UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“ GR. T. POPA ” IAȘI
PROGRAM DE MASTER:
MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PUBLICE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. GABRIELA MARINESCU
ABSOLVENT,
EC. TEȘU MAGDALENA
IAȘI
2012
1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“ GR. T. POPA ” IAȘI
PROGRAM DE MASTER:
MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PUBLICE
LUCRARE DE DISERTAȚIEINDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI – INSTRUMENT DE ANALIZĂ
MANAGERIALĂ A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
APLICAȚIE : PRIMĂRIA COMUNEI FEREȘTI, JUD. VASLUI
EVALUAREA STADIULUI DESDCENTRALIZĂRII ȘI MĂSURAREA
PERFORMANȚEI PE BAZA INDICATORILOR ECONOMICO FINANCIARI
ÎN PERIOADA 2007- 2011
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
PROF.UNIV. DR. GABRIELA MARINESCU
ABSOLVENT
EC. TEȘU MAGDALENA
IAȘI
2012
2
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………….…..6
CAPITOLUL 1. – INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI SPECIFICI
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
1.1 INDICATORII VENITURILOR
1.1.1. Gradul de autofinanțare...………………………………………………….…….9
1.1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri……………….....9
1.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii…………………………………….….10
1.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor………………….…………………………….11
1.1.5 Gradul de autonomie locală…………………………….……………………….11
1.1.6 Impozitul pe venit global / cap de locuitor………………………………….…..12
1.1.7 Gradul de dependentă a bugetului local față de bugetul de stat…………….…..13
1. 2. – INDICATORII CHELTUIELILOR
1.2.1. Rigiditatea cheltuielilor………………………………………….…….………..14
1.2.2. Capacitatea de investire………………………………………………………....15
1.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice în total cheltuiel……………..…..16
1.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total
cheltuieli…………………………………………………….…………………..16
1.2.5. Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltui………….............….…..17
1.2.6. Ponderea cheltuielilor cu cultura, religia și sportul în total cheltuieli……....…..17
1.2.7. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli…………….……..18
1.2.8. Ponderea cheltuielilor cu locuințe, servicii și dezvoltare publică în total
cheltuieli…………………………………….…………………………………..18
1.2.9. Ponderea cheltuielilor cu protecția mediului în total cheltuieli……….………..19
1.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transportul și comunicațiile în total cheltuieli…….....20
3
1.2.11. Ponderea cheltuielilor cu bugetul local în total cheltuieli
cu bugetul consolidat al statului sau județului……………………...…………..XX
1. 3. – INDICATORII PERFORMANȚELOR
1.3.1. Capacitatea de management financiar…………………………………………..XX
1.3.2. Efortul fiscal al unității administrative teritoriale……………………....…..…..XX
1.3.3. Rezerve operaționale………………………………………..…………………..XX
1.3.4. Deficitul primar…………………………..……………………………………..XX
CAPITOLUL 2. – CERCETARE APLICATIVĂ LA PRIMĂRIA FEREȘTI
2.1. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI .......................…………………..XX
2.1.1. Gradul de autofinanțare….………………………………………….….XX
2,1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri………...XX
2.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii…………………………….….XX
2.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor…………….…………………………XX
2.1.5. Gradul de autonomie locală…………………….………………………XX
2.1.6. Impozitul pe venit global / cap de locuitor………………………….
…..XX
2.1.7. Gradul de dependentă a bugetului local față de bugetul de stat………...XX
2.2. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI .......................…………………...XX
2.2.1. Rigiditatea cheltuielilor
2.2.2. Capacitatea de investire
2.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice in total cheltuieli
2.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile in total cheltuieli
2.2.5.Ponderea cheltuielilor cu situațiile de urgență în total cheltuieli
2.2.6.Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli
4
CAPITOLUL 3. – REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR
3.1. Rezultatele generale ale cercetării………………………...…………………..XX
3.2. Analiza și interpretarea datelor relevante cercetării……...……………………..XX
CONCLUZII …………………………………………………………………………..……..XX
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
5
INTRODUCERE
În anul 1990 când a început procesul de refomă, în România au avut loc schimbări
profunde,fiind într-o perioadă de tranziție către economia de piață,care a determinat
constrângeri severe asupra activității sectoruluipublic și implicit asupra administrației publice.
Măsurarea performanței reprezintă unul din aspectele cele mai importante în contextul
actual al refomei administrației publice locale,al procesuluide descentralizare și întărire a
autonomiei locale.
În vederea realizării reformei administrației publice locale-astfel încât să se situeze la
standardele Uniunii Europene- este necesară crearea unui sistem modern și eficient caracterizat
prin transparență,predictibilitate,responsabilitate,adaptabilitate și eficacitate.
Obiectivele acestei reforme sunt:
- creșterea calității managementului
- îmbunătățirea structurii instituționale în sectorul public pentru alocarea rațională a
resurselor
- crearea sistemelor de coordonare și a capacității de management la nivelul administrației
publice locale.
Procesul de descentralizare / deconcentrare se poate realiza prin îmbunătățirea
managementului serviciilor publice și creșterea calității acestora. Autoritățile publice locale dețin
cele mai complete informații pe baza cărora pot lua decizii mai bune decât organele de
specialitate de la nivel central,atât în ceea ce privește colectarea cât si alocarea resurselor
financiare.
Introducerea unui set de indicatori econiomico-financiari este neapărat necesară pentu a
se putea evalua eficiența managementului administratiei publice locale.Prin analiza acestori
indicatori se urmărește:
- analiza performanțelor
- modul în care se implementează obiectivele reformei,a procesului de descentralizare
- analiza administrației publice locale de a accesa credite sau alte surse de finanțare.
6
Măsurarea performanțeieste un proces obiectiv și sistematic de culegere,transmitere și
prelucrare a informațiilor pentru a determina cât de eficace și eficiente sunt serviciile furnizate de
administrația publică locală și dacă obiectivele acesteia au fost îndeplinite.
Dacă se utilizează un astfel de sistem de măsurare a performanței-în condițiile unei
administrări corespunzătoare- pot exista multe avantaje pentru administrația publică locala.Unele
din aceste avantaje pot fi:
- asigură o transparență decizionala,ceea ce duce la o creștere a încrederii populației în
administrația publică locală
- asigură informațiile necesare pentru fundamentarea și adoptarea deciziilor
- ușurează planificarea strategică și operațională precum și consolidarea instituțională
- îmbunătățește formularea politicilor de dezvoltare locală, necesitatea realocării
resurselorexistente sau modalității de atingere a obiectivelor propuse dar și evaluarea
performanțelor
- furnizează managerilor o modalitate de a detecta punctele tari și punctele slabe ale unei
administrații locale
- permite realizarea unui program continuu de prognozare,planificare,programare
analiză,coordonare,control și evaluare
- îmbunătățește procesul bugetar
- este util în evaluarea performanței personalului din administrația publică locală
- analiza stării financiare a autorității publice este utilă și pentru a accesa credite sau alte
surse de finanțare și înființarea unor societăți comerciale de utilitate publică
- este util și pentru procesul de planificare a investițiilor
- oferă informații despre credibilitatea financiară a unei autorități a administrației publice
locale
- este util pentru monitorizarea modului de implementare a reformei,în special a procesului
de descentralizare
7
Indicatorii economico-financiari fac parte integrantă din sistemul de măsurare a
performanței,care include:
- definirea obiectivelor pe care programul intenționează să le îndeplinească
- măsurarea performanței programului în raport cu obiectivele propuse și compararea
rezultatelor obținute cu acestea
- comunicarea în timp util decidenților,stabilirea eventualelor abateri pozitive sau negative
în vederea adoptării unor decizii cu caracter corectiv
Pentru a putea construi un astfel de sistemde măsurare a performanței presupune
respectarea unor criterii esențiale managementului din administrația publică locală, având în
vedere necesitatea consolidării funcției decizionale ,respectiv:
- utilitatea
- disponibilitatea informațiilor primare
- validitatea, claritatea,acuratețea față de obiective
- realismul
- furnizarea la timp a informațiilor către decidenți
- siguranța,precizia și specificitatea
8
CAPITOLUL 1
Indicatorii economico-financiari specifici administrației publice locale pot fi împărțiți
în trei categorii:indicatori ai veniturilor,indicatori ai cheltuielilor și indicatori ai
rezultatelor/performanțelor.
