Download - Curs Bazele proiectarii podurilor

Transcript
Page 1: Curs Bazele proiectarii podurilor

Bazele proiectarii podurilor

Curs 1 – Istoria podurilor. Nomenclator

Alexandra Danciu

Page 2: Curs Bazele proiectarii podurilor

ISTORIC ASUPRA EVOLUTIEI PODURILOR

Page 3: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Pod: Constructie care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pamant, sustinand o cale de comunicatie terestra (sosea sau cale ferata) si asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural sau artificial.

Evolutia lor determinata de evolutia societatii - necesitate a traversarii unor obstacole

Lemn si piatra – beton, otel, materiale compozite

Primele poduri – podurile naturale (trunchiuri de copaci, caderi de pietre sau formatiuni naturale

Page 4: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri naturale

Xian Ren Qiao (Podul Zanelor), peste raul Buliu, Guanxi, China – 121m deschidere

Page 5: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri naturale

Xian Ren Qiao

Page 6: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri naturale

Landscape Arch – Arches National Park, Utah, USA, 88m

Page 7: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri naturale

Sipapu Natural Bridge – Utah, USA, 71m

Page 8: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri naturale

Podul lui Dumnezeu – pasaj rutier natural pe DJ

670 Baia De Arama – Drobeta Turnu Severin

A doilea din Europa, singurul circulabil (L=30m, h=22m, latimea 13m, grosime 9m)

Page 9: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Primul pod construit de om – raul Eufrat,

Babilon, Nabucodonosor (600BC) – lungime de 300m

Pile (elementele infrastructurii podului pe care reazema suprastructura) – caramida

Suprastructura – trunchiuri de palmieri dispuse alaturat, deschideri de 9m

Poduri provizorii – pe vase, persani, in 515BC

Page 10: Curs Bazele proiectarii podurilor

Romanii

Romanii – cei mai mari constructori de poduri ai

antichitatii

Podul lui Traian: Pod de lemn peste Dunare, la

Drobeta Turnu Severin, Apollodor din Damasc 104-105 CE, 1134m

Page 11: Curs Bazele proiectarii podurilor

Romanii

Poduri masive cu elementul principal de rezistenta

bolta in plin cintru (arc de cerc) – din blocuri de piatra cioplite

Podul Alcantara, raul Tago, Spania, 65m deasupra apei, 194m lungime, 104-105CE

Page 12: Curs Bazele proiectarii podurilor

Romanii

Apeducte – alimentarea cu apa a localiatilor

Pont du Gard, langa Nimes, Franta, peste Raul Gardon

Page 13: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Sec VI-IX – Orient (Iran, Bizant)

Sec IX-XV – razboaie

◦ In afara oraselor – cale ingusta, fortificate in scop de aparare

◦ In orase – latimi mari, amenajate spatii de locuit – Ponte Vecchio, Florenta, Italia, 1395.

Sec XVI – XIX – poduri din zidarie de mare valoare artistica, arhitecturala si inginereasca (Ponte Rialto)

◦ Sec XVI – poduri de lemn (Ponte degli Alpini)

◦ Sec XVIII – primele poduri metalice

Page 14: Curs Bazele proiectarii podurilor

Ponte Vecchio - 1394

Latimea peste 30m

3 bolti, Lmax=29.2m

Page 15: Curs Bazele proiectarii podurilor

Ponte Rialto - 1591

Deschidere 28.2m, latime 22m, mari aglomerari de

oameni, din marmura alba in panta si contrapanta

Page 16: Curs Bazele proiectarii podurilor

Ponte degli Alpini - 1569

Pod peste Brenta, la Bassano, Italia, refacut dupa

proiectul original

Page 17: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Secolul XVIII – primele poduri metalice ◦ 1706 – Lutingchiao, China, primul pod metalic

suspendat pe lanturi,100m

◦ 1779 – Pod pe ferme din fonta, la Coalbrookdale

Page 18: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Sec XVIII-XIX – evolutie a CF -> evolutia infrastructurii

