Download - Contabilitate Ghib

1

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI A CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

FILIALA SIBIU

CONTABILITATE

Stagiar: GHIB IOANA

2

CONTABILITATEDNA RAYMONDA HAGIU

1.O societate prezintă următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 134.000 lei; cheltuielicu amortizarea 3.000 lei; sold iniţial clienţi 8.000 lei; sold final clienţi 2.400 lei;sold iniţial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei;sold iniţial furnizori 2.400 lei; furnizorisold final 33.600 lei; impozit pe profit de plătit 1.200 lei. cheltuielile cu dobânzile au fost de 4.000lei, din care 1.700 lei au fost plătiţi în cursul perioadei. tot în cursul perioadei s-au plătit 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu dobânzile ale perioadei precedente.au fost încasaţi din emisiunea de acţiuni 1.400 lei şi din împrumuturi pe termen lung 1.300 lei.de asemenea, au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 10.200 lei şi s-au încasat 9.200 lei din vânzarea unui utilaj. Care este mărimea fluxurilor de exploatare, investiţii şi finanţare?

Răspuns :

Pentru calculul fluxurilor de trezorerie se va folosi metoda indirectă . Fluxul din trezorerie net este determinat prin ajustarea profitului sau pierderii cu :

- efectele modificărilor survenite pe parcursul perioadei , în stocuri și în creanțele și datoriile dinexploatare ,

- elementele nemonetare, cum ar fi amortizarea , ajustările , provizioanele , impozitele amânate , pierderile și câștigurile asociate valutelor ,

- tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile din investiții șifinanțare.

Dobânda plătită , dobânda și dividendele încasate , deși trebuie prezentate separat în situația fluxurilor de trezorerie ( conform IAS 7) , sunt clasificate de instituțiile financiare drept fluxuri de trezorerie din exploatare . În plus și dividendele plătite pot fi considerate drept compomentă a fluxurilor de trezorerie în activități de exploatare. Dobânda plătită cât şi dobânda şi dividendele de încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în calculul rezultatului net. Ca alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi clasificate drept luxuri de finanţare şi respectiv de investiţii, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor.

Fluxurile din impozitul pe profit trebuie prezentate separat , dar vor fi clasificate drept fluxuri detrezorerie din activități de exploatare .

FLUX DIN EXPLOATARE VALOARE (U.M. )Rezultat brut 134.000+ cheltuieli cu amortizarea 3.000+ clienți 5.600

- stocuri 3.600+ furnizori 31.200dobănzi plătite 1.700Total 168.500

3

FLUX DE INVESTIȚII VALOARE ( U.M.)plata achiziție teren 10.200+ incasare vanzare utilaj 9.200Total -1.000

FLUX DE FINANȚARE VALOARE (U.M. )+ încasare din emisiuni de acțiuni 1.400+ încasare imprumut pe termen lung 1.300Total 2.700

Întrebare :

2.Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 400.000 lei;plăţi către furnizori30.000 lei; plăţi către angajaţi 5.000 lei; dobânzi plătite legate de activitatea de exploatare 200 lei; impozit pe profit plătit 12.000 lei; plăţi privind achiziţii de terenuri 200.000 lei, plăţi privind achiziţii instalaţii 800.000 lei; încasări din vânzarea echipamentelor 100.000 lei; dividende încasate 240.000 lei; încasări din creşteri de capital social 14.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 3.000 lei. Să se determine prin metoda directă fluxurile de numerar din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Ştiind că trezoreria la începutul exerciţiului era de 200.000 lei , să se determine trezoreria de la sfârşitul exerciţiului.

Răspuns :

Conform metodei directe, se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar, pe total şi pe tipuri de activităţi (exploatare, investiţii şi finanţare). Încasările în numerar sunt afectate cu semnul +, iar plăţile efectuate în numerar pentru aceleaşi activităţi sunt afectate cu semnul - .