1.1. INDICATORI AI VENITURILOR - sunt indicatori care reflect existent unui
anumit nivel al veniturilor și măsura în care administrația publică are control asupra veniturilor
locale.
1.1.1. Gradul de autofinanțare a administrației publice locale - reprezintă gradul
de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii(venituri fiscal și nefiscale pentru care
autoritățile publice locale au competență de stabilire,urmărire,control și încasare)
GA = VpTV X 100
GA = grad de autofinanțare
Vp = venituri proprii
TV = total venituri
Interpretare:
GA – rezultatul este favorabil cu cât acest indicator se apropie de 100%
Reflectă:
- gradul de autonomie financiară al comunităților locale
- calitatea managementului financiar
- preocuparea autorităților a administrației publice locale pentru stabilirea bazei de
impozitare și colectare a veniturilor proprii.
1.1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri - poate fi
definită ca pondere a veniturilor proprii (venituri fiscal și nefiscale) - care reflectă dezvoltarea
economiei locale - în total venituri bugetare aferente autorităților publice locale.
CGV = Vp+cote IVG
TV X 100
CGV = capacitatea de a genera venituri
9
Vp+coteIVG = venituri proprii și cote din impozitul pe venit colectate la nivelul unității
administrative teritoriale
TV = total venituri
Interpretare:
- CGV reflectă credibilitatea financiară a unității administrative teritoriale, autonomia
ei financiară fiind cu atât mai mare cu cât nivelul acestui indicator tinde spre 100%.
Acest indicator poate fi influențat de:
Procentul de venituri din impozitul pe proprietate , care reflect vigoarea
economiei locale sau slăbiciunea acesteia;
Procentul de venituri fiscal din totalul veniturilor
Ponderea veniturilor din concesiuni și închirieri din dividente, vărsăminte
din impozitul pe profit care arată modul de administrare a domeniului public și privat al unității
administrative teritoriale;
Venituri curente pe cap de locuitor;
Cu cît o unitate administrative-teritorială este mai dezvoltată din punct de
vedere economic, cu atât acest indicator este mai mare.
1.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii –reprezintă nivelul încasării
veniturilor proprii, la o anumită perioadă,comparative cu prevederile bugetare ale perioadei
corespunzătoare.
Gr.CVp = RVpPVp X 100
Gr.CVp = grad de realizare a veniturilor proprii
RVp = realizări venituri proprii
PVp = program venituri proprii
Interpretare:
Gr.CVp reflectă capacitatea autorităților locale de a colecta și stabili correct veniturile
proprii. Când indicatorul tinde spre 100% se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor
10
proprii este optim.Cu cât este mai mare gradul de colectare a veniturilor proprii, cu atât
managmentul financiar este mai eficient.
Nivelul indicatorului este influiențat de:
O corectă fundamentare a bazei de impozitare;
Cunoașterea și practicarea corectă a procedurilor de identificare,
stabilire,urmărire și încasare;
O bună cunoaștere a tendințelor și a politicilor fiscale;
Competența profesională a specialiștilor din domeniu
Acest indicator care se situează cu tendință spre 1 reflectă inversul celor prezentate anterior sau:
- supradimensionarea veniturilor
- slaba preocupare a autorităților pentru colectarea veniturilor
- diminuarea puterii contribuabililor de a-și achita obligațiile față de bugetul de stat
1.1.4. Venituri proprii/ cap de locuitor reprezintă contribuția populației în
ceea ce privește impozitele și taxele locale stabilite de către autoritățile publice locale pe cetățean
al comunității.
Vp/cap loc = VpNL X 100
Vp = venituri proprii
NL = număr locuitori
Interpretare:
Veniturile proprii pe cap de locuitor arată gradul de dezvoltare economică al fiecărei
autorități publice locale.Acest indicator poate fi utilizat pentru a realiza compatații între
administrații publice locale de diferite mărimi.
1.1.5. Gradul de autonomie decizională se calculează ca raport între veniturile
fără o destinație (depersonalizate) și totalul veniturilor.
GAD = VDTV X 100
11
GAD = gradul de autonomie decizională
VD = venituri fără destinație –depersonalizate( venituri proprii, cote IVG, sume
defalcate de la bugetul de stat și sume din cota de 17% de la consiliile județene pentru
echilibrarea bugetelor locale
TV = Total venituri
Interpretare:
Acest indicator reflectă gradul de autonomie decizională al autorităţilor administraţiei
publice locale în repartizarea cheltuielilor, iar mărirea acestui indicator arată nivelul de
autonomie locală. Cu cât acesta este mai ridicat cu atât dependenţa administraţiei publice locale
faţă de stat este mai mică iar colectivităţile locale au autonomie mai mare în stabilirea
priorităţilor la cheltuieli pe destinaţii.
Factorii de influienţă asupra acestui indicator pot fi:
Structura veniturilor proprii ale administraţiei publice locale
Cuantumul cotelor din impozitul pe venit ce revin autorităţilor publice locale
Modul de colectare a veniturilor proprii
Dezvoltarea economică locală
Cuantumul sumelor de echilibrarede la bugetul de stat şi din cota de IVG de la consiliul
judeţean
Politica de echilibrare a bugetelor locale
Politica fiscală
1.1.6. Impozitul pe venitul global / cap locuitor
Impozitul pe venitul global este osursă a bugetului de stat, care are ca arie de
cuprindere toate judeţele, fiind mult mai echilibrat între judeţe faţă de alte surse de stat( TVA,
accize, impozit pe profit)
Impozitul pe venitul global reprezintă raportul dintre suma din cota din impozitul pe
venitul global realizat în unitatea administrative teritorială şi numărul de locuitori.
IVG/cap loc = IVGNL X 100
12
IVG = suma din impozitul pe venitul global colectat la nivelul unităţii administrativ
teritoriale ce revin acesteia
NL = număr de locuitori
Interpretare:
Acest indicator împreună cu indicatorii specifici domeniului ajută la efectuarea de
studii referitoare la:
Deyvoltarea localităţii şi activitatea economică
Gradul de ocupare al forţei de muncă
Efectele unor procese de restructurare ce pot produce reduceri ale încasărilor din acest
impozit
Nivelul acestui indicator pe unutate administrativ teritorială poate fi utilizat ca şi
criteriu de repartizare intrajudeţeană a sumelor de echilibrare. Repartizarea se va realiza prin
echilibrare ,raportându-se la media pe ţară.
1.1.7. Gradul de dependent a bugetului local faţă de bugetul de stat- arată cît de
dependent din punct de vedere financiar este unitatea administrative teritorială faţă de bugatul de
stat.
GDBL = VBSTV X 100
GDBL = grad de dependenţă al bugetului local faţă de bugetul de stat
VBS = venituri de la bugetul de stat
TV = total venituri
Veniturile de la bugetul de stat cuprind: sume defalcate din unele venituri pentru
echilibrarea bugetelor locale, sume defalcate din unele venituri cu destinaţie specială, sume de
echilibrare de la consiliile judeţene,transferuri şi subvenţii precum şi fonduri special.
