ANGINA
• inflamaţia amigdalelor/orofaringelui, ce produce durere spontana sau provocată de deglutiţie (odinofagie)
• adesea infecţioasă: virală sau bacteriană
• orientare importantă etiologică şi de tratament în raport cu aspectul clinic
ANGINE – ASPECT CLINIC
I.VEZICULOASE
II. ERITEMATOASE
PULTACEE FALSE MEMBRANE
III. ALBE
IV. ULCERO- NECROTICEvirusuri
-HSV- Coxsackie
virusuri(orice virus
care pătrunde respirator)bacterii
virusuribacteriiCandida
EBVbacterii
bacterii neinfecţioase
I. I. Angine veziculoase (ulceraAngine veziculoase (ulceraţţii ii superficiale)superficiale)
• Herpes simplex 1 (angina Herpes simplex 1 (angina herpetica)herpetica)
• Coxsackie A (enterovirus) Coxsackie A (enterovirus) (herpangina)(herpangina)
Uneori aspect de stomatită Uneori aspect de stomatită
aftoasăaftoasă
De diferenţiat de leziuni bucale De diferenţiat de leziuni bucale în cadrul unor afecţiuni buloaseîn cadrul unor afecţiuni buloase
Angină veziculoasă
II. II. Angine eritematoase Angine eritematoase Elemente clinice de
diferenţiere
•Debut gradual: infecţia “curge”: nas-faringe-laringe-bronşii (TUSE)
• alte manifestări specifice virusului conjunctivită, adenopatie, rash... asociată uneori
• trenee intens eritematoase pe fond palid (vase din submucoasă care se văd prin transparenţa mucoasei)
BACTERIAN
• debut brusc - angină de la început
• eventual contact cunoscut cu pacient SBHGA
• angină eritematoasă (roşu viu difuz) – “gât flacără”
VIRAL
ANTIBIOTIC ????
Angină eritematoasă bacteriană
Angină eritematoasă virală
III. ANGINE ALBE
PULTACEE
Foliculare(foliculi limfatici inflamaţi)
Criptice(puroi în cripte)
VIRALE-EBV-CMV
BACTERIENE-Streptococ-Stafilococ Fungice - Leptotrix
PSEUDOMEMBRANOASE
Mononucleoză
Difterie
Candidoză
Mai rar streptococică sau stafilococică
Angină pultacee în mononucleoza infecţioasă
1. Angină foliculară în MNI• Foliculi limfatici inflamaţi în submucoasă• “depozitele” nu pot fi raclate• nu necesită antibiotic
2. ANGINA STREPTOCOCICĂ2. ANGINA STREPTOCOCICĂ
SBH-SBH-AA 80% 80% dar şi C, Gdar şi C, G (10% purtatori sanatosi(10% purtatori sanatosi))
• Frecventa mare in colectivitatiFrecventa mare in colectivitati (25-50%)(25-50%)
• ComplicaComplicaţii importanteţii importante• ClinicăClinică ddebut brusc, ebut brusc, febrfebrăă mare, mare, odinofagie intensa, odinofagie intensa, adenopatie satelitadenopatie satelităă
dureroasdureroasăă
3. Stomatita micoticăPe un fond intens eritematos apar mici depozite albe, pe întreaga mucoasă bucală
4. Angina pseudomembranoasă din MNI
angină “bacteriană” (staf + strepto) proliferate din cauza scăderii apărării locale
de obicei respectă lueta şi asociază leziuni purpurice ale palatului
Angina difterică-pseudomembrane care se extind - în suprafaţă nas, laringe, luetă, mucoasă jugală - în profunzime ajung adânc în submucoasă sângerare la încercarea de raclare
IV. Angine ulceronecrotice
Infecţioase Noninfecţioas
e Cancer amigdalianLeucoză acutăAgranulocitoză
Plaut- Vincent-angină fusospirilară (Fusobacterium necrophorum – BGN ana + spiril din familia boreliilor)- unilaterală- răspunde la penicilină- poate asocia tromboflebită de jugulară cu risc de embolie pulmonară (sdr. Lemierre)
Sancru primar sifilitic
Întotdeauna VDRL-TPHA
De luat în discuţie biopsia amigdaliană
COMPLICAŢII1.Angine virale – suprainfecţii bacteriene
eritem polimorf (angina herpetică)
meningoencefalită (infecţia herpetică)
2. Mononucleoza infecţioasă (vezi cursul)3. Difteria (vezi cursul)
4. Angina streptococică
