www.belint.ro

Belinþ, Timiºaprilie 2010

Anul 2 nr. 4(7) Se distribuie gratuit Publicaþie lunarã independentã

Facilitãþi pentrucooperativele agricole

Sprijin în bani

pag. 4

Ziua Învierii,popoare

sã neluminãm!

Ministerul Agriculturii aanunþat cã nu va mai acordasubventii directe la hectarplãtite din bugetul statuluicelor care nu-ºi lucreazãterenurile agricole. Pentru2010, Uniunea Europeanãacordã 731 milioane euro,ceea ce înseamnã 81 euro lahectar, la acestea se adaugã,de la bugetul de stat 635milioane euro, adicã 85 eurola hectar. În total, agricultoriivor primi 166 euro la hectar,cu circa 50 euro mai multdecat anul trecut. Fermieriisunt însã obligaþi sã îºi

Cooperaþia agricolã dã semne cã ar primi sprijin. În urmaunei modificãrii a legii creditului agricol 150/2003, creditulagricol pentru producþie ar putea fi cu adevãrat un instru-ment economico-financiar care sã susþinã activitãþile deproducþie agricolã.

Potrivit legii, cei care ramburseazã creditele ºi plãtescdobânzile la termenele scadente prevãzute în contractele deîmprumut beneficiazã de o alocaþie bugetarã calculatã lanivelul ratelor de împrumut rambursate. Nivelul acesteialocaþii este de pânã la 30% din volumul creditului ºi sestabileºte diferenþiat, în fiecare an.

Activitãþile eligibile pentru acordarea alocaþiei bugetaresunt:

a) înfiinþarea, întreþinerea ºi recoltarea culturilor agricole,precum ºi întreþinerea ºi recoltarea plantaþiilor;

b) achiziþionarea din producþia internã sau producereapuilor de pasãre pentru carne ºi ouã, a purceilor pentruîngrãºat, precum ºi a tineretului ovin ºi bovin pentru îngrãºat;

c) aprovizionarea, procesarea hranei, asigurareamedicamentelor ºi tratamentelor medicale pentru animale, acheltuielilor curente pentru întreþinerea ºi funcþionareaadãposturilor, utilajelor ºi instalaþiilor aferente;

d) asigurarea culturilor ºi plantaþiilor împotriva efectelordãunãtoare ale factorilor de risc natural, precum ºi asigurareaefectivelor de animale împotriva efectelor dãunãtoare alefactorilor de risc natural, ale bolilor ºi accidentelor.

De aceste facilitãþi beneficiazã:a) producãtorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care

exploateazã în condiþiile legii terenuri agricole sau efectivede animale, în scopul obþinerii producþiei agricole destinatecomercializãrii, dacã angajeazã credite;

b) persoanele fizice ºi juridice autorizate ce deþin tehnicaºi specializarea în executarea de servicii pentru obþinereaproducþiei agricole;

c) categoriile de integratori stabilite de MAAP careachiziþioneazã ºi proceseazã producþia agricolã;

d) cooperativele agricole înfiinþate conform Legii nr. 556/2004 privind cooperaþia agricolã (odatã cu intrarea în vigoarea modificãrilor, care au fost trimise deja la promulgare).

Pentru aceleaºi lucrãri agricole prevãzute în tehnologiilespecifice pe filiera de producþie nu se pot acorda alocaþii decâtunui singur beneficiar.

Fãrã muncã, fãrã bani

lucreze terenurile pentru aprimi bani de la bugetul destat ºi sã-l menþinã mãcar încondiþiile optime de mediupentru a primi ºi bani de laUE. La începutul lunii marties-a lansat campania dedepunere a cererilor desprijin pe suprafaþã. Pentru aprimi subvenþii directe lahectar, fermierii trebuie sã-ºideclare suprafaþa deþinutãpânã în 17 mai 2010, cereriledepuse ulterior urmând sãprimeascã cu penalitãþi 1%pentru fiecare zi lucrãtoare.

Sursa: zf.ro

Terenurile nelucratenu mai primesc subvenþii

Sfintele sãrbãtori de Paºtesã vã aducã liniºte în suflet, multã

bucurie, sãnãtate, fericire ºi putereade a dãrui ºi ajuta semenii.Hristos a Înviat!

Fereastrã belinþanã

Fereastrã belinþanã aprilie 2

Personalitãþi locale De la editor la cititor

Damaschin Cãrãbaº (1842-1915) Dragi belinþeni,

reau sã vã povestesc o amin-tire dragã mie, legatã de

sfânta sãrbãtoare a Paºtelui.Cu vreo zece ani în urmã, un

grup de tineri din Belinþ simþeanevoia sã facã ceva pentrutineretul belinþan. S-au strânsjunii, au discutat ºi au încercat sãamenajeze un „club de tineret”,dorind sã organizeze spectacolepopulare la cãmin. Club n-aureuºit sã facã, dar au reuºit mãcarsã facã o singurã reprezentaþie.Însã ei ºi-au mai propus atunci ºisã reia o tradiþie mai belinþanã maiveche, de care doar auziserã,nemai apucând sã o ºi trãiascã:începutul Rugii.