FLUX DE EXPLOATARE FLUX DE INVESTIȚII FLUX DE FINANȚARE

INDICATOR VALOARE(Ron)

INDICATOR VALAORE(Ron )

INDICATOR VALOARE(Ron )

+Încasăriclienți

400.00 -plată achizițiitern

200.000 + încasărimajorare capital social

14.000

-plăți furnizori 30.000 -plată achizițiiintsalații

800.000 + încasăriîmprumut pe termen lung

3.000

-plăți angajați 5.000 + încasărivânzare echipamente

100.000 - -

-plăți dobânziexploatare

200 + încasăridividende

240.000 - -

-plată impozitprofit

12.000 - - - -

Total 352.800 Total -660.000 Total 17.000

4

Total Fluxuri : 352.800-660.000+17.000 = -290.000

Trezoreria la sfârșitul exercițiului : 200.000 – 290.000 = - 90.000

Întrebare :

3.În decembrie 2014, o entitate a achiziţionat un utilaj, valoarea de intrare fiind de 100.000 lei, TVA 24%. Durata normală de utilizare a activului este de 10 ani. Costurile de demontare şi mutare a activului sunt estimate şi actualizate la nivelul sumei de 44.000 lei. Presupunem că la sfârşitul duratei de viaţă utilă a activului (ianuarie 2025), acesta trebuie demontat şi mutat în alt loc, valoarea cheltuielilor efective de demontare şi mutare a activului fiind facturată de o firmă specializată la nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 24%. Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitate în perioada 2014-2025 şi explicaţi care este regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea în contextul dat.

Răspuns :

Cheltuielile cu demontarea și mutarea unui activ industrial, precum și cele cu restaurarea terenului pe care a fost acesta amplasat, reprezinta costuri viitoare, a caror valoare și exigibilitate este incertă la începutul perioadei de viața utila a unui mijloc fix. Astfel de cheltuieli sunt denumite generic "costul viitor al dezafectării activelor".

O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede referitor la evaluarea inițială a imobilizărilor corporale, la punctul105, că "în costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionată imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil și entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizării corporale și de refacere a amplasamentului. "

Costurile estimate cu demontarea și mutarea imobilizării corporale, precum și cele cu restaurareaamplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondență cu un cont de provizioane (contul1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea").

La realizarea cheltuielilor efective cu demontarea și mutarea activului, provizionul constituit rămâne fără obiect și va fi anulat pe seama veniturilor.

În valoarea de intrare a activului au fost incluse costurile estimate pentru demontarea şimutarea activului, astfel:

La 01.12.2014- recunoaşterea imobilizării la valoarea de achiziţie plus valoarea estimată a costurilorpentru demontarea şi mutarea activului, astfel:

% = 404 Furnizori de imobilizări 124.000. lei2131 Echipamente tehnologice 100.000 lei4426 Tva de plată 24.000. lei

2131 = 1513 44.000 lei

5

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectare imobilizări

Înregistrarea amortizării anuale în valoare de 14.400 lei (144.000 lei/10 ani):

Lunar se va înregistra o amortizare de 14.400/12 luni = 1.200 lei

6811 = 2813 1.200 leiCheltuieli privind Amortizarea instalaţiiloramortizarea imobilizărilor

La 01.01.2025 în bilanţ avem următoarele elemente:

- provizionul constituit este de 44.000 lei;

- utilajul este complet amortizat [144000 – (10 x 14.400)] = 0

Efectuarea în anul 2025 a cheltuielilor cu demontarea, mutarea activului şi cu restaurareaamplasamentului, în sumă efectivă de 48.000 lei.

% = 401 59.520 lei628 = 48.000 lei4426 11.520 lei

Anularea provizionului înregistrat în valoarea iniţială a activului

1513 = 7812 Venituri din provizioane 44.000 leiProvizioane pentru dezafectareimobilizări corporale

Întrebare :

4. În luna mai N, entitatea X, deţinătoare a unui teren construibil, şi entitatea Y, deţinătoarea unor imobile, au încheiat un contract de schimb la un birou notarial public, prin care entitatea X cedează 10.000 m² de teren în schimbul primirii a 5 apartamente cu 3 camere în imobilele deţinute de entitatea Y. Costul terenului deţinut de entitatea X este de 1.060.000 lei, iar apartamentele primite vor fi închiriate terţilor pe termen lung. Pentru entitatea Y, apartamentele reprezintă produse finite costul lor de producţie fiind de 680.000 lei. Prin contractul încheiat s-a stabilit că preţul realizării tranzacţiei este de 1.400.000 lei, TVA 24%, fără ca vreuna dintre părţi să suporte o sultă. Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de cele două entităţi atât conform OMFP nr. 3055/2009, cât şi în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale”.

Răspuns :I. Conform punctului 45 din OMFP 3055/2009 schimbul de active se evidentiază distinct atât

operatiunea de vânzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenţă.Astfel, în contabilitatea entităţii X se fac următoarele înregistrări:- vânzarea terenuluicătresocietatea Y:

461 = % 1.736.0007583 1.400.0004427 336.000

- scoaterea din evidenta contabilă a terenului:

6

6583 = 2111 1.060.000- înreg. achizitiei imobilelor de la societatea Y:

% = 404 1.736.000212 1.400.000

4426 336.000- închierea apartamentelor terţilor:

4111 = 706Iar, în contabilitatea entităţii Y se fac următoarele înregistrări:- vânzarea imobilelor către societatea Y:

4111 = % 1.736.000701 1.400.0004427 336.000

- descarcarea din gestiune a produselor finite:711 = 345 680.000

- înreg achiziţiei terenului construibil de la societatea X:% = 404 1.736.000

2111 1.400.0004426 336.000

II. Conform IAS 16 costul noului activ este reprezentat de valoarea justa a activului cedat plătindu-se doar diferenta, fiind recunoscuta in contabilitate ca si cheltuiala, in contul de profit si pierdere.Valoareajustă reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părti aflate încunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii în care pretul este determinat obiectiv.Întrebare :

5.Entitatea X SA achiziţionează de la un producător intern un autoturism la preţul total de66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaţia faţă de furnizor se achită dintr-un credit bancar pe termenlung.Autoturismul se transmite în regim de leasing financiar către SC Y SRL. Avansul plătit este de 4.000 lei, iar dobânda aferentă contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadenţa unei rate contractuale, se facturează către client principalul în sumă de 1.800 lei, dobânda asociată în sumă de 144 lei şi TVA 24%. La expirarea contractului de leasing, odată cu facturarea valorii reziduale, în valoare de 2.000 lei, se consemnează şi transferul dreptului de proprietate. Prezentaţi fluxul înregistrărilor contabile specifice atât în contabilitatea locatorului, cât şi în cea a locatarului în conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.

Răspuns :

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 în contabilitatea locatorului X sunt:

- achiziția autoturismului:

% = 404 66.9602133 54.000 (66.960/1,24)4426 12.960

- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:

404 = 1621 66.960

7

- transmiterea autoturismului în regim de leasing financiar:

2678 = 2133 54.000

- facturarea principalului și a dobânzii la scadența unei rate:

461 = % 2.410,562678 1.800766 1444427 466,56 ((1.800 + 144)*24%)

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 în contabilitatea locatarului Y sunt:

- înregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat în leasing financiar:

% = 404 4.960409 4.0004426 960 (4.000 * 24%)

- înregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:

2131 = 167 54.000

Și dobânda evidențiată în conturi extrabilanțiere pentru total:

Debit 8051 Dobânzi de plătit 4.320 lei

- înregistrarea facturii la scadența unei rate contractuale:

% = 404 2.410,56167 1.800666 1444426 466,56 ((1.800 + 144)*24%)

Concomitent, se diminuează dobânzile evidențiate extrabilanțier:

Credit 8051 Dobânzi de plătit 144 lei

- transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală:

167 = 404 2.000

Întrebare :

6. În luna aprilie N, entitatea X (locatar) a încheiat un contract de leasing operaţional pe 5 ani cu entitatea Y (locator), prin care a închiriat o clădire. Din conţinutul contractului reiese faptul că valoarea contabilă a construcţiei este de 600.000 lei, iar chiria lunară este de 20.000 lei, plus TVA24%. În luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrări prin care a modernizat clădirea, suportând următoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei şi cheltuieli cu forţa de muncă12.000 lei. La începutul lunii iunie N, lucrările efectuate au fost recepţionate în baza unui proces

8

verbal de recepţie întocmit la nivelul entităţii. La sfârşitul contractului de închiriere clădirea va fi predată proprietarului,împreună cu investiţia realizată. Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de societatea X.

Răspuns :

Conform IAS 17 înregistrările contabile sunt:

- în luna aprilie N se înregistrează în extrabilanțier valoarea de inventar a clădirii și valoarea totală a chiriei aferentă contractului de leasing operational

Debit 8031 Imobilizări corporale luate cu chirie 600.000 lei

Debit 8036 Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate 1.200.000 lei

- înreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operațional:

% = 401 24.800612 20.000

4426 4.800 (20.000 * 24%)

Concomitent, lunar:

Credit 8036 Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate 20.000 lei

- în luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea clădirii:

231 = 404 52.000 (40.000 + 12.000)

- în luna iunie N se pune în funcțiune modernizarea efectuată la clădire:

212 = 231 52.000

- amortizarea lunară a cheltuielilor cu modernizarea clădirii pe durata rămasă a contractului de leasing(iunie N – martie N+4):

6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei

- la finalizarea contractului se predă proprietarului investiția:

2812 = 212 52.000

Concomitent, se scoate din extrabilanțier valoarea clădirii:

Credit 8031 Imobilizări corporale luate cu chirie 600.000 lei

Întrebare :

Nr. crt. Explicaţii Valoare contabilă netă Valoare de inventar1 Clădire 1 520.000 480.0002 Clădire 2 340.000 530.0003 Strung CNUM 125 52.800 46.8004 Sistem de calcul

Asus 545.600 5.600

5 Freză PE456 8.000 9.800

9

7. La data de 31 decembrie N o entitate efectuează inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Cu ocazia inventarierii imobilizărilor corporale se constată următoarele:

Comisia de inventariere mai cunoaşte în plus următoarele elemente cu privire la activele în cauză: clădirea 1 este parţial distrusă, clădirea 2 nu este utilizată la capacitatea normală, iar strungul CNUM 125 este uzat moral.Explicaţi cum se soluţionează din punct de vedere contabil problematica deprecierii celor cinci active, în contextul OMFP nr. 3055/2009.

Răspuns :

Comisia de inventariere mai cunoaşte în plus următoarele elemente cu privire la activele în cauză:clădirea 1 este parţial distrusă, clădirea 2 nu este utilizată la capacitatea normală, iar strungul CNUM125 este uzat moral.

Explicaţi cum se soluţionează din punct de vedere contabil problematica deprecierii celor cinci active, în contextul OMFP nr. 3055/2009.

Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societăţii în vederea aprobării şiînregistrării deprecierilor în contabilitate. Astfel, în situaţiile financiare anuale imobilizările corporalese prezintă la valoarea pusă de acord cu cea rezultată la inventariere.

Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul rezultat nu se înregistrează.

Pierderile din depreciere se înregistrează individual la activele imobilizate la care valoareacontabilă netă depăşeşte valoarea de inventar.

Ca modalitate de înregistrare, deprecierile ireversibile se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar deprecierile reversibile pe seama ajustărilor pentru depreciere.

Astfel, rezultă următoarele înregistrări:

a) Înregistrarea deprecierilor reversibile:- Strung 03:

6813 = 2913 6.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor,

b) Înregistrarea deprecierilor ireversibile:

- Clădire 1

6811 = 2812 40.000 lei

Cheltuieli de exploatare cu amortizarea Amortizarea construcţiilor

Întrebare :

8. La sfârşitul exerciţiului N-1 se achiziţionează un utilaj al cărui cost este de 820.000 lei,amortizat liniar în 10 ani. La finele exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de 660.000 lei, iar la sfârşitul exerciţiului N+4 de 466.000 lei. Explicaţi care este tratamentul contabil al deprecierii utilajului în conformitate cu IAS 36.

Răspuns :

Cost 820.000 lei

Amortizare anuală = 820.000 lei/ 10 ani 82.000 lei

Amortizare cumulată pe 2 ani (N si N+1) 164.000 lei

Valoare netă contabilă la finele exercițiului N+1 656.000 lei (820.000 – 164.000)

Valoarea recuperabilă la finele exercițiului N+1 660.000 lei

La finele N+1 utilajul nu este depreciat întrucât valoarea recuperabilă este mai mare decât valoarea netă contabilă.

Amortizarea cumulată pe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) 246.000 lei

Valoare netă contabilă la finele exercițiului N+4 410.000 lei (820.000 – 410.000)

La finele N+4 utilajul nu este depreciat întrucât valoarea recuperabilă este mai mare decât valoarea netă contabilă. Deci, nu trebuie să se constituie nicio ajustare pentru depreciere.

Întrebare :

9. Există indicii că un echipament tehnologic a cărui valoare contabilă netă este de 700.000 lei sa depreciat. Acesta face parte din aceeaşi UGN împreună cu un teren, a cărui valoare contabilă este de 200.000 lei şi o clădire cu o valoare contabilă netă de 1.100.000 lei. Valoarea de utilitate a UGN este estimată la 1.400.000 lei, iar valoarea justă netă la 1.000.000 lei. Nu există fond comercial care poate fi ataşat raţional acestei UGN. Să se determine şi să se înregistreze în contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic în conformitate cu tratamentele specifice IAS 36.

Răspuns :

Conform IAS36 valoarea recuperabilă a unui activ este definită ca fiind cea mai mare valoare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile generate de vânzare și valoarea sa de utilizare.

Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 lei

Valoarea justă netă a UGN = 1.000.000 lei

Valoarea recuperabilă a UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 lei

Valoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + clădire1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000

Valoarea recuperabilă a echipamentul tehnologic = 1.400.000 – 200.000 – 1.100.000 = 100.000 lei

Valoarea contabilă netă a echipamentului tehnologic = 700.000 lei

valoarea recuperabilă < valoarea contabilă netă ceea ce determină o depreciere a echipamentuluitehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 – 100.000)

Înregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:

Chelt. cu pierderi din depreciere = Echipamente tehnologice 600.000 lei

Întrebare :

10. În data de 15.06.2014, entitatea X a achiziţionat şi apus în funcţiune o instalaţie pentru care se cunosc următoarele informaţii: preţ facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale 26.000 lei, cheltuieli de transport pe parcurs extern şi intern 16.000 lei, cheltuieli de instalare şi asamblare8.000 lei şi cheltuieli de instruire a personalului în vederea utilizării instalaţiei 10.000 lei. Entitatea a dat în folosinţă activul în data de 26.06.2014 şi a optat pentru o durată de utilizare de3 ani, însă nu a luat o decizie cu privire la metoda de amortizare care ar trebui aleasă. Astfel,aceasta poate alege între metoda liniară, accelerată sau cea în funcţie de numărul de unităţiproduse, estimat la: 10.000 buc. înanul 2014; 50.000 buc. în anul 2015; 40.000 buc. în anul 2016; 20.000 buc. în anul 2017. În data de14.01.2017, instalaţia este vândută unui terţ la preţul de vânzare de 280.000 lei, TVA24%.Determinaţi valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite, conform celor trei metode de amortizare şi stabiliţi impactul vânzării instalaţiei asuprarezultatului aferent anului 2017.

