9 IANUARIE 2009 9FOAIAromâneascã

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901

POVESTEA SÃPTÃMÂNII

La cules de legumev Dacã ai cãlãtori de la

un cap la altul al galaxieinoastre – Calea Lactee –cu viteza luminii, þi-ar tre-bui 100.000 ani. Viteza lu-minii, cea mai mare vitezãcunoscutã, este de 300.000km/sec.

v Pentagonul are dublunumãrul de toalete de careeste nevoie. Când a fostconstruit, legea impuneabãi separate pentru albi ºinegri.

v Grãdinile suspendatedin Babilon, sunt supranu-mite ºi Grãdinile Semira-midei, dupã numele legen-darei regine a Babilonului.Construcþia era compusãdin mai multe terase su-prapuse, retrase succesiv,pe care erau amenajategrãdini cu o vegetaþie lu-xuriantã. Grãdinile au fost

ªtiaþi cã…?ridicate în colþul nord-es-tic al palatului lui Nabuco-donosor, lângã poartazeiþei Istar. La bazã aveauforma unui pãtrat cu latu-ra 123 m, înãlþimea maxi-mã fiind de 23 m.

v Curcubeul este un fe-nomen optic ºi meteoro-logic manifestat prin apa-riþia spectrului luminos

atunci când lumina se re-fractã prin atmosfera su-prasaturatã de vapori deapã, de cele mai multe oriapãrând dupã ploaie. Cur-cubeul ia forma unui arcroºu la exterior ºi violet lainterior. Secvenþa de culorie cea a spectrului luminiialbe, adicã: roºu, portoca-liu (oranj), galben, verde,albastru, indigo ºi violet.Lumina albã se separã îndiverse culori (lungimi deundã) atunci când intrãîntr-un strop de apã fiind-cã roºul se refractã sub ununghi mai mic decât albas-trul. La ieºirea din strop,raza roºie pãrãseºte stro-pul sub un unghi mai micdecât unghiul de refracþieal razei albastre, iar sepa-rarea culorilor realizeazãcurcubeul.

Kanga vrea sã prepare un ghiveci de legume ºii-a cerut ajutorul lui Iepurilã. Traseazã-i lui Iepurilãdrumul corect cãtre Kanga, având în vedere cã, îndrumul sãu, trebuie sã culeagã numai legume.

Într-o searã, în grãdinade zarzavaturi a bunicilor,s-a încins o ceartã mare.Ceapa verde ºi usturoiuls-au luat la harþã cu sala-ta ºi spanacul, iar gulia, ar-deiul, roºia, conopida ºivarza, care erau niºte tine-re rãsaduri, s-au trezitamestecate în gâlceavãfãrã voia lor. Morcovul,pãtrunjelul, þelina ºi carto-ful ºi-au vârât nasurile înpãmânt ºi au tãcut chiticpentru cã lor nu le plãceauastfel de discuþii. Numaifasolea s-a ridicat iute pepar pentru ca sã vadã ºisã audã cât mai bine.

– Sunteþi niºte zbârcite,striga plinã de nãduf Cea-pa verde. Vã legaþi de mineºi de bunul meu vecin Us-turoiul cã avem un mirosneplãcut, dar uitaþi cã ºi voiaveþi defectele voastre.

– ªi care ar fi acestea?întrebã Salata.

– Ha,ha,ha! Râse Ustu-roiul. Te faci cã nu ºtiþi?!

Nu spunea ieri bunicadespre tine cã eºti amarãºi despre Spanac cã a îm-bãtrânit?

– Gustul meu amãruieste foarte sãnãtos, îi rãs-punse jignitã Salata.

– Iar eu, chiar dacã suntcam trecut sunt la fel desãnãtos pentru cei care mãconsumã zise ºi Spanacul.

– Lasã-l frate! StrigãCeapa. În curând vor ple-ca de lângã noi. ªtii binecã ei au o viaþã foarte scur-tã.

– Cãpãþânoºilor! ZiseSpanacul.

Lucia Muntean

Cearta legumelor– Nu e frumos sã vor-

biþi aºa unii cu alþii, se bagãîn vorbã Gulia. Dacã v-arauzi cineva ar spune cãsunteþi niºte legume fãrãminte!

