Ce spui dup5,,Buni ziua"?Psihologia destinului
ERIC BERNE
Traducere din englezdde Anacaona Mindrild-Sonetto
uman
ATRCI
Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:MAGDALENA MARCULESCU
Director produclie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Coperta:FABER STUDIO
Redactor:ANCA PREDA
Dtp:oFELIA COSMAN
Corector:EUGENIA URSU
Descderea GP a Bibliotecii Nationale a RominieiBERNE, ERIC
Ce spui dupi,,buni ziua'r?: Psihologia destinului uman / Eric Berne;
trad.: Anacaona MdndrilI. - Bucure;ti : Editura Trei, 2006IsB N (10) 97 3 -7 07 - o85 -2 ; ISBN (13) 97 a- 97 3 -7 07 -o85 -2
I. M6ndrili, Anacaona (trad.)
615.851
Titlul original: What do you say afteryou say helloT The Psychologr
of Human DestinYAutor: Eric Berne
Copyright @ City National Bank, Beverly Hills, California, 1972
Copyright o Editura Trei, 20O6,pentru ediliain limba rorh6nb
C.P. 27 - O49O, Bucu re;tiTel./Fax: +4 O2l 3OO 60 90e- mail: comenzi@editu ratrei.rowvrrw.editu ratrei.ro
rsBN 978-973 -707 -O85-Z
Cuprins
15
t92t
23
2525262831
3434
3536384753
55
Notd asupra traduceriiPrefaldSernanticd
Partea IConsideraliigenerale
Capitol u I I. IntroducereA. Ce spui dupd ,,Bund ziua"?B. Cum spui,,Bund ziua"?C. O ilustrareD. StrAngerea de mandE. PrieteniiF. Teoria
Ca pito I u I 2. Principiile analizei tranzacfionaleA. Analiza structuraldB. Analiza tranzaclionaldC. Structurarea timpuluiD. Scenariile de viafd
Partea a II-aProgramarea parentalS
Capitolul 3. Destinul umanA. Planul de viafdMagdaDellaMaryB. Pe scend gi dincolo de scend
575758596263
6870727476808283858792
9797101106109116
118
721r2l123123729130131
136
C. Mituri gi basme
Pozsestea EuroPei
Scufila Ropie
O renclie marliandLln scenariu de tiP Scufila Ro1ie
D. Apteptdnd rigor mortis
S cenariul,,Agtepthnd rigor mottis"
Poaestea Frumoasei din Pddurea adormitd
E. Drama familialdF. Destinul ulnanG. Perspectivd istoricd
Ca pitol u I 4. Influenle prenatale
A. Chestiuni introductiveB. brfluenlele ancestrale
C. Scena concePfieiD.Pozllia la na;tereE. Scenarii ale nagteriiF. Prenurire pi nume de familie
Capitolul 5. Dezvoltarea timpurieA.Influenle timPuriiB. Convingeri gi hotdrAriC. Pozijiile - PronumeleD. invingdtori gi invingiE. Pozifiile triadiceF. Poziliile - PredicateleG. Alegerea scenariului de viald
Capitolul 6. ent de modelareA. Programarea ParentaldB. GAndire in stil marfian
737137
741
14r145148
Butch
C. Micul avocatD. Instrumentarul scenariului
CapitoluI 7. Instrumentarul scenariului de viafdA. Rdsplata scenariuluiB.InjoncfiuneaC.IspitaD. ElectrodulE. Saci gi alte lucruriF. PrescripliaG. Modele parentaleH. DemonulI. Permisiunea
J. Eliberarea interniChuck
K. Componentele scenariului de viafdClementine
L. Aspirafii gi conversafiiM. invingdtoriiN. Toli oamenii au un scenariu de viald?O. ContrascenariulP. Rezumat
Capitolul 8. Copildria tilrzieA. hrtrigi gi eroiB. ConcesiuneaC. CupoaneleD. IluziileE. jocurile
153
154t57159
160t62t63166169t70173
174t77177
17918018r182184
185
185
t871891992to
2t3214
221222223223224226226228229233236239
2422422432452472492522562582s9261267
F. Persona
G. Cultura familiald
Capitolul 10. Maturltatea 9i moartea
A. Maturitatea
B.Ipoteca
C. Dependenfele
D. Triunghiul dramei
E. Speranfa de viafd
F. BdtrAnefea .,
G. Scena morlii'H. RAsul sub ptreang
L Scena postumd
J. Piatra de mormdnt
K. Testamentul
Ca pitolul 9. Adolescenla
A. Ocupafii de timP liber
B. Eroi noi
C. Totemul
D. Simldminte noi
E. Reacfii fizice
F. Camera din fald 9i camera dosnicd
G. Scenariu Pi antiscenariu
H. Imaginea desPre lume
I. Tricoul inscriPlionat
Nu poli aaea tncredere tn nimeni
Nu apa face toatd lumea?
