7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
1/40
Page | 1
CURS
DINAMICA GRUPURILOR
CARTI
Dinamica grupurilor Adrian Neculau ed. Polirom
Psihologia manipularii + psihologia persuasiunii Robert Vraldini
Tehnici de manipulare Bogdan Ficeac
Dimensiuni ale excluderii sociale L. Mitrofan
FILM
My strange addiction
EXAMINARE
- Examen 8 puncte- Seminar 2 puncte
1. Dinamica grupurilor
2. Leader
3. Persuasiune
4. Manipulare
5. Patologii colective
6. Excludere sociala
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
2/40
Page | 2
C 1- 5.10.2012
1. Problematica grupurilor sociale
Principalele formatiuni sociale sunt:
1. Grupurile
2. Colectivitatile
3. Organizatiile
1.1.Grupurile sociale
Definitie acele formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza in mod direct intre ei
pe baza unor reguli si norme si datorita caruia ei se recunosc ca apartinand
unei societati distincte
formatiuni ce au la baza aceleasi norme si prescriptii dar care nu pp
interactiuni directe intre membrii. Exp: etnii, credinciosi, culte
formatiuni sociale deliberat constituite in vederea atingerii unui scop si care
folosesc strategii explicite de decizie si control
Caracteristici generale ale grupurilor sociale
1. tipul grupului acesta tine de numarul de membrii, relatiile dintrei ei si
natura activitatilor desfasurate
2. marimea grupului acest parametru inf. Semnificativ performanta sau
creativitatea/atingerea scopului
3. compozitia grupului reflecta caracteristicile psiho-sociale ale
membrilor de la varsta, sex, nivel de deducatie, statut profesional
4. structura grupului reliefeaza modul d econfigurare a relatiilor
interpersonale dintre membrii grupului. Acestea pot fi:
1. socio-afective
2. de comunicare
3. de influenta
4. de coordonare
5. de control
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
3/40
Page | 3
5. sarcina grupului consta din obiectivul propriu-zis ce urmeaza a fi
realizat in urma activitatilor comune a tuturor membrilor. Acest
parametru are o deosebita functie de a structura viata de grup.
6. Coeziunea exprima ansamblu fortelor care mentin unitatea grupului si
este o rezultanta a relatiilor dintre membrii, a caracteristicilor psiho-
sociale a acelor membrii dar si a rezultatelor, a contextului social in care
se desfasoara activitatea grupului
7. Nivelul de integrare reprezinta expresia gradului de maturizare a
relatiilor psiho-sociale din cadrul grupului si a masurii in care fiecare
membru se identifica cu grupul. Indirect nivelul de integrare exprima
gradul d eelaborare a constiintei colective ce devine indirect un elelment
de fond pentru coeziunea de grup.
8. Eficienta grupului exprima sintetic parametrii calitativi si cantitativi
de realizare a sarcinii, dar exprima si acei factori care mentin si duc la
satisfacerea nevoilor membrilor.
Grupul social constituie un mediu interactiv in care are loc armonizarea
trebuintelor indivizilor cu mediul social, dar este si un mediu ce creaza
indivizilor noi nevoi, trebuinte, reprezentari, comportamente si conduite.
Fenomenul de remodelare psiho-sociala in contextul grupal se realizeaza prin:
ajustari si adaptari, sau prin restructurari in plan cognitiv, motivational,
atitudinal, relational si comportamental.
Clasificarea grupurilor sociale
In functie de caracterul relatiilor dintre membrii:
1. Grupuri primare sau de contact face to face
2. Grupuri secundare in care predomina relatiile directe denumite relatii
de releu
Dupa modul de formare
1. Grupuri naturale iau nastere spontan. In literatura de specialitare sunt
enumerate 4 astfel de grupuri cu caracter universal acestea fiind: familia,
gr. de joc al copiilor, gr de vecinatate si comunitate si comunitatea de
batrani
2. Grupuri artificiale - se formeaza in urma unui proiect stiintific. Exp:
laborator, terapeutic
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
4/40
Page | 4
In functie de tipul sarcinii:
1. Sociale
2. De munca
3. Militare
4. Sportive
In functie de existenta cadrului formativ ce le reglementeaza existenta
1. Formale/institutionale
2. Informale /spontane
In cazul grupurilor informale neexistand un cadru institutional exterior,
dinamica proceselor interrelationale va fi determinata preponderent de
factorii socio-afectivi spontani
In functie de raporturile existente intre membriii grup:
1. de apartenenta sunt cele in care membrii grupului apartin la un
moment dat in mod natural sua datorita activitatilor concrete pe care ei o
desfasoara. In acest caz pariciparea efectiva la viata grupului nu inseamna
si o participare psihologica
2. de referinta individul imprumuta normele si atitudinile considerate de
referinta datorita presigiului de care se bucura
3. de presiune au capacitatea de a exercita o influenta semnificativa
asupra altor indivizi/grupuri datorita puterii, prestigiului sau resurselor
detinute (politice, economice)
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
5/40
Page | 5
C 2 - 12.10.2012
1.2.Structuri
Principalele cercetari din perspectiva sociala evidentiaza in viata fiecaruia
grupului sociale existenta urmatoarelor structuri:
1. Structura socio-afectiva se refera la relatiile si la procesele preferentiale
din cadrul grupului
2. Structura motivational-atitudinala
3. Structura comunicatiei cum se realizeaza procesele de comunicare,
respectiv retele sau bariere comunic.
4. Structura puterii procese de influenta care au loc in grupul respectiv
5. Structura activitatii - realizarea scopului, sarcinii
Dintre acestea, structura comunicatiei, structura puterii si cea a activitatii au un
caracter atat formal, fiind determinate de normele constitutive ale grupurilor,
cat si un caracter informal aparand ca urmare a unor factori ce rezulta din
contextul interactiunii membrilor, iar celelalte doua categorii de structuri (socio-
afectiva si motivational-atitudinala) au un caracter exclusiv informal cu
manifestari specifice in functie de tipul de grup.
Structura socio-afectiva a grupului consta din modul de configurare a relatiilor
preferentiale dintre membrii la un moment dat, relatii ce pot imbraca forma
atractiei, respingerii sau indiferentei.
Dintr-o serie larga de factori ce conditioneaza formarea si structurarea relatiilor
preferentiale in cadrul grupurilor urmatorii sunt considerati a a fi mai
semnificativi :
Inteligenta sociala referitor la modul de adaptare in cadrul grupului in ceea
ce priveste comunicarea si relatiile preferentiale
Capacitatea de comunicare interpersonala
Prestigiul extra-grupal
Altruismul persoanei
Competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care grupul se
confrunta Farmecul personal (charisma) element important
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
6/40
Page | 6
1.3.Fenomene psihosociale de grup
COEZIUNEA GRUPULUI = totalitatea aimpului de forte ce are ca efect
mentinerea laolalta a membrilor unui grup, opunindu-se fortelordezintegratoare.
In ceea ce priveste coeziunea grupului aceasta apare ca rezultatul unor variate
categorii de factori:
- factori extrinseci acestia sunt cei anteriori formarii grupului si tin de acele
cadre formale de ordin socio-organizational ce impun anumite valori, norme
si modele in grupul respectiv
- factori intrinseci acestia sunt specifici grupului ca atare, rezultand in modconcret in contextul interactiunii dintre membrii. Acesti factori se impart in :
- factori socio-afectivi rezultanta directa a atragerilor si respingerilor
care se manifesta in cadrul grupului precum si o rezultanta a masurii in
care individul se identifica cu grupul
- factori socio-operatori - distributia si articularea rolurilor in cadrul
grupului, coordonarea activitatii de catre lider, structurarea relatiei de
comunicatie, structurarea proceselor de influenta intre oameni
CONFORMISMUL DE GRUP interactiunile sistematice dintre persoanele
care formeaza un grup determina aparitia unor uniformitati atitudinale si
comportamentale ce capata caracterul unor norme si modele specifice acelui
grup.Astfel nerespectarea acestor prescriptii adoptate de comun acord,
echivaleaza cu respingerea valorilor si modelelor colective si este resimtita de
catre membrii grupului ca o contestare sau chiar ca un atac la adresa grupului.
Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt inculcate, frecventa
acestor incalcari dar si referitor la atitudinea concreta a celui ce incalca normele.
LEADERSHIPUL = Ansamblul relatiilor intra si intergrupale prin care o
persoana sau un grup de persoane influenteaza comportamentul de grup,
dirijeaza si controleaza activitatile, asigurind mentinerea grupului ca sistem
compact.
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
7/40
Page | 7
In mod generic problematica liderului trebuie abordata dintr-o tripla
perspectiva:
- statutul formal si informal pe care il detine in structura/structurile de
putere a grupului sau organizatiei din care face parte
- liderul ca persoana, avind o anumita personalitate si un set determinat
de aptitudini psihosociale
- stilul de conducere, inteles ca o structura relationala specifica. Astfel
distingem si care in majoritatea lucrurilor evidentiaza:
Stilul autoritar - Se caracterizeaza prin concentrarea puterii de
decizie si control in mana liderului; acesta ia singur decizii si
masuri, sanctioneaza sau recompenseaza dupa propriile sale opinii
fara sa se consulte cu membrii grupului si fara sa tina cont de
parerea lor. Intr-un astfel de grup climatul psihosocial al grupului
este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare
latenta
Stilul democrat - Se bazeaza pe colaborarea lider- membrii
grupului.Liderul ia decizii si masuri in urma consultarii cu
membrii; Climatul psihosocial este tonic si destins; Numarul
conflictelor este foarte scazut
Stilul permisiv - Se caracterizeaza prin faptul ca liderul isi
abandoneaza intr-o mare masura responsabilitatile si functiile
sale, lasind ca activitatea grupului sa se desfasoare de la sine. In
acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte
scazute, climatul este deosebit de defavorabil, cu numeroase
conflicte intre membrii .
