Download - Curs D Marinescu

7/29/2019 Curs D Marinescu

1/79

http://share.pdfonline.com/e8bdfc8fa76f42aba0c58883daea70c5/Mediului%20toate%20modulele.htm

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE DREPT

Asist. univ. drd. Coordonator: Prof. univ.dr.Maria-Cristina PetreDaniela MarinescuDREPTUL MEDIULUI- NOTE DE CURS -nvatamnt la distantaModulul I2007DREPTUL MEDIULUIMODULUL IUnitatea 1. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile. Conferinte mondiale n

domeniul protectiei mediului si principalele documente adoptate. Poluarea si implicatiileei. Notiunea de mediu si de resurse naturale. Obiectul dreptului mediului. Definitiadreptului mediului. Izvoarele dreptuluimediului...pg. 7Unitatea 2. Principiile dreptului mediului. Principii interne de baza. Principii internedecizionale. Principii internationale de baza. Principii internationale specifice cu caracterrestrns. Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatosDREPTUL MEDIULUIINTRODUCEREDreptul mediului este un curs de semestru, creditat cu un numar de 5 credite.CONTINUT

2n cadrul acestui curs vor fi studiate: aspecte generale privind dreptul mediului,conservarea, dezvoltarea si protectia componentelor naturale ale mediului nconjurator,raporturile juridice privind protectia factorilor creati prin activitatea umana, raspundereajuridica n dreptul mediului.OBIECTIVELE CURSULUInsusirea de catre studenti a conceptelor si notiunilor specifice dreptului mediului;cunoasterea reglementarilor juridice interne si internationale privind protectia mediului;realizarea unei pregatiri adecvate a studentilor n domeniul mijloacelor si instrumentelorjuridice de protectie, conservare si dezvoltare a mediului.ORGANIZAREA CURSULUICursul de dreptul mediului nvatamnt la distanta este organizat n sase unitati (suportulde curs fiind mpartit n trei module), dupa cum urmeaza:Unitatea 1. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile. Conferinte mondiale ndomeniul protectiei mediului si principalele documente adoptate. Poluarea si implicatiileei. Notiunea de mediu si de resurse naturale. Obiectul dreptului mediului. Definitiadreptului mediului.Izvoarele dreptului mediului (Modulul I)


2/79

Unitatea 2. Principiile dreptului mediului. Principii interne de baza. Principii internedecizionale. Principii internationale de baza. Principii internationale specifice cu caracterrestrns. Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos (Modulul I)Unitatea 3. Raporturile juridice privind protectia factorilor abiotici ai mediului.Atmosfera. Apa. Solul si subsolul (Modulul II)

3Unitatea 4.Raporturile juridice privind protectia resurselor naturale si conservarea durabila abiodiversitatii. Conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier. Protectia altorforme de vegetatie terestra. Protectia faunei terestre si acvatice. Protectia si conservareaariilor naturale. Populatia si mediul nconjurator (Modulul II)Unitatea 5. Raporturile juridice privind protectia factorilor creati prin activitatea umana.Aplicarea principiilor ecologice n desfasurarea diferitelor activitati n asezarile umane.Regimul substantelor si preparatelor periculoase, precum si al deseurilor de orice fel.Poluarea radioactiva si protectia mpotriva radiatiilor (Modulul III)Unitatea 6. Raspunderea juridica n dreptul mediului. Conditiile si formele raspunderii

juridice n dreptul intern. Particularitatile raspunderii statelor n domeniul protectieimediului (Modulul III)Bibliografia este mpartita n resurse de documentare obligatorii si resurse dedocumentare facultativa fiind indicata la sfrsitul fiecarui modul.Unitatea 1Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile. Conferinte mondiale n domeniulprotectiei mediului si principalele documente adoptate. Poluarea si implicatiile ei.Notiunea de mediu si deresurse naturale. Obiectul dreptului mediului. Definitia dreptuluimediului.Izvoarele dreptului mediuluiI. PROTECTIA MEDIULUI SI STRATEGIA DEZVOLTARIIDURABILEPentru stabilirea posibilitatilor de actiune n domeniul protectiei mediului o importantaesentiala o are legatura dintre dezvoltarea economica si problemele ecologice4Strategia nationala a dezvoltarii durabile este un atribut al suveranitatii si independenteistatului care trebuie sa tina seama de conditiile sale specifice, de resursele si capacitatilede care dispune.Folosit n mod curent, termenul de strategie desemneaza preocuparile stiintei economicede a defini liniile generale pe termen lung de dezvoltare, metodele si formele cele maieficiente pentru atingerea obiectivelor acesteia.Problemele dezvoltarii si ale cresterii economice nu pot fi separate de cele ecologice.Economia si ecologia se ntrepatrund tot mai mult, la nivel local, regional, national siglobal, ntr-o retea de cauze si efecte.Relatia dezvoltare mediu este o relatie ntre prezent si viitor. Dezvoltarea urmarestesatisfacerea nevoilor generatiilor prezente, protectia mediului fiind o investitie pentrugeneratiile viitoare.ncepnd cu Conferinta asupra mediului de la Stockholm, omenirea anceput sa recunoasca faptul ca problemele mediului nconjurator sunt inseparabile decele ale bunastarii si de procesele economice n general. n acest sens, Comisia Mondiala


3/79

asupra Mediului si Dezvoltarii de pe lnga Organizatia Natiunilor Unite a finalizat o seriede recomandari, una dintre acestea referindu-se la implementarea conceptului dedezvoltare durabila, care a fost definit ca acel tip de dezvoltare economica care asigurasatisfacerea necesitatilor generatiilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilorviitoare de a-si satisface propriile cerinte.

Comisia Internationala pentru Mediu si Dezvoltare a ajuns la concluzia ca imperativelestrategiei nationale pentru o dezvoltare durabila sunt: eliminarea saraciei n conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru locuri de munca,hrana, energie, apa, locuinte si sanatate;asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil si reducerea cresterii demograficenecontrolate;conservarea si sporirea resurselor naturale, ntretinerea diversitatii ecosistemelor,supravegherea impactului economiei asupra mediului;descentralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luareadeciziilor si unificarea deciziilor privind mediul si economia;reorientarea tehnologiei si a riscului managerial.

5II. CONFERINTE MONDIALE N DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI SIPRINCIPALELE DOCUMENTE ADOPTATE1. Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite de la Stockholmn perioada 5 - 16 iunie 1972 a avut loc la Stockholm primaConferinta mondiala n domeniul protectiei mediului, la ea participnd delegati din 114state, ntre care si Romnia.Ordinea de zi a Conferintei a cuprins, ntre altele:-planificarea si gestionarea asezarilor umane n vederea asigurarii calitatii mediuluinconjurator;-gestionarea resurselor naturale ale mediului;-determinarea poluantilor de importanta internationala;-dezvoltarea si mediul;-aspecte educative, sociale si culturale ale problemelor de mediu, inclusiv informareaopiniei publice asupra acestora s.a.m.d.Documente adoptate:a)Declaratia asupra mediului nconjurator - cel mai important document adoptat n cadrulConferintei - cuprinde 26 de principii privind drepturile si obligatiile statelor n acestdomeniu, precum si caile si mijloacele de dezvoltare a cooperarii internationale.Prin acest document s-au pus bazele dezvoltarii dreptului international al mediului.b)Planul de actiune privind mediul nconjurator cuprinde 109 recomandari adresatestatelor pentru protectia mediului.Ziua de 5 iunie a fost proclamata Ziua Mondiala a Mediului nconjurator.2. Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite de la Rio de JaneiroA doua Conferinta a Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare a avut loc la Rio deJaneiro, n anul 1992.6Scopul general al Conferintei a fost acela al elaborarii de strategii si masuri care sacontribuie la combaterea degradarii mediului nconjurator n toate tarile , n contextuldezvoltarii durabile si optime din punct de vedere al protectiei mediului.


4/79

Conferinta de la Rio s-a desfasurat n doua etape:1.O prima etapa a avut loc ntre 3 si 12 iunie 1992, la ea participnd ministrii mediului,ministrii ai unor organisme similare si reprezentanti ai altor institutii, organisme siprograme specializate ONU, reprezentantii unor organisme interguvernamentale sineguvernamentale din 181 de state.

2.A doua etapa a Conferintei intitulata Earth Summit s-a tinut n zilele de 12 si 13iunie, n patru sedinte, n cadrul carora au luat cuvntul 58 de presedinti de tari si 50 desefi de guverne.Documente adoptate:a)Declaratia de principii numita si Carta Pamntului n care sunt enumerate principiiledupa care omenirea trebuie sa se conduca n relatiile interumane, precum si n relatiiledintre om si natura. Documentul completeaza armonios Declaratia de la Stockholm,cuprinznd drepturile si obligatiile fundamentale ale statelor si cetatenilor n domeniulmediului, enuntate n 27 de principii.b)Agenda 21 analizeaza premizele si posibilitatile de punere n aplicare a principiilorDeclaratiei de la Rio, avnd patru sectiuni care privesc:

- dimensiunile sociale si economice;- conservarea si gestionarea resurselor n scopul dezvoltarii; - ntarirea roluluiorganismelor internationale;- mijloacele de executie.c)Conventia privind schimbarile climatice a reprezentat un angajament ferm al statelorsemnatare ca pna n anul 2000 sa-si reduca emisiile de bioxid de carbon n atmosfera lanivelul anului 1990. Ulterior Conventia a suferit un amendament prin care obligatiapartilor continua pnan anul 2012.Tarile dezvoltate s-au angajat sa creeze un fond special pentru asistenta n tarile n cursde dezvoltare sau sa contribuie la furnizarea necesarului de energie al acestora.d)Conventia privind diversitatea biologica sau biodiversitatea prevede masurile caretrebuie luate pentru protejarea ecosistemelor si a diverselor forme de viata.7Statele parti se angajeaza sa stabileasca zone protejate, sa integreze problemele biologicen sistemele de dezvoltare pe plan national si sa asigure ntregii comunitati umaneavantajele ce decurg din utilizarea resurselor genetice , inclusiv asigurarea transferului detehnologii de la tarile dezvoltate spre cele n curs de dezvoltare.e) Declaratia de principii asupra conservarii si exploatarii padurilor care s-a dorit a fi oconventie, dar datorita imposibilitatii realizarii unui acord, datorita opozitiei statelortropicale, care si n prezent si realizeaza dezvoltarea din exploatarea padurilor, a ramas lanivelul unor simple recomandari.3. Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite de la Johanesburgn perioada 26 august 2002 - 4 septembrie 2002 la Johanesburg, s-au desfasurat lucrarilecelei de-a treia Conferinte mondiale O.N.U. asupra mediului, fiind dedicata dezvoltariidurabile.La aceasta Conferinta au participat 148 de state, inclusiv Romnia. Pe ordinea de zi aConferintei s-au aflat urmatoarele probleme: apa sisistemul de salubritate publica, energia, sanatatea, agricultura, managementulecosistemelor.