263
265265268270274
277277281284
287
289297
298298300302306308310
292294
Partea a III-aScenariulin acliune
Capitolul 11. Tipuri de scenariu
A. invingdtori, neinvingdtori 9i firvinpiB. Timpul scenariuluiC. Sexul gi scenariulD. Timpul-cronometru pi timpul-obiectiv
Capitolul 12. Ceteva scenarii de viafd tipiceA. Scufila Roz sau,,CoPilul nimdnui"B. Sisif sau ,,Iar arnpdfit-o!"C. Micula domnigoard Muffet sau,,Nu md polisperia!"D. BdtrAnul soldat nu moare sau ,,Cine are nevoie de
mine?"E. Ucigagul de balauri sau ,,Tata le Ptie pe toate"
F. Sigmund sau ,,Dacd nu reupepti pe o cale, incearcd
alta"G. Florence sau ,,IJn lucru dus la bun sfArpit"
H. Scenarii tragice
Ca pitol u I 13. Cenupdreasa
A. Trecutul Cenugdresei
B. Povestea CenuPireseiC. Scenarii impletite firtre ele
D. Cenupdreasa tr viafa reald
E. Dupd terminarea baluluiF. Basme pi oameni reali
Capitolul 14. Cum e cu putinld scenariul de viafd?
A. Plasticitatea chiPului314315
320327330334345349351
35435s
35735736335s36837r374376378
38t
38338338739r393397398
B. Eul mobilC. Fascinafie pi imprintingD. Mirosul inodorE. Presiunea anticipatd pi presiunea ulterioardF. Micul fascist
G. Schizofrenicul curajos
H. Manechinul ventriloculuiI. Mai multe despre demon
J. Persoana reali
Capitolul 15. Transmiterea scenariului de viatdA. Matricea scenariuluiB. Parada familieiC. Transmiterea culturaldD. Influenfa bunicilorE. SuprascettarizareaF. Combinarea directivelor scenariuluiG. RezumatH. Responsabilitatea pdrinfilor
Partea a IV-aScenariul in practica clinicb
Capitolul 16. Etapele preliminareA.IntroducereB. Alegerea terapeutuluiC. Terapeutul ca magicianD. Pregdtirea
E. ,,Pacientul de meserie"
F. Pacientul ca persoand
4004014044084lo410411
4124t3414414416418420421422423424429429430431432435438
ML441442M4
Capitolul 17. Semnele scenariuluiA. Semnalul scenariuluiB. Componenta fiziologicdC. Cum se ascultdD. Semnale vocale elementareL. Sunetele respiratorii2. Accentele
3. Vocile
4. VocabularulE. Alegerea cuvintelor1. Pdrli de oorbire
2. Cuainte OK
3. Cuointe din scenariu
4. Metaforele
5. Frazele de securizare
6. Subjonctiz:ul
7. Structura frazeiF. Tranzacfiile sub ptreang
G. Tipuri de rAs
L. RAsefu conforme cu scenariul
2. RAsefu sdndtoase
H. BunicaI. Tipuri de protestj. Povestea vielii taleK. Comutdrile din scenariu
Capitolul 18. Scenariul de viald in terapie
A. Rolul terapeutuluiB.DozareajoculuiC. Motive pentru teraPie
445447450457458
467467455469476
478478487488
493
495
495497498soo503505506
509509
D. Scenariul terapeutuluiE. Prediclia rezultatuluiF. Antiteza scenariuluiAmber
G. Vindecarea
Capitolul 19. Intervenfia decisivd
A. Cdile finale comuneB. Vocile din minteC. Dinamica permisiuniiD. A vindeca pacienli aersus a face progrese
Capitolul 20. Trei prezentdri de caz
A. ClooneyB. VictorC. jan pi Bill
Partea a V-aAbord5ri stiinlifice ale teoriei scenariului de via!6
Capitolul 21. Obieclii la adresa teoriei scenariuluide viafdA. Obiecfii spiritualeB. Obiecfii filosoficeC. Obiecfii rafionaleD. Obieclii doctrinareE. Obiecfii empiriceF. Obiecfii privind dezvoltarea psihicdG. Obieclii clinice
Ca pitol u I 22. Probleme metodologiceA. Harta pi terenul
512516
521521525531
533533546
549549552
559
B. Grila conceptualdC. Date slabe pi date tari
Ca pitol u I 23. Inventarul operalional al scenariuluiA. Definifia unui scenariuB. Cum poate fi confirmat un scenariuC.Introducere la inventarul operafional al scenariuluiD. Un inventar operafional al scenariuluiE. Un inventar operafional condensatF. Un inventar operajional al terapiei
