8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
1/20
1
Studiu comunitatea 11AAmenajare Piata Publica Str. Treboniu Ilrian, Timisoara
Abstract: - Lucrarea reprezinta analiza unei comunitati din orasul Timisoara, urmarind principiile lui Cristopher
Alexander si ale Chartei de la Leipzig. In urma acestei analize a rezultat necesitatea crearii unui nou centru al
comunitatii sub forma unei piete publice. Este prezentat demersul luarii deciziilor asupra amenajarii si functiunilor noii
piete pornind de la teorie si spatii publice realizate si terminand cu proiectul in sine pana la faza de detaliu.
1. Formularea teoriei de lucruTeoria care sta la baza interventiei porneste de la scara
orasului Timisoara. La acest nivel, orasul a fost impartit
in comunitati de 7-10.000 de locuitori, dupa principalele
artere de circulatie. La baza acestei operatii sta Charta
de la Leipzig si teoria lui Cristopher Alexander.
Fig 1. Impartirea orasului Timisoara in comunitati
1.1 Principii conform Chartei de la LeipzigConform Chartei de la Leipzig, orice oras ar trebui saadopte o abordare integrata in dezvoltarea urbana.
Aceasta ar trebui sa porneasca de la o analiza a situatiei
actuale care sa descrie punctele tari si slabe ale acestuia.
In urma analizei ar trebui definite obiective pentru
dezvoltarea urbana, si investitiile ghidate catre
indeplinirea acestor obiective. Ar trebui crescuta
calitatea spatiilor publice pentru ca orasul sa devina mai
atractiv si sa creasca conditiile de viata ale cetatenilor.
Impreuna cu amenajarea spatiilor publice ar trebui
modernizata infrastructura, pentru utilizarea eficienta a
resurselor naturale, si sporirea eficientei energetice si
economice.
1.2 Analiza situatiei existente conform teorieilui Cristopher AlexanderO serie de patternuri cuprinse in lucrarea A pattern
language au fost selectate si aplicate asupra comunitatii
in studiu (11A). Fiecare dintre ele a fost analizat ca
situatie existenta si propuneri de imbunatatire a acesteia.
Comunitatea in studiu se afla in imdeiata vecinatate acentrului istoric al Timisoarei, fiind delimitata de
strazile Spitalul Tudor Vladimirescu, Bvd. Mihai
Viteazu, Str. Ciprian Porumbescu, Bvd. General Ion
Dragalina si Bvd. Regele Carol I.
Fig 2. Principalele obiective ale comunitatii1.2.1 Reteaua de transport public. Reteaua destrazi de categoria 1. Poarta principala.Comunitatea este bine deservita de reteaua de transport
public, prin prezenta liniei de tramvai care o traverseaza
si celor trei noduri de schimb aflate in Piata Balcescu,
Maria si Moccioni. Limitele acesteia se afla pe strazi de
categoria I si II, nefiind strabatuta de artere dificil de
traversat. In prezent, portile de intrare sunt cele doua
piete legate de linia de tramvai.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
2/20
2
Fig 3. Reteaua de transport public. Existent.
Propunerea este de accentuare a celor doua porti de
intrare prin interventii de amenajare
peisajera/arhitecturala care sa le transforme intr-un
semnal pentru locuitorii comunitatii.
Fig 4. Reteaua de transport public. Propus
1.2.2 Bacania de la colt. Standurile de mancare.Retaua de magazine. Comunitatea de munca.Caracterul rezidential al zonei, format in principal dintr-
un fond construit de case, a permis dezvoltarea unei
retele bine definite de magazine si dotari publice. Aceste
functiuni dau viata comunitatii pe timpul zilei si dau
sansa rezidentilor de a isi gasi un loc de munca apropiat.
Aceste functiuni se concentreaza pe arterele care
delimiteaza comunitatea, si pe strazile din apropierea
Pietei Maria, datorita legaturii imediate cu centrul. In
partea de SE, pe Bvd. General Ion Dragalina apare o
concentratie de spatii comerciale, numita Bazarul
Brancoveanu.
Dispunerea functiunilor comerciale in acest mod
creaza un gradient de intimitate al zonei dinspre centru
spre extremitati.