5/79

Documente adoptate:a)Declaratia de la Johanesburg care cuprinde angajamentul statelor semnatare de apromova si consolida principiile de baza ale dezvoltarii durabile-dezvoltarea economica,dezvoltarea sociala si protectia mediului, la nivel local, national, regional si global.b)Planul de implementare a sarcinilor socio-economice si de mediu .

Conferinta de la Johanesburg nu s-a ridicat la nivelul conferinteloranterioare.8III. POLUAREA SI IMPLICATIILE EIPoluarea este o lege naturala generala potrivit careia orice fiinta vie produce deseuri careneeliminate la timp din mediul sau de viata i fac imposibila continuarea activitatii sichiar a vietii nsasi.Potrivit O.U.G. nr. 195/20051 privind protectia mediului, cu modificarile si completarileulterioare, prin poluare se ntelege introducerea directa sau indirecta a unui poluant carepoate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, poate dauna bunurilormateriale ori poate cauza o deteriorare sau o mpiedicare a utilizarii mediului n scop

recreativ sau n alte scopuri legitime.Notiunea de poluant desemneaza orice substanta, preparat sub forma solida, lichida,gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta,termica, fonica sau vibratii care, introdusa n mediu, modifica echilibrul constituentiloracestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.Poluantul este un factor care aflat n mediu n cantitati si concentratii care depasesc limitade toleranta a uneia sau mai multor specii de vietuitoare, mpiedica nmultirea sidezvoltarea lor normala printr-o actiune toxica.Actiunea de intoxicare produsa de poluanti se numeste poluare si este cu att mai gravacu ct diferenta dintre concentratia poluantului n mediu si limita de toleranta este maimare.

Se considera ca cel putin trei activitati umane contribuie cel mai mult la producereapoluarii: industria, agricultura intensiva si transporturile.Poluarea n agricultura este mai periculoasa dect poluarea industriala pentru urmatoarelemotive:1. Poluarea n agricultura vizeaza solul care este principalul mijloc de productie, estelimitat ca ntindere si are caracter de fixitate;1 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectiamediului, publicata n M.Of., Partea I nr. 1196 din 30 octombrie 2005, a fost aprobata deLegea nr. 265 /2006 publicata nM.Of., Partea I nr. 586 din 6 iulie 20069

2.Poluarea n agricultura cuprinde zone mult mai ntinse dect cea industriala adicantreaga suprafata de teren pe care au fost introduse mecanizarea si chimizarea.3.Poluarea n agricultura are ca rezultat contaminarea cu substante toxice a produseloragroalimentare.4.Daca, de regula, poluarea industriala are un caracter accidental, cea din agricultura esterezultatul introducerii intentionate n sol a unor substante absolut necesare productieiagricole.


6/79

5.Daca n general poluarea industriala priveste n principal un numar restrns de persoane pe cele expuse profesional, cea din agricultura vizeaza ntreaga populatie consumatoarea produselor agroalimentare infestate.Poluarea poate fi de doua feluri:1. naturala deseurile activitatii vitale fiecarei specii de vietuitoare care, la rndul lor

permit dezvoltarea unor organisme parazite, rezultatul eruptiilor vulcanice, furtunilor depraf si nisip.2. antropica de natura fizica (termica, fonica, radioactiva), chimica, estetica, genetica.IV. NOTIUNEA DE MEDIU SI NOTIUNEA DE RESURSE NATURALE Cuvntul ecologie provine din combinatia cuvintelor grecesti oikos, care nseamnacasa, adapost, mediu de viata si logos, adica stiinta, avnd la origine sensul de stiintadespre gospodarirea naturii. Denumirea a fost introdusa n stiinta, de biologul darwinistErnst Haeckel pentru a desemna studiul tuturor relatiilor plante - animale si mediul lororganic si anorganic.Ca stiinta biologica, ecologia foloseste o serie de date si metode elaborate de numeroasealte stiinte, precum: geologia, fizica, chimia, fiziologia, biogeografia etc.

S-a apreciat ca ecologia este stiinta gospodaririi planetei. Obiectul sau de studiu lconstituie, n esenta, biosfera care s-a dezvoltat pe trei compartimente: atmosfera,hidrosfera si litosfera, care ntrunesc conditiile necesare manifestarii vietii.10Unele lucrari propun denumirea de bioecologie, n timp ce altele propun definirealapidara a ecologiei ca stiinta a ecosistemelor, pentru ca ecosistemul nglobeaza n sine,n mod teoretic, ansamblul fenomenelor ecologice.O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarileulterioare, defineste mediul, n art. 1 alin. (2), ca fiind ansamblul de conditii si elementenaturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toatestraturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii,sistemele naturale n interactiune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusivunele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influentabunastarea si sanatatea omului.Sintagma resurse naturale, conform O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cumodificarile si completarile ulterioare, desemneaza totalitatea elementelor naturale alemediului ce pot fi folosite n activitatea umana: resurse neregenerabile - apa, aer, sol,flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile - energia solara, eoliana, geotermala sienergia valurilor.V. OBIECTUL, DEFINITIA SI IZVOARELE DREPTULUIMEDIULUI1. Obiectul dreptului mediuluiObiectul dreptului mediului este reprezentat de relatiile sociale care iau nastere nprocesul de conservare, dezvoltare si protectie a mediului, obiect ce transpare att dinprevederile legii-cadru privind protectia mediului, ct si din reglementarile speciale careprivesc protectia diferitelor componente ale mediului.n literatura de specialitate din spatiul european s-a sustinut ca obiectul dreptuluimediului cuprinde raporturi juridice privind doua activitati fundamentale: protectia sicrearea mediului nconjurator.11


7/79

Protectia exprima aplicarea conceptiilor si masurilor privind mediul nconjuratorsusceptibile sa mpiedice actiunea factorilor negativi care se manifesta att n mediulnatural, ct si n cel antropic.Crearea exprima eforturile privind dezvoltarea factorilor care conditioneaza refacerea sireproductia att a elementelor naturale ale peisajului, ct si a mediului creat, antropic.

Ca ramura de drept distincta, dreptul mediului are ca obiect raporturile juridice referitoarela utilizarea resurselor naturale, precum si cele referitoare la protectia, conservarea sidezvoltarea componentelor mediului si a mediului nconjurator n ansamblul sau.2. Definitia dreptuluimediuluiDreptul mediului este constituit din ansamblul complex al normelor juridice carereglementeaza relatiile ce se stabilesc ntre oameni privind atitudinea lor fata de mediu nprocesul folosirii n scopuri economice, sociale si culturale a componentelor sale naturalesi artificiale, precum si relatiile legate de protectia, conservarea si dezvoltarea lordurabila.3. Izvoarele dreptului mediuluiIzvoarele dreptului mediului sunt acele fapte juridice care dau nastere unor raporturi

juridice concrete de drept al mediului.n categoriile izvoarelor dreptului mediului sunt incluse: legile organice, hotarrile siordonantele Guvernului Romniei, Constitutia Romniei din 1991, revizuita, codurile,tratatele si conventiile internationale, ordinele ministrilor, actele autoritatilor publicelocale.Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului sunt:1. toate normele de dreptul mediului au caracter imperativ;122. o parte nsemnata dintre normele de dreptul mediului sunt norme cu caracter tehniccare prin includerea lor n acte normative produc efecte juridice;Sunt izvoare interne ale dreptului mediului, conventiile si tratatele internationale subdoua conditii:a)Romnia sa fie parte sau sa fi aderat la ele;b)sa fie n vigoare la data invocarii lor.Unitatea 2Principiile dreptului mediului. Principii interne de baza. Principii internedecizionale.Principii internationale de baza. Principiiinternationale specifice cu caracter restrns. Dreptul fundamental al omului la un mediusanatos.I. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUIPrincipiile dreptului mediului sunt reguli esentiale de maxima generalitate care stau labaza acestei ramuri de drept.Principiile dreptului mediului se clasifica n:principii interne si principii internationale ( externe );principii de baza si principii decizionale;principii traditionale si principii noi ( afirmate ndeosebi dupa anul1980 );principii expres prevazute n legea protectiei mediului si principii doctrinare;principii de maxima generalitate n dreptul mediului si principiispeciale.


8/79

13ntre diferitele categorii de principii ale dreptului mediului nu exista o departajareabsoluta, existnd principii care se pot regasi n acelasi timp clasificate dupa mai multecriterii.1. Principii interne

Principiile interne pot fi clasificate, la rndul lor, n principii de baza si principiidecizionale.1.1.Principii de baza1.1.1.Principiul potrivit caruia protectia mediului constituie un obiectiv de interes publicmajor.O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarileulterioare, statueaza expres ca ocrotirea mediului reprezinta un obiectiv de interes publicmajor. Actul normativ mentionat consacra caracterul de interes public major nu numaipentru valorile generale ale mediului, ci si pentru ceea ce constituie obiectulreglementarilor legislative cuprinse n legi speciale.Constitutia Romniei din 19912, revizuita, desi nu consacra expres acest principiu,

prevede n art. 135 alin. (2) lit. d), obligatia statului de a exploata resursele naturale aletarii n concordanta cu interesul national.Acest principiu are o serie de consecinte juridice, precum:2 Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003,publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 758 din 29 octombrie 2003,republicata de Consiliul Legislativ, n temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizareadenumirilor si dndu-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, n formarepublicata, art. 156). Republicarea s-a facut n M.Of., Partea I nr. 767 din 31 octombrie2003.Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003 a fost aprobata prinreferendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat n vigoare la data de 29

octombrie 2003, data publicarii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 758 din 29octombrie 2003 a Hotarrii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentruconfirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privindLegea de revizuire a Constitutiei Romniei.Constitutia Romniei, n forma initiala, a fost adoptata n sedinta Adunarii Constituantedin 21 noiembrie 1991, a fost publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 233din 21 noiembrie 1991 si a intrat n vigoare n urma aprobarii ei prin referendumulnational din 8 decembrie 1991.14n materia asociatiilor si fundatiilor, una dintre conditiile prevazute de lege, ca oasociatie sau fundatie sa fie recunoscuta ca fiind de utilitate publica este ca activitatea

acesteia sa se desfasoare n interes general sau al unei comunitati; asociatiile de protectiea mediului ndeplinesc aceasta conditie;n domeniul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, Legea nr. 33/19943 stabilindca fiind de utilitate publica, ntre altele, instalatiile pentru protectia mediului, sistemele deavertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase, lucrarile de combatere aeroziunii n adncime;n privinta limitarii dreptului de proprietate rezultata din folosirea subsolului uneiproprietati private imobiliare, art. 44 alin (5) din Constitutie prevaznd ca pentru lucrari


9/79

de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliarecu respectarea anumitor conditii; activitatile de nlaturare a consecintelor grave alepoluarii sunt activitati de interes general.1.1.2. Principiul integrarii cerintelor de mediu n celelalte politici sectorialePrincipiul supus atentiei este consacrat expres n art. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2005

privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.Integrarea politicilor de mediu n politicile sectoriale - agricultura, transport, industrie,sanatate, preocuparile pentru promovarea instrumentelor economice n administrareamediului, relatia mediu - privatizare, constituie prioritati n constructia societatii, avnddrept scop mbunatatirea calitatii mediului si realizarea dezvoltarii durabile.Obiectivul general al dezvoltarii durabile este reprezentat de optimizarea interactiuniidintre patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, precum si dintresubsistemele care alcatuiesc cele patru dimensiuni ale dezvoltarii durabile, adica plecndde la energie, agricultura, industrie si pna la investitii, asezari umane si biodiversitate.Conceptul de dezvoltare durabila impune armonizarea protectiei mediului cu dezvoltareaeconomica si sociala.

3 Legea nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica afost publicata nM.Of., Partea I nr. 139 din 2 iunie 1994.15Obiectivele strategice din domeniul protectiei mediului sunt reprezentate de: conservarea,protectia si mbunatatirea calitatii mediului; protectia sanatatii umane; utilizarea durabilaa resurselor.Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are un rol trans-sectorial n dezvoltareaeconomica si sociala a Romniei, coordonnd activitatea de integrare a politicii de mediun celelalte politici sectoriale, n concordanta cu cerintele europene si internationale,pentru asigurarea dezvoltarii durabile.1.1.3. Principiul exercitarii de catre stat a dreptului suveran de a exploata resurselenaturale n conformitate cu politica sa ecologicaConstitutia Romniei, revizuita, consacra obligatia statului de a asigura exploatarearesurselor naturale n concordanta cu interesul national(art. 135 alin. 2, lit. d).Potrivit art. 21 al Declaratiei de la Stockholm din 1972 statele au dreptul suveran, nconformitatea cu Carta O.N.U. si principiile dreptului international, de a-si exploatapropriile resurse, n functie de politica lor privind mediul nconjurator si au datoria de aasigura ca activitatile exercitate n limitele jurisdictiei sau sub controlul lor, sa nuprovoace daune mediului nconjurator n alte state.n Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U. nr. 2153/1996 este consacrata prevedereaconform careia statele au dreptul de a exercita suveranitatea permanenta asupra resurselornaturale si a bogatiilor nationale n interesul propriei lor dezvoltari.Partea de mediu care se afla n limitele frontierelor nationale este guvernata de regimuljuridic stabilit potrivit legilor interne ale fiecarui stat, adica regimul juridic national, iarpartea de mediu situata dincolo de limitele jurisdictiei nationale intra sub incidentaregimului juridic instituit prin conventii si acorduri internationale, adica sub regimuljuridic international.


10/79

Respectarea suveranitatii permanente si depline a statelor asupra resurselor propriipresupune posesia, folosinta si dispozitia asupra acestor resurse, adica dreptul de a leexploata, dezvolta, proteja si utiliza n functie de interesele nationale legitime, astfel nctsa se asigure un mediu nconjurator adecvat pentru populatie.16

1.1.4. Principiul actiunii preventiveO.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarileulterioare, prevede acest principiu n art. 3 lit. c).Principiul actiunii preventive este fundamentat pe ideea ca activitatea de prevenire ariscurilor ecologice este cu mult mai putin costisitoare dect repararea daunelorecologice, care de multe ori au un caracter ireversibil.Aplicarea acestui principiu reclama, pe de o parte, reglementarea unor obligatii cucaracter preventiv, iar pe de alta parte, promovarea unor activitati care sa conduca laevitarea producerii unor modificari negative privind calitatea mediului.n cadrul acestor activitati, un rol principal revine evaluarii impactului asupra mediului.Principiul actiunii preventive se realizeaza si prin aplicarea sectoriala a altui principiu, cel

referitor la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care producpoluari semnificative.Cele mai bune tehnici disponibile se refera la stadiul de dezvoltare cel mai avansat sieficient, nregistrat n dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, caredemonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta pentrustabilirea valorilor limita de emisie n scopul prevenirii poluarii, iar n cazul n care acestfapt nu este posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile si impactul asupra mediului nntregul sau.1.1.5. Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadruluibiogeografic naturalAcest principiu este expres consacrat n art. 3 lit. f) din O.U.G. nr.195/1995 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare si este avutn vedere att sub aspect general, ct si sub aspect special, legea reglementnd n detaliuprotectia resurselor naturale si a biodiversitatii.17Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeograficnatural are n vedere biodiversitatea sub trei aspecte principale:mentinerea proceselor ecologice esentiale ale sistemelor de suport al vietii;prezervarea diversitatii genetice;utilizarea durabila a speciilor si ecosistemelor.1.1.6. Principiul poluatorul platestePrincipiul poluatorul plateste este prevazut n art. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2005

privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.Pe baza acestui principiu, prin O.U.G. nr. 68/20074 s-a stabilit cadrul de reglementare araspunderii de mediu, n scopul prevenirii si repararii prejudiciului asupra mediului.Principiul are si o justificare economica n sensul ca neefectuarea la timp a cheltuielilorpentru protectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate, care trebuie acoperite.Principiul poluatorul plateste a fost dezvoltat ca o metoda de alocare a costurilor dementinere sub control a poluarii. El poate fi aplicat direct ca o taxa de poluare sau ca openalitate.


11/79

n mod generic, obiectul platii l constituie suportarea cheltuielilor legate de poluare deautorul acesteia, iar n mod particular executarea si suportarea de catre ntreprinzatorulpoluator a obligatiilor ce converg spre evitarea, limitarea si eliminarea sau diminuareapoluarii.Acest principiu se poate aplica numai coroborat cu principiul actiunii preventive, al

retinerii poluantilor la sursa si principiul precautiei n luarea deciziei, pentru a nu seajunge la consecinta inadmisibila a considerarii ca daca se efectueaza o plata se permitepoluarea.Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta mpotriva poluarii aerului afirma catoate cheltuielile facute n vederea prevenirii sau4 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68 din 26 iunie 2007 privind raspunderea demediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului a fost publicatan M.Of., Partea I nr. 446 din 29 iunie 2007; acest act normativ transpune n dreptulnational Directiva nr. 2004/35/CE privind raspunderea de mediu referitoare la prevenireasi repararea prejudiciului adus mediului, n vederea stabilirii unui cadru legislativ unitarn domeniu.

18reducerii poluarii, trebuie sa cada n sarcina autorului. Aceeasi prevedere figureaza si nprincipiile directoare ale relatiilor economice internationale aflate sub influenta politicilorn domeniul protectiei mediului si exploatarii resurselor naturale, adoptate de tarilemembre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, la 26 mai 1972.1.2. Principii decizionale1.2.1. Principiul precautiei n luarea decizieiConsacrat n art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cumodificarile si completarile ulterioare, principiul precautiei n luarea deciziei raspundenecesitatii de prevenire a efectelor negative pentru mediu determinate de diferiteleactivitati umane.Acest principiu se ia n considerare la stabilirea masurilor reparatoriin cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, potrivit art. 14 alin. (2) din O.U.G.nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si reparareaprejudiciului asupra mediului.Atunci cnd datele stiintifice nu sunt concludente n ceea ce priveste efectele uneiactivitati, decizia de mediu trebuie sa fie n sensul nenceperii activitatii respective.Pe plan international acest principiu a fost consacrat initial n anul 1987 de Organizatiapentru Cooperare si Dezvoltare Economica, apoi de cea de a doua ConferintaInternationala asupra protectiei Marii Nordului de la Londra din acelasi an, de DeclaratiaConferintei pentru Mediu de la Rio de Janeiro din 1992, de Tratatul de la Maastrichts.a.m.d.1.2.2. Principiul retinerii poluantilor la sursaPrevazut expres de O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile sicompletarile ulterioare, n art. 3 lit. d), principiul implica19necesitatea ca evitarea poluarii sa nceapa de la sursa, actionnd direct n procesul deaparitie a reziduurilor, ceea ce presupune aplicarea unor procedee de fabricatie care sa nugenereze evacuari de poluanti sau sa le reduca la minim.