Au vorbit cu domnul învãþãtorPopovici ºi cu organizatorii Rugiide pe atunci, au strâns câtevaperechi de dansatori ºi au fãcutcâteva repetiþii. Iar în a doua zi dePaºti, la ora 19, dupã cuvântareaprimarului, au intrat în pas dehorã pe platoul (acum betonat) dinfaþa bisericii.

În acel an, „spectacolul” de jocpopular a þinut vreo cinci minute.De atunci, în fiecare an, începutulrugii este un eveniment tot maicomplex, pe mãsurã ce AnsamblulHora Belinþului devine tot mairenumit. Anul trecut am avut ºicâteva trupe de dansatori invitate.Iar în anul 2010, programuldansatorilor va avea aproximativ45 de minute.

Cer iertare celor pe care fãrãnicio voie i-am uitat, dar tineriicare s-au strãduit sã reînvietradiþia de la începutul Rugii, înurmã cu zece ani sunt: Adrian,Claudia, Alexandru, Elena, Petri-cã, Ramona, Dani ºi Marius.

Florin Popovici

V

Continuãm prezentareapersonalitãþilor care vor boteza în curând strãzile Belinþului.Menþionãm un alt bãnãþeancare a rãmas în istoria noastrã,Damaschin Cãrãbaº

Zis ºi Tata China sau China lui Fonã,Damaschin Cãrãbaº a fãcut mai multelucruri de utilitate publicã în Belinþ(fântâni, cruci, o capelã în cimitir -1894),dintr-o avere a cãrei origine este dubioasã.La birtul sãu se sacrificau sãptãmânal treivite mari, cãci într-o vreme ungurii de laBabºa care lucrau la CFR ºi italienii careconstruiau podul CFR de la Jabãr (decidupã 1907) erau clienþi permanenþi.

Numele lui Damaschin Cãrãbaº estelegat ºi de cea mai veche instituþie cul-turalã din Belinþ, biserica. Data înfiinþãriibisericii ortodoxe române s-a pierdut înnegura veacurilor. Ridicatã probabil însecolul al XV-lea, clãdirea vechii bisericia fost distrusã de incendiul de la sfârºitulsec al XVIII-lea, vizibilã rãmânând astãzinumai temelia ei din piatrã, aflatã în faþanoii biserici. Biserica de astãzi a fost ziditãprin anii 1797-1798 ºi pictatã în ulei înperioada 1820-1830 de un pictornecunoscut. În timpul renovãrii din 1897-1900 a edificiului, s-a fãcut ºi o nouãpicturã, tot în ulei, de Petru Jivãnescu dinBudinþ, cãruia îi plãcea sã-ºi zicã „pictor

naþional“. Tot lui îi aparþine ºi picturacapelei din cimitir, ridicatã de DamaschinCãrãbaº în 1894. Un incendiu din 1915distruge pictura lui Jivãnescu, pare-se fãrãnicio valoare artisticã, încât se impunerepictarea bisericii. Momentul soseºte întimpul renovãrii din 1946-1947. Acumbelinþenii au mândria sã încredinþezerepictarea bisericii unuia dintre cei maicunoscuþi pictori bisericeºti ai românilor:Anastase Demian, pictor al Catedralei dinSighiºoara, al Capelei Stella Maris dinBalcic, al cupolei Catedralei Ortodoxe dinCluj, al Bisericii din Cimitirul Belu dinBucureºti, al Capelei Metropolitane dinSibiu, al Catedralei Mitropolitane dinTimiºoara ºi cel mai de seamã ilustratoral revistei Gîndirea.

Damaschin Cãrãbaº s-a preocupat ºide viaþa culturalã a Belinþului. CãminulCultural a luat naºtere mult mai târziu de-cât formaþiile sale. Se poate spune cãtocmai existenþa unor asemenea formaþii(cor, echipã de teatru, fanfarã, echipã de dan-suri) au impus necesitatea înfiinþãrii uneicase naþionale. Vechiul cãmin a fost olocuinþã particularã a lui Damaschin Cãrã-baº, pe care în 1938 a cumpãrat-o Biserica.Noul cãmin, construit în 1959, este multmai încãpãtor, dar lipsit de orice stil ar-hitectonic, având chiar ºi o acusticã slabã.

Sursa: Simion Dãnilã, C, Gheju -Monografia comunei Belinþ (ma-nuscris)

Vã oferã într-o gamã variatã de culori:-Tablã imitaþie þiglã-Tablã cutatã-Accesorii standard ºi nonstandard pentru acoperiº-Sisteme pluviale metalice-Profile CD ºi UD-Lungimea de debitare la comanda clientului-Porþi metalice rulante pentru garaje ºi industriale-Transport gratuit pe o razã de 50 km faþã de Timiºoara(lungime max.5m)* Oferta la marfa de pe stoc 3.5€/mpFabrica: Dudeºtii Noi, jud. Timiº, Tel. 0724.211.385

Birou Comenzi: Timiºoara, str. Mircea cel Bãtrân, nr. 4,tel. 0728.903.380 Tel.0256/471 449, Fax: 0256/471 450

Fereastrã belinþanã aprilie 3

Cum se pregãtesc femeile din Belinþ de Rugã?Prin noi... despre noi

Ruga, cea mai importantã sãrbãtoarea satului, la hramul Bisercii, a fost mereumomentul de adunare a belinþenilor.Chiar dacã de-a lungul anilor ºi-aschimbat modul de manifestare, Rugabelinþanã a rãmas sãrbãtoarea de repera sãtenilor.