AnexiChiar a1a, ce spui dupd ,,Brtrtd. zirra"?Glosar
Lista figurilor
CAPITOLUL 1
Introd ucere
A. Ce spui dupi ,,Buni ziua"?
Aceastd intrebare copildreascd, aparent foarte simpld pi lipsitd
de profunzimea agteptatd in cazul unui demers ptiinfific,cuprinde in ea toate intrebdrile esenfiale ale existenlei umane pi
problemele fundamentale ale ptiinlelor sociale. Este intrebarea pe
care copiii mici ,,pi-o adreseazd" lor inrpile, la care copiii mai mariinvafd sd accepte rdspunsuri deformate, Pe care adolescenlii pi-o
pun unii altora gi celor care ii sfdtuiesc, de care adulfii scapd
acceptAnd rdspunsurile deformate ale celor mai buni decAt ei pi
despre care bitrAnii filosofi ir:rlelepfi scriu car,ti fdrd a gdsi vreodatd
rXspunsul. Ea confine atAtintrebarea fundamentald a psihologiei
sociale: ,,De ce vorbesc oamenii unii cu al!iT?" , cAt pi intrebarea
fundamentald a psihiatriei sociale: ,,De ce le place oamenilor sd
fie agreafi?" Rdspunsul ei e gi rdspunsul la intrebdrile puse de
cei patru Cdldreji ai Apocalipsei: rdzboi sau Pace, foamete sau
belpug, molimd sau sdndtate, moarte sau viald? Nu-i de mirare
cd pufini oameni il afld in timpul viefii, de vreme ce majoritatea
ipi traverseazd existenlafdr6, a gdsi mdcar rdspunsul la intrebarea
care o precede: ,,Cum spui "Bund ziva>>?"
Ce spui dupi ,,BunE ziua"? r Introducere
B. Cum spui ,,Bun6ziua"?
in asta constd secretul budismului, al cregtinismului, al iuda-
ismului, al platonismului, al ateismului 9i, mai Presus de toate,
aI umanismului. Faimosul ,,sunet al unei mAini care aplaude" dirlZenestesunetul vocii unei Persoane care sPune ,,bund ziua" altei
persoane gi, de asemenea, sunetul Regulii de Aur, indiferent in
ce Biblie ar fi ea exprimatd. A spune,,bund ziua" cotectinseamnd
a-l vedea pe celdlalt, a fi conptient de el ca fenomery a fi prezent
pentru el pi pregdtit ca el sd fie prezent pentru tine. Poate cd
oamenii care demonstreazd cel mai bine aceastd capacitate sunt
bigtinagii din insula Fiji, al cdror zdmbet autentic reprezintd una
dintre rarele nestemate ale lumii. Apare lent, lumineazd intreaga
fafd, persistd suficient tncat sd fie clar recunoscut pi sd exprime
totodatd recunoagtere clard pi se stinge cu o trcetineald tainicd.
in alte pdrli ale lumii ipi gdsegte pereche doar in zAmbetul cu care
se intAmpind unul pe alful, ir:r cel mai spontan mod, mama 9i
sugarul gi, de asemenea, itr ldrile vestice, doar intr-un anumit tipde personalitate deschisd..
