Negocierile pentru noulcontract colectiv de
muncã de la ComplexulEnergetic Hunedoara auînceput cu TOPORUL pemasã. Sindicatul Muntele aînceput negocierile pentruun nou contract colectiv demuncã.
Acesta expirã la data de1 august, astfel cã sindicatulreprezentativ a început dis-cuþiile cu administraþiaComplexului EnergeticHunedoara. “Au început
negocierile pentru CCM”,au declarat reprezentanþiiSindicatului Muntele.
Pe masa negocierilor a fost ºi un TOPOR, iarsindicaliºtii spun cã este o“glumã”. “Asa a începutnegocierea CCM cuadministraþia. Totul sau nimicunitate ºi solidaritate mineri ºienergeticeni”, scria VasilePãduraru pe Facebook.
Din luna martie a anuluiacesta, contractul colectiv demuncã al angajaþilor de laComplexul Energetic
Hunedoara nu mai este valabil. Actul a fost denunþatde administratorul judiciar,pe motiv cã acesta este unulpãgubos pentru societate.
Inspectoratul Teritorial de Muncã dã o loviturãComplexului EnergeticHunedoara. ITM a decis cãla nivelul CEH contractulcolectiv de muncã trebuierespectat.
‘Contractul colectiv demuncã nu putea fi denunþatdecât în baza LegiiDialogului Social, respectiv
prin acordul pãrþilor sau lalichidarea societãþii, ºi nicidecum la dorinþa unei
case de insolvenþãnumitã administratorjudiciar’, a declaratPetre Nica, potrivitAGERPRESS.
Administratoruljudiciar a decisdenunþarea contractu-lui colectiv de muncã caracterizându-l cafiind unul pãgubospentru societate.
Totodatã pe rolulTribunaluluiHunedoara se aflã undosar în care se
judecã denunþarea unilateralã a CCM.
Monika BACIUMonika BACIU
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1144
Joi, 14 Iulie 2016
T raian Bãsescu a anunþat cã Partidul Miºcarea Popularã a fuzionat cu UNPR. Astfel, senatorul
Haralambie Vochiþoiu devine, culmea, coleg de partid cu Traian Bãsescu. Potrivit senatorului, nu existã reminiscenþeale trecutului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A
Fantomele trecutuluinu îl urmãresc pe
Haralambie VochiþoiuT ânãrul, condamnatîn prima instanþã la
trei ani de închisoare cususpendare pentru proxe-netism, s-a ales cu unnou dosar penal dupã cea agresat un poliþist aflatîn timpul liber.
Scandalul provocat de fiulfostului consilier judeþean,Dorina Pleºcan, a plecat de la oprovocare pusã la cale de tânãrºi un alt individ care era cu el.Acesta se afla pe o terasã lacare a ajuns, împreunã cu ocunoºtinþã, ºi angajatul PoliþieiPetroºani, aflat în timpul liber,pentru a lua masa. Pleºcan ascos un telefon mobil ºi aînceput sã-l filmeze ostentativ peomul legii, iar când acesta i-acerut politicos sã înceteze,
Pleºcan a pornit scandalul.Martorii spun cã fiul fostei con-siliere judeþene a sãrit la poliþistcu pumnii ºi picioarele ºi a fostoprit de clienþii aflaþi la terasã.Omul legii s-a ales cu mai multerãni în urma confruntãrii ºi aajuns la Spitalul de UrgenþãPetroºani, unde a primit îngrijirimedicale dar nu a rãmas inter-nat. Acesta a depus o plângereîmpotriva agresorilor iar anchetaa fost preluatã de procuroriiParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani.
”Un bãrbat de 44 de ani, dinPetrila, a fost agresat fizic,asearã, în jurul orei 23, pe
terasa unui local din Petroºani.Poliþiºtii care au fost la faþa locului au stabilit cã bãrbatul de44 de ani, care se afla pe terasa localului împreunã cu ocunoºtinþã, a fost lovit de un altbãrbat de 26 de ani, dinPetroºani, iar în cauzã a fostîntocmit dosar de cercetarepenalã privind sãvârºireainfracþiunilor de lovire sau alteviolenþe, distrugere ºi tulburareaordinii ºi liniºtii publice. Cerce-tãrile în acest caz se desfãºoarãsub supravegherea Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani”, a declarat, ieri,Laura Bradu, purtãtor de cuvântIPJ Hunedoara.
Daniel Ovidiu Pleºcan a fostridicat de acasã de cãtre poliþiºtiide la Serviciul Acþiuni Specialeal IPJ Hunedoara ºi dus laaudieri la Poliþia Petroºani. Întrebat ce a avut de împãrþit cupoliþistul, Pleºcan s-a rezumatdoar la a spune cã ”nu l-ambãtut”.
Daniel Ovidiu Pleºcan a maiavut probleme cu legea ºi înprezent este judecat ºi pentruconducere fãrã permis. În plus,Pleºcan are pe rolul Curþii deApel Alba Iulia ºi apelul princare contestã sentinþaTribunalului Hunedoara îndosarul de proxenetism. În acestdosar, procurorii DIICOT aureuºit sã convingã instanþa denecesitatea reaudierii victimelordin dosar.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cu toporul, la masa negocierilor
Nou dosar penal pe numele lui Daniel Ovidiu Pleºcan.
Ridicat cu mascaþii dupãce a agresat un poliþist!
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 20162 Actualitate
Cronica Vãii Jiului
www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])
0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])
Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU
([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate
ca atare.
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.30 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei- Fleicã porc - 12.90 lei- Carne tocatã - 12.00 lei- Cotlet porc cu os - 14.50 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHIConsultaþii ORL Audiometrie
tonalã & vocalã Protezãri auditive - Dr. PREDA MIHAI -
Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion
Dulãmiþã” Petroºani închiriazãspaþii pentru diferite activitãþi.
Informaþii la numãrul de telefon0731.254.100
TRADUCÃTORAUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014
P romovabilitateamare la
Bacalaureat le dãsperanþe univer-sitãþilor cã vor aveaºi studenþi dinaceastã toamnã.
La Petroºani, deluni, sãptãmânaviitoare, încep înscrie-rile ºi, ca sã nu maipunã studenþii pe dru-muri pânã aici, pentrucei din afara VãiiJiului, s-au organizatcentre de înscriere laDeva sau Târgu Jiu.
„Îi aºteptãm de luni,18 iulie ºi pânã în 27iulie. Avem, pentrumoment, secþie deînscriere, la sediul universitãþii noastre, laDeva, la liceul GrigoreMoisil ºi sperãm sãperfectãm ºi centrul deînscriere la Casa deCulturã din Târgu Jiupentru cei care vin din
Oltenia ºi au problemecu defileul, care esteînchis”, a declaratProf. Univ dr habilEduard Edelhauser,prorector alUniversitãþii dinPretroºani.
La Petroºani, stu-denþii sunt ofertaþi cutaxe mici, un campusmodern ºi studii delicenþã cerute pe piaþamuncii. Pentru anuluniversitar careurmeazã sunt 600 delocuri de licenþã buge-tate, 24 de speciali-zãri, dar ºi cu multe
burse. „Existã specializãri
de calculatoare ºitransporturi, foartecãutate în cadrulFcaultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã,avem specializãri, carenu mai sunt neapãratconectate la domeniulminier, ale Facultãþiide mine, cum estepartea de securitate,calitate ºi mediu – otriadã care este foartecãutatã astãzi pe piaþamuncii, avem ºi studiide inginerie minierã,pe care din toamnã
vrem sã le dezvoltãmºi sã avem ºi locuri lamasterat în limbaenglezã, pe domeniulresurselor minerale, iarde anul viitor, englezãchiar pe inginerieminierã. La Facultateade ªtiinþe, cea mainouã facultate a noastrã, avem specia-lizãri foarte cãutate,începând cu cele careconecteazã partea eco-nomicã: contabilitate,management, finanþe,partea de turism,administraþie publicã ºisociologie”, a mai spusProf. Univ dr habilEduard Edelhauser.
