untiHanke Huber

'llustratii de Marion Wieczorek

Traducere din limba germandAnca Vasas

denciclopedia rao

Cele trei vArfuri din Dolomifi, ltalia

Formarea gi rispindireaCum se formeazi muntii?Ce se intAmpll cAnd straturile de roclsunt comprimate?Exist[ munti ;i sub ap6?

Din ce sunt formaji munlii?0are munlii dispar?

Fenomene carstice

Foc ai gheafiDe ce unii munli ,,scuip[" foc?

Unde existi vulcani?Ce este un ghelar montan?Crevase

Unde exista gheala vesnic6?

Viata 1n ghea[6

Oare peste o sutl de ani vor mai existaghelari in Alpi?Cum se formeaz[ avalansele?

Soare, vint gi ploaieClima din munli difer[ de cea de la ges?

AerulrarefiatCe este rlul de inillime?De ce in munli wemea este atit deschimb[toare?

Cum se formeazi vAntul de munte si de ses?

Atpiiin flicirilnversiuni climaticeCe este foehnul?

Ptantele de la munteCe zone intAlnim in drum spre vArf.z

Ce este frontiera p[durii?Ce flori sunt tipice pentru Alpi?Cum supravieluiesc plantele in munli?Viafa pe grohotig

Plantele pot tr[i pe stAnci?

Ce sunt Pdramo gi Puna?

Sibiide argint gi citugiri uriagi

munfilor Animalele din muntiCum se adapteazi animalele climatuluiaspru de munte? 2T

De ce fluiera marmota? z8Ce plslri trliesc in Alpi? z8Vulturiidin munfi 29

De ce caprele negre ;i lapii silbatici pot sf, se

calere atAt de bine? 29

Cum au ajuns camilele in Anzi? 30Ce animale de prad[ exist[ in mun{i? 3t

Cuprins

4

5

6

7

9

9

10

77

72

73

73

u33

33

34

35

35

t616

37

37

38

t839

40

40

41

42

42

43

46

+8

q8

14

75

t677

17

77

18

18

79

79

20

27

22

22

23

23

24

24

25

Protejarea munlilor

Oamenii din munfiCAnd au populat oamenii Alpii?Ce reprezint[ pagunile alpine pentruoamenii din Alpi?Pigunite alpine - nature virgini?Cine au fost incaqii?

Trenuri?n mun{i

Cum traversau oamenii munlii?Cum triiesc oamenii in Himalaya?

laci

Munfii ca zone de petrecerea timpului liberDe cAnd se duc oamenii in vacant[ lamunte?

Sporturile de var[ la munte

Ce nu trebuie s[ lipseasc[ intr-o drumelie?

Echipament pentru escatadiSporturi practicate pe zipadaDe cAnd exist[ schiuri?Pind la timitlVirfuride peste 8 ooo de metri

Apa gi materiile primeMunlii stocheaz[ apf,?

Cum funclioneaz[ o hidrocentrall?Ce materii prime ne furnizeazl mun\ii?

Salvamontul

lndicePovegti, mituri, retedinte de zei

Formarea gi rispdndirea munlilorCAnd pl[ci masive ale scoar{ei

privim mai indeaproape alcitui-rea PimAntului. EI este formatdintr-un nucleu invelit in maimulte straturi. Stratul exteriorcel mai dur se nume;te litosfer[,lithos insemnAnd in limba greaci,,piatrf,".

Acest strat exterior este for-mat din mai multe pllci tectonicein care sunt incastrate continen-tele. De cele mai multe ori, plici-le sunt mai mari decAt

continentele, ele intinzAn-

.tN

du-se gi sub ape. EIe nu suntfixe, ci plutesc. Plutesc deoarecese afl[ pe suprafala unui strat alPamAntului care este format din-tr-un material vAscos, partial to-pit, denumit astenosfera. Pl[ciletectonice se pot a;adar depf,rtaunele de altele sau se pot apropiasi ciocni. Ele nu se mi;ci maimult de cAliva centimetri in fie-care an, cam cu aceea;i vitezd cucare cresc unghiile.

CAnd pl[cile tectonice se cioc-nesc, sunt antrenate forle enorme

;i se pot na;te munli. Dou[ pl[cise pot ciocni frontal doar in ca-zuri extreme. DacI o placf, ocea-nici ;i una continentali se

ciocnesc, cea oceanicI se scu-fund[ gi se topeEte. Ciocnireacelor dou[ pllci tectonice deter-minl activitatea vulcanic[.

