�����������
���
Bancpost
CUPRINS
RETROSPECTIVA ANULUI 2005 4
Scrisoare cãtre acþionari 4
Conducerea superioarã a Bãncii 6
Rezultate financiare 8
RETAIL BANKING 14
Reþeaua de unitãþi 15
Reþele alternative de distribuþie 16
Creditele de consum 17
Creditele ipotecare 18
Companii mici 18
CORPORATE BANKING 20
Companii mari 21
Întreprinderi mijlocii 22
TREZORERIE 24
3RAPORT ANUAL 2005
25 APARTENENÞA LA GRUP ªI PARTICIPAÞIILE BANCPOST
25 Prezenþa Grupului Eurobank EFG în România
30 Participaþiile de capital ale Bancpost
31 ACTIVITATEA INTERNAÞIONALÃ
33 TEHNOLOGIE, OPERAÞIUNI ªI SUPORT
33 Tehnologie ºi servicii
34 Operaþiuni ºi suport
35 Proiectul de denominare a monedei naþionale în Bancpost
36 MANAGEMENTUL RISCULUI
39 RESPONSABILITATEA SOCIALÃ CORPORATIVÃ
40 Guvernanþa corporativã
49 Stakeholders (angajaþii, acþionarii, clienþii, furnizorii)
58 Contribuþia socialã
60 Premii ºi recunoaºteri
62 SITUAÞIILE FINANCIARE
4 Bancpost
Stimaþi acþionari,
Anul 2005 a reprezentat pentru Bancpost o etapã care a avut ca obiectiv principalcrearea premiselor pentru ca într-o perioadã relativ scurtã sã devinã unul dintre jucãtoriide vârf ai pieþei bancare din România. În acest sens, Bancpost a parcurs un proces derestructurare majorã, care a vizat implementarea unui nou model de afaceri bazat peprincipiile centralizãrii, specializãrii ºi automatizãrii proceselor, susþinutã în paralel deintroducerea unui sistem informatic de ultimã generaþie. În acelaºi timp, Banca adesfãºurat o amplã acþiune de instruire a personalului, în sensul dezvoltãrii uneiatitudini pro-active ºi de perfecþionare a abilitãþilor de vânzare. O altã componentãprincipalã a procesului de restructurare a constituit-o reorganizarea, relocarea ºimodernizarea reþelei de unitãþi, proiect care se va desfãºura etapizat pânã în anul 2007.De asemenea, în vederea creºterii productivitãþii ºi reducerii bazei de costuri, la sfârºitulanului 2005 Banca a iniþiat un program de reducere a numãrului de angajaþi, prinvoluntariat, astfel cã un numãr de peste 600 de salariaþi au pãrãsit Bancpost la cerere,în condiþiile plãþii de salarii compensatorii, în funcþie de vechimea în Bancã.
Chiar dacã principala preocupare a fost restructurarea ºi reorganizarea, Bancpost ºi-acontinuat creºterea într-un ritm rapid. Deºi s-a numãrat printre bãncile cele mai afectatede mãsurile introduse de BNR pentru moderarea creºterii creditãrii, în special în valutã,Bancpost a realizat în anul 2005 o creºtere a volumului total al activelor exprimate îneuro de 45%, respectiv de la 1.095 milioane de euro echivalent la începutul anului, la1.590 milioane de euro echivalent la sfârºitul perioadei raportate. Din punctul de vedereal activelor totale, Bancpost se situa la sfârºitul anului 2005 pe locul al ºaselea însistemul bancar românesc, câºtigând o poziþie faþã de anul precedent.
În cursul anului 2005, Bancpost ºi-a mãrit volumul de activitate atât în ceea cepriveºte acordarea de credite, cât ºi în atragerea de resurse. Astfel, totalul creditelor,exprimate în euro, a crescut cu 36%, din care credite acordate companiilor cu 23% ºicreditele de retail cu 42%, în timp ce totalul depozitelor a crescut cu 46%. Creºtereavolumului de activitate a fost fãcutã cu respectarea strictã a principiilor deprudenþialitate, astfel încât Bancpost ºi-a menþinut soliditatea financiarã. Deasemenea, rata de solvabilitate înregistratã la sfârºitul anului 2005 a fost de 25%, cumult peste media sistemului bancar.
Obiectivele ambiþioase propuse prin planul de afaceri au fost susþinute prin eforturifinanciare adecvate. Volumul investiþiilor realizate a fost de circa 22 milioane euroechivalent. Cheltuielile aferente programului de restructurare a personalului prinvoluntariat au reprezentat aproximativ 9,4 milioane de euro echivalent. În plus,profitabilitatea Bãncii a fost afectatã de creºterea cerinþelor privind rezerva minimãobligatorie în valutã. Chiar ºi în aceste condiþii Banca nu a înregistrat conformStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS) decât o pierdere marginalãde 1,2 milioane euro echivalent.
SCRISOARE CÃTRE ACÞIONARI
Mihai Bogza
Preºedinte al Consiliului de
Administraþie
Eforturile de restructurare ºi reorganizare ale Bancpost au fost sprijinite activ deacþionari, care au contribuit la majorararea capitalului propriu cu circa 80 milioane euroechivalent. Ca urmare, la sfârºitul anului 2005 fondurile proprii ale Bãncii se ridicau laaproximativ 211,2 milioane euro echivalent.
Aportul acestor eforturi substanþiale la dezvoltarea ºi consolidarea Bãncii va fi perceputintens începând din 2006, an în care obiectivele Bãncii sunt în continuare deosebit deambiþioase: triplarea productivitãþii pe angajat, creºterea activelor cu încã 42%,creºterea ponderii portofoliului de credite în total active de la 44% în 2005 la 68% în2006, mãrirea numãrului de ATM-uri ºi de unitãþi, eficientizarea operaþiunilor cuclientela, dezvoltarea de produse ºi servicii noi ºi inovative în toate liniile de activitate.
În anul 2006, Bancpost va beneficia ºi de sinergia rezultatã din prezenþa în România aaltor companii aparþinând acþionarului sãu majoritar Eurobank EFG. Este de menþionatcã, pe parcursul ultimilor doi ani, în conformitate cu politica sa de extindere în sud-estulEuropei, Eurobank EFG a înfiinþat sau achiziþionat în România ºase companii: EurolineRetail Service, EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI, EFG EurobankFinance, EFG Eurobank Securities, EFG Eurobank Leasing, EFG Property Services. Deasemenea, în anul 2006 se preconizeazã cã EFG Eurolife îºi va deschide douã subsidiareîn România. Toate aceste societãþi îºi propun sã ocupe poziþii de top în sectoarele lor deactivitate, iar prin cooperarea cu acestea Bancpost va oferi clienþilor sãi produseintegrate care vor asigura astfel satisfacerea celor mai sofisticate cerinþe.
Totodatã, Bancpost a început sã se afirme ca un centru regional în cadrul Grupului înceea ce priveºte sistemele informatice. Astfel, la sfârºitul anului 2005 a fost înfiinþatBancpost Data Center prin care se vor procesa în viitor operaþiunile subsidiarelorEurobank EFG din zona Europei Centrale ºi de Sud-Est.
Bancpost este hotãrâtã ca în anul 2006 sã ducã la îndeplinire obiectivele pe care ºi le-aasumat ºi sã se impunã în continuare ca o instituþie financiarã solidã, de încredere, careoferã servicii ºi produse la standarde europene.
Bucureºti, 1 iunie 2006
Mihai Bogza, Georgios Michelis,Preºedinte al Consiliului de Administraþie Director General
5RAPORT ANUAL 2005
Georgios Michelis
Director General
CONDUCEREA SUPERIOARÃ A BÃNCII
Georgios MichelisDirector General
Mihai BogzaPreºedinte al Consiliului
de Administraþie
Elena PetculescuPreºedinte de Onoare
Philippos KaramanolisDirector General Adjunct
(în curs de autorizare)
Ioannis KougionasDirector General Adjunct
Dorel PitiDirector General Adjunct
Crina CosmaDirector General Adjunct
8 Bancpost
2005 2004
Anul 2005 a însemnat un an de progres în ceea ce priveºte procesul de pre-aderare aRomâniei la Uniunea Europeanã. Pe de altã parte, a fost un an care a ridicat semne deîntrebare vis-a-vis de potenþialul susþinerii ritmului înalt de dezvoltare economicã aþãrii înregistrat în ultimii ani. Astfel, creºterea economicã a încetinit, procesul dedezinflaþie ºi-a redus ritmul, iar deficitul de cont curent a crescut sensibil.