Tinerii care au luatBacalaureatul nu vormai da examen ºi suntaºteptaþi aici sã ajungãstudenþi la una dintrespecializãrile pentrucare îºi doresc o carierã.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
S taþiunea mon-tanã Parâng
este atractivã ºi însezonul estival. Înzonã sunt turiºtidin cinci þãrieuropene care îºipetrec on sãp-tãmânã la munte.
Potrivit celor de laSalvamont, pânãacum, pe parcursulsezonului estival aufost sute de turiºti înperla staþiunilor montane din Valea
Jiului. “Avem un grup de
40 de turiºti din cinciþãri europene, sunt dinItalia, Germania. Eipetrec o sãptãmânãaici. Desfãºoarãdiferite activitãþi derelaxare”, a declaratDumitru Bârlida, ºefSalvamont Parâng.
Cei de la Salvamontestimeazã cã numãrulturiºtilor din Parâng vacreºte în perioadaimediat urmãtoare,având în vedere faptulcã elevii au terminat
cu examenele. “Având experienþa
anilor trecuþi, neaºteptãm ca numãrulturiºtilor sã creascã.Copiii sunt în vacanþã,au terminat cu exa-menele ºi vor veni lanoi. Mai avem ºi osocietate din judeþulCluj care de câþiva aniorganizeazã o tabãrãcare dureazã douãluni. În cadrul acesteitabere vin mai multeserii de copii”, a maispus sursa citatã.
Activitãþile din timpul verii sunt destulde limitate în staþiuneamontanã din Parâng.Cei care vin aici potdesfãºura activitãþi depetrecere a timpuluiliber în naturã.Deocamdatã înParâng nu sunt organizate altfel deactivitãþi.
Monika BACIUMonika BACIU
250 de lei pentrufoºtiiliceeni
A bsolvenþii deliceu care nu
au promovat exame-nul de bacalaureatpot fi “recompensaþifinanciar”.
Statul plãteºte ajutoare de ºomajtuturor celor care aupicat bacalaureatul, ºinu numai. În aceastãcategorie se încadreazã
ºi cei care au promovatexamenul maturitãþii,dar nu se vor înscrie lao facultate. Potrivitlegii, tinerii beneficiazãde 50% din valoareaindicatorului social dereferinþã în vigoarepentru o perioadã de 6 luni. Cuantumul ajutorului de ºomajpentru aceºti tineri estede 250 lei/lunã.
Data limitã pentrudepunerea dosareloreste 1 august. cei careîn aceastã perioadãsusþin examenul debacalaureat vor primiadeverinþele dupãaboslvire.
Monika BACIUMonika BACIU
Universitatea din Petroºani îºi aºteaptã bobocii
Parângul este atractiv ºi vara
Totul a plecat în anul2011, când GuvernulBoc a decis închiderea a67 de spitale din þarã.La acel moment, lanivelul Vãii Jiului se vorbea de închidereaspitalului de la Petrila,lucru care s-a ºi întâmplat, darºi de închidereacelui de laVulcan. Dacãse decideacomasareacelor douã spitale cu celdin Petroºani,Valea Jiului arfi avut acumun elicopter,iar toate cheltuielile ar fifost suportate
de Ministerul de Interne. “Nu s-au realizat cã
nu au vrut politicieniirespectivi, e vorba dePetrila ºi Vulcan, cã nu s-a dorit unificareaspitalelor din orgoliilocale. Avantajul era cãprimeam un elicopter
care deservea cele treijudeþe (Hunedoara,Caraº ºi Gorj-n.r.), darera cantonat laPetroºani ºi multe avantaje legate dedotarea cu aparaturã”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.
Salvatorii montanidin Parâng spun cã un elicopter ar fi fostabsolut necesar pentruValea Jiului, în condiþiileîn care aici funcþioneazã
trei staþiuni montane. “Pânã acum au fost
zeci de intervenþii cu elicopterul. Când laPetroºani a fost elicopter, timpul deintervenþie era foartescurt. Am avut inter-venþii ºi cu un elicopterPUMA, militar. Cu elicopterele au foststinse ºi incendiile devegetaþie”, a declaratDumitru Bârlida, ºefSalvamont Parâng.
Necomasarea
unitãþilor medicale dinValea Jiului a dus lapierderea unei investiþiide gradul zero pentrupacienþii care ar fi avutnevoie de transport aerian la centrele universitare din þarã.
Dacã spitalele s-ar ficomasat, în Valea Jiului,mai exact la Spitalul deUrgenþã din Petroºaniar fi fost adus un elicopter care ar fi transportat pacienþii laclinicile din þarã,reducându-se astfel timpul de intervenþie.
La unitatea medicalãdin Valea Jiului existãun heliport care estefuncþional. Aici sosescchiar ºi de douã ori pezi elicoptere de la cen-trele medicale din þarãcare preiau pacienþii cuafecþiuni grave ce nupot fi tratate aici
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016 Actualitate 3
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI
- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
O companie a cãrei activitate este impresionantã -2.325.980 ron cifrã de afaceri, cu doar 13 clienþi înanul 2014 - are un modinedit de a atrage atenþia primarilor nou aleºi. Nu seprezintã, cine e ºi ce hrampoartã, ci sub sigla sa le trimite o poezie care atingecoarda sensibilã a edililor,adicã este pusã în versuriviaþa plinã de neliniºti aprimului ales, neliniºti nãscutedin povara responsabilitãþii
managerierii unui oraº. O astfel de poezie despre“meseria de primar” a primit-oºi primarul Petroºaniului.Versurilor, care amintesc debalada Mioriþa, sunt însoþitede felicitãri cu ocazia alegeriiprimarului Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, ºi i seureazã succes în realizareaproiectelor, la care companiaîn cauzã îºi oferã susþinerea ºiexpertiza.
Atât. Ca urmare, Finacon
România, companie de con-sultanþã financiarã, afaceri ºimanagement, te face sãcauþi, sã vezi cine îþi plângede milã în versuri, þie, ca primar, ºi eºti surprins sã aflicâtã experienþã ºi expertizãare “poetul”. O promovareinteligentã, care nu a mai fostfolositã pânã acum! Aºa amaflat ºi noi cã FinaconRomânia este specializatã peobþinerea de finanþãri printoate instrumentele disponi-bile - fonduri europene, fon-duri guvernamentale, fonduride capital privat, finanþãrihibride etc.; în administraþiapublicã, proiecte sociale,proiecte de protecþia mediu-lui; apoi specializãri pecreºterea ºi consolidarea po-ziþiei companiilor pe pieþelecurente, intrarea pe pieþestrãine, parteneriate strate-gice, creºterea numãrului decanale de vânzare, strategiide exit etc. Domeniile în carelucreazã ºi în care a obþinutrezultate sunt extrem dediverse, de la cursuri la
proiecte pentru întreprinderi,agriculturã, dezvoltareurbanã, turism, transport,cercetare-inovare, eficienþãenergeticã, social, sãnãtate,educaþie etc., etc.
