MrHAr soRrN nApumscu
DIN ISTORIAFAMILIEI GHIKA
Contribufii de istorie culturala
Con(nrBOOKS-20i 7-
CUPRINS
PRBarrasuL
IJN ponT nBr or r,e PeRrs
AL LUr Dulrrrnacnr Gnrce.
DBspnB uN poRTRET AL DoMNrrEt Zor, GntxeIJnuasrr vorEvoDULUr GRrconn er III-lea Gnrre. . .
Utvrsnr RouANnsu la RavBNNa
Dou.4. scRISoRr DrN FAMTLTA Gsyxe.IJN orplovrAT FRANcEZ DrN sECoLUr, al XIX-r,Be:
EuciNB Pou;aon
Aoolpuo Cn6ursux sr RovrANrr.
IJN prcron FrN DE stEctr
DnspnB GENEALoGIA ARHITECTULUI
NrcolnB Gurra-BunEgrr .
+,IN cAuT enEe toptttrtArrl: ARHITECTuT, NrcoleBGsrra-BuoEgrr, FoRMATTa;r iurr,rNrRrI,E sALE. . . .
DrN conBspoNDENTA ARHTTECTULUT
NrcoreBGHrxa-BuoESTr. .......113Prcronul AI,snnr BBsNeRo sr pRrerBNrr s,Lr
DTNFAMTLTAGHTxa .......744Pnnlroes,LMEMoRrALrsrrcAorprovrarrcA ... 765
11
79
32
35
a
48
62
IJ
82
93
Despnp GENEALocTA r,ur Merrla C. Grlvre . . 770
DrN Nou DESpRE srn-Lvrosrr r-ur Ma'ule C. Grrrre:FAMTLTACos'rrBscu .......778
Pe unuu,B r,ur Marrla C. Gnvra . . . . 204
Pnpcrz.Lnr LA BrocRAFrA LUr MaT rr,a C. Gnvre . . . . . 214
Me'rrraC.GHvxalaLoNona .......223DrN conBspoNDENTA rur Marrr,a C. Gnvxe . . 226
UN novrAN rulAnuulMoprrcnaNEr.... .... 275
O pnpzpNri. RovrANBasc.L iN NonoulArnrcrr. . . . . . . 282
IJN cnNner,ocrsr DrN vEcHrul Bucune;rr. . . . . . . . . . 288
Grrrcut,ssrrr -ARrsrocRATrr DE lANc,4. Nor. . . . . . . . . 297
UN PORTRET DE LA PARISAL LUI DUMITRACHE GHICA
n nr. 38, din 25 septembrie 2009, revistaRomdnia literard mi-a publicat un articoldespre portretul domnilei Zoe Ghika, re-
alizat de Alexander Roslin, aflatla Muzeul National de
Arte din Stockholm. Un tablou remarcabil, pus in va-loare de cltre institu ,tia-gazdil atit prin publicarea uneireproduceri pe coperta unei clrgi dedicate cunoscuflrlui
pictor suedez din veacul aI XVIII-1ea, cit si prin difuza-rea imaginii prin cirti postale ilustrate.
Istoriografia dedicat[ familiei Ghica se afli intr-o po-zitie oarecumbizard, de aceea contribugiile asupra ei parbinevenite chiar 9i atunci cind nu epuizeazd, o chestiune.
Spre deosebire de alte familii ce au dat domnitoriTlrilorRomine, Ghiculegtii nu au beneficiat de o monografienici pin[ la instaurarea regimului comunist, nici dupiaceea. Abia dupn Decembrie 1989 ar aplrut dou[ clrgi,intre care teza de doctorat a lui Radu Ciuceanu, clre aefectuat siplturi arheologice la MS.nlstirea Pantelimon,cu prilejul demol[rii acesteia, in vremea lui Ceaugescu, 9icare s-a ocupat de riml9ilele pimintesti de acolo.