Se estimeazã cã PIB a crescut în 2005 doar cu 4,1%, comparativ cu 8,3% în anul2004, fapt datorat în mare parte agriculturii, care a suferit semnificativ din cauzainundaþiilor, ºi sectorului industrial, care ºi-a redus contribuþia în special datoritãscãderii productivitãþii muncii ºi a reducerii investiþiilor directe. Inflaþia în 2005 a fostde 8,6%, din care 6,7% au fost numai preþurile de consum administrate.
Industria româneascã a fost, de asemenea, afectatã de aprecierea monedei naþionalefaþã de moneda europeanã, de creºterea tarifelor la energia electricã, de micºorareasubvenþiilor ºi de creºterea competitivitãþii în piaþã. Cererea internã a crescut puternicîn special datoritã consumului populaþiei. În mare mãsurã, PIB a crescut pe seamasectorului de construcþii ºi a celui de servicii, care împreunã au avut o contribuþie deaproape 55% din PIB.
Deficitul comercial al României FOB/CIF a crescut în 2005 cu peste 40%, depãºindnivelul de 10 miliarde de euro, sumã ce reprezintã aproximativ 15% din PIB. Aceastas-a datorat creºterii semnificative a consumului intern, în special pe seama creºteriiimporturilor, care au depãºit semnificativ nivelul exporturilor. Cu toate acestea,investiþiile strãine directe, transferurile de la Uniunea Europeanã, sumelesemnificative de bani transferaþi de românii care lucreazã în strãinãtate, crediteleexterne ºi posibil intrãrile speculative de capital au acoperit acest deficit ºi au susþinutºi creºterea semnificativã a rezervelor.
A. EVOLUÞII MACROECONOMICE
REZULTATE FINANCIARE
Indicatori macroeconomiciCreºterea produsului intern brut (*) 4,1% 8,4%Indicele preþurilor de consum 8,6% 9,3%Deficitul de cont curent (*) 8,7% 8,4%Rata de referinþã a BNR 7,5% 17,96%Curs de schimb EUR/ROL (sfârºit de an) 36.771 39.663Curs de schimb USD/ROL (sfârºit de an) 31.078 29.067
*) cifre estimative pentru 2005
Conform Agenþiei pentru Investiþii Strãine, investiþiile strãine directe s-au ridicat laaproximativ 4,4 miliarde euro în 2005 ºi se aºteaptã ca 2006 sã fie ºi mai fructuosdatoritã sumelor ce urmezã a fi primite din privatizarea BCR ºi din cea a CEC. Datoriaexternã la sfârºitul lui decembrie 2005 se ridica la 24,4 miliarde euro, cu 33,4% maimare decât la sfârºitul lui 2004. Reducerea deficitului bugetar de la 1,1% din PIB înanii trecuþi la 0,8% în 2005 a fost posibilã în principal datoritã unui nivel realizat altaxelor indirecte mai mare decât cel bugetat, care a contrabalansat creºtereaputernicã a consumului public.
Creºterea creditului a rãmas susþinutã, deºi dinamica creditului în valutã a fostîncetinitã de mãsurile restrictive adoptate de cãtre Banca Naþionalã a României (BNR).Urmare a reducerii semnificative de cãtre bãnci a dobâzilor la creditele în lei, creºtereacreditului în lei a recuperat din diferenþã.
Bugetul statului ºi-a menþinut veniturile la un nivel aproximativ constant, pierderilecauzate de implementarea taxei pe venit unice fiind compensate de veniturile mai maridin TVA, cauzate de cererea crescutã de bunuri de consum.
În altã ordine de idei, rata somajului a scãzut sub 6%, pentru prima datã dupã 1992.
Politica monetarã a fost marcatã de douã obiective contradictorii subminând abilitateaBNR de a-ºi atinge obiectivele de inflaþie. Deºi contul de capital a fost liberalizat ºi afost adoptatã “politica de þintire a inflaþiei”, autoritatea monetarã s-a confruntat cu odilemã dificilã: abordarea inflaþiei prin creºterea ratelor dobânzii ar fi supus cursul deschimb unei presiuni puternice. BNR a contrabalansat presiunea crescutã asupracursului reducând rata de politicã monetarã de 6 ori în cursul anului 2005, de la17,5% la începutul anului pânã la 7,5% în septembrie 2005. Rata de politicã monetarãa ajuns chiar sub acest nivel, Banca Centralã luând decizia de a nu steriliza toatelichiditãþile la o dobândã de intervenþie inferioarã. Schimbarea a survenit abia înfebruarie 2006, când BNR a majorat rata de politicã monetarã pânã la 8,5%.
Politica de þintire a inflaþiei a fost adoptatã oficial în august 2005, ca o nouã strategiea politicii monetare, devenind prioritatea numãrul unu pentru autoritatea centralã. Cutoate acestea, indicele preþurilor de consum a rãmas la un nivel ridicat, atingândnivelul anual de 8,6% comparativ cu 7,5% ± 1% stabilit ca obiectiv. Motivul l-auconstituit creºterile preþurilor administrate, ale petrolului ºi ale alimentelor.
BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb începând cu mijlocul luniioctombrie 2004, în anticiparea liberalizãrii contului de capital din aprilie 2005. În2005 moneda naþionalã s-a apreciat cu 7,3% faþã de euro ºi s-a depreciat cu 6,9%faþã de USD, în special datoritã evoluþiei pieþei valutare externe.
9RAPORT ANUAL 2005
Banca Centralã ºi-a declarat intenþia, ºi a luat ºi mãsuri în acest sens, de a-ºi menþinemãsurile prudenþiale de constrângere a expansiunii creditului non-guvernamental, înspecial componenta în valutã, ºi de a emite ºi implementa rapid mãsuri dereglementare a activitãþii de creditare în instituþiile non financiare. Limitarea graduluide concentrare a expunerilor în valutã la nivelul de 300% din fondurile proprii a cauzatde asemenea perturbãri în activitatea bãncilor, multe dintre acestea recurgând lamajorãri de capital social pentru a putea continua vânzarea de produse de creditareîn valutã cãtre clienþi.
În mod suplimentar, BNR a venit cu mãsuri de stimulare a creditului în lei, prinreducerea rezervei minime obligatorii în moneda naþionalã (de la 18% la 16%) ºi princreºterea rezervei minime obligatorii în valutã ºi a bazei acesteia, astfel:
• Includerea în baza rezervei minime a tuturor surselor atrase, indiferent de duratarezidualã în februarie 2005;
• Creºterea ratei rezervei de la 30 la 35% în ianuarie 2006;
• Creºterea ratei rezervei de la 35% la 40% începând cu martie 2006.
Tot în vederea limitãrii expansiunii creditului de consum în valutã, Banca Centralã aamendat reglementãrile cu privire la modalitatea de calcul a provizioanelor specificede risc de credit, mãsurã ce a impactat negativ contul de profit ºi pierdere al tuturorbãncilor din sistem cu portofolii semnificative de credite consum în valutã.
Obiectivul de inflaþie pentru anul 2006 a rãmas neschimbat, respectiv 5% ±1%, iarcel pentru 2007 este de 4% ±1%.
A. EVOLUÞII MACROECONOMICE
10 Bancpost
Anul 2005 a reprezentat pentru Bancpost un an de transformãri majore ºi dereaºezare a Bãncii pe o platformã nouã, modernã, eficientã, condiþie necesarã pentrua deveni un jucãtor de top într-un mediu bancar din ce în ce mai competitiv. Politicileºi strategiile financiare, operaþionale ºi de afaceri aplicate de Bancã în cursul anului2005 ºi implicit rezultatele obþinute, aºa cum sunt prezentate în situaþiile financiareanuale, au fost direct influenþate de eforturile de restructurare întreprinse. Cu toateacestea, Banca a reuºit sã urce o poziþie în ierarhia bãncilor din România (dupã totalactive) de pe locul ºapte la sfârºitul anului 2004 pânã pe locul ºase, la sfârºitul anului2005, având o cotã de piaþã de 4,46%.