O asemenea companie de anvergurã, sigur nu teaºteptai sã se promovezeprin poezie, mai precis prinscriiturã în versuri prin caredeplânge viaþa grea a unuiprimar mizând pe empatie.Aceastã formã de prezentareare succes, pentru cã pri-marul Tiberiu Iacob Ridzichiar s-a regãsit în acel zbucium descris de versificaþie- “Sã ºtiþi, cã aºa este, îngeneral”. Ca urmare, firmeletrebuie sã scape de teama de ridicol, sã se lepede de atitudini scorþoase, neatrac-tive ºi sã îndrãzneascã!Fireºte, dacã are cu ce.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Sã trimiþi poezii primarilor – o promovareineditã a unei companii de succes
V alea Jiului ar fi putut avea un elicopter,dar din cauza unor ambiþii proiectul nu
s-a mai concretizat, astfel cã aparatul de zbora fost redistribuit unei alte unitãþi.Evenimentul de marþi, în care un angajat al DADPP a fost rãnit grav, acesta fiindtransportat cu elicopterul la SpitalulJudeþean Craiova, ne aratã cât de necesarera pentru Valea Jiului un astfel de elicopter.
O companie de anvergurã, specializatã pe consultanþã finaciarã, fonduri europene ºide orice fel, se promoveazã într-un mod inedit, prin poezie, mai precis prin scriiturã
în versuri în care deplânge viaþa grea a unui primar mizând pe empatie. Aceastã formãde prezentare are succes, pentru cã primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, chiar s-aregãsit în acel zbucium descris de versificaþie - “Sã ºtiþi, cã aºa este, în general”…
“Din pretendenþi mai fiecareSe ºi vedeau primar ajunsUitând cã postul de onoareE cu-ntrebãri ce vor rãspuns.
Rezolv-o groazã de problemeDar alte vin, iar ºi iarªi te convingi de la o vremeCã nu-i uºor sã fii primar.
Uitând de prânzul de pe masãªi flãmânzind cu mult temeiÎþi aminteºti cã ai ºi-o casãªi te întorci la pragul ei.
Vrei sã respiri cu uºurareC-ai rezolvat ce-aveai de gândDar alte semne de-ntrebareSã le rãspunzi cât stai la rând.
Rãpus de-a zilei grea povarãAdormi cu greu, oftând amarFiind convins a câta oarãCã nu-i uºor sã fii primar”.
Cu respect, Echipa Financon România
CCuumm aa pp iieerrdduutt VVaalleeaa JJ iiuu lluuii uunn ee ll iiccoopptteerr??
Festival la Ulpia TraianaSarmizegetusaAsociaþia de Turism Retezat
organizeazã la Haþeg ºiSarmizegetusa un eveniment depromovare a obiectivelor turistice locale.
Prima ediþie a Roman Fest Ulpia TraianaSarmizegetusa – In memoriam Dorin Alicuse va desfãºura în perioada 29 – 31 iulie2016 ºi îºi propune, prin intermediul reenactorilor Asociaþiei Terra DacicaAeterna, cel mai experimentat ºi mai maregrup de reconstituire istoricã din România,sã însufleþeascã locul în care, odinioarã, seafla capitala Daciei Romane. Organizatoriiau pregãtit o paradã în costume antice, încentrul oraºului Haþeg în scopul promovãriievenimentului, dar ºi tabere militare ºi ateliere meºteºugãreºti dar ºi ”ultima confruntare dintre legionari, daci ºi sarmaþi”la Amfiteatrul roman.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016 Actualitate 5
Mirajul, însã, persistã,iar în aceste zile, laUniversitatea dinPetroºani se perfecteazãrezultatele unui studiusociologic ce îi are înprim plan pe tineriiliceeni ºi aºteptãrile lor,în legãturã cu piaþamuncii, dar în extenþie ºicãtre realitatea socio-economicã a zonei.
„De foarte multe ori s-a acreditat ideea cã aiciexistã aºa-numitul cult alnemuncii, în sensul cãoamenii preferã ajutorulsocial, decât sã se anga-jeze pe un salariu minim.Speranþa mea este caideea acestui cult alnemuncii sã fie spulberat.Ceea ce pot sã spun,însã, cu exactitate este cãse menþine, din ceea ceam vãzut prin chestio-nare, dorinþa de a pãrãsiValea Jiului. Ea estereceptatã, în continuare,ca o zonã lipsitã de pers-pective, de oportunitãþi,mai ales pentru segmen-tul tânãr al populaþiei”, adeclarat prof. Univ.Valentin Fulger, sociologla Universitatea dinPetroºani.
Oraºele Vãii Jiuluipierd, odatã cu plecareatinerilor spre oraºe precum Clujul, Timiºoarasau Bucureºtiul, dar niciacolo nu e uºor ºi existã
oricând riscul saturaþieipe o piaþã a muncii ºi astudiilor limitatã.
„În fapt, migrareatinerilor din Valea Jiuluiînspre Cluj, care esteprincipala atracþie, sauspre Timiºoara ºiBucureºti nu înseamnãrezolvarea problemelorsociale, ci doar relocarealor. Pentru cã, orice oraº,are un anumit potenþialde absorbþie ºi, înmomentul în care acelpotenþial este atins, înmod categoric, proble-mele de la noi suntexportate spre acele zonede primire. Deci, cel maiinteligent lucru ar fi caproblemele sociale sã fierezolvate la ele acasã ºiaici mã refer la ValeaJiului”, mai spune profe-sorul Fulger.
Aici intervine, însã,atragerea investitorilor ºicalificarea tinerilor pentrumeserii cerute pe piaþamuncii, însã, sociologiinu vãd bine nici acestaspect la noi laPetroºani. „Asta depindeexclusiv de autoritãþãileguvernamentale, care audatoria sã atragã investiþiiîn zonã. Noi nu avempotenþa necesarã de aatrage investitori, ciautoritãþile dispun deaparate întregi din punctde vedere administrativ,
structural, organizatoric,care pot sã elaborezeproiecte, sã atragã fonduri UE. Este singuranoastrã ºansã. Sã se facã proiecte bine scrise,de specialiºti, nu deºmecheri cum s-a maiîntâmplat”, susþine sociologul.
Studiul sociologic nu afost încã finalizat, darsociologii au vizat ºi dorinþele oamenilor carecautã un loc de muncã.
La toate bursele întâlnimtineri care nu îºi gãsesclocuri de muncã ºi cãrorali se spune sã urmezecursuri de calificare saurecalificare, însã, niciacestea nu sunt pliate pe o realitate bine determinatã. Se fac cursuri de zidari, bucãtari,cosmeticiene, însã, fãrãrezultate imediate.
„Vreau sã vã spun cãam adresat o întrebarecelor din Petroºani ºi
Vulcan, legatã de modulcum evalueazã activitatefirmelor de calificare profesionalã. Pentru cãacestea ar trebuie evalua-te, la rândul lor, de cãtreconsiliile locale, agenþiilejudeþene de ocupare afosrþei de muncã, dinperspectiva modului în
care cei care le-auabsolvit cursurile s-auangajat sau nu, pentrucã, înseamnã cã ele iaubani ºi þin cursuri îndomenii care nu suntatractive”, a conchis pro-fesorul Valentin Fuger.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Lucrãrile de reabilitare asemafoarelor din zona
Pieþei AgroalimentarePetroºani, care riscau sã seprãbuºeascã peste trecãtori,sunt realizate în regie pro-prie cu angajaþi ai DPADPP.
”Stâlpii semafoarelor suntconsolidaþi ºi nu ne costã nimicpentru cã lucrãrile le facem în
regie proprie. Doar acolo suntceva probleme, la restulsemafoarelor nu, dar pe viitoranalizãm oportunitateaamplasãrii unor sensuri giratoriimicuþe. Vom vedea dacã esteoportun ºi fluidizeazã traficul”,a declarat, Daniel Viºan, directorul executiv al DADPPdin cadrul Primãriei Petroºani.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Toate absolventelede la Seminarul
Teologic Ortodox Sf.Ecaterina Prislop aureuºit sã promovezeexamenul debacalaureat.