E curioasl indelungata tilcere istoriografici privi-toare la Ghiculegti, avind in vedere ci, dupl stingerea
t2 MIHAI SORIN RADULESCU
pe linie masculinl a Basarabilor 9i Mugatinilor, aceastl
familie este stirpea din care s-au ridicat cel mai mare
numlr de voievozi, dupl cum se gtie, in total zece ta'
numir. Desigur cdurcareaintiiului Ghica pe tron, dupijtmiltxea secolului al XVII-1e a, aipare intr-o perioadlde suzeranitate din ce in ce mai accenttatd' t Sublimei
Porli, cu citeva decenii inaintea instaurlrii propriu-zise
a regimului fanariot. i.t ,r.-", acestuia, citliva Ghicu-
legti s-au aflat, de asemenea, Pe tron, pentru ca inti-iul domn pimintean al\d,rii Romdnegti s[ fie tot un
membru al acestei familii. Regimul regulamentlr a
fost ilustrat inilial tot de un Ghica, iar pentru Unirea
Principatelor au militat tot ciliva Ghiculegti. Poate clacest destin,,liniar" al familiei a influengat perceplia is-
toriograficl asupra ei. Neamurile voievodale din Fanar
erau catalogate ca atare - adic[ drept ,,fanatiote" -, uniiCantacrzini din mai multe ramuri trecuseri la rugi,
unde li se recunoscuse rangul princiar, dar in ce catego-
rie intrau Ghiculegtii, care nu erau, intr-un fel, perdan-
tii niciunui regim? La acestea s-au adiugat alte cdteva
semne de intrebare: de fapt, Ghiculegtii moldoveni erau
pe linie masculini descendenlii slugerului Iorgu din 1o-
calitatea Y iza, aflatil la nord-ve st de I stanbul, in direcf ia
actualei frontiere cu Bulgaria. Fiul slu, Dimitrie Gheor-
ghiade Sulgearoglu - al cirui nume trimite, aqadat,la
filialia amintiti -, a fost clsltorit cu Ecaterina Ghica,
sorl a domnitorului Grigore al III-lea Ghica, urmasii
lor luind numele de Ghica.ir, .."u ce-i privegte pe Ghiculegtii munteni, 9i acolo
existl o anumit[ indoial[ genealogic[,lansati de Grigore
Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei (7849-
1856) si consemnati in Amintirile sale de cltre nepotul
slu de fiici, istoricul Radu Rosetti, Precum 9i de consulii
2 iry i:1r ryl &:r:!,:l -GJ:A
L6on Beclard si Hans von Eder: a circulat ideea ci Dumi-trache Ghica, fondatorul ramurii Ghiculegtilor din JaraRomdneasci, nu ar fi fost fiul dragomanului AlexandruGhica si, deci, frate cu voievodul Grigore al ll-lea Ghica.E curios faptul cd"in Cronica Ghicule;tilor, de pildl,,scrierealcituiti la jumitatea veacului al XVIII-1ea 9i editatl inL965 de citre neoelenigtii Nestor Camariano gi AriadnaCamariano-Cioran, degi sunt amintili mai mul1i membriai familiei, Dumitrache Ghica lipsegte, in ciuda faptuluicra era niscut in anul 171,8.1
Pundnd cindva in disculie fiiagia acestui perso*
naj - mai exact intr-o genealogie nepublicatl a Ghiculeg-tilor, asternuti pe hirtie in 1985 -, regretatul genealogist
'Totugi, un alt izvor contemporan, Genealogia Cantacuzi-trilor, de Banul Mihai Cantacuzino, publicat[ si adnotati de
N. Iorga, Bucuregti, Institutul de Arte Grafice gi Editurl ,,Mi-rrcrva", 1902, consemneazl. de cdteva ori faptul c[ Dumitrache( )hica era frate cu domnitorul Grigore al lll-lea Ghica. Astfel,Mruele Ban Mihai Cantacuzino scria ci ,,Dumitrache Ghica,li:rte al doilea al lui Grigore Voevod al treilea, s-a insurat laYala-lriir, in anul 7757,cuMaria, fata Banului Barbu Vicirescu, cu care
:r n'iscut opt fii: trei blieli 9i cinci fete" (p. a0$.in 1768, Grigorerrl Ill-lea Ghica,,iar5 ban a fbcut pe frate-siu Dumitrache Ghica"(1r. 156). Tot Grigore al III-lea Ghica ,,un sipet pecetluit il de-,lt'sc cumnatei sale Maria,fataYdcdrescului, ce era solia fratelui.,:rtr, Banului Dumitrache Ghica". Baron Eudoxiu de Hurmuzaki,l)orumentetvol. XIII, ,,Scrieri si documente grecegti privitoare laisroria romi"nilor din anli 7592-1,837, culese 9i publicate de
A. I)apadopulos-Kerameus", tradus de G. Murnu, Bucuregti,l') l,l: Atanasie Comnen lpsilanti, Scrieri biserice;ti ;i politice cu
l.l fnrli, p. L50: vorbind despre dragomanul Alexandru Ghica(,t'l decapitat in 7741), Atanasie Comnen Ipsilanti spune cd
,,Alexirndru a llsat patru fete gi pe Grigore Ghica 9i pe Dimi-rrit' (]hica". Vezi gi Dan Gr. Ple9ia,,,O scurtl contribufie la is-Irrricrrl familiei Ghica 11979),in Arhiaa Genealogicd, L-2/7998,py. )43-248.
t3
14 MIHAI SORIN RADULESCU
exandru V. Perietzianu-Buzlu menliona o depesl a
consulului francez L6on Beclard adresatl contelui Ale-xandre Walewski, ministru de Externe alFranEei,Ia 22septembrie 1858, in care afirma c[ Ghiculegtii din laraRomineasc[ nu erau rudl cu cei din Moldova.l Erapoate doar o afirmalie paftizandfhcut[ in focul alegerilorde domni, in imprejurlrile concurenlei dintre diferitelefamilii domnitoare rominesti.
