RevistaCONSILIUL TIINIFIC Preedinte: Prof. univ. dr. Remus PRICOPIE
Membri: Prof. univ. dr. George-Cristian MAIOR Prof. univ. dr.
Vasile DÎNCU Prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISESCU Prof. univ.
dr. Gheorghe TOMA Prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI Prof. univ. dr.
Ion MITULEU Prof. univ. dr. Cristian POPESCU Prof. univ. dr.
Gheorghe BOARU Prof. univ. dr. Adrian CURAJ Prof. univ. dr.
Gheorghe BRBULESCU
COLEGIUL DE REDACIE Prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISESCU Prof.
univ. dr. Gheorghe TOMA Prof. univ. dr. Gheorghe BOARU Nelua
SOLB
1
Revista
Naionale
Nr. 1 (04) Anul III, 2018
2
Gl. bg. (r) prof. univ. Constantin ONIOR
ASIMETRIA ÎNCEPUTULUI DE SECOL
................................................ 24 Gl. bg. (r)
prof. univ. Gheorghe TOMA
LUPTA ANTITERORIST LA NIVEL EUROPEAN - AVANTAJE I LIMITE
.............................................................................
30
Gl. bg. (r) Petru GOREAN SCHIMBRI DE PARADIGM ÎN ABORDAREA
CONFLICTULUI
......................................................... 44
Col. (r) prof. univ. dr. Ion MITULEU
PROTESTELE SPONTANE VS. ABSOLUTIZAREA LIBERTII DE EXPRIMARE I
ÎNTRUNIRE ...................................... 63 Prof. univ. dr.
uu PILEAG
4
PROFILING. O NOU METOD DE CERCETARE A INFRACIUNILOR
................................................................................
71
Prof. univ. dr. George Marius ICAL SECURITATEA INTERN A UNIUNII
EUROPENE DIN PERSPECTIVA STATISTICII DEZASTRELOR NATURALE ........
83
Col. conf. univ. dr. ing. Florin NEACA PROTECIA MEDIULUI PRIN NORME
JURIDICE ............................ .103 Prof. univ. dr. Cristian
Florin POPESCU PROTECIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE – PERSPECTIVE
NAIONALE
................................................................111
Prof.univ.dr. Dan Victor CAVAROPOL
SECURITATEA NAIONAL EXTINS Dinamica arhitecturilor de securitate
globale, zonale sau regionale,
sub cupola marilor actori i a structurilor de securitate colectiv,
comun sau prin cooperare, au pus i pun din ce în ce mai pregnant
problema redefinirii rolului factorilor politici, economici i
militari, în special în construirea (impunerea) unor noi modele
societale. Aceasta pentru c, dei toi marii actori aeaz la baza
construciei în principal, aceti trei factori, concepia de folosire
este diferit. În acest context domeniile/dimensiunile securitii
naionale extinse a României1, trebuie s reglementeze în mod corect
i coerent atribuiile i competenele tuturor instituiilor, iar scopul
fundamental s fie creterea gradului de siguran al cetenilor.
Paradigma securitii tradiionale trebuie s ne conduc spre o
construcie realist a securitii. Întrucât dup seismul geopolitic,
geoeconomic i geomilitar de la sfâritul de secol i mileniu, devine
din ce în ce mai evident c securitatea cetenilor a fost i este
ameninat de dificultile aprute în activitile interne ale statului,
precum i din cauza agresiunilor externe. În mod alarmant, rzboaiele
civile frecvente, alturi de srcie, boli, foamete, violene i abuzuri
îndreptate împotriva drepturilor omului au marcat dimensiunile
securitii. De multe ori, politicile de securitate tradiionale au
ascuns aceste nevoi de securitate ale fiinei umane în raport cu
securitatea de stat. Justificarea i abordarea siguranei ceteanului
este mai potrivit i mai eficient în lumea modern, puternic
interconectat i interdependent, în care ameninrile globale
privind
1 Strategia Naional de Aprrare a rii pentru perioada 2015-2019 - O
Românie puternic în Europa i în lume, Administraia prezidenial,
Bucureti, 2015, publicat în M. Of. Nr. 450 din 23 iunie 2015, pp.
27-35.
6
srcia, poluarea mediului i terorismul înlocuiesc ameninrile din
securitatea tradiional, cum este ameninarea interstatal i rzboiul.
Argumentele bazate pe interesul statal cu privire la securitatea
uman reflect faptul c sistemul internaional este mult prea
interconectat pentru ca un stat s reueasc i s menin o politic
internaional de izolare. De aceea, putem aprecia c un stat,
inclusiv România, poate asigura cel mai bine suveranitatea sa i a
cetenilor si prin asigurarea securitii altora.
Tematica principal a abordrilor din acest numr al revistei ne
îndeamn s facem o precizare. Convieuirea social optimal într-un
stat presupune o ordine politic, economic, militar, social,
financiar etc. care, pe lâng asigurarea prosperitii tuturor
cetenilor, s cuprind i valorile fundmentale ale statului întrucât
starea acestora, la un moment dat, reprezint un etalon al
securitii, aprrii i siguranei naionale. Multe din ameninrile la
adresa securitii i aprrii naionale a României sunt corelate direct
cu ordinea de drept, datorit contextului geopolitic i strategic
global, regional i local, putându-se ajunge la agresiuni care,
uneori, angajeaz aciuni militare de amplori diferite pentru
restabilirea valorilor fundamentale ale statului sau pentru
restabilirea ordinii de drept.
Realitatea începutului de secol, din care iat c s-a scurs aproape
un sfert, arat c nu a adus nici un fel de minuni în securitatea
lumii, ci, a reliefat mai mult i mai periculos insecuritatea,
conflictualitatea, dezordinea. Polul Bogiei i Polul Srciei se
îndeprteaz din ce în ce mai mult, milioane de oameni mor anual de
foame i malnutriie, planeta se înclzete, vulcanii erup, uraganele,
furtunile, catastrofele naturale, fenomenele complexe precum
tornadele i tsunami se in lan, migraia crete, mortalitatea din rile
civilizate scade, periferiile unora din marile metropole europene,
asiatice i africane devin pestileniale, ceretorii i neajutoraii
inund lumea, birocraia crete, organizaiile se înmulesc, reeaua
vulnerabilizeaz totul, noile arme prolifereaz i amenin. Am încercat
s prezentm tabloul începutului de secol.
În faa acestui tablou stau marile realizri ale omenirii, progresele
civilizaiei informaionale i tehnologice, eforturile cercetrii
tiinifice de protecie a Cosmosului, a Mediului i Fiinei umane. La
toate aceste realiti se adaug reacia societal grav, reacia colectiv
din ce în ce mai puternic, mai greu de gestionat. Are loc o
confruntare major între spiritul identitar i cel de expansiune al
societii informatice, dominat de puternice
7
reele economice, politice i comunicaionale. Expansiunea este cu
totul nou, de tip total i integral, care se bazeaz, pe lâng fora
economic, tiinific i militar, pe universalitatea reelei.
De aceea, securitatea naional, numit i extins, cel puin în aceast
etap de intrare într-un complicat sistem de interdependene, se afl
într-o situaie special, în care legile se bat „cap în cap” cu
obiceiurile, normele cu realitile, interesele colective cu cele
individuale, structurile cu funciunile, condiiile concrete cu
aspiraiile oamenilor, restricia cu libertile etc.
La început de secol lumea se teme de arma nuclear, mondializare,
birocratism, terorism, reele mafiote i criminale, lipsa proteciei
reale, lipsa locurilor de munc, reaciile se socializeaz, speranele
se socializeaz, nota protestatar crete, reeaua favorizeaz o altfel
de ordine la fel de real i de imprevizibil.
Toate schimbrile survenite în lume în ultimele decenii, dinamismul
i complexitatea acestora, au plasat evoluiile de securitate sub
semnul incertitudinii, România nefiind ocolit de analiza i
dezbaterea temelor vitale la care se adaug o serie lung i variat de
alte problematici, foarte bine analizate în Strategia naional de
aprare a rii, care reprezint vectorul principal de întrire a
securitii naionale a României. O abordare strategic reclam
coroborarea intereselor direciilor de aciune i a obiectivelor
pentru fiecare dimensiune în parte, lipsa de coeren sau
secvenialitate putând crea dificulti pe partea de
implementare.
Apreciem c, „din afirmarea principiilor, valorilor, din elaborarea
direciilor de aciune, s transpar un stat inteligent, capabil i
credibil care s performeze mai mult i mai bine atât pentru cetenii
si, cât i pentru aliaii i partenerii si”2.
Colectivul de redacie
2 Colectiv, Elemente conceptuale pentru fundamentarea noii
Strategii naionale de aprare, Strategia naional de aprare, vector
de întrire a securitii naionale a României, ASSN, Bucureti, 2015,
p.11.
8
SECURITATEA VIEII CETEANULUI ÎN RAPORT DE NIVELUL DE EDUCAIE AL
INDIVIDULUI
ÎN SOCIETATE
THE SECURITY OF CITIZEN'S LIFE IN REGARD TO THE LEVEL OF EDUCATION
OF THE INDIVIDUAL IN SOCIETY
Prof. univ. dr. Costel DUMITRESCU
[email protected] Rezumat: Fiecare cetean rspunde pentru
faptele sale i pentru consecinele
acestora, iar cei aflai la putere trebuie s dea socoteal celor care
i-au ales sau i-au numit pentru îndeplinirea mandatului lor.
Personalizarea învrii este o consecin a nevoii de individualitate a
omului modern, care nu mai înva ca s ocupe un rol rânduit de alii,
ci ca s-i defineasc liber i dinamic propriile roluri.
Cuvinte cheie: dezvoltare social; valori sociale; familie; coal;
biseric; delincven; diversitate cultural; asimilare cultural.
Abstract: Each citizen is responsible for their own actions and for
their
consequences, and those in power are to render an account to those
who elected or appointed them to fulfill their mandate. The
personalization of learning is a consequence of the modern man's
need for individuality, who no longer learns in order totake on a
role assigned by others but to freely and dynamically define their
own roles.
Keywords: social development; social values; family; school; the
church; delinquency; cultural diversity; cultural
assimilation.
Modelele de schimbare cultural depind de strategiile la nivel
individual. Inserarea acestor strategii din date este complicat de
lipsa de date individuale. Cercettorii încearc de obicei s deduc
strategii în locul datelor disponibile la nivel de populaie. Aceste
date sunt utile în moduri limitate, dar valoroase. Aceste rezultate
reprezint un progres substanial i o rafinare a gândirii atât la
limitele, cât i la potenialul utilizrii datelor agregate pentru a
deduce procesele individuale.
