Nr. 23, Decembrie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”
Noua reŢea TeN-T - iNTraTă oficial îN vigoare
• Ameliorarea transportului feroviar, o constantă în acordurile de parteneriat ale Bulgariei şi Ungariei
• Galele Feroviare au onorat excelenţa în domeniul feroviar
1
2013 Decembrie
CUPRINS
Au fost aprobate actele adiţionale pe 2013 pentru contractele de servicii publice• CFR Marfă aderă la proiectul Viking• Relansarea licitaţiei pentru podurile dunărene• Rep. Moldova are în vedere noi parteneriate pentru modernizarea feroviară • Ploieşti acordă noi contracte pentru modernizarea liniei de tramvai 101
02 Ştiri
Club FeroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: [email protected] Partner Club Feroviar: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela LuicăFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan28 Info Legislativ
Guvernul modifică creditelebugetare pentru investiţiile CFR S.A.
10 Infrastructură
Noua reţea TEN -T -intrată oficial în vigoareFinalul anului 2013 a adus mult aşteptata aprobare finală a noii reţele TEN-T, care a produs deja numeroase con-fuzii şi în România, prin diferenţierea celor trei paliere ...
12 Infrastructură
Ameliorarea transportului feroviar,o constantă în acordurile de parteneriatale Bulgariei şi UngarieiÎn cadrul obiectivelor de dezvoltare feroviară incluse în acordurile de parteneriat, Bulgaria şi Ungaria acordă pri-oritate tronsoanelor naţionale din reţeaua TEN-T...
14 Internaţional
În pregătirea noii privatizări,CFR Marfă va trece printr-orestructurare agresivăMinisterul Transporturilor prevede fonduri pentru con-tinuarea procesului de privatizare şi în 2014 şi aduce modificări bugetului companiei pe 2013 ...
16 Operatori
Iaşiul, premiat pentru investiţiile în tramvaiPrimăria municipiului Iaşi a primit Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină la Galele Feroviare 2013.
18 Urban
Vehicule de patrimoniu expuse în Dej şi Cluj NapocaIntroducerea la restaurare în depul Dej a primei loco-motive EC adusă de la Rade Koncar şi expunerea unei locomotive cu aburi restaurată...
20 Patrimoniu
Galele Feroviare au onorat excelenţa în domeniul feroviare Club Feroviar, alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), a premiat, ca în fiecare an ...
24 Eveniment
Modificări noi pentru HG privind interoperabilitatea sisteMului
feroviar
Ministerul Transporturilor a publicat pe 12 de-cembrie pe site-ul său proiectul de HG pentru modificarea anexei nr. 3 a HG nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar. Adoptarea acestei HG este obligatorie pen-tru a transpune în legislaţia naţională pre-vederile Directivei 2013/9/UE a Comisiei din 11 martie 2013 de modificare a anexei III a Directivei 2008/57/CE a Parlamentului Euro-pean şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate. Prevederile proiectului de act normativ se referă la intro-ducerea unei cerinţe esenţiale pentru interop-erabilitatea sistemului feroviar, accesibilitatea,
care se aplică în mod specific subsistemelor „infrastructură”, „material rulant”, „operarea şi gestionarea traficului” şi „aplicaţii telematice pentru călători”.Noile paragrafe introduse (1.6.1, 1.6.2, 2.1.2, 2.4.5, 2.6.4 şi 2.7.5) stipulează că atât sub-sistemele „infrastructură” şi „material rulant”, cât şi subsistemele „operaţiuni” şi „aplicaţii telematice pentru călători” trebuie să fie accesi-bile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă şi că trebuie luate măsuri adecvate pentru a se garanta faptul că normele de exploatare prevăd funcţionalitatea necesară în vederea asigurării accesibilităţii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.Deşi termenul de transpunere a Directivei 2013/9/UE este 1 ianuarie 2014, proiectul de
2
Gfr nu a finalizat tranzacţia pentru preluarea Hz carGo
Negocierile între guvernul croat şi Grup Feroviar Român privind privatizarea a 75% din op-eratorul de transport feroviar de marfă HZ Cargo întâmpină mai multe probleme, inclusiv în privinţa contractului de vânzare-cumpărare, arată presa croată. Guvernul croat ar fi nemulţumit de clauzele incluse în contract, care diferă semnificativ de cele prevăzute la licitaţie, precum şi de planul de afaceri înaintat de GFR. Potrivit presei, GFR nu a adus confirmarea necesară că poate prelua garanţiile acordate de stat pentru datoriile HZ Cargo. La rândul său, GFR şi-a exprimat neliniştea în privinţa subsidiilor primite de la stat de HZ Cargo, a căror returnare ar putea fi obligatorie, dacă se dovedeşte că au fost acordate încălcând directivele UE.Grampet a cerut guvernului croat să urgenteze încheierea tranzacţiei. „Sperăm ca guvernul să grăbească procesul cât se poate de mult”, a declarat o sursă din cadrul Grampet, adăugând că nu există dată limită pentru finalizarea privatizării, dar că HZ Cargo riscă în permanenţă să intre în insolvenţă, ceea ce ar agrava situaţia. Grampet aşteaptă de asemenea din partea guvernului croat să dea curs cererii înaintate de companie pentru a primi informaţii suplimentare despre HZ Cargo. Informaţiile au fost cerute în luna octombrie, atunci când guvernul a prezentat un proiect de contract, dar răspunsul primit de companie la sfârşitul lunii noiembrie nu conţinea datele solici-tate. Grampet este interesat în special de activele imobiliare ale HZ Cargo, de statutul companiei AGIT în procesul de privatizare, de programul de d ispon ib i l i zăr i , precum şi de li-tigiile în care este implicată compa-nia croată. Sursa din cadrul Gram-pet a precizat că grupul român nu va renunţa la pre-luarea HZ Cargo.În luna iulie, guver-nul croat a anunţat că a acceptat oferta GFR pentru achiziţionarea pa-chetului de 75% din acţiunile HZ Cargo. D.F.G.
ŞTIRI
Foto
: Rad
u C
osta
che
2013 Decembrie
3ŞTIRI
cfr Marfă aderă la proiectul vikinG
CFR Marfă a devenit membră a proiectului Viking, în urma semnării la Bruxelles a unui memo-randum în acest sens cu Lituania, pe data de 5 decembrie, de către ministrul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, şi omologul său lituanian, Rimantas Sinkevičius. România este astfel cea de a cincea ţară care se alătură proiectului. „Condiţiile favorabile şi competitive ale proiectului Viking motivează tot mai multe ţări să participe la proiect. Aderarea României la Viking va crea o legătură terestră avantajoasă între Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Be-larus, Lituania şi alte ţări din nordul Europei”, a declarat Rimantas Sinkevičius. Pentru a creşte volumul de marfă transportat între regiunea Mării Baltice şi cea a Mării Negre, părţile implicate vor pune la punct condiţii competitive pentru transportul de marfă prin intermediul proiectului Viking şi vor face de asemenea schimb de informaţii şi experienţă. CFR Marfă va putea prelua transportul de marfă prin România, iar dacă vor fi necesare investiţii pentru ameliorarea materialului rulant, a dotării cu vagoane sau containere de un anumit tip, acestea vor fi realizate, a precizat Ramona Mănescu.Proiectul Viking a fost iniţiat în 2013 de Lituania, Belarus şi Ucraina, fiind creată o axă de transport între portul Klaipeda (Lituania) şi portul Illichivsk (Ucraina). Bulgaria s-a alăturat proi-ectului în 2012. Turcia a semnat un memorandum în aprilie anul acesta în ve-derea participării viitoare la proi-ect, iar ÎS Calea Ferată a Moldovei a aderat la acordul privind sistemul de transport Vi-king pe 23 iulie a.c. Azerbaidjan şi Georgia şi-au exprimat de ase-menea intenţia de a participa la proiect. D.F.G.
HG, pentru care au putut fi primite propuneri şi observaţii până pe 22 decembrie 2013, nu a fost inclus pe agenda şedinţei guvernului din 23 decembrie, ultima din acest an.HG nr. 877/2010 a mai fost modificată o dată anul acesta, prin HG nr. 652 din 27 august 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 558 din 3 septembrie 2013. HG nr. 652/2013 trans-pune în totalitate prevederile art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE. D.F.G.
pos-t are cel Mai Mare proGres al ratei de absorbţie
Rata de absorbţie a Programului Operaţional Sectorial Transport a trecut de la 6,42% la începutul anului (reprezentând rambursări de circa 295 milioane euro în perioada 2007-2012), la circa 30,8% în luna decembrie, a anunţat Autoritatea de Management pentru
POST. Cererile de rambursare transmise la Comisia Europeană pentru POST pe parcur-sul acestui an au însumat circa un miliard de euro. Dintre toate programele operaţionale, POST a avut cel mai mare progres în anul 2013, de peste 24%.Pe 17 decembrie, AM POST a transmis la Autoritatea de Certificare şi Plată cea mai recentă Declaraţie Lunară de Cheltuieli (DLC), cu o valoare de 300 milioane de euro, cea mai mare de până acum, aducând valoarea su-melor atrase la 855 milioane de euro. D.F.G.
GiurGiu şi ruse continuă colaborarea pentru proiecte
transfrontaliere
Pe 17 decembrie autorităţile române şi bul-gare au încheiat o înţelegere de cooperare în-tre judeţul Giurgiu şi districtul Ruse (Bulgaria) pentru perioada bugetară 2014-2020, sem-natari fiind preşedintele Consiliului Judeţean
Foto
: Clu
b Fe
rovi
ar
4 ŞTIRI
roMânia şi Moldova vor institui Grupuri de lucru pentru proiecte de transport prioritare
În cadrul unei întrevederi desfăşurate la Chişinău pe 16 decembrie între ministrul Transpor-turilor, Ramona Mănescu, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi ministrul Transpor-turilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, Vasile Botnari, au fost discutate proiecte prioritare strategice privind dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul transportului feroviar, rutier, aerian şi naval.MT român vizează amplificarea eforturilor de a oferi asistenţă tehnică Republicii Moldova pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană şi sprijin pentru interconectarea la reţelele transeuropene de transport. „Tot ce înseamnă interconectare între România şi Repub-lica Moldova este, de fapt, conectare la Uniunea Europeană şi acest lucru este prioritar pentru noi”, a precizat Iurie Leancă, subliniind că acum este momentul în care trebuie să fie consoli-date eforturile pentru a transforma studiile de fezabilitate în proiecte realizate, cu impact pozitiv pentru locuitorii din ambele state.Un proiect important în acest domeniu este cel al reabilitării căii ferate cu ecartament european Iaşi-Ungheni-Chişinău, care nu dispune încă de finanţare. Pentru acest proiect, autorităţile moldovene au în plan realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia segmentului cu ecartament european şi a unui centru logistic multifuncţional la Chişinău. Pe termen scurt, în cadrul acestui proiect se va opta pentru construcţia unui segment de 10 km de cale ferată către gara Nicolina din Iaşi, fapt care va permite efectuarea curselor de pasageri fără schimbarea materialului rulant şi reducerea duratei călătoriei, a precizat ministrul Vasile Botnari.Părţile au convenit de asemenea asupra unui mecanism de dialog care să fie coordonat la nivelul miniştrilor Transporturilor şi au stabilit să fie organizate grupuri de lucru care vor iden-tifica proiectele investiţionale prioritare, urmând ca ulterior să se încerce obţinerea de fonduri europene pentru acestea. D.F.G.