Ce-i drept, un alt consul francez la Bucuresti, EugdnePoujade, fusese cIs[torit chiar cu o descendent[ a familiei,Maria Ghica, nepoati de fiu a lui Grigore al IV-lea Ghica.
Intr-un material publicat anterior aminteam de co-nacul lui Alexandru Ghica zis ,,Ciciuld,Mlre", din satulCringu (oragul Fundulea), conac confundat adeseoricu acela de zestre al lui Mateiu Caragiale. AlexandruGhica zis ,,Clciuli. Mare" era nepot de fiu al domnito-rului Alexandru Scarlat Ghica, fiul domnitorului Scar-lat Ghica, fiu, la rindul sIu, al domnitorului Grigoreal Il-lea Ghica. Nu era aceasta linia care ar fi trebuit slaib[ cele mai multe veleititi si sanse de domnie in se-colul al)OX-lea? in genealogiite Ctriculegtilor, tatll luiAlexandru zis ,,Clciuld. Mare" este trecut cu prenumeleGrigore, iar mama sa lipseste. Era un fiu natural, solialui ,,Clciul5. Mare" numindu-se Zoe, nlscut[ Cantacu-zino-Pascanu. Mormintul lor se invecineazd,la Cimiti-rulBellu cu acela al Ghiculegtilor moldoveni din ramuraMonseniorului Vladimir Ghika.
O ciudat5. coincidentl fice ca satul in care domnitorulAlexandru Dimitrie Ghica (1834-L842) gi-a cledit cona-cul - ce mai existl gi astdzi, aflindu-se de citeva deceniiin proprietatea Academiei Romine - sI poarte numele
1D.A. Sturdza et al.,lcte ;i documente relatioe la istoria Rena;-terei Romdniez, vol. IX, p.79/83,nr.26L8.
?-,r-vyy&r'!r:-G-!fu
Cnciulali/Pascani (!). Ramura scoboritoare din domnii
Ghiculegti ai veacului al XVIII{e a avea. sI cadl in uitare, inweme ce urmagii Marelui Ban Dumitrache Ghica aveau sidevini foarte cunoscufi, ocupind funqii inalte.
Genealogic, patru domnitori din secolul al )CX-leaaveau in comun ascendenta, pe linie maternl, din familia
Viclrescu: Grigore IV Ghica, Alexandru Ghica, Gheor-
ghe Bibescu gi Barbu $tirbei. Este posibil ca descendenla
din Vlciregti s[ fi funclionat ca un mijloc de legitimare
dinastici, avdnd in vedere legenda genealogicd a scobo-
rdrii acestora din Negru Vod[, desc[lecat din cetatea Fi-gerag - de la care ar fi provenit 9i numele 1or. De amintitci in blazonul Vlclregtilor figureazd',ca arrnes parlan-les, tocmai aceasti citadeli din feuda voievozilor JlriiRomdnegti. SI fi jucat descendenla din boierii Yecd'-
regti - presupus[ ramur[ a Basarabilor, dar neconfirmat[documentar - un anumit ro1 in selectarea pretendenflorIa tronul Tlrii Rominesti?_
^_____,_i, .ee" ce privegte portretul de la Paris al lui Dumi-uache Ghica, este vorba de un tablou Pe care regretatul
diplomat Alexandru Ghika (1914-2001), fost presedinte
al Casei Rominegti din capitala Franlei, il gisise l* rnar-
;hd aux puces 9i pe care il avea in salonul apartamentului
slu din rue du Ranelagb.L-amvilzttt in repetate rinduricu prilejul sejururilor mele palrizirene si l-am fotografiat,evident cu permisiunea proprietarului slu, in anul 1995.
\u gtiu unde a ajuns dupl decesul acestuia, intimplat la
sfirgitul verii anului 2001,la Cannes, orag unde a sfirsitsi Nicolae Titulescu. incercind si-l compar cu alte por-trete ale lui Dumitrache Ghica, am ajuns la concluna' cd'
il reprezenta intr-adevlr pe acesta. Boierul din portret
-reamlni mult cu acela din tabloul aflatla'Muzeul Muni-ipiului Bucuregti (din colecfa istoricl a muzeului,aflatd'
t5
r6 MIHAI SORIN RADULESCU
in Casa Cesianu, de pe Calea Victoriei) - a cirui imagineo cunosc grillie amabilitllii regretatei Ioana Cristea, gefa
secliei de Arte din cadrul muzeului -r precum si cu aceladin pridvorul de la Biserica Sf. Spiridon Nou din Bu-curegti. Portretul de la Muzeul Municipiului Bucuregtieste anonim, datdnd de la sfhrgitul secolului aI XVIII-1ea
9i inceputul celui urmltor. Potrivit figei muzeografice dedescriere, personajul este ,,reprezentat in atitudine ,.de
aparat>>, costumat dup[ moda boiereasc[ a epocii, cu gu-giuman pe capr cu giubea rosie, avind gulerul gi borduradin bland. asortatd",cu anteriu alb cu motiv m5.runt, floral,asortat cu galul petrecut ca briu. Din brdu apare mdne-rul hangerului bogat ornamentat - semn al dregltorieiinalte. Banul are fagd, ingustl, prelungd, sprdncenelenegre, arcuite, ochi cIprui, nas lung, awilin, buze subtiri,abia mijite din mustala albil, barbe a7bd. retezati drept.Mina dreapt[ stl sprijinit[ de briu. Giubeaua e tivit[ cublanl de herminil'.
Un alt portret al1ui Dumitrache Ghica se afll in po-sesia fizicianului Grigore Ghika din Bucureg i, fiul mate-maticianului Alexandru Ghika (7902-1964), care a avutbunlvointa de a-mi comunica acest lucru. Cu acorduldomniei sale, imi ingldui si ,,dezv5lui" ci tatll matemati-cianului, inginerul loan A. Ghika, urmag al domnitomluiGrigore al IV-lea Ghica, a alcituit o lucrare intifiatd.Isto-ria ooieaozilor Gltika,in zece volume, nepublicatl, in careeste reprodusi gi fotografia acestui portret. Degi oarecumdeplgitl de cercet[rile istoriografice 9i genealogice ulteri-oare, monogrffia continul si prezinte un anumit interes.
Acel portret al lui Dumitache Ghica - mirturie ro-mineasci notabili pe malurile Senei, chiar daci aflitd.intr-o colecgie particulard. - il inftgigeazd.pe boierul valahcu barbl de formi piltratd. si mustili, invesmdntat cu o
?: r t: yt:t f,y"4 t:: 9 14t
giubea tivitl cu hermini - ca in portretul de la MuzeulMunicipiului Bucuresti -, atdtla jumltatea minecilor, citgi la marginile sale, ce se deschideau spre interior. Perso-najul este incins la mijloc cu un br6.u, din care se vedeiegind mdnerul unui hanger. Pe cap poartd.o cucl neagri,asemin5.toare acelora cu care sunt reprezentati domni-torii contemporani din familia Callimachi. in partea dindreapta sus a tabloului figureazi stema familiei Ghica, cu
,,lacrimile" in cartierul superior si stemele Principatelorin cele de jos.
De observat cI portretele Ghiculestilor aflate in prid-vorul de la Biserica Sf. Spiridon Nou din Bucuresti sunttoate decorate cu blazonul familiei. insi portretul lui Du-mitrache Ghica de acolo nu este nici el identic cu acelarlc la Paris. Spre deosebire de acelaparizian si de acela delrr Sf. Spiridon Nou, atdt portretul de la Muzeul Munici-piului Bucuresti, c6.t si acela din colectia privati bucureg-tcani, amintiti mai sus, nu sunt ornamentate cu blazon.
Un portret al acestui personaj insemnat al boierimiitlin Thra Romdneasci a secolului aI XVIII-1ea se giseainaintea instaurlrii regimului comunist si in colectial'lforiei Spitalelor Civile1, institutie aflatd. intr-o clidirecxistenti qi astdzi pe Bulevardul Regina Elisabeta, sediull)rimlriei Sectorului 5. In aceeasi colectie existau si alteportrete ale unor membri ai familiei Ghica: Dora d'Is-tria, omul politic Dimitrie Ghica (zis ,,Beizadea Mitici"),voievozii Grigore I Ghica (portret de Theodor Aman),( )rigore al Il-lea Ghica (de acelagi pictol) si Grigorerrl [V-lea Ghica (de Nicolae Grigorescu).2 Intreb6.nd pecitiva prieteni carelucreazi ln domeniul muzeografiei in
I Grigore Ionescu, Bucuresti - ghid istoric ;i artistic, Bucuresti,l().ltl, p. 115.
't lbidem,pp.775-116.
r7
Top Related