Fetele pregãtite laºcoala carefuncþioneazã în incintaMãnãstirii Prislop, aureuºit sã promovezeexamenul maturitãþii cumedii cuprinse între6,51 ºi 9,21. Cele zeceabsolvente ale semi-narului pot activa caprofesoare de religie,avocaþi, medici, profesoare de limba ºiliteratura românã,
economiºti, asistenþisociali, dupã absolvireafacultãþii, la fel ca ºiabsolventele din aniitrecuþi. La Prislopexistã ”o ºcoalã vie”,cãci elevele, trãind înmijlocul mãicuþelor, auprilejul de a învãþa peviu credinþa ºi trãireacreºtineascã”.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Rãmâne în arest la domiciliuJudecãtorii petroºãneni au
decis sã prelungeascãarestul la domiciliu în cazulindividului de 27 de ani, dinPetrila, acuzat de viol, lipsirede libertate ºi lovire.
Duma Ioan Daniel a fost trimisîn judecatã dupã ce procurorii ºipoliþiºtii au stabilit cã ºi-a seches-trat iubita în vârstã de 17 ani, abãtut-o ºi violat-o pe fondul uneicrize de gelozie. Individul, pe timpul nopþii, o þinea captivã peminorã la locuinþa sa din Petrila ºiziua o ducea cu autoturismul înzona Cheile Roºia unde abuza deea. A fost salvatã de un echipajde poliþie din localitate careoprise autoturismul pentru uncontrol de rutinã. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))
Parcul NaþionalRetezat va fi
animat, la fineleacestei luni, de ceicare iubesc sportulîn naturã.Organizatorii spuncã intenþioneazã sãaducã la startulmaratonului de turism montan, zecide oameni pasionaþide raiduri montane,au conoºtinþe de orientare turisticã ºisunt pasionaþi detraseele montane.
„În perioada 29-31iulie 2016, Asociaþia deTurism Montan “Via-Retezat”, în parteneriatcu Primãria ComuneiRâu de Mori, vã invitã sãparticipaþi alãturi de toþiiubitorii muntelui, la ce-ade a IV-a etapã dincadrul CampionatuluiNaþional de TurismSportiv ªtafeta Munþilor,
ce se va desfãºura înParcul Naþional Retezat”,spune AlexandrinaStoenescu, organiza-toarea evenimentului.
Etapa organizatã subdenumirea de “TrofeulVia-Retezat”, este de tipchallenge ºi estedeschisã tuturorcluburilor ºi asociaþiilorde turism ºi ecologie dinþarã, afiliate sau neafili-ate la CampionatulNaþional de TurismSportiv ªtafeta Munþilor,cât ºi tuturor iubitorilor
de munte care doresc sãparticiple alãturi de noiºi se vor putea organizaîn echipe, beneficiindastfel de aceleaºi activitãþi precumcluburile ºi asociaþiileînscrise. „ConformRegulamentului com-petiþional 2016 – ªtafetaMunþilor se desfãºoarãpe categorii, dupã cumurmeazã: FAMILY –participã echipe formatedin 3 persoane, minimun adult ºi obligatoriuminim un copil cu vârsta
de maxim 13 ani împli-niþi; JUNIORI – par-ticipã echipe formate din3 persoane, indiferent desex, cu vârsta cuprinsãîntre 14 – 18 ani împli-niþi; ELITE– participãechipe formate din 3persoane, indiferent desex; OPEN – participãechipe formate din 3persoane, indiferent devârstã ºi sex. Timpii pentru aceastã categoriesunt calculaþi ca timpituristici; VETERANI –participã echipe formate
din 3 persoane cu vârstepeste 45 de ani, indife-rent de sex. FEMININ –participã echipe formatedin trei fete, indiferentde vârstã”, mai susþinorganizatorii.
Locul de desfãºurareal concursului este înParcul Naþional Retezat,cu amplasarea taberei decorturi în zona pârtiei deschi din StaþiuneaRâuºor (Comunã Râu deMori) – Munþii Retezat.
Probele la care sunt supuºi competitoriivor fi:
RAID MONTAN;traseu montan de dificul-tate medie, cu o duratãde maxim 8 ore ºi dife-renþa de nivel de 1300metri. Pentru categoriaFamily proba are o
duratãde
maxim 4 ore ºi diferenþade nivel de 600 m.
ORIENTARE;probã de vitezã folosindorientarea cu busola pe azimut; echipele par-ticipã cu toþi membriisãi. Lungimea maximãva fi de 2 km ºi diferenþamaximã de nivel de 120 m. CUNOªÞINTE TURISTICE; probaeste organizatã în sistemtest grilã cu un singurrãspuns corect; timpulalocat este de 7 minute.Fiecare membru alechipei va rãspunde lacâte cinci întrebãri.Bibliografia pentrutestele teoretice o puteþigãsi pe site-ulwww.stafetamuntilor.ro
PROBACULTURALÃ se vasusþine în seara zilei desâmbãtã, la focul detabãrã. Fiecare club arela dispoziþie 15 minutepentru a susþine aceastãprobã, ºi poate includemuzicã, poezie ºimoment umoristic /stand up comedy.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Am exportat fructede pãdure ºi am
maºini. JudeþulHunedoara a exportatproduse de aproape700 de milioane deeuro. Fructele depãdure, articole deîmbrãcãminte sau pro-duse chimice a expor-tat judeþul Hunedoara.
În perioada 2011-2014 se poate observaun trend crescãtor atât înceea ce priveºte valoareatotalã a exportului realizatde agenþi economici dinjudeþul Hunedoara, cât ºio anumitã îmbunãtãþire aponderii volumului expor-tului realizat în acest judeþîn totalul valorii exportuluirealizat la nivel naþional.Astfel, valoarea totalã aexportului realizat dejudeþul Hunedoara a fostde 515.574.000 euro în2011, 557.677.000euro în 2012,659.259.000 în 2013 ºi696.371.000 euro în2014 (cifrele pentru acestan sunt semidefinitive).
“Ponderea exportuluirealizat în judeþulHunedoara în totalulexporturilor din Româniaa crescut în aceastãperioadã de la 1,14% în2011 la 1,33 % în 2014.Categoriile de bunuriexportate în care pon-derea exportului realizatîn judeþul Hunedoaradepãºeste valoarea de 5% din valoarea exportuluirealizat la nivel naþionalsunt: 1) obiecte de
acoperit capul (19,51 %),2) zinc ºi articole din zinc(10,21 %), 3) obiecte dinpiele (7,97%), 4) legume,plante , rãdãcini ºi tuber-culi (6,54%), 5) alte arti-cole textile (5,99%), 6)piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse dinacestea (5,65%) ºi 7) articole din îmbrãcãmiteºi tricotaje (5,27%).Categoriile de bunuri cucea mai mare pondere înstructura exporturilor realizate în judeþulHunedoara în perioada2011-2014 sunt: 1)”Maºini, aparate ºiechipamente electrice;aparate de înregistrat saude reprodus imaginile”(reprezentând 43,95 %din valoarea totalã aexporturilor în aceastãperioadã), 2) ”Textile ºiarticole din textile”(12,59%), 3) ”Metalecomune ºi articole dinacestea” (7,09%), 4)”Mijloace ºi materiale detransport” (7,07%), 5)”Mãrfuri ºi produsediverse”(6,88%) ºi 6)”Încãlþãminte, pãlãrii,umbrele ºi categorii simi-
lare” (6,11 %)”, aratã unraport al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.
În acelaºi timp s-aurealizat ºi importuri. Deautoturisme sau produsechimice.