Foto
: Clu
b Fe
rovi
ar
Giurgiu, Vasile Mustăţea, şi prefectul de Ruse, Ventsislav Iliev Kalchev. Înţelegerea a intrat în vigoare la data semnării şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2020. Prioritare pentru perio-ada bugetară următoare vor fi proiectele de infrastructură, dar nu vor fi neglijate nici cele din domeniul cultural, turistic, social şi sani-tar, a declarat Vasile Mustăţea. Alte proiecte prevăzute în înţelegere sunt cele în domeniul informaticii şi comunicaţiilor, dezvoltării eco-nomice, situaţiilor de urgenţă, administrativ, educativ şi de mediu.Părţile vor asigura implementarea
corespunzătoare a viitoarelor proiecte, vor im-pulsiona dezvoltarea de proiecte transfronta-liere cu efecte benefice pentru locuitori şi de interes comun, vor contribui la schimbul de delegaţii şi vor asigura realizarea unui schimb de experienţă şi a unui sistem relaţional între structurile administrative aflate sub coordonar-ea lor.În perioada 2007-2013 în cadrul colaborării transfrontaliere Giurgiu-Ruse, partea română a reuşit să acceseze fonduri de circa 26 milioane de euro, prin şapte proiecte foarte importante, a precizat Vasile Mustăţea. D.F.G.
Gara Chişinău
5
2013 Decembrie
ŞTIRI
Mt întârzie restituirea Garanţiei către Gfr
La jumătatea lunii decembrie, potrivit informaţiilor din presă, GFR încă nu primise înapoi de la Ministerul Transporturilor garanţia de 10 milioane de euro depusă în procesul de privatizare a CFR Marfă. Nerestituirea garanţiei a fost confirmată de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu. GFR a comunicat că „nu se aştepta ca formalităţile să dureze atât de mult, dar are încredere că reprezentanţii Ministerului Transporturilor vor urgenta finalizarea proce-durii”. După desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a CFR Marfă pe 14 octombrie a.c.,
ministrul Transporturilor anunţa pe 22 octo-mbrie că avansul de 90 milioane lei depus de GFR în contul escrow (reprezentând 10% din valoarea pachetului de 51% din CFR Marfă) a fost deja deblocat şi că garanţia de 10 milioane euro îi va fi returnată grupului pe 23 octombrie. D.F.G.
ploieşti acordă noi contracte pentru Modernizarea liniei de
traMvai 101
Municipiul Ploieşti a atribuit contractele pentru servicii de dirigenţie de şantier pentru proi-ectul de reabilitare a traseului tramvaiului 101, etapa I şi a II-a. Amândouă contractele au fost
relansarea licitaţiei pentru podurile dunărene
Cu toate că era prevăzut pentru 10 ianuarie 2014, pe 25 decembrie CFR SA a publicat anunţul de participare pentru o nouă licitaţie în vederea lucrărilor pentru reabilitarea podurilor dunărene, după ce o primă licitaţie în acest sens, lansată în iulie 2013, a fost anulată în octombrie, pro-cedura de atribuire fiind declarată nereuşită. În jur de zece companii şi asocieri îşi depuseseră ofertele pentru această licitaţie. În urma sesizărilor privind greşelile din caietul de sarcini, CFR SA a decis refacerea documentelor.Valoarea estimată a contractului rămâne la 154.987.060 lei. Valoarea aferentă cheltuielilor diverse şi neprevăzute este de 13.668.100 lei, care reprezintă 9,67% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică.Pentru repararea celor două poduri peste Dunăre şi braţul Borcea dintre Feteşti şi Cernavodă, inclusiv viaductele de acces, va trebui închisă alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire. În această situaţie, pentru a menţine condiţiile normale de desfăşurare a traficului feroviar, se vor pune în funcţiune podurile vechi (proiectate de Anghel Saligny). Reabilitarea se va face cu finanţare prin POS-T 2007-2013, Axa prioritară 1. F.G.
Foto
: Rad
u C
osta
che
6 ŞTIRI
obţinute de societatea Septembrie Consulting S.R.L., valoarea acestora fiind de 292.125 lei şi, respectiv, 183.105 lei. Contractele erau esti-mate iniţial la 314.531 lei şi 550.836 lei. Oferta Septembrie Consulting a fost singura primită la această licitaţie în cazul ambelor contracte.Proiectele pentru care sunt acordate aceste contracte sunt finanţate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere. În cadrul acestui proiect, pentru linia 101 se vor executa lucrări de reabilitare a 3,32 km cale simplă de rulare în etapa I şi a 5,85 km cale simplă de rulare în etapa a II-a. D.F.G.
rep. Moldova are în vedere noi parteneriate pentru Modernizarea
feroviară
Pe 2 decembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Mol-dova, Vasile Botnari, a discutat cu echipa de finanţatori externi pentru Moldova despre re-alizarea, în parteneriat, a mai multor proiecte de reabilitare a drumurilor şi de modernizare a Căilor Ferate din Moldova.Investiţiile se vor desfăşura conform Strategiei pentru Transport şi Logistică până în 2022, document aprobat de guvernul moldovean în septembrie a.c.Tot în scopul dezvoltării unor proiecte în dome-niul infrastructuriiferoviare, Întreprinderea de
cfr călători va finaliza anul cu pierderi
Bugetul propus de Consiliul de Administraţie al CFR Călători pentru 2014 nu prevede pierderi, dar în 2013 compania ar putea încheia cu pierderi de 395 milioane de lei, încadrându-se însă în limita pierderilor preconizate în bugetul aprobat pe anul acesta (de 400 milioane lei), au declarat reprezentanţii operatorului feroviar. În anul 2012, compania a înregistrat o pierdere de 992 milioane lei, venituri de 1,99 miliarde lei şi cheltuieli de 2,98 miliarde lei. La sfârşitul lunii septembrie, datoriile comerciale ale companiei se ridicau la 1,27 miliarde lei, din care 80% reprezentau datorii către CFR S.A., iar creanţele însumau 209 milioane lei.CFR Călători nu a beneficiat de investiţii de la bugetul de stat în 2012 şi în 2013. Investiţiile realizate în primele nouă luni ale acestui an din surse proprii s-au ridicat la 32 milioane lei, în creştere faţă de perioada similară din 2012, când acestea au fost în cuantum de 15 milioane lei. Capitalul social al companiei a fost majorat recent cu 400 milioane lei, suma fiind utilizată pentru plata TUI către CFR S.A. D.F.G.
Foto
: Rad
u C
osta
che
����������������������������������������������������������
���������������������������������
����������������������������������������������������
��������������������������������������������������������������������
�������������������������������������������������������������������������������������
�����������������������������������
������������������������������������������������
�������������������
Stat „Calea Ferată din Moldova” a semnat cu AVIC International Holding Corporation (Chi-na), în urma Forumului Investiţional Moldo-Chi-nez, desfăşurat pe 14 noiembrie la Chişinău, un memorandum de intenţie. Părţile s-au an-gajat că cooperezeîn domeniul reabilitării in-frastructurii feroviare, modernizării materialului rulant, implementării standardelor moderne de siguranţă feroviară şi construirii de centrelo-gistice multimodale. D.F.G.
roMânia şi bei anulează suMele netrase pentru reabilitarea căilor ferate pe coridorul iv
Pe 11 decembrie, guvernul a adoptat HG nr. 999pentru aprobarea amendamentelor con-venite prin scrisorile semnate la Luxemburg la
19 martie 2013 şi la Bucureşti la 25 martie 2013 între guvern şi BEI, la contractul de finanţare dintre România şi BEI privind proiectul de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005, şi la con-tractul de finanţare dintre România,BEI şi CFR S.A. privind finanţarea proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxem-burg la 27 decembrie 2005. HG nr. 999/2013 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 792 din 17 decembrie.Amendamentele prevăd anularea soldului res-tant de 285 milioane euro din creditul BEI pentru finanţarea reabilitării liniei Curtici-Simeria (con-tract nr. 23.372), după ce autorităţile române au hotărât finanţarea acestui proiect din fondurile
8 ŞTIRI
au fost aprobate actele adiţionale pe 2013 pentru contractele de servicii publice
Guvernul a adoptat HG nr. 1060 din 11 decembrie pentru aprobarea actelor adiţionale nr.2 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători încheiate cu CFR Călători, RegioTrans, Regional şi Transferoviar Călători pentru perioada 2012-2015, aprobate prin HG nr.74/2012. HG nr. 1060/2013 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 813 din 20 decembrie. Guvernul a adoptat această hotărâre ca urmare a rectificărilor aduse bugetului de stat pe anul 2013. Pachetul minim social în transportul feroviar de călători cuprinde în 2013 doar trenurile Interregio şi Regio, iar procentajul maxim al compensaţiei nu poate depăşi 75% din totalul veniturilor pentru trenurile Interregio şi 85% din totalul veniturilor pentru trenurile Regio. Valorile compensaţiei sunt stabilite la 41,536 lei pe mia de călători-km şi 15,34 lei pe tren-km pentru trenurile Interregio şi 97,825 lei pe mia de călători-km şi 15,34 lei pe tren-km pentru trenurile Regio.Pentru CFR Călători, indicatorul tren-km/an este revăzut în scădere de la 57,5 milioane la 49,2 milioane, iar indicatorul călători-km/an se reduce de asemenea semnificativ de la 4,1 miliarde la 2,59 miliarde. Costurile de transport ale companiei sunt evaluate la 2,25 miliarde lei, iar nivelul veniturilor pentru pachetul minim social la 905,5 milioane lei.În cazul Regiotrans, pentru anul în curs indicatorul tren-km/an rămâne stabilit la 9,5 milioane, dar indicatorul călători-km/an creşte la 389,5 milioane (de la 200 milioane). Costul prestaţiilor este estimat la 244,5 milioane lei, iar nivelul de venituri prognozat pentru pachetul minim social este de 35,49 milioane lei. Pentru Regional, indicatorul tren-km/an este de 1,35 milioane, iar indicatorul călători-km/an de 39,4 milioane pentru 2013. Costul prestaţiilor de transport este evaluat la 33,2 milioane lei, iar nivelul veniturilor pentru pachetul minim social la 4,68 milio-ane lei. În cazul Transferoviar Călători, indicatorul tren-km/an este de 2,5 milioane, iar indicatorul călători-km/an de 97,6 milioane. Costul prestaţiilor este evaluat la 75,38 milioane lei, iar nive-lul veniturilor proprii pentru pachetul minim la 14 milio-ane lei. D.F.G. Fo
to: R
adu
Cos
tach
e
9
2013 Decembrie
structurale şi prin alocările din contractul de credit în cadrul facilităţii de cofinanţare CSNR dintre România şi BEI (împrumut nr. 24.683). Anularea sumelor rămase netrase nu a deter-minat noi condiţionalităţi economice faţă de cele convenite iniţial. D.F.G.