Interpretare
13
Acest indicator reflect gradul de dependenţă financiară al unităţii administrativ
teritoriale faţă de de bugetul de stat pentru realizarea serviciilor publice ce sunt în competenţa
acestora,pentru colectivităţile respective.
Rezultatul indicatorului este favorabil când este mai mic, cu tendinţă spre zero.
Mărimea acestui indicator este influenţată de:
Cuantumul veniturilor proprii
Ponderea veniturilor din cota din impozitul pe venit în total venituri
Gradul de colectare a veniturilor proprii
Dezvoltarea locală
Structura surselor de venituri stabilite prin lege pentru bugetele locale
Cuantumul de repartizare şi echilibrare a fondurilor financiare de la bugetul de stat
1.2. INDICATORI AI CHELTUIELILOR
Indicatorii cheltuielilor sunt indicatori care arată gradul de flexibilitate în alocarea
resurselor pentru diferite destinaţii.
1.2.1. Rigiditatea cheltuielilor
Se determină ca raport între cheltuielile de personal şi total cheltuieli înmulţit cu 100.
Acest indicator arată cît de limitată este autonomia decizională a autorităţilor administraţiei
publice locale în prioritizarea cheltuielilor ,întrucât trebuie să asigure mai întîi funcţionarea
autorităţîlor şi numai după aceea să aloce sume pentru celelalte activităţi şi pentru dezvoltare.
RC = CpTC X 100
Cp = cheltuieli de personal
TC = total cheltuieli
Interpretare
14
Acest indicator reflectăfondurile financiare allocate resurselor umane pentru
îndeplinirea atribuţiilor ce revin administraţiei pulice locale.
În procesul de prioritizare a cheltuielilor, asigurarea cheltuielilor de personal trebuie
avută în vedere ca şi cheltuială indispensabilă.
Menţinerea între anumite limite a cheltuielilor de personal poate constitui un element
de politică bugetară.
În situaţia în care resursele se menţin la un anumit nivel în condiţiile în care
necesităţile de alocare a unor fonduri cresc , cheltuielile de personal se constituie într-un
element de *rigiditate* mcare conduc la creşterea nivelului indicotorului.
Reducerea ponderii cheltuielilor de personal în total cheltuieli reliefează de regulă,
îmbunătăţirea managementului ,urmare:
o Creşterea veniturilor cu redirecţionarea creşterii către dezvoltare
o Schimbării politicilor de alocare
o Revizuirii competenţelor
1.2.2. Capacitaea de investire
Reprezintă raportul dintre cheltuielile de capital şi total cheltuieli* 100, reliefând
cât a afectat o autoritate locală dezvoltării locale, în dinamică sau într-un an bugrtar.
Ci = CcTC X 100
Cc = cheltuieli de capital
TC = total cheltuieli
Interpretarea rezultatelor
Utilizarea acestui indicator în practica bugetarăpoate oferi i8nformaţii utile şi necesare
pentru stabilirea de politici bugetare pe termen mediu şi lung şi în prioritizarea cheltuielilor.-
Acest indicator este influenţat de:
Strategia de dezvoltare a unităţii administrativ teritoriale
Strategia de dezvoltare sectorială
15
Politica bugetară şi fiscalăa unităţii administrativ teritorială
Capacitatea unităţii administrativ teritorială de a atrage surse alternative pentru
investiţii
Asigurarea fondurilor financiare necesare pentru confinanţarea proiectelor
Capacitatea instituţională
Managementul instituţiei
1.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autorităţile publice în total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor cu autorităţile executive se poate calcula ca raport între
cheltuielile pentru autorităţile executive şi total cheltuieli prevăzute în buget.
PC AE = C . AE
TC X 100
PC AE = ponderea cheltuielilor cu autorităţile executive
C. AE = cheltuielile pentru autorităţile executive
TC = total cheltuieli
Interpretare
Indicatorul reflect politica administraţiei publice locale de a gospodări fondurile de
care dispune,pentru asigurarea unei bune functionări a acesteia.
Este influenţat de o serie de factori cum ar fi:
Legislația în domeniul salarizării personalului
Fluctuația prețurilor și tarifelor
Politica de resurse umane
Perfecționarea personalului
Managementul instituției
Transmiterea de noi competențe
1.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total cheltuieli
16
Reprezintă cheltuielile cu serviciile în total cheltuieli.
PC S = C .STC X 100
CS = cheltuieli alocate serviciilor
TC = total cheltuieli
Interpretare
Ponderea cheltuielilor pentru servicii arată preocuparea autorităților locale pentru
buna desfășurare a activității serviciilor.
1.2.5. Ponderea cheltuielilor cu serviciul de situații de urgență în total cheltuieli
Reprezintă cheltuielile cu serviciul de situații de urgență în total cheltuieli.
PC Sit. Urg. = C .Sit .urg .
TC X 100
PC sit.urg. = ponderea cheltuielilor cu situațiile de urgență
CSit. Urg. = cheltuieli alocate serviciului de situații de urgență
TC = total cheltuieli
Interpretare
Ponderea cheltuielilor pentru servicii arată preocuparea autorităților locale pentru
buna desfășurare a activității serviciului de situații de urgență.
1.2.6. Ponderea cheltuielilor pentru învățământ total cheltuieli
Reprezintă cheltuielile cu învățământul în total cheltuieli.
PC Î. = C . ÎTC X 100
17
PC Î = ponderea cheltuielilor pentru învățământ în total cheltuieli
CÎ. = cheltuieli alocate pentru învățământ în cursul unui an
TC = total cheltuieli prevăzute în buget pentru un an
Interpretare
Ponderea cheltuielilor pentru învățământ arată preocuparea autorităților locale pentru
buna desfășurare a activității de învățământ.
Acest indicator este influiențat de:
Instabilitatea legislative
Fluctuația prețurilor și tarifelor
Politica investițională în domeniul învățământului
1.2.7. Ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total cheltuieli
PC CRS = C . CRS
TC X 100
PC CRS = ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total
cheltuieli
CCRS = cheltuieli alocate pentru cultură,religie și sport în cursul unui an
TC = total cheltuieli prevăzute în buget pentru un an
Interpretare
Acest indicator reflect mobilitatea administrașiei publice locale de a aloca sume și
pentru alte domenii secundare dezvoltării economice,respective dezvoltarea culturii,păstrarea
valorilor și promovarea ei pe o arie cât mai largă.
Acest indicator este influiențat de:
Starea fizică a instituțiilor de cultură și sport
Capacitatea financiarăa unităților administrativ-teritoriale
18
Solicitarea credincioșilor și reprezentanților cultelor recunoscute în România pentru
reparații sau construcții
Legislația salarizării în domeniu
Strategia națională
1.2.8. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli
Reprezintă cheltuielile cu asistența sociala în total cheltuieli.
PC AS = CASTC X 100
PCAS = ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total cheltuieli
CAS =cheltuieli cu protecția copilului,susținerea persoanelor cu
handicap,ajutor pentru încălzire, venit minim garantat,ajutor de urgență,alte ajutoare sociale
TC = total cheltuieli prevăzute în buget pentru un an
Interpretare
Acest indicator este influențat de :
Politica nțională de protective socială
Numărul de copii asistați
Numărul de personae cu handicap
Numărul de personae beneficiare de venit minim garantat
Numărul de beneficiarilor de ajutor de încălzire
1.2.9. Ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințe în total cheltuieli
Reprezintă sumele alocate de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea
swerviciilor publice ,investițiile în domeniul dezvoltării locale și locuințe în total cheltuieli.