Factorii perceperii subiective a stilului de conducere de catre membrii
grupului
1. Statutul sociometric al liderului cuantificat in numarul de
alegeri/respingeri primite din partea celorlalti
2. Gradul de incredere in lider masura in care membrii il crediteaza pe lider
in ceea ce priveste capacitatea acestuia de a coordona membrii si de a le
satisface trebuintele si nevoile membrilor grupului
Problematica liderului in fata maselor Aspecte psihologice
Liderul este un personaj simbolic asupra caruia masele pot proiecta propriile
sentimente, frustrari, compleze.
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
8/40
Page | 8
El apare ca un mesia in fata maselor, identificandu-se uc problemele si
frustrarile acestora si prin acest lucru el se substituie supraeului colectiv. Exista
tandemul lider-mase face ca comunicarea sa fie unidirectionala, respectiv
lider>masa.
Schimbarile in planul relatiilor interumane sunt determinate concret de
urmatorii factori:
Starea de nesiguranta, neincredere, suspiciune, evitarea contactelor
umane toate acestea vor fi compensate prin nevoia de asociere a
indivizilor in scopul unei asa-zise garantii de protectie oferite de siguranta
apartenentei la un grup si de persoana liderului
Aparitia unor grupe de interese e ofera membrilor o anumite identitate, un
rol si un statut pe care societatea il mai ofera, in plus masele se vor
identifica cu liderul, liderul suprapunandu-se arhetipului tatalui protector
Procesul de inductie sugestiva colectiva ce este favorizat de regresia
psihologica a maselor a.i. liderul va gandii pt. mase iar masele isi vor
urma neconditionat liderul exact cum face un copil cu tatal lui
In astfel de fenomene valoarea persoanei este inlocuita treptat cu valoarea
colectivitatilor de oameni. Devalorizarea sociala va duce treptat la inlocuirea
valorilor socio-culturale si moral-religioase cu ideologii aparte care vor fi
impuse obligatoriu maselor drept unicul mod de gandire, astfel in timp se
produce o inlocuire a gandirii logice cu una artificiala de factura utopice.
Irationalul va fi noul mod de gandire ce va duce la vaste sisteme de gandire
deliranta la constructii fabulative si apoi la comportamente antisociale
In geneza modelelor de gandire ideologice un rol extrem de important il are
pierderea reperelor valorice. Discursul colectiv reprezinta un limbaj de natura
sociopolitica sau ideologica care in mod repetitiv utilizeaza formule simple,
directe si care creaza in randul maselor o anumita directie precisa in gandire si
comp. Desi apeleaza la formule simple este puternic incarcat emotional si se
adreseaza resorturilor afective launtrice ale oamenilor. Discursul colectiv
intretine o atmosfera de incertitudine si favorizeaza o explozie a irationalului.
Caracteristicile personale ale liderilor in faza maselor
- Puternica forta persuasiva
- Prestigiu - manifestandu-se ca o forma de fascinatie atat asupra
persoanelor, prestigiul denota o ascendenta sociala recunoscuta, admirata,
dar si temuta in fata maselor
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
9/40
Page | 9
- charisma este un element hotarator in ceea ce priveste masa lider;
- liderul inspira o incredere spontana
- Inducerea unui sentiment de dependenta afectiva
- Experienta sociala (inteligenta sociala a liderului, o buna cunoastere a
psihologiei maselor
- inteligenta emotionala
Mijloacele utilizate de lideri in fata multimilor
1. Inductia comportamentala initierea de catre lider a unei actiuni sau a
unui
comportament demonstrativ la care multimea se alatura prin imitatie si
contagiune (datorita spiritului de turma cf. lui Le Bon )
2. Incitarea emotionala ridicarea intentionata de catre lider a tonusului
emotonal al multimii. Acest lucru se realizeaza prin folosirea unor simboruri,
sintagme de lucru cu o mare incarcatura afectiva
3. Sugestia - consta in determinarea multimii sa adopte anumite atitudini sau sa
declanseze anumite actiuni apeland la mecanisme psihologice care scapa
controlului rational; oferirea exemplului personal dar si realizarea de asocieri
spontane inte fenomene intre care nu exista nici o legatura
4. Prezentarea unei idei foarte simple intr-o forma care nu permite nici o
indoiala sau contrazicere
5. Repetarea sistematica a unei idei sfarseste prin a o induce inconstient in
mintea ascultatorilor ca fiind un adevar evident de netagaduit.
6. Ordinul preluarea unei idei si punerea ei in aplicare neconditionat
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
10/40
Page | 10
C 3- 26.10.2012
2. Principalele forme ale influen e sociale
Persuasiune, manipulare i brain-washing
Un bun manipulator se naste asa.
2.1 Persuasiune
Implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala
si comportamentala.
Factorii principali ai eficientei relatiei de persuasiune tin de:
- emitator,- mesaj,
- canal de comunicare si
- auditor (tinta).
Principalele cercetari realizate in psihologie fac referire la urmatorii factori: In
ce priveste:
- emitatorul conteaza profilul de personalitate, gradul de incredere in sine,
stilul relational, experienta de viata, prestigiu recunoscut
- mesajul - factori o ponderea diferitelor el. gradul de incarcatura emotionala sau
elemente motivationala puternice
o coerenta
o adecvarea la contextul respectiv
- auditoriul factori:
o imaginea de sine
o gradul de sugestibilitate
o nivelul intelectual
In ce priveste eficienta rel. de persuasiune cercet. Recente din psiho soc. fac
referire la :
- credibilitatea sursei
- intentia
- farmecul personal /carisma atractia fizica pe care o exercita o
persoana are un efect apreciabil asupra fortei de persuasiune a
mesajului sau. Explicatia este dorinta inconstienta a auditoriului de a
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
11/40
Page | 11
se identifica cu o persoana care poseda calit deosebite atractia fizica,
umorul, inteligenta
La nivelul mesajului cercet recente evid:
- inducerea fricii- s-a demonstrat faptul ca frica poate constitui un
important factor motivational in preluarea/adoptarea unor conduite (cu
cat frica invocata e mai puternica cu atat conduita adoptarii va fi mai
mare)
- gradul de implicare al auditoriului - In ce priveste implicarea
auditoriului la nivelul mesajului cercet arata ca: Orice forma de
antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporeste efectul
persuasiv al mesajului. Luarea unei decizii in grup sporeste capacitatea
acesteia de a induce cu adevarat schimbari
atitudinale/comportamentale durabile
- efect de intaietate exista o anumita selectivitate fata de informatiei
in functie de locul in care este prezentate. Efectul de intaietate
demonstraza faptul ca cu cat o info este prezentata la inceputul unui
mesaj cu atat e mai eficienta persuasiunea acestuia
In ce priveste rel de persuasiune la nivelul tintei/auditoriului
- in cazul persoanelor dominatoare
- cu imagine de sine hipertrofiata
- cu un accentuat stil de competitie
mesajul persuasiv isi atinge mult mai greu tinta.
In cazul persoanelor:
- sugestive
- submisive
- dependenti emotionali
- vulnerabili afectivi
- slaba incredere in sine
mesajul persuasiv isi atinge mult mai usor tinta.
De ce? Datorita:
- nevoii intense de aprobare si acceptare din partea celor din jus
- insusirea unor idei reprezinta pentru ei si o modalitate implicita de a fi
recunoscuti de catre cei care promoveaza acele idei
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
12/40
Page | 12
Robert Chaldini tratat de persuasiune si manipulare
6 arme ale persuasiune:
- reciprocitatea oamenii se simt datori cand li se face un serviciu sau
concesie sa ofere ceva echivalent la schimb (tocmai acest lucru poate fi
speculat multi cad in capcana)
- angajamentul luat si consecventa comportamentului un angajement
luat public cu glas tare motiveaza consecventa comportamentului si
acctiunea concreta a angajamentului.- a obtine un angajament de la
cineva intr-un context public simbolizeaza jumatate din drumul parcurs
pana la actiunea concreta.
- Dovada sociala daca multi oameni cred intr-un anumit lucru atunci
acela tb sa fie adevarat chestiune falsa care poate fi speculata de catre
cei cu intentii ascunse
- Simpatia oamenii au incredere in cei pe care ii cunosc si pe care ii
simpatizeaza mai ales daca le seamana intr-un anumit fel (hobyurile,
scoli urmate)- oamenii pot fi manipulati mult mai usor de catre oamenii
de langa ei
- Autoritatea oamenii au tendinta de a avea incredere intr-un lucru
care vine dintr-o sursa oficiala de a se supune autoritatii, oamenii
sunt impresionati de cei care au titluri, statut, medalii, distincii,
prestigiu.
- Raritatea se utilizeaza actica termenului limita in virtutea unui
principiu al raritatii lucrurilor. Cu cat acel lucru este prezentat ca
intamplandu-se mai rar cu atat efectul relatiei de persuasiune e mai mare
2.2 Manipulare
Actiunea prin care un actor social (om, grup, colectiv) este determinat sagandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului
lasand impresia libertatii de gandire si decizie.