La data de 31 decembrie 2005, valoarea totalã a activelor Bãncii a fost de 5.846milioane RON, în creºtere cu aproximativ 35% faþã de sfârºitul anului 2004, când sesitua la un nivel de 4.343 milioane RON. Este de evidenþiat faptul cã expansiuneabilanþului Bãncii s-a efectuat în condiþiile în care anul 2005 a constituit o perioadã deremodelare ºi de reorientare a activitãþii, pe baza unui nou model de afaceri,concomitent cu implementarea unui nou sistem informatic, schimbãri ce vor asiguraîn viitor un puternic avantaj competiþional.
11RAPORT ANUAL 2005
B. SITUAÞIA FINANCIARÃ A BANCPOST*
Valoarea brutã a creditelor (în milioane RON)
Segmentul corporativ
Segmentul retail
Creºtere totalã anualã
*) conform Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS); toate sumele sunt exprimate în milioane RON, dacã nuse specificã altfel
12 Bancpost
În totalul activelor Bãncii o pondere semnificativã, de aproximativ 43%, este deþinutãde creditele acordate clientelei nefinanciare, portofoliu care a înregistrat o creºtere deaproximativ 24% faþã de anul 2004, ajungând la o valoare brutã de 2.589 milioaneRON. În acelaºi timp, expansiunea portofoliului de credite a fost dublatã de mãsuri cuprivire la menþinerea calitãþii acestuia, astfel încât ponderea creditelor neperformantereflectate în bilanþ în totalul portofoliului a scãzut de la 0,75% în anul 2004 la 0,67%la sfârºitul anului 2005.
În ceea ce priveºte sursele atrase de la clientelã, acþiunile întreprinse de Bancã s-aumaterializat într-o creºtere de aproximativ 35% faþã de anul 2004, acestea ajungândla o valoare de 3.208 milioane RON, din care 1.331 milioane RON conturi curente(2004 : 949 milioane RON) ºi 1.577 milioane RON depozite la termen (2004 : 1.074milioane RON).
Venitul net din dobânzi a crescut cu 8%, ajungând la 289 milioane RON ºi areprezentat 77% din totalul veniturilor operaþionale. Veniturile din dobânzi au fost învaloare de 462 milioane RON, în uºoarã creºtere faþã de anul 2004, din care cea maimare pondere este deþinutã de veniturile din dobânzi la credite, acestea având ovaloare de 330 milioane RON, cu 14% mai mult decât în anul 2004. Creºterea venituluidin dobânzi la credite a fost generatã de creºterea portofoliului atât în cazul creditelorretail cât ºi al celor corporate. Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la o valoare de 173milioane RON, în scãdere faþã de 190 milioane RON în anul 2004. Marja netã dedobândã a scãzut pânã la aproximativ 5.7% faþã de 7.5% în anul 2004.
B. SITUAÞIA FINANCIARÃ A BANCPOST
Depozite (în milioane RON)
Instrumente de economisire
Depozite colaterale
Depozite la termen
Conturi curente
Altele
Creºtere totalã anualã
13RAPORT ANUAL 2005
În ceea ce priveºte veniturile nete din comisioane înregistrate în cursul anului 2005,un puternic impact asupra evoluþiei acestora l-au avut mãsurile luate de BancaNaþionalã a României care au vizat creºterea comisioanelor pentru cumpãrarea denumerar. De asemenea, venitul net din comisioane a fost afectat ºi de aplicareaprevederilor IAS 18 referitoare la amânarea comisioanelor ce reprezintã parteintegrantã a randamentului efectiv, pe durata de viaþã a creditelor. Ca urmare,veniturile nete din comisioane au scãzut faþã de anul 2004, ajungând la o valoare de38 milioane RON, valoare ce reprezintã aproximativ 10% din totalul venituriloroperaþionale.
Amplele acþiuni de reorganizare, restructurare ºi eficientizare a activitãþii Bãncii auavut un efect major asupra cheltuielilor operaþionale ale anului ºi implicit asuprarezultatelor finale. Astfel, cheltuielile operaþionale s-au situat cu 105 milioane RONpeste valoarea înregistratã în anul 2004, din care aproximativ 34 milioane RON areprezentat costul de reducere a personalului prin voluntariat.
Venitul total net din dobânzi ºi comisioane (în milioane RON)
Venitul net din speze ºi comisioane
Venitul net din dobânzi
Creºtere totalã anualã
15RAPORT ANUAL 2005
Reþeaua de unitãþi
Îmbunãtãþirea mediului economic, reflectatã în accelerarea ritmului investiþiilor,dezvoltarea de noi locuri de muncã ºi îmbunãtãþirea condiþiilor salariale, precum ºiperspectiva apropiatei integrãri a României în Uniunea Europeanã au condus ladinamizarea sectorului bancar ºi, implicit, la intensificarea concurenþei între bãnci.Aceasta se materializeazã prin tranzacþii mai numeroase, produse ºi servicii bancaremai diversificate, creºterea calitãþii serviciilor, condiþii mai civilizate ºi prietenoase,personal specializat, dar ºi prin extinderea reþelelor de unitãþi ºi diversificarea canalelorde vânzare alternative, menite sã aducã serviciile bancare cât mai aproape de client.
În contextul strategiei de restructurare ºi eficientizare continuã a Bancpost, 2005 afost anul în care a fost acordatã o atenþie deosebitã optimizãrii unitãþilor, având învedere importanþa competitivã, probatã de piaþã, a unei reþele de unitãþi cât maiextinse, dar ºi eficient structurate.
Rezultatele operaþiunii de evaluare a reþelei desfãºuratã în anul 2004 au constituitfundamentul acþiunilor de relocare, transformare, rentabilizare ºi modernizare cares-au derulat în 2005. Ca urmare a acestora, toate unitãþile Bancpost dispun de unprogram IT nou ºi performant, operaþiuni optimizate, o nouã structurã a personaluluicu noi roluri ºi responsabilitãþi ºi o nouã abordare a stilului de a oferi serviciiclienþilor. Noul model de unitate Bancpost opereazã pe baza filozofiei orientãrii cãtreclient, fiind cu prioritate un spaþiu dedicat vânzãrilor. Fluxurile au fost regânditeastfel încât clientului sã-i fie facilitat accesul la ofiþerii de cont, ofiþerii de credite saucãtre spaþiile destinate ghiºeelor pentru operaþiuni curente.
De asemenea, unitãþile sunt în plin proces de remodelare în concordanþã cu noilestandarde de identitate corporativã, special create pentru a asigura vizibilitate ºiaccesibilitate foarte bunã, spaþiu deschis, elemente noi de promovare proiectate astfelîncât clientul sã fie complet informat, dar ºi mai bine orientat.
În cifre, anul 2005 a adus reþelei Bancpost primele 18 unitãþi conforme cu nouaidentitate. Acest proces a debutat în Bucureºti, având în vedere mai marea afluenþã declienþi ºi volumele mai ridicate de tranzacþii, a continuat cu unele unitãþi din provincieºi se va finaliza o datã cu reformarea completã a reþelei. În paralel cu restructurareaunitãþilor existente vor avea loc deschideri de unitãþi noi, rãspunzând strategiei Bãnciide dezvoltare continuã a reþelei.
Bancpost dispune în prezent de o reþea extinsã, formatã din 156 de unitãþi distribuiteuniform pe întreg teritoriul României.
RETAIL BANKING
16 Bancpost
Reþele alternative de distribuþie
Pentru a putea facilita accesul unui numãr tot mai mare de clienþi, într-un mod simpluºi rapid, la oferta sa de produse ºi servicii, Bancpost a acordat o atenþie deosebitãdezvoltãrii canalelor alternative de distribuþie: bancomate, POS-uri, servicii bancare ladistanþã de tipul mobile banking ºi internet banking, reþeaua de oficii poºtale.