Fig 5. Reteaua de magazine. Existent.Propunerea este de a grupa aceste functiuni in
clustere de munca, astfel incat ele sa functioneze
impreuna. Bazarul Brancoveanu este zona in care
aceasta masura ar trebui implementata in primul rand,
pentru a face ca cele doua laturi ale strazii sa comunice,
pastrand in acelasi timp artera de circulatie auto.
Comunitatile de munca pot fi formate pe diferite
domenii (comert, sanatate, servicii) si fiecare dintre
acestea ar trebui sa dispuna de mici zone pietonale cu
locuri de stat, standuri de mancare si cafenele.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
3/20
3
Fig 6. Reteaua de magazine. Propus.1.2.3 Cafenele. Viata de noapte.Numarul mic al cafenelelor si a locurilor vii pe timpul
noptii arata caracterul rezidential al comunitatii.
Amplasarea acestora pe arterele principale de circulatie
fac ca in interiorul zonei viata de noapte sa fie
inexistenta. Conform teoriei lui Cristopher Alexander,
activitile de seara precum cafeneaua, cinema,
ngheata, staiile de benzin, barurile trebuie adunate
ntr-un singur loc pentru c nici una din ele nu rezist
singur. Persoanele care locuiesc in interiorul
comunitatii trebuie sa aiba sansa sa isi petreaca noptile
afara avand o destinatie apropiata locuintei si un drum
sigur pana la aceasta. De aceea cafenelele si magazinele
deschise noaptea trebuie grupate si din orice punct alcomunitatii traseul catre acestea trebuie sa beneficieze
de un iluminat stradal corespunzator. Acestea nu trebuie
sa se adreseze doar tinerilor ci persoanelor de orice
varsta care simt nevoia sa isi petreaca o parte din noapte
afara ca un remediu psihologic pentru problemele de
peste zi. De aceea in aceste locuri se pot propune locuri
cu activitati (ex: locuri de stat, de privit cerul,
balansoare, locuri de joaca, locuri in care se poate intra
in contact cu apa).
Comunitatea gazduieste doar doua hoteluri, care se
adreseaza unor clase de venit diferite, cel dinspre
canalul Bega fiind mai scump decat cel din mijloculzonei.
Fig 7. Cafenele.Viata de noapte. Existent.Propunerea este ca fiecare piata sa aiba un loc care sa
traiasca pe timp de noapte fie prin localuri si magazine
fie prin amenajari specifice.
Fig 8. Cafenele.Viata de noapte. Propus.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
4/20
4
1.2.4 Centru de sanatate. Reteaua de invatamant.Comunitatea este complet acoperita de reteaua de
invatamant.
Reteaua de sanatate este bine dezvoltata in partea
superioara a zonei, atat prin cabinete medicale cat si prin
centre de infrumusetare si binefacere.
Fig 9. Centre de sanatate. Existent.Propunerea este de a crea un cluster de sanatate in care
zona formata sa cuprinda servicii de sanatate si
binefacere complete care sa functioneze ca un pol in
oras. Scolile ar trebui sa functioneze ca si centre de
invatare ale comunitatii in care varstnicii au sansa sa
comunice cu cei mici. In acest scop ar trebui realizate
programe care sa aduca mai multe generatii in acelasiloc, de catre Ministerul Invatamanturlui sau primaria
locala Scolile ar trebui sa aiba un program care sa
functioneze intreaga zi, terenurile de sport sa fie
deschise pentru copii, iar salile interioare de sport sa
poata fi inchiriate pentru activitati sportive organizate
(promovand sportul in oras si aducand in acelasi timp
venituri din sectorul privat).
Universitatea ar trebui sa functioneze ca o piata de
schimb in care o parte din cursuri sa fie deschise pentru
populatie. Aceasta ar trebui sa gazduiasca activitati
culturale prin care sa isi deschida portile catre
comunitatea din care face parte.
Fig 10. Centre de sanatate. Propus.1.2.5 Artere paralele cu sens unic. Traversareaarterelor. Pistele de biciclete.