Diferenta dintre manipulare si persuasiune faptul ca actorul social persuadat
cunoaste sau realizeaza intentia celuilalt, pe cand in manipulare actorul social
manipulat nu este constien sub nici o forma de intentia celuilalt.
Principalele aspecte psihologice ale celor care pot fi usor de manipulati:
1. Sugestibilitatea crescuta
2. Dependenta emotional-afectiva3. Slaba incredere in fortele proprii
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
13/40
Page | 13
4. Imaginea de sine scazuta
5. Identitatea de sine difuza se refera la rol, status, sens
6. Gradul de vulnerabilitate emotionala
7. Lipsa asertivitatii si incapacitatea de a spune nu in anumite situatii
8. Labilitatea emotionala
Manipularea psihologica de succes nu se bazeaza neaparat pe aceste tehnici ci
pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale celorlalti.
Toti indiviizii care stiu sa manipuleze - Triada intunecata a personalitatii
Manipulatorii au in principal 3 motive
1. Nevoia de a-si atinge scopurile cu orice pret fara sa tina cont de gandurile,
emotiile, sentimentele celorlalti
2. Nevoia puternica de a detine control, puterea in relatia cu ceilalti
3. Nevoia unei superioritati in relatia cu celalalt
Triada intunecata a personalitatii contine 3 aspecte distincte ce se regasesc
in personalitatea celor care manipuleaza :
1. Narcisimul nu se refera dar la conceptul clinic; se refera la vanitate,
imagine de sine exacerbata, egocentrism, iar in grupul social termenul de
narcisism are o conotatie de elitism si de indiferenta fata de situatia altora
2. Machiavelism se imparte in
2.1 Gradul de seductie
2.2 Exploatatori ai vulnerabilitatilor emotionale ale altora
2.3 Reci d.p.d.v. afectiv
3. Psihopatie construct psihologic ce evidentiaza o desconsiderare cronica
fata de principiile cronice si un comportament anti-social (psihopatii au un
inalt nivel de egoist, nivel scazut de empatie, nu au sentimente de vinovatie,
si nici de rusine)
Tehnicile folosite de manipulatori (relatia interpersonala, de cuplu)
1. Minciuna acesti oameni sunt experti in a folosi minciuna si inselatoria
intr-un mod extrem de subtil
a. minciuna prin omisiune prin ascunderea unei parti semnificative
de adevar
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
14/40
Page | 14
b. Negarea manipulatorul refuza sa recunoasca in orice
circumstanta ca a gresit
c. Minimizarea aceasta este un tip de negare cuplata cu
rationalizarea prin care manipulatorul afirma ca atitudinea sa nu
este una rau voitoare, defaimatoare sau iresponsabila asa cum
sugereaza o alta persoana exp o insulta este prezentata drept o
gluma unei alte persoane
2. Diversiunea manipulatorul nu ofera niciodata un raspuns direct la o
anumita intrebare ci creaza o anumita diversiune indreptand discutia spre
o cu totul alta directie se realizeaza prin folosirea unor raspunsuri
evazive sau ambigue intr-o conversatie normala
3. Intimidarea voalata prin care manipulatorul folseste amenintare
indirecta, subtila, implicita
4. Invinovatirea reprezinta o tactica speciala de intimidare prin care
manipulatorul sugereaza ca celalalt e o persoana egoista, autosuficienta si
nepasatoare. Aceasta tehnica induce in victima un sentiment de vinovatie
si reuseste sa o mentina intr-o stare de indoiala, anxietate, supunere fata
de manipulator
5. Santajul emotional santajistul ameninta direct sau indirect sa
pedepseasca victima pentru a obtine ceea ce-si doreste. Din aceasta
perspectiva manipulatorul a invatat care sunt vulnerabilitatile celuilalt si
i-a aflat cele mai absconse secrete. Stiind faptul ca victima isi doreste mai
mult decat orice acceptarea si iubirea celuilalt santajistul ameninta cu
retragerea afectiunii sau cu fapul ca victima trebuie sa demonstreze ca
merita afectiunea si iubirea lui. Cu cat victima il crediteaza mai mult
emotional pe santajist cu atat acesta ii va controla gandirea,
comportamentul,atitudinile
Cei care folosesc santajul emotional in relatia de cuplu au o
personalitate de tip border line
6. Folosirea sarcasmului si atitudini de tip depreciativ scopul de a
cultiva teama si indoiala in victima manipulatorul il face sa se simta
slab psihic si chiar sa se indoiasca de el insusi. Manipulatorii folosesc
comentarii retorice, anumit priviri si ton al vocii incriminator /acuzator.
Pot face victima sa simta rusine/vinovatie doar pentru ca l-au contestat
7. Jucarea rolului victimei manipulatorul se prezinta ca o victima a
circumstantelor sau a comportamentului altora pentru a castiga simpatie
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
15/40
Page | 15
si pt a starni compasiune. Oamenilor le pasa de suferinta altora si de
aceea manipulatorul speculeaza asta
8. Defaimarea victimei modalitate de a pune victima in defensiva si de a-
si masca intentiile agresive
9. Proiectarea vinei asupra altora manipulatorul gaseste intotdeauna un
tap ispasitor
10.Simularea inocentei - manipulatorul sugereaza ca nu a facut nici un rau
intentionat, el adoptand o atitudine de uimire si perplexitate, sau atitudine
d eindignare cand se insinueaza ceva. Prin aceasta modalitate reuseste sa-
I creeze victimei indoiala in propriiile convingeri si indoiala in propria
sanatate mintala
11.Simularea confuziei manipulatorul pretinde ca nu stie despre ce e
vorba, sau ca e confuz cu privire la o problema importanta cu privire la
relatia lor
12.Folosirea maniei /furieie manipulatorul uzeaza de un arsenal de
modalitati prin care arata ca e furios, scopul e de a soca victima si de a
obtine ce isi doreste cel mai mult supunerea
13.Seductia manipulatorii sunt constienti de farmecul personal, de carisma
si stiu sa foloseasca lauda, magulirea celuilant pentru a obtine o incredere
totala din partea acestora
MANIPULAREA IDEOLOGICA SI POLITICA SI
BRAINWASHINGUL
Manipularea este o forma de influentare agresiva, care nu respecta liberul
arbitru si in care primeaza numai interesele sursei manipulatorului.
Putem evidentia si o clasificare a formelor de manipulare :
- In functie de profunzimea efectelor obtinute :
a) manipulare superficiala in care se vizeaza un anumit aspect
atitudinal exemplu : determinarea omului de a cumpara un produs.
b) manipulare profunda in care sunt vizate orientarile fundamentale
ale individului in plan ideologic, in plan cultural si in plan religios, cel
mai frecvent.
- in functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea
schimbarii de atitudine :
a) manipulare liminala ;
b) manipulare subliminala.
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
16/40
Page | 16
Ce este fenomenul numit dezinformare in contextul manipularii? Este un
ansamblu organizat de tehnici si procedee de prelucrare si de transmitere a unor
informatii cu scopul constient de a induce in eroare, cu scopul de a provoca
deruta si de a manipula opiniile si comportamentele oamenilor.
Principalele tehnici si procedee folsite in manipularea ideologica si
politica sunt :
1. Ascunderea si selectarea informatiilor pe criterii de utilitate exclusive
pentru manipulator, fara a avea nicio legatura cu adevarul ;
2. Distorsionarea informatiilor acest procedeu se realizeaza prin
schimbarea ordinii corespunzatoare desfasurarii reale a evenimentelor,
prin asocierea cu evenimente care nu au nicio legatura cu
subiectul/tema comunicarii respective si prin amestecarea
informatiilor cu comentariile si introducerea unor elemente parazite ;
3. Deformarea proportiilor faptelor si evenimentelor se realizeaza prin :
acordarea unei ponderi arbitrare diferitelor informatii fara sa se tina
cont de importanta lor reala, repetitii, sublineri si extinderea spatiului
acordat prezentarii informatiilor convenabile in defavoarea celor
considerate incomode ;
4. Intoxicarea tintei se realizeaza prin lansarea unor pseudoinformatii
ce au rolul de a distrage atentia si de a orienta intr-o directie anume
actiunile si gandirea tintei ;
5. Lansarea de zvonuri sunt niste afirmatii declarate a fi adevarate si
care nu pot fi verificate in legatura cu persoane, evenimente, contexte.
Astfel, se creeaza un climat convenabil manipulatorului, unul de
panica si de neincredere ;
6. Dirijarea asocierii faptelor acest lucru se realizeaza astfel incat tinta
sa perceapa anumite relatii cauzale, anumite relatii de conditionare,
care nu exista in realitate intre fenomene ;
7. Blocarea surselor de comunicare ce trasmit informatii neconvenabile
manipulatorilor forma brutala de manipulare ; presupune accesul la
instrumentele formale ale puterii ;
8. Discreditarea surselor incomode/inconvenabile se realizeaza prin :
atacuri la persoana, calomnii, interpretari tendentioase, interpunerea
unor asa-numite relee informationale sau a unor agenti de influenta,
care fabrica informatiile in functie de cum ii convine manipulatorului.
De asemenea, se realizeaza prin promovarea unor asa-zisi experti,
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
17/40
Page | 17
analisti sau observatori, specialisti, invocati selectiv drept surse de
autoritate absoluta intr-un domeniu.
Brainwashing
Acest concept poate fi privit atat din punct de vedere cognitiv, cat si
afectiv. Fenomenul de brainwashing evoca frica pierderii autocontrolului, frica
dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de oameni. Se refera, de
asemenea, la frica pierderii identitatii de sine.