Cu un numãr de peste 500 de bancomate, Bancpost deþinea la sfârºitul anului 2005 unadintre cele mai largi reþele de acceptare din România. Alãturi de o creºtere a numãruluide bancomate a avut loc ºi o diversificare a serviciilor oferite prin introducerea pe listacardurilor acceptate ºi a celor emise de Euroline Retail Service, companie subsidiarã agrupului Eurobank EFG, acþionarul majoritar al Bancpost.
Serviciile de platã a facturilor de telefon fix sau mobil de la bancomat, precum ºiposibilitãþile de transfer din conturi de card în conturi curente au continuat sã fie activpromovate de cãtre Bancpost, aceasta reflectându-se într-o creºtere semnificativã aacestui tip de tranzacþii.
Bancpost deþine de asemenea o poziþie de top în ceea ce priveºte reþeaua de terminalede tip POS de acceptare a cardurilor ca mijloc de platã. În cursul anului 2005 reþeauade POS-uri a crescut remarcabil, cu peste 70%, ajungând la un numãr de peste 2.550de terminale, iar serviciile de acceptare a cardurilor au fost extinse ºi pentru cardurileAmerican Express. Emiterea ºi acceptarea în exclusivitate de cãtre Bancpost a cardurilorAmerican Express a generat atragerea unui numãr important de clienþi de top interesaþide acest serviciu, fapt care a condus la o creºtere substanþialã a numãrului de tranzacþiirealizate pe terminalele Bancpost. Pe fondul extinderii reþelei de acceptare a cardurilor,dar ºi a intensificãrii campaniilor de marketing derulate, în cursul anului 2005 pondereatranzacþiilor cu carduri la comercianþi, deºi încã redusã faþã de alte þãri din regiune, acontinuat tendinþa de creºtere înregistratã în anii anteriori.
Reþeaua de oficii poºtale a continuat sã reprezinte un canal de distribuþie importantpentru atragerea de economii, plata alocaþiilor ºcolare º.a.
Serviciul Internet Banking, disponibil atât pentru persoane fizice cât ºi juridice, permitederularea de la distanþã, confortabil ºi în deplinã siguranþã, a unui numãr semnificativde operaþiuni bancare, comparabile cu cele efectuate la ghiºeele Bancpost, dar cucosturi mult mai reduse. În 2005, serviciul Internet Banking a înregistrat o creºtere cu50% a numãrului de clienþi ºi o creºtere corespunzãtoare a valorii tranzacþiilor. Pentrua rãspunde interesului crescut al clienþilor faþã de Internet Banking, Bancpost a iniþiatun program de dezvoltare a unui sistem de ultimã generaþie, având la bazã sistemulinformatic central al Bãncii - FlexCube. Noul sistem Internet Banking este aºteptat sãdevinã funcþional în anul 2006.
RETAIL BANKING
Tot în 2005 a fost implementat serviciul Info Line, pentru a veni în sprijinul clienþilorinteresaþi sã obþinã într-un mod simplu ºi unitar informaþii cu privire la oferta deproduse ºi servicii a Bãncii. InfoLine este un prim pas spre servicii complexe de tipulContact Centre care vor fi dezvoltate în perioada urmãtoare.
17RAPORT ANUAL 2005
Creditele de consum
Anul 2005 a fost încã un an de creºtere semnificativã pentru piaþa creditelor de consumdin România, ajungându-se la un volum al creditelor de 4,3 miliarde de euro echivalent.
Pe parcursul primelor luni ale anului, preferinþa clienþilor pentru creditele în valutã a fostsusþinutã de ratele reduse practicate pentru acest tip de credite ºi de apreciereamonedei naþionale, conducând la o ratã de creºtere a creditelor în valutã superioarãtrendului produselor în RON. Aceastã situaþie a determinat BNR sã impunã mãsuri careau vizat reducerea creditãrii în valutã, temperând astfel acordarea acestui gen de crediteîn a doua jumãtate a anului.
Pe parcursul anului 2005 Bancpost a iniþiat un proces complex de restructurare aactivitãþii de credite de consum ºi a fãcut investiþii majore în recrutarea ºi formarea depersonal specializat pentru vânzarea acestui tip de împrumuturi la nivelul unitãþilor.
Portofoliul de credite de consum a crescut cu 28%, ajungând la 212 milioane de euroechivalent.
Anul 2005 a fost un an foarte bun pentru Bancpost în ceea ce priveºte cardurile decredit, astfel cã Banca împreunã cu EuroLine Retail Services (ERS) – companie în careEurobank EFG deþine 80%, iar Bancpost 20% - a ajuns lider, cu peste 350.000 decarduri emise, care reprezintã 45% din piaþã.
Un alt eveniment important l-a reprezentat semnarea acordului de parteneriat întreBancpost ºi American Express, în baza cãruia Bancpost a devenit emitent ºi acceptantexclusiv al cardurilor American Express în România. În cadrul acestui parteneriat,Bancpost a lansat în noiembrie 2005 primele carduri de credit American Express emiseîn RON (American Express® Green ºi American Express® Gold).
Ambele produse au adus o gamã largã de beneficii unice deþinãtorilor de astfel decarduri (precum servicii de cãlãtorie dedicate, programe de reduceri, protecþiacumpãrãturilor º.a.) dând o nouã definiþie pentru cuvântul “premium” pe piaþaromâneascã de carduri. Lansarea a determinat reacþii pozitive, subliniate ºi de premiul“Cel mai bun produs bancar în anul 2005” acordat de “Piaþa Financiarã”, publicaþie dereferinþã pentru mediul economic din România.
Lansarea cardurilor American Express înRomânia: Domnul William Stredwick,Vicepreºedinte ºi Director General, AmericanExpress (dreapta), Domnul GeorgiosMichelis, Director General, Bancpost(centru) ºi Domnul Philippos Karamanolis,Director General Adjunct, Bancpost (stânga).
Premiul “Cel mai bun produs bancar în anul2005”, acordat de publicaþia “PiaþaFinanciarã”.
18 Bancpost
Creditele ipotecare
Anul 2005 a înregistrat o creºtere susþinutã a volumului de credite ipotecare de pe piaþã.În cursul anului trecut, Banca Centralã a încercat diverse modalitãþi de reducere agradului de îndatorare a populaþiei. Aceste eforturi s-au concretizat într-o serie dereglementãri menite a impune restricþii bãncilor în privinþa raportului dintre datorii ºivenituri, a raportului dintre valoarea creditului ºi valoarea evaluatã a proprietãþiifinanþate, precum ºi în privinþa activitãþii de creditare în valutã. De asemenea, s-auînãsprit reglementãrile referitoare la constituirea de provizioane. În pofida acestor noireglementãri, piaþa de credite ipotecare a crescut cu aproximativ 75%, totalizând, lasfârºitul anului 2005, circa 1,42 miliarde de euro echivalent.
Bancpost a obþinut performanþe remarcabile în aceste condiþii, atingând o ratã decreºtere de 96% în 2005 ºi câºtigând 1,1% procente la cota de piaþã. La finele anului2005, cota de piaþã a Bancpost la credite ipotecare era de 8,1%.
Noile programe de creditare cu ratã iniþialã fixã iar apoi variabilã, oferite atât în lei cât ºiîn euro, cursurile de pregãtire a Ofiþerilor de Credite Ipotecare ºi campaniile agresive depublicitate s-au dovedit o combinaþie câºtigãtoare în atingerea obiectivelor ambiþioasestabilite pentru anul 2005.
Dobânda la lei a scãzut semnificativ în cursul anului 2005, sub influenþa politiciimonetare a Bãncii Centrale. Acest fapt a permis bãncilor sã ofere clienþilor produse maibune în moneda naþionalã. Pentru Bancpost, aceasta a însemnat creºterea portofoliuluiîn lei, care a atins circa 10% din totalul portofoliului de credite ipotecare la finele lui2005. Cu toate acestea, creditele în euro au continuat sã reprezinte prima opþiune amajoritãþii clienþilor: facilitatea de 20 milioane de euro contractatã de la BERD îndecembrie 2004 a fost trasã în întregime în cursul primelor luni ale anului 2005.