“Structura importurilordin judeþul Hunedoaraprezintã unele diferenþefaþã de structura existentãla nivel naþional, chiardacã atât în judeþ cât ºi lanivelul economieinaþionale ponderea ceamai mare în importuri oare aceeaºi categorie:”Maºini, aparate ºiechipamente electrice;aparate de înregistrat saude reprodus imaginile”,care e responsabilã dinpeste o treime din impor-turile din Hunedoara iarla nivel naþional pondereaacestei categorii fiind deaproximativ 27 % dintotalul importurilor. Pe dealtã parte, în timp ce lanivel naþional o ponderemai mare de 5 % dinvolumul importurilor oocupã ”produsele mine-rale” (11,41 %), metalelecomune. (10,80%), ”produsele chimice”
(10,22%), ”mijloacele detransport” (7,88%),”materialele plastice, cauciucul ºi articolele dinacestea” (7,24 %) ºi,respectiv, ”textilele ºi arti-colele textile” (6,53%), înstructura importurilor dinjudeþul Hunedoara un locimportant este ocupat de”textile ºi articole textile”(13,9%), ”materiale plas-tice, cauciuc ºi articoledin acestea” (10,78%) ,”piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse dinacestea” (6,12%),”mijloace ºi materiale detransport” (6,01%) ºi,respectiv, ”produse chi-mice” (5,45%). Se poateobserva o corelare strânsã între categoriilede produse importate ºicele exportate”, aratãacelaºi raport.
Tot raportul instituþieijudeþene relevã faptul cã,“spre deosebire de situaþia existentã la nivelnaþional, unde soldul ba-lanþei schimburilor comer-ciale are în mod constantvalori negative, la scarajudeþului Hunedoara valoarea bunurilor expor-tate tinde sã fie mai maredecât cea a importurilor.Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2011-31decembrie 2014 valoareatotalã a bunurilor expor-tate din judeþul Hunedoara(2,428,881,000 euro) adepãºit cu 356,513,000euro valoarea totalã abunurilor importate(2,072,368,000 euro)”.
Monika BACIUMonika BACIU
Oraºele mari atrag tinerii, dar sociologiispun cã ºi piaþa lor este limitatãCei mai mulþi tineri din Valea Jiului se gândesc sã plece de aici, înainte sau dupã facultate
ºi trendul este legat de oferta de pe piaþa muncii. Este un miraj, spun sociologii, careadmit cã în oraºe ca Clujul, Timiºoara, ori Bucureºti, cei tineri îºi gãsesc mai uºor de lucru,dar niciodatã nu vor avea suficienþi bani, încât sã fie pe deplin mulþumiþi.
Hunedoara, exportator de 2,5 miliarde de euro
„ªtafeta munþilor” se dã în Retezat
Reparaþii la semafoarele de laPiaþa Centralã Petroºani
Promovabilitate desutã la sutã la Prislop
Festival la Ulpia TraianaSarmizegetusaAsociaþia de Turism Retezat
organizeazã la Haþeg ºiSarmizegetusa un eveniment depromovare a obiectivelor turistice locale.
Prima ediþie a Roman Fest Ulpia TraianaSarmizegetusa – In memoriam Dorin Alicuse va desfãºura în perioada 29 – 31 iulie2016 ºi îºi propune, prin intermediul reenactorilor Asociaþiei Terra DacicaAeterna, cel mai experimentat ºi mai maregrup de reconstituire istoricã din România,sã însufleþeascã locul în care, odinioarã, seafla capitala Daciei Romane. Organizatoriiau pregãtit o paradã în costume antice, încentrul oraºului Haþeg în scopul promovãriievenimentului, dar ºi tabere militare ºi ateliere meºteºugãreºti dar ºi ”ultima confruntare dintre legionari, daci ºi sarmaþi”la Amfiteatrul roman.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016 Actualitate 5
Mirajul, însã, persistã,iar în aceste zile, laUniversitatea dinPetroºani se perfecteazãrezultatele unui studiusociologic ce îi are înprim plan pe tineriiliceeni ºi aºteptãrile lor,în legãturã cu piaþamuncii, dar în extenþie ºicãtre realitatea socio-economicã a zonei.
„De foarte multe ori s-a acreditat ideea cã aiciexistã aºa-numitul cult alnemuncii, în sensul cãoamenii preferã ajutorulsocial, decât sã se anga-jeze pe un salariu minim.Speranþa mea este caideea acestui cult alnemuncii sã fie spulberat.Ceea ce pot sã spun,însã, cu exactitate este cãse menþine, din ceea ceam vãzut prin chestio-nare, dorinþa de a pãrãsiValea Jiului. Ea estereceptatã, în continuare,ca o zonã lipsitã de pers-pective, de oportunitãþi,mai ales pentru segmen-tul tânãr al populaþiei”, adeclarat prof. Univ.Valentin Fulger, sociologla Universitatea dinPetroºani.
Oraºele Vãii Jiuluipierd, odatã cu plecareatinerilor spre oraºe precum Clujul, Timiºoarasau Bucureºtiul, dar niciacolo nu e uºor ºi existã
oricând riscul saturaþieipe o piaþã a muncii ºi astudiilor limitatã.
„În fapt, migrareatinerilor din Valea Jiuluiînspre Cluj, care esteprincipala atracþie, sauspre Timiºoara ºiBucureºti nu înseamnãrezolvarea problemelorsociale, ci doar relocarealor. Pentru cã, orice oraº,are un anumit potenþialde absorbþie ºi, înmomentul în care acelpotenþial este atins, înmod categoric, proble-mele de la noi suntexportate spre acele zonede primire. Deci, cel maiinteligent lucru ar fi caproblemele sociale sã fierezolvate la ele acasã ºiaici mã refer la ValeaJiului”, mai spune profe-sorul Fulger.
Aici intervine, însã,atragerea investitorilor ºicalificarea tinerilor pentrumeserii cerute pe piaþamuncii, însã, sociologiinu vãd bine nici acestaspect la noi laPetroºani. „Asta depindeexclusiv de autoritãþãileguvernamentale, care audatoria sã atragã investiþiiîn zonã. Noi nu avempotenþa necesarã de aatrage investitori, ciautoritãþile dispun deaparate întregi din punctde vedere administrativ,
structural, organizatoric,care pot sã elaborezeproiecte, sã atragã fonduri UE. Este singuranoastrã ºansã. Sã se facã proiecte bine scrise,de specialiºti, nu deºmecheri cum s-a maiîntâmplat”, susþine sociologul.
Studiul sociologic nu afost încã finalizat, darsociologii au vizat ºi dorinþele oamenilor carecautã un loc de muncã.
La toate bursele întâlnimtineri care nu îºi gãsesclocuri de muncã ºi cãrorali se spune sã urmezecursuri de calificare saurecalificare, însã, niciacestea nu sunt pliate pe o realitate bine determinatã. Se fac cursuri de zidari, bucãtari,cosmeticiene, însã, fãrãrezultate imediate.
„Vreau sã vã spun cãam adresat o întrebarecelor din Petroºani ºi
Vulcan, legatã de modulcum evalueazã activitatefirmelor de calificare profesionalã. Pentru cãacestea ar trebuie evalua-te, la rândul lor, de cãtreconsiliile locale, agenþiilejudeþene de ocupare afosrþei de muncã, dinperspectiva modului în
care cei care le-auabsolvit cursurile s-auangajat sau nu, pentrucã, înseamnã cã ele iaubani ºi þin cursuri îndomenii care nu suntatractive”, a conchis pro-fesorul Valentin Fuger.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Lucrãrile de reabilitare asemafoarelor din zona
Pieþei AgroalimentarePetroºani, care riscau sã seprãbuºeascã peste trecãtori,sunt realizate în regie pro-prie cu angajaþi ai DPADPP.