12/79

Respectarea principiului retinerii poluantilor la sursa se poate realiza pe deplin prinasocierea masurilor de ordin juridic si administrativ cu cele de ordin educational.n evitarea poluarii, un rol deosebit de important revine sistemelor de supraveghere sievidentiere a schimbarilor survenite n calitatea factorilor principali de mediu. n acestscop, a fost organizat n Romnia, n anul 1991,

Sistemul National de Monitoring Integrat care are la baza sistemul national desupraveghere a calitatii apelor, reteaua de ploi acide, reteaua de radioactivitate, precum sialte informatii periodice privind calitatea solurilor, a vegetatiei, a faunei, a sanatatiiumane.Carta Drepturilor si ndatoririlor Economice ale Statelor, al carui scop fundamental lconstituie promovarea instaurarii unei noi ordini economice internationale, a prevazut caocrotirea, conservarea si ameliorarea mediului nconjurator pentru generatiile prezente siviitoare, constituie o responsabilitate ce revine tuturor statelor.1.2.3. Principiul informarii si participarii publicului la luarea deciziilor, precum si alaccesului la justitie n probleme de mediuPotrivit Declaratiei de la Stockholm din 1972 omul are dreptul la un mediu a carui

calitate sa-i permita sa traiasca n demnitate si bunastare.Acest drept include n continutul sau, printre altele, dreptul la informare asupra politicilorsau proiectelor care pot avea consecinte negative asupra mediului, dreptul de a participala procesele prin care se adopta decizii privitoare la mediu si, daca este cazul, de adispune de mijloacele juridice adecvate pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare anerespectarii garantiilor legale.Principiul informarii si participarii publicului la luarea deciziilor, precum si al accesuluila justitie n probleme de mediu este consacrat expres n art. 3 lit. h) din O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.Totodata, acest principiu este prevazut si n documentele Conferintei Natiunilor Unitepentru Mediu si Dezvoltare de la Rio, din 1992 (Declaratia20de la Rio si Agenda 21), precum si n majoritatea conventiilor si tratatelor internationalecu incidenta n domeniul protectiei mediului.n cadrul Conferintei de la Aarhus din 1998 Un mediu pentru Europa a fost adoptataConventia pentru accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei siaccesul la justitie n probleme de mediu, ratificata de Romnia prin Legea nr. 86/20005.Conventia garanteaza dreptul de a avea acces la informatie fara ca solicitantul sa declareun anumit interes.Conventia prevede situatiile cnd poate fi refuzata o informatie de mediu si anume:-autoritatea publica nu detine informatia solicitata;-cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata ntr-o maniera prea generala;

-cererea se refera la documente n curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatiiinterne al autoritatii publice, n cazul n care o astfel de exceptie este prevazuta delegislatia nationala sau de practica obisnuita, lundu-se n considerare interesul public ncazul unei asemenea dezvaluiri.Cererea mai poate fi refuzata daca dezvaluirea ar afecta: confidentialitatea procedurilorautoritatilor publice, relatiile internationale, siguranta nationala, securitatea publica,cursul justitiei, confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, dreptul de


13/79

proprietate intelectuala, confidentialitatea unor date personale, mediul la care se referainformatia, n conditiile legii.Conventia prevede ca refuzul unei solicitari se va face n scris, daca solicitarea a fostfacuta n scris sau daca solicitantul cere acest lucru. Refuzul trebuie sa fie motivat si saofere informatii privind accesul la procedura de recurs. Raspunsul cuprinznd refuzul

solicitarii trebuie dat ct mai curnd posibil, fara a se depasi o luna, n afara cazului cndcomplexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade pna la doua luni de ladata naintarii cererii.n cadrul legislatiei nationale, fiecare parte la Conventie se obliga sa asigure posibilitateapentru orice persoana, care considera ca solicitarea informatiei a fost ignorata, gresitrefuzata sau care considera ca a primit un raspuns inadecvat, de a avea acces la oprocedura de recurs n fata unei instante de judecata sau a altui organism independent siimpartial prevazut de lege.5 Legea nr. 86 din 10 mai 2000 a fost publicata n M.Of., Partea I nr. 224 din 22 mai2000.21

Statul va lua masuri ca respectiva persoana sa aiba acces si la o procedura de fond,nefiind exclusa nici posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs n fata unei autoritatiadministrative.n Romnia, cadrul legal pentru participarea publicului la adoptarea si aplicarea deciziilorde mediu este dat, n afara de Conventia de la Aarhus, si de Constitutie, O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, H.G. nr. 878/20056 privind accesul publicului lainformatia de mediu, Legea nr. 544/20017 privind accesul la informatiile de interespublic, Legea nr. 554/20048 a contenciosului administrativ, precum si de alte actenormative cu caracter sectorial n domeniul protectiei mediului. Constitutia consacraexpres dreptul la un mediu sanatos, n art. 35, iar n art. 135 alin. (2) lit. f) prevedeobligatia statului de a asigura refacerea si ocrotirea mediului nconjurator, precum si

mentinerea echilibrului ecologic. Totodata, Constitutia garanteaza accesul liber la justitie- art. 21, dreptul la ocrotirea sanatatii - art. 34, libertatea de exprimare - art. 30, dreptul lainformatie - art. 31, dreptul de asociere - art. 40 ( text care mpreuna cu O.G. nr.26/20009 cu privire la asociatii si fundatii constituie temeiul juridic al nfiintariiorganizatiilor neguvernamentale ecologice ), dreptul de petitionare - art. 51.O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari deLegea nr. 265/2006, prevede n art. 5 ca statul recunoaste oricarei persoane dreptul la unmediu sanatos si echilibrat ecologic garantnd n acest scop: accesul la informatia privindmediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia n vigoare,dreptul de asociere n organizatii privind protectia mediului, dreptul de a fi consultat nprocesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea

actelor de reglementare n domeniu, elaborarea planurilor si programelor, dreptul de a seadresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului autoritatiloradministrative si/sau judecatoresti, dupa caz, n probleme de mediu, indiferent daca s-aprodus sau nu un prejudiciu, dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.6H.G. nr. 878 din 28 iulie 2005 a fost publicata n M. Of., Partea I nr. 760 din 22 august2005.


14/79

7Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 a fost publicata n M. Of., Partea I nr. 663 din 23octombrie 2001, ultima completare fiindu-i adusa prin Legea nr. 188 din 19 iunie 2007,publicata n M.Of., Partea I nr. 425 din 26 iunie 2007.8Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 a fost publicata n M. Of., Partea I nr. 1154 din 7decembrie 2004, ultima completare si modificare fiindu-i adusa prin Legea nr. 262 din 19

iulie 2007, publicata n M.Of.,Partea I nr. 510 din 30 iulie 2007.9O.G. nr. 26 din 30 ianuarie 2000, publicata n M. Of., Partea I nr. 39 din 31 ianuarie2000, a fost aprobata cu completari si modificari prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005,publicata n M.Of., Partea I nr. 656 din 25 iulie 2005.22Dispozitiile legale mentionate sunt completate de numeroase alte prevederi privindparticiparea publicului la luarea si aplicarea deciziilor de mediu.2.Principii internationale2.1.Principii de baza2.1.1.Principiul sic utere tuo

Principiul sic utere tuo presupune obligatia statelor de a se asigura ca activitatileexercitate n limitele jurisdictiei lor nationale nu cauzeaza daune mediului altor state si afost recunoscut pentru prima data n a doua jumatate a secolului al XIX - lea ca unprincipiu specific dreptului fluvial.n 1935 acest principiu a constituit o clauza ntr-un tratat ncheiat ntre Canada si S.U.A.,n sensul ca un stat nu trebuie sa altereze conditiile naturale ale propriului sau teritoriu ndezavantajul conditiilor naturale ale teritoriului statului vecin, iar n anul 1941 si-a gasitaplicarea ntr-un diferend, tot ntre S.U.A. si Canada, privind poluarea aerului, ocazie cucare Tribunalul de Arbitraj a afirmat existenta unei reguli de drept international,impunnd statelor obligatia de a se abtine de la orice acte care pot cauza prejudicii peteritoriile vecine.n Actul final de la Helsinki din 1975 se precizeaza ca fiecare dintre statele participante,n acord cu principiile de drept international trebuie, ntr-un spirit de cooperare, sa seasigure ca activitatile desfasurate pe teritoriul lor nu cauzeaza degradarea mediuluinconjurator ntr-un alt stat sau n regiuni situate dincolo de limitele jurisdictiei nationale.n Proiectul de articole al Comisiei de Drept International a Organizatiei Natiunilor Uniteprivind Prevenirea daunelor transfrontiere datorate activitatilor periculoase, sesubliniaza datoria statelor de a lua masurile necesare pentru a preveni sau a reducedaunele transfrontiere, de a repara sau compensa eventualele prejudicii.2.1.2. Principiul bunei vecinatati23Este un principiu care deriva din cel anterior, astfel ca daca exista obligatia de a utilizapropriul teritoriu ntr-un mod care sa nu poata aduce vreun prejudiciu semnificativstatului vecin trebuie sa existe si obligatia de a lua masurile necesare n acest scop. Ca oconsecinta, acordurile de buna vecinatate, prevad ca tarile vecine se angajeaza sa previnasi sa reduca anumite consecinte negative de-a lungul frontierei nationale.Se sustine ca din starea de vecinatate rezulta ideea fundamentala conform careia un statpoate ntreprinde o serie de actiuni pe propriul sau teritoriu care ar putea afecta mediulvecin, daca dintr-un studiu comparativ rezulta avantajele clare si considerabile siinconvenientele minime si previzibile, cu conditia ca asemenea actiuni sa fie de natura sa


15/79

amelioreze conditiile de viata ale populatiei. O astfel de permisiune se ncadreaza n ideeade toleranta care trebuie sa existe ntre vecini atunci cnd efectele negative suntnesemnificative fata de avantajele considerabile pentru propria populatie.Necesitatea de a tolera sau norma de toleranta acceptata n limitele unor standardestabilite este nteleasa de o maniera implicita n practica statelor.

Regulile dreptului de vecinatate international privesc att protectia apelor de frontiera, ctsi protectia aerului, a solului, a florei si faunei contribuind la o mai buna cooperare astatelor n prevenirea si combaterea poluarii, obiectivul lor principal constnd n protectiateritoriului nationalmpotriva efectelor negative care vin din statele sau regiunile vecine.Relatiile de buna vecinatate sunt consacrate de Romnia prin Constitutia din 1991,revizuita ( art. 10 ).2.1.3. Principiul cooperarii si informarii ntre stateNecesitatea de cooperare si de informare ntre state n domeniul protectiei mediului s-aaccentuat datorita nmultirii si diversificarii tipurilor de poluare, a surselor poluante simai ales a gradului ridicat de periculozitate a unor poluanti.