Răspuns :Costul de achiţie a instalaţiei = preţ facturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale (26.000

lei) + cheltuieli de transport pe parcurs extern şi intern (16.000 lei) + cheltuieli de instalare şi asamblare (8.000 lei) +cheltuieli de instruire a personalului în vederea utilizării instalaţiei (10.000 lei) = 660.000 lei

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 sunt:

- achiziţia instalaţiei la data de 15.06.2014:

2131 = % 660.000

404 600.000

446 26.000

401 34.000

a)METODA LINIARĂ:

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2014 (660.000/3 ani*6/12luni):

6811 = 2813 110.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul 2014 este

660.000 lei – 110.000 lei = 550.000 lei

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2015 (660.000/3 ani):

6811 = 2813 220.000


660.000 lei – (110.000 lei + 220.000 lei) = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2016 (660.000/3 ani):

6811 = 2813 220.000


660.000 lei – (110.000 lei + 220.000 lei + 220.000) = 110.000 lei

- vânzarea instalaţiei în 14.01.2017:

461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200

- scoaterea din gestiune a instalaţiei vândute:

% = 2131 660.000

2813 550.000

6583 110.000

Impactul vânzării instalaţiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta în contul de profit şi

pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr-un câştig de 170.000 lei (280.000 lei – 110.000

lei) rezultat din această tranzacţie.

b) METODA ACCELERATĂ:

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2014 (660.000*50%):

6811 = 2813 330.000


660.000 lei – 330.000 lei = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2015 după regimul liniar ((660.000-330.000)/2 ani):

6811 = 2813 165.000


660.000 lei – (330.000 lei + 165.000 lei) = 165.000 lei

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2016 ((660.000-330.000-165.000)/1 an):

6811 = 2813 165.000


660.000 lei – (330.000 lei + 165.000 lei + 165.000) = 0 lei


461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200


2813 = 2131 660.000


pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr-un câştig de 280.000 lei (280.000 lei – 0 lei)

rezultat din această tranzacţie.

c) METODA ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE UNITĂŢI PRODUSE:

- înregistrarea amortizării în anul 2014 (660.000/120.000 u.p * 10.000u.p.):

6811 = 2813 55.000


660.000 lei – 55.000 lei = 605.000 lei

- înregistrarea amortizării în anul 2015 (660.000/120.000 u.p * 50.000 u.p.):

6811 = 2813 275.000


660.000 lei – (55.000 lei + 275.000 lei) = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării în anul 2016 (660.000/120.000 u.p * 40.000 u.p.):

6811 = 2813 220.000


660.000 lei – (55.000 lei + 275.000 lei + 220.000 lei) = 110.000 lei


461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200


% = 2131 660.000

2813 550.000

6583 110.000


pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr-un câştig de 170.000 lei (280.000 lei – 110.000

lei) rezultat din această tranzacţie.

Întrebare :

11. O entitatea achiziţionează la data de 10.03.2014 o linie tehnologică la costul de 260.000 lei. Durata de viaţă utilă este de 5 ani, iar metoda de amortizare folosită este cea liniară. La sfârşitul anului 2016 există indicii că activul ar fi depreciat. Valoarea de piaţă în acest moment pentru un activ similar, cu aceeaşi vechime, este de 130.000 lei, iar costurile estimate a fi suportate în vederea cedării acestuia sunt de 15.000 lei. Entitatea estimează că pe durata de viaţă utilă rămasă a activului va obţine intrări de numerar atribuibile acestuia, astfel: în 2014 de 66.000 lei; în 2015 de 58.000 lei; în 2016 de 34.000 lei. Rata de actualizare utilizată pentru aceste fluxuri este de 10%. Stabiliţi dacă la sfârşitul anului 2016 activul este depreciat sau nu, în conformitate cu tratamentele contabile promovate de IAS 36.

Răspuns :

- achiziția liniei tehnologice la 10.03.2014

Echipamente = Furnizori de imobilizări 260.000 lei

- amortizarea liniei tehnologice în anul 2014 (260.000 lei / 5 ani * 8/12 luni)

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 34.667 lei

Echipamentelor echipamentelor

- amortizarea liniei tehnologice în anul 2015 (260.000 lei / 5 ani)

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 leiEchipamentelor echipamentelor

- amortizarea liniei tehnologice în anul 2016 (260.000 lei / 5 ani)

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 lei

Echipamentelor echipamentelor

Valoarea contabilă netă la 31.12.2014 = 260.000 – 34.667 – 52.000 – 52.000 = 121.333 lei

Valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus costurile cedării și valoareasa de utilizare.