Oamenii triesc i îi dezvolt potenialul în grupurile sociale. De-a
lungul istoriei recente, grupul etnic i statul naional au
definit
9
caracteristicile societii umane. De-a lungul secolului al XX-lea i
în secolul XXI, oamenii s-au aflat din ce în ce mai mult într-o
lume globalizat, cu influene economice, sociale i culturale
provenind din multe surse diferite. Acest proces a provocat
drepturile umane i sociale i a afectat dezvoltarea individual i
social. Statul naional i ideile de etnie i coeziune social au fost
contestate de aceste influene. Acest proces a devenit cunoscut sub
numele de globalizare.
Srcirea structural, degradarea mediului, pauperizarea i excluderea
social i economic sunt contrare valorilor fundamentale, universale
ale drepturilor omului i ale muncii sociale, sunt nesbuite din
punct de vedere economic i ignor interdependena dintre diferitele
sectoare ale societii la nivel naional i internaional. Munca social
nu poate evita confruntarea cu aceste realiti i cutarea de
soluii.
Actorii sociali trebuie s colaboreze îndeaproape în mod solidar cu
cei afectai cel mai mult de politicile de globalizare i de adaptare
structural în lupta pentru a aduce schimbri de baz în relaia lor cu
restul societii i a asigura includerea lor în planificarea,
desfurarea i evaluarea bunstrii sociale i a muncii sociale politic
i practic. Persoanele i comunitile pot fi angajate pentru a depi
dezavantajele i marginalizarea.
Educaia este esenial pentru a intra în ciclul în care srcia i
privarea sever pentru prini sunt reproduse în anse de via diminuate
pentru copiii din gospodrie. Oportunitile educaionale trebuie s fie
puse la dispoziia tuturor membrilor societii. Aceasta va implica o
încercare contient i deliberat de a crea un acces sporit pentru
familiile care triesc în condiii defavorizate pentru a depi
obstacolele sociale cu care se confrunt.
Munca permite oamenilor s se sprijine pe ei înii i pe cei aflai în
întreinerea lor i s se simt o parte a societii lor. Asistenii
sociali sunt în contact cu muli oameni care întâmpin dificulti în a
se întoarce la un loc de munc sau de a intra în câmpul muncii sau
care au probleme fizice, mentale sau emoionale sau responsabiliti
care le împiedic s ia slujbe standard. Ei au nevoie de asisten în
gsirea de locuri de munci/sau alternative la ocuparea forei de munc
standard. Programele de lucru susinute, de exemplu pentru
îmbuntirea mediului sau pentru îmbuntirea nivelului de sprijin
social pentru grupurile marginalizate, sunt acceptabile numai dac
promoveaz demnitatea participanilor i pltesc un
10
venit realist deasupra nivelului de subzisten. Oricât de eficiente
ar fi programele de creare a muncii, comunitatea va trebui
întotdeauna s susin anumite persoane care nu pot lucra din cauza
dizabilitii sau bolii lor sau a membrilor familiei.
Munca social în diferitele sale forme abordeaz multiplele tranzacii
complexe dintre oameni i mediile lor. Misiunea sa este de a permite
tuturor oamenilor s-i dezvolte întregul potenial, s-i îmbogeasc
viaa i s previn disfuncia. Activitatea social profesional este axat
pe rezolvarea i schimbarea problemelor. Ca atare, lucrtorii sociali
sunt ageni de schimbare în societate i în vieile indivizilor,
familiilor i comunitilor pe care le deservesc. Munca social este un
sistem interdependent de valori, teorie i practic.
Munca social abordeaz barierele, inegalitile i nedreptile care
exist în societate. Ea rspunde crizelor i situaiilor de urgen,
precum i problemelor personale i sociale de zi cu zi. Activitatea
social folosete o varietate de abiliti, tehnici i activiti, în
concordan cu concentrarea sa global asupra persoanelor i mediilor
lor. Interveniile în domeniul asistenei sociale variaz de la
procese psihosociale, în primul rând, la persoane, la implicare în
politica social, planificare i dezvoltare. Acestea includ
consilierea, munca social clinic, munca în grup, munca pedagogic
social i tratamentul familial i terapia, precum i eforturile de a
ajuta oamenii s obin servicii i resurse în comunitate. Interveniile
includ, de asemenea, administrarea ageniilor, organizarea comunitii
i angajarea în aciuni sociale i politice pentru a influena politica
social i dezvoltarea economic. Orientarea holistic a muncii sociale
este universal, îns prioritile practicii de munc social vor varia
de la o ar la alta i din când în când în funcie de condiiile
culturale, istorice i socio-economice.
Autonomia i interculturalitatea se afl într-o corelaie biunivoc. Un
individ nu se poate deschide ctre altul decât în msura în care acel
individ are sentimentul de a fi unic. Ori, viceversa, în msura în
care societatea dezvolt relaii pozitive i binevoitoare, ca individ
poi avea sentimentul propriei identiti.
Suntem fiine sociale indiferent de intensitatea credinei noastre în
individualism. Trim într-o epoc a unui individualism expresiv. În
societi bogate, mai mult indivizii urmeaz „auto-exprimarea”
individualist, secular i post-materialist valori. De la Iluminism,
am crezut în autonomia
11
moral a unui individ raional luminat. Astzi credem într-o
autenticitate a epersonalitii individual i în realitatea moral a
experienei subiective atât ca indivizi i ca grupuri. Totui, ca
oameni, suntem cu toii fiine sociale.
Este foarte probabil c pentru majoritatea dintre noi libertatea
individual care - cel puin când înseamn o responsabilitate
individual pentru alegerile ne influeneaz i modeleaz existena
individual - este mai degrab o povar emoional decât o eliberare
psihologic1.
Probabil, majoritatea dintre noi sunt prin natura lor înclinai s
imite i s urmeze normele i valorile unui grup i ale unei comuniti,
mai degrab decât s fie cei care exercit o influen autonom asupra
celor din urm. Chiar i aceia dintre noi care suntem indivizii
autonomi de natur pot fi în mod rezonabil considerai ca fiine
sociale.
Sistemele de convingeri sociale în cultura european contemporan se
concentreaz pe consumism i individualism. Se apreciaz autonomia
drept alegerea unui individ în gusturi culturale, relaii sexuale,
moduri deconvieuire, locurile de reedin i opiunile de credin
religioas. Persoane fizice mai ales c privarea psihologic,
împlinirea ateptrilor individuale -statutul social, subiectiv
inferior sau superior, personal i succes (toate acestea pot fi
considerate indicatori ai sistemului de credine sociale sau „stocul
social al cunoaterii”) nu depind de statutul lor de membru istatut
într-o anumit comunitate religioas sau ideologic. Indivizii sraci
se pot simi mulumii i bogaii nemulumii, dar eisituaia social,
„buntatea” ei, limitele i oportunitile ei, sunt evaluatede ctre
co-membri sociali, în funcie de nivelul consumului pe care îl pot
permite. Se crede c nivelul consumului demonstreaz în mod evident i
în exterior meritele, buntatea i coninutul moral al caracterului
unui individ, care este, de asemenea, perceput ca fiind sursa celei
mai mari fericiri.
Inegalitatea apare atunci când poziia unei persoane în ierarhia
social este legat de un acces diferit la resurse i depinde în mare
msur de diferenele de avere. De exemplu, o persoan bogat poate
primi asisten medical de calitate superioar decât o persoan srac,
poate avea acces mai mare la alimentele nutritive i poate s
participe la coli de calibru mai
1Eric Hoffer. Adevratul Credincios: Gânduri despre natura micrilor
de mas. New York: Harper&Row, 2010 (Ed. I,1951), pp. 31,
142.
12
mare. Resursele materiale nu sunt distribuite în mod egal
persoanelor din toate strile economice.
Oamenii din rile din întreaga lume se confrunt cu un acces diferit
la resurse i oportuniti i la diferite standarde de trai, în funcie
de poziia lor în ierarhia global.
În primul rând, unii sociologi folosesc o teorie a dezvoltrii i a
modernizrii pentru a susine c naiunile srace rmân srace deoarece in
cont de atitudinile i credinele, tehnologiile i instituiile
tradiionale, cum ar fi sistemele economice tradiionale i formele de
guvernare. Modernismul consider c creterea economic mare este cheia
reducerii srciei în rile srace.
În al doilea rând, teoria dependenei duneaz colonialismului i
neocolonialismului (dependena economic continu fa de fostele ri
coloniale) de srcia global. rile s-au dezvoltat într-o rat inegal,
deoarece rile bogate au exploatat rile srace în trecut i astzi prin
intermediul datoriei externe i al corporaiilor transnaionale (TNC).
Potrivit teoriei dependenei, rile bogate nu ar fi la fel de bogate
ca i astzi dac nu ar avea aceste materiale, iar cheia pentru
inversarea inegalitii este de a scuti fostele colonii de datoriile
lor, astfel încât s poat beneficia de industria i resursele
proprii.
În sfârit, teoria sistemelor mondiale sugereaz c toate rile sunt
împrite într-o ierarhie pe trei niveluri bazat pe relaia lor cu
economia global i c poziia unei ri în aceast ierarhie determin
dezvoltarea economic proprie.
Conform teoriei sistemelor mondiale, aa cum este articulat de
sociologul Immanuel Wallerstein, rile de baz se afl în fruntea
ierarhiei globale, deoarece pot extrage resursele materiale i fora
de munc din rile mai puin dezvoltate. Aceste ri principale dein
majoritatea capitalului i tehnologiei mondiale i au un mare control
asupra comerului mondial i a acordurilor economice. rile
semiperiferice furnizeaz, în general, for de munc i materiale
pentru rile principale, care beneficiaz rile de baz, dar, de
asemenea, sporesc venitul în ara semiperiferic. rile periferice
sunt, în general, îndatorate unor naiuni bogate, iar terenurile i
populaiile lor sunt adesea exploatate pentru câtigul altor
ri.
13
Din cauza acestei ierarhii, persoanele care triesc în rile de baz
au, în general, standarde mai înalte de via decât cele din rile
semiperiferice sau periferice.
rile industrializate au niveluri mai mari de bogie i dezvoltare
economic decât rile mai puin industrializate. O ar industrializat,
cunoscut i ca o ar dezvoltat, este un stat suveran cu o economie
foarte dezvoltat în raport cu alte naiuni. Cel mai frecvent,
criteriile utilizate pentru a evalua nivelul de dezvoltare al unei
ri sunt produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Cu toate
acestea, multe alte variabile sunt luate în considerare frecvent.