În 2006 Bancpost urmeazã sã îºi consolideze poziþia pe piaþa de credite ipotecare.Creºterea cotei de piaþã reprezintã din nou principalul obiectiv al Bãncii. Pentru atingereaacestui obiectiv, Bancpost va lansa noi produse de creditare ºi va perfecþiona abilitãþilede vânzare ale personalului implicat în aceastã activitate. Centralizarea operaþiunilor vaasigura optimizarea controalelor, scãderea costurilor ºi creºterea capacitãþii de vânzare.Noul sistem informatic central al Bãncii (FlexCube), de ultimã generaþie, ºi noul sistemfront-end (i-Apply) vor fi tot atâtea ingrediente ale unui nou an de succes, într-un mediubancar care se anunþã ºi mai competitiv.
Companii mici
Anul 2005 a constituit pentru Direcþia Companii Mici ºi Persoane Fizice Autorizateanul de debut al activitãþii, urmând modelul de succes al Grupului Eurobank EFG -acþionarul majoritar al Bancpost - ca mod de structurare ºi de organizare a liniilor debusiness. La finele anului 2004 a fost iniþiat proiectul de implementare a unei noistructuri destinate companiilor mici, funcþionalã în cadrul activitãþii de retail a Bãnciiºi având ca piaþã þintã atât companiile mici, cât ºi liber profesioniºtii, asociaþiile
RETAIL BANKING
Credite ipotecare în sold2003-2005
(în milioane euro)
Bancpost a câºtigat premiul “Cea maibunã bancã pentru credite ipotecare", încadrul Galei Premiilor Bucharest BusinessWeek pentru Excelenþã în domeniulfinanciar - 2005.
19RAPORT ANUAL 2005
familiale etc., care desfãºoarã activitãþi economice în domeniile: comerþ, servicii,construcþii, transporturi, micã producþie.
Proiectul de implementare a acestui nou model de business a fost conceput a se realizaîn corelaþie cu întregul proces de restructurare ºi reorganizare a Bãncii ºi a urmãritevoluþia de la un model total descentralizat la un model centralizat al fluxului de lucru.
Pe lângã reglementarea aspectelor procedurale ºi de organizare a activitãþii specifice,una dintre prioritãþi a fost aceea de a forma o echipã puternicã atât la nivel central,pentru suportul activitãþilor centralizate, cât mai ales la nivelul reþelei, pentru asigurareaforþei de vânzare. Acest proces s-a desfãºurat pe întreg parcursul anului 2005 ºi a vizattotodatã crearea ºi impunerea unei culturi orientate spre vânzãri. Astfel, au fostidentificaþi, numiþi ºi specializaþi un numãr de 80 de ofiþeri de credit din cadrul unitãþilorBãncii, dedicaþi acestei activitãþi, cãrora le-a revenit responsabilitatea principalã de agenera business, de a fi la curent cu oportunitãþile pieþei în care activeazã ºi de amonitoriza evoluþia afacerilor finanþate, a clienþilor din portofoliu, promovând cu putereideea cã Bancpost oferã soluþii la problemele clienþilor sãi, construind totodatã relaþii departeneriat pe termen lung cu aceºtia.
În cursul anului 2005 a fost de asemenea implementatã o nouã aplicaþie IT care asigurãsuportul on-line pentru procesul de transmitere ºi evaluare a solicitãrilor de credit, cuscopul eficientizãrii acestuia, prin creºterea vitezei de operare dar ºi de rãspuns lasolicitãrile clienþilor, oferind în acelaºi timp posibilitatea unor analize de detaliu învederea îmbunãtãþirii produselor ºi fluxurilor.
Un alt aspect important în procesul implementãrii noului model de business l-aconstituit însãºi separarea portofoliului de clienþi ºi credite al Bãncii pe linii de business.Astfel, în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2006, concomitent cu înfiinþarea Centrelorde Afaceri pentru activitatea cu companiile mijlocii, linia de business pentru companiimici a preluat gestiunea exclusivã asupra portofoliului de clienþi ºi credite specific. Caan de început al activitãþii, destinat în special organizãrii acesteia ºi asigurãriiinstrumentelor necesare pentru susþinerea unor volume semnificative în perspectivã,anul 2005 s-a încheiat cu un portofoliu de credite de 28,8 milioane de euro echivalent.Din totalul portofoliului de credite, 9 milioane de euro echivalent corespund celor circa500 de clienþi noi, atraºi strict pe baza noului model ºi a produselor lansate în cadrulacestuia, fãrã a exista o concentrare a acestora pe un anume sector de activitate, dar cuvariaþii semnificative în plan regional.
Anul 2006 va fi anul în care se va concretiza în rezultate tot ceea ce s-a construit în anulprecedent. Un obiectiv de bazã este creºterea semnificativã a cotei de piaþã a Bãnciipentru acest segment de clientelã ºi impunerea Bancpost ca nume de referinþã înfinanþarea companiilor mici. În 2006 sunt programate proiecte ambiþioase dedezvoltare ºi diversificare a gamei de produse ºi servicii oferite acestor clienþi,promovarea vânzãrilor încruciºate, având ca suport strategii de marketing ºipublicitate. Pe de altã parte, Banca va beneficia de un flux operaþional completcentralizat, care permite un control mai bun al operaþiunilor, reducerea riscurilor,costuri mai mici ºi creºterea eficienþei forþei de vânzare.
Noua reþea de centre de afaceri a Bancpost este special conceputãpentru a aduce flexibilitate, promptitudine, eficienþã ºi o mai bunã
comunicare în relaþia Bãncii cu clienþii întreprinderi mijlocii.
21RAPORT ANUAL 2005
Companii mari
Dupã creºterea spectaculoasã înregistratã în anul precedent, 2005 s-a dovedit a fi un
an plin de evenimente în ceea ce priveºte activitatea Bãncii cu companiile mari, care
a trecut printr-un proces profund de restructurare al sistemelor organizaþionale ºi al
personalului, proces menit sã construiascã o bazã solidã pentru creºterea
exponenþialã prognozatã pentru anii care urmeazã.
Cu toate cã în 2005 eforturile au fost canalizate în special înspre crearea de structuri
interne funcþionale ºi cã restricþiile impuse de BNR în luna octombrie au afectat
considerabil expansiunea creditelor în valutã, pe ansamblu performanþa financiarã a
înregistrat a creºtere de 16% pentru creditele în sold, de la 180 milioane euro
echivalent la 209 milioane de euro echivalent.
Creditele acordate companiilor mari au fost direcþionate în mod uniform cãtre toate
sectoarele economice. Astfel, comerþul ºi industria, sectorul imobiliar, precum ºi
serviciile împreunã cu celelalte sectoare de activitate au acoperit fiecare câte o treime
din portofoliu.
CORPORATE BANKING
Credite acordate companiilor mari (în milioane euro)
22 Bancpost
Întreprinderi mijlocii
Una dintre prioritãþile Bãncii în anul 2005 a fost aceea de a crea un interlocutordedicat pentru clientela comercialã de talie medie. Acest lucru a fost pus în practicãprin înfiinþarea în cadrul Bãncii a Direcþiei Întreprinderi Mijlocii, devenitã operaþionalãîncepând cu luna ianuarie a anului 2006.
Noua structurã a avut ca punct de pornire filozofia de afaceri a Bancpost, care puneîn centrul activitãþii sale Clientul. Astfel, întreaga activitate a fost concentratã ºiorientatã cãtre înþelegerea obiectivelor ºi viziunii de afaceri ale fiecãrei companii,oferind un parteneriat de încredere în vederea atingerii acestor obiective.
În consecinþã, a fost implementat nou model organizaþional, menit sã optimizezeactivitatea Bãncii în relaþia cu clienþii sãi corporativi, existenþi ºi potenþiali.