Fara o cooperare ntre state nu se poate concepe si realiza n mod eficace protectia siconservarea mediului.Imperativul cooperarii statelor, a unor actiuni concertate pentru protectia mediului,inclusiv a dezvoltarii dreptului international n acest24domeniu, a fost subliniata n mod deosebit de lucrarile Conferintei OrganizatieiNatiunilor Unite de la Stockholm din 1972, conferinta care a constituit un prim semnal dealarma pentru politica nationala a statelor n ceea ce priveste mediul nconjurator sidezvoltarea.Potrivit Planului de actiune al Conferintei de la Stockholm din 1972, statele sunt invitatesa procedeze la un schimb de informatii ori consultari bilaterale sau regionale, de fiecaredata cnd conditiile mediului unei tari sau anumite activitati ale acesteia, pot avea efectepagubitoare n una sau mai multe tari.Rezolutia Consiliului Europei asupra poluarii aerului n zonele de frontiera merge maideparte, prevaznd obligatia partilor de a se informa reciproc si n timp util despre oriceproiect de activitate susceptibila de a cauza poluarea aerului n afara granitei.Notificarea constituie o masura necesara de avertizare n cazul unui pericol care amenintaalte state.2.1.4. Principiul protejarii patrimoniului comun al umanitatiiPrin sintagma patrimoniu comun al umanitatii se nteleg, pe de o parte, bunurile nationalecare prezinta la nivel mondial o importanta deosebita sub raport stiintific, estetic siconservativ, iar pe de alta parte, zonele ori spatiile aflate dincolo de limitele jurisdictieinationale, care necesita masuri specifice de protectie, conservare si utilizare n interesulntregii comunitati internationale.Protectia juridica a acestor bunuri are ca scop prevenirea si eliminarea tensiunilorinternationale care ar putea fi periculoase pentru mentinerea pacii, respectarea drepturilorsi libertatilor fundamentale ale oamenilor, mpiedicarea exploatarii nerationale aresurselor naturale.Principiul protejarii patrimoniului comun al umanitatii este consacrat ntr-o serie deconventii internationale, precum Conventia privind patrimoniul mondial, cultural si


16/79

natural al umanitatii, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unitepentru Educatie, Stiinta si Cultura n 1972, Conventia privind conservarea speciilormigratoare apartinnd faunei salbatice, adoptata la Bonn n 1979, Conventia privindprevenirea poluarii marine de origine telurica, ncheiata la Paris n 1974, Conventia de laMontego Bay din 1982, asupra dreptului marii s.a.

252.1.5. Principiul preveniriiPrincipiul prevenirii priveste urmatoarele aspecte:-prevenirea nseamna protectie la sursa;-minimizarea care se bazeaza pe ideea ca poluarea minima este cea mai buna cale deprevenire;-luarea n considerare a intereselor generatiilor viitoare.Pentru a fi eficienta, functia preventiva a dreptului international n domeniul mediuluinconjurator, implica elaborarea unor reglementari juridice. Exista un numar semnificativde conventii internationale si regionale, cu caracter preventiv al caror scop esential estedeterminarea masurilor ce le revin prin aplicarea acestui principiu( ex. Conventia privind

prevenirea poluarii mediului marin de origine telurica, Paris, 1974, Conventiainternationala pentru prevenirea poluarii de catre nave, Londra, 1973; Conventia privindprevenirea poluarii Marii Mediterane, Barcelona, 1976 s.a.).2.2. Principii specifice cu caracter restrns2.2.1. Principiul nediscriminariiAcest principiu se afla la baza sistemului regulilor de cooperare prevazut de ConventiaNordica din anul 1974 asupra protectiei mediului, presupunnd asimilarea pagubelorcauzate pe teritoriul altor state contractante cu cele ce se produc sau se vor produce ntara n care sursele poluante au fost localizate.n conformitate cu recomandarea Organizatiei pentru Cooperare si DezvoltareEconomica, acest principiu indica conduita conform careia politicile privind mediul nutrebuie sa fie mai putin severe n afara granitelor, dect n tara de origine a poluarii. Ceicare polueaza sau pot afecta prin poluare populatii de peste hotare nu trebuie sa constituie26subiectul unor constrngeri mai putin severe, dect daca afecteaza prin poluare proprii lorcetateni.Totodata, victimelor poluarii transfrontiere li se acorda un tratament egal cu cel alpersoanelor afectate de o poluare similara n tara unde se afla sursa poluarii.2.2.2. Principiul interzicerii poluariiInterzicerea poluarii este o problema de maxima importanta care necesita o cooperaresustinuta ntre toate statele, n vederea prevenirii sau limitarii prejudiciilor aduse mediuluinconjurator.Limitarea sau stoparea efectelor poluarii mediului nconjurator a facut obiectulpreocuparilor Conferintei de la Stockholm care a elaborat si a recomandat statelor o seriede instrumente n acest scop. Pentru situatiile n care substantele poluante nu pot fiasimilate de mediu s-a recomandat masura interdictiei activitatii generatoare de poluare,iar pentru alte situatii mai putin grave, s-a recomandat instituirea anumitor restrictii, carese pot prezenta fie sub forma licentelor sau a permiselor, fie sub forma autorizatiilor.n cadrul Conferintei de la Stockholm s-a propus si un sistem de mijloace stimulativeconstnd n acordarea de mprumuturi favorabile, a unor avantaje fiscale, iar n literatura


17/79

de specialitate s-a vorbit despre eficacitatea sanctiunilor n domeniul mpiedicarii sauatenuarii poluarii.n evitarea poluarii un rol nsemnat revine sistemelor de supraveghere si evidentiere aschimbarilor survenite n calitatea factorilor de mediu. n acest sens mentionam SistemulGlobal de Monitoring al Mediului nconjurator creat n anul 1972 n cadrul Conferintei

O.N.U. de la Stockholm, ca parte integranta a Programului Observarea Planetei.n cadrul Consfatuirii interguvernamentale de la Nairobi din 1974, convocata deProgramul Natiunilor Unite pentru Mediul nconjurator, au fost formulate principiile siscopurile Sistemului Global de Monitoring al Mediului nconjurator, propunndu-seurmatoarele domenii de aplicare a monitorizarii: controlul continuu al poluariiatmosferei, marilor, oceanelor, solurilor.Un rol important n evitarea poluarii l au si studiile de impact ecologic.27Att n cadrul comunitatii europene, ct si la nivel international, se pune un accentdeosebit pe obligatia statelor de a lua masurile adecvate pentru evitarea poluarii.2.2.3. Principiul poluatorul plateste

Potrivit Declaratiei Consiliului Europei din 1968 privind lupta mpotriva poluarii aerului,toate cheltuielile facute n vederea prevenirii sau reducerii poluarii, trebuie sa cada nsarcina autorului. Aceasta conceptie este cuprinsa si n principiile directoare ale relatiiloreconomice internationale aflate sub influenta politicilor n domeniul protectiei mediului siexploatarii resurselor naturale, adoptate de tarile membre ale Organizatiei pentruCooperare si Dezvoltare Economica, n anul 1972, fiind consacrata sin Actul Unic European, din 1987.Principiul poluatorul plateste se inspira din teoria economica potrivit careia costurilesociale externe, care nsotesc productia industriala, trebuie sa fie internalizate, adica sa fieluate n calcul de toti agentii economici, n costurile lor de productie.Mijloacele aflate la dispozitia autoritatilor publice din tarile membre ale ComunitatiiEuropene, pentru a-i determina pe poluatori sa asigure o depoluare adecvata sunt:-taxarea poluarilor;-instituirea de norme tehnice antipoluante;-aplicarea diverselor mecanisme de compensatie.II. DREPTUL FUNDAMENTAL AL OMULUI LA UN MEDIUSANATOS28Consacrarea juridica a dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos a fost facutapentru prima data pe plan international n Declaratia de la Stockholm, din 1972, care aprevazut n art. 1 dreptul omului la un mediu a carui calitate sa-i permita sa traiasca ndemnitate si bunastare.Declaratia a prevazut, n acelasi timp, si obligatia cu caracter universal a statelor ca prinactivitatile desfasurate n limitele teritoriului si ale jurisdictiei nationale sa nu producapagube mediului altor state sau dincolo de limitele jurisdictiilor nationale.Cu un continut asemanator, acest drept a fost ulterior prevazut n Carta africana adrepturilor omului si ale popoarelor din 1981, n Protocolul aditional la Conventiaamericana privind drepturile omului, din 1998, n Proiectul de Declaratie internationala adrepturilor omului si mediului din 1994 s.a.


18/79

Pe plan national, dreptul la mediu apare fie consacrat n constitutiile nationale ca dreptfundamental, fie n legile organice.n continutul dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos surprindem douadimensiuni:o dimensiune individuala care implica dreptul fiecarui individ la prevenirea poluarii,

dreptul de a cere ncetarea activitatii care produce o poluare nociva si dreptul de a fidespagubit pentru daunele suferite n urma acestei poluari;o dimensiune colectiva care se refera la obligatia generala a statelor de a nu prejudiciamediul si prin aceasta de a nu prejudicia sanatatea si viata oamenilor, calitatea bunurilormateriale si n general calitatea mediului.n literatura juridica straina, dar si n practica instantelor judecatoresti internationale,discutiile s-au purtat nu cu privire la existenta sau inexistenta acestui drept pentru ca esterecunoscut n toate statele, ci cu privire la posibilitatea exercitarii unei actiuni individualede aparare izvorta dintr-un drept colectiv ( de solidaritate ).Mai multe rezolutiuni ale organismelor internationale si hotarri ale Curtii Internationalede Justitie au recunoscut posibilitatea intentarii unei actiuni individuale n cazul apararii

acestui drept.n Romnia, Constitutia din 1991 nu a prevazut initial dreptul la un mediu sanatos, elfiind consacrat expres dupa revizuirea din 2003, n art. 35 care are urmatorul continut: (1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu nconjurator sanatos siechilibrat ecologic.29(2)Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.(3)Persoanele fizice si juridice au ndatorirea de a proteja si a ameliora mediulnconjurator.O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarileulterioare, n art.5, pornind de la consacrarea principiului conform caruia statulrecunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, prevedegarantiile acestui drept si anume:accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitateprevazute de legislatia n vigoare;dreptul de asociere n organizatii pentru protectia mediului;dreptul de a fi consultat n procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii silegislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare n domeniu, elaborarea planurilor siprogramelor;dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectiamediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, n probleme demediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu;dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.n raportul dintre aceste drepturi si celelalte drepturi fundamentale ale omului se constataca dreptul la mediu este n acelasi timp fundamentul dezvoltarii celorlalte drepturi sitotodata o premisa pentru aparitia de noi drepturi fundamentale ale omului.Se constata n prezent n practica jurisdictionala internationala si nationala ( n stateledezvoltate ) o reorientare cu privire la acest drept n sensul considerarii lui ca dreptindividual, iar nu colectiv ca pna acum.DREPTUL MEDIULUI


19/79

INTRODUCEREDreptul mediului este un curs de semestru, creditat cu un numar de 5 credite.CONTINUTn cadrul acestui curs vor fi studiate: aspecte generale privind dreptul mediului,conservarea, dezvoltarea si protectia componentelor naturale ale mediului nconjurator,

30raporturile juridice privind protectia factorilor creati prin activitatea umana, raspundereajuridican dreptul mediului.OBIECTIVELE CURSULUI nsusirea de catre studenti a conceptelor si notiunilor specifice dreptuluimediului; cunoasterea reglementarilor juridice interne si internationale privind protectiamediului; realizarea unei pregatiri adecvate a studentilor n domeniul mijloacelor siinstrumentelor juridice de protectie, conservare si dezvoltare a mediului.