PCSDPL = CSDPL
TC X 100
PCSDPL = ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințelor în total
cheltuieli
19
CSDPL = cheltuieli privind asigurare serviciilor de alimentare cu apă, gaze,
iluminat stradal, salubrizare
TC = total cheltuieli
Interpretare
Indicatorul reflect posibilitatea și voințan administrației publice locale de a aloca
fonduri pentru dezvoltarea locală,servicii publice de utilitate și locuințe comunității pe care o
deservește.
Acest indiocator este influențat de:
Capacitate afinanciară a comunității
Sumele allocate pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul serviciilor publice
Sursele de finanțare
Politica națională și locală privind locuințele
Strategia de dezvoltare locală și națională
1.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transporturi și comunicații în total cheltuieli
Reprezintă sumele alocate prin buget administrației publice locale pentru întrținerea
stării drumurilor ,în funcție de responsabilități, în total cheltuieli
PCTC = CT +CC
TC X 100
PCTC = ponderea cheltuielilor cu transporturile și comunicațiile în total cheltuieli
Ct+cc = cheltuieli privind transporturile și comunicațiile (drumuri județene, comunale,
aeroporturi, transport public local)
TC = total cheltuieli
Interpretare
Indicatorul reflect efortul pe care trebuie sa-l facă administrația publică locală pentru
participarea la realizarea unei infrastructure de calitate în comunitate.
Acest indicator este influențat de:
Capacitatea de finanțare a comunității
20
Managementul financiar
Lungimea drumurilor
Starea fizică a drumurilor
Sursele de finanțare
Fondurile special alocate de bugetul de stat
Politica fiscală
Strategia de dezvoltare locală
1.3. INDICATORI AI PERFORMANŢELOR
Indicatorii rezultatelor /perforrmanţelor sunt acei indicatori care reflectă capacitatea
de management financiar a unei administratii publice locale şi oferă o imagine clară
a participării acesteia la activitatea economică în comunitate.
1.3.1. Capacitatea de management financiar
Capacitatea de management financiar poate fi definită ca totalitatea resurselor mobilizate local
comparativ cu cheltuielile totale angajate, în baza principiului autonomiei locale.
CMF = VB VR
CB−CR X 100
CMF = capacitatea de management financiar
VB = venituri bugetate
VR =venituri realizate
CB =cheltuieli bugetate
CR = cheltuieli relizate
Interpretare
În fundamentarea bugetelor locale există tendinţa *populistă* de diminuare a veniturilor
proprii(impozite şi taxe de la personae fiziceşi juridice) şi de majorare a solicitărilor de sume în
echilibrare sau cu destinaţie specială de la bugetul de stat.
21
În practica financiară din administraţia publică locală ne confruntăm din ce în ce mai des cu o
suprasolicitare de de fonduri de echilibrare, în detrimentul unei dezvoltări a cantităţii fondurilor
încasate din venituri proprii,pentru care administraţia publică locală are competenţe de
stabilire,urmărire şi încasare.
1.3.2.Efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale
Efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale poate fi definit ca fiind procentul veniturilor
publice, pe care le generează comunitatea locală pentru sine, sub administrarea aleşilor săi din
totalul veniturilor publice încasate local atât pentru sine cât şi pentru societate.
EF = VGLVÎL¿
¿ X 100
EF = efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale
VGL = venituri generate local
VÎL = venituri încasate local
Interpretare
În această formula veniturile generate local luate în calcul, sunt acele venituri pentru care
competenţa de stabilire,urmărire şi încasare aparţine unităţii administrativ teritoriale .
Veniturile încasate local reprezintă în formula,toate veniturile de o unitate administrativ
teritorială din toate sursele legiferate în perioada, pentru care se efectuează analiza.
1.3.3.Rezerve operaţionale
Rezervele operaţionale reprezintă excedentul rezultat după acoperirea cheltuielilor operaţionale
din veniturile operaţionale.
Veniturile operaţionale reprezintă totalitatea resurselor financiare de care beneficiază o
administraţie publică locală , cuprinzând veniturile fiscal proprii,cotele defalcate dinIVG şi alte
transferuri operaţionale din bugetul local.
Cheltuielile operaţionale reprezintă totalitatea cheltuielilor unei administraţii publice locale,cu
furnizarea serviciilor publice,respevtiv totalitatea cheltuielilor unei administraţii publice
locale ,cu excepţia celor de capital şi a celor cu serviciul datoriei publice.
22
RO= VO CO
RO =rezerve operaţionale
VO =venituri operaţionale
CO =cheltuieli operaţionale
Rezerva operaţională existent la nivelul APL arată un management financiar efficient şi
eficace ,cu condiţia ca acest rezultat să nu fie influenţat de activităţi angajate şi neplătite.
1.3.4.Deficitul primar
Deficitul primar poate fi definit ca un indicator de măsurare direct a capacităţii administraţiei
publice locale de a funcţiona în baza principiului autonomiei locale.Deficitul primar se
calculează ca diferenţă între veniturile proprii +cote IVG ce se alocă unităţii administrativ
teritorială şi cheltuielile de funcţionare
DP= Vp+cote IVG-CF(TCp+Cm-RC)
DP = deficit primar
Vp = venituri proprii
CF = cheltuieli de funcţionare
TCp = total cheltuieli de personal
Cm = cheltuieli materiale
RC = reparaţii capitale
Interpretare
Acest indicator reflectă în egelă măsură dezvoltarea economică locală a comunităţii,capacitatea
administraţiei publice locale de a se implica în redresarea dezvoltării economice locale şi starea
de pauperiyare a populaţiei din comunitatea respective.
Rezultatul acestui indicator la nivelul fiecărei comunităţi locale ar trebui să ofere o imagine
fidelă a situaţiei socio-economice a comunităţii şi conduce către stabilirea adevăratei nevoi de
echilibrare a bugetelor locale.
23
CAPITOLUL 2
Analiza evoluției indicatorilor economico financiari în perioada 2007 – 2011 la primăria
comunei Ferești se face pe baza datelor preluate din bugetele locale din anii respectivi. Anexez
aceste bugete ( anexa 1.)
2.1. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI:
2.1.1. Gradul de autofinanțare la primăria comunei Ferești
GA2007 = Vp2007Tv 2007
X 100 = 300.954
2.701.224 x 100 = 11,14 %
GA2008 = Vp2008Tv 2008 X 100 =
239.8612.516.346 x 100 = 9,53 %
GA2009 = Vp2009Tv 2009 X 100 =
335.2242.205.812 x 100 = 15,20 %
GA2010 = Vp2010Tv 2010 X 100 =
329.8821.837.810 x 100 = 17,95 %
GA2011 = Vp2011Tv 2011 X 100 =
274.0811.673.115 x 100 = 16,38 %
11.14% 9.53% 15.20% 17.95% 16.38%
11.149.53
15.2
17.9516.38
Evoluția gradului de autofinanțare la primăria comunei Ferești în perioada 2007 - 2011
2007 2008 2009 2010 2011
24
Dacă analizăm evoluția acestui inicator se constată o creștere importantă în 2010 față de
2008, iar în 2011 pe fondul crizei economice se constată o scădere usoară față de 2010.
Ținând cont de faptul că rezultatul este favorabil atunci când acest indicator se apropie de
100 % se constată că :
- gradul de autonomie financiară al comunei Ferești este foarte mic;
- calitatea managementului financiar al U.A.T. Ferești este foarte slabă.
Valorile mici ale indicatorului obținute de managementul primăriei Ferești pot fi
interpretate și prin lipsa de preocupare a autorității publice locale pentru stabilirea bazei de
impozitare și colectarea veniturilor proprii.
2.1.2. Capacitatea U.A.T . Ferești de a genera venituri.
CGV2007 = Vp+cote IVG
TV x 100 = 300.954+30.680
2.701 .224 x 100 =331.634
2.701.224 x 100 = 12,28 %
CGV2008 = Vp+cote IVG
TV x 100 = 239.861+55.308
2.516 .346 x 100 =295.169
2.516.346 x 100 = 11,73 %
CGV2009 = Vp+cote IVG
TV x 100 = 335.224+64.437
2.205.812 x 100 =399.661
2.205.812 x 100 = 18,12 %
CGV2010 = Vp+cote IVG
TV x 100 = 329.882+49.720
1.837 .810 x 100 =379.602
1.837.810 x 100 = 20,66 %
CGV2011 = Vp+cote IVG
TV x 100 = 274.081+30.841
1.673 .115 x 100 =304.992
1.673.115 x 100 = 18,22 %
25
12.28% 11.73% 18.12% 20.66% 18.22%
12.28 11.73
18.12
20.66
18.22
Capacitatea comunei Ferești de a genera venituri pentru perioada 2007 - 2011
Analizând acest indicator la nivelul comunei Ferești în perioada 2007 – 2011, constatăm
că valoarea cea mai mare a acestuia a fost în anul 2010, iar cea mai mică valoare a avut-o în anul
2008. Cum acest indicator reflectă credibilitatea financiară a U.A.T. Ferești, autonomia ei
financiară fiind cu atât mai mare cu cât nivelul acestui indicator tinde spre 100% , putem aprecia
că U.A.T. Ferești nu prezintă credibilitate financiară iar autonomia financiară este scăzută.
Facând o analiză comparativă cu media pe țară a capacității de a genera venituri pentru
anul 2007 se constată că însăși credibilitatea financiară a tuturor comunelor din țară este scăzută,
valoarea medie a acestui indicator la comune fiind mai mică de jumătate decât media pe țară.
Deci nu putem vorbi, în adevăratul sens de o autonomie financiară la nivelul comunelor.
CAPACITATEA DE A GENERA VENITURI
PE ANUL 2007
26
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
52.2 52.2 52.2 52.2
30.54 53.4 51.1 27,3
12.28
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
2.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii
GrCVp 2007 = RVp2007PVp 2007
X 100 = 300.954368.115 x 100 = 81,76 %
GrCVp 2008 = RVp2008PVp 2008 X 100 =
239.861442.441 x 100 = 54,21 %
GrCVp 2009 = RVp2009PVp 2009 X 100 =
335.224685.116 x 100 = 48,93 %
GrCVp 2010 = RVp2010PVp 2010 X 100 =
329.882749.123 x 100 = 44,04 %
GrCVp 2011 = RVp2011PVp 2011 X 100 =
274.081743.078 x 100 = 36,89 %
27
2007 2008 2009 2010 20110
10
20
30
40
50
60
70
80
90
GRADUL DE COLECTARE A VENITURILOR PROPRII LA COMUNA FEREȘTI2007 - 2011
La U.A.T. Ferești se costată un maxim al gradului de colectare de 81,76 % în 2007, după
care urmează o scădere la aproape jumătate în următorul an. Nici în anii următori situația nu se
remediază, gradul de colectare a veniturilor proprii scăzând de la an la an. Cu cât acest indicator
se apropie de 100 % se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor proprii este optim. Cu
cât gradul de colectare a venityurilor proprii este mai mare, cu atât managementul financiar al
unității este mai eficient.
La U.A.T. Ferești putem vorbi de un management financiar eficient doar în anul 2007,
după care din anumite cauze un management ineficient a dus la scăderea gradului de încasare.
Cauzele care au generat această situație pot fi:
slaba preocupare a autorității publice ( reprezentată prin ordonatorul principal de
credite – primarul ) pentru colectarea veniturilor,
diminuarea puterii financiare a contribuabililor de a-și achita obligațiile față de
bugetul local,
proasta organizare în încasarea veniturilor proprii,
lipsa unui control riguros în derularea procesului de stabilire și încasare a
veniturilor proprii
o slabă dezvoltare economică duce la lipsa locurilor de muncă la nivel local ceea
ce deteramină imposibilitatea contribuabililor de a-și achita obligațiile financiare.
28
Gradul de încasare a veniturilor proprii este folosit la fundamentarea bugetelor locale dar
și în analiza execuției bugetare.
2007 2008 2009 2010 20110.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
100.0090.00
80.71 80.23 83.82 85.20
81.76
54.2148.93 44.04
36.89
GRADUL DE ÎNCASARE A VENITURILOR PROPRII LA U.A.T. FEREȘTI COMPARATIV CU MEDIA PE ȚARĂ
2007 - 2011
MEDIA PE ȚARĂ A GRADULUI DE COLECTAREGRADUL DE COLECTARE LA FEREȘTI
2.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor
Vp/cap.loc2007 = Vp 2007
Nr . loc .2007 = 300.954
2.173 = 138,50 lei
Vp/cap.loc2008 = Vp 2008
Nr . loc. 2008 = 239.861
2.173 = 110,38 lei
Vp/cap.loc2009 = Vp 2009
Nr . loc. 2009 = 335.224
2.173 = 154,27 lei
Vp/cap.loc2010 = Vp 2010
Nr . loc. 2010 = 329.8822.173 = 151,81 lei
Vp/cap.loc2011 = Vp 2011
Nr . loc. 2011= 274.0812.173 = 126,13 lei
29
20072008
20092010
2011
0
50
100
150
200
138.5
110.38
154.27151.81
126.13
EVOLUȚIA VENITULUI PROPRIU / CAP DE LOCUITOR COMUNA FEREȘTI 2007 - 2011
( lei )
LEI
Analizând valorile veniturilor proprii pe cap de locuitor la U.A.T. Ferești se constată
gradul mic de dezvoltare economică a localității.
2.1.5. Gradul de autonomie decizională
GAD2007 = VD2007Tv 2007
X 100 = 1.398.4232.701.224 x 100 = 51,77 %
GAD2008 = VD2008Tv 2008 X 100 =
1.843.2492.516.346 x 100 = 73,25 %
GAD2009 = VD2009Tv 2009 X 100 =
1.192.8092.205.812 x 100 = 54,08 %
GAD2010 = VD2010Tv 2010 X 100 =
977.0861.837.810 x 100 = 53,17 %
GAD2011 = VD2011Tv 2011 X 100 =
1.369.5241.673 .115 x 100 = 81,85 %
30
51.77% 73.25% 54.08% 53.17% 81.85%
51.77
73.25
54.08 53.17
81.85
Evoluția gradului de autonomie decizională la comuna Ferești în perioada 2007 - 2011
2007 2008 2009 2010 2011
Dacă analizăm evoluția acestui inicator la comuna Ferești se consatată că gradul de
autonomie decizionala în repartizarea cheltuielilor este destul de bun. Cu cât acesta este mai
ridicat, respectiv în anii 2008 cu 73,25% si 2011cu 81,85% cu atât dependența administrației
publice Ferești față de stat este mai mică, iar colectivitatea locală are autonomie mai mare în
stabilirea priorităților la cheltuieli pe destinații.