Fig 11. Traversarea arterelor. Existent.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
5/20
5
Pentru ca strazile din interiorul unei comunitati sa poata
fi usor traversate, este indicat sa se creeze sensuri unice
in zig zag. Acestea descurajeaza traversarea zonei in
viteza si dau posibilitatea cresterii numarului de parcaje.
Zona deja beneficiaza de acest sistem de sensuri unice
care nu necesita imbunatatiri.
Momentan exista o singura artera care intra in piata
Mocioni cu pista de biciclete. Acestea ar trebui realizate
perimetral, acolo unde e nevoie ca biciclistii sa fie
protejati de traficul intens. O pista de biciclete poate fi
amenajata prin mijlocul comunitatii pentru a lega
bazarul de zona universitara si mai departe de
complexul studentesc.
Noi parcaje ar trebui amenajate in zona de blocuri, in
zona bazarului si pentru a deservi clusterul de sanatate
publica.
Fig 12. Traversarea arterelor. Propus.1.2.6 Copiii in oras. Verdele accesibil. Locuri de
joaca aventuroase. Sportul local. Locul de intalnireaal adolescentilor.Zonele verzi ale comunitatii sunt concentrate catre raul
Bega si nu exista posibilitatea de a se amenaja altele in
partea sudica a comunitatii. De aceea calitatea spatiilor
publice ar trebui sa compenseze absenta squarurilor.
Unul din punctele slabe ale comunitatii este deficitul
de locuri de joaca si terenuri de sport. Datorita tesutului
de case, interiorul cvartalelor a ramas inca neconstruit,
ceea ce inseamna ca acesta poate gazdui locuri de joaca
protejate de traficul auto, care, legate unul de celalalt, sa
formeze o promenada pentru copii pe care acestia sa se
poata plimba in siguranta pe jos sau cu bicicleta.
Fig 13. Copiii in oras. Verdele accesibil. Existent.
Fig 14. Copiii in oras. Verdele accesibil. Propus.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
6/20
6
1.2.7 Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre.
Primaria locala.In prezent acoperitrea lacasurilor de cult este suficienta
avand in vedere proximitatea fata de alte biserici care se
afla in imediata vecinatate a zonei.
Absenta zonelor verzi poate fi compensata prin
prezenta canalului Bega fata de care ar trebui facilitat
accesul.
Intre cele doua piete, Maria si Balcescu exista o
promenada care functioneaza doar la o treime din cat ar
putea, datorita absentei functiunilor publice si
comerciale la mijlocul acesteia si scurtcircuitarii
traseului de catre metrou.
Fig 15. Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primarialocala. Existent.
Propunerea este ca aceasta sa se intareasca prin
inserarea functiunilor pe parcursul ei si intarirea
nucleelor excentrice de la capete astfel incat sa aiba o
relatie de atractie care sa genereze flux de persoane intre
ele.
Orice comunitate ar trebui sa se autoguverneze iar
pentru asta are nevoie de o primarie locala. Propunerea
pentru amplasarea acesteia este in apropierea
promenadei si a parcului Gh. Doja. In acest fel in zilele
de intalnire ale comunitatii se pot desfasura activitati in
fata primariei care sa continue pe promenada.
Cel mai inalt punct al zonei ar trebui deschis
publicului pentru ca cetatenii sa aiba sansa sa isi observe
cartierul de la inaltime. Aceasta se poate face prin
deschiderea unei institutii publice cateva ore in anumite
zile pentru turisti si localnici (cladirea Institutului de
Sudura).
Fig 16. Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primaria
locala. Propus.
1.2.8 Concluziile analizei comunitatii si motivareaalegerii amplasamentuluiInterventiile care trebuie realizate in comunitatea 11A se
impart pe mai multe nivele, de la administrativ, la
mediul construit, zone verzi, etc.Cele trei noduri de activitate existente de pe sit sunt
Piata Maria, care functioneaza, bazarul, care este o
operatiune de alt tip, si Piata Balcescu care face parte
din studiul cvartalului invecinat. De aceeea, in ceea ce
priveste amenajarea pietelor publice, exista un
amplasament cu potential pentru o noua piateta, si
anume strada Treboniu Ilarian, aflata in spatele bisericii
ortodoxe din Piata Mocioni. Potentialul consta in pozitia
retrasa fata de artera de circulatie de categoria 1 (Bvd.