”Stâlpii semafoarelor suntconsolidaþi ºi nu ne costã nimicpentru cã lucrãrile le facem în
regie proprie. Doar acolo suntceva probleme, la restulsemafoarelor nu, dar pe viitoranalizãm oportunitateaamplasãrii unor sensuri giratoriimicuþe. Vom vedea dacã esteoportun ºi fluidizeazã traficul”,a declarat, Daniel Viºan, directorul executiv al DADPPdin cadrul Primãriei Petroºani.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Toate absolventelede la Seminarul
Teologic Ortodox Sf.Ecaterina Prislop aureuºit sã promovezeexamenul debacalaureat.
Fetele pregãtite laºcoala carefuncþioneazã în incintaMãnãstirii Prislop, aureuºit sã promovezeexamenul maturitãþii cumedii cuprinse între6,51 ºi 9,21. Cele zeceabsolvente ale semi-narului pot activa caprofesoare de religie,avocaþi, medici, profesoare de limba ºiliteratura românã,
economiºti, asistenþisociali, dupã absolvireafacultãþii, la fel ca ºiabsolventele din aniitrecuþi. La Prislopexistã ”o ºcoalã vie”,cãci elevele, trãind înmijlocul mãicuþelor, auprilejul de a învãþa peviu credinþa ºi trãireacreºtineascã”.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Rãmâne în arest la domiciliuJudecãtorii petroºãneni au
decis sã prelungeascãarestul la domiciliu în cazulindividului de 27 de ani, dinPetrila, acuzat de viol, lipsirede libertate ºi lovire.
Duma Ioan Daniel a fost trimisîn judecatã dupã ce procurorii ºipoliþiºtii au stabilit cã ºi-a seches-trat iubita în vârstã de 17 ani, abãtut-o ºi violat-o pe fondul uneicrize de gelozie. Individul, pe timpul nopþii, o þinea captivã peminorã la locuinþa sa din Petrila ºiziua o ducea cu autoturismul înzona Cheile Roºia unde abuza deea. A fost salvatã de un echipajde poliþie din localitate careoprise autoturismul pentru uncontrol de rutinã. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))
Parcul NaþionalRetezat va fi
animat, la fineleacestei luni, de ceicare iubesc sportulîn naturã.Organizatorii spuncã intenþioneazã sãaducã la startulmaratonului de turism montan, zecide oameni pasionaþide raiduri montane,au conoºtinþe de orientare turisticã ºisunt pasionaþi detraseele montane.
„În perioada 29-31iulie 2016, Asociaþia deTurism Montan “Via-Retezat”, în parteneriatcu Primãria ComuneiRâu de Mori, vã invitã sãparticipaþi alãturi de toþiiubitorii muntelui, la ce-ade a IV-a etapã dincadrul CampionatuluiNaþional de TurismSportiv ªtafeta Munþilor,
ce se va desfãºura înParcul Naþional Retezat”,spune AlexandrinaStoenescu, organiza-toarea evenimentului.
Etapa organizatã subdenumirea de “TrofeulVia-Retezat”, este de tipchallenge ºi estedeschisã tuturorcluburilor ºi asociaþiilorde turism ºi ecologie dinþarã, afiliate sau neafili-ate la CampionatulNaþional de TurismSportiv ªtafeta Munþilor,cât ºi tuturor iubitorilor
de munte care doresc sãparticiple alãturi de noiºi se vor putea organizaîn echipe, beneficiindastfel de aceleaºi activitãþi precumcluburile ºi asociaþiileînscrise. „ConformRegulamentului com-petiþional 2016 – ªtafetaMunþilor se desfãºoarãpe categorii, dupã cumurmeazã: FAMILY –participã echipe formatedin 3 persoane, minimun adult ºi obligatoriuminim un copil cu vârsta
de maxim 13 ani împli-niþi; JUNIORI – par-ticipã echipe formate din3 persoane, indiferent desex, cu vârsta cuprinsãîntre 14 – 18 ani împli-niþi; ELITE– participãechipe formate din 3persoane, indiferent desex; OPEN – participãechipe formate din 3persoane, indiferent devârstã ºi sex. Timpii pentru aceastã categoriesunt calculaþi ca timpituristici; VETERANI –participã echipe formate
din 3 persoane cu vârstepeste 45 de ani, indife-rent de sex. FEMININ –participã echipe formatedin trei fete, indiferentde vârstã”, mai susþinorganizatorii.
Locul de desfãºurareal concursului este înParcul Naþional Retezat,cu amplasarea taberei decorturi în zona pârtiei deschi din StaþiuneaRâuºor (Comunã Râu deMori) – Munþii Retezat.
Probele la care sunt supuºi competitoriivor fi:
RAID MONTAN;traseu montan de dificul-tate medie, cu o duratãde maxim 8 ore ºi dife-renþa de nivel de 1300metri. Pentru categoriaFamily proba are o
duratãde
maxim 4 ore ºi diferenþade nivel de 600 m.
ORIENTARE;probã de vitezã folosindorientarea cu busola pe azimut; echipele par-ticipã cu toþi membriisãi. Lungimea maximãva fi de 2 km ºi diferenþamaximã de nivel de 120 m. CUNOªÞINTE TURISTICE; probaeste organizatã în sistemtest grilã cu un singurrãspuns corect; timpulalocat este de 7 minute.Fiecare membru alechipei va rãspunde lacâte cinci întrebãri.Bibliografia pentrutestele teoretice o puteþigãsi pe site-ulwww.stafetamuntilor.ro
PROBACULTURALÃ se vasusþine în seara zilei desâmbãtã, la focul detabãrã. Fiecare club arela dispoziþie 15 minutepentru a susþine aceastãprobã, ºi poate includemuzicã, poezie ºimoment umoristic /stand up comedy.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Am exportat fructede pãdure ºi am
maºini. JudeþulHunedoara a exportatproduse de aproape700 de milioane deeuro. Fructele depãdure, articole deîmbrãcãminte sau pro-duse chimice a expor-tat judeþul Hunedoara.
În perioada 2011-2014 se poate observaun trend crescãtor atât înceea ce priveºte valoareatotalã a exportului realizatde agenþi economici dinjudeþul Hunedoara, cât ºio anumitã îmbunãtãþire aponderii volumului expor-tului realizat în acest judeþîn totalul valorii exportuluirealizat la nivel naþional.Astfel, valoarea totalã aexportului realizat dejudeþul Hunedoara a fostde 515.574.000 euro în2011, 557.677.000euro în 2012,659.259.000 în 2013 ºi696.371.000 euro în2014 (cifrele pentru acestan sunt semidefinitive).
“Ponderea exportuluirealizat în judeþulHunedoara în totalulexporturilor din Româniaa crescut în aceastãperioadã de la 1,14% în2011 la 1,33 % în 2014.Categoriile de bunuriexportate în care pon-derea exportului realizatîn judeþul Hunedoaradepãºeste valoarea de 5% din valoarea exportuluirealizat la nivel naþionalsunt: 1) obiecte de
acoperit capul (19,51 %),2) zinc ºi articole din zinc(10,21 %), 3) obiecte dinpiele (7,97%), 4) legume,plante , rãdãcini ºi tuber-culi (6,54%), 5) alte arti-cole textile (5,99%), 6)piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse dinacestea (5,65%) ºi 7) articole din îmbrãcãmiteºi tricotaje (5,27%).Categoriile de bunuri cucea mai mare pondere înstructura exporturilor realizate în judeþulHunedoara în perioada2011-2014 sunt: 1)”Maºini, aparate ºiechipamente electrice;aparate de înregistrat saude reprodus imaginile”(reprezentând 43,95 %din valoarea totalã aexporturilor în aceastãperioadã), 2) ”Textile ºiarticole din textile”(12,59%), 3) ”Metalecomune ºi articole dinacestea” (7,09%), 4)”Mijloace ºi materiale detransport” (7,07%), 5)”Mãrfuri ºi produsediverse”(6,88%) ºi 6)”Încãlþãminte, pãlãrii,umbrele ºi categorii simi-
lare” (6,11 %)”, aratã unraport al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.