Factorii utilizai pentru a msura dezvoltarea unei ri pot include:
venitul pe cap de locuitor, nivelul de industrializare, amploarea
infrastructurii, sperana de via, rata de alfabetizare i standardul
general de via. Criteriile de utilizare i rile de clasificare aa
cum sunt dezvoltate sunt chestiuni controversate, dup cum se discut
mai jos.
rile industrializate au un nivel sczut de trai, o industrie
nedezvoltat i indicele redus de dezvoltare uman (IDU). O ar
industrializat, cunoscut i ca o ar în curs de dezvoltare sau o ar
mai puin dezvoltat, este o naiune cu un nivel de trai sczut, o baz
industrial nedezvoltati un indice de dezvoltare uman redus (IDU)
relativ la alte ri. HDI este msura de dezvoltare folosit de
Naiunile Unite. IDI consider c produsul intern brut (PIB) pe cap de
locuitor, venitul pe cap de locuitor, rata de alfabetizare, sperana
de via, infrastructura de baz i ali factori care influeneaz
standardul de via pentru a determina cât de dezvoltat este o ar
este considerat HDI. rile industrializate au IDU între rile cel mai
puin dezvoltate i cele mai puin industrializate din lume.
rile cel mai puin industrializate din lume au venituri mici, puine
resurse umane i sunt vulnerabile din punct de vedere economic.Spre
deosebire de rile industrializate i dezvoltate, rile cel mai puin
industrializate din lume manifest o cretere economic extrem de slab
i au cele mai sczute msuri privind indicele dezvoltrii umane (IDU)
în lume. Pentru a fi considerat ara cel mai puin industrializat sau
rile cel mai puin dezvoltate (LDC), aa cum sunt numite în mod
obinuit, o ar trebuie s aib o economie mic i un nivel sczut de
trai.
Exist un decalaj mare între bogia rilor cele mai bogate din lume i
cele mai srace. Exist o mare discrepan între bogia rilor cele
14
mai bogate din lume i cea mai srac din lume, ducând la un acces
diferit la resurse i oportuniti pentru populaia fiecrei ri. Pentru
a discuta aceast inegalitate global, sociologii se pot referi la
„vârfurile gemene” din lume sau la dou grupuri din cele mai bogate
i cele mai srace ri. În partea de sus a ierarhiei, un grup de ri
care include Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie,
Frana i Australia are 13% din populaia lumii, dar primete 45% din
veniturile sale (ajustate pentru puterea de cumprare internaional)
. În partea de jos a ierarhiei, un grup de ri, inclusiv India,
Indonezia i China, ocup 42% din populaia lumii, dar primete numai
9% din venituri (ajustate pentru puterea de cumprare internaional).
Existena acestor vârfuri gemene demonstreaz c exist un decalaj mare
între naiunile cele mai bogate i cele mai srace ale lumii.
Sociologii care studiaz inegalitatea global au propus teoria
reproducerii sociale ca o modalitate de a explica persistena
inegalitii. Conform teoriei reproducerii sociale, indivizii i
instituiile bogate i puternice perpetueaz inegalitatea pentru a-i
proteja statutul ridicat. Controlul bogat i puternic al mijloacelor
de producie (cum ar fi fabrici, terenuri i transporturi) i care au
adesea o influen puternic în guvern. Mai mult, ei de cele mai multe
ori controleaz mass-media, colile i instanele judectoreti,
extinzându-i influena în diverse domenii sociale. Deoarece
indivizii i instituiile aflate în fruntea ierarhiei economice
beneficiaz de statutul lor, ei îi folosesc influena pentru a-i
proteja poziiile.
O explicaie asemntoare pentru persistena inegalitii este ideea c
cultura înva acceptarea ierarhiei economice existente. Conform
acestei concepii, indivizii sunt învai s cread c cei bogai i
puternici sunt mai talentai, mai harnici i mai inteligeni decât cei
sraci. Aceast explicaie susine c ideea greit c oamenii sraci sunt
lenei sau iresponsabili este larg rspândit i c, prin urmare,
oamenii pot accepta c oamenii sraci merit s fie sraci. Persoanele
care atribuie credinei culturale c bogaii merit bogia lor sunt puin
probabil s provoace inegalitatea economic, astfel încât s o
perpetueze.
Creterea populaiei la nivel mondial i progresul tehnologiei într-
un ritm debordant au creat situaii de excluziune social, de
convulsii sociale i confruntri violente.
15
Fiindc coala nu mai formeaz caractere morale i sociale, aceasta
permiând copiilor s copieze aa-zise modele de succes pe care
mass-media din spirit comercial le promoveaz ca false valori fiind
ghidate de câtigul pe termen scurt, nerealizând sau poate realizând
dar, având convingerea eronat c monstrul creat de ea nu se întoarce
i ctre ea la un moment dat. În mod normal copilul vine la coal
pentru a dobândi un set de aptitudini i deprinderi care se vor
regsi în bagajul su de competene care ar trebui s-l pregteasc
pentru integrarea în societate. Societatea mai face loc pentru
tinerii pregtii? Sau acetia vor trebui s-i caute acest loc în
disput cu cei aa-zii „descurcrei” care de regul sunt la limita
legalitii, ca s nu fim tranani în a spune c de cele mai multe ori
ocolesc legea dac nu o încalc. În acest ritm, societatea uman i
analizez aici în special societatea european i transatlantic, dac
nu se „autoimunizeaz” în scurt timp va avea loc la nivel social
fenomenul de rsturnare a aisbergului i cheia valorilor sociale va
fi cu totul alta într-o partitur în care cei pe care îi blamm astzi
vor conduce noile societi. În istorie, au mai fost situaii similare
precum regatul Vandal, regatul hunilor, imperiul otoman în faza de
început, formarea SUA, ulterior având loc autoreglarea social cu un
produs nou social , dar i cu totul ali membrii ai societii.
Cea mai veche i mai simpl justificare pentru guvern este ca
protector: protejarea cetenilor de violen.
„Leviathan-ul” lui Thomas Hobbes descrie o lume a nesiguranei
neîncetate fr ca guvernul s asigure sigurana legii i ordinii,
protejând cetenii unul de cellalt i de ali dumani strini. Ororile
guvernului puin sau deloc dispus de a furniza aceast funcie sunt
expuse pe plan mondial în numeroasele state fragile din lume i în
regiunile eseniale neguvernamentale. Într-adevr, atunci când haosul
rzboiului i al dezordinii se ridic prea mult, cetenii vor alege
chiar guverne despotice i fanatism, cum ar fi talibanii i ISIS, în
legtur cu distrugerile de trupe de rzboi.
Ideea guvernrii ca protector necesit impozite pentru a finana,
instrui i echipa o armat i o for de poliie; s construiasc instane i
închisori; i de a alege sau de a numi funcionarii s treac i s pun
în aplicare legile cetenilor nu trebuie s se rup. În ceea ce
privete ameninrile strine, guvernul ca protector necesit abilitatea
de a se întâlni i a trata cu alte guverne, precum i de a se lupta.
Aceast viziune
16
minimalist asupra guvernrii este în mod clar prezent în primele
zile ale Republicii Americane, compus din Preedinte, Congres,
Curtea Suprem i departamentele Trezoreriei, Rzboiului, Statului i
Justiiei.
Ca s se dezvolte, un copil are nevoie s se simt în siguran printr-o
aplicare ferm a regulilor i legilor care au fost concepute de
legislativ în spiritul înaltelor valori morale i cretine. Este
binecunoscut c în antitez cu dezideratul normal enunat mai înainte
se afl un numr mic de aa-zii prini (pentru c sunt din punct de
vedere anatomic, dar nu i social) care îi „educ” copiii
spunându-le: „Fiule, pentru tine este permis tot ceea ce este
interzis de lege!”. Ca i în familie, la coal se exercit o
autoritate care definete faptul de a fii printe, de a fi încadrat
în normele societii. Acest fapt este necesar, educativ i pozitiv.
Scopul este de a conferi securitate copilului de astzi, ceteanul
matur de mâine care va fi la rândul su printe. Este identic cu
sentimentul de a fi un cetean care nu va fi ameninat, care nu
trebuie s se team, pentru c societatea îl protejeaz.
Familia poate i trebuie s asigure acest climat binevoitor,
protector i încurajator. coala îl poate determina pe copil sau mai
târziu pe tânr s se realizeze în acest mediu care îl încurajeaz i-l
valorizeaz. Fundamentul educaiei îns îl constituie familia ca celul
de baz a societii.
Normativitatea poate fi în dou moduri, astfel schimbându-se tot.
Dac mi se întâmpl s încalc o norm, educaia primit i format m face s
fiu responsabil s recunosc fapta i s încerc s îndrept greeala fcut.
Ca printe în societate în raport cu ali prini subscriu criticilor
sociale constante i foarte severe, meninând copilul într-o
permanent stare de veghe. Astfel devin rigid, tensionat, crispat,
uneori prea exigent, nemaiacceptând dialogul. Dac, dimpotriv,
devenim prea clemeni, nu-l ajutm, neîndoielnic este faptul c nu-l
ajutm în sensul bun al cuvântului. Nu facem altceva decât s ne
substituim lui, vrând s-l salvm, ca i cum acesta nu ar putea s se
descurce. Dorind binele copilului putem ajunge la o tutelare
excesiv, care ar putea produce un efect pervers de nedezvoltare a
încrederii în sine.
În societatea modern un printe trebuie s fie capabil s asculte, s
ofere siguran, s consoleze, s ajute, s încurajeze, s devin mai puin
exigent. Cu alte cuvinte, trebuie s fac concesii în privina
sarcinilor copilului su, doar aa îl va pregti pentru a deveni un
bun cetean.
17
Dac aceti copii ar fi educai în spiritul respectului fa de
autoritate, atunci am avea i aduli care s accepte respectarea
normelor sociale. Acetia se afl într-o dependen, ca i în copilrie.
Devin extrem de docili, prea umili. Putem observa i situaia opus,
când adulii refuz autoritatea printr-o atitudine rebel. Discutm în
aceast situaie de comportament deviant de la lege.
Cultura român este cristalizat în jurul unor semne mitice, cu alte
cuvinte, este una istoric, i eminamente conservatoare. În acest mod
poporul român i-a pstrat originalitatea identitar de-a lungul unei
istorii zbuciumate. Apariia sistemului comunist a interferat în mod
negativ asupra sistemului cultural românesc, acesta a implementat
variate modaliti prin care a încercat s capteze atenia asupra unor
valori mai puin relevante pentru poporul român. Una dintre ideile
principale ale partidului comunist a reprezenta-o loialitatea ca
moned de schimb pentru securitatea vieii. Sistemul îi oferea
securitate personal în schimbul unor performane onorante, printr-o
motivare negativ ce implica fric i splarea creierului. Ca urmare,
indivizii care ar fi trebuit s aib atitudine ceteneasc au început s
aib convingeri c nu trebuie pentru a obine rezultate i a avea
succes s munceasc mai mult, deoarece, eforturile zadarnice în acest
sens erau estompate de recompensarea în mod egal a muncii.
Societatea avea un sens nou orientându-se nu pe performana
individual i colectiv, ci mai mult pe faptul c nimeni nu avea voie
s ias din front, pe atitudinea de a depersonaliza i uniformiza
societatea pân la distrugerea complet a indivizilor ca personaliti
distincte.
În mod real, comunismul a rsturnat ierarhizarea valorilor bazat pe
logic promovând mediocritatea, obediena i a încercat cu disperare s
distrug valorile reale. Urmare acestui comportament anormal este c,
i în prezent, se poate observa la nivel de mas sindromul ”caprei
vecinului”, adic o preocupare contraproductiv de proporii
îngrijortoare având ca scop principal s-i împiedice pe alii s
triasc mai bine pentru a se menine echilibrul sistemului la un
nivel sczut.