Milioane de euro pentru cercetarea feroviară prin
proGraMul orizont 2020
Noul program cadru de cercetare şi dez-voltare al Uniunii Europene, Orizont 2020, a fost lansat pe 11 decembrie prin prezen-tarea primelor cereri de proiecte. Este cel mai amplu program de până acum şi are alocat un buget de aproape 80 de miliarde europentruurmătorii şapte ani.Pentru prima dată, Comisia Europeană a precizat priorităţile de finanţare pe o perioadă de doi ani.Pentru proiectele legate de mobilitate şi Trans-port (Smart, Green and Integrated Transport) sunt alocate 6,3 miliarde de euro.Programul de Lucru lansat acum pentru următorii doi
ani pentru această ramură este structurat pe trei grupe de apeluri pentru proiecte: Mobility for Growth, Green Vehicles, Small Business and Fast Track Innovation for Transport. Ape-lul Mobilitate pentru Dezvoltare (Mobility for Growth) cuprinde secţiuni speciale împărţite pe modurile de transport şi pe ariile unde modurile de transport sunt conectate, cum sunt mobilitatea urbană şi logistica. Capi-tolul dedicat căilor ferate este structurat în grupe de proiecte dedicate infrastructurii, serviciilor şi materialului rulant. Comisia Europeană recomandă depunerea de proi-ecte de infrastructură cu o valoare între 16 şi 18 milioane de euro, proiecte de logistică cu o valoare de 12 milioane de euro (călătorii multimodale) şi 6 milioane de euro (servicii de logistică) şi proiecte cu o valoare de 14 şi 16 milioane de euro pentru proiectele de mate-rial rulant.Informaţii despre depunerea cerer-ilor de finanţare pentru proiecte se găsesc pe portalul dedicat programului, la pagina http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html. F.G.
ŞTIRI
Foto
: Sof
troni
c
Hyperion în probe de operare
La sfârşitul anului 2013, Softronic a finalizat construcţia ramei electrice Hyperion şi au fost realizate şi primele teste pe traseu, între Craiova şi Filiaşi. Garanti Bank a acordat recent o finanţare de 4,3 milioane de euro companiei Softronic, pentru realizarea acestei rame. Valoarea totală a investiţiei pentru producţia prototipului ramei electrice este de peste 5 milioane euro. Garanti Bank face parte din grupul Garanti România care este deţinut de către Turkiye Garanti Bankasi.În prezent rama electrică se află în procedură de testare şi omologare finală, urmând să intre în exploatare pe ruta Motru - Craiova - Bucureşti şi retur. După estimările AFER, probele se pot termina la începutul lunii martie 2014.Operatorul care va exploata rama Hyperion este Softrans, operator licenţiat de transport marfă şi călători.Construcţia ramei prototip a durat doi ani şi jumătate, dar produsul de serie, următoarea ramă, va fi produsă în şase luni. Rama poate fi construită în variante de 160 sau 200 kmh, cu minim 4, maxim 6 vagoane, în funcţie de cererea beneficiarului. Anul acesta este prevăzută construcţia unei noi rame în funcţie de obţinerea fondurilor necesare. A.M.
10 INfRaSTRUCTURa
pe 11 decembrie, guvernul a adoptat HG nr. 1037 privind aprobarea actului adiţional nr. 2 pe anul 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. pentru perioada 2012-2015, apro-bat prin HG nr. 73/2012. HG nr. 1037/2013 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 796 din 17 decembrie. Guvernul a adoptat această hotărâre ca urmare a rectificărilor aduse bu-getului de stat pe anul 2013.
HG nr. 1037/2013 modifică atât lista privind creditele bugetare în perioada 2012-2015 pentru proiectele şi obiectivele de investi-ţii ale CFR S.A. (Anexa nr. 3 la contractul de activitate aprobat prin HG nr. 73/2012), cât şi lista completă a trenurilor de călători care reprezintă pachetul minim social pe anul 2013 care face obiectul contractelor de servicii publice (Anexa nr. 8 la contractul de activitate aprobat prin HG nr. 73/2012).
În lista privind creditele bugetare, cheltu-ielile totale au scăzut pentru toţi anii avuţi în vedere: la 2,5 miliarde lei execuţia pe 2012 (faţă de 2,8 miliarde lei aprobaţi pen-tru acelaşi an prin HG nr. 73/2012), la 2,2 miliarde aprobaţi pentru 2013 conform OG nr. 17/2013 şi OUG nr. 99/2013 (faţă de es-timarea iniţială de 4,2 miliarde lei din HG nr. 73/2012), la 2,5 miliarde lei prevăzuţi pentru 2014 (faţă de estimarea iniţială de 8 miliar-de lei) şi la 2,8 miliarde lei prevăzuţi pentru 2015 (faţă de estimarea iniţială de 4,5 mili-arde lei). Sumele au scăzut semnificativ şi faţă de cifrele preconizate prin HG nr. 77 din 6 martie 2013, care aproba actul adiţional nr. 1 pe anul 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. pentru perioada 2012-2015.
Printre modificările importante operate se numără cele privind proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov-Simeria:
În privinţa liniei frontieră-Curtici-Simeria, pentru tronsonul 1, singurul prevăzut prin HG nr. 73/2012, au fost de asemenea ajus-tate sumele faţă de 2012, dar acestea au rămas similare celor preconizate prin HG nr. 77/2013 pentru 2012-2013, fiind reduse drastic doar pentru 2014. Repartiţia şi cuan-tumul sumelor pentru tronsoanele 2 şi 3 au fost de asemenea modificate substanţial faţă de HG nr. 77/2013.
Fondurile alocate pentru realizarea studiu-lui de prefezabilitate pentru analiza unor va-riante de traseu pe teritoriul României pen-tru linia de cale ferată de mare viteză pe ruta frontiera cu Ungaria-Bucureşti-Constanţa au fost decalate pentru 2014 şi 2015, faţă de 2012-2013, cum se prevedea prin HG nr. 73/2012, şi 2013, cum se prevedea prin HG nr. 77/2013.
Lista completă a trenurilor de călători care reprezintă pachetul minim social prevede majorarea totalului general al indicativului tren-km/zi la 223.099,2 (faţă de 196.567 în HG nr. 77/2013 şi 195.867,4 în HG nr. 73/2012). Totalul general al indicativului tren-km/an scade însă la 62.619.757,2 (faţă de 62.631.100,3 în HG nr. 77/2013 şi 73.006.439,9 în HG nr. 73/2012).
GuVERNuL MoDIFICă CREDITELE BuGETARE
peNTru iNvesTiŢiile cfr s.a.
[ Felicia Gheorghieş ]
HG 2013
(mii lei) 2014
(mii lei) 2015
(mii lei) 77/2013 4.038.373 7.103.550 4.675.760 Total cheltuieli
1037/2013 2.208.861 2.517.723 2.868.290
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 310.145 661.317 1.915.382 498.133
77/2013 142.648 255.935 1.713.133 619.506
Coşlariu-Simeria
1037/2013 142.648 327.250 250.000 78.117
73/2012 147.058 620.098 3.035.469 977.296
77/2013 457.608 1.008.829 1.548.926 1.663.320
Sighişoara-Coşlariu
1037/2013 457.608 303.785 382.731 99.057
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 416.310 972.352 91.451 0
77/2013 270.439 413.414 880.102 0
1: frontieră-Curtici-Arad-km 614
1037/2013 270.283 413.414 262.001 0
73/2012 - - - -
77/2013 0 0 782.263 269.050
2: km 614-Gurasada şi 3: Gurasada-Simeria
1037/2013 0 50.000 78.794 1.057.444
HG 2013
(mii lei) 2014
(mii lei) 2015
(mii lei) 77/2013 4.038.373 7.103.550 4.675.760 Total cheltuieli
1037/2013 2.208.861 2.517.723 2.868.290
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 310.145 661.317 1.915.382 498.133
77/2013 142.648 255.935 1.713.133 619.506
Coşlariu-Simeria
1037/2013 142.648 327.250 250.000 78.117
73/2012 147.058 620.098 3.035.469 977.296
77/2013 457.608 1.008.829 1.548.926 1.663.320
Sighişoara-Coşlariu
1037/2013 457.608 303.785 382.731 99.057
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 416.310 972.352 91.451 0
77/2013 270.439 413.414 880.102 0
1: frontieră-Curtici-Arad-km 614
1037/2013 270.283 413.414 262.001 0
73/2012 - - - -
77/2013 0 0 782.263 269.050
2: km 614-Gurasada şi 3: Gurasada-Simeria
1037/2013 0 50.000 78.794 1.057.444
HG 2013
(mii lei) 2014
(mii lei) 2015
(mii lei) 77/2013 4.038.373 7.103.550 4.675.760 Total cheltuieli
1037/2013 2.208.861 2.517.723 2.868.290
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 310.145 661.317 1.915.382 498.133
77/2013 142.648 255.935 1.713.133 619.506
Coşlariu-Simeria
1037/2013 142.648 327.250 250.000 78.117
73/2012 147.058 620.098 3.035.469 977.296
77/2013 457.608 1.008.829 1.548.926 1.663.320
Sighişoara-Coşlariu
1037/2013 457.608 303.785 382.731 99.057
Tronson HG 2012 (mii lei)
2013 (mii lei)
2014 (mii lei)
2015 (mii lei)
73/2012 416.310 972.352 91.451 0
77/2013 270.439 413.414 880.102 0
1: frontieră-Curtici-Arad-km 614
1037/2013 270.283 413.414 262.001 0
73/2012 - - - -
77/2013 0 0 782.263 269.050
2: km 614-Gurasada şi 3: Gurasada-Simeria
1037/2013 0 50.000 78.794 1.057.444
For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]
www.conferinte.clubferoviar.ro
Conferences 2014
Media Partners:
Railway PROthe railway business magazine
Organisers:
Club Feroviar Conference - 9th edition Concepts and technologies for a sustainable transport. A greener railway passenger and freight transport
Club Feroviar Conference - 9th edition Railway infrastructure development in the programming period 2014-2020
Railway Business Plus
Club Feroviar Conferences represent a unique business & networking platform aiming to analyse the growth opportunities in the Romanian railway sector. Join this series of conferences and interact with top industry executives, policy makers, influencers and regulators aiming to deliver in-depth views on the local market evolution, latest market trends and a sound perspective on the international railway background.