În acelaºi timp s-aurealizat ºi importuri. Deautoturisme sau produsechimice.
“Structura importurilordin judeþul Hunedoaraprezintã unele diferenþefaþã de structura existentãla nivel naþional, chiardacã atât în judeþ cât ºi lanivelul economieinaþionale ponderea ceamai mare în importuri oare aceeaºi categorie:”Maºini, aparate ºiechipamente electrice;aparate de înregistrat saude reprodus imaginile”,care e responsabilã dinpeste o treime din impor-turile din Hunedoara iarla nivel naþional pondereaacestei categorii fiind deaproximativ 27 % dintotalul importurilor. Pe dealtã parte, în timp ce lanivel naþional o ponderemai mare de 5 % dinvolumul importurilor oocupã ”produsele mine-rale” (11,41 %), metalelecomune. (10,80%), ”produsele chimice”
(10,22%), ”mijloacele detransport” (7,88%),”materialele plastice, cauciucul ºi articolele dinacestea” (7,24 %) ºi,respectiv, ”textilele ºi arti-colele textile” (6,53%), înstructura importurilor dinjudeþul Hunedoara un locimportant este ocupat de”textile ºi articole textile”(13,9%), ”materiale plas-tice, cauciuc ºi articoledin acestea” (10,78%) ,”piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse dinacestea” (6,12%),”mijloace ºi materiale detransport” (6,01%) ºi,respectiv, ”produse chi-mice” (5,45%). Se poateobserva o corelare strânsã între categoriilede produse importate ºicele exportate”, aratãacelaºi raport.
Tot raportul instituþieijudeþene relevã faptul cã,“spre deosebire de situaþia existentã la nivelnaþional, unde soldul ba-lanþei schimburilor comer-ciale are în mod constantvalori negative, la scarajudeþului Hunedoara valoarea bunurilor expor-tate tinde sã fie mai maredecât cea a importurilor.Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2011-31decembrie 2014 valoareatotalã a bunurilor expor-tate din judeþul Hunedoara(2,428,881,000 euro) adepãºit cu 356,513,000euro valoarea totalã abunurilor importate(2,072,368,000 euro)”.
Monika BACIUMonika BACIU
Oraºele mari atrag tinerii, dar sociologiispun cã ºi piaþa lor este limitatãCei mai mulþi tineri din Valea Jiului se gândesc sã plece de aici, înainte sau dupã facultate
ºi trendul este legat de oferta de pe piaþa muncii. Este un miraj, spun sociologii, careadmit cã în oraºe ca Clujul, Timiºoara, ori Bucureºti, cei tineri îºi gãsesc mai uºor de lucru,dar niciodatã nu vor avea suficienþi bani, încât sã fie pe deplin mulþumiþi.
Hunedoara, exportator de 2,5 miliarde de euro
„ªtafeta munþilor” se dã în Retezat
Reparaþii la semafoarele de laPiaþa Centralã Petroºani
Promovabilitate desutã la sutã la Prislop
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 20166 învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016 Actualitate 7
O intervenþie lafiecare 30 de
minute. Aºa aratã dinpunct de vedere statistic oanalizã a Inspectoratuluipentru Situaþii deUrgenþã Hunedoara peprimul semestru al anului 2016.
Potrivit situaþiei reprezen-tanþilor ISU Hunedoara, de laînceputul anului echipajele dela ISU au avut nu mai puþin de8048 cazuri, adicã 44 de
intervenþii pe zi. “Din punct de vedere statis-
tic, în primul semestru al anului2016, la fiecare 30 de minute,structurile ISU Hunedoara auintervenit in sprijinul populaþieifie cã au fost solicitaþi pentruurgenþe medicale, acþiuni pentru protecþia comunitãþii,incendii s-au asistenþã de per-soane”, aratã Viorel Demean,inspector ºef ISU Hunedoara.
Pe de altã parte, reprezen-tanþii ISU s-au confruntat cuun numãr însemnat de alarmefalse. Nu mai puþin de 300 de
deplasãri în teren ale echipajelor ISU s-au dovedit afi alarme false.
Analiza efectuatã la nivelulInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã „Iancu deHunedoara” al judeþuluiHunedoara a avut ca scopprincipal evidenþierea nece-sitãþilor de protecþie a populaþiei la nivelul judeþuluidin punct de vedere al situaþiilor de urgenþã precum ºistabilirea direcþiilor de acþiuneale ISU Hunedoara pentruperioada urmãtoare.
”Sper cã vom colaborafoarte bine dacã am ajunssã facem aceastã formulãpoliticã ºi am ajuns la concluzia cã avem nevoieunii de alþii. Nu am reminiscenþe legate de trecut, personal nu am probleme cu Traian Bãsescu“,a declarat HaralambieVochiþoiu, senator.
P oliticianulVochiþoiu a
învãþat douã lucruridespre politicã.
“Am învãþat douã lucruriimportante, în politicã nufaci numai ceea ce vrei, ci ºiceea ce trebuie. Totodatã în
politicã trebuie sã substituiinteresul personal interesu-lui de partid. Noi aveamnevoie unii de ceilalþi. S-aajuns la un punct în careaveam nevoie de infuzie”, amai spus sursa citatã.
C omunicã deciziacelor din teritoriu
Pânã mai ieri, preºedinte-le UNPR Hunedoara, sena-torul Haralambie Vochiþoiuse va întâlni cu colegii sãidin teritoriu pentru a leexplica situaþia creatã defuziunea celor douã partide.
“Voi avea o întâlnire cucolegii mei pentru o con-
sultare. Le voi explica cumam ajuns aici. Eu am ungrup consistent de oamenivaloroºi, dar trebuie sã leexplic”, a mai subliniatVochiþoiu.
Senatorul HaralambieVochiþoiu este unul dintrecei 176 de parlamentaricare în urmã cu doi ani asemnat un denunþ împotrivapreºedintelui TraianBãsescu. De altfel, nici
populaþia Vãii Jiului nu estepro-Bãsescu ºi asta dincauza mãsurilor luate defosta guvernare Boc.
“Vom face o analizã sã vedem care suntreproºurile, sã vedemdespre ce e vorba. Poatepeste unele lucruri se vaputea trece, poate pestealtele nu, dar oricum putemînvãþa din toate acestea”, amai spus Vochiþoiu.
S e împart posturile
În urma fuziunii celordouã partide, PMP rãmânecu numele, sigla ºi imnul,iar UNPR primeºte douãposturi de vicepreºedinþi încadrul partidului.
“20 de posturi depreºedinþi îi vor reveni fostului UNPR, iar alte 20PMP-ului, însã se va face oanalizã în acest sens. Unuldintre criterii va fi evaluareaelectoralã”, a concluzionatsenatorul.
PMP vine în fuziune cu 9deputaþi, în timp ce UNPR,chiar ºi cu plecãrile cãtrePSD, mai are 25 de depu-taþi ºi 10 senatori. UNPRva avea 2 vicepreºedinþi înPMP, iar dupã negocieri s-a decis partajarea funcþiilor de 50%.
Monika BACIUMonika BACIU
H unedorenii caresunt calificaþi în
domeniul construcþiilorpot câºtiga pânã la1540 de dolari lunar.Condiþia principalãeste sã se angajeze înIsrael.
Agenþia Judeþeanãpentru Ocuparea Forþeide Muncã Hunedoara îianunþã pe cei aflaþi încãutarea unui loc demuncã de faptul cã sepot angaja în Israel. Aicisunt disponibile maimulte posturi pentrumuncitorii calificaþi înconstrucþii.
“Contractele de muncãse încheie pentru operioadã de un an, cuposibilitatea de prelungirepânã la o duratã maximãde 63 de luni. Salariullunar minim brut estimateste de 1.540 de dolariamericani”, aratã cei dela AJOFM Hunedoara.