18
REFERINE BIBLIOGRAFICE 1. Balahur Doina, Protecia european a
drepturilor omului, suport de curs, Universitatea Alexandru Ioan
Cuza, Iai, Centrul de Studii Europene, 2012, www.cse.uaic.ro. 2.
Burlacu Florentina, Uniunea European i Drepturile Omului,
cogito.ucdc.ro/2012/v9ol4n1/7. 3. Cetean-Voiculescu Laura, Protecia
European a Drepturilor Omului prin normele Conveniei pentru aprarea
drepturilor omului i a libertilor individuale, note de curs,
Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, 2012. 4. Fota Iulian,
Conceptualizare, eficien i legitimitate în sistemul de securitate
naional, Revista 22, nr.864, 2006. 5. Hoffer Eric. Adevratul
Credincios: Gânduri despre natura micrilor de mas, New York:
Harper&Row, 2010 (Ed. I, 1951). 6. Lawson Stephanie, Relaii
Internaionale, O scurt introducere, Cluj- Napoca, 2009. 7. Popescu
Cornel Liviu, Protecia internaional a drepturilor omului, Editura
All Beck, Bucureti, 2004. 8. Robinson Paul, Dicionar de securitate
Internaional, Cluj-Napoca, 2010. 9. Selejan-Gutan Bianca, Protecia
european a drepturilor omului, Editura All Beck, Bucureti, 2004.
10. Selejan-Gutan Bianca, Sistemul jurisdicional european de
protecie a drepturilor omului, curs universitar, Editura
Universitii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
19
ROMANIAN SECURITY REFERENCES -
Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Constantin ONIOR Membru corespondent al
Academiei Oamenilor de tiin din România
[email protected]
Rezumat: Mediul internaional determin modelarea continu a securitii
moderne, ceea ce implic în perioada actual eforturi deosebite i
susinute pentru elaborarea unei strategii naionale de securitate
extins.
Cuvinte cheie: securitate; securitate modern; arhitecturi de
securitate; securitate extins.
Abstract: The international environment determines the ongoing
shaping of
modern security, which implies, in the contemporary period of time,
sustained efforts in order to elaborate an extended national
security strategy .
Key words: security; modern security; security architectures;
extended security.
Constatm cu interes c în ultimii ani s-au produs i continu s
se
produc schimbri dramatice i profunde în planul evoluiilor politico-
diplomatico-militare regionale, zonale i continentale, cu
determinari directe asupra sistemelor de securitate modern i
strategiilor naionale de securitate.
Acum identificm securitatea modern ca o faz în cadrul unui amplu
proces tranzitoriu complex, cu parametri structurali, operaionali i
acionali dinamici i în permanent modificare. Sunt vizate cu
preponderen reconfigurarea unor centre cu resurse principale de
putere, relaiile complexe intra/interstatale i, mai ales, crearea
de modele conceptuale i operaionale necesare eficientizrii
proceselor de securitate regional i zonal.
20
Modelarea pe plan internaional a coninutului securitii moderne a
fcut s creasc amploarea proceselor cu relevan în domeniul securitii
naionale, ceea ce implic în perioada actual eforturi întrunite i
susinute pentru elaborarea unei strategii naionale de securitate
modern corespunztoare.
Nu pot ramâne în afara unei noi arhitecturi de securitate valorile
i standardele democraiei, libertilor i drepturilor omului,
coordonatele definitorii ale statului de drept, cerintele i
exigenele economiei de pia, pentru ca în ansamblu s se asigure
stabilitate global, zonal i regional.
Prin repere ale securitii României trebuie s înelegem acele
determinri, orientri i ci de aciune de natur intern i preponderent
extern, care impun modelarea dinamic a componentelor/dimensiunilor
securitii naionale moderne, ideatic exprimate în programe politice
ale puterii i transpuse în practic printr-o strategie naional de
securitate.
Mediul internaional de securitate din arealul geopolitic de existen
peren a Românei este cuprins de tensiuni etnice i interconfesionale
(de multe ori istoric determinate), de o criminalitate organizat
tranfrontalier i multinaional (sub diverse forme i susineri) i de
focare de instabilitate politic în diferite regiuni, cauzate de
obsesia redefinirii spaiilor de interes, influen i control
manifestate de puteri euroatlantice, europene i din vecintatea
euroasiatic.
Acum mai mult ca oricând securitatea naional, deci i a României,
depinde de stabilitatea regional, iar cerina strategic pentru
stabilitate nu poate fi realizat fr o economie puternic i o bun
guvernare, ambele generatoare de prosperitate social.
Securitatea modern a României, în toate dimensiunile ei i la toate
nivelele, se realizeaz i întreine bazat în interior numai pe o
economie sntoas. Aceasta, în continuare, ramâne elementul capabil s
susin durabil eforturile necesare întreinerii active a elementelor
de stare din toate dimensiunile de securitate.
În viziunea noastr securitatea european i euroatlantic, în care se
integreaz securitatea României, poate fi relativ ancorat în prezent
i în perspectiva problemelor de capabilitate necesar aprrii în faa
unui atac militar de amploare. Este bine ca la nivel strategic s se
orienteze i dirijeze eforturile de securitate în spiritul
interpretarii unui dicton latin, acum fiind nesesar - „ca s nu fie
razboi, ai grij de pace”.
21
În consecin, o importan tot mai mare se poate acorda capacitii de a
gestiona riscurile de securitate i a contracara noile tipuri de
ameninri (inclusiv hibride) la adresa securitii, rezultate din
aciunea conjugat a unor factori de insecuritate tot mai prezeni în
arealul de interes de securitate al României.
Într-un asemenea context, trebuie s apar i s se dezvolte o nou
arhitectur de securitate, care nu poate fi decât strâns legat de
sfera relaiilor cu NATO i UE i de interesele dintre statele vecine
sau aflate în vecintate, bazate pe parteneriate i aranjamente
bilaterale i regionale. Practica a demonstrat c, acestea conduc cel
mai rapid i sigur la îndeplinirea obiectivelor de securitate
naional modern.
În actualul context geostrategic, se impune analiza în permanen a
mediului de securitate la nivel zonal i regional, deopotriv i la
nivel naional, cu scoaterea în eviden de fiecare dat a câtorva
modificri substaniale. Relaiile interstatale sunt completate i
amplificate prin integrarea în NATO, UE i parteneriatele existente,
devenind astfel tot mai complexe, cu câteva modificri, care sunt
orientate ctre o cale ce pare fr întoarcere.
Toate acestea genereaz o dficultate fa de felul în care la nivelul
rii este perceput acea stare în care populaia simte c întradevar
este la adpost de orice factor de insecuritate i are o garanie de
protecie individual, de aprare colectiv/comun i de independen
total.
Dar nu trebuie s uitm c securitatea modern devine generatoare de
procese cu cerine i componente interne – conducerea statului fiind
elementul strategic-cheie, dar i procese externe ce deriv din
importana statului din punct de vedere geopolitic i
geostrategic.
Pentru România apreciem c securitatea proprie a dobândit un
caracter pluridisciplinaro-sistemic ca urmare a faptului c
dimensiunile acesteia se intercondiioneaz permanent i destul de
activ. Aplicând rigori matematice afirmm ca suma lor nu poate fi
decât un produs factorial, al crui rol determinant va fi diferit,
în funcie de natura, amploarea i profunzimea factorilor de
insecuritate (riscuri, ameninri, pericole, provocari, sfidari,
tensuni i agresiuni neconvenionale).
Facem precizarea c în momentul de fa, privind securitatea modern a
României în context, sunt vehiculate mai multe preri i chiar teorii
de sorginte intern i extern, ce ne determin s exprimm punctul
22
de vedere c nu poate fi absolut, ci mai degrab relativ, i în
consecin transpunerea ei în plan naional sau internaional ine cont
de anumite particulariti ale statului, arealului de existen statal
i mediului de securitate, ceea ce reclam o anumit gradualitate a
abordrilor în momentul de fa i fianlizrii lor în perspectiv.
În ultima vreme a devenit tot mai evident faptul c securitatea
României depinde atât de factori interni gestionai politic la nivel
strategic, cât i de factori externi, generai de cerinele i
exigenele securitii colective i comune i Parteneriatului Strategic
cu SUA, toate fiind subsumate la ceea ce înseamn securitate
internaional.
Scoatem în eviden înc odat adevrul c securitatea naional se afl din
ce în ce mai mult în strâns interdependen cu securitatea
internaional, ale crei mecanisme de operaionalizare, funcionare i
aciune au devenit deosebit de active i complexe. Din cele
prezentate rezult, în legtur cu raportul securitate
naional/securitate internaional, c trebuie precizat - numai rile cu
statut de actori internaionali puternici dobândesc capacitatea de
a-i asigura securitatea prin fore proprii. Celelalte state, cum
este i cazul României, pot beneficia de integrarea în
parteneriate.
Parteneriatul strategic cu SUA creaz obligaii reciproce prilor.
Avem în vedere prezena militar american pe teritoriul României în
diferite forme i cu durate variabile, operaionalizarea împreun a
forelor întrunite, stocarea de tehnic de lupt modern, înzestrarea
cu mijloace de aciune performante i poate cel mai important
manifestarea Legii Ofset în industria de aprare.
Este evident c obiectivul principal rmâne realizarea
interoperabilitii acionale pentru misiuni de securitate i aprare în
arealul de stabilitate dorit, în cadrul cruia stabilitatea în
regiunea Mrii Negre este dezideratul strategic principal. Efectele
în planul securitii României vor fi mai evidente în mod ealonat,
prin derularea de proiecte i programe i mai ales ca rezultat al
realizrii unui areal de securitate colectiv i comun de la Marea
Baltic la Marea Neagr.
Ca perspectiv de securitate a României, apreciem c trebuie s fie
raional, atât ca gândire i raiune superioar, cât i ca utilitate
strategic. Pentru aceast afirmaie aducem în continuare în dezbatere
câteva aspecte.
România, în cadrul NATO, prin onorarea obligaiilor contractate,
poate focaliza cel puin un obiectiv strategic colectiv pentru
securitatea la
23
Marea Neagr i gurile Dunrii, desigur coordonat cu elementele
Parteneriatului Strategic cu SUA. În aceast situaie este bine s se
evite o supraaglomerare de tehnic militar de generaii mai vechi,
care ar putea atrage lovituri punctiforme adverse cu efecte
dezastruoase asupra teritorului rii.
Opinm ca realizarea unui dispozitiv strategic defensiv pe teritorul
României s fie rezultatul unei planificri judicioase a unei
desfurri strategice de fore NATO, nicidecum o prezen de capabiliti
acionale din timp, în baze situate pe teritorul rii.