Astfel, au fost înfiinþate 8 Centre de Afaceri destinate companiilor medii ºi 14 birourisatelit ale acestora, situate în oraºele cu potenþial economic ridicat, sub coordonareaDirecþiei Întreprinderi Mijlocii din cadrul Centralei Bancpost.
Noua structurã este orientatã cu precãdere spre latura comercialã a relaþiilor cucompaniile, în timp ce reþeaua extinsã de unitãþi bancare va continua sã derulezelatura operaþionalã.
Direcþia Întreprinderi Mijlocii a încheiat anul 2005 cu o bazã de clienþi formatã dinaproximativ 1.000 de companii în întreaga þarã, având un portofoliu de credite de 89milioane de euro echivalent.
Rolul Centrelor de Afaceri este acela de a aduce flexibilitate, promptitudine ºi eficienþãîn soluþionarea nevoilor de finanþare ale companiilor, personal specializat în sectorulserviciilor bancare corporative, precum ºi o mai bunã comunicare. Fiecare companieva beneficia de o comunicare directã cu managerul sãu de relaþie, pregãtit sã ofereconsultanþã în gãsirea celor mai bune soluþii de creditare, investiþii, leasing ºievaluare, adaptate oricãrui tip de afacere.
În 2006, Banca va adopta o politicã agresivã de cucerire de noi segmente de piaþã,oferind o gamã largã de produse ºi servicii personalizate de cea mai înaltã calitatefiecãrui client corporativ al Bãncii.
CORPORATE BANKING
23RAPORT ANUAL 2005
Reþeaua teritorialã a Bancpost
Principalul eveniment de pe piaþã în anul 2005 a fost liberalizarea acesteia, încurajatã– începând din aprilie – chiar de Banca Naþionalã a României. Acest lucru s-a realizat,pe de o parte, prin posibilitatea acordatã nerezidenþilor de a face depozite în lei (ceeace a dus la creºterea numãrului de bãnci strãine interesate de investiþii sau speculaþiiîn moneda naþionalã), iar pe de altã parte printr-o mult mai redusã intervenþie pe piaþamonetarã, permiþând o apreciere sau depreciere a leului mult mai accentuatã. Caurmare, anul 2005 a înregistrat o semnificativã volatilitate a monedei naþionale, cuvariaþii semnificative a cursului de schimb EUR/RON. Politica Bãncii Centralereferitoare la ratele de dobândã a condus, de asemenea, la o scãdere accentuatã adobânzilor, ratele overnight scazând de la 17% în ianuarie la mai puþin de 1% întimpul verii.
În acest context, principalele activitãþi ale Direcþiei de Trezorerie a Bancpost în 2005au fost tranzacþionãrile, vânzãrile de instrumente de trezorerie ºi administrarealichiditãþilor Bãncii. Activitãþile de tranzacþionare ºi de vânzare s-au axat pe cursuri deschimb valutar, rate de dobânzi ºi obligaþiuni.
În cursul anului 2005 Trezoreria ºi-a continuat eforturile de dezvoltare a unui birou devânzãri. Biroul de vânzãri acoperã o gamã largã de clienþi care include companii mariºi mijlocii, investitori instituþionali, precum ºi clienþii persoane fizice ai Bãncii.Obiectivul a fost acela de a oferi clienþilor toate produsele posibile conforme cureglementãrile BNR în vigoare pânã în aprilie ºi de a pregãti totodatã Banca pentruliberalizarea pieþelor, astfel încât aceasta sã poatã oferi o gamã completã de produseîncepând din luna aprilie.
În 2005, Trezoreria Bancpost a fost, în continuare, foarte activã pe piaþa valutarã, fiindunul dintre principalii furnizori de lichiditãþi pe piaþa monedei naþionale, care aasigurat în mod susþinut preþuri ºi lichiditãþi în tot cursul anului, în ciuda perioadeiinstabile ºi volatilitãþii monetare.
În acelaºi timp, Trezoreria a continuat sã joace un rol important pe piaþa în dezvoltarea obligaþiunilor de stat din România, fiind un intermediar semnificativ pentru titlurilede valoare emise de Guvern ºi furnizând preþuri pentru numeroase emisiuni deobligaþiuni pe piaþa secundarã. Acest lucru este de o importanþã deosebitã þinând contde emiterea de cãtre Guvern, pentru prima datã, a obligaþiunilor în monedã naþionalã,pe termen lung, cu dobânda fixã.
De asemenea, Trezoreria a continuat sã îºi îndeplineascã misiunea legatã deadministrarea lichiditãþilor Bãncii, intrând pe pieþe ºi atragând sau plasând cu succesfonduri în valutã sau moneda localã, în funcþie de nevoile generale ale Bãncii.
TREZORERIE
24 Bancpost
EFG Eurobank Ergasias S.A., acþionarul majoritar al Bancpost, este una dintre cele maimari companii listate la Bursa elenã din punct de vedere al capitalizãrii de piaþã ºi sebucurã de cel mai mare rating dintre bãncile greceºti. Eurobank EFG este deþinutã înproporþie de 40,8% de cãtre Grupul EFG cu sediul în Geneva. Majoritatea acþiunilor suntcotate la bursã ºi deþinute de peste 300.000 de acþionari persoane fizice ºi instituþii.
Eurobank EFG oferã o gamã completã de produse bancare, destinate persoanelorfizice, companiilor ºi instituþiilor ºi a ajuns sã fie lider de piaþã într-o serie de sectoarede activitate, în special cele cu randament ridicat ºi cu un ritm rapid de dezvoltare, peacestea axându-se în principal activitatea bãncii. Eurobank EFG este liderul pieþeielene la credite de consum ºi cãrþi de credit, credite pentru micii întreprinzãtori ºipersoane fizice autorizate, credite IMM ºi administrarea fondurilor mutuale. Deasemenea, Grupul este o prezenþã semnificativã pe piaþa creditelor pentru companiiºi deþine pozitia de lider atât în investment banking, prin EFG Telesis Finance, cât ºi îndomeniul pieþelor de capital, prin Eurobank EFG Securities.
Strategia internaþionalã a Eurobank EFG are drept obiectiv atingerea poziþiei de liderde piaþã în Europa de Sud-Est, prin implementarea reuºitului sãu model de businessºi în afara Greciei, pe o piaþã de peste 100 milioane de cetãþeni. Aceastã regiune aînregistrat un ritm considerabil de dezvoltare, preconizat a fi susþinut ºi în aniiurmãtori, având în vedere cã þãrile din aceste zone sunt în tranziþie spre economia depiaþã, unele dintre ele pregãtindu-se de aderarea la Uniunea Europeanã în cadrulurmãtorului val de extindere.
Conºtientã de oportunitãþile ºi provocãrile oferite de piaþa bancarã din Sud-EstulEuropei, Eurobank EFG a pus bazele unor ample operaþiuni în cinci þãri: România,Bulgaria, Serbia & Muntenegru, Polonia ºi Turcia. Strategia de exindere a Eurobank EFGîn aceste þãri se axeazã pe trei coordonate: exportul de produse, servicii ºi expertizã înmanagementul resurselor umane, optimizarea ºi dezvoltarea reþelelor de distribuþie ºiconsolidarea ºi modernizarea infrastructurii la standarde bancare europene.
Consolidarea controlului asupra subsidiarelor sale din Sud-Estul Europei a permisGrupului Eurobank EFG restructurarea echipelor de conducere din fiecare þarã ºidezvoltarea unor structuri organizatorice similare structurii dovedite eficiente încadrul operaþiunilor Eurobank EFG din Grecia. De asemenea, Banca a înfiinþatsubsidiare locale, în vederea optimizãrii serviciilor oferite clienþilor ºi sprijiniriireþelelor locale de distribuþie. Aceasta practicã a condus la dezvoltarea activitãþilor deleasing, factoring, credite de consum, procesare ºi emitere carduri, precum ºi a altorasemenea activitãþi, care oglindesc modelul de dezvoltare implementat în Grecia.