LenuþaJivu

„ P e n t r uRugã, care esteºi SãrbãtoareaÎnvierii, facemc u r ã þ e n i e ,punem flori,

facem curat la cimitir. Nu-i uitãm pe ainoºtri, cei care nu mai sunt, îngrijimflorile, facem fripturã, torturi, sarmaleºi aºteptãm musafirii. În acest an ne vinde la Gruni, Lipova, Lugoj ºi Zam.”

DorinaIonescu

„Îmi voi aº-tepta goºtiile dela Timiºoara cum â n c ã r u r itradiþionale, oreþetã specialã

de tort, pe care am primit-o de la oprietenã, dar voi face ºi tortul tradiþionalDoboº. Bineînþeles cã din pregãtiri nulipseºte curãþenia în casã ºi afarã”.

EugeniaMoica

„Aºa cumse obiºnuieºte,ºi eu mã pre-gãtesc de Sãr-bãtoarea sa-tului cum se cu-

vine. Adicã încep cu curãþenia generalã,apoi pregãtesc mâncarea. Ca ºi în alþiani, ºi acum voi gãti mâncãruri tra-diþionale. Apoi, îmi aºtept oaspeþii. S-au anunþat musafiri din Reºiþa, dar ºirude de la Caransebeº“.

LauraLãpugean

„Toatã fa-milia se pune petreabã, facemcurãþenie încasã, curãþãmpomii, îi dãm cuvar, pregãtim mai multe feluri de mân-care, vopsim ouã, ºi mergem la Învierea

Domnului. Apoi aºteptãm musafirii dinSibiu.”

ElenaMioc

Î n t r u c â tRuga laBelinþse þine de Sfin-tele Sãrbãtoride Paºte, tra-diþia spune cã

o familie va pregãti „Paºtele”, ajutândtotodatã la treburile necesare pentrucea mai importantã sãrbãtoare acreºtinitãþii: Învierea Domnului. Înacest an, Elena Mioc a fost aleasã sãpregãteascã prescurile ºi sã ajuteBiserica. „Cum cere tradiþia, voiaºtepta alaiul acasã, sã ia coºurile cuprescuri, precum ºi lumânãrile de lacare se va da lumina în Noaptea deÎnviere. Tot în aceastã perioadã searanjeazã mormântul MaiciiDomnului din Bisercã, unde vin cre-dincioºii sã se roage. Apoi ajut la toatãcurãþenia necesarã din Bisericã. În casã,la fel, familia toatã a þinut post, ne-amspovedit, ne-am împãrtãºit. Potrivittradiþiei, în fiecare an o altã familieeste aleasã sã pregãteasca Paºtele.Este un lucru bun pentru noi, o facempentru a avea mulþumire în familie ºisãnãtate”.

Publicaþia „Fereastra belinþanã” vã invitã sã participaþi la un concurs de fotografie, intitulat „Imaginidin satul meu”. Tot ce trebuie sã faceþi este sã surprindeþi cu aparatul de fotografiat cinci imagini ºi sã le

trimiteþi pe adresa fereastra@belint.ro. Fotografiile trebuie fãcute în Belinþºi pot ilustra orice: casa, familia, copiii, ºcoala, uliþele, grãdina

etc. Criteriul de selecþie va fi originalitatea. Nu se acceptãfotografii prelucrate cu Photoshop sau alte softuri! Cu

cât imaginea este mai interesantã, cu atât ºanselede câºtig sunt mai mari. Cea mai frumoasã

imagine îi va aduce fotografului unpremiu ce constã într-un Ipod.Fotografiile participante la concursvor ajunge într-o expoziþie,organizatã chiar la Belinþ. Nu uitaþisã trimiteþi numele dvs alãturi de

fotografie ºi un numãr de telefon undeputeþi fi contactat! Mult succes!

Fereastrã belinþanã aprilie 4

Paºtile Domnului

Ziua Învierii, popoare sã ne luminãm!“Ziua Învierii, popoare sã ne luminãm! Paºtile

Domnului, Paºtile! Cã din moarte la viaþã ºi de pe pãmântla cer Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-Icântãm cântare de biruinþã.”

“Ziua Învierii, sã ne luminãm cu prãznuirea ºi unulpe altul sã ne îmbrãþiºãm. Sã zicem: Fraþilor! ªi celor cene urãsc pe noi. Sã iertãm toate pentru Înviere!”

Utrenia ÎnvieriiCopil fiind, de fiecare datã cãnd se apropia sãrbãtoarea

Paºtilor simþeam în febrilitatea pregãtirilor o bucurie pe care nuputeam sã mi-o explic. Parcã zilele deveneau mai frumoase,mai luminoase, parcã verdele abia ivit în naturã te chema lafericire. Chiar ºi oamenii ceilalþi pãreau mai frumoºi, mai veseli,mai plini de viaþã. Parcã ºi oboseala dupã o zi de ºcoalã era maiodihnitoare decãt altãdatã. Bucuria aceasta o simt ºi acum, cândvremea copilãriei a trecut ºi cred cã o simtefiecare om, fie tânãr, fie bãtrân. Am puteasã încercãm sã ne-o explicãm în feluritemoduri, cãutãnd raþiunea ieºirii din lâncezelaiernii în natura care se trezeºte la viaþã,astrele care se poziþioneazã favorabil,iepuraºul care o sã ne aducã tot felul decadouri ºi exemplele de genul acesta ar puteacontinua însã fãrã a ne apropia câtuºi depuþin de adevãr. Cred cã adevãrul ar trebuicãutat mai adânc, nu mai departe, ci maiadânc în însãºi raþiunea noastrã de “a fi”.De “a fi” nu oricum ci de a fi vii.

La prima vedere ar pãrea ciudat sã nepunem problema dacã suntem sau nu vii.Respirãm, ne miºcãm, râdem, gândim; cumoare am putea sã fim morþi? Dacã ar fi sãprivim la microscop trupul omenesc, amvedea cã în fiecare clipã în noi se duce oluptã acerbã între viaþã ºi moarte. O celulãeste vie atãt timp cât relaþionezã cu altele ºi cu exteriorul. Cândaceastã relaþionare înceteazã, moartea este biruitoare. Minuneaeste cã în acest timp o altã celulã se naºte ºi viaþa merge maideparte. Transpunând aceastã rãnduialã în viaþa duhovniceascãvedem cã suntem vii, atât timp cât relaþionãm cu ceilalþiduhovniceºte, atât timp cât nu ne închidem în noi înºine, refuzândsã vedem bucuria sau tristeþea celorlalþi ºi nu doar sã o vedem,ci sã o ºi simþim ca ºi când ar fi a noastrã, a fiecãruia în parte.

Omul, amãgit de falsa dulceaþã a pãcatului, alege sã fieneascultãtor faþã de Creatorul sãu ºi separându-se de izvorulVieþii se face rob al morþii, având însã mereu nostalgia vieþiiîmpreunã cu Dumnezeu. Iatã însã cã la plinirea vremii Hristos,Fiul lui Dumnezeu, noul Adam, Dumnezeu adevãrat ºi omadevãrat, însumând în sine toatã fiinþa omeneascã se jertfeºte,de bunã voie, pentru pãcatele fiecãrui om, urmând ca fiecare înparte sã-ºi însuºeascã aceastã biruinþã asupra morþii, moarteînþeleasã ca despãrþire de Dumnezeu. Hristos deschide largporþile Raiului pentru întreg neamul omenesc, dupã ce mai întãine aratã calea pânã acolo.

Minunea Paºtilor, adicã a trecerii de la robie la libertate, dela moarte la viaþã, este aceea cã, deºi sunt un eveniment istoricîntâmplat cu aproape 2000 de ani în urmã, Paºtile suntatemporale. Hristos a înviat atunci în Ierusalim, aducând bucuriecelor ce credeau în El, înviind morþii din morminte, dar în acelaºitimp El ne dãruieºte Învierea Sa ºi astãzi, ne bucurã ºi ne curãþeºteºi acum ºi în fiecare zi pânã la sfârºitul veacurilor. Ne curãþeºtede însingurarea egoismului, ne bucurã cu dragostea de a dãruiceluilalt un zâmbet, ne învie din moartea cea duhovniceascã.Este drept cã percepem diferit sãrbãtorirea Paºtilor ºi de foartemulte ori o despãrþim de Hristos, o despãrþim de Viaþã, ºi atuncimoartea ne biruie puþin câte puþin. Cãutãm ca mâncarea ºibãutura sã nu ne lipseascã de la masa de Paºti, dar oricât debine pregãtite ar fi bucatele, ele nu pot sã ne ostoiascã foameaºi setea de Dumnezeu. Masa la care ne invitã Hristos de Paºti,

chiar dacã am venit ºi în ceasul aldoisprezecelea, este însãºi Trupul ºi SângeleSãu, Sfânta Euharistie fãrã de care nu vomputea avea viaþa veºnicã. Este o masã tainicã,a bucuriei duhovniceºti care reuneºte creºtincu creºtin în Hristos. Chiar ºi celor care neurãsc trebuie sã le întindem o mânã de ajutor.Cum ar fi bucuria deplinã, dacã participareanu ar fi deplinã, dacã gândul aducerii amintede rãu ne-ar da târcoale. Toate se cuvine sãle iertãm, tuturor.

În noaptea de Înviere, la cumpãna dintremoarte ºi viaþã, dintre întuneric ºi luminã,creºtinii vin la bisericã în numãr mare.“Mãcar de Paºti sã vin, sã iau luminã” – îºispun cei care altfel cu greu pãºesc în Casalui Dumnezeu. Dar “Lumina lui Hristos carelumineazã tuturor” nu este cuprinsã doar înflãcãruia ce mistuie lumânarea pe care avemgrijã sã o ducem acasã de la Înviere. O altã

flacãrã trebuie sã o lãsãm aprinsã; se aprinde de la cuvântulEvangheliei lui Hristos, se întreþine cu rugãciunea cea fierbinteºi arde spinii pãcatelor noastre. Creºtinul care ºi-a însuºit Învierealui Hristos, care ºi-a luat crucea ºi îi urmeazã Lui în Iubire arefaþa luminoasã ºi parafrazându-l pe Sf. Apostol Pavel am puteaspune cã îndelung rabdã, este plin de bunãtate, nu pizmuieºte,nu se laudã, nu se trufeºte, nu se poartã cu necuvinþã, nu cautãale sale, nu se aprinde de mânie, nu pune la socotealã rãul, nu sebucurã de nedreptate, ci se bucurã de adevãr, toate le suferã,toate le crede, toate le nãdãjduieºte, toate le rabdã. În lumeaaceasta pierdutã ºi învolburatã, ameninþatã parcã tot mai multde moarte, ne pregãtim iarãºi sã prãznuim Paºtile. Poate va fiultimul….

Dar dacã îl lãsãm pe Hristos, biruitorul morþii, sã fie cu noi ne va mai fi oare fricã ?

Hristos a înviat!Adevãrat a înviat!ªi ne-a dãruit nouã viaþã veºnicã.

Preot DANIEL OTESCU

Fereastrã belinþanã aprilie 5

Ajutoare pentruagriculturaecologicã

Scheme de sprijin

Ministerul Agriculturii lanseazãdouã noi scheme de sprijin pentruagricultura ecologicã ºi sectorullaptelui, ajutoarele fiind de peste 25de milioane de euro. Schema desprijin specific pentru calitateaproduselor agricole din sectorulagriculturii ecologice constã în acor-darea unor plãþi anuale suplimentareºi se aplica producãtorilor dinsectorul de producþie vegetalã ºianimalierã care, în anul 2010, suntîn perioada de conversie (anul 1, 2sau 3). Producãtorii trebuie sã înde-plineascã cumulativ urmãtoarelecondiþii: - sã fie înregistraþi înRegistrul electronic al operatorilordin agricultura ecologicã; sã încheieun contract cu un organism deinspecþie ºi certificare, aprobat deMinisterul Agriculturii ºi Dezvol-tãrii Rurale ºi sã deþinã un certificatde confirmare a conversiei emis deorganismul de inspecþie ºi certificarecu care producãtorul se afla sub con-tract; sã semneze un angajamentprin care se obligã ca pe o perioadade 5 ani sã aplice în exploataþiile lorregulile ºi principiile agriculturiiecologice, iar în situaþia în care iesdin acest sistem sã înapoieze con-travaloarea plãþii anuale suplimen-tare primitã.

Ajutorul specific pentru sectorulde producþie vegetalã este estimatîntre 1500 euro ºi 4500 euro peexploataþie, în funcþie de suprafaþafermei (pentru exploataþiile între0,33 - 20 ha - 1500 euro; pentru ex-ploataþiile între 21-50 ha - 2500euro; pentru exploataþiile între 51-100 ha - 3500 euro; pentruexploataþiile peste 100 ha - 4500euro). Pentru creºterea animalelorajutorul se acordã în funcþie dedimensiunea exploataþiei.

De Hramul bisericii

Ruga - o tradiþie de falã a bãnãþenilorRuga, pe lângã sensul

rugãciunii, mai înseamnã ºicruce, denie, hram, troiþã(Dicþionar de Sinonime,Ed. Litera Internaþional,2002). În Banat sãrbãtoareaîntregii comunitãþi poartãnumele de Rugã, în timp ceîn alte zone, aceastãsãrbãtoare câmpeneascã senumeºte Nedeia. Ziua debucurie ºi veselie coincidecu hramul Bisercii dincomunitate, pentru casãrbãtoarea sã nu fie laicã,ci sã includã ºi caracterulreligios. Ruga exista încomunitãþile mici, rurale,însã în ultimii ani, maimulte oraºe au preluat a-ceastã tradiþie ºi au dus-oºi zonele urbane, chiar în o-raºe mari, precum Timi-ºoara.

În unele zone, mai alesla oraº, se obiºnuieºte sã sealeagã un naº al Rugii, înfuncþie de donaþiile pe careacesta le face cãtre Bise-ricã. Naºul este desemnatde consiliul parohial sau se

oferã voluntar. În ziuaRugii, naºul aduce un colacmare ºi frumos. DonaþiaNaºului se consemneazã înregistrele bisericii.

