Ţesuturile conjunctive
Clasificare, histogenezăCelulele conjunctive fixe
Fibrele conjunctiveSubstanţa fundamentală
Definiţie şi componente
• Ţesuturi caracaterizate prin aparentă dezordine celular fibrilară
• Celulele specifice sunt distanţate unele de altele şi nu formează joncţiuni
• Componente: Celule fixe şi mobile Matrice extracelulară
Fibre conjunctive Substanţă fundamentală
Markerul celulelor conjunctive - vimentina
Histogeneză • Mezoderm• Ţesutul conjunctiv al capului
şi gîtului: din ectoderm – pe calea crestelor neurale
• Ţesutul conjunctiv embrionar: mezenchim-ectomezenchim
• Mezenchimul formează:– ţesuturile conjunctive– ţesuturile musculare – unele epitelii de origine
mezodermică
Aparentă dezordine celulară şi fibrilarăCelule distanţate unele de altele
Polimorfism celularNu formează joncţiuni
Leagă între ele alte ţesuturiAsigură nutriţia şi apărareaRezistenţă la agenţi mecaniciBine vascularizate şi inervate
Caractere generale
Clasificare • Criterii
Raportul dintre celule, fibre şi substanţă fundamentală Organizarea celulelor şi componentelor extracelulare Funcţiile specifice
• Tipuri Embrionare: mezenchimal, mucos Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat) Specializate: reticular, adipos, cartilaginos, osos,
sângele, mieloid, limfoid, ţesuturile conjunctive dentare (pulpa dentară, dentina, cementul)
După consistenţa substanţei fundamentale:• Moi: ţesutul conjunctiv lax• Semidure: ţesutul cartilaginos• Dure: ţesutul osos
Celulele conjunctive
Fixe• mezenchimală• reticulară• fibroblast – fibrocit• miofibroblast• adipocit• mastocit• pericit• macrofag
Mobile• limfocit• plasmocit• granulocit neutrofil• granulocit eozinofil
• monocit
Celula mezenchimală• Origine: mezodermică• Numeroase la embrion şi făt,
rare la adult• Morfologie:
– Formă: stelată– Nucleu: central, eucromatic,
nucleoli multipli– Citoplasmă: bogată, slab
bazofilă, cu puţine organite– Prelungiri: lungi şi subţiri,
joncţiuni gap• Funcţie: citogeneză
Celula reticulară• Origine: mezenchim• Localizare: măduva hematogenă, organe
limfoide• Clasificare: non-fagocitare (susţinere), fagocitare• Morfologie:
– Formă: stelată– Nucleu: central, eucromatic, nucleoli mari,
multipli– Citoplasmă: slab bazofilă, puţine organite
(lizozomi)– Prelungiri citoplasmatice ramificate
• Funcţii: susţinere, nutriţie, fagocitară, sinteză– Sintetizează componente ale matricei
extracelulare (colagen I, III, laminina)– Sintetizează substanţe implicate în controlul
hematopoezei (fibronectină, hemonectină, factori de creştere)
• Rată de reînnoire: lentă
Fibroblastul • Cea mai frecventă• În toate ţesuturile conjunctive• Origine: celule mezenchimale şi
fibroblaste preexistente• Localizare: ţesutul conjunctiv lax,
în apropierea fibrelor de colagen• Activă sintetic• Morfologie:
– Formă: alungită sau stelată– Nucleu: ovalar, eucromatic, 1-2
nucleoli– Citoplasmă: slab bazofilă cu multe
organite, precursori ai colagenului– Prelungiri: groase, puţin ramificate– Receptori membranari: insulină,
factori de creştere fibroblastic, lipoproteine
Fibroblastul
Fibroblast: ultrastructurăREr abundentComplex GolgiMitocondriiMicrotubuli, microfilamente
Funcţiile fibroblastului• Fibrilogeneză: procolagen • Sinteză: interferon tip I,
glicoproteină cu activitate antivirală şi antitumorală
• Endocitoză: înglobează grăsimi, pigmenţi
• Modulaţie: modificarea reversibilă a morfologiei în funcţie de micromediu
• Hormonosensibilitate:– h. hipofizari stimulează– ACTH, cortizol inhibă
• Regenerare: FGF
Fibrocitul • Mai mic decît fibroblastul• Alungit, fuziform• Nucleu heterocromatic• Citoplasmă acidofilă cu
puţine organite (lizozomi-digestia organitelor inutile)
• Prelungiri rare şi scurte• Mai puţin sau deloc activ
în sinteză• Poate redeveni fibroblast
Miofibroblastul: caractere intermediare între fibroblast şi celula musculară netedă
• Origine: fibroblast, pericit, miocit neted• Morfologie:
– HE: asemănător fibroblastului– Formă alungită sau stelată– Nucleu indentat, citoplasmă