Regele Carol I), proximitatea zonei de locuinte
colective, fondul construit deosebit de valoros si
viitoarea facultate care urmeaza sa fie realizata pe unuldin loturile de pe strada.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
7/20
7
Fig 17. Concluziile analizei comunitatii 11AO noua piateta ar trebui sa profite de calitatile
amplasamentului propriu si sa contrabalanseze punctele
negative comunitatii (numarul insuficient de locuri de
joaca, de terase pentru comunitate, de locuri care sa
ofere identitate, contacutl cu apa, numarul insuficient de
squaruti si accese la zonele verzi, numarul insuficient de
parcaje, absenta locurilor cu viata de noapte, calitatea
amenajarii locurilor publice, absenta spatiilor exclusiv
pietonale).
Fig 18. Amplasamentul in cadrul comunitatii 11AFig. 19 ofera o imagine asupra centrelor, amplasate
pe directia centrului istoric fata de centrul fizic al
comunitatii din care fac parte. Prin aceasta operatiune,
sensul de parcurgere al traseului catre centrul istoric al
pietonilor va da viata automat acestor centre de cartier,
facandu-le sa reprezinte la, nivel constient sau
inconstient, porti catre centrul mare.
Fig 19. Studiu asupra centrelor din orasul Timisoara
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
8/20
8
2. Analiza de exemple realizate.2.1 Piata Muzeului din Cluj-Napoca.Piata Muzeului din Cluj-Napoca este un exemplu de
piata istorica renovata care sustine viata centrului istoricatat pe timp de zi cat si noaptea.
Fig 20. Plan Piata Muzeului Cluj-NapocaTipologia este cea a unui spatiu inchis pe patru laturi
(pe una din ele fiind frontul unei biserici), cu ciruclatii
auto pe una dintre ele, si cu accese peietonale din toate
cele patru colturi.
Fig 21. Schema functionarii pieteiLatura insorita a pietei a fost mobilata cu terase care
au oferit functiuni comerciale parterelor caselor istorice.
Fig 22. Piata Muzeului Cluj-Napoca. Mobilare.Mijlocul pietei functioneaza prin locuri de stat in
jurul unei zone verzi, si centrul acesteia e marcat de un
obelisc care functioneaza ca simbol. Pavimentatia este
simpla, punand in evidenta cladirile si continuand
modelul din centrul istoric.
Fig 23. Piata Muzeului. Tratarea centrului pietei.
Fig 24. Piata Muzeului. Pavimentatia.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
9/20
9
2.2 Amenajarea promenadei si Pietei Maridin Sibiu.Elementele cheie ale amenajarii Pietei Mari din Sibiu
sunt pavimentatia, iluminatul, marcarea monumentelor
istorice din piata si fantana din mijlocul acesteia.
Fig 25. Amenajarea Pietei Mari Sibiu.Felul in care sunt amplasate cele noua jeturi de apa
care ies din pamant transforma centrul pietei intr-un locde joaca pe timpul verii si spectacol vizual pe timpul
celorlalte anotimpuri. In plus, aduc elementul apei in
contact cu cetatenii si pe timp de noapte cand acrivitatea
din piata e redusa functioneaza ca un spectacol auditiv.
Fig 26. Fantana arteziana din centrul pietei.Fata de acest punc sunt asezate banci de pe care se
poate observa spectacolul acvatic. Amplasarea in centrulpietei face ca diagonalele acestia, care sunt directiile de
parcurgere principale, sa aduca pietonii pe langa
fantana.
Promenada care duce in piata mare (Str. Nicolae
Balcescu) are ca elemente principale ale amenajarii
pavimentatia, locurile de stat si mobilarea cu terase.
Fig 27. Amenajarea Str. Nicolae Balcescu Sibiu.Pavimetnatia e formata din trei zone: 50cm piatra
cubica care urmareste zidurile constructiilor, 5m dale cu
suprafara plata pe care sunt amplasate terasele,
delimitate de o bordura fata de piatra cubica care merge
pana in axul strazii. Axul este marcat printr-o rigola de
piatra care colecteaza apele pluviale la suprafata.