4th International Technical Colloquium on Railway Infrastructure
19 & 20 February 2014, Sibiu
9 & 10 April 2014, Alba Iulia
4th International Technical Colloquium on Rolling Stock
Innovative Railways. Competitive Business.
12 INfRaSTRUCTURa
noile orientări privind reţeaua de trans-port a Uniunii Europene au intrat în vigoare în mod oficial prin publicarea pe 20 decem-brie 2013 în Jurnalul Oficial al Uniunii Euro-pene a „Regulamentului 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE”, după ce pe 11 decembrie documentul a fost oficial aprobat de Parlamentul European.
Tot pe 11 decembrie a fost aprobat şi Re-gulamentul 1316/2013 de instituire a Meca-nismului pentru Interconectarea Europei. Ambele regulamente sunt obligatorii în toa-te elementele lor şi se aplică direct în toate statele membre.
Regulamentul stabileşte reţelele de trans-port ale Uniunii împărţite în reţeaua centrală şi reţeaua globală, aşa cum au fost definiti-vate în urma dezbaterilor în cadrul Consiliu-lui European şi a Parlamentului European, pe baza propunerii Comisiei Europene din 2011 (vezi Club Feroviar nr. 1 din februa-rie 2012 şi nr. 2 din martie 2012). Reţeaua TEN-T centrală cuprinde şi cele 9 coridoare care vor concentra finanţările prin Mecanis-mul Interconectarea Europei.
Acestea acoperă cele mai importante fluxuri pe distanţe lungi din cadrul reţelei centrale şi vizează în special îmbunătăţirea legăturilor transfrontaliere din interiorul UE. Coridoarele reţelei centrale sunt multimo-dale, traversează cel puţin două frontiere şi implică, dacă este posibil, cel puţin trei mo-
duri de transport, inclusiv, dacă este cazul, autostrăzile maritime.
Semnificative pentru căile ferate din Ro-mânia sunt modificările în reţeaua centrală, care includ şi alte linii decât tradiţionalele Coridoare pan europene 4 şi 9. Astfel, în re-ţeaua centrală sunt incluse şi linia de la Cra-iova la Bucureşti, linia Sebeş-Cluj Napoca-Suceava, linia Suceava-Paşcani şi legăturile transfrontaliere cu Serbia prin Moraviţa şi cu Ucraina prin Vicşani. Reţeaua centrală este
Noua reŢea TeN-T - INTRATă oFICIAL îN VIGoARE
finalul anului 2013 a adus mult așteptata aprobare finală a noii rețele TEN-T, care a produs deja numeroase confuzii și în România, prin diferențierea celor trei paliere de
priorități: rețeaua globală, rețeaua centrală și coridoarele rețelei centrale.
de Florentina Ghemuţ
9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi
9
RO L 348/66 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013
9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi
9
RO L 348/66 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013
13
2013 Decembrie
prioritară în finanţarea prin fonduri europe-ne, având ca termen de finalizare a reabili-tării liniilor anul 2030.
Reţeaua globală este de asemenea destul de generoasă pe teritoriul României, dar re-gretăm neincluderea în reţeaua TEN-T a le-găturii feroviare cu oraşul Tulcea (în timp ce pe componenta rutieră, Constanţa-Tulcea este inclusă în reţeaua centrală).
Două din cele nouă coridoare centrale trec pe teritoriul României. Coridorul central Rin-Dunăre, construit pe o structură ce are la bază fluviile Rin şi Dunăre, include pe teri-toriul României liniile feroviare Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi Craiova-Bucureşti şi Dunărea pe sectorul navigabil. Coridorul Orient – Est-mediteranean cuprinde linia de cale ferată Arad-Timişoara-Craiova-Calafat dar şi tronsonul rutier Calafat-Craiova.
Astfel, toate tronsoanele din Coridorul pan european IV rămân în continuare prioritare pentru finanţări cu fonduri europene, şi în plus şi segmentul de la Craiova la Bucu-reşti.
O linie de mare viteză este de asemenea inclusă în reţeaua globală, prin indicarea unui potenţial traseu prin Arad-Timişoara-
Sibiu-Braşov-Bucureşti, în timp ce o linie de mare viteză de la Bucureşti la Constanţa este inclusă în reţeaua centrală.
Liniile de mare viteză sunt definite ca fiind „linii special construite pentru transportul de mare viteză, echipate pentru viteze mai mari sau egale cu 250 km/h” sau „linii convenţi-onale special modernizate, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h”, dar şi liniile special modernizate care din diferite motive permit viteze mari doar pe anumite porţiuni de traseu pe care materialul rulant de mare viteză circulă cu viteze convenţionale.
Toată reţeaua TEN-T presupune electrifi-carea şi implementarea ERTMS, cu excep-ţia reţelelor izolate. Acestea sunt liniile cu ecartament diferit de ecartamentul standard al liniilor din Europa (1435 mm), pentru care anumite investiţii majore în infrastructură nu pot fi justificate în termeni de rentabilitate economică, din cauza caracteristicilor reţe-lei respective care decurg din izolarea sa geografică sau din localizarea sa periferică.
Peste 10 ani, la 31 decembrie 2023, în urma evaluărilor, Comisia Europeană va examina implementarea Regulamentului şi va decide asupra eventualelor modificări.
INfRaSTRUCTURa
TEN-T CORE NETWORK CORRIDORS
TRANS-EUROPEAN TRANSPORT NETWORK
BASED ON THE OUTCOME OF THE INFORMAL TRILOGUE OF 27th JUNE 2013
TEN-T Coridoarele Retelei centrale
14 INTERNaţIoNal
bulGaria
Draftul acordului de parteneriat trimis de Bulgaria reprezentanţilor Comisiei Europe-ne în august pentru cea de a doua rundă de consultări identifică mai multe probleme privind situaţia infrastructurii feroviare naţio-nale. Printre acestea se numără: distribuirea inegală a infrastructurii feroviare în teritoriu, lipsa unor conexiuni feroviare eficiente cu ţă-rile învecinate, o pondere destul de scăzută (68,4%) a liniilor electrificate în comparaţie cu situaţia din alte ţări UE, starea necores-punzătoare a reţelei, care suferă din cauza vechimii, a restricţiilor de viteză şi a proble-melor de siguranţa traficului.
Pentru perioda bugetară 2014-2020, docu-mentul propune drept axă crucială asigura-rea continuităţii şi înlănţuirii logice a investiţi-ilor pentru a garanta atât finalizarea traseelor pentru care au început deja lucrările în peri-oada bugetară anterioară, cât şi moderniza-rea şi completarea tronsoanelor din reţeaua centrală TEN-T.
Prioritare pentru perioada bugetară urmă-toare sunt investiţiile în coridoarele TEN-T şi conectivitatea cu reţeaua TEN-T; dezvoltarea transportului intermodal şi a infrastructurii in-termodale; conectarea porturilor la reţeaua feroviară; realizarea terminalului portuar in-termodal (feroviar) de la Ruse; investiţiile în
infrastructura feroviară regională. Proiectele vor viza astfel aducerea tronsoa-
nelor din reţeaua TEN-T la parametrii UE; creşterea capacităţii de transport pe calea ferată; introducerea specificaţiilor tehnice pentru interoperabilitate şi implementarea sistemului ERTMS; creşterea vitezei de cir-culaţie a trenurilor, în special pe rutele Sofia-Varna, Sofia-Burgas, Vidin-Sofia – tronsonul Vidin-Medkoveţ – şi Plovdiv-Burgas – tronso-nul Plovdiv-Mihailovo; realizarea unei reţele GSM-R pe toate liniile principale; automati-zarea şi mecanizarea instalaţiilor; moderni-zarea şi reînnoirea sistemelor de securita-te, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică; adoptarea de măsuri şi tehnologii pentru asigurarea siguranţei traficului.
unGaria
Draftul final al acordului de parteneriat al Ungariei a fost prezentat de Ministerul Eco-nomiei la începutul lunii iulie, după aprobarea de către CE a primului draft. Făcând analiza stării infrastructurii feroviare naţionale, do-cumentul ajunge la concluzia că vechimea acesteia este responsabilă pentru creşterea timpului de călătorie (peste jumătate din re-ţea este afectată de restricţii de viteză) şi scăderea eficienţei energetice a transpor-tului feroviar. Alte probleme semnalate sunt ponderea redusă a liniilor electrificate (doar 69% din media UE din 2010) şi faptul că trei sferturi din tronsoanele naţionale ale reţelei centrale TEN-T nu îndeplinesc cerinţele UE principale de interoperabilitate: existenţa sistemului ERTMS şi capacitatea de a per-mite circularea materialului rulant cu sarcină statică pe osie de 225 kN.
Nevoile de dezvoltare identificate sunt prin urmare aducerea liniilor naţionale din
ameliorarea TraNsporTului feroviar, o coNsTaNTă îN acordurile de parTeNeriaT
ale Bulgariei şi uNgarieiÎn cadrul obiectivelor de dezvoltare feroviară incluse în acordurile de parteneriat, Bulgaria şi Ungaria acordă prioritate tronsoanelor naţionale din reţeaua TEN-T şi
ameliorării problemelor provocate de vechimea infrastructurii.
de Felicia Gheorghieş
9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi
9
RO L 348/66 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 20.12.2013
15
2013 Decembrie
INTERNaţIoNal
reţeaua TEN-T la parametrii UE; reducerea timpului de călătorie prin eliminarea stran-gulărilor de trafic şi construirea tronsoanelor lipsă; îmbunătăţirea eficienţei energetice a liniilor feroviare prin eliminarea restricţiilor de viteză şi electrificarea liniilor; ameliora-rea siguranţei transportului feroviar.
Principalele obiective ale următoarei pe-rioade bugetare sunt menţinerea ponderii transportului public mai puţin poluant (fe-roviar, fluvial) peste media din UE; ameli-orarea transportului feroviar în termeni de infrastructură, material rulant şi servicii; con-struirea tronsoanelor lipsă din reţea impor-tante pentru transportul internaţional; creş-terea siguranţei şi sustenabilităţii financiare a sectorului de transport feroviar; implemen-tarea unor proiecte feroviare suburbane.
Prin implementarea proiectelor, autorităţile ungare se aşteapă ca rezultate la creşterea
numărului de kilometri de cale ferată din re-ţeaua TEN-T echipată cu sistemul ERTMS şi capabilă de a permite circularea materi-alului rulant cu sarcină statică pe osie de 225 kN; reducerea tronsoanelor cu restricţii de viteză; creşterea ponderii liniilor electrifi-cate; diminuarea consumului de energie al materialului rulant; reducerea timpului de călătorie pe liniile feroviare suburbane.
Proiectele de transport incluse în perioada bugetară 2014-2020 se vor conforma Stra-tegiei Naţionale de Transport, care va con-ţine un model detaliat de transport şi planul feroviar naţional şi care se află în lucru de mai bine de un an, urmând să fie finalizată până pe 30 aprilie 2014. Planul naţional fe-roviar din cadrul strategiei va include priori-tăţile de dezvoltare şi proiectele considerate cele mai recomandabile, precum şi studiile de prefezabilitate.
6.2. Rețea globală: căi ferate, porturi și terminale feroviar - rutiere (TFR) Rețea centrală: Căi ferate (de marfă), porturi și terminale feroviar - rutiere (TFR)
6
RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 348/536.2. Rețea globală: căi ferate, porturi și terminale feroviar - rutiere (TFR)
Rețea centrală: Căi ferate (de marfă), porturi și terminale feroviar - rutiere (TFR) 6
RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 348/53
16 oPERaToRI
Hotărârea de Guvern nr. 1141 din 23 decembrie 2013 pentru aprobarea bugetu-lui propriu de venituri şi cheltuieli al Minis-terului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2014 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 835 din 24 decembrie. HG prevede un buget de 11,79 milioane lei pentru activităţile de privatizare. Din total, cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi re-alizarea privatizării societăţilor comerciale se vor ridica la 8 milioane lei, iar cele pentru rapoarte de evaluare în procesul de priva-tizare şi post-privatizare la 2 milioane lei. HG prevede de asemenea drepturi salariale pentru asigurarea funcţionării pe parcursul lui 2014 a unei comisii de privatizare pentru CFR Marfă.
Guvernul are de asemenea în pregătire un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind asigurarea condiţiilor de finanţare a activită-ţilor legate de organizarea şi desfăşurarea proceselor de privatizare derulate de MT pentru perioada 2013-2014, proiect publicat pe site-ul MT pe 10 decembrie 2013.
OUG prevede că în situaţia în care, în 2013 şi 2014, MT nu încasează venituri din vânzarea acţiunilor societăţilor aflate sub autoritatea sa sau sumele încasate astfel sunt insuficiente, poate reţine suma prevă-zută la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 148/2002 pentru asigurarea procesului de privatizare din dividendele încasate de la societăţile co-merciale, societăţile naţionale şi companiile naţionale la care exercită calitatea de acţio-nar în numele statului. Măsura este consi-derată necesară pe de o parte pentru duce-
rea la îndeplinire a acţiunii de privatizare a CFR Marfă, având în vedere angajamentul care rezidă în continuare prin scrisoarea de intenţie agreată în luna septembrie a.c. cu FMI şi prin cererea de angajament stand-by aprobate de către guvern în şedinţa din 9 octombrie 2013. Pe de altă parte, asigura-rea finanţării pentru privatizarea CFR Marfă este necesară pentru a nu deteriora situaţia companiei prin anularea conversiei creanţe-lor deţinute de stat asupra societăţii, anula-re care ar fi obligatorie în cazul nefinalizării procesului de privatizare.
Pe data de 18 decembrie Ministerul Trans-porturilor a publicat pe site proiectul de HG pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 al CFR Marfă, la scurt timp după publicarea HG nr. 852 din 6 noiembrie 2013 privind bugetul ini-ţial pe anul acesta al operatorului feroviar de transport marfă.
Modificările au fost necesare pentru res-pectarea ţintelor aferente soldului agregat operaţional (-220.125 mii lei) şi stocului de arierate (161.903 mii lei) stabilite cu repre-zentanţii Fondului Monetar Internaţional.
Bugetul rectificat majorează pierderile prevăzute ale companiei la 220 milioane lei (faţă de 50 milioane lei în bugetul aprobat prin HG nr. 852/2013). Veniturile totale ale companiei şi veniturile din exploatare au fost estimate în uşoară scădere (la 1,028 miliar-de lei faţă de 1,135 miliarde lei şi, respectiv, 1,009 miliarde lei, faţă de 1,11 miliarde lei).
Cheltuielile totale din acest an ale CFR Marfă prevăzute în bugetul rectificat au fost majorate, la 1,248 miliarde lei faţă de 1,185 miliarde lei în bugetul aprobat. Din aces-
îN PREGăTIREA NoII PRIVATIzăRI, cfr marfă va Trece priNTr-o
resTrucTurare agresivăMinisterul Transporturilor prevede fonduri pentru continuarea procesului de priva-
tizare și în 2014 și aduce modificări bugetului companiei pe 2013, necesare pentru re-spectarea ţintelor aferente soldului agregat operaţional şi stocului de arierate stabilite cu reprezentanţii fondului Monetar Internaţional. Scrisoarea de intenţie convenită de guvernul român cu fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în decembrie
prevede o restructurare „agresivă” pentru CfR Marfă.de Felicia Gheorghieş
17
2013 Decembrie
oPERaToRI
tea, cheltuielile de exploatare au crescut la 1,208 miliarde lei. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus la 599 milioane lei (faţă de 648 milioane lei în bugetul aprobat), iar cele cu personalul au fost majorate la 425 milioane lei (de la 401 milioane lei).
Numărul mediu de angajaţi prognozat la finalul anului în bugetul rectificat este de 8.876 de persoane, în scădere faţă de bu-getul aprobat, unde era avansată cifra de 9.053 de persoane.
Bugetul rectificat prevede finalizarea anu-lui cu plăţi restante de 161,9 milioane lei (după ce bugetul aprobat prevedea înche-ierea anului fără plăţi restante) şi cu crean-ţe de 350 milioane lei (în creştere faţă de 309 milioane lei în bugetul aprobat prin HG nr. 852/2013).
Între timp, Scrisoarea de intenţie conveni-tă de guvernul român cu Fondului Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în de-
cembrie prevede o restructurare „agresivă” pentru CFR Marfă, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor cu dura-ta de viaţă depăşită la fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat da-torii faţă de operatorul de transport feroviar. În scrisoarea de intenţie, companiei i-a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de ariera-te, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente. Tot în scrisoarea de intenţie se prevede că privatizarea CFR Marfă ar urma să fie finalizată în luna mai 2015. În proiec-tul de buget al CFR Marfă pentru 2014 este deja prevăzută reducerea numărului de sa-lariaţi la 6.376 persoane, faţă de 9.053 per-soane în 2013. Bugetul companiei pe 2014 estimează de asemenea încheierea anului cu un profit de 82 milioane lei, creanţe de 350 milioane lei şi plăţi restante de 161 mi-lioane lei.
1818 URBaN
iaşiul, premiaT peNTru iNvesTiŢiile îN Tramvai
Primăria municipiului Iași a primit Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină la Galele feroviare 2013. Premiul a fost acordat în contextul în care primăria Iași are în derulare
multiple proiecte de investiții pentru modernizarea și extinderea liniilor de tramvai, modernizarea tramvaielor
și constituirea viitoarei zone metropolitane.
evoluţia lucrărilor la sfârşitul anului 2013
Liniile noi de tramvai au apărut din nou în CUG. Proiectul de modernizare a şoselei Nicolina – CUG are prevăzută şi montarea căii de rulare pentru tramvaie. Circulaţia tramvaielor în zonă a fost suspendată pe tronsonul CUG – Nicolina în anul 1997, când au fost constatate probleme grave care puneau în pericol siguranţa în ex-ploatare a tramvaielor. De la pod Nicolina până în zona Tehnopolis a fost finalizată zona adiacentă liniilor de tramvai dar şi in-frastructura peste care va fi montată linia de tramvai. De asemenea pe ruta Biserica Înălţarea Domnului – vechiul rond CUG a fost finalizată structura liniilor. Sfârşitul anu-lui a prins constructorii (Viarom Construct – Mari Vila Com – Conest – Vectra Serv-ice, Viarom Construct) cu mare parte din lucrările complexe (betonări, montare cale de rulare) finalizate. În paralel cu lucrările la liniile de tramvai se lucrează la îngroparea cablurilor de alimentare cu energie electrică şi a reţelelor de cablu şi telefonie.
Modernizarea acestei linii de tramvai face parte din proiectului „Dezvoltare şi reabili-
tare artera funcţionala Sud” care a fost de-marat în 2013 şi are ca termen de finalizare luna iulie 2015. Proiectul cuprinde înlocui-rea a 8 kilometri de linie simplă de tramvai, reabilitarea reţelei stradale, a trotuarelor şi amenajarea unei piste pentru biciclişti cu lungimea de 4 kilometri. Valoarea proiectu-lui, finanţat prin POR, este de 87,6 milio-ane lei, din care aproximativ 70 milioane lei provin din fonduri europene nerambursa-bile.
În luna august a fost semnat un contract pentru reabilitarea liniilor de tramvai de la Piaţa Nicolina, Bulevardul Primăverii, Calea Chişinăului, zona industrială, până în zona Doi Băieţi. Constructorii care lucrează în această zonă sunt MariVila Bucureşti, Con-est SA şi Grădinariu Import Export. Valoarea contractului este de 47,4 milioane lei, fără TVA. Ca şi restul contractelor, finanţarea este asigurată în mare parte din fonduri eu-ropene prin POR.