acidofilă– Prelungiri interconectate, joncţiuni
gap• Ultrastuctură: Rer, complex Golgi, corpi
denşi, filamente citoplasmatice: actină, vimentină, desmină, catena grea a miozinei
• Localizare: vilozităţi intestinale, ţesut de granulaţie, septuri alveolare, capsula renală, capsula şi trabeculii splenici, ţesutul conjunctiv din jurul tubilor seminiferi
• Funcţii: sinteză de colagen şi contracţie
Miofibroblaste, anti-actină
1 – actină tip muşchi neted
2 – desmină
3 – vimentină
1 2
3
Ţesut de granulaţie
Boala Dupuytren • descrisă în1831 de către chirurgul
francez Guillaume Dupuytren • afecţiune fibroproliferativă benignă• apare mai frecvent la bărbaţi de
peste 50 de ani • bilaterală• invalidantă• benzile fasciale normale devin
corzi • Clinic: iniţial nodulul, corzile şi
contractura digitală de flexie
Adipocitul • Celulă care
stochează lipide• Localizare
Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase
• Tipuri de adipocite Alb-galben sau
unilocular Brun sau multilocular
Adipocitul alb-galben (unilocular)• Sinonime: celula grasă, lipocit• Specializată în stocarea de lipide
neutre• Histogeneză: din celula
mezenchimală, stadii intermediare lipoblast, prolipocit
• Funcţii: stocarea şi prelucrarea lipidelor, sinteza de lipoproteinlipază, h.steroizi, TNF, factori de crestere
• Identificarea lipidelor: Oil red O, Sudan negru B, albastru de Nil, săruri de osmiu (secţiuni la gheaţă)
Adipocite şi lipoblaste fetale
Caractere morfologice• rotund, oval sau poliedric• 50-150μ diametru• o singură globulă lipidică• ocupă cea mai mare partea citoplasmei• nucleu aplatizat, situatperiferic, hipercrom• citoplasmă subţire, S100 pozitivă
Masson
S100
Adipocitul brun (multilocular)• Numeroase la embion şi făt• Adult: axilar, cervical şi perirenal• Origine: celulele mezenchimale
– Diferenţiere sub controlul norepinefrinei
• Morfologie: – Formă poliedrică– Nucleu situat central– Citoplasma conţine numeroase
incluziuni lipidice de diferite dimensiuni
– Numeroase mitocondrii bogate în citocromi, care conferă culoare brună lipidelor de rezervă
• Independent de starea de nutriţie• Funcţii: termoreglare (sintetizează
termogenina)
m
c
c
ll
l
Adipocit brun, ME
Pericitul • Origine: mezenchimală• Localizare:
– Situat în grosimea membranei bazale vasculare– Înconjură pe versantul extern capilarele şi venulele
postcapilare• Contacte cu endoteliul prin prelungiri citoplasmatice• Morfologie:
– Formă stelată– Prelungiri citoplasmatice în contact cu endoteliu
• Identificare: Histochimic: coloraţii vitale (Florey), impregnare
argentică Imunohistochimic: actină, vimentină
• Funcţii: dinamica vasculară, implicaţii în angiogeneză, celulă de rezervă, fagocitoză (înglobează particule nocive din spaţiul perivascular)
MB
Pericite, anti-actină
E P
P
C
Mastocitele• Paul Erlich, 1878
– mastzellen-proprietăţi tinctoriale, granule
– localizate în imediata vecinătate a vaselor de sânge şi nervilor
– număr mare în carcinome
Paul Ehrlich (14 martie 1854 - 20 august 1915)Premiul Nobel în 1908
Mastocitul • Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv
dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul nervos
• Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul uro-genital, piele
• Populaţie celulară heterogenă funcţional• Origine dublă: mezenchimală şi medulară
Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate mucoaselor)
Progenitor
Progenitor bazofil/eozinofil
Progenitormastocitar
Eozinofil
Bazofil
Mastocitatipic
Mastocittipic
Metode de identificare• Morfologice (HE, tricrome):
nu identifică mastocitul• Histochimice
Orto sau metacromazie la albastru de toluidină
Alcianofilie şi safraninofilie
Inconstant PAS pozitive• Fluorescenţă
Auramină, thioflavină, acridin orange
• Imunohistochimice Triptaza şi chemotriptaza
mastocitară, TNF• Microscopie electronică
Albastru alcian safranină
TriptazaTriptazaStroma tumorala Stroma tumorala
Morfologie
• dimensiuni: 5 - 25μ• formă: alungită, rar rotundă sau stelată• nucleu: central, heterocromatic, fără nucleol• citoplasma bogată
• numeroase granulaţii specifice• diametru 1-3µ• rotunde, egale, maschează nucleul• cu dublă membrană, structură heterogenă
• puţine organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, microfilamente, microtubuli
• membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE
Tipuri de granule mastocitare
Degranularea
Eliberarea de mediatori în spaţiul pericelular prin
proces de exocitoză
Fazele degranulării
1-fuziunea membranei granulare cu plasmalema2 - formarea unui por3 - eliberarea conţinutului cuconservarea membranelor
1 2
3
Tipuri de degranulare
1 – exocitoză simplă2 – exocitoză secvenţială3 – mastocitoclazie; şocul anafilactic
1 2
3
Mediatori • Glicozaminoglicani
Heparină Condroitin sulfaţi Dermatan şi keratan sulfat Acid hialuronic
• Amine biogene Histamină Serotonină Dopamină
• Factor de necroză tumorală
• VEGF
• Enzime specifice Triptază Chemotriptază Naftilcloroacetat esterază
• Factori chemotactici ECF-A, NCF-A
• Leucotriene Derivaţi de acid arahidonic
• Receptori IgE Neurotensină Catecolamine
Heterogenitate
Interacţiuni intercelulare şi funcţiile mastocitului
• Plasmocitul (IgE) – degranulare• Fibroblastul – GAG, agregare de
fibre conjunctive• Macrofagul – endocitează mediatori
eliberaţi în exces• Limfocitul – reacţii imune locale • Amine biogene şi heparină –
dinamica vasculară şi homeostazia coagulării
• Factori chemotactici: concentrare de Eo şi neutrofile
• Implicaţii patologice majore: alergii, inflamaţii nespecifice şi parazitare Contact mastocit - plasmocit
Contact mastocit (MC) – macrofag (M)
M
MC
Mastocitom
Macrofagul• Celulă cu funcţie fagocitară• Origine: monocite sanguine,
circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage
• Durată de viaţă: căteva luni• Localizare: stroma organelor
parenchimatoase• Pot forma celule gigante
multinucleate (20-100 nuclei)
Morfologie • Dimensiune: 15-30μ• Formă: rotundă, ovalară sau neregulată• Nucleu: situat central sau excentric,
heterocromatic, fără nucleol evident• Citoplasma: frecvent acidofilă
(lizozomi), cu sau fără vacuole şi corpi de incluzie (resturi hematice, detritusuri, pigmenţi, lipide, colagen)
• Citoschelet: filamente care participă la deplasările celulei
• Enzime: hidrolaze acide - digestie• Prelungiri: numeroase, scurte şi
ramificate
Macrofag cu incluziuni lipidice
Sistemul mononuclear-macrofagicTotalitatea celulelor cu funcţie
fagocitară din organism, care derivă din monocitele circulante
• Monocit sanguin• Monocit tisular• Macrofagul conjunctiv• Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”)• Celula Kupffer (ficat)• Microglia (sistemul nervos central)• Osteoclastul (ţesutul osos)
Kupffer Macrofage pulmonare
Microglie Osteoclaste
Funcţiile macrofagului• Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine
– Fagocitoză nespecifică:• Recunoaştere fagocitară prin opsonizare la nivel tisular • Opsoninele se leagă de particulele de fagocitat• Complexele formate se leagă de receptori la nivel celular• Endocitoză
– Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3• Endocitare prin pseudopode-fagozomul- fagolizozomul-degradare
(hidrolaze acide)• Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon,
lizozim, fracţiuni ale complementului• Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch)• Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic,
hemosiderinic şi lipide – melanofag, siderofag• Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv
Celulele conjunctive mobile• Origine: măduva hematogenă• Circulă în sîngele periferic
perioade determinate• Migrează în ţesutul conjunctiv
unde îşi îndeplinesc funcţiile• Componente
– Monocit– Limfocit– Plasmocit– Granulocit neutrofil– Granulocit eozinofil
Celule conjunctive mobile
Mobilitate intra- şi extraconjunctivăEndocitează şi degradează resturi
celular-fibrilareApărare mediată celular şi umoral