Eurobank EFG a intrat pe piaþa româneascã în anul 2000, prin achiziþionarea unuipachet iniþial de 19,25% din capitalul social al Bancpost SA, una dintre bãncileromâneºti cu cea mai rapidã dezvoltare. De atunci, Grupul ºi-a extins în mod constantprezenþa în România. Astfel, pachetul sãu de acþiuni în Bancpost a crescut, Eurobank
A. PREZENÞA GRUPULUI EUROBANK EFG ÎN ROMÂNIA
APARTENENÞA LA GRUP ºI PARTICIPAÞIILE BANCPOST
25RAPORT ANUAL 2005
EFG fiind în prezent acþionarul majoritar, cu 62,99% din totalul acþiunilor. Totodatã, încursul ultimilor doi ani, Grupul a înfiinþat sau achiziþionat 6 noi companii româneºti,în diverse domenii de activitate: credite de consum, leasing, managementul activelor,investiþii financiare ºi domeniul imobiliar.
Aceste companii vor consolida prezenþa de succes a Grupului în România, punând ladispoziþia clienþilor Bancpost o gamã mai largã de produse ºi servicii. În acelaºi timp,ele vor asigura accesul clienþilor EFG Eurobank, instituþii, companii ºi persoane fizice,din Grecia ºi de pe plan internaþional, la întreaga gamã de produse ºi servicii oferitepe pieþele de capital din România.
EuroLine Retail Service S.A.
EuroLine Retail Service S.A. (ERS) a fost înfiinþatã în anul 2004, de cãtre EurobankCards S.A. (80%) ºi Bancpost S.A. (19.96%), având ca activitate principalã oferireade produse de finanþare destinate consumului.
Prin lansarea cardului de credit “Euroline”, ERS a avut un debut extrem de agresiv pepiaþã, obþinând un succes remarcabil într-o perioadã de timp foarte scurtã. Astfel, cupeste 350.000 de carduri de credit emise, compania s-a distanþat net de concurenþiisãi ºi s-a impus ca lider al emitenþilor de carduri de credit din România.
Cardul de credit Euroline este distribuit prin numeroase canale, printre carecomercianþii parteneri (“credit rapid”), telemarketing iar în viitorul apropiat va fidisponibil ºi în reþeaua de unitãþi Bancpost.
EuroLine Retail Service îºi propune sã îºi menþinã poziþia de lider pe piaþa cardurilorde credit ºi îºi va continua politica de lansare de produse ºi servicii inovatoare,adaptate la nevoile consumatorilor din România.
EFG Eurobank Leasing S.A.
EFG Eurobank Leasing S.A. a fost înfiinþatã în luna mai 2005 ºi a devenit completoperaþionalã începând din luna septembrie 2005. Companie subsidiarã a EFGEurobank Ergasias S.A., care deþine 99,92% din acþiuni, EFG Eurobank Leasing oferãsoluþii pentru toate tipurile de active (i.e. mijloace de transport, echipamente deconstrucþii, IT ºi industriale ºi, nu în ultimul rând, active imobiliare).
Bazându-se, pe de o parte, pe vasta experienþã tehnicã a companiei de leasing dinGrecia EFG Eurobank Ergasias Leasing SA – care este lider pe piaþa elenã – ºi, pe dealtã parte, pe cunoºtintele echipei sale ambiþioase, dinamice ºi creative, EFGEurobank Leasing furnizeazã soluþii personalizate pentru companiile medii ºi mari.
PREZENÞA GRUPULUI EUROBANK EFG ÎN ROMÂNIA
26 Bancpost
Mai mult, compania pune la dispoziþia microîntreprinderilor, persoanelor fizice ºipersoanelor fizice autorizate oferte tipizate de leasing pentru produse standard(autoturisme ºi autocamioane), la preþuri extrem de competitive.
Prin colaborarea cu Bancpost, serviciile EFG Eurobank Leasing sunt oferite prin toatecanalele de vânzare ale Bãncii, respectiv Direcþia Companii Mari, cele 8 Centre deAfaceri pentru întreprinderi mijlocii ºi reþeaua de unitãþi operaþionale. În plus,compania mai are o serie de alþi parteneri de încredere (dealeri/importatori auto ºiagenþi financiari), în mãsurã sã asigure un flux susþinut de afaceri.
Obiectivul comercial pe termen mediu al EFG Eurobank Leasing este sã devinãcompania de leasing de primã opþiune pe piaþa româneascã ºi sã beneficieze de 8%cotã de piaþã între companiile de leasing din domeniul bancar.
EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI S.A.
EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI S.A. a fost înfiinþatã înnoiembrie 2005, prin decizia acþionarului majoritar EFG Eurobank Ergasias S.A.(81%) ºi cu participarea Bancpost S.A. (18,90%), având ca obiect principal deactivitate administrarea organismelor de plasament colectiv. EFG Eurobank MutualFunds Management Romania SAI S.A. a fost autorizatã ca societate de administrare ainvestiþiilor de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare prin Decizia nr. 3214 din29.11.2005 ºi înscrisã în Registrul C.N.V.M. cu nr. PJR06SAIR/400018.
Încã din primele luni de funcþionare, EFG Eurobank Mutual Funds ºi-a fãcut simþitãprezenþa pe piaþã în mod agresiv, plasându-se deja în topul companiilor de profil dupãvaloarea activelor administrate, prin lansarea în primul trimestru al anului 2006 a douãfonduri deschise de investiþii în colaborare cu Bancpost: FDI Bancpost Plus ºi FDIBancpost Active Balanced. În relaþie cu cele douã fonduri de investiþii, EFG EurobankMutual Funds are calitatea de administrator, iar Bancpost este depozitar ºi distribuitor.
Primul dintre fonduri, respectiv Bancpost Plus, are un profil preponderent monetar,ceea ce înseamnã cã pânã la 100% din active pot fi investite pe piaþa monetarã. Acestfond mutual nu va investi în acþiuni. În schimb, cel de-al doilea fond deschis deinvestiþii - Bancpost Active Balanced - este un fond de tip diversificat care investeºteatât pe piaþa de capital, cât ºi pe cea monetarã.
Cele douã fonduri au deja active considerabile, în mãsurã sã îi facilitezeadministratorului accesul la plasamente avantajoase pe pieþele financiare, ºi totodatãbeneficiazã de sprijinul, experienþa ºi puterea financiarã a Grupului Eurobank EFG.
27RAPORT ANUAL 2005
EFG Eurobank Finance S.A.
EFG Eurobank Finance S.A. a fost înfiinþatã în anul 1993 sub denumirea Capital S.A.ºi este, începând din luna iunie 2005, deþinutã în proporþie de 99,9995% de cãtre EFGEurobank Ergasias S.A.
EFG Eurobank Finance S.A. este prima bancã de investiþii înfiinþatã în România dupã1989 ºi asigurã servicii de consultanþã pentru finanþarea societãþilor comerciale ºifinanþãri de proiecte, atât pentru firme româneºti ºi strãine, cât ºi pentru instituþiiguvernamentale din România.
Serviciile de consultanþã asigurate de EFG Eurobank Finance cuprind urmãtoarele domenii:
• Fuziuni ºi achiziþii de societãþi comerciale• Privatizãri• Finanþãri de proiecte• Finanþãri de societãþi comerciale prin: private equity, ofertã publicã/plasament
privat de acþiuni sau datorie bancarã (cu sprijinul EFG Eurobank Ergasias)
De-a lungul existenþei sale, EFG Eurobank Finance a acordat servicii de consultanþãunor firme multinaþionale, cum ar fi GE Capital, General Motors, Thames Water,Pechiney, Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), precum ºiautoritãþilor române din domeniul privatizãrii.
Firma îºi propune sã îºi întãreascã poziþia de lider în rândul firmelor de CorporateFinance din România ºi, în acest sens, considerã un atu apartenenþa la GrupulEurobank EFG.
EFG Eurobank Finance coopereazã în mod eficient cu Bancpost pentru identificareaclienþilor interesaþi în obþinerea de finanþãri pentru proiecte sau pentru dezvoltareafirmelor.
EFG Eurobank Securities S.A.