Persoanele interesatetrebuie sã aibãcalificare/experienþã înmeseriile dulgheri pentrucofraje de construcþieindustrializatã (cunoaºtereacitirii planurilor de cons-trucþii este obligatorie),
fierari-betoniºti,îndoirea fierului(cunoaºterea citirii pla-nurilor de construcþii esteobligatorie), zidari –faianþari, acoperireapodelelor ºi pereþilorcu faianþã (cunoaºtereacitirii planurilor de cons-trucþii este obligatorie),zidari – tencuitori, pentrulucrãri de tencuit
Totodatã, persoaneleinteresate trebuie sã maiîndeplineascã o serie decriterii ºi anume sã nuaibã cazier judiciar, sã nufi muncit ilegal pe terito-riul Israelului, sã nu aibãrude de gradul I carelucreazã deja în aceastãþarã, cu excepþia fraþilorsau sã nu sufere de bolicronice.
Monika BACIUMonika BACIU
Noi lucrãri pe razamunicipiului Lupeni M unicipiul Lupeni este un întreg
ºantier. Primarul CristianResmeriþã continuã în forþã lucrãrilede modernizare a localitãþii.
Dupã acþiunea de scoatere a gardului viu de pe mijlocul arterei rutiere din totmunicipiul Lupeni, administraþia localã con-tinuã acþiunile edilitare. Acum s-a ajuns pestrada Stadionului. Aici, au început lucrãrilede decolmatare a râului ºi refacerea strãziiStadionului. O lucrare cu un grad mare dedificultate care a necesitat prezenþa unui buldoescavator de mare putere, forþa apelora adus bolovani de mari dimensiuni ºi a deteriorat drumul blocând accesul în aceastãzonã, lucrãrile continuând ºi în zilele urmãtoare. ªi în centrul localitãþii se lucreazãintens. În zona Spitalului Municipal Lupeni
continuã lucrãrile de extindere a reþelei degaz metan spre partea de jos a oraºului,pentru a ajunge cu introducerea gazului înzona EM Lupeni ºi a celor douã blocuri dinapropierea acesteia.
Municipiul Lupeni este un ºantier ºi încartierul Bãrbãteni ºi zona Viitorului. În aces-te zone se lucreazã la degajarea spaþiilor dintre blocurile de pe strada Viitorului ºiamenajarea zonelor din care s-a scos gardulviu dar ºi a parcurilor din Cartierul Bãrbãtenisunt acþiuni menite sã sporeascã confortullocuitorilor municipiului Lupeni.
Fantomele trecutului nu îl urmãresc pe Haralambie VochiþoiuT raian Bãsescu a anunþat cã Partidul Miºcarea
Popularã a fuzionat cu UNPR. Astfel, senatorul Haralambie Vochiþoiu devine, culmea,coleg de partid cu Traian Bãsescu. Potrivit senatorului, nu existã reminiscenþe ale trecutului.
O intervenþie la 30 de minute
Salarii de peste 1500 dedolari pentru hunedoreni
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 20168 Sport
Aici ne-a postatsoarta ºi statisticaclasamentului parþial laEuro 2016 : locul 19,cu un punct ºi golaver-
aj 2-4. Sub noi - nicinu mai au importanþãcifrele- Suedia, Cehia,Austria, Rusia ºiUcraina. Cu zestrea
noastrã din Grupa A,care a dat finalistãFranþa, atât am putut,cu douã goluri marcatedin penalty. AnghelIordãnescu ºi-a asumatvina pentru acest eºec,dar chestiunea asta nul-a afectat la bani ºinici la altceva. Vine
dupã el, preluând omoºtenire grea ºi fãrãsubstanþã, germanulChristoph Daum. Aldoilea strãin de laNaþionala de fotbal aRomâniei. La urmaurmei, de ce nu arreuºi omul? Aºa cumdanezul Thomas Ryde
a pus lucrurile la punctla Naþionala femininãde handbal, la fel arputea ºi ChristophDaum sã facã o treabãbunã la fotbal.
Cã de-ai noºtrii“patrioþi” ne-am lãmu-rit: o ruºine naþionalã,numitã locul 19.
Henþ cu mâna
PE LOCUL 19!
U nicele echipecare mai
pâlpâie în peisajulhunedorean lanivelul Ligii a-III-a,F.C. Hunedoara ºiCetate Deva, audestule probleme înprivinþa startuluidin toamnã -“Miºcãri” tectonicese anunþã pe Cernaºi pe Mureº.
F.C. HUNEDOARA,RESTANÞE ªISEMEN DEÎNTREBARE
Schimbãrile politicela nivelul echipei desub furnale au influ-enþat ºi mersul grupãriihunedorene. Întrunireaechipei a fost amânatãcu o sãptãmânã pentrua se pune la punctdetalii de organizare.
S-a trecut la o nouãorganigramã, la clubpreºedinte rãmânândîn continuare AlinBarna.
Unul dintre jucãtoriimarcanþi ai echipei însezonul trecut, BogdanBozian (fost la MinerulLupeni în urmã cu 6ani) a declarat cã ºi-ardori sã joace în contin-uare la F.C.Hunedoara doar însituaþia în care F.C.-ulîºi doreºte pro-movarea. BogdanBozian a marcat însezonul trecut 12goluri.
CETATE DEVALA MÂNA
POLITICULUIFrãmântãrile politice
din acesta varã, înmunicipiul Deva audus la un mic cutremurla nivelul fotbalului.
Astfel, antrenorulMarius Sârbu a fostînlãturat de la echipã,locul sãu fiind luat deAdrian Pepenar (38ani), fostul jucãtor –antrenor de la ªoimulBãiþa. În curândPepenar va anunþa ºinoul staff tehnic.
Printre cei care se vorafla în conducereaechipei de la Deva este ºi fostul jucãtor al Vulcanului, Cristian Gâþ.
În ceea ce-l priveºtepe fostul antrenorMarian Sârbu, acestaºi-a exprimatnedumerirea în legã-turã cu îndepãrtarea sade la echipã în situaþiaîn care mai avea încãun an de contract ºifusese atins obiectivulstabilit.
Fotbal. Liga a-III-a
INDECIZII ÎN “CETATE” ªI SUB “FURNALE”
ADRIAN PEPENAR, noul antrenor de la Cetate Deva
P uternicul inter-dreapta al
echipei H.C.M Baia Mareºi al echipei Naþionale aRomâniei la handbal feminin, Patricia Vizitiu(29 ani) a fost convocatãalãturi de alte 13 colegeîn lotul pentru JocurileOlimpice de la Rio deJaneiro din acest an.
Antrenorul Thomas Ryde adeclarat cã este mulþumit deevoluþia fostei jucãtoare de laPetroºani ºi cã sperã cã echipaRomâniei se va întoarce cu omedalie de la Rio.
Patricia Vizitiu dupã postulde intern-dreapta, post pecare mai evolueazã ºi MelindaGeiger. Handbalistadin lotul Românieieste singura cu origi-
ni în Valea Jiului care se aflãla Olimpiada din Brazilia.
Erau cândva douãPatricii...
Patricia Vizitiu a începuthandbalul la C.S.S. Petroºani,sub îndrumarea antrenoareiEdith Mileti. Atunci în anii2000-2002, C.S.S. Petroºaniavea o serie de jucãtoare talentate, printre care alãturide Patricia Vizitiu (echipa-ment verde) se afla ºi PatriciaPopa, o altã talentatã jucãtoare din acele vremuri.
Bogdan Bozian doreºte sãcontinue la F.C. Hunedoara
Handbal. Olimpiadã
PATRICIA VIZITIU, ÎN LOTUL PENTRU RIO