◦ Poduri de lemn in sistem grinzi cu zabrele – sec XIX

◦ Poduri din fonta – asemanatoare celor din zidarie sau piatra; fonta – rezistenta buna la compresiune si slaba la intindere->interzicerea utilizarii

◦ Fierul pudlat – permite alte tipuri de sisteme structurale (Viaductul Garabit)

Page 19: Curs Bazele proiectarii podurilor

Viaductul Garabit

Gustave Eifel, 1884, 165m, arc dublu articulat

Page 20: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Sec XIX – noi materiale: betonul armat, betonul precomprimat, otelul

Pod de sosea pe arce de b.a. Sando, Suedia, 1943, deschiderea 264m, f=42m, lungimea totala 810m.

Page 21: Curs Bazele proiectarii podurilor

Istoric

Sec XX – a doua jumatate – poduri din beton precomprimat, poduri suspendate si hobanate

Pod peste golful Maracaibo, Venezuela, 8272m, 5 deschideri de 235m, 1962.

Page 22: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri suspendate

Podul Brooklyn, New York, 1883, 488m deschidere

Page 23: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri pe grinzi Gerber

Firth of Forth, Scotia, deschidere 521m, forma grinzilor

dupa diagrama de momente incovoietoare, 1890

Page 24: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri hobanate

Viaductul Millau, Franta, 2460m, deschiderea maxima 321m, latimea 32m, inaltimea maxima a pilelor 270m

Page 25: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri in Romania

1800-1900 – Anghel Saligny si Elie Radu

Podul Carol I, peste Dunare la Cernavoda – pod pe grinzi Gerber, deschiderea de 190m (deschiderea cea mai mare la acea vreme)

Page 26: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri in Romania

Pod cu hobane la Agigea, deschiderea 162m, structura mixta (grinzi metalice in conlucrare cu placa de beton)

Page 27: Curs Bazele proiectarii podurilor

Poduri in Romania

Pod cu doua arce paralele si tiranti inclinati care se intersecteaza (sistem Nielsen), deschiderea de 171.83m, 2002

Page 28: Curs Bazele proiectarii podurilor

NOMENCLATURA

Page 29: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura generala

STAS 5626-92. Poduri.Terminologie.

◦ Pod = constructie care sustine o cale de transport deasupra unui obstacol, lasand un spatiu liber petnru asigurarea continuitatii obstacolului traversat.

◦ Pasaj inferior = pod de CF care traverseaza o sosea

◦ Pasaj superior = pod de sosea care traverseaza o cale ferata

◦ Pod combinat = pod care sustine o sosea si o CF pe aceeasi suprastructura

◦ Pasarela = pod destinat circulatiei pietonilor

◦ Pod de incrucisare = pod care asigura incrucisarea, la niveluri diferite, a doua sau mai multe cai de comunicati de acelasi fel

◦ Viaduct = Pod care traverseaza o vale adanca, inlocuind un rambleu

◦ Viaduct de acces = viaduct care face legatura intre terasamente si pod

Page 30: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura generala

Suprastructura

Infrastructura

Albia ◦ Albia minora = corespunde apelor medii

◦ Albia majora = corespunde apelor mari

Profilul transversal al albiei

Afuiere

Nivelul apelor curgatoare ◦ E, N.A.E., N.A.M., N.A.m

Debit de calcul

Debuseul podului

Amonte, aval

Page 31: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura generala

Page 32: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura generala

Deschidere (travee)

Deschidere de calcul lc

Lungimea podului

Lumina podului L

Cota caii pe pod

Inaltimea de libera trecere sub pod hl

Inaltimea de libera trecere pe pod Hl

Inaltimea de constructie Hc

Page 33: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Poduri masive: poduri a caror suprastructura este

realizata din zidarie, beton armat sau precomprimat

Page 34: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Elementele de sustinere a caii

Page 35: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Elementele de sustinere a caii

Page 36: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi

Page 37: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi

Page 38: Curs Bazele proiectarii podurilor

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi