
4) Caracteristicile economiei localităţii Aghiresu: agricultură, industrie, turism,
transporturi, servicii.
78
SISTEMUL METODOLOGIC AL CERCETARII
Pentru colectarea datelor cercetării am utilizat metoda autoobservaţiei, metoda
observaţiei (sistematice), metoda observaţiei ca participant, experimentul
psihopedagogic/didactic, metoda anchetei, metoda analizei portofoliilor/a produselor activităţii
subiecţilor educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare,
metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă, metoda studiului de caz, metodele
sociometrice.
Pentru măsurarea datelor cercetării am utilizat numararea, clasificarea,
compararea/raportarea.
Pentru prelucrarea matematico-statistică şi interpretarea datelor cercetării am utilizat
diagrama de structura, diagrama de comparatie, tabele statistice.
ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI DIDACTIC
Pentru organizarea experimentului am ales tehnica esantionului/grup unic, care se
bazeaza pe utilizarea unui singur grup, caruia i se aplica variabila independenta,in cazul de
fata formarea de perechi sau grupuri noi pentru fiecare situatie de invatare, urmarindu-se si
cuantificandu-se variabila dependenta, capacitatea elevilor de adaptare si cooperare in situatii
noi, in diferite etape.
Prima etapa a constat in aplicarea testului initial , avand ca obiectiv verificarea
cunostintelor geografice referitoare la orizontul local.
A doua etapa consta in desfasurarea experimentului propus. Sub indrumarea mea
elevii au inceput studiul unor aspecte geografice ale comunei Aghiresu. Continutul este
structurat in 3 parti:
1. Studierea caracteristicilor naturale ale comunei Aghiresu – asezare
geografica, relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri
2. Studierea populatiei si a asezarilor umane – istoricul localitatii, evolutia
demografica, sistemul de asezari, invatamant, cultura, sanatate
3. Studierea evolutiei si restructurarilor in economia comunei Aghiresu –
agricultura, industrie, infrastructura tehnica
In demersul experimental elevii, organizati in perechi sau in grupuri de cate patru, au
avut de rezolvat urmatoarele tipuri de sarcini:
- sa extraga informatiile esentiale dintr-un continut si sa le sistematizeze si
sintetizeze in tabele
- sa completeze diagrame Venn
- sa sistematizaze informatiile in organizator de tip ciorchine
- sa sintetizeze informatiile in organizator de tip arbore
79
- sa prezinte informatia intr-un organizator grafic de tip piramidal
- sa prezinte aceeasi informatie in mai multe tipuri de organizatori grafici
- sa completeze un text lacunar
- sa extraga informatii de pe harta
A treia etapa cuprinde aplicarea testului final si formularea concluziilor in urma
analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor.
CONCLUZII
In urma analizarii, interpretarii si masurarii rezultatelor am ajuns la urmatoarele
concluzii:
1. In procent de 80% elevii si-au insusit tehnici de prelucrare si organizare a
informatiei, pe care le pot utiliza si pentru alte discipline.
2. S-au imbogatit si sistematizat cunostintele despre orizontul local.
3. Au intampinat dificultati in realizarea sarcinilor de lucru unde informatia
continea elemente de limbaj geografic mai putin accesibil ( ex.: rigole,
ravene).
4. Au cooperat in interiorul grupului pentru realizarea sarcinilor.
Bibliografie
Bocos, M. (2005), Teoria si practica cercetarii pedagogice, Editura Casa Cartii de
Stiinta, cluj-Napoca
Dulamă, M. E. (1996), Didactică geografică, Editura ,,Clusium”, Cluj Napoca.
Dulamă, M. E. (2001), Elemente din didactica geografiei, Editura ,,Clusium”, Cluj
Napoca.
Dulama, M. E. (2001), Demersuri didactice moderne in geografia regionala, Editura
„Clusium”, Cluj-Napoca
Dulama, M. E. (2001), Metodica predarii geografiei, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca
Dulama, M. E. (2002), Modele, strategii si tehnici didactice activizante cu aplicatii in
geografie, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca
Dulama, M. E. (2006), Metodologie didactica, Editura ,,Clusium”, Cluj-Napoca
80
Huluban, I. Todoran, R. (2003), Comuna Aghireşu- judeţul Cluj: aspecte din trecut şi
prezent, Editura Cartimpex, Cluj Napoca.
Ionescu, M. Radu, I. (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca.
Morariu, T. Savu, Al. (1970), Judeţul Cluj, Editura Academiei, Bucureşti.
Mureşan, P. (2000), Descrierea economică a localităţii Aghireşu, judeţul Cluj,
Lucrare de diplomă, Cluj Napoca.
Oprea, S. (1972), Monografia Comunei Aghireşu, Cluj Napoca.
Selagea, H. I. (2003), Monografia geografică a comunei Aghireşu, Lucrare de
diplomă, Cluj Napoca.
Stana, Doina, Rozsa, S. (2001), Restaurarea naturală a vegetaţiei în zona carierei
Aghireşu, jud. Cluj, Buletinul USAMV-CN nr. 56-2001.
Sturza, A. (2006), Restructurari geodemografice si socio-economice in comuna
Aghiresu, Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului didactic I
* * * (1972) Industria minieră a judeţului Cluj- Monografie, Cluj Napoca.
* * * (1999) Studiul zonelor expuse riscurilor naturale din Jud. Cluj, comuna Aghireşu, SC
Minesa- Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere Cluj Napoca.
* * * (1998) PUG comuna Aghireşu, jud. Cluj, SC M-s-m PROGRAM SRL.
* * * (2002), Manualul de prezentare a Uzinei de Ipsos Aghireşu, Aghireşu-Fabrici.
* * * Arhiva Eploatării Miniere Aghireşu.
* * * Arhiva Primăriei Aghireşu, Raport privind efectuarea Recensământului populaţiei şi al
locuinţelor 2002.
81