Acest fenomen este similar cu inducerea schizofreniei, intrucat exista o
serie de simptome asemanatoare. Pe de alta parte, brainwashingul seamana si cu
intoxicatia cu substante halucinogene, insa, spre deosebire de aceasta, este
atacat nu numai autocontrolul, cenzura comportamentului, ci si identitatea
individului.
Comanda unui act, a unui comportament este una externa in acest caz. In
cazul reusitei procesului de brainwashing, victima nu il resimte ca avand o sursa
externa si, mai mult, isi asuma responsabilitatea consecintelor faptelor sale.
Acest lucru, insa, contrasteaza cu schizofrenia, in care vocile, halucinatiile sunt
percepute ca venind din exterior.
Brainwashingul are, totodata, si o componenta cognitiva : se bazeaza pe o
serie de scheme cognitive pe care le avem despre noi insine : ideea despre
putere, ideea de control asupra propriilor decizii si comportamente si ideea de
schimbare, potrivit careia noi insine avem aceasta abilitate, de a schimba viata
noastra.
Brainwashingul se bazeaza pe o puternica forta coercitiva, dar se bazeaza
in special pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale oamenilor. Exemplu :
sectele/cultele religioase folosesc frecvent acesta tehnica de speculare a
vulnerabilitatilor emotionale, intrucat prin aceasta modalitate ating un nivel inalt
de control al omului. De asemenea, aceste grupuri pot invoca lumea exterioara
ca fiind o amenintare puternica la adresa integritatii fizice si psihice a omului.
Aceste grupuri tintesc schimbarea mentalitatii per ansamblu a indivizilor,
schimbarea comportamentelor si de cele mai multe ori reusesc.
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
18/40
Page | 18
PSIHOZA COLECTIVA
Psihoza termen medical si desemneaza o afectiune psihica grava ce
impregneaza intreaga viata a individului, invalidandu-l pe plan social si avand o
serie de simptome, precum: tulburari in sfera perceptiei de tipul halucinatilor,
tulburari in sfera gandirii de tipul delirului, tulburari ale capacitatii de
reprezentare, tulburari in sfera mnezica, tulburari ale constiintei si imaginii de
sine.
Psihoza echivaleaza cu un inalt grad de inadaptare a indiviului; in privinta
cauzelor se incrimineaza factorul genetic, factorul bio-chimic, iar sub influenta
mediului familial, simptomele se pot agrava.
Psihoza colectiva concept socio-patogen; in privinta cauzelor psihozelor
colective, ele se regasesc exclusiv in mediul socio-extern.
- sunt manifestari anormale ce vizeaza grupurile umane si colectivitatile de
indivizi; dpdv psihanalitic, aceste psihoze colective sunt niste mecanisme de
apare, utilizate de intreg grupul social.
Factorii declansatori ai psihozelor colective
1.hiperemotivitate asociata cu exaltare emotionala
2.sugestibilitate puternica a grupului socio-uman, caracterizata printr-o anumita
receptivitate la elemente irationale, de asemenea prin acceptarea neconditionata,
fara discernamant a unor solutii absurde
3.nevoia de compensare a fricii; explicatii: cautarea unor cai de iesire din acele
situatii sociale limita, impuse de factorii traumatizanti
4.adoptarea unor reprezentari proiective cu valoare directoare in sfera gandirii si
a conduitelor; exemple: reprezentari sociale colective ajung sa inlocuiasca
gandirea logica individuala
5.tendinta la imitatie prin scaderea si chiar pierderea intiativei individuale
6.influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva
colectiva
Seminar
Robotizarea membrilor grupului
Eliberarea pulsionala primara de natura agresiva
Elementul de referinta al psihozelor colective este eul colectiv. In functie de eul
colectiv putem delimita 2 dimensiuni:
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
19/40
Page | 19
1.o dimensiune verticala, structurala, reprezentata prin supraeul colectiv sediul
valorilor spirituale,morale, adica cel care elaboreza idealurile grupului
respectiv, si inconstientul colectiv pulsiuni, tendinte reprimate, trebuintele
primare ale grupurilor sociale
2.o dimensiune orizontala de tip evolutiv in care distingem: trecutul grupului
social, experienta istorica, biografia grupului si perspectiva viitorului, orizontul
deschis al grupului
In functie de aceste dimensiuni putem distinge 2 tendinte principale de
manifestare psiho-sociala a grupului respectiv:
a.zona de sublimare asupra eului colectiv, caracterizata printr-o asa-numita
intoarecere in trecut si o reactualizare a evenimentelor psiho-traumatizante din
istoria grupului
b.zona de descarcare a pulsiunilor inconstientului colectiv, caracterizata printr-o
asa-numita proiectie in viitor un fel de anticipare a evenimentelor cu caracter
reparator, compensator
Clasificare a psihozelor colective in functie de cele 2 zone:
1. psihoze colective de sublimare originea in supraeul colectiv si privesc
problemele trecutului grupului
2. psihoze colective de descarcare origina in inconstientul colectiv si sunt un
fel de proiectie in viitor
1.1.psihoze colective de sublimare; exemplu:
a)psihoze idealiste sau utopice, caracterizate prin manifestari de afirmare intr-o
maniera sublimata a idealurilor maselor sociale; se prezinta sub diferite aspecte,
cum ar fi idei reformatoare, sociale, politice, religioase, economice si imbraca
forma unor ideologii ample, socio-politic, filosofic; se pot mentiona nazismul si
fascismul, intrucat s-au bazat pe doctrine utopice
b)psihoza colectiva de refugiu/psihoza regresiva colectiva conduite de refugiu
in trecut situatii de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta si de
aceease numesc si psihoze colective schizoide; apar fenomene precum
regresiunea de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin autopedepsire,
acte extreme precum automutilarea, anumite ritualuri cu caracter sau
semnificatie de tip reparator; suicidul colectiv; secte si culte care au dus la
fenomene grave; nu toate sectele intra in categoria psihozei colective
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
20/40
Page | 20
In privinta exacerbarii manifestarilor religioase, a trairilor religioase, putem vb
de urmatoarele categorii de factori care se interpun:
1.factorii psihici de fond: iq, sugestibilitatea, emotivitatea;
2.anumite complexe emotionale dobandite in ontogeneza ca urmare a unor
experiente traumatizante sau ca urmare a unosr esecuri repetate; adesea cei care
adera la secte si culte au urmatoarele sindroame: complexul inutilitatii in lume,
complexul infrangerii, complexul insignifiantei
3.factori de natura psihotica ce isi gasesc manifestarea in comportamente
specifice:diferite forme de paranoia, de delir, de manie
2.2. psihoze colective de descarcare:
a)psihozele violente psihoze aflate in directa legatura cu inconstientul
colectiv, sunt caracaterizate prin descarcari puternice ale tensiunilor pulsionale,
acumulate de mase intr-o forma negativa, la baza acestor psihoze sta potentialul
latent de natura agresiva a maselor; exemple: psihozele colective declansate de
suporterii echipelor de fotbal
b)psihozele colective expansive sunt acele manifestari psiho-pataologice
colective, dominate de tendintele proiective ale grupului in viitor ca o negare
toatala a prezentului; acestea sunt constructii de tipul delirului colectiv si pot fi
numiote si psihoze colective delirante; masele nu se mai recunosc ca apartinand
unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte pierdere
a identitatii specifice perioadelor de criza sociala; solutiile propuse sau adoptate
in situatiile de criza sociala reprezinta expresia unei confuzii generale (sociale si
axiologice), solutiile au caracter nefondat, aberant si iau forma unei constructii
delirante; exemple: conduitele de panica, psihozele delirante colective ce au ca
substrat angoasa, nesiguranta in privinta viitorului, frecvent legat de teme
catastrofice, precum apocalipsa, pandemiile, dezastrele naturale. Tot aici intra si
migratia populationala cresterea sinuciderii in randul copiilor
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
21/40
Page | 21
EXCLUDEREA SOCIALA
PAFA persoane adulta fara adapost
familiile cu copii care ajung in strada ca urmare a violentei conjugale,
care au fost evacuate din case nationalizate, familii cu copii care s-au
format pe strada, membrii fiind actuali copii ai strazii
grupurile de copii ai strazii
batranii ajunsi in strada ca urmare a escrocheriilor, inselaciunii, in special
excrocati de rude
persoane fosti-detinuti de diferite varste, respinsi de familie, care nu se
integreaza in niciun mediu social; acestia considera ca viata in penitenciar
era mai buna persoanele cu dizabilitati fizice si persoane cu dizabilitati psihice; acestia
reprezinta grupul cel mai vulnerabil
In privinta conceptului de PAFA, putem evidentia 4 faze ale desocializarii
persoanelor adulte fara adapost:
1. persoana reactiva
a) faza de agresiune perioada de activitate intensa in care se fac o sumedenie
de incercari de readaptare exterioara si in care personalitatea individului ramaneneschimbata (2-3 luni maxim); aceasta faza survine in urma unui evenimentt
brutal de tipul pierderea partenerului de viata, pierderea locului de munca sau
un accident in urma caruia individul ramane cu dizabilitati; in aceasta perioada,
persoana incearca sa isi regaseasca stabilitatea pierduta, pare ca nu este
constienta pe deplin de noua situatie; valorile trecutului inca reprezinta motorul
actiunii, aceste valori orientandu-i comportamentul; posibilitatea persoanei de a
trece peste aceasta situatie depinde de: resurse fizice, de mediul per ansamblu
afectiv-emotional si, mai ales, de gradul de vulnerabilitate psihologica
b) faza de regresiune etapa a inchiderii in sine, individul inca respinge noua
situatie in care a ajuns, fapt care il impiedica sa intreprinda actiuni concrete care
i-ar fi benefice, cum ar fi inscrierea la somaj, informarea privinf anumite
drepturi; in timpul primei faze, lumea exterioara era considerata inca a fi
binevoitoare, in faza a doua lumea exterioara devine din ce in ce mai straina,
mai ostila si ii apare ca o lume care nu mai face parte din viata sa; in aceasta
faza noile actiuni pe care este nevoit sa le intreprinda, unde mananci, te speli,
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
22/40
Page | 22
transforma conceptia persoanei asupra vietii; in acest stadiu persoana se
invonovateste, se simte responsabila pentru esecurile sale
- in aceste prime doua faze, persoana inca are posibilitatea fizzica si chiar vointa
sa intreprinda anumite actiuni care sa il ajute sa isi schimbe cursul vietii, lucru
care nu se va mai intampla ulterior.