Camerdfi09tna

Trcrorrcl pl-iclrcn

Teoria tectonicii plicilor, ideea

ci toate continentele se migci

pe un soi de ptici la suprafafa

Pimdntului, nu este foarte

veche. Pini [a mijlocul

secolului )C(, oamenii de gtiinli

aveau cu totul alte conceptii

despre formarea munfilor. Dar

toate aceste teorii igi aveau

stibiciunite lor. Abia Alfred

Wegener a venit cu ideea cicontinentele s-ar putea migca.

De aici s-a niscut apoi teoria

derivei continentelor gi a

ciocnirii plEcilor uriage.

Cu ajutorul acesteia, formarea

munfilor se putea explica mult

mai ugor.

Prin scufundorea pldcii oceanice sub ceacontinentald se formeazd mun,ti $i se na$te

o ct iv itate a v ul can i cd.

.)rii-

lliltql - '

".\:-**'\

f;.;ffi:x@.i..rft

Cumse rormeazamunlil t

terestre se cioc-nesc, se for-meazi munlii.Pentru a inlele-ge acest feno-men trebuie sa

NS'r\+

t -1---).*ffi* &4**-h6t" {s'"

:Creastd oceonicd

Olympic Mountains dinnord-vestul StatelorUnite ale Americii s-au

formatin urmocoliziunii dintre oplacd oceonicd ! unacontinentold.

FrnrstRr GEoLoctcE

Daci straturile de roci se afl5

unele deasupra celorlalte, pe

cele de jos nu [e putem vedea.

1n unele regiuni, straturile

vechi le stripung pe cele noi,

ajungdnd la suprafati. Astfel

de regiuni se numesc ferestre

geologice sau chiar tectonice.

Un astfel de exemplu este

fereastra Unterengadiner din

Atpii Elvefieni sau fereastra

Tauern din Austria.

Litosfera este im pdr{itdin pldci tectonice moimari sou mai mici carese deplaseazd in diferitedireclii.

Formarea mur+lilor este legate

$i de cutremure. Masele de

pimAnt se aglomereazi, atAt insus, cat gi in jos. A;a s-au for-mat, buneoari., Anzri din Ameri-ca de Sud.

Uneori, douI continente se

ciocnesc direct. Atunci ele suntsudate cu o presiune enorme, iarpe linia de sudurl se formeazemunti. Himalaya s-a format princoliziunea dintre India ;i Tibet.Formarea Alpilor este ceva maicomplicate, dar ;i aici, ciocnireapllcilor tectonice a condus laaparitia acestor munti.

CAnd se formeazl munti, fo4eenorme com-prim[ masede roc[. Prinacest procesde compri-mare se potforma cute,

la fel cum ar aparea dacl am pliao stof[. Crusta devine astfel maigroase si mai scurte. Cutele pot fiverticale sau oblice sau chiarr[sturnate. Dac[ privim o cuterlsturnatl in secliune, vom con-stata ce ordinea straturilor de

roce este si ea inversatl.In afar[ de asta, mai pot ap[-

+Gllua^rA rea si asa-numite inversi-

Ce se intimptic6nd straturilede roci suntcomprimate?

,Fd{.

- -.\ uni. Asa denumesc

l\}r geologii procesele incare anumite stra-turi se sparg ;ip[r{i ale aces-tora se depla-seaz[ in sus, injos sau chiarlateral. Daci

presiunea estefoarte mare, astfel

de fragmente se

pot plasa unul peste

(.

t;;:,. ,,,: ia:

1 | t:ra::' 1,,, ;:: a:ri

?.8$*,:*t:,.

altul, restul straturilor

CAnd straturile de rocd sunt comprimate,se formeozd diferite cute (sus) sou falii (ios)

Deplasore peverticald in jos

Vdrfuri gola;e in Pirinei. Acest lonl muntos dintre Spanio ;i Franla s-o format comin aceeosi perioodd cu Alpii.

asezandu-se deasupra ca o pla-pume.