I. Complicaţii imediate - toxice
- artrită- nefrită- cardită-- hepatită etc
II. Complicaţii în faza de stare - septice
-flegmon periamigdalian -flegmon de planşeu bucal- adenoflegmon- otite- sinuzite etc
III. Complicaţii “la distanţă” - alergice
-reumatism articular acut- eritem nodos- glomerulonefrită- purpură Henoch - Schonlein
Abces
periamigdalian
Paraclinic-De diferenţiat viral vs bacterian (streptococ) - sindrom inflamator biologic important in inf streptococică - test rapid pt SH - exsudat faringian-De evidenţiat precoce eventuale complicaţii - monitorizare rinichi, cord - titru ASLO – în dinamică (normal sub 200ui/l)
- Teste serologice – pentru anginele virale
Dupa recoltare tampoanele se Dupa recoltare tampoanele se introduc in recipientul steril pe introduc in recipientul steril pe
care se noteaza datele care se noteaza datele pacientuluipacientului
TRATAMENT1.Antibiotic
-angină streptococică – penicilina G – 50000ui/kg/zi 10 zile- – 4MU/zi la adult - macrolide (eritromicină, claritromicină) - în alergia la betalactamine - dacă bănuim asocierea unui stafilococ-angina stafilococică - macrolid – Eritro – 30-50mg/kg/zi, Claritromicină-angina bacteriană din MNI – macrolid- angina difterică - macrolid
2. Patogenic – AINS – cortizon – forme hipertoxice3. Simptomatic
Profilaxie - Moldamin până la normalizarea ASLO şi dispariţia sindromului inflamator
ANGINE ACUTE – CONDUITĂ
Recomandări IDSAadulţi
Date clinice şi epidemiologice
Nu sugerează SBH
Posibilă angină SBH
Terapie simptomatică
Culturi exsudat faringian
Test rapid detecţie Ag SBHGA
Terapie AB+
- -
+
Ponderea SBHGA la copii este de 30% dintre angine (adult 10%): iniţiază tratament AB la copii cu test rapid (-) în aşteptarea rezultatelor culturii
ANGINE RECURENTE (1)
1. Recidivă unică la scurt timp
• cauze: terapie incompletă, rezistenţă, reinfecţie de la contacţi netrataţi
• terapie: cu acelaşi AB: penicilină, macrolid (dacă necompliant po: parenteral)
2. Recidive multiple: minim 4 episoade angină streptococică/an (6-7 episoade în 1-2 ani)
Atitudine: * antibioticoterapie – clindamicină, amoxicilină/ IBL – 10 zile * tratament concomitent contacţi (a evita infecţii “ping-pong”) * amigdalectomie – uneori unica soluţie
ANGINE RECURENTE (2)
Streptococul Streptococul ß-hemolitic ß-hemolitic de grup A-aspect pe de grup A-aspect pe
geloza sangegeloza sange Frotiu colorat Gram -Frotiu colorat Gram -se observa coci Gram se observa coci Gram pozitivipozitivi
STREPTOCOCII- Coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri
Testul cu Bacitracina-se observa Testul cu Bacitracina-se observa zona de inhibitie a cresterii zona de inhibitie a cresterii
streptococuluistreptococului
Tipuri de sreptococi în funcţie de hemoliză
Fără hemoliză (D, anaerobi)
Hemoliză completă (A, B, C)
Hemoliză incompletă,
“verzuie” (viridans)
Criteriul antigenic de clasificare (nu cuprinde S viridans)
Tip AgTip Ag SpecieSpecie Tip de Tip de infecţieinfecţie
A A (90% din inf cu (90% din inf cu streptococ)streptococ)
pyogenespyogenes AnginăAnginăScarlatinăScarlatinăErizipelErizipel
BB agalactiaeagalactiae Infecţii nou-născutInfecţii nou-născutInfecţii genitaleInfecţii genitaleEndocardite Endocardite
CC humanushumanus Angină Angină Glomerulonefrită Glomerulonefrită
DD bovisbovis Endocardite Endocardite
ViridansViridans Endocardite Endocardite
Anaerobi Anaerobi peptostreptopeptostreptococcoc
Abces amigdalianAbces amigdalianFasceite, Fasceite, gangrenegangrene
Top Related