2. persoana areactiva
a) faza de fixare: in timpul acesteia, individul constientizeaza pe deplin ca a
devenit parte a unei lumi noi, totusi pastreaza distinctia intre omul care a fost si
care nu mai este in prezent; in aceasta etapa se confrunta cu respingerea sociala;
dispretul si denigrarea constituie armele folosite de catre societate impotriva
exclusilor sociali; in aceasta etapa, individul trece la o stare de neliniste
accentuata; existenta lui are un caracter nesigur, totul are un caracter provizoriu,
cum ar fi rascolitul prin gunoaie, cersetoria, micile infractiuni; in aceasta etapa
indivdul incepe sa consume alcool foarte mult, se instaleaza dependenta
alcoolica; la inceput bea ca sa uite, apoi pt ca organismul ii cere; incepe sa
constientizeze ca face partea din lumea exclusilor sociali; cand evolutia acestui
fenomen se fixeaza in aceasta etapa, riscul suicidului este foarte mare
b) faza de resemnare: dupa 8-9 luni d elocuit in strada; persoana a uitat complet
reperele fostei sale lumi si este obligat sa valorizeze noua lume in care traieste,
astfel ca in acest stadiu intalnim: cersetorul filosof, mandru de statutul sau;
cersetorul liberal; explicatii: evidentiam existenta unor mecanisme de tip
rationalizare care minimalizeaza totul, valorile societatii, dar si pe cele care i-au
fost caracteristice lui in trecut; in aceasta etapa persoana nu mai este legata de
nimeni si nimic, se produce o transformare profunda ce afecteaza insasi bazele
personalitatii omului; el va gravita intre refuzul de a munci si un atasament fata
de ceea ce el numeste propria sa libertate; se creeaza un fel de nevoie noua care
nu exista pana acum, nevoia de a fi liber in permanenta, de nu locui undeva, de
a nu fi integrat undeva; noua lume ii este extrem de familiara, iar vechiul lui
univers si valori ii provoaca dispret
O alta perspectiva a PAFA este psihopatologica:
Cerecetarile arata: copilaria acestor indivizi a fost adesea marcata de traume, ei
manifesta o anumita rezistenta la schimbare, chiar o anumita opozitie in fata
ameliorarii starii lor deplorabile. Putem vorbi de o reactie terapeutica negativa
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
23/40
Page | 23
de tip paradoxal, prin care bolnavul refuza sa ii fie mai bine, astfel ca
majoritatea tentativelor de a incerca sa le schimba viata, de a-I integra esueaza;
uneori se constata si o agravare a simptomelor. De foarte multe ori, asistentul
social ii reface actele, iar persoana in cauza le pierde in mod voit si repetat,
astfel incat sa nu poata fi integrat undeva. Desocializarea acestor indivizi
constituie versantul psihopatologic al excluderii sociale; in cazul PAFA putem
evidentia si un sindrom de desocializare, caracterizat printr-un ansamblu de
comportamente si mecanisme psihologice prin care subiectul se deturneaza de la
realitate, de la nevoile sale bazale. Subiectii isi organizeaza propria degradare
sociala, ceea ce implica o adevarata paralizie sociala a subiectului, el se va gasi
in afara oricarui tip de ajutor social; identitatea sa este ratacita in mod simbolic,
aratand ca nimic nu se poate face pentru el
EFECTELE INFLUENTEI SOCIALE
a. efecte directe ale influentei sociale
b. efecte derivate din rezistenta la sociala
Efecte directe
- fenomenele de uniformitate, conformarea, supunerea
Efecte derivate
- fenomenele de anomie, reactanta, devianta, delicventa
EFECTE DIRECTE
Uniformitatea rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta de a fi
asemananator cu ceilalti;
- realizarea uniformitatii intr-un grup social presupune, insa, o relatie
contradictorie intre tendinta spre similaritate si tendinta spre
individualizare(spre a avea un eu distinctiv)
- rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de
structura de personalitate a individului si de caracteristicile de fond ale
sistemului social de apartenenta
- motivele tendintei spre uniformitate sociala intr-un grup tin de un asa numit
spirit de imitatie (spirit gregar), dar si de unele fenomene psiho-sociale cum ar fi
presiunea normelor si fenomenul comparatiei sociale
- fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa,
paradoxala si deriva din:
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
24/40
Page | 24
1. ascendenta pe care o are un model social consacrat, un model de prestigiu
asupra oamenilor
2. factori ce tin de o economie a proceselor psihice: creatia, in general, dpdv
psihic, este mai costisitoare decat imitatia
3. nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman (stiind faptul
ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blamare)
Conformismul rezultatul unei influente in care individul cedeaza presiunii
vizand impunerea unor norme, a unor valori si a unor modele proprii unui grup
sau organizatii sociale
- explicatie prin intermediul controlului social, prin intermediul opiniei
majoritare se realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism
- aceasta presiune este conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea
grupului, precum si de importanta pe care normele si modelele o au in viata
grupului; exemplu de obicei, presiunea spre conformism este mult mai mare
in cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica, precum si in cazul
colectivitatilor religioase
- gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de urmatorii
factori:
A.1. presiunea normelor din cadrul grupului
B.2. particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ
C3. presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu socio-
cultural de care grupul apartine
A1 conformismul determinata presiunea grupului aceasta este considerata de
majoritatea cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina
adoptarea unei atitudini conformiste
- A.KELMAN a aratat ca exista 3 tipuri de procese psiho-sociale implicate in
aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, descrise:
1. acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita
sanctiunile din cauza neconformarii; in acest caz, acest proces numit acceptare,
nu duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind vorba de un
conformism formal derivat din nevoia de a nu fi respins
2. integrarea exprima preluarea opiniilor, preluarea atitudinilor, normelor si
comportamentelor promovate de grup datorita unei convingeri intime a
subiectului, ca grupul are dreptate CONCRET, valorile grupului sunt asimilate
si interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale proprii
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
25/40
Page | 25
3. identificarea cu normele cedarea in fata presiunii grupului, datorita faptului
ca acesta poseda calitati pe care subiectul le admira; in acest caz nu actioneaza
nici teama de represalii, nu actioneaza nici credinta in adevarurile pomovate de
grup, ci dorinta de a fi precum grupul
B2 particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ - al doilea
factor important in determinarea comportamentului conformism si cercetarile
demonstreaza ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita
predispozitie spre conformism, in timp ce alte trasaturi configureaza un profil
complementar de personalitate specific personalitatilor non conformiste
- exemple persoanele cu o slaba incredere in fortele proprii, persoanele
complexate, persoanele care au suferit diverse esecuri repetate,mai ales pe plan
social, interpersonal, au o tendinta mult mai accentuata spre conformism; acest
lucru se intampla datorita unei nevoi puterniceb de recunoastere sociala si de
securizare a acestor oameni intr-un grup social; autoritarismul, ca trasatura de
personalitate determina un inalt grad de conformism, gandirea divergenta/
creatoare coreleaza pozitiva cu non conformismul, in timp ce gandirea de tip
/reproductiv/convergent coreleaza cu atitudinile conformiste
- persoanele independente dpdv afectiv-emotional sunt mult mai putin
conformiste intr-un grup social, intrucat acceptarea neconditionata a unor
impuneri, conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale
- educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste,
factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind: modul de relationare
cu parintii, modul de relationare cu cei apropiati in perioada copilariei, modul
de interactiune cu prietenii - > toti acesti factori structureaza pers.conformista
sau nonconformista
C3 presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu socio-
cultural de care grupul apartine exemple: natura sistemelor ideologice,
religioase, precum si politice influenteaza tendintele spre conformism; in cazul
regimurilor totalitare, conformismul impus neconditionat reprezinta chiar
suportul existentei si functionarii acestora
Supunerea/obedienta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor
exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva
reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra
carora se exercita inflluenta, adesea duce la forme de agresiune si violenta
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
26/40
Page | 26
Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o
persoana cu un comportament normal este antrenata in asa-numite actiuni de
gresiune comandata, invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea
autoritatii
- pentru a explica de ce se produce acest fenomen, MILGRAM invoca urmatorii
factori:
A.conditiile socializarii perioada in care se produce interiorizarea/introiectarea
supunerii, datorita statutului de dependenta absoluta a copilului de parinte, astfel
e vorba de o fixatie pe acea perioada
B. fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei
responsabilitatilor care ii revin
C. factori ce tin de contextul afectiv in momentul in care identifica persoana
autoritara cu persoana tatalui, acolo se produc fenomene de obedienta de tip
autodistructiv
D. factori psiho-individuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de
autoritate pe fondul unei neincrederi in sine, dar si pe fondul unei accentuat
sentiment de insecuritate
E. persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza
modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare
incontestabila oamenilor li se inoculeaza ideea ca cine se afla intr-un anumit
statut, are o putere, deci trebuie urmat
EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA
Reactanta acest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii negative fata de
influenta, legata de sentimentul pierderii libertatii personale, este vorba de
adoptarea unui comportament individual independent in conditiile in care
persoana este supusa unor influente considerate tiranice sau arbitrare
- acest fenomen isi originea in libertatea individuala, iar efectul imediat consta
in adoptarea unei atitudini sau a unui comportament prin care se incearca
regasirea libertatii personale
- reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda
comportamentului sau atitudinii amenintate
- reactanta este proportionala cu intensitatea convingerii potrivit careia fiecare
persoana are dreptul la libertate si unicitate
- factorii educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor
trasaturi de personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau non
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
27/40
Page | 27
conformist ce predispun la reactanta, pe de alta parte, climatul social general
conditioneaza in mod esential intensitatea reactantei exemplu: societatile
conformiste tolereaza intr-o mica masura comportamentele independente in
acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor
fenomene de dedublare axiologica si normativa a vietii individuale
Anomia stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si
conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul
omului si comportamentul de grup
- in aceasta situatie normele isi pierd partial sau total suportul axiologic si au un
caracter inconsistent si contradictoriu
- rezultatelor faptului ca societatea propune membrilor sai anumite obiective si
anumite standarde, fara sa ofere si mijloacele sau conditiile care sa permita
atingerea acestora
- anomia porces prin care structurile sociale creeaza ele insele conditiile
incalacarilor codului moral
- din cauza implicatilor sale psiho-sociale, anomia capata valoare explicativa
pentru o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave,
precum devianta, delicventa, suicidul si comportamentele antisociale
Devianta forma de comportament aflat in contradictie sau in afara normelor
recunoscute general intr-un grup sau spatiu socio-cultural
- explicatie grupruile si organizatiile stabilesc anumite limitele, printre care un
comportament se poate manifesta, aceste limite stabilind, per ansamblu, ceea ce
este dezirabil si ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective,
astfel ca in sens larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de
devianta; ea va fi sanctionata, insa, in functie de amplitudinea devierii in afara
limitelor de comportament, importanta normelor incalcate, precum si
consecintele sociale ale comportamentului deviant
- potrivit lui MERTON, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care
ameninta echilibrul sistemului social caracterul lor disfunctional, perturband
raporturile considerate normale
- renasterea a fost un fenomen deviant in istorie
- uneori ca forma de respingere a conformismului, devianta poate capata
carcaterul unui efort de schimbare, astfel in istorie avem exemple de devianta
care a fundamentat miscari revolutionare sau reformatoare
- ca fenomen psiho-social putem identifica urmatoarele surse ale deviantei:
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
28/40
Page | 28
a) deficiente in procesul formarii personalitatii, precum interiorizarea
defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind incapabila sa se opuna
impulsurilor egoiste ale sinelui
b) deficiente in procesul integrarii sociale si adaptarii sociale in diferite etape
ale vietii
c) anomia este ca o sursa primordiala a deviantei
d) excesul controlului social
e) disfunctionalitati sociale majore, precum momentele de criza economica,
criza ideologica, criza morala
f) tendinte comportamentale psihopatice ex:tulburarile de personalitate
imbraca adesea forma unor manifestari deviante ( deviantii sunt, de obicei
borderline)
Delicventa ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se
incarca legile unei societati, in toate formele ei de manifestare, delicvneta
reprezinta o amenintare pentru echilibrul social
- studiul fenomenelor legate de delicventa trebuie sa vizeze, atat structura
personalitatii individului, factorii psihogeni care stau la baza producerii
comport,cat si aspectele legate de contextul social
- studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delicventei, pot fi identificate
structura generala a personalitatii, dar si planul schemelor generale relationale
pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de integrare si de
socializare
- consumul de alcool si de droguri constituie unul dintre cei mai importanti
factori in producerea de comportamente delicvente
- cauzele externe ale delcventei deriva din modul defectuos de organizare, in
special, a grupurilor, a institutilor, dar si in legatura cu crizele sociale
- daca am realiza un profil al delcventului, acesta ar fi:
a) tendinte agresive manifeste sau latente
b) carentele si deficientele educationale
c) instabilitatea emotionala, fragilitatea eului
d) sentimente accentuate de frustrare si de insecuritate
e) inadaptare socio-profesionala
f) provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii conflictuale
repetate (sadicii direct proprtional cu tatal umilea mama)
g) anturajul si influenta directa a grupurilor delicventiale
h) tendinte spre duplicitate si egocentrism
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
29/40
Page | 29
i) lipsa culpabilitatii
j) tulburari de personalitate, de comportament
Psihologia maselor partea I
Multimile sociale sunt ansambluri reale sau virtuale de indivizi intre care exista
similitudini sau raporturi ce le orienteaza convergent sentimentele, credintele,
comportamentele.
Clasificarea multimilor
1. in functie de participarea constientizata, in timp si in spatiu la desfasurarea
unor evenimente, evidentiam:
a) multimi reale - aceastea sunt fizic constituite pe o anumita perioada, intr-un
anumit loc, datorita unor circumstante determinate;
exemple: mitinguri, intrunirile publice, galeriile de la
b) multimi virtuale sunt dispersate in spatiu si in timp, dar ai caror membri
sunt legati prin anumite caracteristici comune ce ii fac sa dezvolte atitudini si
sentimente similare in raport cu anumiti factori sociali; membrii unor asemenea
multimi nu isi constientizeaza reciproc prezenta, decat indirect, insa in anumite
imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimile reale; membrii unei
asemenea multimi virtuale nu au constiinta apartenentei la o comunitate anume,
insa exista anumiti factori de natura socio-culturala, de natura politica sau de
natura religioasa care le orienteaza convingerile, similar in raport cu o
problematica sociala
2. in functie de caracteristicile structural functionale care le orienteaza
sentimentele si comportamentele, evidentiam:
a) multimi gregare sunt aglomerari umane spontane a caror constituire este
legata strict de factori circumstantiali, membrii acestor multimi nu prezinta
similitudini psihoindivduale care sa fundamenteze o solidaritate; fiind
nestructurata, aceasta forma de multime se dezintegreaza foarte usor, imediat ce
dispar factorii ce au determinat concentrarea oamenilor in acel loc, insa prezenta
simultana a unui numar mare de oameni intr-un anumit loc genereaza o staqre
psihologica speciala, o stare aparte ce a fost descrisa de G.LeBon; aceasta stare
psihologica aparte poate declansa actiuni specifice multimilor psihologice si de
aceea printre caracteristiile cele mai importante ale acestei stari se numara: o
diminuare a sentimentului de individualitate si o sensibilitate crescuta fata de
stimuli puternici si inediti, neasteptati
exemplu: multimea oamenilor de la metrou nu exista similitudini, insa
constituie o multime gregara ce are o anumita stare psihologica
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
30/40
Page | 30
b) multimile psihologice existenta unui obiectiv comun, fie ca este explicit, fie
ca este implicit ce determina o anumita polarizare a sentimentelor si
comportamentelor oamenilor; in acest caz, intervine un factor structurant de
natura psihologica ce asigura, insa, numai o coeziune circumstantiala in timp si
spatiu; participarea emotionala este una extrem intensa, ceea ce creeaza
conditiile diminuarii semnificative sau chiar disparitiei a acelor bariere
interpersonale, aparand comunicarea libera cu persoane necunoscute si cresterea
considerabila a gradului de sugestibilitate, asa cum sublinia si LeBon, in aceste
conditii ia nastere o fiinta provizorie la nivelul maselor, cu manifestari total
imprevizibile, cu un potential pulsional emotional extrem de ridicat si cu
diminuarea spiritului rational al oamenilor (exista situatii aparte in care
individul isi pierde discernamantul pe fondul unor trairi emotionale foarte
intense - in cazul multimilor, acest caz se produce 100%)
exemple: galeriile de fotbal, mitinguri la care participa sustinatorii unui lider
c) multimi organizate acele formatiuni sociale persoanele care participa
deliberat la un eveniment in virtutea unor caracteristici ale statului socio-
economic, ale celui politic, cultural, religios sau etnic; factorul structurant al
acestor multimi deriva din actul organizat prin care se induc anumite legaturi
intre membri; in acest caz, situatia sociala care fundamenteaza starea de
multime are un caracter planificat si se desfasoara pe anumite directii principale,
cu toate acestea, trasaturile emotionale speicifice comportamentului multimilor
psihologice sunt mult mai atenuate in favoarea unei conduite preponderent
rationale; si in acest caz, se vor manifesta unele dintre fenomenele spceifice
comportamentului multimilor psihologice, cum ar fi sugestibilitatea si
diminuarea responsabiilitatii individuale (intr-un anumit grad)
exemple: reuniunile profesionale, simpozioanele, conferintele, congresele
politice, multimile coordonate de un lider la nivelul unor minoritati etnice
d) multimile comunitare- ansambluri umane, relativ omogene in raport cu un
anumit criteriu, cultural/etnic/religios; acestea sunt consolidate in timp si sunt
constituite pe baza unor similitudini naturale(spatiu geografic) sau dobandite;
traditia este principalul factor coeziv al acestor multimi si exista constiinta
apartenentei la acea comunitate in virtutea unor valori.