De asemenea a fost demarată şi proce-dura de atribuire a unui contract ce vizează realizarea proiectului tehnic pentru modern-izarea liniei de tramvai dintre Cinci Drumuri, Strada Pădurii şi strada Nicoriţă. Linia ce va fi modernizată are o lungime de 1,34 km.
de Andrei Marian
19
2013 Decembrie
ratp devine coMpania de transport public (ctp)
Începând cu 1 ianuarie 2014, toate atribuţiile RATP Iaşi au fost preluate de nou înfiinţata Companie de Transport Public (CTP), care funcţionează ca societate comercială. Com-pania urmează să funcţioneze în baza unui plan de administrare întocmit de membrii consiliului de administraţie. Planul de ad-ministrare este realizat pentru ca în cel mai scurt timp, compania să fie concepută ca fiind profesionistă, competitivă şi aliniată la cerinţele şi standardele Uniunii Europene. Compania operează în prezent 9 trasee de tramvai, 14 de autobuz şi 4 de microbuz, urmând să fie stabilită o nouă configuraţie a acestora, precum şi extinderea ariei de transport în zona metropolitană Iaşi, în funcţie de cererea din fiecare locaţie. Prin-tre cele mai importante puncte cuprinse în planul de administrare, se regăseşte planul de înlocuire a mijloacelor de transport vechi, introducerea unui nou sistem de taxare şi procurare a titlurilor de călătorie pentru ca tonetele actuale să fie eliminate, dar şi in-troducerea unui nou cod de conduită etică pentru angajaţi. De asemenea se are în vedere instalarea de sisteme de informare în staţii şi vehicule, pentru ca orarul de circulaţie să fie afişat în timp real.
parcul de Materialul rulant aşteaptă aceleaşi investiţii seMnificative
Începând cu anul 2006 au fost aduse mai multe loturi de tramvaie SH pentru înlo-cuirea vechilor tramvaie Tatra T4R. Totuşi soluţia nu este una din cele mai bune, în timp au avut loc mai multe accidente grave din cauza stării tehnice a tramvaielor. Pe data de 11 martie 2011, un tramvai a râmas fără frâne în timp ce cobora Dealul Copou-lui, accident soldat cu un mort şi 6 maşini zdrobite. Pe data de 9 decembrie 2013, tot din cauza unui tramvai rămas fără frâne, două tramvaie s-au ciocnit. În urma acci-dentului au fost răniţi 9 călători.
Ultimul accident în care a fost implicat un tramvai din Iaşi a avut loc la data de 23 decembrie 2013, cănd un tramvai aflat în coborâre pe pasarela din cartierul Alexan-dru cel Bun a tamponat o maşină din cauza patinajului şi a acţionării târzii a frânelor de urgenţă. În ciuda acestor accidente, autorităţile din Iaşi au reuşit să modern-izeze doar un tramvai în ultimii ani, iar pla-nurile de continuare a modernizării parcului prin achiziţia de tramvaie noi sunt doar la nivel declarativ.
URBaN
Foto
: ias
i.fed
e.ro
20 PaTRIMoNIU
vehicule de paTrimoNiu expuse îN dej şi cluj Napoca
Introducerea la restaurare în depul Dej a primei locomotive EC adusă de la Rade Koncar și expunerea unei locomotive cu aburi restaurată, în zona gării din
Cluj Napoca, au reprezentat principalele acțiuni de păstrare a patrimoniului feroviar național.
în urma unei ample acţiuni, pe data de 9 iulie 2013, depoul Dej a intrat in posesia primei locomotive EC produsă de Rade Končar pentru România în anul 1973. Loco-motiva se afla de mai mulţi ani conservată în zona remizei Feteşti. După o scurtă perioadă de conservare în depoul Dej, până la eliberarea unei linii de reparaţie, aceasta a fost introdusă la reparaţie capitală în luna noiembrie. La data documentării pentru re-
dactarea acestui material, locomotiva era pregătită pentru revopsire, componentele posturilor de conducere erau finalizate, iar setul de boghiuri se afla în hala de reparaţie şi înlocuire a osiilor uzate. În urma reparaţiei vor fi utilizate marea majoritate a compo-nentelor originale, din anii 70, pentru a se păstra aerul original al locomotivei. De ase-menea în urma reparaţiei, locomotiva va fi complet funcţională si aptă de expolatare,
de Andrei Marian
urmând să fie utilizată pentru remorcarea diferitelor trenuri de ocazie pentru diferite evenimente feroviare. Cei de la depoul Dej doresc să finalizeze reparaţia în primăvara anului 2014.
În anul 2014 va avea loc şi reparaţia cu revopsire a automotorului Malaxa 900, aflat în custodia muzeului şi care necesită cel puţin o revopsire totală.
Anul 2013 a reprezentat şi apariţia primu-lui vagon muzeu la Dej Triaj. Vagonul ales este un vagon poştal fabricat în anul 1917 la Ganz Danubius Budapesta. Acesta a fost recuperat din depoul Oradea în anul 2012 şi aparţine IRLU SA. După recuperare vagonul a avur parte de ample lucrări de restaurare prin înlocuirea grinzilor inferioare, a tablei, curaţarea interiorului, refacerea scărilor şi a podelei precum şi refacerea totală a acoperişului. Vagonul a fost finalizat în luna iulie, amplasat în curtea muzeului alaturi de restul exponatelor. În interiorul acestuia a
fost organizat un muzeu care cuprinde o gamă largă de plăci cu numerele şi con-structorii unor locomotive casate de mult, o secţiune de motor diesel 12 LDA 28, diferite componente originale provenite de la loco-motive, sigle ale mai multor fabrici, sisteme de semnalizare şi cărţi tehnice din domeniul feroviar.
Tot anul 2013 a însemnat restaurarea lo-comotivei cu abur 150.139, locomotiva ce a stat conservată timp de mai mulţi ani în depoul CFR Călători Cluj Napoca. Aceas-ta a fost predată la începutul anilor 2000, funcţională, de la depoul Dej către de-poul CFR Călători Cluj Napoca. Cu ultima reparaţie capitală în anul 1998, locomotiva nu a mai fost pusă în funcţiune dar a fost lansată propunerea de restaurare şi expu-nere a acesteia în zona gării Cluj Napoca. Locomotiva 150.139 a fost construită în anul 1956 la uzinele din Reşiţa, fiind una din ultimele locomotive cu abur construite
PaTRIMoNIU 21
2013 Decembrie
22 PaTRIMoNIU
în România. Viteza maximă a locomotivei era de 80 km/h, aceasta a fost destinată în special trenurilor de marfă. Locomotiva a fost instalată pe amplasamentul final din vecinătatea clădirii gării din Cluj Napoca, la data de 23 noiembrie 2013. Restau-rarea acesteia a avut loc în secţia CFR Infrastructură din apropierea gării Cluj Na-poca.
În timp, locomotive cu abur au mai fost ex-puse în gările din Tulcea, Galaţi, Oradea, Sinaia, Predeal, Brasov şi Arad. Pe vii-tor actiuni de acest gen vor mai avea loc, având în vedere că în depourile din ţară mai există astfel de exponate abandonate.
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ex-ponatele aflate în muzeul de la Dej Tri-aj au primit haine de sărbătoare. Totul datorită custodelui muzeului, domnul Nan Florin, care se ocupa de administrarea şi întreţinerea muzeului. Timp de aproape
două săptămâni, acesta a lucrat la împodo-birea locomotivelor cu instalaţii luminoase care dau un aer de sărbătoare pe timp de noapte. Aceste instalaţii decorează anual exponatele aflate în depou.
Irish
Sea
Atlantic Ocean
Atlantic Ocean
North Sea
White Sea
K I N G D O MU N I T E D
I R E L A N D
ANDORRA
S P A I NPORTUGAL
F R A N C E
I T A L Y
B E L G I U M
NETHERLANDS
G E R M A N Y
SWITZERLAND
MALTAA L G E R I A T U N I S I A
M O R O C C O
F.Y.R.ofMACEDONIA
ALBANIA
G R E E C E
CYPRUS
HERZEGOVINABOSNIA
SLOVENIA
C R O A T I A
A U S T R I A
C Z E C H Rep.
H U N G A R Y
S L O V A K I A
MOLDOVA
U K R A I N E
Russian Fed.
P O L A N D
L I T H U A N I A
B E L A R U S
L A T V I A
E S T O N I A
F I N L A N D
S W E D E NN O R W A Y
R U S S I A N F E D E R A T I O N
D E N M A R K
T U R K E Y
B U L G A R I A G E O R G I A
ARMENIA A Z E R B A I J A N
I R A NI R A QS Y R I A NArab Republic
T U R K M E N I S T A N
U Z B E K I S T A N
K A Z A K H S T A N
K Y R G Y Z S T A N
A F G H A N I S T A N
C H I N A
T A J I K I S T A N
Balti
c
S
eaG
ulf
o
f
B
othn
ia
Aegean
Sea
Sea of Azov
Caspian Sea
Aral Sea
Mediterranean Sea
Adriatic Sea
Mediterranean Sea
Tyrrhenian Sea
Norwegian Sea
Barents Sea
LUX.