Participarea la problemele de securitate regional a UE presupune
ealonare în timp, prezena mai evident de capabiliti ce se vor plasa
în sfera securitii la Marea Neagr i Fluviul Dunrea. În aceast idee
apreciem c prezena militar a UE în România poate fi benefic dac se
face prin rotaie, dobândind în felul accesta experien managerial,
operaional i acional.
Analizele strategice din ultimii ani arat fr dubii c securitatea
naional a României poate fi eficient, în faa diversitii factorilor
combinai i conjugai de insecuritate, mai ales sub forma ameninrilor
hibride, dac se realizeaz în context regional
(fluvio-maritimo-balcanic).
Dar aceast integrara regional de securitate a României se impune a
se racorda în plan zonal pe coordonate Nord-Sud, într-un sistem de
securitate colectiv cu participarea rilor Baltice, a rilor de la
Viegrad, a statelor Balcanice din riveranitatea Mrii Negre i
Greciei.
În mod treptat, în cursul câtorva ani, acest sistem modular de
securitate în Europa de Est i de Sud-Est poate fi preluat ca
responsabilitate operaional-acional de ctre UE. În felul acesta se
realizeaz dezideratul continental ca securitatea european s aparin
în exclusivitate UE într-un format modern corespunzator
dezvoltrilor la nivel global.
24
Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Gheorghe TOMA Membru titular al Academiei
de tiine ale Securitii Naionale
[email protected]
Rezumat: Un mod de evaluare a asimetriei este de a compara primul i
al doilea rzboi mondial cu rzboiul erei informaiei. În vreme ce
primul folosea slbirea iar al doilea manevra, rzboiul erei
informaiei accentueaz controlul. În vreme ce primul folosea
epuizarea, iar al doilea anihilarea, rzboiul erei informaiei caut s
paralizeze. În vreme ce mijloacele primului erau armele de foc, iar
ale celui de-al doilea mecanizarea, rzboiul informaional dispune de
calculatoare ieftine interconectate prin sisteme globale de
comunicaii
Cuvinte cheie: asimetrie, convenional, neconvenional, slbirea,
manevra, controlul.
Abstract: One way of assessing asymmetry is to compare the First
and Second
World Wars with the Age of Information War. While the former used
weakness and the second maneuver, information warfare accentuates
control. While the former used exhaustion and the second
annihilation, the information age war seeks to paralyze. While the
first means were firearms and the second mechanism, the information
warfare has computers interconnected by global communication
systems.
Keywords: asymmetry, conventional, non-conventional, weakness,
maneuver, control.
Schimbarea paradigmelor militare în a doua jumtate a
secolului
XX, mai ales în perioada interbelic, este datorat în special
progresului tiinific i tehnic, proces de schimbri calitative unic
în sistemul cunotinelor tiinifice i tehnice. Studiind acest
fenomen, mai ales în primele decenii ale începutului de secol,
gânditorii problematicii tiinei securitii naionale au realizat o
serie de scrieri, abordri, preri, documentri privind cunoaterea
trecutului, înelegerea prezentului i descifrarea viitorului.
Amintesc aici o lucrare cu multe învminte, bine
25
documentat, cu titlul incitant, „Ora care a schimbat lumea“.
Multitudinea schimbrilor calitative a deschis ua unei lumi în care
„ciclotroanele sunt asemenea catedrelor, în care transmutaiile se
efectueaz atât în materie cât i în creier, în care tiinele
matematice s-au transformat într-un cânt gregorian;
microelectronica, prin natura i caracteristicile sale, a determinat
ipoteze greu de îneles, situaii diferite, care sfideaz înelegerea
tradiional a dezvoltrii, tehnologiei i industrializrii. Conflictele
militare din primele decenii ale noului secol au artat cu prisosin
c dimensiunilor tradiionale li s-au alturat confruntrile
aeronavale, aeroterestre. A crescut exponenial componenta vertical,
rolul spaiului aerocosmic i al sistemelor aerospaiale de cercetare,
avertizare, alarmare i lovire de înalt precizie. Ca urmare,
pericolele sunt omniprezente i ameninrile omnidirecionale. S-au
rsturnat toate concepiile legate de rzboi, creându-se un sistem
geopolitic, geostrategic i geoeconomic cu totul nou, noi arme,noi
concepii”1.
Precizia i viteza transferului de informaii, evoluia continu i
uniform accelerat a mijloacelor de analizare, tehnologiile
performante (majoritatea cuceririlor revoluiei tehnico-tiinifice se
materializeaz cu prioritate în domeniul militar, n.a.), au
determinat unii autori militari s aprecieze c „viitorul ne va oferi
perfecionarea unor categorii i sisteme de armament, cu o putere
enorm de distrugere, capabile s acioneze prin vectori de purtare în
cele patru medii (terestru, aerian, ap, cosmos), s loveasc
obiective i inte la distane impresionante, în timp scurt i cu maxim
precizie, în orice condiii meteorologice“2.
Spaiul Europei Centrale i de Est, România, resimt procesele
regionale i globale, dar, în plus, au propriile caracteristici i
aspecte de dezechilibrare i criz, în planul securitii în general,
cât i în plan economic, militar i social. Aceast stare de lucruri,
asimetria creat, genereaz stri de incertitidini i tensiune, care
pot degenera în conflicte, ceea ce aduce un prejudiciu grav
evoluiilor în general pozitive, având drept scop consolidarea unei
arhitecturi de securitate în Europa i în lume. Ca
1 Dr. Naghi Gabriel, dr. Toma Gheorghe, Ora care a schimbat lumea,
asimetria începutului de secol, Editura Presa Naional, Bucureti,
2004, p. 4. 2 Colectiv, Arta operativ între contrarii, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureti, 2001, p. 39.
26
urmare, mediul de securitate european, previzibil pentru mileniul
trei, trebuie s gseasc România i, mai ales, Armata ei, pregtit s
fac fa oricrei provocri, oferindu-i prilejul participrii active la
toate aciunile ce reprezint interesele naionale i de
securitate3.
Dup seismul geopolitic, geostrategic i geoeconomic din anii ’89,
unii apreciaz chiar încheierea rzboiului rece, dar „nu tim i nu
exist criterii de a aprecia învingtorul (n.a.), natura i caracterul
conflictelor au evoluat; astzi beligeranii se confrunt în numele
religiei, al etniei, al tribului. De aceea, simbolurile culturale i
mijloacele de exprimare cultural ale adversarului (patrimoniul
istoric, lcaele de cult, bibliotecile, muzeele, radio, televiziuni
etc.) figureaz de acum înainte printre obiectivele de
distrus”4.
Aciunile asimetrice sunt specifice acestui început de secol, mai
ales datorit faptului c dau rspuns unor întrebri/reclamaii/obiecii
aduse de politicieni, analiti geostrategici i planificatori
militari privind formele clasice de desfurare a conflictelor. Unele
aspecte, specifice aciunilor asimetrice, nu reprezint nimic nou. În
acest sens, filozoful chinez Sun Tzî descria acum 25 de secole:
„Toate rzboaiele sunt bazate pe stratagem. De aceea, când suntem
gata de atac, trebuie s dm impresia c nu suntem; când ne folosim de
forele proprii, trebuie s prem inactivi; când suntem aproape,
trebuie s-l facem pe inamic s cread c suntem departe; când suntem
departe, trebuie s-l facem pe inamic s cread c suntem aproape. Ofer
momeli adversarului, simuleaz dezordinea i zdrobete-l“.
Asimetria este principala cale spre eficacitatea aciunilor
împotriva terorismului. Aceasta deoarece, aciunea terorist fiind
global, este nevoie de cooperare i msuri globale dar, în acelai
timp, trebuie ca fiecare ar s aplice msuri eficace împotriva
neoterorismului (inamic neidentificat, difuz, nelocalizat), care
atac lumea democratic i civilizat. Asimetria d efect aciunilor
teroriste prin care o for mic poate ataca o for mai mare, pe care
nu ar putea-o angaja într-o aciune militar de tip clasic. Noul tip
de rzboi care a început dup atacurile din 11 septembrie 2001,
atipic,
3 M. Mircea, Interoperabilitatea operaional - obiectiv strategic al
Armatei României, Editura AISM, Bucureti, 2000, p. 30. 4 Michel
Mathieu, L’information dans les conflicts armes, Ou Golf au Kosovo,
L’Harmattan, Paris, 2001, p. 10.
27
asimetric i asincron, mult diferit de cele de pân acum, necesit
alte tipuri de abordri strategice, globale, multidisciplinare,
omniprezente, omnidirec- ionale i multinaionale.
Apreciem c, din pcate, acest rzboi este de foarte mult durat,
mediatizat selectiv, bazat pe informaii incerte, cu metode
convenionale i neconvenionale, silenios, cu foarte puine inte de
interes strategic, împotriva unor fore care afirm c nu au ce pierde
i nu respect nici o regul a rzboiului.
Asimetrismul se manifest cel mai ades prin: dependena de materii
prime sau energetice, de tehnologii avansate, ingerin politic,
dezinformare, producerea de dezastre sau catastrofe ecologice,
direcionarea efortului comunitii internaionale sau statale pe mai
multe planuri, slbirea capacitii de prevenire i contracarare a
aciunilor asimetrice.
Totodat, astzi, asimetria este profund evideniat de ameninrile,
riscurile i pericolele transfrontaliere, de fenomenul de
proliferare care afecteaz securitatea zonal i regional, încercând s
capete un caracter global. Infiltrarea în statele de destinaie
(int), capacitatea de aciune simultan la nivel regional, zonal,
global, le confer o mare libertate de aciune, flexibilitate i
rapiditate.
Pentru înelegerea deplin a tabloului asimetric al începutului de
secol este necesar o gam diversificat de aciuni, dintre care
evideniem: regândirea, reevaluarea i redimensionarea ameninrilor la
adresa securitii naionale i, permanent, ierarhizarea prioritii
acestora; restructurarea i modernizarea structurilor care se ocup
cu contracararea aciunilor asimetrice, optimizarea coordonrii i
cooperrii aciunilor structurilor care se ocup cu prevenirea i
contracararea aciunilor asimetrice; îmbuntirea cadrului intern i
internaional pentru asigurarea sprijinului i a proteciei forelor
angajate în prevenirea i combaterea aciunilor asimetrice la nivel
internaional.
Apar zilnic o multitudine de analize care scot în eviden cauzele i,
mai ales, efectele aciunilor asimetrice. Ne punem deseori
întrebarea de ce omenirea, cu toate progresele evidente în toate
dimensiunile securitii naionale i internaionale, nu a gsit i, puin
probabil s gseasc antidotul pentru aceste aciuni care s-au
transformat într-un rzboi hibrid.
Am ales s prezint, din multitudinea de cauze, câteva seturi de
probleme care stau la baza aciunilor asimetrice.