Cartea de fafd pune ilr discufie patru irrtrebdri: cum spui ,,bund
zil)a", cum rdspunzila ,,bund zi17a", ce spui dupd ,,bund' zita"pi, irn principal, trista problemd: ce face toatd lumea in loc sd spund
,,bund ziua"? La aceste intrebdri voi rdspunde in continuare Pe
scurt, iar explicarea rdspunsurilor va ocuPa tot resful prezentului
manual de psihiatrie, care se adreseazd in primul rand terapeufi-
1or, fir al doilea rAnd, pacienfilor aflafi ilr curs de vindecare pi inal treilea rAnd, tuturor celor care vor sd asculte'
Un lucru ciudat: din experienla mea, asemenea zambete se intalnesc cel mai adesea
la fetele intre doudzeci gi treizeci de ani, cu pdrul brunet pi lung'
ERIC BERNECe spui dupi,,Buni ziua"? r Introducere
1. Ca sd spui ,,bund zilta" , trebuie mai intAi sd scapi de tot gu-rroiul care s-a acumulat in mintea ta incd de cdnd ai venit acasd
tlc la matemitate pi apoi sd-fi dai seama cd acest salut anume, dinrnomentul prezent,este irepetabil. S-ar putea sd ai nevoie de ani
huni ca sd invefi sd faci asta.
2. Ca sd rispunzi la,,bund zira",trebuie sd scapi de tot gunoiultlin mintea ta pi sd vezicdexisti o persoand care std in fala ta sau
trt ce pe lAngd tine, apteptAnd ca tu sd-i rispunzi la salut' $i ca sd
irrvcfi si faci asta e posibil sd ai nevoie de ani intregi.3. Dupd ce spui ,,bttnd. zira", trebuie sd scapi de tot gunoiul
t'nrc-fi revine in minte: de toate presiunile ulterioare ale ne-
tlrcptdfilor pe care le-ai trdit pi de toate presiunile anticipaterrt.cazurilor in care ai de gAnd sd intri. In felul ista vei amuli 9irrtr vei avea nimic de spus. Dupd ani de exercifiu, s-ar putea sd
tt.gdndegti la ceva care sd merite spus.4. Cartea de fa,td.se ocupd fir mare parte cu gunoiul menlionat,
rrtlici cu ceea ce-gi fac oamenii unii altora ir loc si spund ,,bundv,iua" .Am scris-o cu speranfa ca aceia cu pregdtirea 9i cu talentuln(tcesare se pot ajuta pe ei ingigi pi-i pot ajuta pi pe ceilal1i sd
idcntifice ceea ce eu runnesc (intr-un sens filosofic) ,,gt:rrro7" , fiindcdpr:ntru a rdspunde la celelalte trei intrebdri trebuie ir primul rAnd
srl infelegi ce e gunoi gi ce nu. Am numit ,,marfiar." stilul de
vrrrbire al oamenilor care invafd sd spund ,,bttnd' ziva" , pentruir-l deosebi de vorbirea pdmAnteand, de zi cu zi, care - dupd cumnc aratd istoria, din cele mai vechi ti-p*i atestate prin documente
in Egipt pi Babilonia gi pAnd fir zilele noastre - a dus lardzboaie,foamete, epidemii pi moarte, iar in cazul supraviepitorilor, la unnnumit grad de confuzie mentali. Sd sperdm cd, pe termen lung,invdlatd pi predatd cnrn se cuvine, marfiana va contribui la
t.liminarea acestor calamitaji. Mar,tian este, spre exemplu, limbajulviselor, care aratd lucrurile ata cum sunt ele in realitate.
C. O ilustrare
Pentru a ilustra valoarea posibili a acestei aborddri, ne vom
referi la un pacient pe moarte, adicd un pacient care suferd de o
boald incurabild pi mai are doar un timp limitat de trdit. Lui Mort,
un bdrbat de treizeci de ani, afectat de o formd de cancer cu
evolulie lentd, incurabild i:r stadiul actual alcunoptinfelor noastre,
i s-a spus cd-i mai rdmAn in cel mai rdu cazincd, doi ani de viafx,
iar in cel mai bun caz, cinci. A venit la psihiatru fiindcd il supirau
ticurile: cldtinatul din cap pibafaitul din picior, din motive Pe care
nu le cunogtea. in grupul sdu de terapie, Mort a descoperit in scurt
timp explicalia: ipi stdvilea temerile in spatele unui zid continuu
de muzicd pe care o asculta ir minte, iar ticurile constituiau mo-
dullui de a fine ritmul acelei muzici. s-a stabilit prin observafii
atente cd lucrurile stateau aga pi nu invers, adicd nu muzica
mentald finea ritmul cu ticurile, ci migcdrile corporale lineauritmul cu ea. in acest punct, toatd lumea, inclusiv Mort, pi-a dat
seama cd dacd muzica ar fi inldfurata prin psihoterapie, s-ar
descituga un imens rezervor de neliiripte. Consecinlele acestui fapt
nu puteau fi anticipate, decat dacd se reupea inlocuirea temerilor
lui Mort cu emoiii mai agreabile. Ce era de fdcut?