ORGANIZAREA CURSULUICursul de dreptul mediului nvatamnt la distanta este organizat n sase unitati (suportulde curs fiind mpartit n trei module), dupa cum urmeaza:Unitatea 1. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile. Conferinte mondiale ndomeniul protectiei mediului si principalele documente adoptate. Poluarea si implicatiileei. Notiunea de mediu si de resurse naturale. Obiectul dreptului mediului. Definitiadreptului mediului. Izvoarele dreptului mediului (Modulul I)Unitatea 2. Principiile dreptului mediului. Principii interne de baza. Principii internedecizionale. Principii internationale de baza. Principii internationale specifice cu caracterrestrns. Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos (Modulul I)Unitatea 3. Raporturile juridice privind protectia factorilor abiotici ai mediului.Atmosfera. Apa. Solul si subsolul (Modulul II)Unitatea 4. Raporturile juridice privind protectia resurselor naturale si conservareadurabila a biodiversitatii. Conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier.Protectia altor forme de vegetatie terestra. Protectia faunei terestre si acvatice. Protectia siconservarea ariilor naturale. Populatia si mediul nconjurator (Modulul II)Unitatea 5. Raporturile juridice privind protectia factorilor creati prin activitatea umana.Aplicarea principiilor ecologice n desfasurarea diferitelor activitati n asezarile umane.Regimul substantelor si preparatelor periculoase, precum si al deseurilor de orice fel.Poluarea radioactiva si protectia mpotriva radiatiilor (Modulul III)Unitatea 6. Raspunderea juridica n dreptul mediului. Conditiile si formele raspunderiijuridice n dreptul intern. Particularitatile raspunderii statelor n domeniul protectieimediului (Modulul III)Bibliografia este mpartita n resurse de documentare obligatorii si resurse dedocumentare facultativa fiind indicata la sfrsitul fiecarui modul.31UNITATEA 3Raporturile juridice privind protectia factorilor abiotici ai mediului. Atmosfera. Apa.Solul si subsolul.


20/79

I. ATMOSFERA1. NotiunePrin atmosfera se ntelege, conform O.U.G. nr. 243/200010 privind protectia atmosferei,cu modificarile si completarile ulterioare, masa de aer care nconjoara suprafata terestra,incluznd si stratul protector de ozon.

n 1979 a avut loc la Geneva prima Conferinta din Europa pentru protectia mediului carea adoptat Conventia si Rezolutia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distantelungi.Conventia11 de la Geneva defineste poluarea atmosferica n general ca fiind introducerean atmosfera de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie care au o actiunenociva de natura sa puna n pericol sanatatea omului, sa dauneze resurselor biologice siecosistemelor, sa deterioreze bunurile materiale si sa aduca atingere sau sa pagubeascavalorile de agrement si alte utilizari legitime ale mediului nconjurator.Conventia a definit poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi ca fiind aceapoluare atmosferica a carei sursa fizica este cuprinsa, total sau partial n zona supusajurisdictiei nationale a unui stat si care are efecte daunatoare ntr-o zona supusa

jurisdictiei unui alt stat, la o distanta la care nu este n general posibil sa se distingacontributiile surselor individuale sau ale grupurilor de surse de emisie.Poluantii din atmosfera se clasifica n doua grupe:a)poluanti primari;b)poluanti secundari.2. Cauzele si efectele principale ale poluarii atmosferei1. ncalzirea temperaturii Terrei ca urmare a efectului de sera.Se estimeaza n rapoartele U.N.E.S.C.O. din 2006 ca daca industriile care emana natmosfera dioxid de carbon nu iau masuri severe de reducere a lor, pna n anul 2035,temperatura10Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243 din 28 noiembrie 2000 privind protectiaatmosferei a fost publicata n M.Of., Partea I nr. 633 din 6 decembrie 2000 si a fostaprobata prin Legea nr. 655 din 20 noiembrie 2001, publicata n M.Of., Partea I nr. 773din 4 decembrie 2001, fiind modificata si completata prin O.U.G. nr. 12 din 28 februarie2007 privind modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ulcomunitar n domeniul protectiei mediului, publicata n M.Of., Partea I nr. 153 din 2martie 2007.11Conventia de la Geneva din 1979 a fost ratificata de Romnia prin Legea nr. 8 din 25ianuarie 1991, publicata n M.Of., Partea I nr. 18 din 26 ianuarie 199132Terrei va mai creste cu 1,5 grade Celsius, ceea ce va accelera topirea calotelor de gheataale polilor, cresterea nivelului apei n mari si oceane si scufundarea multor localitati de

coasta.2.Ploile acide, rezultate din arderea minereurilor, carbunelui si petrolului, cauzeazadistrugerea padurilor, recoltelor vegetale, faunei terestre si acvatice, sanatatii umane,precum si a bunurilor materiale.3.Distrugerea progresiva a stratului de ozon, determina patrunderea pe Terra a uneicantitati mai mari de raze ultraviolete care determina nmultirea mbolnavirilor de canceral pielii, de cataracte oculare, scaderea productiei vegetale.


21/79

4.Smogul, care este un amestec de diversi poluanti si vapori de apa pe care acestia icondenseaza, provoaca n special mbolnaviri cardiace si ale aparatului respirator,deteriorari ale bunurilor materiale s.a.Se cunosc doua tipuri:londonez sau reducator;

californian sau oxidant.3. Protectia atmosferei n dreptul internn conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului si aleO.U.G. nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarileulterioare, n Romnia prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitareadeteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei n scopul evitarii producerii unor efectenegative asupra sanatatii umane, a bunurilor materiale si a mediului.Regimul juridic de protectie a atmosferei se fundamenteaza pe respectarea principiului deabordare integrata a protectiei mediului.Politica nationala de protectie a atmosferei consta, n principal, din urmatoarele:a)introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa;

b)gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiei de poluanti pna la realizareacelor mai scazute niveluri care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei;c)gestionarea resursei de aer n scopul asigurarii starii de sanatate;d)modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatiiaerului.Obiectivele principale ale Strategiei nationale privind protectia atmosferei, aprobata prinH.G. nr. 731/200412, sunt:mentinerea calitatii aerului n zonele si aglomerarile n care aceasta se ncadreaza nlimitele prevazute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate;mbunatatirea calitatii aerului n zonele si aglomerarile n care aceasta nu se ncadreazan limitele prevazute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate;adoptarea masurilor n scopul limitarii pna la eliminare a efectelor negative asupramediului, inclusiv n context transfrontier;ndeplinirea obligatiilor asumate de Romnia prin acorduri si tratate internationale, printratatul de aderare la Uniunea Europeana13, si participarea la cooperarea internationala ndomeniu.Metodele prin care se realizeaza obiectivele sus mentionate sunt cuprinse n Planulnational de actiune pentru protectia atmosferei14.12H.G. nr. 731 din 14 mai 2004 a fost publicata n M.Of., Partea I nr. 496 din 2 iunie2004.13Ratificat prin Legea nr. 157 din 24 mai 2005, publicata n M.Of., Partea I nr. 465 din 1iunie 2005.33Pe teritoriul Romniei evaluarea calitatii aerului se realizeaza pe baza valorilor limita si avalorilor de prag.Pe baza evaluarii calitatii aerului Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile ntocmeste,prin ordin al ministrului, liste cuprinznd zone si aglomerari umane n care nivelurileunuia sau mai multor poluanti sunt:-mai mari dect valoarea limita, plus marja de toleranta, sau mai mari dect valoarealimita, daca nu a fost fixata o marja de toleranta;


22/79

-ntre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta;-mai mici dect valoarea limita.Daca valorile limita sunt depasite pentru mai multi poluanti se elaboreaza planuri siprograme integrate de gestionare pentru toti acesti poluanti.15Aceste programe si planuri se elaboreaza de catre organele administratiei publice locale,

mpreuna cu titularii de activitate si cu toti ceilalti factori interesati, la initiativa autoritatiipublice teritoriale pentru protectia mediului.Pe baza planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, Ministerul Mediului siDezvoltarii Durabile elaboreaza Planul national de actiune pentru protectia atmosferei caparte integranta a Planului national de actiune pentru protectia mediului.Poluarea atmosferei poate fi produsa din:surse fixe ( unitati industriale );din surse mobile ( autovehicule );Titularii activitatilor care constituie surse fixe de poluare au, ntre altele, urmatoareleobligatii:-sa solicite si sa obtina acordul si/sau autorizatia de mediu;

-sa participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti n atmosfera, aprogramelor si planurilor de gestionare a calitatii aerului si sa aplice obligatiile ce le revinprin acestea;-sa doteze instalatiile cu filtre si aparatura pentru retinerea poluantilor la sursa etc.Utilizatorii de surse mobile de poluare a aerului au obligatia sa asigure ncadrarea nlimitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si sa le supunainspectiilor tehnice, potrivit legii.4. Reglementari nationale privind protectia stratului de ozonPentru aplicarea masurilor prevazute de Conventia privind protectia stratului de ozon,adoptata la Viena la 22 martie 1985, de Protocolul privind substantele care epuizeazastratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, precum si de Amendamentulla Protocolul de laMontreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Londra n 199016,a fost creat Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon, organisminterministerial, fara personalitate juridica, aflat n coordonarea Ministerului Mediului siDezvoltarii Durabile.Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon are printre atributii, urmatoarele:14Planul national de actiune n domeniul protectiei atmosferei a fost aprobat prin H.G. nr.738 din 14 mai 2004, publicata n M.Of., Partea I nr. 476 din 27 mai 2004.15H.G. nr. 543 din 7 aprilie 2004 privind elaborarea si punerea n aplicare a planurilor siprogramelor de gestionare a calitatii aerului, publicata n M.Of. nr. 393 din 4 mai 2004.16Romnia a aderat la primele doua documente si l-a acceptat pe cel de-al treilea prinLegea nr. 84 din 3 decembrie 1993, publicata n M.Of., Partea I nr. 292 din 15 decembrie1993.34-analizeaza si propune spre aprobare Guvernului oportunitatea aderarii Romniei ladocumentele internationale privind protectia stratului de ozon;-propune Programul national de cercetare stiintifica si tehnologica privind protectiastratului de ozon;-aproba standardele tehnice n activitatile aflate sub incidenta Protocolului de la Montreal


