CRESTEREA CRESTEREA CRISTALELOCRISTALELO

RRMUSTAFA BILGHE

LICEUL TEORETIC DECEBAL CONSTANTA

ArgumentArgument• Dupa cum stim cu totii, exista diferite

sensuri ale cuvantului cristal, care curpinde o arie larga de utilizare, precum cristalul de sare, cel de Boemia, din care se pot obtine obiecte din sticla foarte elegante, cristale de calcar din pesteri, pana la celebrele Swarovski.

• Fascinanta lume a cristalelor este precum un labirint, in care fiecare particula are un loc previzibil in cristal.

Starea cristalinaStarea cristalina CRISTALELE Starea normala a materiei solide este cea cristalina.

Aceasta este o stare de ordonare aproximativ perfecta a unitatilor de structura, adica a pariculelor componente, atomi, ioni sau molecule ale substantelor.

In stare solida substantele se prezinta fie sub forma de cristale propriu-zise, caracterizate prin forme geometrice vizibile macroscopic si microscopic, fie ca agregate policristaline (cum sunt gheata, marmura si majoritatea metalelor), ale caror cristale nu sunt direct perceptibile, dar a caror stare profound ordonata poate fi recunoscuta prin comportarea fata de razele X, de lumina sau prin altel metode fizice. Caracteristica pentru substantele cristalizate este trecerea brusca de la starea solida la cea lichida, si invers, la o anumita temperature constanta, numit punct de topire.

Starea cristalinaStarea cristalina• Cristalele se disting prin forme poliedrice, marginite prin fete

plane, care se intretaie in muchii, ce se intalnesc in colturi, Formele cristalelor sunt mult variate.

• Forma cristalelor unei substante poate varia dupa conditiile in care a avut loc cristalizarea, unele fete putand fi mai dezvoltate decat altele.

• Dupa elementele de simetrie retelele cristaline pot fi :cubice(7),hexagonale(6),rombice(trigonale,3),patratice(tetragonale4),rombice,(5)monocline(2),tricline.(1)

IzomorfismIzomorfism• Izomeria cristalelor. Adesea substantele cu

formule chimice similare cristalizeaza in forme cristaline identice. Proprietatea aceasta se numeste izomorfism. Cercetarea ulterioara a aratat ca in studiul izomorfismului trebuie sa considere nu forma macroscopica a cristalelor, ci tipul retelei cristaline.

Determinari Determinari experimentaleexperimentale

Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate şi se exprimă cantitativ prin coeficientul de solubilitate.

Soluţiile saturate sunt soluţiile ce conţin o cantitate maximă de substanţă dizolvată într-o cantitate de solvent, la o anumită temperatură. De regulă cantitatea de substanţă dizolvată se raportează la 100 grame de solvent. Valoarea solubilităţii sau coeficientului de solubilitate, creşte la creşterea temperaturii pentru majoritatea substanţelor solide şi lichide.

Cresterea cristalelor Cresterea cristalelor CuSOCuSO445H5H22OO

CuSO45H2O cristalizeaza in sistemticlin.

Pentru a obtine cristalele de CuSO45H2O au fost pregatite solutii saturate la 700C, prin dizolvarea a 21,1 g cristalohidrat in 30mL apa distilata.

Experimentul a durat 3 zile si au fost obtinute cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii Evolutia cresterii CuSO45H2OCuSO45H2O

Ziua 1.

Dupa 24 de ore.

Dupa 24 de ore.

Dupa 72 de ore.

Dupa 72 de ore.

Obtinerea cristalelor de Obtinerea cristalelor de

NiSONiSO44x7Hx7H22OO

NiSO4x7H2O cristalizeaza in sistem monoclin.

Pentru a obtine cristalele de NiSO4x7H2O am pregatit solutii saturate la 400C ,prin dizolvarea a 42,15 g cristalohidrat in 30mL apa distilata. Am repetat experimentul 3 zile si am obtinut cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii Evolutia cresterii NiSO4x7H2ONiSO4x7H2O

Ziua 1.

Ziua 1.

Dupa 24 de ore.

Dupa 48 de ore.

Dupa 72 de ore.

Obtinerea cristalelor Obtinerea cristalelor de Kde K22CrCr22OO77

K2Cr2O7 cristalizeaza in sistem monoclin sau triclin

Pentru a obtine cristalele K2Cr2O7 de am pregatit solutii saturate la 600C ,prin dizolvarea a 20 g in 30mL apa distilata.Am repetat experimentul 3 zile si am obtinut cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii Evolutia cresterii K2Cr2O7K2Cr2O7

Utilizarea cristalelorUtilizarea cristalelor• Prelucrarea şi utilizarea unor pietre

preţioase şi semipreţioase din grupa carbonului,grupa silicei şi din grupa silicaţilor.

• Pietrele preţioase sunt minerale naturale, care, pentru stralucirea, culoarea şi duritatea lor,se utilizează ca piese de ornament în bijuterie. Ele sunt cu atât mai preţioase cu cât sunt mai pure, mai mari, mai greu de obţinut şi de prelucrat.

ConcluzieConcluzie Pietrele preţioase au reprezentat, în scurgerea timpului

istoric, ideea de frumos, apoi ideea de bogăţie şi miracol. Informaţii despre nestemate au apărut cu milenii în urmă, iar observaţiile acumulate au condus la apariţia unei noi discipline:gemologia.

Gemologia modernă, disciplină care studiază şi metalele preţioase, se bazează pe cunoaşterea diferitelor ramuri ale ştiinţelor naturii, tehnice şi sociale ca: geologia, mineralogia, cristalogia, chimia, fizica, tăierea gemelor în giuvaergie, creșterea cristalelor în geme artificial, arte.

BibliografieBibliografie CHIMIE GENERALA, C.D. NENITESCU MARGARETA GIURGEA, LEONTINA NASTA-“ OPTICA”,

EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCUREŞTI, 1998 CORNELIA MOȚOC-“FIZICA SOLIDULUI”, EDITURA

DIDACTICȀ ŞI PEDAGOGICȀ, BUCURESTI, 1968 SILVIA JERGHIUȚȀ, FLOAREA POPA –“FAMILIA

CARBONULUI”, EDITURA DOCUMENT, IASI, 2002 IONESCU C. –“PIETRE PREȚIOASE, SEMIPREȚIOASE ŞI

DECORATIVE”,ED DIDACTICȀ ŞI PEDAGOGICȀ, BUCUREŞTI, 1995

GRIDAN T. –“PETROLOGIA-ŞTIINȚA ROCILOR”, EDITURA ALBATROS, BUCUREŞTI, 1983

GRIDAN N –“ PIETRE ŞI METALE PREȚIOASE”, EDITURA ENCICLOPEDICȀ, BUCUREŞTI,1996