PONDEREA VENITURILOR FĂRĂ DESTINAȚIE ( depersonalizate )
ÎN TOTAL VENITURI
(Gradul de autonomie decizională în repartizarea cheltuielilor )
48%
52%
2007
VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE
27%
73%
2008
VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE
31
46%54%
2009
VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE
47%53%
2010
VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE
18%
82%
2011
VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE
2.1.6. Impozitul pe venit global / cap de locuitor
IVG/cap.loc2007 = IVG 2007
Nr . loc .2007 = 30.6802.173 = 14,16 lei
IVG/cap.loc2008 = IVG 2008
Nr . loc. 2008 = 55.3082.173 = 25,45 lei
IVG/cap.loc2009 = IVG 2009
Nr . loc. 2009 = 64.4372.173 = 29,65 lei
IVG/cap.loc2010 = IVG 2010
Nr . loc. 2010 = 49.7202.173 = 22,88 lei
IVG/cap.loc2011 = IVG 2011
Nr . loc. 2011= 30.8412.173 = 14,19 lei
Analizând evoluția acestui indicator de-a lungul celor 5 ani se observă că localitatea
Ferești este puțin dezvoltată și are o slabă dezvoltare economică, valorile indicatorului fiind mult
sub media pe țară. Lipsa infrastructurii de drumuri, amplasarea localității într-o zonă lipsită de
32
atracții turistice sau alte posibilități de investiții fac ca activitatea economică a comunei să fie
aproape inexistentă făcând ca numărul de locuri de muncă să fie reduse ca număr.
Instabilitatea legislativă, nivelul crescut al corupției unor funcționari care ar trebui să
urmărească legalitatea desfășurării activității firmelor private duc la opondere mare a economiei
subterane ( munca la negru ), determină ca încasările din venit să fie mici. Acești factori negativi
se resimt în sumele mici de echilibrare alocate de bugetul de stat pentru comuna Ferești.
20072008
20092010
2011
0
10
20
30
40
50
14.16
25.45
29.65
22.88
14.19
EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE VENIT GLOBAL / CAP DE LOCUITOR COMUNA FEREȘTI 2007 - 2011
( lei )
LEI
2.1.7. Gradul de dependență a bugetului local Ferești față de bugetul de stat.
GDBL2007 = VBS2007Tv 2007
X 100 = 2.609.5402.701.224 x 100 = 96,60 %
GDBL 2008 = VBS2008Tv 2008 X 100 =
2.482.2932.516.346 x 100 = 98,65 %
GDBL 2009 = VBS2009Tv 2009 X 100 =
2.096.0252.205 .812 x 100 = 95,02 %
GDBL 2010 = VBS2010Tv 2010 X 100 =
1.684 .5621.837.810 x 100 = 91,66 %
33
GDBL 2011 = VBS2011Tv 2011 X 100 =
1.124 .9551.673 .115 x 100 = 67,24 %
2007 2008 2009 2010 20110
10
2030
40
5060
7080
90100
EVOLUȚIA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ A BUGETULUI LOCAL FEREȘTI FAȚĂ DE BUGETUL DE STAT
2007 - 2011
Analizând evoluția acestui indicator se constată că U.A.T. Ferești este aproape total
dependentă de bugetul de stat, știind că rezultatul indicatorului este favorabil cu cât este mai mic,
cu tendință spre zero. Ori acest indicator, de-a lungul celor 5 ani are o valoare foarte mare
apropiindu-se chiar de 100 %.
Mărimea mare a acestui indicator este influențată și de cuantumul mic al veniturilor
proprii, gradul destul de redus al încasărilor veniturilor proprii, slaba dezvoltare economică a
localității precum și de cuantumul, numărul și volumul de sume de la bugetul de stat cu
destinație specială.
În 2011 acest indicator are o valoare mai mică și din cauza faptului că sumele primite de
la bugetul de stat din T.V.A. sau cotele din ventituri, au scăzut considerabil față de anii
precedenți. De asemenea au scăzut subvențiile de la bugetul de stat pentru ajutorul de încălzire,
iar sumele alocate pentru ajutorul social nu au mai fost alocate prin consiliile locale.
Față de anii precedenți, consiliul local Ferești, din lipsa fondurilor nu a mai angajat
muncitori prin A.J.O.F.M.Vaslui ( Legea 76, art.85 ) subvențiile de la acest buget fiind zero.
34
2.2. ANALIZA INDICATORILOR DE CHELTUIELI
2.2.1. Rigiditatea cheltuielilor
RC2007 = Cp 2007TC 2007 X 100 =
902.0582.373.833 x 100 = 38,00 %
RC2008 = Cp 2008TC 2008 X 100 =
1.487.9172.294 .030 x 100 = 64,31 %
RC2009 = Cp 2009TC 2009 X 100 =
1.426.4902.202.473 x 100 = 64,77 %
RC2010 = Cp 2010TC 2010 X 100 =
1.235 .3891.827.764 x 100 = 67,59 %
RC2011 = Cp 2011TC 2011 X 100 =
915.6641.648.402 x 100 = 55,55 %
2007 2008 2009 2010 20110.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
38.00
64.31 64.77 67.59
55.55
EVOLUȚIA RIGIDITĂȚII CHELTUIELILOR LA U.A.T. FEREȘTI 2007 - 2011
EVOLUȚIA RIGIDITĂȚII CHELTU-IELILOR
Din analiza acestui indicator se constată că dacă în anul 2007 ponderea cheltuielilor de
personal în totl cheltuieli este una destul de mică, în următorii 3 ani această pondere practic s-a
dublat. Acest lucru reliefează, de regulă un management de slabă calitate datorat:
35
-Scăderii veniturilor,
-Schimbarea politicilor de alocare
-Revizuirii competențelor
PE ANUL 2007
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
22,15 22.15 22.15 22.15
32.10 15.02 31.90 42,11
38
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
PE ANUL 2008
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești05
1015202530354045505560657075
43,21 43.21 43.21 43.21
40.00 39.30 45.20 72,39
64.31
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
36
PE ANUL 2009
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești05
10152025303540455055606570
35,80 35.80 35.80 35.80
25.70 41.90 53.2069,70
64.77
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
PE ANUL 2010
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești05
101520253035404550556065707580
53,20 53.20 53.20 53.20
41.00 52.90 62.10 75,00
67.59
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
PE ANUL 2011
Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești05
10152025303540455055606570
43,20 43.20 43.20 43.20
38.50 44.00 57.90 65,30
55.55
MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI
37
La U.A.T. se constată că rigiditatea cheltuielilor are o valoare mai mare decât media pe
țară, dar mai mică decât media pe comune, în perioada 2007 – 2011.
2.2.2. Capacitatea de investire
CI2007 = Cc 2007TC 2007 X 100 =
345.4922.373.833 x 100 = 14,55 %
CI2008 = Cc 2008TC 2008 X 100 =
215.1182.294 .030 x 100 = 9,38 %
CI2009 = Cp 2009TC 2009 X 100 =
02.202.473 x 100 = 0,00 %
CI2010 = Cc 2010TC 2010 X 100 =
8.3021.827.764 x 100 = 0,005 %
CI2011 = Cc 2011TC 2011 X 100 =
351.1761.648.402 x 100 = 21,30 %
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 14,55%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 9,38%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 0 %
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 0,005%
38
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 21,30%
Analizând acest indicator se constată că la U.A.T. Ferești ponderea cheltuielilor cu
investițiile în total cheltuieli este foarte mică. Ba chiar în anul 2009 nu s-a realizat nici o
investiție la nivelul comunei Ferești. Lipsa fonndurilor, managementul instituției, capacitatea
instituțională, politica bugetară și fiscală a U.A.T. Ferești, strategia de dezvoltare a unității, sunt
factori care influențează acest indicator.