28
Conflictul între civilizaii. În lume se identific astzi ase mari
tipuri de civilizaii: simic (chinez), japonez, islamic, ortodox,
occidental, latino-american i african. Raporturile dintre ele se
dezvolt de la tolerare pân la confruntare. Parc, în ultima perioad,
se manifest din ce în ce mai vizibil un anumit tip de confruntare,
asimetric sau rzboi hibrid între lumea occidental i cea islamic.
Occidentul se pare c este grbit s rspândeasc ideea supremaiei sale,
marcat de pluralism, calitatea individului, de stat de drept, de
respectatea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Se
ignor faptul c fiecare cultur are propriile identiti i valene,
neacceptând impunerea prin for a altor culturi. De partea cealalt,
aceast influen este considerat brutal, singura cale eficient în
concepia lor fiind rzboiul hibrid sau rzboiul asimetric. Apreciem c
unica modalitate de a impune un anume tip de civilizaie nu este
conflictul ci respectarea reciproc a istoriei i culturii fiecrei
civilizaii.
Conflictul între religii. Alturi de multiplele tipuri de
civilizaii, exist la fel de multe tipuri de religii. Interesant
este faptul c anumite tipuri de religii se suprapun cu zone mai
dezvoltate din punct de vedere economic. În zonele în care oamenii
au adoptat catolicismul i protestantismul, economia a cunoscut o
dezvoltare mai bun, având în vedere paleta de direcii ale
dezvoltrii economice, în timp ce în alte regiuni/zone mai srace,
sunt rspândite religii cum ar fi: ortodoxia, islamismul, budismul,
hinduismul. Conflictul dintre religii care alimenteaz aciunile
asimetrice nu va putea fi eradicat, din cauza modului uneori
intolerant de abordare/tratare a acestor probleme de ctre forele
angrenate în conflict.
Conflictul dintre srcie i bogie. De la tribuna organizaiilor
internaionale, de cele mai multe ori s-a afirmat, cu arogan, c
evitarea rzboiului asimetric presupune, înainte de toate,
eradicarea srciei. Discrepanele uriae dintre rile srace i cele
bogate cresc considerabil.
Astzi, aproape 20% din produsul mondial brut este consumat de rile
srace (care reprezint 80% din populaia globului) i aproximativ 80%
din produsul mondial brut aparine rilor bogate (care reprezint 20%
din populaia globului). Prognozele evideniaz pentru urmtorii 25 de
ani, creterea cu dou miliarde a populaiei globale, dar din noii
locuitori doar aproximativ 50 de milioane vor tri în rile bogate.
În asemenea situaii, srcia extrem poate conduce uor la gesturi
disperate, la aciuni
29
asimetrice/teroriste la limit, apreciindu-se o serie de atentate
sub cele mai diferite forme.
Comunitatea internaional, în totalitate, trebuie s fie contient de
escaladarea aciunilor asimetrice i s ia msuri de armonizare a
legislaiei, astfel încât actele teroriste s fie pedepsite în toate
rile pe teritoriul crora au avut loc. Necolaborarea este de
neconceput i, pe cale de consecin, orice form de cooperare trebuie
realizat cu respectarea suveranitii statelor.
În final, apreciem faptul c statele mici i mijlocii nu pot s in
pasul, nu-i permit, cu asigurarea resurselor financiare i umane pe
care le ridic potenialul militar modern. Ele sunt obligate s se
realinieze în jurul centrelor de putere de pe arena mondial, cutând
s-i valorifice cât mai eficient capitalul de inteligen de care
dispun, în schimbul unui plus de securitate.
Iat numai câteva probleme ale momentului pe care încercm s le
evideniem, încercând un schimb de idei i generând un dialog
continuu.
REFERINE BIBLIOGRAFICE
1. Colectiv, Arta operativ între contrarii, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, Bucureti, 2001.
2. Michel Mathieu, L’information dans les conflicts armes, Ou Golf
au Kosovo, L’Harmattan, Paris, 2001.
3. Mircea M., Interoperabilitatea operaional - obiectiv strategic
al Armatei României, Editura AISM, Bucureti, 2000.
4. Naghi Gabriel, Toma Gheorghe, Ora care a schimbat lumea,
asimetria începutului de secol, Editura Presa Naional, Bucureti,
2004.
5. William R. East, Raportul scopuri, ci, mijloace în era
informaiei.
30
ANTI-TERRORIST FIGHT AT EUROPEAN LEVEL
– ADVANTAGES AND LIMITS –
Gl. bg. (r.) gorean Petru Membru titular al Academiei de tiine ale
Securitii Naionale
[email protected] Rezumat: Uniunea European, ca spaiul de
libertate, securitate i justiie, s-a
edificat într-un context bazat pe relaii de convieuire panic i
bun-vecintate între popoare. Or, în special de la începutul anilor
2000, suntem martorii unei multiplicri fr precedent a crizelor,
care se amplific i se apropie tot mai mult de Europa. Evenimentele
violente din Ucraina, din Africa de Nord i Orientul Mijlociu
înconjoar Europa, iar buna vecintate este tot mai mult pus în
pericol. La aceste fenomene s-a adaugat criza migranilor, care a
fcut ca Europa s contientizeze limitele capacitii sale – în primul
rând de a anticipa aceast criz -, iar apoi de a o gestiona într-o
manier coordonat.
Cuvinte cheie: ameninare; informaii; inter-operabiltiate; migraie;
securitate; terorism.
Abstract: The European Union, as the area of freedom, security and
justice, has
been built in a context based on peaceful coexistence and
good-neighborly relations between peoples. But, especially since
the early 2000s, we are witnessing an unprecedented multiplication
of crises, which is amplified and is getting closer to Europe.
Violent events in Ukraine, North Africa and the Middle East
surround Europe, and good neighborliness is increasingly
jeopardized. These phenomena have added to the crisis of migrants,
which has made Europe aware of the limits of its capacity - first
of all to anticipate this crisis - and then to manage it in a
coordinated manner.
Keywords : threat; information; interoperability; migration;
security; terrorism.
În anul 2001, Consiliul European a calificat terorismul drept „o
adevrat provocare la adresa lumii i a Europei” i a decis c
prevenirea i combaterea acestui flagel reprezint un obiectiv
prioritar al Uniunii Europene.
31
Cu toate acestea, dup anul 2001, la nivelul Uniunii Europene
atacurile teroriste au avut tendina de a deveni un fenomen aproape
obinuit, iar începând din 2015, odat cu intrarea în scen a
„Statului Islamic”, pe fondul destabilizrii generate în Orientul
Mijlociu de intervenia SUA în unele state arabe, ca i de
„revoluiile” din lumea arab, cunoscute sub sintagma de „primvara
arab”, fenomenul terorist practic s-a globalizat.
Încetarea de facto a aplicrii prevederilor Acordului Schengen de
ctre unele state i chiar ridicarea de garduri la frontierele unor
state ale Uniunii Europene (ca în Ungaria, de exemplu) pentru a
bloca „ruta balcanic” a migranilor, au demonstrat c Europa nu
dispune de capacitatea de a menine controlul asupra teritoriului su
i nici de un dispozitiv de control eficient al frontierelor
externe.
Într-un astfel de context, terorismul reprezint azi prima ameninare
pentru securitatea intern a statelor, iar responsabilii de
prevenirea acestui fenomen aproape s-au resemnat, susinând un
addagio corect din punct de vedere raional, dar a crui demonstrare
nu ar trebui s reprezinte un obiectiv: securitate perfect nu
exist!
Analiza modului în care au fost organizate i s-au desfurat
atacurile teroriste comise în ultimii ani la nivelul Uniunii
Europene, dar mai ales legturile i complicitile pe care teroritii
le au în diferitele state ale Uniunii, ne îndreptete s concluzionm
c în domeniul luptei antiteroriste Uniunea Europen este înc fragil
i incapabil s acioneze într-o manier unitar, concertat.
Eurosceptic vs eurofil Aceast stare de fapt, pe lâng numeroase alte
argumente, genereaz
sau amplific euroscepticismul i, totodat, contribuie la creterea
numrului de eurofili - cei care susin crearea/înfiinarea i
dezvoltarea de structuri instituionale europene cu atribuii
concrete în acest domeniu.
În acelai timp, de fiecare dat când în Europa are loc un atentat
euroscepticii critic incapacitatea Uniunii Euopene, susin c Uniunea
European est moart, începând cu zona euro, spaiul Schengen,
.a.m.d.
Aceste abordri diametral opuse sunt consecina unei viziuni
dihotomice asupra Uniunii Europne: Europa popoarelor opus Europei
naiunilor. Aceast dualitate dateaz din secolul trecut i pare c s-a
perimat, epuizându-i resursele. În realitate, fa de situaia concret
a Uniunii
32
Europene niciuna dintre cele dou abordri nu este adecvat, Europa
regsindu-se între cele dou curente i probabil c va continua s rmân
în aceat situaie cât vreme nu sunt stabilite obiective comunitare
în acest domeniu i cât vreme prevenirea i combaterea terorismului
rmâne exclusiv în competena statelor membre.
Desigur, atentatele teroriste ce au avut loc în mai multe state ale
Uniunii Europene în anii 2015-2017 au avut unele consecine extrem
de negative. Dar, concomitent, comiterea acestora a determinat un
nou elan în dezvoltarea cooperrii între statele membre în
prevenirea i combaterea acestui flagel.
Nu trebuie s fii un mare specialist pentru a observa c fiecare atac
a contribuit – indirect - la întrirea securitii europene. Spre
exemplu, atentatele de la aeroportul din Bruxelles din 22 martie
2016 au fost urmate de numeroase msuri luate de ctre minitri de
interne ai statelor membre, reunii la 24 martie, în special msurile
ce urmeaz s fie aplicate în domeniul frontierelor inteligente, de
inter-operabiltiate a bazelor de date europene i internaionale i de
utilizare a informaiilor în materia prevenirii i combaterii
terorismului. Or, toate aceste msuri vin s demonstreze tocmai
viabilitatea Uniunii, care se preocup de lupta împotriva
ameninrilor teroriste.
Privite din perspective cetenilor Uniunii Eurpene, producerea de
atentate teroriste în Europa poate fi perceput într-o manier
negativ, mai ales atunci când atacurile au loc într-un stat,
pregtirea acestora se face în alt stat, iar coordonarea aciunilor
este asigurat dintr-un al treilea stat sau chiar din afara Uniunii.
O astfel de situaie pune în eviden existena unui deficit
organizatoric i operaional la nivelul structurilor cu atribuii în
prevenirea i combaterea acestui fenomen. Dealtfel, stucturile
naionale responsabile sunt pe deplin contiente de aceast apreciere
din partea cetenilor Uniunii, chiar dac nu o recunosc public.
La nivelul factorilor de decizie, de fiecare dat, dup producerea
unui atac terorist apare momentul discursului politic – axat adesea
pe retorica statului puternic, activ în comparaie cu Europa pasiv i
neputincioas. Dar în plan operaional trebuie s vin vremea aciunii
concrete, pragmatice, când autoritile i instituiile competente se
implic efectiv în identificarea i aplicarea celor mai eficiente
soluii, demersuri care nu se fac cu atâta mediatizare precum
discursurile politicienilor naionaliti.