23/79

s.a.m.d.H.G. nr. 243/199517 stabileste o serie de obligatii ce revin persoanelor fizice si juridicen scopul protejarii statului de ozon, precum: sa ia toate masurile pentru supravegherea,limitarea si prevenirea oricaror emisii n atmosfera de substante aflate sub incidentaProtocolului de la Montreal; sa raporteze datele statistice privind activitatile cu substante

mentionate n anexeleProtocolului de la Montreal etc.Prin Ordinul 506/199618 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, a fostaprobata procedura de reglementare a activitatilor de import si export cu substante,produse si echipamente nscrise n anexele Protocolului de la Montreal privindsubstantele care epuizeaza stratul de ozon.5.Protectia atmosferei pe plan internationalConventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, adoptata laGeneva, n 197919, a stabilit urmatoarele principii:protejarea omului si a mediului nconjurator mpotriva poluarii atmosferice, scop ncare partile contractante se angajeaza sa limiteze si, n masura posibilului, sa reduca n

mod treptat si sa previna poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi;combaterea introducerii de poluanti n atmosfera prin schimb de informatii, consultari,activitati de cercetare si supraveghere, politici si strategii, tinnd seama de eforturilentreprinse la nivel national si international;acordarea, la cerere, a unor consultatii, la intervale scurte, ntre partea sau partileafectate efectiv de poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi sau care suntexpuse la un risc semnificativ de o astfel de poluare si partea sau partile contractante peteritoriul si sub jurisdictia carora se desfasoara activitati poluante.Pentru frnarea influentelor nocive asupra stratului de ozon, n 1977, s-a adoptat primulPlan mondial de actiune pentru stratul de ozon, viznd cooperarea internationala ndomeniu. Au urmat o serie de masuri pentru stagnarea productiei de clorofluorocarbon nS.U.A., Canada, Suedia, Norvegia si statele europene.Pentru ca nu s-au obtinut rezultatele asteptate, la 22 martie 1985, s-a semnat la VienaConventia privind protectia stratului de ozon.Este o conventie - cadru care a pus bazele cooperarii internationale n scopul protejariistratului de ozon. Partile se angajeaza sa protejeze sanatatea umana si mediul nconjuratormpotriva efectelor adverse care rezulta sau pot rezulta din activitatile umane caremodifica sau pot modifica stratul de ozon.17H.G. nr. 243 din 17 aprilie 1995 privind nfiintarea si functionarea ComitetuluiNational pentru Protectia Stratului de Ozon a fost publicata n M.Of., Partea I nr. 87 din 9mai 199518Ordinul 506 din 17 septembrie 1996 a fost publicat n M.Of., Partea I nr. 234 din 27septembrie 1996.19Conventia a fost ratificata de Romnia prin Legea nr. 8 din 25 ianuarie 1991, publicatan M.Of., Partea I nr. 18 din 26 ianuarie 1991.35La 16 septembrie 1987, a fost semnat la Montreal Protocolul privind substantele careepuizeaza stratul de ozon, care a intrat n vioare n 1989. Protocolului i-au fost aduseamendamente la Londra n 1990, la Copenhaga n 1992, la Montreal n 1997, la Beijingn 1999.


24/79

Statele semnatare si nnoiesc angajamentul de a proteja stratul de ozon prin masuri deprecautie si pentru controlul emisiilor globale de substante care conduc la epuizareastratului de ozon, avnd ca finalitate eliminarea acestora.n cadrul celei de-a doua Conferinte mondiale din domeniul protectiei mediului,care a avut loc la Rio de Janeiro n 1992, s-a semnat Conventia-cadru a Natiunilor Unite

asupra schimbarilor climatice20 care reprezinta un angajament al statelor semnatare de arealiza stabilirea concentratiei gazelor cu efect de sera n atmosfera la un nivel care saprevina imixtiuni periculoase ale omului n sistemul climatic.La 11 decembrie 1997 a fost adoptat Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru aNatiunilor Unite asupra schimbarilor climatice21, referitor la respectarea angajamentelorde limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului1989, n perioada obligatorie 2008 - 2012.6.Protectia spatiului extraatmosfericUn document international de importanta deosebita n domeniul protectiei spatiuluiextraatmosferic l reprezinta Tratatul privind principiile care guverneaza activitateastatelor n explorarea si folosirea spatiului extraatmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri

ceresti22, adoptat la Moscova la 27 ianuarie 1967.Tratatul stabileste principiile care trebuie sa se afle la baza activitatii statelor nexplorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic.ntruct spatiul extraatmosferic, luna si celelalte corpuri ceresti constituie bunuriapartinnd ntregii umanitati, explorarea si exploatarea lor se pot face de orice stat n modliber, n conditii de egalitate cu celelalte state, n interesul tuturor si numai n scopuripasnice.Partile se obliga sa nu amplaseze pe orbita n jurul pamntului niciun obiect purtator dearme nucleare sau orice alte feluri de arme de distrugere n masa, sa nu instalezeasemenea arme pe corpurile ceresti si sa nu plaseze astfel de arme n spatiulextraatmosferic, n orice alt mod. Tratatul interzice stabilirea de baze, instalatii sifortificatii militare, experimentarea oricaror tipuri de arme si efectuarea de manevremilitare pe corpurile ceresti.Explorarea spatiului extraatmosferic, inclusiv a lunii si a corpurilor ceresti trebuie astfelfacuta nct sa nu provoace contaminarea lor daunatoare sau schimbari nocive n mediulterestru prin aducerea de materiale sau substante extraterestre.Asupra obiectelor lansate n spatiul cosmic, statul care le-a lansat ramne proprietar nunumai pe perioada ct se afla n acest spatiu, dar si atunci cnd revin pe pamnt. Caurmare, daca un astfel de obiect sau parti ale sale cad pe teritoriul altui stat, pe bazadatelor de identificare transmise de statul proprietar, primul stat este obligat sa lereturneze. Daca obiectul sau componentele sale cad ntr-o zona nesupusa jurisdictieinationale, pe baza datelor de identificare20Ratificata de Romnia prin Legea nr. 24 din 6 mai 1994, publicata n M.Of., Partea Inr. 119 din 12 mai1994.21Ratificat de Romnia prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001, publicata n M.Of., Partea Inr. 81 din 16 februarie 2001.22Ratificat de Romnia prin Decretul nr. 74 din 30 ianuarie 1968, publicat n BuletinulOficial nr. 10 din 2 februarie 1968.36


25/79

furnizate, statele parti au obligatia sa coopereze n recuperarea si returnarea lui/lor catrestatul proprietar.Tratatul prevede raspunderea statului care lanseaza sau asigura lansarea unui obiectspatial pentru pagubele provocate de acesta pe pamnt, n atmosfera sau n spatiulextraatmosferic.

II. APA1. NotiuneApele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, elementindispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive,sursa de energie si cale de transport, factor determinant n mentinerea echilibruluiecologic.2. Clasificarea apelorExista mai multe criterii n functie de care se poate realiza clasificarea apelor, astfel:A. n raport de administrarea lor:a.ape internationale; sunt apele cu privire la care statul nostru este riveran cu alte state,cele care intra sau trec prin granitele nationale, precum si cele cu privire la care interesele

unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale;b.ape teritoriale ( maritime interioare); sunt apele cuprinse ntre portiunea tarmului tariispre larg, a caror ntindere si delimitare este stabilita prin legea nationala;c.ape nationale; sunt rurile, fluviile, canalele si lacurile navigabile interioare, precum siapele rurilor si fluviilor de frontiera de la malul romn pna la linia de frontiera stabilitaprin tratate si conventii internationale.B. Dupa asezarea lor:a.ape de suprafata: - de interes general;-de interes local;b.ape subterane.C. Din punct de vedere al destinatiei economice concrete:a.ape de folosinta generala, sunt cele destinate satisfacerii consumului populatiei, cndpotrivit criteriilor economico-politice apa e considerata obiect de consumatie individuala;b.ape destinate agriculturii, sunt cele utilizate ndeosebi pentru irigatii, cnd potrivitacelorasi criterii apa e considerata obiect al muncii;c.ape cu destinatie speciala, sunt apele folosite pentru navigatie, pescuit, producereaenergiei electrice s.a., cnd pe baza acelorasi criterii apa apare ca mijloc de productie.D. Din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al protectiei resurselor vii aleapelor, acestea se grupeaza pe bazine piscicole, care pot fi:37a.bazine naturale;b.bazine amenajate.

Fac parte din bazinele piscicole apele nationale curgatoare si statatoare de pe ntregteritoriul tarii, inclusiv apele maritime interioare si terenurile acoperite cu apa ca urmare andiguirilor, care servesc sau ofera conditii pentru cresterea si nmultirea vietuitoareloracvatice.3. Poluarea apeiFolosinta apei determina poluarea acesteia prin alterarea calitatilor sale fundamentale.Poluarea apei a fost definita la prima Conferinta internationala privind situatia poluarii


26/79

apelor din Europa, care a avut loc la Geneva n 1961, ca fiind modificarea directa sauindirecta a compozitiei sau starii apelor unei surse oarecare, ca urmare a activitatii omuluin asa masura nct ele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora din utilizarile pecare le pot capata n stare naturala.Legea apelor nr. 107/199623, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste

poluarea apei ca fiind introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, aunor substante, sau a caldurii n aer, apa sau pe sol, care poate dauna sanatatii umane saucalitatii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poateconduce la pagube materiale ale proprietatii, sau care pot dauna sau obstructionaserviciile sau alte folosinte legale ale mediului.Poluarea apelor poate fi:-naturala;-antropica ( fizica, chimica, bacteriologica s.a.).4.Regimul juridic al apelor n Romnia4.1. Proprietatea asupra apelorResursele de apa de suprafata si subterane sunt monopol natural de interes strategic.