– Pe tine cine te-a invi-tat sã vorbeºti? se rãsti laea Ceapa.

Ardeiul sãri ºi el ca fript:Cum adicã? Dacã sun-

tem niºte tinere rãsaduri nuputem sã ne spunem pã-rerea? Îmi pare rãu, sura-to!

– Are dreptate Ardeiul,zise ºi Roºia care era totun rãsad. Dacã sunteþi maimari, purtaþi-vã cum secuvine!

– Noi nu primim lecþii dela niºte pricãjite de rãsa-duri.

– Lecþii? Tresãri dinsomn Ridichea. Ia te uitã,am aþipit ºi am uitat de lec-þia de searã. Sã nu adoar-mã nimeni pânã nu învã-þãm o poezie.

– Da, da! Mai bine învã-þãm ceva decât sã ne cer-tãm strigã atunci Varza.

– Cine se ceartã? Semirã Ridichea.

Fasolea îi spuse pe ne-rãsuflate toatã povestea ºiRidichea se mirã foartetare:

Urât din partea voastrã!Se vede cã nu aþi învãþat

încã sã vã respectaþi unape alta pentru cã nu ºtiþicât de importante suntemnoi legumele pentru viaþaoamenilor care ne seamã-nã ºi ne îngrijesc. Dacãv-ar auzi copiii sunt sigu-rã cã nu v-ar mai apreciaatât de mult.

– Care a fost lecþia pecare am învãþat-o ieri? amai întrebat Ridichea.

– Ieri am învãþat despreanotimpuri, zise încetiºorGulia.

– Bine, zise Ridichea. Azivom învãþa despre ce în-seamnã legumele pentrusãnãtate. ªi ca sã le treacãpofta de harþã celor patruîmpricinate vom învãþa opoezie despre ele. ªi Ridi-chea începu sã citeascã:

„Legumele toate, toate /Sunt izvor de sãnãtate. /Consumate zi de zi / Depãrinþi ºi de copii, / Ele suntpentru oricine. / O sursã devitamine. / Fiecare-n felul ei/ Îi ajutã cu temei: /Usturoiu-alungã boala, /Ceapa vindecã rãceala, /Frunza verde de spanac /Este bunã la stomac; / Iarsalata neapãrat / Face binela ficat. Fierte, crude, toate,toate, / Oricum ar fi con-sumate / Sunt izvor de sã-nãtate!

Dupã ce Ridichea termi-

nã de citit, Ceapa, Ustu-roiul, Salata ºi Spanacul tã-curã stânjenite.

– Aþi vãzut? Zise într-untârziu Ceapa. Mirosul meuºi al Usturoiului nu facerãu nimãnui.

– Nici amãreala mea,zise Salata gânditoare.

– Ca sã nu mai vorbimdespre frunzele mele, ziseºi Spanacul cu ferealã.

– Ar fi cazul sã vã com-portaþi ca niºte legume se-rioase, le zise Ridichea ºi sãnu mai pierdeþi vremea cuvorbe goale. Nu aveþi delucru în aceastã searã?Rãdãcinile voastre nu v-auadus încã ceva de care aunevoie frunzele voastre?

– Fiecare legumã se ru-ºinã în felul ei ºi se grãbisã-ºi termine treaba înain-te de culcare. În bucãtãriilesecrete ale frunzelor, vita-minele ºi sãrurile mineraleaºteptau sã fie preparatepentru hrana copiilor, darºi a celor mari. ªi nu nu-mai atât! Poezia trebuia în-vãþatã de toatã suflareagrãdinii, ca nu cumva vreolegumã sã uite care îi esterostul.

În felul acesta, tãcerea selãsa peste grãdinã ºi dimi-neaþa când Razele soare-lui începurã sã se joaceprintre straturi, Salata leîntrebã:

– Vreþi sã învãþaþi opoezie? Dacã vreþi, suntgata sã vã ajut!

– ªi eu! zise Spanacul.– ªi noi, rostirã într-un

glas Ceapa ºi Usturoiul.Ce ziceþi copii? Le aju-

taþi ºi voi pe Razele de soa-re sã înveþe poezia desprelegume?