Black Sea
Novokazalinsk
Aralsk
C-E 60
C-E 60
C-E 60
C-E 951
C-E 24
C-E 24
C-E 24
C-E 24
C-E 24
C-E 24
C-E 391
C-E 30 C-E 50 C-E 30
C-E 70
C-E 851
C-E 660
C-E 562
C-E 95
C-E 97
C-E 56
C-E 560
C-E 50
C-E 50
C-E 50
C-E 50
C-E 50
05 E-C
C-E 20
C-E 20
C-E 20
C-E 20
C-E 50
C-E 10
C-E 20
C-E 59
C-E 30
C-E 30
04 E-C
C-E 55
C-E 61
C-E 63
C-E 63
086 E-C
C-E
95
C-E 720
C-E 70
C-E 855
C-E
855
C-E
85
C-E
560
C-E 03
C-E 16
C-E 90
09 E-C
C-E 053
C-E
05C-
E 90
C-E
07
C-E
05 C
-E 0
7
C-E 90
C-E 70
C-E 15 C-E 70
C-E 23
C-E 23
C 51
C-E 40
C-E 50
C-E 15
C-E 25
C-E
53 E-C
C-E25
C-E 25
C-E
25
C-E 23
C-E23
C-E35
C-E 18
C-E 51
C-E 45
C-E
45
C-E 45
23 E-CC-E 32
C-E 51
C-E 51
C-E 51
07 E-C
C-E 70 C-E
66
C-E 66
C-E
751
157 E-C
C-E 71
C-E 71
C-E85C-E
65
C-E67
C-E 85
C-E 45
C-E 50
C-E 55C-E 551
C-E551
C-E 65
C-E 65
SanGottardo
Fréjus
Simplon
C-E
45
C-E 70
C-E
25
C-E 45
C-E 35
C-E 90
C-E 45
C-E 35
C-E
55C-
E 61
C-E 55
C-E 61
C-E 59
C-E 45
C-E 53
C-E
03
C-E 451
C-E
C-E 43
E 30
C-E 10
C-E
10
C-E 05
C-E 05
C-E 05
C-E
05 C
-E 0
7
C-E 05 C-E 07
C-E 07
C-E 053
C-E 90
C-E 05
C-E
07
C-E 05
C-E 07
C-E 15 C-E 70
C-E 90
C-E
03
C-E1
5
C-E 23
C-E 40 C-E 42
C-E 42
C-E 40
C-E
700
C-E 15C-E 90
C 51
C-E
15C-
E 70
C-E
23C-E
40
C-E
23
C-E 15
C-E16
C-E 10
C-E 55C-E 61
E 30
E 30
C-E 20
C-E
35
C-E 43
C-E
42
E 30
C-E 50
C-E 50
C-E 70 C-E 70C-E 70
C-E 55
C-E 61C-E 55
C-E 61
C-E
51
C-E 40C-E 45
34 E-CC-E 50
40
C-E 40
C-E 35
C-E 59
03 E-C
C-E 20
C-E 59
61
04 E-C
C-E 61
C-E 40
C-E 52
C-E 50
C-E
50
C-E 50
C-E 40
C-E 50
C-E
65
C-E 65
C-E 65
C-E 75
C-E 52C-E 52
C- E 90
C-E 35
C-E 72
C-E 55
C-E
55
C-E65
C-E 753
C-E 77
1
C-E 85
C-E773
C-E 61
C-E
771
C-E
85
C-E 85
C-E 853
C-E85
C-E 70
C-E 70
C-E 60
296 E-C
296 E-C
C-E 692
C-E
692
C-E 60
C-E 60
C-E 74
C-E
70
C-E
97
C-E 70
C-E 70
C-E 54
C-E 54
C-E 56
C-E 680
07 E-C
C-E 95
C-E 95
C-E 95 C-E 95
C-E 851C-E 50
05 E-C
C-E 597
C-E 597
C-E 597
C-E 99
C-E 50
C-E 30
C-E 30
C-E 30
C-E 30C-E 24
C-E 30
C-E 20
02 E-C
C-E 50
C-E 10
C-E 45
C-E
45
C-E 10
C-E 10
C-E 03
C-E 03
C-E 27
C-E10 C-E20
22E-C
C-E 45
C-E 10
C-E 10
C-E 20
C-E
45
C-E 32
64 E-C C-E 40
C-E 55
C-E 55
E 502
C-E 50
C-E 45
C-E 40
Brenner
C-E 702
C-E 35
C-E 15
C-E 10
C-E 20
C-E20
61 E-C
C-E 69
C-E 55 C-E 61
C-E
55 C
-E 6
1
C-E70
C-E530
C-E 95
C-E 95
C-E 59
C-E 95
C-E 15
C-E 55
C-E 70
C-E 43
C-E35
C-E 25
C-E69
C-E 753
C-E 97
C-E 65
C-E 680
C-E 720
C-E 75
C-E
71C-E69
C-E 593
C-E 695
C-E 696
C-E 99
C-E
99
C-E 99
C-E 99
C-E 20
C-E 30
C-E 30
C-E 30
KrasnoyarskIrkutskVladivostok
C-E 102
C-E 592
C 20/3C 20/3
C 59
C-E 102
C-E 70
)CGA fo trap ton noitces narI( 07 E-C
C 59
/1
C 59
/2
C-E 32
C-E 593
C-E 692
03 C
C-E 102
C-E 102
C-E
74
C-E
74
C-E 74
C-E 74
C-E 74
C-E 74C-E 97
C-E 97
C-E 695
C-E 60
C-E 60
C-E 70
2/02 C
C 20/2
1/02 C
C 20/1
C-E 70
C-E 75
C-E 61
C-E 61
C-E
65
C-E691C-E
C 28
C 28
82 C
C 28
C 20/3
C-E 66
C-E
66
C 54
C 54
1/45 CC 54/1
C 95
C 9
5/2
C 9
5/2
1/59 C
C-E 9
0/1
C-E 90/1
C 85/3
2/58 C
1/58 C
C 70/2C 70/2
C 45/3
C 45
/3
C-E 20
02 E-C
C 63
C 30
/1C
30/1
E-C
C 20/3
C 55
C 61C 61
C 47
C 47
C 48
C 48
C 47
C 47
C 10/2
C 10/2
C 45/1
C 45
/1
C 45
/1
1/54 C
C 45/2
C 45/2
1/01 C
35
C 16
C 25
C 03/1
C 03/1
C-E 03
C 40
C 40
C 40
C 07
C-E
05 C
-E 0
7
C 90/2
C 90/2
C-E 25
C 90/4
C 90/3
C-E 55
C-E 10C-E 20
C-E 45
C 70
/2
C-E 85
C-E 75
C-E
75
C 95/2
C 75/1
C 95/2
C 12
C 12C 12
C 14
C 12
C 12
C 14
C 95/2 C 95/2
C 14
C-E 61
C-E 40
C-E 30C-E 59
Bobadilla
Algeciras
LISBOA
PARIS
Nancy
Orléans
Strasbourg
Mulhouse
Dijon
Chalindrey
Ambérieu
BelfastLarne
DUBLIN
Burgos
MADRID
Medinadel Campo
VilarFormoso
Arandade Duero
Avila
Valencia deAlcántara
Marvão
Porto
Coimbra
Córdoba
Barcelona
Port-Bou
Cerbère
Vendome
Glasgow
Stranraer
Holyhead
LONDON
Harwich
Dover
Folkestone
Lille
Dunkerque
Calais
Le Havre
Rho
Menton
Marseille
Bordeaux
Lyon
Avignon
Modane
Genève
LausanneVallorbe
Culoz
Olten
Mâcon
Irún
Utrecht
AmsterdamDEN HAAG
Rotterdam
Hoek van Holland
Antwerpen
Quévy
FeigniesAulnoye
BRUXELLES
Liège
LUXEMBOURG
Zürich
Chiasso
BERN
Bremen
Hannover
Münster
Halle
Frankfurtam Oder
Erfurt
Rostock
Puttgarten
Lübeck
Hamburg
Sa ssnitz Hafen
Stral sund
Neubrandenburg
BERLIN
Osnabrück
DortmundDuisburg
Emmerich
Köln
Aachen
Koblenz
Saarbrücken
FrankfurtamMainGouvy
Trois-viergesGemündenWürzburg
Mannheim
Mainz
Schirnding
Nürnberg
Stuttgart
Heidelberg
Ke hl AppenweierUlm München
FreilassingRosenheim
Kufstein
Dresden
Karlsruhe
MOSKVA
Mointy
Omsk
ANKARA
Samsun
Iskenderun
Yenice
Istanbul
Bandirma
Balikesir
Kütahya
BAKU
Poti
Veseloe
Batumi
Samtredia
Astara
TBILISI
YEREVAN
Astrakhan
Atyraú
Makat
Kandagach
Iletsk I
Orenburg
Senaki
Kurgan
Chelyabinsk
Druzhba
Aqtogai
Almaty
Arys
TASHKENT
DUSHANBE
BISHKEK
Chardzhev
ASHGABAT
Turkmenbashi
Nusaybin
Kamishli
Kapiköy
Razi
Artashat
Nakhichevkan
Bryansk
St Petersburg
KIEV
Malatya
Kapikule
Zim nitsa
Dimitrovgrad
Constanta
1
3
2
45
6
7
10
11
12
8
9
BUCURESTICraiova
Cop
Iasi
UngenyCHISINAU
Odessa
Ilyichevsk
Bendery KuchurganRazdelnaya
VarnaSindel
Kaspican
RuseGiurgiu
Videle
Ayrum
SuzemkaZernovo
Samara
Andizhan
Termis
Bukhara
Nukus
Beyneu
Kungrad
Karshi
Alat
Ryazan
Volgograd
Rostov-ná-Donu
Likhaya
Donetsk/Yasinovataya
Debaltsevo
Krasnoarmeisk
Lozovaya
Kvashino
Kharkov
Dnepropetrovsk
Krasnodar
Sary-OzekShetpe
Urganch
Kyzylorda
Chengeldy
Lvov
Mersin
Kalin
Burgas
Karnobat
Ufa
Kochetovka
Griazy
Novorossiysk
Gyumri
MeghriDzhulfa
Vadul Siret
Brasov Galati
BuzáuPloesti
ReniBolgrad
Taraclia
Basarabeasca
Cimislia
AradLökösháza
Timisoara
TALLIN
WARSZAWA
VILNIUS
Deva
Teius
RIGA
Kaunas
Tczew
Sestokai
BialystokSokólka
Siauliai
Joniskis
Suwalki
Orsha
Fastov
Nizhniy Novgorod
Uspenskaya
KrasnayaMogila
Guk ovo
SoloveiValuiki
TopoliKupyansk
MINSK
BrestTerespol
SmolenskKrasnoye
HELSINKI
Petrozavodsk
Gdánsk
Gdynia
Swinoujscie
Szczecin
Poznan
Wegliniec
Wroclaw
Kraków
Katowice
KozleOpole
Bohumín
Chalupki
Przemysl
KosiceZilina
LeopoldovBRATISLAVA
Brno
KutyBreclav
Kolín
WIEN
PRAHA
BadSchandau
Plzen
Lichkov
HorníDvoriste
Svilengrad
G. Oriahovitza
Mezdra
SOFIJA
Plovdiv
Thessaloniki
Volos
Lárissa
ATHINAI
BUDAPEST
GyékényesKoprívnica
Dombóvár
NagyatádNagykanizsa
Subotica
CurticiKelebia
NyiregyházaDebrecen
SzolnokCegléd
Ujszasz
Miskolc
Zahony
Szob
Gantiadi
DilijanIjevan
GhazakhBarkhudarli
Beyuk-KyasikGardabani
Hrazdan
Osijek
MagyarbolyBeli-
Manastir
VinkovciBogojevo
Str.Vrpolje
BosanskiSamac
StaraMoravita
Bihac
Sunja
ZAGREB
PragerskoCakovec
Klagenfurt
Jesenice
VillachTarvisio
LJUBLJANA
TriesteKoper
Rijeka
Graz
Maribor
Zidani
SemmeringBruck a.d.Mur
Spielfeld Strass
Split
KnínSARAJEVO
Mostar
Bar
BEOGRAD
Lapovo
Kraljevo
Gevgelia
TabanovcePresevo
Selzthal
Linz
SummerauBernhardsthal
Passau
Salzburg
BischofshofenSchwarzach St V.