2.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice în total cheltuieli
PC AE2007 = C . AE 2007
TC 2007 X 100 = 407.432
2.373.833 x 100 = 17,16 %
PC AE2008 = C . AE 2008
TC 2008 X 100 = 844.742
2.294 .030 x 100 = 36,82 %
PC AE2009 = C . AE 2009
TC 2009 X 100 = 672.399
2.202.473 x 100 = 30,53 %
PC AE2010 = C . AE 2010
TC 2010 X 100 = 464,351
1.827.764 x 100 = 25,41 %
PC AE2011 = C . AE 2011
TC 2011 X 100 = 577.166
1.648.402 x 100 = 35,01 %
39
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 14,55%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 36,82%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 30,53 %
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 25,41%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 35,01 %
Indicatorul reflectă politica U.A.T. Ferești de a gospodări fondurile de care dispune
pentru asigurarea unei bune funcționări a acesteia.
2.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total cheltuieli
PC S2007 = CS 2007TC 2007 X 100 =
9.7202.373.833 x 100 = 0,41 %
PC S2008 = C . S 2008TC 2008 X 100 =
55.2312.294 .030 x 100 = 2,41 %
PC S2009 = C . S 2009TC 2009 X 100 =
62.5752.202.473 x 100 = 2,84 %
40
PC S2010 = C . S 2010TC 2010 X 100 =
48.1181.827.764 x 100 = 2,63 %
PC S2011 = C . S 2011TC 2011 X 100 =
45.2861.648.402 x 100 = 2,75 %
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 0,41%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,41%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,84 %
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,63%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,75 %
2.2.5. Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli
PC Î2007 = C . Î 2007TC 2007 X 100 =
791.5382.373.833 x 100 = 33,36 %
PC Î2008 = C . Î 2008TC 2008 X 100 =
677.2402.294 .030 x 100 = 29,52 %
PC Î2009 = C . Î 2009TC 2009 X 100 =
760.0082.202.473 x 100 = 34,51 %
41
PC Î2010 = C . Î 2010TC 2010 X 100 =
649.0421.827.764 x 100 = 35,51 %
PC Î2011 = C . Î 2011TC 2011 X 100 =
698.9381.648.402 x 100 = 42,40 %
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 33,36%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 29,52%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 34,51 %
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 35,51%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 42,40%
2.2.6.Ponderea cheltuielilor cu siuațiile de urgență în total cheltuieli
PC SU2007 = C . SU 2007
TC 2007 X 100 = serv. de sit. de urgență nu era în administrarea cons.
locale.
PC SU2008 = C . SU 2008
TC 2008 X 100 = 15.576
2.294 .030 x 100 = 0,68 %
42
PC SU2009 = C . SU 2009
TC 2009 X 100 = 15.218
2.202.473 x 100 = 0,69 %
PC SU2010 = C . SU 2010
TC 2010 X 100 = 12.332
1.827.764 x 100 = 0,67 %
PC SU2011 = C . SU 2011
TC 2011 X 100 = 9.655
1.648.402 x 100 = 0,59 %
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT.URGENȚĂ DE 0,68%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,69 %
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,67%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,59 %
2.2.7. Ponderea cheltuielilor pentru cultură și sport în total cheltuieli
PC CRS2007 = C .CRS2007
TC 2007 X 100 = 504.797
2.373.833 x 100 = 21,27 %
PC CRS2008 = C .CRS2008
TC 2008 X 100 = 179.633
2.294 .030 x 100 = 7,83 %
PC CRS2009 = C .CRS2009
TC 2009 X 100 = 61.868
2.202.473 x 100 = 2,81 %
PC CRS2010 = C .CRS2010
TC 2010 X 100 = 28.390
1.827.764 x 100 = 1,55 %
PC CRS2011 = C .CRS2011
TC 2011 X 100 = 9.376
1.648.402 x 100 = 0,57 %
43
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 21,27%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 7,83%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 2,81%
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 1,55%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 0,57%
2.2.8. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli
PC AS2007 = C . AS 2007
TC 2007 X 100 = 483.417
2.373.833 x 100 = 20,36 %
PC AS2008 = C . AS 2008
TC 2008 X 100 = 339.344
2.294 .030 x 100 = 14,79 %
PC AS2009 = C . AS 2009
TC 2009 X 100 = 460.329
2.202.473 x 100 = 79,10 %
PC AS2010 = C . AS 2010
TC 2010 X 100 = 527.088
1.827.764 x 100 = 20,90 %
PC AS2011 = C . AS 2011
TC 2011 X 100 = 277.944
1.648.402 x 100 = 16,86 %
44
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 20,36%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 14,79%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 20,90%
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 1,55%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 16,86%
2.2.9. Ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințe în total cheltuieli
PC DPL2007 = C . DPL2007
TC 2007 X 100 = 0
2.373.833 x 100 = 0,00 %
PC DPL2008 = C . DPL2008
TC 2008 X 100 = 1.548
2.294 .030 x 100 = 0,09 %
PC DPL2009 = C . DPL2009
TC 2009 X 100 = 5.245
2.202.473 x 100 = 0,24 %
PC DPL2010 = C . DPL2010
TC 2010 X 100 = 31.246
1.827.764 x 100 = 1,75 %
PC DPL2011 = C . DPL2011
TC 2011 X 100 = 9.651
1.648.402 x 100 = 0,59 %
45
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0 %
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,09%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,24%
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 1,75%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,59%
2.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transporturile în total cheltuieli
PC T2007 = C . T 2007TC 2007 X 100 =
171.6762.373.833 x 100 = 7,26 %
PC T2008 = C . T 2008TC 2008 X 100 =
125.5832.294 .030 x 100 = 6,97 %
PC T2009 = C . T 2009TC 2009 X 100 =
73.8202.202.473 x 100 = 3,35 %
PC T2010 = C . T 2010TC 2010 X 100 =
38.4601.827.764 x 100 = 2,10 %
PC T2011 = C . T 2011TC 2011 X 100 =
19.9101.648.402 x 100 = 1,21 %
46
2007
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 7,26%
2008
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 6,97%
2009
TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 3,35%
2010
TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 2,10%
2011
TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 1,21%
47
CAPITOLUL 3
STRUCTURA CHELTUIELILOR PE CAPITOLE ÎN TOTAL CHELTUIELI
AUTORITĂȚI EXECUTIVE
17,16%
SERVICII 0,41%
ÎNVĂȚĂMÂNT 33,36%
ALTE CHELTUIELI0,18%
CULTURĂ 21,27%
ASIST. SOCIALĂ 20,36%
TRANSPORT 7,26%
2007
AUTORITĂȚI EXECUTIVE
36,82%
SERVICII 2,41%
SITUAȚII DE URGENȚĂ 0,68%
ÎNVĂȚĂMÂNT 29,52%
ALTE CHELTUIELI0,89%
CULTURĂ 7,83%
ASIST. SOCIALĂ 14,79%
DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,09%
TRANSPORT 6,97%
2008
AUTORITĂȚI EXECUTIVE
30,53%
SERVICII 2,84%
SITUAȚII DE URGENȚĂ
0,69%
ÎNVĂȚĂMÂNT 34,51%
ALTE CHELTUIELI4,13%
CULTURĂ 2,81% ASIST. SOCIALĂ
20.90%
DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,24% TRANSPORT
3,35%2009
48
AUTORITĂȚI EXECUTIVE 25,41%
SERVICII 2,63%
SITUAȚII DE URGENȚĂ
0,67%
ÎNVĂȚĂMÂNT 35,51%
ALTE CHELTUIELI1,54%
CULTURĂ 1,55%
ASIST. SOCIALĂ 28,84%
DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 1,75%
TRANSPORT 2,10%
2010
AUTORITĂȚI EXECUTIVE
35,01%
SERVICII 2,75%SITUAȚII DE
URGENȚĂ 0,59%
ÎNVĂȚĂMÂNT 42,40%
ALTE CHELTUIELI0,02%
CULTURĂ 0,57%
ASIST. SOCIALĂ 16,86%
DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,59% TRANSPORT
1,21%
2011
Se constată , in general că ponderea cea mai mare în total cheltuieli la UAT FERESTI o
are cheltuiala pentru învăţământ . Dar acest lucru se datorează, în principal, faptului că
salarizarea personalului din învăţământ este sigurată de la bugetul de stat, prin alocarea de sume
dinTVA. In caz contrar, sumele cheltuite cu plata salariilor pentru personalul din învăţământ nu
ar futea fi suportată de bugetul local, respectiv din venituri proprii.