in scurt timp, a iepit la iveald faptul cd toli membrii grupuluiptiau cd vor muri mai devreme sau mai tdrziu pi tofi nutreau, inlegdturd cu asta, sentimente pe care le ascundeau in diverse
moduri. La fel caincazullui Mort, timpul gi eforturile investite
de acepti oameni pentru a-pi ascunde simfdmintele erau un fel de
pld1i, acceptate prin pantaj, pe care le fdceau Morfii, iar asta iiitnpi"ai.uid se bucure din plin de viafd. Astfel stdnd lucrurile,
ei puteau trdi mai mult, i:r cei doudzeci sau cincizeci de ani cat
*ii urr"u.t la dispozifie, decAt ar fi reuFit Mort in cei doi, maxi-
ERIC BERNE Ce spui dupS,,BunI ziua"? r Introducere
mum cinci ani care-i rdmdseserd. S-a stabilit pe aceastd cale cd
lmportantd este nu durata, ci calitatea vielii: o descoperire deloctrt'irgteptatd sau ineditd, dar fdcutd intr-un mod mai impresionantdct'fft de obicei, datoritd efechrlui profund exercitat asupra tuturordt prezenla unui om pe moarte.
Ceilalfi membri ai grupului (care furlelegeau marfiana,limbdpc care i-au predat-o bucurogi lui Mort pi pe care acesta a irrvdfat-ot'rr pltlcere) erau de acord cd a trdi inseamnd tot felul de lucrurixlnrple, cum ar fi sd vezi copacii, sdaszipdsdrile cAntAnd pi sd le
Flrrri tramenilor,,bund ziua": experienfe caracterizate de sponta-trcitnte pi de congtientizarea momentuluiprezent, fdrd dramatismepl ftlrtt ipocrizie, cu rezervd pi bund-cuviinjd. De asemenea, ei aut'rlzrrt de acord cd pentru a face asemenea lucruri, aveau nevoier'tt tofii, inclusiv Mort, sd se debaraseze de gunoiul din minteaIor. CAnd au irfeles cd, trtr-un fel, situafia acestuia nu era cu multrtrni tragici decAt a lor, tristelea pi timiditateacartzate de prezenlaIrrl iru dispdrut. Puteau acum sd se veseleascd impreund, puteautliscuta ca de la egal la egal. Membrii grupului ipi puteau permi-k, sil fie duri cu Mort in privinfa gunoiului din mintea lui, pentrut'fi t.l ajunsese sd trleleagd valoarea pi motiva,tia acestei asprimi;lrr riindul lui, Mort avea privilegiul de a fi dur cu membrii grupu-Irri in legdturd cu gunoiul lor.Drept urmare, Mort a renunfat laItlt,ntitatea de canceros pi pi-a reluat statuful de mernbru al speciei
unrnne, depi toatd lumea, inclusiv el, inlelegea pe deplin cd sifuafiaHir ('ra mai drastici decAt a tuturor celorlalli.l
Avnntajele revenirii la viali in loc de a aptepta moartea sunt descrise in: (1) ,,Terminal('irncer Ward: Patients Build Atrnosphere of Dignlty" .lournal of the American MedicalAssociation.20S:1289,26mn1969. (2) Klagsbrun, S.C.,,CancerEmotions, andNurses".;itrnnmry of Scientific Proceedings. A122-aConlerinli Anuali a Asociafiei PsihiatrilorA lnericani, Washingtory D.C., 1969.