WörglInnsbruckBuchs
Milano
Torino
Genova
Padova
Verona Mestre/Venezia
Bologna
Ancona
Zadar
Sibenik
Gospic
Ostarije
Firenze
ROMA
Foggia
Napoli
Salerno
Messina
Bari
KØBENHAVN
Nykøbing
GedserRødby
OSLO
Göteborg
Kornsjø
Helsingborg Hässlehom
MalmöYstad
Trelleborg
STOCKHOLM
Hanko
Dashhowuz
Pisa
Görlitz
Propad Tatry
CiernanadTisou
Basel
Wels
Idomeni
Kulata
Promachon
Murakeresztúr
Helsingør
Plauen
Leipzig
Ploce
Pascani
Vicsani
OostendeZeebrugge
Brugge
Roosendaal
Ventimiglia
Livorno
VainikkalaBuslovskaya
Kouvola
Riihimäki
Crewe
Cheb
MetzRémilly
Reding
Thionville
Onville
Hendaye
Aqtau
Ruzaevka
Novosibirsk
Perm
Ekaterinburg
Tyumen
Medyka
Mostiska CeskaTrebová
Decin
Nis
Eskisehir
Pampilhosa Fuentesde Oñoro
Narbonne
Tarascon
Le Creusot
GalantaNové Zámky
Domodossola
Brig
Entroncamento
Lérouville Toul
Arlon
Udine
St Michael
Arnhem
Düsseldorf
Büchen
Hanau
Ingoldstadt
Brennero
Augsburg
Sadkhlo
Akhalkalaki
KarsOsh
Alashankou
Nowasol
Rzepin
Aksaraiskaya II
SarakhsSerakhs
Tecen
TEHRAN
Tabriz
Mashhad
Izmir
ManisaUsak Afyon
Konya
Adana
MeydanEkbez
Narli
SivasAlayunt
Toprakkale
Erzurum
Tatvan
Van
Dobrljin
Ripac
Capljina
SidTovarnik
Dimitrovgrad
Vrsac
Horka
Zgorzelec
Kazatin
Kaliningrad Cherniakhovsk Maladzecna
Kybartai
Prerov
Petrovice
Miedzylesie
Ústí n. O.
Ulukisla
Islahiye
Fevzipasa
Cetinkaya
Bogazköprü
HaydarpasaDogukapi
Kazan
Kotelnich
Vologda
Sarny
Zoblin
Berezhest
KovelJzov
Lublin Korosten
Beredichev
Mariupol
Dej
Satu Mare
Oradea
Valencia
Brindisi
Igoumenitsa
Patras
Alexandroúpolis
LowiceLukow
Tarnov
52
Vidin
Klapeida
Hallsberg
Ånge
Boden
Narvik
Östersund
Trondheim
Turku
Flensburg
Fredericia
Arhus
Frederikshavn
Bremerhaven
Charleroi
LeedsDoncaster
Rennes
Nantes
Le Mans
Toulouse
Besançon
La Spezia
Cleveland
Strymonas
Vicebsk
Novosokol’niki
Tartu
Krustpils
Ventspils
DaugavpilsLiepaja
Tapa
Gatcina
Jelgava
Radviliskis Panerèzys
Kaisiadorys
42 E-CKökshetaú
AQMOLA
PrenogorkovskayaZauralie
C-E 20 Petropavlovsk
Mamlyutka Kara-Guga
KrasnoyarskIrkutskVladivostok
KrasnoyarskIrkutskVladivostok
KrasnoyarskIrkutskVladivostok
Chelyabinsk
Ekaterinburg
Perm
SKOPJE
D.JankovicVolkovo
C-E
79
SERBIA
KOSOVOMONTENEGRO
Sibiu
Pitesti
R O M A N I A
INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS
The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.
THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT
9th edition14 - 15 October 2014Bucharest, Romania
For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: [email protected]
Organisers:
Join the summit for railway business champions
www.railwaysummit.com
Under the aegis of:
Innovative Railways. Competitive Business.
Railway PROthe railway business magazine
Media Partners:
24 EvENIMENT
galele feroviare AU oNoRAT ExCELENţA ÎN
DoMENIUL FERoVIARClub feroviar, alături de asociaţia Industriei feroviare din România (aIf), a
premiat, ca în fiecare an, interesul manifestat pentru transportul pe şine, fie că a fost vorba despre iniţiativă în afaceri sau de o întreagă activitate profesională în
slujba căii ferate. Evenimentul Galele feroviare constituie un prilej pentru a felicita şi premia pe cei care au întreprins diverse acţiuni pentru a dezvolta acest mijloc de
transport dar şi o recunoaştere a diverselor acţiuni sau performanţe efectuate în domeniul afacerilor feroviare şi a iniţiativei în promovarea şi păstrarea tradiţiei
transportului pe şină.Premiile acordate cu ocazia ediţiei cu numărul opt a Galelor feroviare, eveniment
desfăşurat la cinci decembrie anul trecut, reflectă eforturile unor importanţi actori din piaţa de profil în scopul dezvoltării şi consolidării activităţii de transport pe
şină. Din cele şase premii decernate patru au fost acordate companiilor ce activează în
domeniul transportului public pe şină.
de Elena Ilie
25
2013 Decembrie
EvENIMENT
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină a fost acordat primăriei Municipiului iaşi pentru investiţiile importante în mod-ernizarea liniilor de tramvai, pentru programul de modernizare a vehiculelor de tramvai şi sprijinirea activităţilor de constituire a Zonei Metropolitane de Transport Iaşi.
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru păstrarea patrimoniului a fost acordat companiei de transport public arad pentru efortul de păstrare a patrimoniului liniei de cale ferată electrificată Arad-Podgoria, prima linie de cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României. „Linia funcţionează pe o lungime de 60 de km şi a fost construită pentru a asigura relaţia dintre oraşul Arad şi zona viticolă şi agricolă din estul acestuia”, a declarat Petre Cuvineanu, director tehnic al CTP Arad, cel care a reprezentat compania arădeană la eveniment.
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru afacerea anului a fost acordat companiei oradea transport local pentru identificarea şi folosirea cu succes a unor surse de finanţare alternative în scopul sprijinirii activităţii de întreţinere a materialului rulant şi construirea unui laborator modern de mecatronică.
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru activitate industrială a fost acor-dat companiei swietelsky pentru reuşitele în domeniul reconstrucţiilor de infrastructură de tramvai şi cale ferată convenţională. Unul din cele mai recente proiecte finalizate cu succes este reconstrucţia liniilor de tramvai din Cluj Napoca, unde compania a participat în consorţiu cu alţi constructori locali şi internaţionali.
26 EvENIMENT
Premiul a fost înmânat doamnei Andreea Govor, Software Engineer Technician în cadrul companiei Swietelsky.
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru păstrarea tradiţiei a fost acor-dat asociaţiei pentru păstrarea liniilor ferate înguste din românia pentru efortul depus în ultimii ani pentru reconstrucţia şi repornirea activităţilor pe diverse linii de cale ferată îngustă din România. Cea mai nouă linie ferată îngustă repusă în funcţiune de către asociaţie este pe traseul Abrud-Gura Rosiei-Campeni. Mocăniţa de linie îngustă de la Moldoviţa este singura de acest gen care circulă în regiunea Moldovei. „În acest an am transportat 5000 de persoane pe traseul Moldoviţei. Acum patru ani şi jumătate eram privit ca un cetăţean străin care vinde patrimoniul românesc, oamenii au fost la început mai reticenţi. Fac această activitate din plăcere şi pasiune, însă pot să spun că am depus eforturi mari pentru a continua acest proiect. Este primul moment în care simt că activi-tatea noastră este răsplătită, faptul că am fost astfel primit şi premiat mă bucură şi mă onorează”, a declarat Georg Hocevar, preşedintele asociaţiei, cel căruia i-a fost înmânat premiul.
premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru întreaga activitate a fost acordat domnului ion stafie pentru activitatea desfăşurată în slujba căii ferate şi introducerii ce-lor mai bune principii şi tehnologii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare. „ Acesta este un premiu important pentru mine, întrucât mi-am desfăşurat întreaga ac-tivitate în domeniul feroviar. Am avut noroc de colaboratori serioşi şi am avut parte de sprijinul colegilor în activitatea depusă. Poate aş fi putut să fac şi mai mult dacă mi-ar fi permis condiţiile economice, sociale sau de altă natură din acele timpuri. Inginerii feroviari români, tehnicienii români sunt capabili de mai mult. Nu putem vorbi de un stat civilizat fără a vorbi de o cale ferată performantă şi trebuie să ne gândim că un stat nu are un viitor fără o industrie şi fără transportul feroviar”, a precizat domnul Ion Stafie
27
2013 Decembrie
EvENIMENT
28 INfo lEGISlaTIv
acte leGislative apărute în Monitorul oficial
746 / 2 decembrie 2013 - Ordin pentru aprobarea funcţiilor din siguranţa transporturilor pentru care sunt necesare avize de aptitudine medicală şi/sau psihologică
745 / 2 decembrie 2013 - Ordin pentru aprobarea baremelor de sănătate pentru funcţiile din siguranţa transporturilor şi a modului în care se face dovada îndeplinirii acestor condiţii, precum şi lista afecţiunilor medicale şi contraindicaţiile corespunzătoare baremelor pentru elaborarea avizelor medicale pentru personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor
Ordin pentru aprobarea baremelor de sănătate pentru funcţiile din siguranţa transporturilor şi a modului în care se face dovada îndeplinirii acestor condiţii, precum şi lista afecţiunilor medicale şi contraindicaţiile corespunzătoare baremelor pentru elaborarea avizelor medicale pentru personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor
753 / 4 decembrie 2013 - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor
756 / 4 decembrie 2013Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării
Ordin pentru aprobarea Normelor privind procedura de agreare a unităţilor medicale şi/sau psihologice în vederea examinării personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi pentru aprobarea Normelor privind procedura de control la unităţile medicale şi/sau psihologice agreate să efectueze examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum şi persoanele desemnate să efectueze controlul
793 / 17 decembrie 2013Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Electrificare CFR“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU“ - S.A., filiala Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă“ - S.A.
792 / 17 decembrie 2013Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite prin scrisorile semnate la Luxemburg la 19 martie 2013 şi la Bucureşti la 25 martie 2013 între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii privind Proiectul de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg
la 27 decembrie 2005, şi la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005
Hotărâre pentru aprobarea încetării calităţii de membru a Inspectoratului General al Poliţiei Române, reprezentat de Direcţia Poliţiei Transporturi, la Organizaţia Companiilor Europene de Transport Feroviar şi Autorităţilor Poliţieneşti (COLPOFER)
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Informatică Feroviară“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale de Reparaţii Locomotive „C.F.R. - SCRL Braşov“ - S.A., filiala Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. - Călători“ - S.A.
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Intervenţii Feroviare“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.
796 / 17 decembrie 2013Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 2 pe anul 2013 la Contractul de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2012
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.
Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.
813 / 20 decembrie 2013Hotărâre privind aprobarea actelor adiţionale nr. 2 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012
835 / 24 decembrie 2013Hotărâre pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2014
29
2013 Decembrie
Top Related