Potrivit art. 136 alin. (3) din Constitutia Romniei din 1991, revizuita, apele cu potentialenergetic valorificabil de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale alezonei economice si ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.n detalierea textului constitutional, Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile sicompletarile ulterioare, prevede n art. 3 ca apartin domeniului public apele de suprafatacu albiile lor minore, cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasescsuprafata de 10 km2, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritimeinterioare, faleza si plaja marii, mpreuna cu bogatiile lor naturale si potentialul energeticvalorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.23 Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996 a fost publicata n M.Of., Partea I nr. 244din 8 octombrie 1996, suferind modificari si completari succesive, ultima prin O.U.G. nr.12 din 28 februarie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative caretranspun acquis-ul comunitar n domeniul protectiei mediului, publicata n M.Of., ParteaI nr. 153 din 2 martie 200738Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasescsuprafata de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu,ai terenurilor pe care se formeaza sau curg.Insulele, care nu sunt n legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartinproprietarului albiei apei.Daca terenurile cu mal sunt inundate consecutiv pe o durata de minim trei ani la nivelulmediu al cursului de apa atunci proprietatea asupra albiei apei se extinde si asuprasuprafetei inundate.4.2. Folosinta apelorIndiferent de forma de proprietate, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa esteun drept exclusiv al Guvernului pe care l exercita prin autoritatea publica centrala dindomeniul apelor, cu exceptia apelor geotermale.Folosinta apelor n Romnia este de doua feluri:


27/79

libera, cnd este utilizata pentru adapat, baut, spalat si alte ntrebuintari gospodaresti,daca pentru acestea din urma nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii decapacitate de pna la 0, 2 litri/secunda;pe baza de autorizatie, cnd este destinata satisfacerii nevoilor de apa din agricultura,industrie, transporturi, sporturi nautice s.a.

4.3. Administrarea apelorApele din domeniul public se dau n administrare Administratiei Nationale ApeleRomne de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.Administrarea bazinelor hidrografice nationale, mentionate de lege ca bazinehidrografice, se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile AdministratieiNationale ApeleRomne.Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridica care leadministreaza, sunt supuse dispozitiilor Legii apelor, precum si prevederilor dinconventiile internationale la care Romnia este parte.Suprafetele acvatice ce intra n compunerea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii,

mpreuna cu resursele care le genereaza, fac parte, n afara exceptiilor prevazute de lege,din domeniul public de interes national si sunt n administrarea directa a AdministratieiRezervatiei Biosferei Delta Dunarii.4.4. Gospodarirea apelorPotrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,gospodarirea apelor se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si interesului comun, princolaborare si cooperare strnsa, la toate nivelurile administratiei publice, a utilizatorilorde apa, a reprezentantilor colectivitatilor locale si a populatiei, pentru realizareamaximului de profit social.Activitatea de gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor se organizeaza si sedesfasoara pe bazine hidrografice.39Gospodarirea apelor trebuie realizata considernd apele de suprafata si subterane ca untot unitar, att sub aspect cantitativ, ct si calitativ, n scopul asigurarii dezvoltariidurabile.Informatiile hidrometeorologice, hidrologice si de gospodarire a apelor se obtin prinunitati ale Administratiei Nationale Apele romne, de la unitati specializate autorizatesi constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor. Acest Fond si evidentaapelor din domeniul public sunt incluse n Cadastrul apelor.4.5. Protectia apelorProtectia apelor se realizeaza sub doua modalitati:protectia cantitativa;protectia calitativa.n scopul protectiei cantitative utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele deconsum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate, sa economiseasca apa prinfolosirea judicioasa, sa asigure ntretinerea si repararea instalatiilor proprii s.a.m.d.Normele de consum pe unitatea de productie sau pe activitate se propun de catre mariiutilizatori de apa la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite, dupacare se avizeaza de catre ministerul interesat si se aproba de Ministerul Mediului siDezvoltarii Durabile.


28/79

Daca la un moment dat consumul de apa nu acopera toate necesitatile (cum ar fi n caz deseceta), legea instituie o serie de restrictii si de prioritati n folosirea apei astfel: auprioritate, fata de alte folosinte, apa necesara consumului populatiei, apa necesaraunitatilor zootehnice, apa pentru refacerea rezervei intangibile dupa incendii, precum sidebitele de apa necesare mentinerii echilibrului ecologic si al habitatului acvatic.

Pentru asigurarea protectiei calitative legea interzice poluarea intentionata aapelor.Normele de calitate a resurselor de apa se aproba, la propunerea Ministerului Mediului siDezvoltarii Durabile, prin hotarre a Guvernului.n jurul instalatiilor si surselor de alimentare cu apa potabila, a surselor de apa minerala sia lacurilor si namolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim seversau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica.4.6.Apararea mpotriva inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase si aaccidentelor la constructii hidrotehniceApararea mpotriva inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase si aaccidentelor la constructii hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila a

populatiei, de interes national.Elaborarea strategiei si conceptiei de aparare n domeniul supus analizei revine autoritatiipublice centrale din domeniul apelor.Potrivit art. 67 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,prin aparare mpotriva inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase si aaccidentelor la constructii hidrotehnice se nteleg:masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii;40masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cuurmari grave;masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Aceste masuri constituie o obligatie care revine si tuturor persoanelor fizice si juridice, cuexceptia persoanelor cu handicap, a batrnilor, copiiilor si a altor categorii defavorizate.Actiunea de aparare se declanseaza n momentul n care se constata aparitia fenomenuluipericulos sau cnd probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza.5. Regimul juridic al zonei costierePotrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zoneicostiere24, gospodarirea, protectia, punerea n valoarea, dezvoltarea durabila si, unde esteposibil, restaurarea acesteia reprezinta actiuni de interes general.Zona costiera reprezinta spatiul geografic situat la contactul marii cu uscatul, incluzndapele de coasta de suprafata si subterane si terenurile adiacente, inclusiv apele desuprafata si subterane puternic interconditionate si aflate n imediata apropiere a tarmului,

mpreuna cu insulele si lacurile sarate si zonele umede n contact cu marea, plaja sifaleza.Reglementarile specifice n domeniu au ca scop:1.stabilirea zonei costiere si a masurilor care se impun pentru asigurarea integritatiiacesteia;2.garantarea utilizarii publice a zonei costiere romnesti, cu exceptia situatiilor careprivesc siguranta nationala;


29/79

3.utilizarea durabila a zonei costiere pe baza principiilor care asigura protectia mediului,peisajului, mostenirii culturale, istorice si arheologice;4.reconstructia si conservarea zonei costiere prin adoptarea de masuri adecvate;5.integrarea n cadrul acesteia a politicilor de mediu si a altor politici sectoriale;6.asigurarea accesului publicului la informatie si a participarii acestuia la luarea deciziilor

n domeniul gospodaririi integrate a zonei costiere romnesti.n prezent gospodarirea zonei costiere se realizeaza pe baza mai multor principii, dintrecare mentionam:-principiul dezvoltarii durabile;-principiul prevenirii;-principiul restaurarii;-principiul poluatorul plateste;-principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile si a celor mai bune practici ndomeniul mediului, pentru atingerea unui nivel general ridicat de protectie a mediului nzona costiera;-principiul asigurarii accesului publicului la informatia de mediu si a participarii la luarea

deciziilor;-principiul cooperarii internationale.Stabilirea regimului juridic de folosire a zonei costiere este un drept exclusiv alGuvernului, care se exercita prin autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, pebaza unor norme si metodologii specifice.24 O.U.G. nr. 202 din 18 decembrie 2002, publicata n M. Of., Partea I nr. 965 din 28decembrie 2002, a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 280 din 24iunie 2003, publicata n M.Of., Partea I nr. 454 din 26 iunie 2003.416.Protectia apelor pe plan international6.1.Protectia fluviilor si a lacurilorinternationale6.1.1. Consideratii generalePotrivit art. 6 din Regulile de la Helsinki, fiecare stat din cadrul unui bazin internationalare dreptul la o cota echitabila si rezonabila de folosire avantajoasa a apelor bazinului siare, n acelasi timp, obligatia de a se abtine de la producerea unei noi forme de poluaresau a vreunei cresteri a poluarii existente.ntr-un cadru geografic mai restrns Consiliul Europei a adoptat la 6 mai 1968 CarteaEuropeana a Apei.La Conferinta Natiunilor Unite de la Stockholm din 1972, desi protectia apelorcontinentale mpotriva poluarii nu a fost mentionata expres pe ordinea de zi, s-a stabilittotusi principiul potrivit caruia aruncarea n apa a reziduurilor de materiale toxice sau altemateriale, precum si degajarile de caldura, care prin cantitatea si natura lor nu pot fineutralizate de mediu trebuie sa fie interzise.Pe baza unei recomandari a Conferintei O.N.U. de la Stockholm, Programul NatiunilorUnite pentru Mediu a lansat n 1986 Programul pentru gestiunea acceptabila a resurselorcontinentale de apa.6.1.2.Poluarea si protectia cursurilor de apa si a lacurilor internationalePotrivit Regulilor de la Helsinki poluarea nu este o utilizare n sine a apelor, ci o alterarea calitatii lor fizice, chimice si biologice produse prin activitati umane. n cazul n care


30/79

alterarea este substantiala si are un impact semnificativ privind folosirea rationala acursului de apa, ea atrage raspunderea internationala a statului poluator. Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationalempotriva poluarii, semnat la Strasbourg n 1973, contine obligatii generale si specifice sipropune respectarea unor norme de calitate a apei.

Proiectul prevede ca fiecare parte contractanta trebuie sa ia n legatura cu apele desuprafata de pe teritoriul sau, precum si cu fluviile internationale, toate masurile necesarepentru prevenirea noilor forme de poluare si pentru reducerea poluarii existente.n legatura cu deversarea n cursurile de apa internationale a unor substante periculoase,documentul foloseste tehnica listelor astfel:42a. substantele neobisnuit de vatamatoare prevazute n lista A sau lista neagra nu pot fideversate, n principiu; exceptional aceasta activitate se poate desfasura n baza uneiautorizatii eliberate de o autoritate nationala competenta;b.