Aceastd imprejurare ilustreazd mai limpede decat multe altele
patetismul pi profunzimea problemei lui ,,bund zita" ,problemd
care, in cazul lui Mort, a traversat trei stadii. La inceput, cAnd Mort
a intrat in grup, ceilalli nu ptiau cd e un om condamna^t 9i i s-au
adresat in stitut pe care pi-l creaserd in cadrul grupului. In esenfd,
atitudinea fiecdrui membru era stabilitd de educalia primiti -de felul cum il invdfaserd pirinlii sd intampine oamenii, de unele
ajustdri deprinse mai tdrziu ira viald 9i de un respect pi o sinceritate
anume, adecvate psihoterapiei. Mort, ca nou-venit, a reaclionat
aFa cum ar fi fdcut-o oriunde altundeva, prefdcandu-se a fibdiah:l
american ambilios pi plin de viald pe care Pi l-au dorit pdrinfii
lui. Dar cAnd a afirmat, ir a treia pedinld, cd e un om condamnat'
ceilalli membri s-au simfit confiJzigi trddali. se intrebau dacd au
,p.r, ."rru care sd-i hprezentatintr-o imagine nefavorabild in ochii
proprii pi ai lui Mori dar mai ales in ochii terapeutului. De fapt,
pat"un iuriopi atAt pe Mort, cAt 9i pe terapeut pentru cd nu le-au
iezvdluit mai devreme acest lucru important - aProaPe de parcd
ar fi fost tragi pe sfoard' Practic, ei ii spuseserd lui Mort un "bundzirra" stand.ardiz at, fdtd sd-9i dea searna cu cine vorbesc' Acum'
fiindcd ptiau cd el e o persoand apatte, ar fi vrut sd dea timpul
inapoi pl s-o ia de la inceput, cazin care s-ar fi purtat altfel.
iga ca au luat-o de la inceput. in loc sd vorbeascd deschis, ca
ftrainte, i s-au adresat cu blAndefe pi precaufie , depatc6' ar fi spus:
,,Yezice eforturi fac ca sd fiu plin de inlelegere fafd de tragedia
ta?,,Niciunul dintre membrii grupului nu mai voia acum sd-'i
rigte reputalia vorbindu-i rdspicat unui om pe moarte pi' mai
presus ie toate, nimeni nu indrdzneasd rAdd prea indelungat sau
prea tare in prezenla lui. Dar noua atitudine era nedreaptX' pentru
"a ii dad"u lui Mort un avantaj. situafia s-a corectat dupd ce s-a
rezolvat problema a ceea ce putea face Moru tensiunea a dispdrut
ERIC BERNECe spui dupS,,Bunl ziua"? r Introducere
pi membrii grupului au putut sd se intoarcd gi sd o ia de la capdtpcntru a treia oard, vorbindu-i ca unui membru al speciei umane,fi\r[ re]ineri. Apadar, cele trei stadii au fost reprezentate printr-un,,bund zit7a" superficial, un,,bund zil)a" fircordat, plin de com-pasiune, gi un ,,bund ziua" relaxat, real.
Zoe nu-ipoate spune ,found zilta" lui Mort pAnd cAnd nu aflde ine este el, iar asta se poate schimba de la o sdptdmAnd Ia alta,ba chiar de la o ord la alta. De fiecare dati cAnd se firtAlnesc, ea
gtie despre el ceva mai mult decAt gtia la intAlnirea anterioard gi
trcbuie sd-l salute ir:rtr-un mod upor diferit, daci vrea sd find pasul('u progresul prieteniei lor. Dar cum e imposibil ca ea sd ptie totultlcspre Mort sau sd anticipeze toate schimbdrile, nu poate sd-iirc'lreseze un ,,bund zilta" perfect, ci doar sd se apropie din ce int't'mai mult de acel salut desdvdrpit.