Estimarea valorii de utilizare a liniei tehnologice în funcție de rata de actualizare de 10%:

An Flux de numerar (lei) Rata de actualizare Flux de numerar actualizat (lei)2014 66.000 1 / (1+10%)1 60.0002015 58.000 1 / (1+10%)2 47.934

2016 34.000 1 / (1+10%)3 25.545Total valoare de utilizare 133.479

Valoarea recuperabilă = max (130.000 - 15.000; 133.479) = max (115.000; 133.479) = 133.479 lei

Linia tehnologică nu este depreciată la finele anul 2016 întrucât valoarea sa recuperabilă este mai mare decât valorea sa contabolă netă.

Indicatori ai echilibrului financiarIndicatorii echilibrului financiar calculati sunt:

1. SN = SITUATIA NETA- reflecta situatia averii actionarilor

- formula de calcul:

SN (Situatia Neta) = Total activ – Total datorii- Venituri in avans= CPR+ PRCHSN = TA – (DFIN + DCR)(SN = CPR – Subv. pt investitii – Provizioane reglementate)Asadar, SN arata situatia capitalurilor proprii ca indicator

2. FR = FONDUL DE RULMENT- reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii


FR (Fondul de Rulment) = Resurse Permanente – Nevoi PermanenteFR = RP – NPFR = CPR + PRCH + DFIN – IMO Δ FRFR poate fi: FRP (Fond de Rulment Propriu) = CPR+ PRCH – IMO

FRS (Fond de Rulment Strain) = FR – FRP = DFIN Sau FR= NT (Nevoi Temporare) – RT (Resurse Temporare)FR = ACR nete = (ACR + CH AVS)– (DCR + VEN AVS)

Dar stim ca NT+ NP = RT + RP. Scadem RT si NP la stanga si la dreapta si obtinem:NT- RT = RP- NP = FR= FRpropriu + FrstrainKperm= CPR+DFIN.

FR= NT-RT= 20 um- 15 um= 5 um>0 . Nevoile temporare sunt finantate din resurse permanente.

Avem lichiditate iar firma este sanatoasa dpdv financiar. Stare de echilibru pe t.l. data de faptul ca existenta unor capitaluri cu exigibilitate > 1 an asigura acoperirea necesarului de finantare al

imobilizarilor. Fondul de rulment este un fond de rezerva care poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantat pe t.s. Nu trebuie insa ca dimensiunile FR sa fie exagerate deoarece costurile capitalului procurat pe t.l. sunt mai mari decat cele pe t.s.

FR= NT-RT= 15 um- 20 um= -5 um<0lipsa de lichiditate nu este o firma sanatoasa dpdv

financiar. Firma nu poate asigura un excedent de resurse financiare pe t.l. din care sa poata fi acoperite necesitatile de finantare pe t.s.

3. NFR = NEVOIA/NECESARUL DE FOND DE FULMENT

- reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii


NFR= (NT- ATrez) – (RT- PTrez)- scad activele cele mai lichide si adun pasivele cele mai solvabile.

NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.]– [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati, stat, furnizori, actionari)+ VEN. AV.]

NP= 80 RP=85NT=20

RT=15

NP = 85 RP= 80

RT= 20 NT= 15

O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.O valoare negativa a NFR (stocuri+ creante< datorii din exploatare) este buna, desi am datorii mari, daca exista pentru ca am investit in active aducatoare de valoare adaugata.

4. TN = TREZORERIA NETA- reflecta echilibrul general al intreprinderii


TN (Trezoreria Neta) = FR – NFR Δ TN = CFTN = A Trez. – P Trez.

In sistemul francez, variatia trezoreriei nete da cash flow-ul:CF = ΔTN = Δ FR – ΔNFR = ΔATrez- ΔPTrez

In sistemul anglo-saxon: CF = CFgest + CFinv + CFfin