Tradiþia spune cã tineriisatului sunt cei care trebuiesã organizeze ruga. Cei carese implicã se numesc„cãpãraºi”, care merg dinpoarta-n poartã, pentru astrânge bani cu care setocmesc muzicanþii sã cântela Ruga satului.

Dacã Ruga este chiar îndata unui sfânt, cei carepoartã numele acestuia suntbuni de fãcut cinsteparticipanþilor ºi fiecare„sãrbãtorit poartã joculînaince”, spune o vorbã înBanat. Pregãtirile din casãreprezintã, pentru fiecarefamilie, cel mai importantlucru de Rugã. Casa ºiograda trebuie sã fieimpecabile când vin goºtile(musafirii). Modul dedesfãºurare al Rugii, diferãde la comunitate lacomunitate.

Ruga la BelinþÎn Belinþ, Ruga se

aniverseazã de ÎnviereaDomnului, fiind ºi hramulBisericii. De-a lungulanilor, multe dintre mani-festãri s-au pierdut sau aufost înlocuite cu altele. Pa-rada costumelor populareeste dusã mai departe deAnsamblul Hora Belinþului,iar bucuria Învierii ºi avenirii primãverii se ani-verseazã prin dans ºi voiebunã. În acest an, PrimãriaBelinþ a alocat 2.000 de eu-ro, la care s-au mai adãugatalte 2.000 de euro, strânºide la oameni. În programsunt: formaþia condusã deDoru Þãranu, LuminiþaJucu, Laura Laurenþiu,Otilia Duma, NicoletaSârbu ºi Puiu Codreanu.

Ruga din Belinþ se vadesfãºura în zilele de 5 ºi 6aprilie, iar deschiderea vaavea loc în 5 aprilie, la ora19, în faþa Bisericii, printr-un moment oficial.

Sãrbãtoarea Învierii Domnului sã vã aducã luminã ºi iubireîn suflete, sãnãtate ºi spor! Hristos a Înviat!

Fereastrã belinþanã aprilie 6

Micii ecologiºti

Anunþuri de deces 0722 32 33 21

În 14 martie 2010, a trecut în lumeadrepþilor,

MIHÃESCU VIOREL,din Chizãtãu, la vârsta de 56 ani.

Domnul sã-i aibe sufletul în pazã.Transmitem cele mai sincerecondoleanþe familiei.

În 21 martie, s-a stins din viaþã, lavârsta de 84 ani,

MERIAN IGHITA,din Chizãtãu. Domnul sã o odihneascãîn pace! Sincere condoleanþe familiei ºirudelor

ªcoala munceºte la un viitor verdeElevii ºi cadrele didactice

din ªcoala cu clasele I-VIIIdin Belinþ s-au înscris la unconcurs naþional intitulat„ªcoli pentru un viitorverde”. Competiþia cuprindetrei secþiuni, în funcþie decategoria de vârstã aparticipanþilor:

secþiunea Pipo, dedi-catã proiectelor specificedesfãºurate de educatoare,împreunã cu grupe depreºcolari (3-7 ani/grãdiniþã);

secþiunea Doxi, dedi-catã proiectelor specificedesfãºurate de învãþãtori/institutori împreunã cu elevidin ciclul primar (7-11 ani/I-IV);

secþiunea Terra Maga-zin, dedicatã proiectelor spe-cifice desfãºurate de echipede profesori, împreunã cuelevi de gimnaziu sau de liceu(11-18 ani/V-XII)

ªcoala din Belinþ adesfãºurat pânã acum maimulte acþiuni cu teme e-cologice. Printre cele condusede profesorul Gheorghiþã Vasi,sprijinit de alte colege,profesoare sunt cele legate deigenizarea ºi pãstrarea unuimediu curat, de reciclare de

materiale, de colectare selec-tivã a deºeurilor etc.

În livada ºcolii, elevii auînvãþat deja necesitatea unuiîngrãºãmânt natural la pomi,precum au deprins ºi tãierea/tunsul pomilor. Unii dintreparticipanþi au fost instruiþi ºiîn altoirea pomilor. Întrucâtconcursul ecologic dureazãpânã în luna iunie, alte acþiunisunt în curs de pregãtire. Sedoreºte ca-ntr-o anume zi,copiii din Belinþ sã iasã pe

stradã ºi sã cureþe uliþelesatului de gunoi. Tot ca oiniþiativã este ºi ideea de adecreta o zi a bicicletelor înBelinþ, iar oamenii sã lasemaºina ºi sã foloseascã acestmijloc de transport pe douãroþi.

Tot în demersul ecologic,vopsirea ouãlor se va face cucu frunze de ceapã. Micuþiiecologiºti au realizat deja maimulte coºuleþe cu ouã vopsiteîn mod ecologic.

Performanþã

Despresport

Sportul belinþat a reuºit sãse remarce pe harta comu-nelor timeºene. Puþine mediirurale se pot lãuda cu unpalmares sportiv atât devariat ºi de performant ca celal Belinþului. ªi cel mairelevante sunt cifrele:

- 80 de jucãtori legitimaþiîn competiþii oficiale

- o bine pregãtitã echipãa ªcolii de fotbal în salã

- participanþi premiaþi însporturi precum: atletism, ºahºi chiar un campion naþionalla lupte libere.

Sunt nenumãrate premiila diferite competiþii pe carele-au câºtigat belinþenii. ªi nuse vor opri aici. Existã marisperanþe sã avem prima clasãde sport la o ºcoalã generalãdin comunã, iar atunci cândva fi gata ºi baza sportivãmultifuncþionalã care, alãturide sala de sport ºi stadionulde fotbal, ajutã la atingereade performanþe, sunt convinscã premiile câºtigate debelinþeni se vor înmulþi.

PãsculescuP. Daniel

Fereastrã belinþanã aprilie 7

Bani pentru bãtrâneþe

Consumaþi pâine neagrãÎncã din cele mai vechi

timpuri, pâinea a constituitpartea principalã din hra-na oricãrei persoane. Aºacum este demonstrat prin in-cluderea acesteia în Rugã-ciunea Tatãlui, pâinea areprezentat alimentul esenþialde-a lungul celor mai înde-partate timpuri ale istoriei.Dacã în prezent pâinea esteîn majoritate fãcutã din grâu,în trecut secara, orzul, ovãzul,orezul ºi porumbul eraufolosite separat sau ames-tecate. Grâul rãmâne însã celmai larg produs folosit dintretoate cerealele. Este extremde hrãnitor, având un conþinutridicat de proteine, car-bohidraþi ºi multe vitaminenecesare pentru o dietãsãnãtoasã.

În anul 1929 a fostconfirmat ºtiinþific faptulcã fãina neagrã ºi pâineaneagrã sunt mai sãnãtoasedecât produsele bazate pefãinã albã. Acest lucru nu aschimbat modelul de consumal populaþiei care, în ciudafaptului cã pâinea neagrã eramai sãnãtoasa, prefera pâineaalbã. Pentru prima oarã, în1941, a fost adãugat calciu înpâine, pentru a preîntâmpinarahitismul. Alimentaþia fie-cãrui popor este orientatã, deregulã, pe un aliment de bazãcare asigurã necesarul zilnicde carbohidraþi. În timp cealimentaþia asiaticã are ca ali-ment de bazã orezul, ali-mentaþia vest-europeanã estereprezentatã de cãtre cartof.În schimb, în alimentaþia est-europeanã ºi, în particular înalimentaþia românilor, „pâi-nea noastrã cea de toatezilele” este alimentul debazã.

Cerealele reprezintã celmai important produs ali-

mentar pentru alimentaþiafiecãrei persoane, conþinândcirca 55% din consumul to-tal de proteine, 15% dinconsumul total de lipide ºi70% din consumul total deglucide, în total 50-55% dincaloriile consumate provindin cereale. Aceste alimenteasigurã organismului carbo-hidraþi complecºi, care sunto importantã sursã deenergie, în special pentrudietele reduse în grãsimi.Existã mai multe varietãþide pâine neagrã: de la ceaobþinutã din fãina de grâuintegralã, la specialitãþile detip graham, care suntcombinaþii de fãina de grâu,secarã, orz etc. Consumul depâine neagrã are numeroasebeneficii pentru organismuluman:

previne cancerul tu-bului digestiv - aceastadatoritã fibrelor vegetale pecare le conþine, care absorbmateriile toxice de pe traseuºi le transportã pentru a fieliminate, pãstrand astfel„curãþenia” acestui tronson,care este foarte vulnerabilla boala canceroasã în

condiþiile alimentaþiei mo-derne.

previne ºi combateconstipaþia ºi colita, în spe-cial colita de putrefacþie. Încolita de fermentaþie esteindicat terciul de grâu.

previne balonarea - înspecial la persoanele careconsumã multã carne, grãsimianimale ºi multe lactate.

duce la scãderea spon-

tanã în greutate - pe lângãfaptul cã pâinea neagrã estemai sãracã în calorii, fibrelealimentare din componenþasa ajutaã la atingerea mairapidã a senzaþiei desaþietate.

previne diabetul - me-canismele de acþiune încã nusunt complet identificate,însã cert este cã toate pro-dusele cu cereale integralesunt mult mai sãnãtoasepentru pancreas decât cele cufãina albã.

ajutã la tratarea bolilorde piele - prin efectul de de-zintoxicare exercitat defibrele alimentare din com-poziþia pâinii negre.

previne ischemia car-diacã, ateroscleroza ºiimpotenþa vascularã - princonþinutul în minerale ºivitamine, grâul integral ajutãla menþinerea în stare foartebunã a vaselor de sânge pânãla vârste înaintate.

sc Moara Maria srlChizatau, DN6

Fereastrã belinþanã aprilie 8

Sfaturi de la experþi

Redacþia

Fereastrã belinþanãvã invitã

sã colaboraþi.

Orice vi se pare inedit,suspect sau frumos,

povestiþi-ne pe adresafereastra@belint.rosau sunaþi-ne la tel.

0722.32.33.21

Lucrãri de sezonÎn luna aprilie, lucrãrile

agricole se intensificã, înfuncþie ºi de starea vremii,atât în cultura plantelor decâmp, cât ºi în legumiculturã,pomiculturã ºi viticulturã,precum ºi în zootehnie.

Cultura mare Executarea arãturilor de

primãvarã rãmase care nu s-au realizat în toamnã; acesteavor fi executate neapãrat cugrapã, pentru menþinerea apeiîn sol;

Continuarea transpor-tului de bãlegar, adminis-trarea lui ºi încorporarea însol imediat pentru a nu seevapora o parte din ele-mentele nutritive;

Administrarea azotuluila culturile de toamnã acolounde nu s-a administrat pânãîn luna aprilie;

Grãparea ogoarelor detoamnã pentru menþinereaapei în sol;

Însãmânþarea culturilorde epoca I ca: lucernã, trifoi,ghizdei, orzoaicã de primã-varã ºi continuarea cu sfeclade zahãr ºi furajerã, floareasoarelui, iar dupã 10 apriliese vor însãmânþa porumbul ºisoia, când în sol sunt 8-10°Ccel puþin trei zile consecutiv;

Executarea lucrãrilor deerbicidat a culturilor detoamnã când temperatura înaer este de 15°C;

Verificarea stãrii de ve-getaþie a culturilor înfiinþateîn toamnã; dacã se observã cão parte din plante suntdescãlþate va trebui sã seintervinã cu un tãvãlug pentrua le pune în contact cu solul;

Evacuarea apelor de pesemãnãturile de toamnã ºi aogoarelor unde bãlteºte, prinexecutarea canalelor descurgere.

Legumiculturã Erbicidarea culturii de

cartofi timpurii la 4-6 ziledupã plantat, înainte deapariþia plantelor;

La începutul lunii se maipot semãna ridichi de lunã,spanac, mãcriº;

Continuarea lucãrilor înrãsadniþe prin aerisire, udare,fertilizat, tratamente, aplicatmãsuri de cãlirea rãsadurilor,cu 10-12 zile înainte deplantare;

În solarii se planteazãtomate timpurii ºi ardei;

Recoltat legume verde-þuri: spanac, salatã, ceapãverde din culturile înfiinþatetoamna;

Înfiinþarea culturilor degulioare, þelinã, varzã devarã, ridichi de varã;

• La sfârºitul lunii sepoate începe plantarea toma-

telor timpurii în câmp ºi poatesemãna fasolea de grãdinãdacã temperatura solului semenþine în jurul valorii de10°C.

Pomiculturã ºiviticulturã

În luna aprilie se con-tinuã în pomiculturã ºi viti-culturã administrarea îngrãºã-mintelor organice ºi chimicecare necesitã sã fie încor-porate în sol;

Executarea tratamen-telor împotriva bolilor ºi dãu-nãtorilor conform buletinelorde analizã care sunt elaboratede Protecþia Plantelor ºitrimise în teritoriu la fiecareCentru Agricol din judeþ;

Înlocuirea, eventual, agalurilor din plantele apãrutedin diverse cauze.

Sursa: ferma.ro

Vând maºinã Ford Focus,decembrie 2002, 2 airbaguri,motor 1.6, benzinã, 110.000km, geamuri electrice, climã,combi, bancheta spate ra-batabilã, culoare gri meta-lizat. Informaþii suplimentarela tel: 0766 481 994

SC Desingmarypet SRLcomercializeazã materiale deconstrucþii ºi finisaje lapreþuri fãrã competiþie.Asigurãm transport gratuit ladomiciliu. Tel. 0751 360 520,Belinþ nr. 4

SC DECOBEL Expertoferã spre închiriere spaþiicomerciale, perfecte pentrubirouri, în clãdirea proprie depe Strada Gãrii, nr 1, Belinþ.Camerele au suprafeþecuprinse între 20-25 mp.Informaþii suplimentare, latel: 0768 109 713.

Cumpãr pãmânt pe razaComunei Belinþ. Telefon:0762 213 413.

Vând plug 3 trupiþepentru U 445. Preþ: 250 euro,negociabil. Informaþii supli-mentare la telefon: 0726 319960.

AquaLuk vinde pesticide,seminþe, sisteme de irigaþii.Tel: 0766 734 293.

MICAMICAMICAMICAMICAPUBLICITPUBLICITPUBLICITPUBLICITPUBLICITAAAAATETETETETE

S.C. ECOMIR AGRO S.R.L.TIMIªOARA,

dealer pentru România al firmelorCOGENT ºi ECOLAB

vindem, cu livrare gratuitã la ferme, material semi-nal congelat pentru bovine lapte ºi carne,convenþional ºi sexat, din Marea Britanie; detergenþi,dezinfectanþi pentru igiena mulsului în fermele devaci ºi produse pentru profilaxia mastitelor ºi aongloanelor.

Pentru mai multe detalii vã rugãm sã ne contactaþila tel.: 0745/346856 sau 0356/110435,e-mail: mircea_barbos@yahoo.com.

Persoanã de contact: ing. Bãrbos Mircea.