Felul cum se comport[ roca,daci se sflrimi sau se pliaz5.,depinde in cele din urm[ de mate-rialul din care este formatf,: uneleroci sunt mai elastice, pot fi de-formate mai usor, altele se spargmai usor, sunt mai casante. Pe

lAng[ aceasta, proprietatile rocilorse modificd in func{ie de con-diliile de temperaturi ;i de presi-une. Presiunea ;i temperaturacresc cu cAt ne apropiem de cen-trul PlmAntului. Astfel, o rocdduri gi fdrAmicioas[ la suprafalapoate fi modificat[ precum cearacaldf,, in interiorul P[mAntului.

Mai sf, nu-ti vinl sd crezi, darde pe fundulmlrilor ;i aloceanelor se

inal![ munlifalnici. Ei potchiar s[-i de-

pf,;easc[ in in[llime pe cei depe uscat. Creasta atlantic[, de

exemplu, se intinde pe circa16 000 de kilometri. Este asadarde dou[ ori mai lungi decAt

Existi,muntigi sub ap6?

MUlll reprezint6 ridicdturi

ale scoa(ei terestre gi sunt

rispindifi pe intreaga

suprafafi a Terrei de [a tropice

p6ni la poli. Lanturite

muntoase sunt impunitoare

ti pot atinge chiar 7 ooo de

kilometri, ca ln cazul Anzilor.

Munfii acoperi cam o treime

din suprafafa planetei noastre.

lndiferent de pozifia tor

geografici, ini$imea lor

dicteazi gi suprafetele

locuibile. ro% din uscat se

inatfd la z ooo de metri de la

nivelul mirii. Muntii sunt

impun6tori gi prin diferenfa

de nivel, uneori uriagi.

Aceasta se formeazi ?ntre

zona montani gi zona

submontani sau intre dealuri

givii.Deplosare orizontald

lnsula Surtsey din largul lslandeia apdrut in ry63 in urmo uneierup{ii vulconice.

Anzl| Ea incepe la nord de Is-landa ;i traverseaza intregul0cean Atlantic pAni la InsulaBouvet din apropierea Antarc-ticii. AIte lanluri muntoase sub-

acvatice sunt creastaindo-atlantic6, creasta

indo-central[ gi mul-, ,. ,::,.;.:. :: ,. te altele.

M[surali de pe

fundul marilor,ace;ti munli sub-acvatici atinginillimi de 1 000

pAna la 3 000 de

metri. Fundul ocea-nelor se a fl5, de re-

guld, la adAncimi de 4 000pAna la chiar 6 000 de metri.

Unele vArfuri de munli sunt atAtde inalte, incAt ies din apa for-mAnd insule. Dac[ ne ducem, de

exemplu, in Hawaii, vom sta, inprincipiu, pe cea mai inaltapor{iune a lanlului Hawaii. inschimb, Islanda face parte dincreasta centro-atlantica. Daca

Din ce

sunt formalimuntii?

masuram de pe fundul oceanului,Mauna Kea din Hawaii este, cucei 10 000 de metri ai s[i, cel maiinalt munte de pe Terra.

Muntii sunt formati din roci,care, la rAndullor, suntalcituite dindiferite mine-rale. Rocile se

impart in treimari categorii: magmatice, meta-morfice ;i sedimentare.

Rocile magmatice se formeazacAnd magma fierbinte ;i lichididin interiorul PamAntului se

inal{[ spre suprafa![, se race;te gi

se int[reste. Dac[ magma ajungela suprafali printr-o eruplie vul-canici, se formeaz[ roci vulcani-ce. Din aceastd categorie faceparte, printre altele, bazaltul.

Plutonitul se formeazi cAndmagma se rlceste sub suprafa{aPlmAntului. Cea mai r[spAndit[rocl de adAncime este granitul.

4 tu rn pcl\L'

\-r . -.-..- ,.

n Lonlul Alaskaz) Munfii Stdnco;i) MunliiApalo;iq) Anziil Atlas6) Munlii Droken

) Podi;ul est-ofricanB) Podisul ethiopian9) Taurusrc) Pirineitt) AIpie) Carpa{i

ry) Caucaz

U) Ural

5) Podi;ul iranian6) HindukuSq) Altai$) Tienschan

ry) Himoloyazo) loblonovzt) Aldanscoe nagorezz) Verhoianscz) Mun{ii Maokezd Cordiliera australiandz) Alpii sudiciz6) Lanlul muntos cu Mount Vinson