Iluminatul stradal produce un efect scenografic pe
timpul noptii.
Fig 28. Iluminatul stadal Str. Nicolae Balcescu Sibiu.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
10/20
10
2.3 Regularizare trafic auto Biserica Greco-Catolica de pe Str. Comanaseti, Timisoara.
Fig 29. Biserica Greco-Catolica de pe Str. Comanesti,Timisoara.
Biserica Greco-Catolica de langa fabrica de bere din
Timisoara avea o problema legata de circulatia auto din
fata si legatura cu zona verde.
Fig 30. Biserica Greco-Catolica. Plan.
Fig 31. Stuatia inainte de regularizarea traficului.
Trotuarul din fata acesteia era prea ingust pentru a
face fata persoanelor care luau parte la slujba religioasa
si se crea presiune asupra strazii in momentul unor
evenimente importante care aveau loc in biserica,
datorita multimii de persoane care trebuia evacuata intr-
un timp scurt.
Fig 32. Stuatia dupa regularizarea traficului.Profitand de reteaua stradala, s-a putut renunta la
traficul din fata bisericii prin deviera acestuia. In acest
fel in fata bisericii a rezultat o piateta care leaga biserica
si spatiul verde.
2.4 Piata Ges, Napoli.
Fig 33. Biserica Greco-Catolica. Plan.Piata Ges din Napoli este una din cele mai vii piete ale
orasului. Aceasta functioneaza din cauza densitatii din
centrul istoric, dar si pentru reprezentativitatea pe care o
are pentru oras. Ea este marcata de prezenta a trei
obiecte: Claustrul Sf. Chiara, Biserica Ges Nuovo, si
obeliscul din centru. Cota planului de calcare coboara
dinspre parta de nord spre partea de sud. Pentru a prelua
diferenta de nivel, pe marginea vestica a pietei au apartu
trepte care sunt folosite pentru sezut. Ele ofera o
perspectiva ampla asupra obeliscului si activitatii din
piata. Lipsa altor amenajari pentru locuri de stat face cazona treptelor sa fie dens ocupata de persoane.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
11/20
11
2.5 Piata Furstemberg, Paris.Piata Frustemberg funcioneaza ca un spatiu inchis
partial pe patru laturi, cu circulatia radiala.
Fig 34. Piata Frustemberg din Paris. Plan.
Fig 35. Ridicarea planului de calcare in centul pietei.
Fig 36. Platforma de lemn amplasata in centul pietei.
Elementul circular din centru, chiar daca nu
inglobeaza natura intr-un mod organic, permite
amplasarea unor obiecte din lemn care functioneaza ca
locuri de stat si platforme de expunere pentru obiecte de
arta.
Fig 37. Locuri de stat create prin ridicarea planului decalcare.
Traficul redus permite folosirea spatiului central ca
loc de joaca si de odihna.
2.6 Armonizarea interventiilor in zonaistorica Timisoara. Piata Traian.Toate interventiile care se fac in cartierele istorice aleTimisoarei ar trebui sa aiba elmente particulare si
elemente comune. Unul din elementele comune ar trebui
sa fie pavajul (piatra cubica alba). Pentru a reduce
costurile, aceasta piatra cubica poate proveni din
modernizari de drumuri unde este inlocuita de asfalt
pentru a face fata traficului sporit.
Fig 38. Pavimentatie Piata Traian Timisoara.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
12/20
12
3. Analiza situatiei existente3.1 Studiu istoricComunitatea in studiu face parte din cartierul timisorean
Elisabetin.Elisabetinulul a luat fiinta imediat dupa plecarea turcilor,
intre 1716 si 1718 si purta numele de Maierele Vechi
(germana: Mayerhof) sau Maierele Romnesti pentru ca aici
era instalata populatia romana. Cartierul arata mai mult ca un
sat construit in jurul unei bisercici din lemn, cu case mici
risipite si inconjurate de livezi si gradini agricole. In 1837
izbucneste o epidemie de ciuma, iar abia dupa terminarea
acesteia, cartierul incepe sa se dezvolte. In partea de nord-vest
incepe sa construiasca si populatia de etnie germana, drept
pentru care zona ia numele de Maierele Germane. Numele
actual il preia abia in 25 mai 1896, in cinstea imparatesei
Elisabeta, sotia imparatului Franz Iosef I. Dupa 1882 se
construiesc zeci de cladiri. In perioada interbelica i seschimba numele in Principesa Elisabeta, insa in timpul
socialismului revine la Elisabetin.