Monocitul • Rar observat în ţesuturi• Provine din monocitul circulant• Formă: ovalară sau neregulată• Nucleu: reniform, frecvent
ataşat plasmalemei• Citoplasmă: slab bazofilă• Conţine granulaţii inegale,
nespecifice• Formează toate componentele
sistemului mononuclear macrofagic şi celulele prezentatoare de antigen
Limfocitul• Cea mai mică celulă
mobilă• Origine: organe
limfopoetice• Formă: rotundă• Nucleu: rotund sau ovalar,
hipercrom• Raport N/C: supraunitar• Citoplasma: bazofilă,
redusă cantitativ, fără granulaţii, fără incluziuni
• Localizare: ţesutul conjunctiv al mucoaselor
Plasmocitul
• Origine: din limfocit B• Formă: ovalară• Nucleu: excentric,
hipercrom, fără nucleol• Citoplasmă: bazofilă,
excepţie zona paranucleară (Golgi)
• ME: Rer• Funcţie: sinteza de
anticorpi
Granulocitul neutrofil
• Formă: rotundă sau neregulată
• Nucleu: bi- sau multilobulat, heterocromatic
• Citoplasmă: slab acidofilă, nu se observă granulaţiile caracteristice
• Numeroase forme degenerate, cu aspecte “bizare”
• Acumulare tisulară: sub influenţa NCF-A (infecţii)
• Durată de viaţă în ţesuturi: ore - zile
Granulocitul eozinofil
• Formă: rotundă• Nucleu: bilobat,
heterocromatic• Citoplasmă: acidofilă
omogenă, în ţesutul conjunctiv granulaţiile se observă rar
• ME: granulaţii cu cristaloid• Acumulare tisulară de
eozinofile: sub influenţa ECF-A (alergii, parazitoze)
fibre
celule mobile
substanţă fundamentală
celule fixe
Fibrele conjunctive• Produsul de secreţie al celulelor conjunctive• Rol central în sinteza precursorilor: fibroblastul• Tipurile de fibre conjunctive
– Colagene– Reticulinice– Elastice– Oxitalanice
• Funcţii majore– Rezistenţă la stimuli mecanici– Realizarea de compartimente în ţesutul conjunctiv
Colagenul • Scleroproteină, 25% din proteinele organismului• Component al: fibrelor de colagen, fibrelor de reticulină,
membranelor bazale, substanţei fundamentale• Structură:
– Lanţuri polipeptidice aranjate helicoidal (triplu helix)– Unităţi repetitive: glicină, prolină, hidroxiprolină
• Tipuri (I – XVIII)– Tipul I (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, osteoblaste (derm,
tendoane, oase, ligamente)– Tipul II (fibrilar) – sintetizat de condroblaste (cartilaj, discuri
intervertebrale)– Tipul III (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, celule musculare
netede şi endoteliale (derm, vase sanguine, organe interne)– Tipul IV (non-fibrilar) – membranele bazale
Fibrele de colagen
• Cele mai numeroase• Groase, lungi, sinuoase• Polifibrilare • Neramificate,
neanastomozate• Formează fascicule• Durată de viaţă dependentă
de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile)
• Degradate de colagenază
Unităţi morfofuncţionaleProcolagen
TropocolagenMicrofibrile
Fibrile (periodicitate 64 nm)Fibre polifibrilare
Fibrilogeneza • Etapa intracelulară
– Succesiunea fazelor proteinosintezei
– Gena: localizată pe cromozomul 7– Hidroxilarea prolinei şi lizinei:
vitamină C, fier, oxigen– Glicozilare în Rer: procolagen,
exocitoză– Durata etapei intracelulare: 6 – 60
minute• Etapa extracelulară
– Exocitarea moleculelor de colagen sub formă de coloană
– Asamblare şi ghidare: proteoglicani
– Procolagen – tropocolagen – microfibrile – fibrile
– Agregare laterală (GAG), formare de fibre polifibrilare
Fibrile de colagenŢesut conjunctiv dens dezordonat
Colagen de tip I
NucleuRer
AparatulGolgi
Matriceextracelulară
Procolagen Procolagen
Moleculede colagen
Fibrilogeneza
NucleuRer
AparatulGolgi
Matriceextracelulară
Procolagen Procolagen
Moleculede colagen
Fibrilogeneza
Metode de identificare
HE: eozinofile (roz)Tricromă Masson: albastreTricromă Gömöri: verziTricromă van Gieson: roşii
HE
Masson
Nucleu
Funcţiile colagenului• Rezistenţă la tracţiune şi tensiune (aponevroze, ligamente,
tendoane, capsule articulare)• Extensibilitate limitată• Limitează deplasările lichidului tisular şi a proteoglicanilor• Induce agregarea trombocitelor şi iniţiază formarea trombului în
hemostaza spontană• Participă la diferenţierea ţesuturilor la embrion• Intră în constituţia membranelor bazale (colagen IV, rezistent la