33
Dac ar fi s ne referim, cu titlu de exemplu, la aceleai atentate de
la Bruxelles, lucrurile s-au desfurat foarte rapid. Consiliul JAI a
adoptat proiectele deja aflate în lucru dup atentatele de la Paris
din 2015. Multe dintre aceste proiecte fuseser deja adoptate în
decembrie 2015, precum: armonizarea incriminrii în ceea ce privete
„lupttorii strini” vizându-i pe tinerii europeni care au participat
la aciunile armate (Jihad) în Orientul Mijlociu (Siria, Irak),
instituirea controalelor sistematice la frontierele externe ale
spaiului Schengen (care îi vizeaz pe resortisanii extra- europeni,
indiferent dac sunt sau nu suspectai de jihadism) i întrirea
mecanismelor de control în privina achiziionrii i deinerii armelor
de foc, crearea unui corp european de poliie de frontier i gard de
coast. Alte msuri fuseser prezentate înc din ianuarie 2016, precum:
extinderea cazierului judiciar european la resortisanii
extracomunitari, iar altele chiar în februarie 2016, precum lupta
contra finanrii terorismului (prin identificarea deintorilor de
cartele prepltite, crearea de registre naionale centralizate a
conturilor bancare, convergena Unitilor de Informaii Financiare
(din domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor i finarii
terorismului).
Toate aceste msuri datând din 2 februarie 2016, incluse într-un
plan de aciune de lupt contra finanrii terorismului1, au fost
aprobate de minitrii celor 28 de state membre la 12 februarie
20162. Trebuie doar puse complet în aplicare, mai ales c unele
dintre acestea vizeaz în mod direct „Statul Islamic” i sursele de
finaare a acestuia. Veniturile „Statului Islamic” sunt rezultate
ilicite ale ocuprii de teritorii, furtului de opere de art,
exploatrii puurilor de petrol i a rafinriilor. Iar, planul de msuri
are tocmai rolul de a elimina aceste surse de venit prin întrirea
competenelor structurilor vamale, îmbuntirea msurilor de îngheare a
averilor, precum i lupta împotriva traficului de bunuri
culturale.
1 Planul de aciune destinat întririi luptei contra finanrii
terorismului, expus în cadrul
Comunicrii Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu, COM(2016)
50 final, adoptat la Strasbourg la 02.02.2016.
2 Concluziile Consiliului privind combaterea finanrii terorismului
din data de 12.02.2016.
34
Securitatea Europei depinde de nivelul de securitate a statelor
membre
Pentru îmbuntirea colaborrii în materia prevenirii i
combaterii
terorismului, statelor Uniunii Europene le revin responsabiliti
majore, începând de la schimbarea mentalitii în privina voinei de a
coopera. Aceasta deoarece principala cauz a deficitului de
cooperare în materia prevenirii i combaterii terorismului pare s
fie lipsa de angajament a statelor membre, iar uneori, chiar i
atunci când aceste angajamente exist oficial/formal, ele nu sunt
riguros îndeplinite.
Fiecare stat membru este în primul rând responsabil în domeniul
securitii sale, astfel contribuind la securitatea Uniunii. Uniunea
în ansambulul su are puine pârghii pentru asigurarea securitii i
pentru a face fa ameninrilor teroriste. Mijloacele (poliieneti i
militare) utilizate în acest domeniu aparin statelor membre, care
trebuie s elaboreze i planurile de gestionare a crizelor i s pun în
aplicare dispozitivele specifice în asemenea de situaii.
Într-un astfel de context, ar fi o „onoare” prea mare s se impute
Uniuii Europene vreun eec în domeniul luptei antiteroriste. Mai
degrab am putea constata c o astfel de abordare se include în
retorica ce dorete s fac din Uniune „apul ispitor” pentru toate
nerealizrile statelor membre.
În optica eurofililor, este necesar dotarea Uniunii Europene cu
mijloace adecvate în domeniul prevenirii i combaterii terorismului,
prin crearea, de exemplu, a unei structuri similare FBI, sau a unei
agenii de informaii, cu competene la nivel european. Contradiciile
i neînelegerile dintre state pe aceast tem, ca i prerile publice
exprimate de responsabili naionali determin întârzieri în
identificarea i adoptarea de soluii la nivel comunitar, fapt ce
poate vulnerabiliza Uniunea.
Crearea unor structuri de prevenire i combatere a terorismului la
nivelul Uniunii Europene este, de asemenea, o viziune idealist
deoarece, pe plan juridic, este pur i simplu imposibil înfiinarea
acestora fr revizuirea tratatelor. Pe plan politic este îns total
contraindicat o astfel de abordare deoarece în circumstanele
politice actuale, în special în contextul Brexit- ului, ar fi
inoportun ideea convocrii unei conferine interguvenamentale pentru
negocieri care s conduc la semnarea unui nou tratat care s fie
ratificat de toate cele 28 de state.
35
În domeniul prevenirii i combaterii terorismului Europa nu este
suficient integrat
Anumite domenii, precum agricultura sau concurena sunt foarte
integrate la nivelul Uniunii Europene, fiind adoptate regulamente
comunitare care se aplic uniform în toate statele membre.
Securitatea este în situaia exact opus: securitatea energetic,
aprarea, cyber-securitatea sau lupta antiterorist sunt, înainte de
toate, domenii care au rmas în competena exclusiv a statelor
membre.
Bineîneles c niciodat statele nu vor recunoate c nu exist o
colaborare suficient dezvoltat la nivel european în domeniul
asigurrii securitii interne, care rmâne înc la un nivel embrionar
în comparaie cu alte politici comunitare. Aceasta nu împiedic îns
Europa, în pofida drumului redus parcurs pân în prezent, s
progreseze în domeniul coperrii în materia preveniri i combaterii
terorismului.
Ceea ce este în mod special caracteristic pentru problemele
antiteroriste, e c nu exist înc prioriti europene operaionale i
nici un raport detaliat de evalure a ameninrilor teroriste.
Raportul Europol chiar dac conine i aspecte privitoare la lupta
împotriva terorismului, nu este la nivelul de complexitate necesar
acestui domeniu.
Pe de alt parte, pe plan strict juridic, dac am presupune c Europa
i conductorii acesteia doresc o integare mai profund, aceasta nu se
va putea realiza în domeniul informaiilor, pentru c Uniunea nu este
competent în acest domeniu. Cu alte cuvinte, statele pstreaz esena
luptei antiteroriste.
Prin urmare, Europa se dezvolt între cele dou abordri - politici
integrate/politici naionale -, cu un pol integrat, ce vizeaz
politicile uoare i un pol interguvernamental, pentru politicile
dificile, precum antiterorismul.
Ideea c Tratul de la Lisabona a extins domeniul comunitar i în
materia securitii are limitele sale. Trebuie s vedem care este
spiritul coperrii de la ora actual, când statele au toate
prerogativele în domeniul securitii. De exemplu, în ianuarie 2016,
în cadrul Europol a fost creat Centrul European de lupt împotriva
terorismului, pentru îmbuntirea schimbului de informaii între
statele membre cu privire la acest subiect.
Exista deja din 2010 un centru internaional de lupt contra
terorismului cu sediul tot la Haga. Era vorba despre un „organism
independent însrcinat s studieze aspectele juridice ale luptei
contra terorismuului, de a formula recomandri cu privire la aceste
probleme i
36
s identifice cele mai bune practici în materie de prevenire a
terorismului”. O analiz atent a actului su de înfiinare demonstreaz
c structura instituional menionat era de fapt un institut de
cercetare care avea ca obiectiv s examineze aspectele juridice ale
luptei contra terorismului i analizarea diferitelor msuri
preventive adoptate în acest scop, formulând recomandri.
Rezultatele activitii sale puteau veni în sprijinul cooperrii între
statele membre ale Uniunii, dar ele nu asigurau cooperarea i
conlucrarea prin aciuni concrete împotriva terorismului, derulate
în comun.
Pentru asigurarea unei cooperri asupra aspectelor operative nu era
suficient crearea unui institut de cercetare ci a unui centru
european dedicat luptei efective contra terorismului, ca un
veritabil instrument de îmbuntire a partajrii informaiilor i, dac
este cazul, de cooperare în aciuni concrete.
Centrul European de lupt împotriva terorismului era prevzut a se
înfiina înc cu câteva luni înaintea atentatelor de la Paris, iar
aceste evenimente au demonstrat c sistemul european de lupt contra
terorismului avea falii importante; în spea evocat, o mai bun
cooperare dintre Frana i Belgia în schimbul de informaii în domeniu
prevenirii i combaterii terorismului ar fi asigurat o mai bun
cunoatere a suspecilor.
Dar o cooperare eficient este condiionat de existena încrederii
între parteneri. Aadar, odat înfiinat Centrul European de lupt
împotriva terorismului, este necesar ca statele Uniunii s fie acum
în msur s lucreze împreun cu încredere. De acum este necesar
crearea la nivelul centrului a unei echipe comune de legtur a
experilor naionali în domeniul luptei contra terorismului, care s
sprijine serviciile specializate ale statelor membre3. Concret,
aceast echip va avea ca sarcin analizarea informaiilor referitoare
la „lupttorii strini” i fluxurile de finanare a terorismului,
traficul de arme i propaganda on-line.
Este îns de datoria statelor membre de a detaa în cadrul centrului
experi naionali calificai în acest domeniu. Apoi, este necesar ca
serviciile specializate ale statelor s conlucreze efectiv cu
Centrul european. Dac nu, acesta va rmâne ca o construcie goal pe
dinuntru, iar detractorii Europei unite vor putea s acuze în
continure c prin crearea acestui Centru banii lor au fost aruncai
pe fereastr!
3 Centrul are 35 de membri permaneni i 5 experi naionali
detaai.
37
Ideea crerii unei agenii europene de aplicare a legii Ideea crerii
unei agenii europene de informaii (pe modelul FBI) a
aprut dup atentatele din gara Atocha de la Madrid4. Aceasta a fost
reluat dup fiecare nou atentat produs în statele Uniunii
Europene.
Pe plan strategic i operaional, ideea nu pare fezabil întrucât
crearea de noi structuri, suplimentare, care s se interpun pe lanul
de decizie sau de intervenie în cazul actelor teroriste, ar
îngreuna procesul de luare a unei decizii tocmai atunci când este
mai mare nevoie de operativitate. De aceea, concluzia care s-a
cristalizat în urma analizelor efectuate este c în cazul producerii
unor acte teroriste trebuie s funcioneze corect i eficient
autoritile i structurile naionale existente.
În ceea ce privete normele legale aplicabile în domeniul prevenirii
i combaterii terorismului trebuie menionat c, chiar dac este un
domeniu de competena exclusiv a statelor membre, pe lâng normele
naionale au fost adoptate i reguli juridice comunitare.