Fig 39. Ridicarea Iosefina 1769-72. Comunitatea 11Ain cadrul cartierului Elisabetin.
Fondul construit a fost edificat undeva intre mijlocul
secolului al XVII-lea si incepuputul secolului al XX-lea.
El nu apare pe harta din 1857 insa apare pe cea din
1890. In 1920 una din cladirile de pe Strada Treboniu
Ilarian functioneaza ca sediu al Directieri Regionale a
CFR.
Biserica ortodoxa adiacenta din Piata Mocioni
(cunoscut in timp si sub numele de Piata Kttel, Piata
Asaneti sau Piata tefan Furtuna) a fost construita in
perioada 1931-1936 de catre arh. Victor Vlad, si intre
anii 1939-1946 a servit drept catedrala a orasului.
Fig 40. Cartierul Elisabetin in 1857.
Fig 41. Cartierul Elisabetin in 1890.
Fig 42. Cartierul Elisabetin in 1920.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
13/20
13
3.2 Studiu de zgomot
Fig 43. Harta de zgomot pe timpul zilei.Din studiul de zgomot asupra orasului reiese ca parculbisericii opreste zgomotul de pe bulevard atat pe timpul
zilei cat si pe timpul noptii ceea ce face ca strada sa aiba
un grad de intimitate diferit fata de limita comunitatii.
Fig 44. Harta de zgomot pe timpul noptii.3.3 Descrierea situatiei existente
Fig 45. Functiuni existente.In prezent Str. Treboniu Ilarian are o dezvoltare medie
din punct de vedere al functiunilor, si un caracter
puternic rezidential. Cladirile de pe latura inferioara
(raportat la harta) gazduiesc la parter cateva sedii de
firme iar pe strazile adiacente au aparut doua functiuni
(cafenea si bar) care atrag persoane pe timpul zilei si
noptii. Aceste aparitii spontane spun despre
amplasament ca ar putea sa se dezvolte in aceasta
directie insa felul in care functioneaza in prezent strada
(ca si parcaj neamenajat) si latimea trotuarului nu o
permit.
Latura superioara a strazii contine trei cladiri, dintre
care doua sunt ale parohiei ortodoxe si una de
administratie publica.
3.4 Disfunctionalitati
Fig 46. Disfunctionalitate supraincarcarea strazii cumasini
In momentul de fata intreaga strada e folosita ca un
parcaj pentru locatari. Supraincarcarea cu masini a dus
la taierea spatiului verde de pe marginea trotuarului. De
asemenea, circulatia si locurile de parcare fac strada
neprietenoasa pentru pietoni.
Fig 47. Disfunctionalitate acapararea spatiului verdede catre locurile de parcare
Absenta unor servicii care sa functioneze impreuna sicare sa se ocupe de imaginea cladirilor duce la
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
14/20
14
deteriorarea acestora. In acest moment locatarii sunt cei
care ar trebui sa plateasca reparatiile fatadelor istorice,
lucru prea costisitor pentru a asigura longevitatea.
Fig 48. Disfunctionalitate deteriorarea fatadelor dinlipsa fondurilor de intretinere
Lipsa fondurilor publice sau a proiectelor pentru
aceasta zona a dus la deteriorarea calitatii pavimentatiei
sau amplasarea improprie a acesteia.
Fig 49. Disfunctionalitate calitatea pavimentatieiDesi natura este unul din atuurile strazii, in mare
masura persoanele nu pot intra in contact cu ea din
cauza limitelor fizice de pe sit (ingradirea, absenta
portilor).