Ponderea cheltuielilor pentru funcţionarea autoriţătii publice locale FERESTI
inregistrează o evoluţie descrescătoare şi crescătoare ,cel mai mare procent fiind în anul 2008 de
36.82%,iar cea mai mică pondere fiind în anul 2007 de 17,16%. Această fluctuaţie este
determinată şi de transferarea unor alte categorii de cheltuieli către autorităţile publice
locale,modificându-se ponderea între diferitelecategorii de cheltuieli
49
DINAMICA PONDERII CHELTUIELILOR AUTORITĂŢILOR PUBLICE(CAP. 51.02) ÎN
TOTALUL CHELTUIELI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE FEREŞTI PENTRU ANII
2007-2011
2007 2008 2009 2010 20110.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
17.16
36.82
30.53
25.41
35.01
21.27
7.83
2.81 1.550.570.18 0.89
4.131.54
0.02
DINAMICA PONDERII LA CAPITOLELE51.02./ 67.02./ 87.02.
ADMINISTRAȚIECULTURĂALTE CHELTUIELI
2007 2008 2009 2010 20110.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
45.00
0.412.41
2.84 2.63
2.750.00
0.68 0.69 0.67
0.59
33.36
29.52
34.51 35.21 42.40
DINAMICA PONDERII LA CAPITOLELE54.02./ 61.02./ 65.02.
SERVICIISIT. URGENȚĂÎNVĂȚĂMÂNT
50
2007 2008 2009 2010 20110.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
20.36
14.79
20.90
28.84
16.86
0.00 0.090.24 1.75 0.59
7.266.97 3.35 2.10 1.21
DINAMICA PONDERII LA CAPITOLELE68.02./ 70.02./ 84.02.
ASIST. SOCIALĂDEZVOLTARETRANSPORTURI
Cu toate acestea în contextul descentralizării în ce priveşte gestiunea resurselor umane şi
salarizare nu se poate vorbi de o autonimie locală reală, deoarece prin O:G/2001 şi O.u.g.
63/iunie 2010 pentru modificarea şi completarea L.G. 273/2006 s-a limitat numărul de personal
executiv pe unităţi administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul acestora şi de numărul
populaţiei.
Conform L.G. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice ,a funcţiilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei ,se
centralizează la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici toate angajările de personal şi
gestionarea resurselor umane ,organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post este de cel
puţin 45 de zile, competenţa de organizare a concursurilor pentru cadrele de conducere este la
ANFP, încălcându-se astfel autonomia locală.
De asemenea, limitarea numărului de funcţii dse conducere în total personal prin procent
este incorectă, atât timp cât se limitează numărul de personal pentru birou, serviciu sau direcţie.
Prin limitarea drepturilor funcţionarilor publici, s-a limitat dreptul la muncă, fără a se
asigura o salarizare decentă.
51
Autorităţile publice locale sunt de acord cu monitorizările *conflictului de interese *, dar nu sunt de acord cu restricţiile majore impuse de Legea 161/2003.
Managementul resurselor umane trebuie privit şi înţeles ca unul dintre cele mai importante instrumente strategice pentru realizarea dezideratelor reformei în administraţia publică locală şi descentralizare.
52
53
ANALIZA SWOT - COMUNA FEREŞTI - VASLUI1. ADMINISTRAȚIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE• Existenţa structurilor organizaționale• Cadrul legislativ orientat către dezvoltarea locală și regională• Autonomie patrimonială• Practica finanțării pe proiecte / programe
• Resurse financiare insuficiente• Autonomie parțială• Putere decizională parțială în anumite domenii ce se finanțează local• Lipsa motivării funcționarului public
OPORTUNITĂŢI RISCURI• Dezvoltare parteneriate• Planificare strategică pe termen mediu și lung• Delimitarea clară a atribuțiilor și competențelor diverselor structuri locale• Motivarea angajaților și dezvoltarea carierei funcționarului public• Creșterea competenței manageriale• Îmbunătățirea cooperării inter – instituționale pe același nivel
• Legislație instabilă• Instabilitatea economică la nivel național• Calitatea serviciilor publice locale• Lipsa încrederii în administrația publică• Fiscalitatea• Atitudini diferite între actorii centrali și locali
2. CULTURĂPUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Existenţa în comună a unui cămin cultural nou şi modern• Existența unei biblioteci comunale și a programului biblionet• Dotarea căminului cultural cu aparatură audio şi instalaţie de lumini necesare pentru diferite activităţi culturale• Existenţa unei săli de internet în incinta căminului cultural• Aparatură de proiecţie• Bază sportivă• Dorinţa de afirmare pe plan cultural şi artistic a copiilor talentaţi
• Slaba dotare a căminului cultural cu instrumente muzicale, costume populare pentru înființarea unor formații artistice• Slaba dotare a bazei sportive cu echipamente sportive• Lipsa personalului calificat pentru înfiinţarea unor formaţii artistice şi pentru formarea şi îndrumarea tinerelor talente• Infrastructura de baza slab dezvoltată (drumuri comunale în majoritate din pământ si pietruite, lipsa gazelor naturale, lipsa canalizărilor, lipsa aducţiunilor de apă, etc)• Insuficienta dotare a bibliotecii cu cărţi• Lipsa unor cercuri extraşcolare pentru copii
OPORTUNITĂŢI RISCURI• Posibilitatea de accesare a Fondurilor Europene s-au guvernamentale pentru finanţarea culturii şi dezvoltării culturale ;
• Salarizarea nemotivantă a persoanelor calificate şi specializate• Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea și co finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale• Lipsă de experienţă în accesarea şi derularea Fondurilor structurale
3. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂPUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Ponderea ridicată a proprietăţii private asupra terenului arabil şi efectivului de animale;• Suprafaţa mare de teren arabil (care se pretează unei game largi de culturi agricole) aproximativ 2013 ha• Existenţa condiţiilor dezvoltării sectorului zootehnic;• Dezvoltarea sectorului apicol
• Existenţa proceselor de despădurire şi a proceselor de eroziune şi a alunecărilor de teren ( teren degradat 120 ha )• Ponderea mică a suprafeţelor cuprinse în exploataţii agricole mari şi lipsa unor asociaţii care să cuprindă suprafeţe mari de teren ;• Lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor specifice;• Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură;• Insuficienta valorificare a potenţialului hidrologic al regiunii;• Lipsa unor resurse materiale care să faciliteze angajarea specialiştilor în agricultură în domeniul rural în stadiul actual;• Ponderea ridicată a activităţii zootehnice în gospodăriile agricole individuale comparativ cu exploataţiile agricole;• Inexistenţa unui sprijin acordat IMM -urilor pentru dezvoltarea serviciilor în zona rurală;• Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor specifice;• Slaba diversificare a activităţilor economice în zona rurală;• Ponderea foarte mare a populaţiei ocupate în agricultura;
54
Top Related