Exemple: cele mai importante comunitati naturale sunt clanurile, triburile,
popoarele si natiunile, iar dintre cele construite artificial sunt breslele
profesionale si uneole secte religioase;
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
31/40
Page | 31
Traditia amintiri esentiale ale comunitatilor, concret, acele reprezentari, acele
idei, convingeri, norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare
individ; acestea sunt, in egala masura, rezultatul natural al existentei unei
comunitati, dar mai ales unul din factorii coezivi esentiali; datorita traditiilor,
comunitatile capata un profil psihologic distinct, astfel incat putem vorbi de
psihologia specifica unui anumit popor sau psihologia unei bresle profesionale
Multimile psihologice caracteristici psihologice
Trecerea de la multimea gregara la cea psihologica, echivaleaza cu o
restructurare calitativa majora prin care se trece de la simpla aglomerare de
oameni la o structura omogena, coeziva si mai ales sincrona in sentimente si
actiuni; pentru a explica aceasta metamorfoza, G.LeBon invoca doua
mecanisme esentiale:
a) dinamica raportului constient-inconstient
b) fenomenul sugestiei colective
Din perspectiva dinamicii inconstient-constient, structura personalitatii are un
caracter bipolar, respectiv:
a) o zona a personalitatii constiente rationale ce permite manifestarea
individului prin discernamant, spirit critic, spirit de independenta
b) o zona a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, de refulari, de
emotii primare, lipsa de discernamant si diferite atavisme sociale(pastrarea unei
ceva biologic de la stramosi)(pastrarea unei ceva biologic de la stramosi)
Daca prima dimensiune a personalitatii, cea constienta, se structureaza in
ontogeneza, prin procese de educatie, integrare sociala, cea de-a doua
dimeniune, inconstienta, exprima fondul comun si pirmitiv al comunitatilor
primordiale de oameni. Situatia de multime genereaza conditile unei regresii
psihice in care personalitatea inconstienta ii ia locul celei constiente, iar
instinctivitatea iau locul rationalului. Importanta elementelor si proceselor
inconstiente in generarea fenomenului de multime a fost subliniata si de Freud
care evidentia faptul ca participarea individului la o multime creaza conditiile
relaxarii cenzurii, astfel individul comite fapte grave. Potrivit lui JUNg
evidentia faptul ca o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in
generarea fenmenului de multime, respectiv arhetipurile sunt acele modele
primitve, sedimentate in inconstientul colectiv si prin intermediul lor putanduse
explica o serie de reactii si comportamente.
Fenomenul sugestiei colective toate studiile realizate asupra multimilor au
ajuns la o concluzie fundamentala, facand parte dintr-o multime individul sufera
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
32/40
Page | 32
influente considerabile din partea acesteia, avand ca rezultat modificarea
sentimentelor, modificarea modului de gandire si a comportamentului.
Sub influenta multimii, individul uman poate face anumite lucruri pe care, in
mod normal, nu le-ar face niciodata. Acesta se comporta ca intr-o transa
hipnotica in care controlul constient asupra faptelor sale este foarte mult
diminuat. In conditile multimii, principalii factori ce favorizeaza producerea
sugestiei sunt:
- ingustarea campului constiintei, un fond emotional aparte, o puternica
focalizare emotionala asupra unui obiect sau eveniment, prezenta unu numar
mare de persoane ce reactioneaza unitar, influenta unui lider acceptat
neconditionat, diminuarea semnificativa a spiritului critic, spiritul de imitatie
Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de multime
Cea mai evidenta trasatura a multimilor este capacitatea acestora de a
restructura caracteristicile psihice ale participantilor. Exemplu: indiferent de
nivelul de educatie, de tipul de sanatate, de statutul social, odata integrati intr-o
multime,membri acesteia simt, gandesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un
mod cu totul nou, acest lucru se petrece in virtutea unei asa-numite legi
psihologice a unitatii mentale a multimilor in care calitatile itelectuale
individuale parca se pierd, rezultand regresii majore in plan cognitiv, emotional
si atitudinal.
Imaginatia multimilor
intodeauna hiperbolica, puternic sustinuta emotional si nu solicita implicarea
rationamentului
datorita imaginatiei debordante si din cauza lipsei spiritului critic, multimea
devine usor manipulabila
Gandirea ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate
rational, insa ele sunt puternic sustinute intuitiv prin imagini, prin cuvinte forta
si prin simboluri cu trimitere la arhetipurile lui Jung; rationamentele sunt bazate
pe o logica primara, se fac asocieri intre lucruri disparate, intre care exista
numai iluzzia unor legaturi cauzale, se generalizaza inadecvat, fara a se simti
nevoia unei verficari
Afectivitatea sentimentele, emotiile multimii, desi sunt foarte intense, sunt
deosebit de instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in forme de
manifestare
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
33/40
Page | 33
Multimile psihologice sunt foarte credule, impulsive, iritabile, dar usor de
manipulat, astfel ca pe un fond de o totala inconscventa, multimile psihologice
trec cu usurinta de la o stare la alta, diametral opuse. Potentialul agresiv este
foarte mare si ele pot fi usor antrenate in actiuni violente sau criminale.Acest
lucru se datoreaza faptului ca sentimentul de responsabilitate personala se
pierde, in locul lui aparand un sentimente de putere invincibila, careia nimic nu
ii poate rezista.
Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru marea majoritate a
participantilor, in astfel de situatii observandu-se cum ies la iveala cele mai
profunde trasaturi si impulsuri primare ale individului. Pentru cei care se lasa
antrenati de fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat drog care
anuleaza cenzurile interioare, anihileaza controlul comportamentului.
Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica
depersonalizare a individului precum swi o relativizare a criteriilor lui
axiologice, a celor normative si a celor comportamentale.
Vis a vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura
determinata de contextul social general in care se produce fenomenul, dar este
determinata si de natura concreta a obiectivului ce polarizeaza interesele si
sentimentele participantilor, este determinata si de reactia autoritatilor, precum
si de prducerea unor evenimente colaterale, evenimente claterale cu un puternic
ecou emotional in randul multimii.
Dimensiunea morala a comportamentului multimilor este data si de calitatea
sociala a liderului.
Efectele influentei sociale
a) directe (intra uniformitatea, conformarea si supunerea)
b) derivate din rezistenta la influenta sociala
anomia, reactanta, devianta si delincventa.
A. EFECTELE DIRECTE ALE INFLUENTEI SOCIALE
UNIFORMITATEA-este rezultatul unei influente acceptate de subiect din
dorinta lui de a fi asemanator cu ceilalti.Realizarea uniformitatii intr-un grup
social presupune insa o relatie contradictorie intre tendinta spre similaritate si
tendinta spre individualizare, spre a avea un eu distinctiv.
Rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de
structura de personalitate a individului respectiv si de caracteristicile de fond ale
sistemului social de apartenenta.Motivele tendintei spre uniformitate sociala tin
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
34/40
Page | 34
pe de o parte de un asa numit spirit de imitatie (spirit gregar) cat si de unele
fenomene psiho-sociale cum ar fi: presiunea normelor si fenomenul comparatiei
sociale.
Fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa si
deriva din :
1) Ascendenta pe care o are un model social consacrat asupra oamenilor
2) Factori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice (ex. creatia,
in general, din punct de vedere psihic, este mai costisitoare decat imitatia)
3) Nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman(stiind
faptul ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blam).
CONFORMISMUL-este rezultatul unei influente in care individul
cedeaza presiunii vizand impunerea unor norme, valori si modele proprii unui
grup.
Explicatie : prin intermediul controlului social, al opiniei majoritare se
realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism. Aceasta presiune este
conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea grupului precum si de
importanta pe care normele si modelele o au in viata grupului, colectivitatii.
Exemplu ! De obicei presiunea spre conformism este mult mai mare in
cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica precum si in cazul
colectivitatilor religioase.
Gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de
urmatorii factori :
a) Presiunea normelor din cadrul grupului
b) Particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ
c) Presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu
socio-cultural de care apartine grupul
Presiunea normativa a grupului- Aceasta este considerata de majoritatea
cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina adoptarea unei
atitudini conformiste.
Harold Kelman a aratat ca exista trei tipuri de procese psiho-sociale implicate
concret in aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, acestea
fiind descrise astfel :
1) Acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se
evita sanctiunile datorate neconformarii. In acest caz, acceptarea nu
duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind de
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
35/40
Page | 35
fapt vorba de un conformism formal, derivat din nevoia simpla de a nu
fi respins.
2) Integrarea acestor norme exprima preluarea opiniilor, normelor
promovate de grup datorita unei convingeri intime a subiectului ca
grupul are dreptate.Concret, valorile grupului sunt asimilate si sunt
interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale
proprii.
3) Indentificarea cu normele-presupune cedarea in fata presiunii
grupului datorita faptului ca acesta poseda calitati pe care subiectul le
admira si pe care doreste sa le adopte. In acest caz nu actioneaza nici
teama de sanctiuni, nici credinta in adevarurile promovate de grup ci,
pur si simplu, dorinta de a fi asemenea grupului.
Caracteristicile de personalitate ale subiectului-cercetarile demonstreaza
ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita predispozitie spre
conformism in timp ce alte trasaturi configureaza un profil complementar de
personalitate specific personalitatilor nonconformiste.