D. Stringerea de mini
Mulfi pacienfi care vin prima oardla psihiatru, fiind pofti,ti incobinet, se prezintd pi dau mAna cu acesta. Ba mai mult, uniipsihiatri htind mAna primii. Eu am o altd politicd ir:r privinfastrdngerii mAinii. Dacd pacientul intinde m6na intr-un fel plin deviafd, i-o strAng, pentru a nu fi nepoliticos, dar trtr-un mod caresi\ nu md, arrgajeze cu nimic, pentru cd md furtreb de ce este apa
t,ntuziast. Dacd mi-o oferi intr-un stil care sugereazdcd face geshrl
Pcntru cd apa cer bunele maniere, ii rdspund cu polite,te egaId.,
,rstfel fircAt sd fim inlelegi: acest ritual amabil nu va avea niciun,tmestec i:r treaba pe care o avem de fdcut impreund. Dacd paci-t'rrtul intinde mAna intr-un mod care indicd disperarea, atunci i-ostr6ng cu putere, incurajator, pentru ca el sd ptie cd-i infeleg nevoia.l)ar felul cum intru in sala de apteptare, expresia de pe fafa mea
gipoztJlabralelor mele aratd foarte clar, chiar pi celor nou-venifi'
cd aceastd manifestare de politele va fi omisd dacd ei nu vor insista.
Prin asta intenlionez sd demons trez - pi de reguld reupesc - cd
pacientulpicumineneafldmacolopentrulucrurimultmaiseri-tase decdt a dovedi cd suntem oameni de treabd sau a face schimb
de politeguri. Principalul motiv pentru care nu dau mAna cu
pacienlii este acela cd nu-i cunosc, 9i nu md aptept ca ei sd dea
mAna cu mine, pentru cd nici ei nu md cunosc; de asemenea' pe
unii oameni care vin la psihiatru iidetanJeazii sd fie atinpi, astfel
cd evitarea atingerii teprezintl'un gest de politefe fafd de ei'
sfArpitul interviului,este cu totul altceva. in acel moment ptiu
deja multe despre pacient, iar el ptie, de asemenea' cAte ceva
despre mine. Prin urmare, cdnd pleacd, imi fac o datorie din a-i
strAnge mAna, gi cunosc destule despre el pentru a face gestul apa
cum trebuie. Aceastd strangere de mand are o semnificalie foarte
importantd pentru pacient irseamnd cd il accept* chiar pi dupd
." rrriu spus toate lucrurile ,;ele" despre el' Dacd are nevoie de
incurajare, ii voi strange mana in apa fel incat sa-l incuraiez; dac6'
are nevoie sd-pi afirme masculinitatea, strAngerea mea de mAnd
ii va sublinia propria-i masculinitate' Asta nu e o manevrd bine
gAnditd de a-l seduce pe pacient, ci un mod spontan pi liber
consimfit de a-i ardta recunoa9tere apa cum il cunosc la acel
moment, dupd ce am discutat impreund o ord despre grijile lui
cele mai intime. Pe de altd parte, dacd m-a miniit din rea-voinfd'
nu din jend fireascd, sau a incercat sd md exploateze ori sd md
Termenul,,acceplare"nuestefolositaiciinsensulsduimprecis'sentimental'ciinseamni, concret, ci sunt dispus sd petrec mai multtimp cu pacientul' Asta presupune
un angajament se.ios, ca.", in anurnite cazuri, Poate firsemna unul sau mai mulfi ani
d" rdb"dar", eforturi, suiguri, coborApuri gifrezit de dimineali'
ERIC BERNE
Ce spui dupi,,BunI ziua"? r Introducere
lntimideze, nu-i strAng mAna, ca sd infeleagd cd va trebui sd se 33
comporte altfel dacd vrea sd fiu de partea lui.
Cu femeile, lucrurile stau oarecum diferit. Dacd o pacientd
€nume are nevoie de un semn palpabil cd o accept, ii voi str6nge
ntffna intr-un mod adecvat nevoilor sale; dacd o alta evitd con-
toctul cu bdrbafii (lucru Pe care am avut timp sd-l aflu pe parcursul
lntt'rviului), imi iau la revedere intr-o manierd corectd 9i o las sd
plecc fdri si-i strAng mdna. Acest din urmd caz ilustreazd cel mai
t'lnr motivul pentru care nu folosesc strAngerea de mdnd ca Pe
urr mod de a-mi intAmpina pacienfii: dacd dau mAna cu o astfel
t[, pacientd la fi:rceput, inainte sd ptiu cu cine am de a face, ii trezesc
rtvcrsiunea. De fapt, procedAnd astfel, am dat buzna peste ea pi
rln insultat-o inainte de interviu, forfAnd-o, ir numele bunelor
rnuniere gi impotriva tendiniei sale lduntrice, sd md atingd 9i sd
nril lase sd o ating, chiar dacd politicos.