Fig 50. Disfunctionalitate zidul dintre parc si stradaOrientarea fata de punctele cardinale face ca fatada a
laturii inferioare a strazii sa fie luminata doar catre
sfarsitul zilei. Inaltimea acesteia face ca jumatate din zi
strada sa fie umbrita, de aceea acest aspect trebuie
transformat in unul pozitiv tinand cont de clima calda a
Timisoarei. Pe timpul noptii iluminatul stradal nu este
suficient pentru o piateta de aceea se impune
suplimentarea acestui.
Avand in vedere ca propunerea este de a crea o piata
pentru o comunitate, aceasta ar trebui sa nu depaseasca
o suprafata de 400mp, pentru a nu iesi din scara si
deveni nereprezentativa. De aceea, proportia alungita astrazii nu permite amenajarea intregii suprafete ca si
piata.
3.5 Puncte pozitive ale amplasamentuluiCel mai important atu al amplasamentului este
retragerea fata de artera de circulatie si deci protectia
fata de zgomot.
Fig 51. Proximitatea bisericii
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
15/20
15
Fig 52. Arcada cladirii parohiei ortodoxeFondul construit de la sfarsitul secolului al XIX-lea
si cele doua case in stil neo-romanesc de la inceputul
secolului al XX-lea ofera un cadru pozitiv noiiamenajari. Prezenta reprezentantei ENEL aduce automat
persoane in zona pe timpul zilei.
Fig 53. Amenajarea existenta a spatiului verde.Cadrul natural are o valoare deosebita fiind posibila
amenajarea unui parcurs care sa se lege de piateta
bisericii si de aleea existenta a parcului.
Demisolurile cladirilor permit inserarea de functiuni
cu conditia reamenajarii trotuarului din fata si rezolvarii
acceselor.
Fig 54. Cladire in stil neo-romanesc functionand caserviciu public de incasare a taxelor ENEL
Fig 55. Concluziile situatiei existente
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
16/20
16
4. PropuneriOrice piata publica ar trebui sa fie pietonala, de aceea
prima operatiune care ar trebui facuta este devierea
circulatiei.
Fig 56. Circulatie existenta
Fig 57. Circulatie propusaPropunerea este ca piata sa se realizeze in doua etape.
Prima include doar interventia asupra domeniului
public. Iar a doua propune legarea pietei de parc si
biserica.
Fig 58. Etapele interventieiPrima faza se va desfasura in mai multe etape,
incepand prin limitarea accesului masinilor.
Fig 59. Limitarea accesului auto si amenajareaparcajelor
Vor fi pastrate accesele catre parcarea cladirilor
parohiale si catre parcarea din interiorul curtii imobilului
cu acces carosabil. Aceasta organizare a traficului
permite realizarea mai multor locruri de parcare decat insituatia existenta, cu posibilitatea realizarii de parcaje
noi si pe una din strazile adiacente.
Urmeaza realizarea pavimentatiei pe suprafata
definita si punerea in functiune a unui loc de joaca si a
unei fantani. Fantana urmeaza sa fie alimentata cu apa
colectata din scurgerea apelor pluviale de pe
acoperisurile cladirilor invecinate.
Fig 60. Realizarea pieteiEliberand strada de locurile de parcare si largind
trotuarul, in demisolul cladirilor se pot realiza baruri
asemanator operatiunilor din centrul Timisorii.
Fig 61. Darea in folosinta a demisolurilor cu creareade accese noi
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
17/20
17
Fig 62. Amplasarea mobilierului stradalUltima faza a acestei etape este amplasarea
mobilierului din lemn reprezentand o platforma pe care
pot fi amplasate terasele pe timpul verii si care se
continua cu gradene de sezut pentru a privi spectacolul
strazii.
Fig 63. Etapa I de interventie
Fig 64. Etapa II de interventieIn etapa a II-a se poate realiza o alee prin parc care sa
plece si sa revina in piateta.
4.1 Detalierea etapei IPavimentatia va fi compusa din doua zone: una prin care
se realizeaza largirea trotuarului si una care va acoperi
mijlocul strazii, avand in ax o rigola pentru strangerea
apelor pluviale. Marcarea limitelor pietei se va face prin
copaci ornamentali care vor putea fi dublati de elemente
de blocare a traficului (cilindrii ascunsi in pardoseala).