Astfel, dup atentatele de la Londra, Consiliul a adoptat la 20
septembrie 2005 o decizie referitoare la schimbul de informaii i
cooperarea în domeniul infraciunilor teroriste5. Acest text juridic
menioneaz c „persistena ameninrii teroriste i complexitatea
fenomenului necesit schimburi de informaii tot mai importante”. De
aceea, documentul prevede o bun colaborare. Îns, în fapt, de foare
multe ori, aceast nu se întâmpl la nivelul necesar. Problema de
care sufer Uniunea European rezid în faptul c statele membre nu îi
îndeplinesc la nivelul necesar angajamentele juridice sau
operaionale asumate, prin necomunicarea informaiilor ctre Europol,
respectiv asigurarea personalului i materialelor pentru
Frontex.
Ceea ce s-ar putea face îns cu uurin ar fi s se asigure funcionarea
mai bun a ceea ce exist deja la nivel european. Exist deja
structuri naionale la nivelul statelor membre, dar acestea
funcioenaz interguvenamental... adic greoi. Or, acestea ar putea
funciona mult mai bine dac cei care sunt adepii teoriilor
naionaliste nu s-ar opune.
4 Atentatele au avut loc la 11 martie 2004, iar în urma acestora
i-au pierdut viaa 191 de
persoanee, dintre care 16 români. 5 Decizia 2005/671/JAI a
consiliului din 20 septembrie 2005 referitoare la schimbul de
informaii i cooperarea în domeniul infraciunilor teroriste.
38
Dac ne gândim, comparativ, la EU Intelligence and Situation Centre,
aceasta este o structur de schimb de informaii, „ghieu unic pentru
analiza ameninrilor” ataat Serviciului European de Aciune Extern,
ce seamn foarte mult cu CIA6.
Numele de „Centru de informaii” poate prea un pic bombastic în
comparaie cu realitatea. IntCen nu are nimic în comun cu o CIA la
nivel european: IntCen nu are competena de a desfura anchete, nici
filaj sau interceptri telefonice sau a altor mijloace de comunicare
la distan, nu are oameni pe teren i nici rol operaional. Misiunea
sa este mai mult una de cunoatere. Este vorba mai degrab de un
centru de resurse destinate în principal conductorilor europeni,
care are rolul de a analiza i sintetiza informaiile provenite de la
statele membre sau din surse deschise. IntCen pregtete astfel, în
primul rând, sinteze geografice sau tematice legate de deplasrile
Înaltului reprezentant al UE pentru Afacerile Externe sau cu
privire la subiectele de pe agenda Consiliului de Afaceri Externe
sau pentru întâlnirile de cel mai înalt nivel ale statelor UE.
Analizele Centrului sunt destinate, de asemenea Preedintelui
Consiliului European, coordonatorului european antiterorist sau
comisarului pentru afaceri interne ori chiar Preedintelui Comisiei
Europene.
Cu toate c activitatea IntCel este una la nivel strategic, acesta
nu are abilitatea de a desfura aciuni operative i nici chiar de a
face recomandri directe asupra politicilor europene ce ar trebui
adoptate.
Sursele de informaii folosite de ctre IntCen sunt, în pricipal,
sursele deschise - adic presa i reelele sociale -, dar i alte
informaii clasificate trimise de diferite servicii europene.
Partajarea informaiilor la nivelul Uniunii Europene depinde îns de
voina statelor membre, acestea fiind singurele care decid care
informaii sunt puse în beneficiul comun al Uniunii, al
reprezentanilor abilitai ai acesteia, sau al celorlalte state
membre. Îns, de multe ori o structur de informaii naional are
reineri în a disemina informaiile obinute chiar i ctre o alt
structur naional, competent potivit legii în domeniul respectiv.
Darmite la nivel european!
În plus, aceste schimburi de informaii nu privesc aspecte
operaionale. Nu este vorba despre informaiile pe care le comunic
poliiile
6 Mai înainte, în 2002 fusese înfinat un aa-numit Centru de situaii
(SitCen), iar în 2004,
dup atentatele de la Madrid, i-au fost alocate i competene în
domeniul terorismului.
39
naionale cu privire la reelele de crim organizat, de trafic de
carne vie sau de droguri, în cadrul IntCen putând face schimburi de
informaii cu privire la anumite date despre analize cu referitoare
la ameninri sau riscuri.
În timp ce EU Intelligence and Situation Centre se ocup de
securitatea extern, Europol este o agenie creat cu scopul de a
asigura partajarea informaiilor i realizarea de analize specifice,
între altele i analize ale fenomenului infracional i în domeniul
terorismului. Îns Europol este departe de a fi un adevarat FBI
european.
Limite ale cooperrii în cadrul Europol Raportul de activitate al
Europol pentru perioada 2016-2017
evideniaz c aceast instituie este în continuare o agenie ancorat în
centrul securitii Europei. Aceast agenie este vehiculul greu în
domeniul securitii cu un buget de peste 100 de milioane de euro i
cu resurse umane de peste 100 de persoane. Agenia se dezvolt în
continuare, aa cum demonstreaz fluxurile crescânde de informaii
gestionate sau noile servicii specializate asigurate (de exemplu,
europol most wanted list – Eumostwanted).
Europol, creat în anii 90, rmâne o agenie care se ocup cu schimbul
de informaii dar care nu are competena de a culege singur
informaii. În aceste împrejurri, Europol depinde 100% de bunvoina
statelor membre de a o alimenta cu informaii. Or, tocmai în asta
const slbiciunea Europol. Chiar dac lucruile merg din ce în ce mai
bine, mai ales în ultimii ani, domeniile în care s-au fcut progrese
remarcabile sunt lupta împotriva criminalitii organizate i a
cybercriminalitii.
Cât privete terorismul, lucrurile sunt mai complicate. Ageniile i
strucurile naionale cu atribuii în domeniul prevenirii i combaterii
terorismului nu vor alimenta mai întâi bazele de date ale Europol
ci vor dori s se asigure c vor preveni producerea de acte teroriste
mai întâi în rile de origine i apoi vor putea manifesta
disponibilitate pentru a partaja informaiile i cu alii. Dovad în
acest sens sunt rapoartele semestriale ale coordonatorului pentru
lupta antiterorist7. De altfel, chiar în ultimul raport
7
http://www.consilium.europa.eu/fr/policies/fight-against-terrorism/.
40
publicat se menionaz c în domeniul „lupttorilor strini” numai 24 de
state au introdus informaii în baza de date Europol8.
Totui, o cretere a volumului schimbului de infornaii este evident.
Astfel, în anul 2016 serviciile de specialitate au schimbat circa
870.000 mesaje operaioale, adic circa 72.000 pe lun, au fost fcute
aproape 1,5 milioane de cutri în baze de date ale Europol, de ctre
mai mult de 7.000 de utilizatori din 28 de state membre. Totodat, 7
servicii de securitate au schimbat informaii cu privire la
combatanii teroriti strini, graie sistemului pus la dispoziie de
agenie.
Mai mult, pentru a stimula comunicarea direct de informaii în baza
de date a Europol, acest entitate european a înfiinat Secure
Information Exchange Network Application (SIENA), o reea securizat
de comunicare, care s exclud posibilitatea interceptrii
informaiilor comunicate de autoritile naionale competente în
domeniul prevenirii i combaterii terorismului ctre Europol i
viceversa („argument” utilizat în mod obinuit pentru a motiva lipsa
de comunciare din partea autoritilor naionale).
Extinderea acestei reele (SIENA) permite acum autoritilor naionale
competente în domeniul terorismului s procedeze direct la schimbul
de informaii între ele. Pentru a încuraja schimbul bilateral de
informaii în domeniul asigurrii securitii, s-a mers pân acolo încât
implicarea în acest demers a Europol est facultativ. Or, chiar dac
aceast msur este, aparent, destinat facilitrii cooperrii, ea poate
avea consecine negative întrucât cooperarea bilateral direct (fr
implicarea Europol) poate lsa în afara demersurilor utile state
care pot eventual contribui la gestionarea ameninrilor sau la
întregirea informaiilor privitoare la aceste ameninri.
Focalizarea Europol pe lupta antiterorist ECTC reprezint punctul
unic în cadrul Uniunii Europene unde se
centralizeaz informaiile operaionale în domeniul luptei
antiteroriste furnizate în scop de analiz de ctre serviciile
specializate ale statelor membre, ca i de alte tere state. De
exemplu, baza de date dedicat „combatanilor strini” conine aproape
6000 de suspeci.
8 Raportul de activitate al Europol, p. 60.
41
Echipe de specialiti compuse din analiti i experi ai Europol
analizeaz aceste informaii pentru a furniza noi piste de cutare i
aciune, conexarea datelor operaionale în timp real cu informaiile
deja existente în cadrul Europol i elaborarea unei imagini
structurate a reelelor teroriste9. Pe baza acestor informaii, care
au depit volumul de 18 Tera-bytes, s-a elaborat mai mult de 80 de
rapoarte de specialitate folosite de ctre dedicenii operaiunilor
antiteroriste10.
În acela timp, ECTC monitorizeaz informaiile care circul în mediul
public cu privire la procesul de fabricare a bombelor, modul de
utilizare a precursorilor de explozivi, precum i cu privire la
ameninrile poteniale cu utilizarea de substane chimice, radiologice
sau nucleare.
Europol susine, de asemenea, cooperarea specialitilor din aceste
domenii (CBRN) prin intermediul reelei europene de eliminare a
explozibilor i muniiilor (EEODN) prin organizarea de seminarii de
formare în cadrul crora pot fi testate forme de rspuns la diverse
scenarii de atac terorist.
CONCLUZII Aadar, dac exist un deficit de cooperare în privina
prevenirii i
combaterii terorismului la nivelul Uniunii Europene, acesta este
datorat doar statelor membre. Dac ceva nu funcioenaz în Europa este
numai pentru c noi nu facem destul pentru ca s funcioneze.
Singurele responsabile pentru faliile ce se creaz la nivel europeam
în lupta împotriva terorismului sunt chiar statele Uniunii. Fiecare
atentat de dup 2015 a evideniat carenele în materie de schimb de
informaii11. Atentatele de la Bruxelles au pus în eviden absena
cooperrii între structurile competente belgiene de la nivel local,
regional i federal. Mai 9 Aa s-a întâmplat i dup atentatele de la
Paris din noiembrie 2015 i de la Bruxelles din
martie 2016, context în care Europol a sprijinit autoritile
franceze i belgiene în operaiunile lor de mare anvergur. Totodat,
au fost puse în funciune birouri mobile ale Europol în Frana i
Belgia.
10 La elaborarea acestei seciuni s-au folosit i informaii de pe
site-ul oficial al Europol, pagina
https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/information-sharing-counter-
terrorism-in-eu-has-reached-all-time-high.
11 Atentatele din 2015 din Frana au evideniat lipsa de cooperare
chiar &