ln grupurile de terapie urmez o politica similard. Nu spun
,,bund zil:ra" cAnd intru, pentru cd nu i-am vdnfi pe membrii
gnrpului o sdptimAni intreagd pi nu ptiu pe cine salut. Un salut
t'ordial, vesel poate fi chiar deplasat ftr lumina a ceea ce li s-a
ilrtf,mplat itr acest interval. in schimb, am mare grijd sd spun ,,la
rt,vedere" fiecdrui membru in parte la sfArpitul irtAlrririi, pentru
r'iI atunci gtiu pe cine salut gi cum sd o fac ir fiecare cazinparte.
l)c cxemplu, sd presupunem cd unei femei din grup i-a murit
llilma in intervalul scurs de la ultima noastri intdlrrire- Un,,bund
ziua" jovial din partea mea i s-ar pdrea deplasat. S-ar putea sd-mi
it'rte salutul nepotrivit, dar nu e nevoie si o pun in situafia de a
[1qc acest efort. La incheierea i:rtalnirii, cunoscdndu-i suferin]a,
;rtiu cum sd-i spun,,la revedere".
E. Prietenii
in contextul social,lucrurile stau altfel, de vreme ce prieteniiexistd ca sd-!i ofere ,,semne de recunoaVtere" (in original, stroke).
in cazul lor, ,,btJnd" gi ,,larevedere" vatiazd de la o strAngere de
mAnd prietenoasd la o imbrdlipare caldd, in funcfie de ceea ce sunt
pregdtiji sd primeascd pi de ceea ce au nevoie; alteori, atitudineafafd,de ei este cea de tachinare afectuoasd, cu scopul de a evitaimplicarea prea profundd, un fel de ,,sPune-o cu zAmbetul pe
btJze" . Dar un lucru in viald e mai sigur decAt impozltele gi la felde sigur ca moartea: cu cAt ifi faci mai curAnd prieteni noi, cu atAt
mai curAnd vei avea prieteni vechi.
F. Teoria
Cam atAt in ceea ce privegte ,,bund ziua" 1i,,la revedere". Ceea
ce se ftrtAmpld in intervalul dintre ele intrd sub incidenla unei
teorii specifice despre personalitate pi dinamica grupului, teorie
ce constituie totodatd gi o metodd terapeuticd, cunoscutd sub
numele de analizd tranzacfionald. Pentru a putea aprecia ceea ce
urmeaz6' este necesard mai intdi inlelegerea principiilor acestei
orientdri.
ERIC BERNE Ce spui dupl,,Bun5 ziua"? r Principiile analizei tranzaclionale
( APITOLUL 2
Pri nci pii le a na lizei lranzactiona le
l']rincipiile analizei tranzacfionale au fost descrise anterior cunumeroase ocazli. Prezentarea cea mai detaliatd a acestor prin-eipii poate fi gdsitd ir lucrarea autorului intitulatd AnalizaI ru nzaclionald tn psihoterapi&; aplicarea lor in dinamica grupurilort'stc conturatd tr Structura pi dinamica organizaliilor pi grupurilor3;r r t ilizarea in analiza jocurilor este descris d,in locuri pentru aduftia;rrplicafiile clinice pot fi gdsite inPrincipiile terapiei de grups, iar unrt'zumat al teoriei existd, i:rtr-o formd accesibild, inhrcarea Ghiddr psihiatrie pipsihanalizdpentru nespecialipti6. Prin urmare, aici voilrrce doar o descriere sumard, pentru acei cititori care nu au lairrdemAnd niciuna dintre aceste lucrdri.
lJcme,E. Annlimtranzaclionaldtnpsihoterapie,EdituraTrei,Bucuregti,20ll.llcrne, E. Structure and Dynamics of Organizations and Groups. J.B. LippincoftCompany, Philadelphia, 1963. Grove Press (Paperback), New York, 1966.
lierne, E. locuri pentru adulfi,Editura Amalteea, Bucuregti, 2003.
llerne,E. Principles of GroupTrmtment.OxfordUriversity Press, New York, 1966. GroveI'rcss, New York, 1968 (edilie brogatd).llerne, E. A L,ayman's Guidc to Psychintry and Psychoanalysis. Simon & Schuster, NewYork, 1968. Andre Deutsch, London,1969. Grove Press (Paperback), New York1962,
tr>p.277-306.
Top Related