Fig 65. Amenajarea pietei
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
18/20
18
Pavajul va urmari nivelul strazii, lasand in acest fel
accesul liber pentru salvare sau pompieri. Trotuarul
existent si zona verde vor fi pastrate, deci nu vor exista
elmente care sa impiedice evacuarea rapida a pietonilor
in cazul unui incident.
Fig 66. Plan evacuare piata si iluminat stradalIluminatul stradal va fi suplimentat pentru a asigura
piatetei suficenta lumina pentru a sustine viata de
noapte.
Fig 67. Fatada desfasurata iluminat stradalOperatiunea de rezolvare a intrarilor in demisol se va
realiza prin crearea unei trepte de 30cm in trotuar
bordata de un cadru care va marca intrarea.
Fig 68. Sectiuni caracteristice
Fig 69. PerspectivaAtmosfera care se doreste este una care sa atraga
populatii de toate varstele atat in timpul zilei cat si al
noptii. Terasele sunt amplasate pe partea umbrita a
strazii astfel incat sa fie protejate de caldura din timpulverii.
Fig 70. Perspectiva aerianaGradenele au o latime suficienta pentru a putea fi
folosite pentru plaja pe timpul verii si ofera vedere catre
fantana si locul de joaca.
Pavimentatia trotuarelor foloseste aceeasi piatra
cubica ca si cea din Piata Traian. Centrul amenajarii
foloseste piatra cubica cu o tenta rosie iar in zona
scurgerii sunt folosite dale de piatra de 20x40cm.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
19/20
19
4.2 Date tehniceSuprafata totala a amenajarii este de 808mp
(45.8x17.6m) incluzand trotuarele existente. Materialele
folosite vor fi piatra cubica alba de 10x10cm, pe o
suprafata de 388mp, piatra cubica rosie de 10x10cm, pe
o suprafata de 208mp si dale de piatra albe de 20x40cmpe o suprafata de 157mp.
Fig 71. Piatra cubica alba
Fig 72. Piatra cubica rosie
Fig 73. Dale de piatra
Fig 74. Sectiune la intalnirea cu spatiul verdeIn axul pietei va fi montata o rigola metalica pentru
colectarea apelor pluviale si a apei provenite din cele
sase guri ale fantanii.
Fig 75. Rigola metalica
Fig 76. Detaliu rigolaLocul de joaca va fi compus din trei elemente
rectangulare de 2.6x1.5m : o mica platforma de lemn si
doua plase pentru sarit alcaturite din inele de cauciuc.
8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian
20/20
Fig 77. Excavare in pardoseala si plasa cauciucatapentru sarit
Terasele de lemn tratat cu lac de exterior vor avea
cota de calcare la 87.5cm de sol. Cele doua terase vor
avea un culoar de trecere printre ele care va fi amplasat
in dreptul fantanii.
Fig 78. Exemplu de materialitate si rezolvare agradenelor
5. ConcluziiNoua piata care se formeaza pe Str. Treboniu Ilarian vaavea rolul: de a sprijini comunitatea prin crearea unui
nou centru, de a sprijini biserica si rolul acesteia in
comunitate, de a fi un loc de refugiu pentru statia de
interschimb din Piata Mocioni si un nou loc de joaca
pentru copii, de a asigura salvgardarea fatadelor istorice,
de a aduce un plus de spatiu verde si de parcari
comunitatii, de a imbunatati viata de noapte si de a
aduce apa in contact cu oamenii acolo unde ea nu exista
din surse naturale.
Bibliografie:
Charta de la Leipzig, 2007
Cristopher Alexander, A Pattern Language, Oxford
University Press, New York 1977, ISBN 0-19-501919-9
Radu Radoslav, Topos comportamental- Armonizarea
dintre spatiul urban, comportamentul uman, Editura
Marineasa, Timisoara 2000, ISBN 973-9485-71-5
Mihai Opris, Timisoara. Monografie urbanistica,
Editura Brumar, ISBN 978-973-602-245-6
http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId
=1&viewCat=17&viewItem=787
http://www.merthyr.gov.uk/OnLine/Completed+Project
s/
http://www.robbrechtendaem.com/