acţiunea colagenazei)• Substrat pentru depunerea sărurilor de calciu (hidroxiapatita)• Proprietăţi antigenice: molecule antigenice care determină
răspuns imun (afecţiuni autoimune: sclerodermia, lupusul eritematos)
Fibrele de reticulină• Identificate cu tipul III de colagen• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula
Schwann, celula musculară netedă• Morfologie:
– Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule
– Dimensiuni variabile de-a lungul fibrei şi de la o fibră la alta• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe
limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi
• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
Ficat Ganglion limfatic
Glandă salivară Mucoasă gastrică
Reţea de fibre reticulinice, SEM
Funcţii• Reţea de susţinere pentru organe parenchimatoase şi
tubular cavitare• Permit efectuarea schimburilor rapide de substanţe
(plămîn, rinichi, glande endocrine, ficat)• Reţeaua reticulinică se comprimă reversibil (plămîn)• Îşi pot modifica forma dependent de momentul
funcţional (organe limfopoetice)• Participă la rezistenţa împotriva invaziei microbiene şi
au potenţial antigenic specific
Sindromul Ehlers-Danlos• Defect congenital de producere a
colagenului tip III• Hipermobilitate articulară• Hiperelasticitate cutanată• Distensia organelor interne• Ruptura spontană a vaselor
sanguine• Rupturi spontane ale organelor
interne
Fibrele elastice• Localizare: ţesuturi cu capacitate
de distensie reversibilă• Funcţii: adaptare mecanică şi
menţinerea homeostaziei• Constituent de bază: elastina
(scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul)
• Morfologie:– Traiect sinuos – Monofibrilare, ramificate şi
anastomozate: reţele– Aceeaşi grosime de-a lungul
fibrei, variabilă de la o fibră la alta
• Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm
• Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede
• Precursor intracelular: tropoelastina
sinuoase
grosimeramificaţii
anastomoze
ORCEINĂ
IdentificareOrceină: brun
Fibre elastice din peretele aortei
Cartilaj elastic
Ultrastructură
• formaţiuni amorfe (40-140 A)• periodicitate diferită de colagen• zona centrală: elastină• teacă de microfibrile (fibrilina)• defect congenital de fibrilină: sindrom Marfan
elastină
elastină
colagen
microfibrile
microfibrile
Ce este sindromul Marfan?
• Defect congenital de fibrilină, transmis autozomal dominant
• Efect biochimic: elastina nu agregă sub formă de fibrile
• Histologie: zone întinse din peretele aortei lipsite de fibre elastice
• Clinic:– Membre lungi şi subţiri– Cutie craniană alungită– Anevrism de aortă– Dilataţia rădăcinii aortei– Leziuni combinate aortice şi
valvulare
Fibrele oxitalanice• Variantă mai puţin extensibilă de
fibre elastice, mai groase, rezistente la elastază şi soluţii acide
• Identificare: orceină după oxidare prealabilă sau clorură de uraniu
• Localizare: ligament periodontal, gingie, joncţiunea tendon-muşchi, pseudocapsulele din jurul anexelor pielii
Caractere generale• Ocupă spaţiul dintre celule şi fibre• Vîscoasă, amorfă, transparentă• Componente: apă, substanţe organice şi anorganice
(concentraţie dependentă de tipul ţesutului conjunctiv)• Identificare
– Nu se observă pe preparate incluzionate în parafină, colorate HE
– Histochimic: se identifică doar anumite substanţe din compoziţia substanţei fundamentale (metacromazie, PAS pozitivitate)
– ME: material filamentos cu vezicule înconjurate de material amorf
Componente organice
• Glicozaminoglicani– Acid hialuronic– Heparină şi heparan sulfat– Condroitin-sulfaţi– Dermatan sulfat şi keratan
sulfat• Glicoproteine structurale
– Fibronectine şi condronectine
– Laminina– Glicoproteina 115
Funcţii • Suport mecanic pentru celule şi fibre• Nutritiv • Difuzia metaboliţilor şi cataboliţilor• Apărare: difuzia anticorpilor şi deplasarea celulelor mobile• Funcţie plastică: se adaptează la modificările vasculare şi epiteliale