Ex. persoanele complexate, cu slaba incredere in sine, cele care au suferit
esecuri repetate pe plan social, interpersonal au o tendinta mult mai
accentuata spre conformism. Acest lucru se intampla datorita unei nevoi
puternice de recunoastere sociala si de securizare a acestor oameni intr-un
grup social.Autoritarismul, ca trasatura de personalitate, determina un inalt
grad de conformism.Gandirea divergenta, creatoare coreleaza pozitiv cu
non-conformismul in timp ce gandirea predominant reproductiva de tip
convergent coreleaza cu atitudinile conformiste.
Persoanele independente din punct de vedere emotional sunt mult mai putin
conformiste intr-un grup social intrucat acceptarea neconditionata a unor
conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale.
Educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste,
factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind :
-modul de realtionare cu parintii,
-modul de relationare cu cei apropiati din perioada copilariei
-modul de interactiune cu prietenii.
CARACTERISTICI DE PERMISIVITATE-ex.natura sistemelor ideologice,
religioase precum si politice influenteaza tendintele spre conformism.In cazul
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
36/40
Page | 36
regimurilor totalitare conformismul impus neconditionat reprezinta chiar
suportul functionarii si existentei acestora.
SUPUNEREA reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor
exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva
reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra
carora se exercita autoritatea.Adesea duce la forme de agresiune si violenta.
Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o
persoana cu un comportament normal este antrenata in asa numite actiuni de
agresiune comandata invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea
autoritatii. Pentru a explica de ce se produce acest fenomen, Milgram invoca
existenta urmatorilor factori :
Conditiile socializarii- perioada in care se produce interiorizarea
supunerii datorita statutului de dependenta a copilului fata de parinti ;
Fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei
responsabilitatilor care ii revin ;
Factori ce tin de contextul afectiv ;
Factori psihoindividuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de
autoritate, pe fondul unei neincrederi in sine si a unui sentimentaccentuat de insecuritate ;
Persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza
modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare
incontestabila. Oamenilor li se inopuleaza de-a lungul existentei ca
cine are anumite calitati are si un anumit statut.
B. EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA
REACTANTAAcest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii reactive fata de influenta
legat de sentimentul pierderii libertatii personale. Este vorba de adoptarea unui
comportament individual independent in conditiile in care persoana este supusa
unor influente considerate tiranice sau arbitrare. Acest fenomen isi are originea
in libertatea individuala iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau
a unui comportament prin care se incearca regasirea libertatii personale.
Reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda
comportamentului sau atitudinii amenintate. Reactanta este proportionala cuintensitatea convingerii ca fiecare persoana are dreptul la libertate. Factorii
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
37/40
Page | 37
educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de
personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau nonconformist ce
predispun la reactanta. Climatul social general conditioneaza in mod esential
intensitatea reactantei.
Ex. societatile conformiste tolerand intr-o mica masura comportamentele
independente
In acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor
fenomene de dedublare axiologica si chiar normativa a vietii interioare.
ANOMIA
Este o stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si
conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul
omului si de grup. In acest caz, normele isi pierd ,partial sau total, suportul
axiologic si au un caracter inconsistent si contradictoriu.
Este rezultatul faptului ca societatea propune membrilor sai anumite standarde
fara sa ofere mijloace sau conditii ce sa permita atingerea acestora. Este un
proces prin care structurile sociale creaza ele insele conditiile incalcarii codului
moral.
Datorita implicatiilor sale psihosociale anomia capata valoare explicativa pentru
o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave, cum ar fi :
devianta, delincventa, suicidul si comportamentele antisociale.
Devianta constituie o forma de comportament aflat in contradictie sau in
afara normelor recunoscute general intr-un grup sau spatiu sociocultural.
Grupurile si organizatiile stabilesc anumite limite intre care un comportament se
poate manifesta, aceste limite stabilind per ansamblu ceea ce este dezirabil si
ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective astfel ca, in sens
larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de devianta. Ea va fi
sanctionata insa in functie de :
Amplitudinea devierii in afara limitelor de comportament ;
Importanta normelor incalcate ;
Consecintele sociale ale comportamentului deviant.
Potrivit lui Merton, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care
ameninta echilibrul sistemului social.Caracterul lor disfunctional perturband
raporturile considerate normale. Uneori, ca forma de respingere a
conformismului devianta poate capata caracterul unui efort spre schimbare
astfel in istoria omenirii exista exemple in care devianta a fundamentat miscari
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
38/40
Page | 38
reformatoare, revolutionare.Ca fenomen psihosocial, putem identifica
urmatoarele surse ale deviantei:
I. Deficiente in procesul formarii personalitatii.
Ex.interiorizarea defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind
incapabila sa se opuna impulsurilor egoiste ale sinelui
II. Deficiente in procesul integrarii psihosociale
III. Anomia- reprezinta o sursa a deviantei
IV. Excesul controlului social
Disfunctionalitati sociale majore
Ex.momentele de criza economica, ideologica, morala
V. Tendinte comportamentale psihopatice-tulburarile de personalitate
imbraca adesea forma unor manifestari deviante.
Delincventa reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter social prin
care se incalca legile unei societati.In toate formele ei de manifestare, reprezinta
o amenintare pentru echilibrul social.Studiul fenomenelor legate de delincventa
trebuie sa vizeze atat structura personalitatii individului, respectiv factorii
psihogeni care stau la baza producerii comportamentelor cat si aspectele legate
de contextul social.
Studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delincventei pot fi
identificate : structura generala a personalitatii dar si planul schemelor generale
relationale pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de
integrare si socializare. Consumul de alcool si droguri constituie un factor
important in comportamentul delincvent.
Cauzele externe ale delincventei deriva din modul defectuos de organizare a
grupurilor, institutiilor dar au legatura directa si cu crizele sociale. Daca ar fi sa
realizam un profil generic psihologic al delincventului, acesta trebuie sa
includa :
a) Tendinte agresive manifeste sau latente
b) Carentele si deficientele educationale
c) Instabilitatea emotionala, fragilitatea eului
d) Sentimente accentuate de frustrare si insecuritate
e) Inadaptare socio-profesionala
f) Provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii
conflictuale repetate.
g) Anturajul si influenta directa a unor grupuri delincventiale
h) Tendinte spre duplicitate si egocentrism
i) Lipsa de remuscari, a culpabilitatii
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
39/40
Page | 39
j) Tulburari de personalitate, de comportament
Profilul psihologic al multimilor si dinamica lor
In functie de natura factorilor care au determinat formarea multimii si in functie
de caracteristicile psihosociale ale membrilor, putem vorbi de un profil
psihologic, un profil comportamental al multimii. Astfel, cei mai relevanti
indicatori prin care putem descrie un astfel de profil sunt :
a) Tonusul emotional, respectiv intensitatea trairilor ;
b) Tonul emotional, adica starea afectiva dominanta a acelei multimi,
care poate fi de la entuziasm la ura si revolta ;
c) Persistenta starii emotionale dominante durata mentinerii tonului
emotional la un nivel care sa il faca vizibil ;
d) Evantaiul emotional registrul de stari emotionale pe care le
traverseaza multimea in diferite faze ;
e) Suportul motivational al participarii, interesele explicite sau implicite ;
f) Suportul ideatic/ideologic ;
g) Prezenta unor centre de comanda, adica existenta unor persoane sau a
unor grupuri de persoane cu functii de initializare a unor
comportamente anume in randul multimii.
Determinarea unui profil psihologic al multimii este esential pentru a explica,
dar mai ales pentru a anticipa modul de manifestare al acesteia, evolutia in timp
a acestei multimi si tipuri de comportament concret pe care oamenii le pot
manifesta in imprejurari concrete.
Dinamica multimilor
Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in timp, in care putem distinge mai
multe faze, etape :
- Formarea ;
- Evolutia ;
- Atingerea obiectivelor ;
- Dezintegrarea/transformarea, metamorfoza.
Aceasta succesiune de etape are o valoare generica. In realitate, toate aceste
etape au o serie de momente intermediare. Au, de asemenea, mari fluctuatii,
inconsecvente in comportament si evolutii neasteptate, de fapt, aceste evolutii
neasteptate conferind specificul profilului psihologic al unei multimi.
Constituirea unei multimi psihologice poate presupune urmatoarele faze :
1. Concentrarea unui numar mare de oameni intr-un anumit spatiu ;
7/29/2019 Dinamica Grupurilor -Curs
40/40
Page | 40
2. Activarea unui anumit fond afectiv, emotional pozitiv/negativ ;
3. Producerea unui eveniment cu un mare impact emotional. Acesta are
rolul de a polariza brusc atentia participantilor si de a declansa o stare
psihologica speciala, aparte, specifica fenomenului de multime ;
4. Prefigurarea unor obiective comune concordante cu asa-numitul
montaj psihologic al multimii ;
5. Desfasurarea unor actiuni dirijate de catre centrele de influenta
(persoane/grupuri de persoane) in sensul real sau aparent de realizare a
obiectivelor ;
6. Aparitia unor momente de inconsecventa si de deruta ;
7. Dispersarea progresiva a multimii in paralel cu o posibila organizare a
unor parti ale acesteia ;
8. Exista, insa, o anumita stare remanenta in care participantii sunt
dispersati, insa pastreaza sentimentul puternic al trairii unor
evenimente extrem de importante, ceea ce le confera calitatea de
multime virtuala. Aceasta calitate de multime virtuala inseamna ca ei
pot fi mobilizati din nou in anumite conditii de catre anumite
persoane.
Aceasta succesiune de etape este una relativa. Pe parcurs, pot interveni factori,
evenimente ce pot modifica comportamentul mult
Top Related