Înfiinþatã în 1995 sub denumirea Capital Securities S.A., EFG Eurobank Securities esteo societate de servicii de investiþii financiare care oferã servicii de tranzacþionare deinstrumente financiare pe piaþa româneascã de capital, atragere de capital ºi listare.EFG Eurobank Securities este membru fondator al Bursei de Valori Bucureºti ºi alAsociaþiei Naþionale a Societãþilor de Valori Mobiliare.
Din luna iunie 2005, societatea face parte din grupul EFG Eurobank Ergasias S.A.,care detine 100% din acþiuni (0,00125% participare directã ºi 99,99875% participareindirectã prin intermediul EFG Eurobank Finance S.A.).
PREZENÞA GRUPULUI EUROBANK EFG ÎN ROMÂNIA
28 Bancpost
EFG Eurobank Securities asigurã servicii pentru clienþi instituþionali români ºi strãiniºi pentru persoane fizice române ºi strãine. Printre clienþii firmei se numãrã grupuriinternaþionale, cum ar fi: Lafarge, Arcelik, Trinity Industries, Campofrio, precum ºiinstituþii guvernamentale locale.
EFG Eurobank Securities are una dintre cele mai bune echipe de analiºti, careurmãresc evoluþia societãþilor listate pe Bursa de Valori Bucureºti, alcãtuiesc rapoarteºi analize economice despre diverse companii, sectoare ºi industrii. Societatea îºipropune sã îºi continue ascensiunea în topul firmelor de profil ºi sã îºi consolidezereputaþia de care se bucurã în rândul clienþilor ºi partenerilor de afaceri.
EFG Eurobank Securities colaboreazã cu Bancpost pentru decontarea tranzacþiilor laBursa de Valori Bucureºti.
EFG Eurobank Property Services S.A.
EFG Eurobank Property Services S.A. este subsidiarã a EFG Eurobank Ergasias S.A.,care deþine 80% din capitalul social al companiei.
Compania a fost înfiinþatã în iunie 2005, ca un centru de servicii integrate, care oferãsoluþii imobiliare complete:
• Evaluãri imobiliare (numãrul acestora a depãºit deja cifra de 9.000 pe an)• Consultanþã pentru investiþii imobiliare • Agenþie imobiliarã• Servicii imobiliare pentru companii • Studii ale pieþei imobiliare • Sistematizare imobiliarã ºi servicii de expertizã tehnicã• Management ºi supervizare a lucrãrilor de construcþie• Monitorizarea progresului lucrãrilor de construcþie • Devize estimative pentru lucrãri de construcþii
Clientul principal al companiei este în prezent Bancpost S.A., datoritã cãruia EFGEurobank Property Services S.A. a dezvoltat cea mai mare reþea de birouri de evaluãridin þarã, operând în momentul de faþã prin sediul central din Bucureºti ºi prin 13 birouriregionale amplasate în urmãtoarele oraºe: Alba Iulia, Bacãu, Botoºani, Brãila, Bucureºti,Cluj-Napoca, Constanþa, Iaºi, Oradea, Piteºti, Ploieºti, Sighetu Marmaþiei ºi Timiºoara.
Graþie paletei extinse de servicii, orientate spre client, flexibilitãþii, experienþei locale, darºi accesului la experienþa internaþionalã a Eurobank Properties Atena, cea mai marecompanie de profil ca valoare a activelor ºi cea mai mare companie de management alactivelor imobiliare din Grecia, EFG Eurobank Property Services S.A. a reuºit în maipuþin de un an sã îºi creeze un important portfoliu de clienþi ce cuprinde bãnci, instituþiipublice, fonduri imobiliare, investitori strãini, companii de dezvoltare imobiliarã locale ºicompanii private.
29RAPORT ANUAL 2005
La 31 decembrie 2005, Bancpost S.A. era acþionar la un numãr de 10 societãþicomerciale, dupã cum urmeazã:
Societatea Comercialã Euroline Retail Service S.A., având ca obiect de activitateacordarea de credite de consum cãtre persoane fizice pentru achiziþionarea de bunuriºi servicii de la comercianþii cu care societatea încheie contracte, precum ºi emitereade carduri sub marcã proprie.
Cota de participare a Bancpost S.A. reprezenta 19,96% din capitalul social alsocietãþii. Bancpost S.A. a devenit acþionar la aceastã societate în decembrie 2003.
Societatea Comercialã EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAIS.A., având ca obiect de activitate desfãºurarea de activitãþi de administrare aorganismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, administrarea portofoliilorindividuale de investiþii, servicii de consultanþã de investiþii în instrumente financiare.
Cota de participare a Bancpost S.A. reprezenta 18,90% din capitalul social alsocietãþii. Bancpost S.A. a devenit acþionar încã de la înfiinþarea societãþii, care a avutloc în noiembrie 2005.
Societatea Comercialã Victoria Business Center S.A., având ca obiect de activitateînchirierea ºi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.
Cota de participare a Bancpost S.A. reprezenta 10% din capitalul social al societãþii.Bancpost S.A. a devenit acþionar la aceastã societate în iunie 2004.
Societatea Comercialã Biroul de Credit S.A., având ca obiect activitãþi auxiliareintermedierilor financiare (cu excepþia caselor de asigurãri ºi de pensii). Biroul deCredite colecteazã, administreazã ºi prelucreazã date ºi informaþii privind portofoliulde clienþi ai bãncilor/instituþiilor de credit/alte instituþii financiare ºi de asigurãri,furnizoare de informaþii, oferind acestora informaþii, date ºi studii în scopulindentificãrii ºi cuantificãrii riscului de fraudã ºi protejãrii creditorilor. De asemnea,asigurã criterii uniforme de apreciere a clientelei.
Cota de participare a Bancpost S.A. reprezenta 9,33% din capitalul social al societãþii.Bancpost S.A. a devenit acþionar la aceastã societate în decembrie 2003.
De asemenea, Bancpost este acþionar ºi la urmãtoarele companii, deþinând pachetede acþiuni în diverse cote de pânã la 5%: Societatea Naþionalã de Transfer deFonduri ºi Decontãri - TransFonD S.A., Societatea Naþionalã de Compensare,Decontare ºi Depozitare pentru Valori Mobiliare S.A. (S.N.C.D.D.), SocietateaComercialã Regisco S.A., S.W.I.F.T. SCRL, EFG Eurobank Finance S.A. ºi CapitalSecurities S.A. (în prezent EFG Eurobank Securities S.A.).
B. PARTICIPAÞIILE DE CAPITAL ALE BANCPOST
30 Bancpost
Bancpost este membru al unor importante organisme ºi organizaþii financiare dereferinþã pe plan mondial printre care SWIFT, REUTERS, VISA International,EUROPAY, WESTERN UNION, EUROGIRO ºi este partener exclusiv al AmericanExpress în România. Ca membru fondator al Institutului Mondial al Bãncilor deEconomii (WSBI), Banca s-a numãrat printre iniþiatorii Forumului Bãncilor Poºtale deEconomii. Totodatã, Bancpost este membru fondator ºi deþine în prezent preºedinþiaComisiei Internaþionale pentru Servicii Financiare Poºtale ºi de Business (CISFPB),care este Uniune Restrânsã pe lângã Uniunea Poºtalã Universalã (UPU), în cadrulOrganizaþiei Naþiunilor Unite.
Bancpost se aflã în relaþii de corespondenþã bancarã cu peste 250 de bãnci dinîntreaga lume.
De asemenea, Banca a încheiat o serie de acorduri ºi convenþii de colaborare cuinstituþii internaþionale cum ar fi Western Union, Eurogiro, Autoritatea PoºtalãIsraelianã, Banco BPI sau Banca Popolare di Sondrio, în vederea extinderiioperaþiunilor de transferuri de bani.
Acorduri internaþionale
Bancpost efectueazã transferuri de bani în USD ºi EUR prin sistemul Western Unionprin intermediul reþelei Eurogiro, o soluþie inovativã care asigurã suportul detransmisie pentru serviciile Western Union. Banca beneficiazã astfel de o soluþieintegratã on-line ce asigurã centralizarea ºi controlul operaþional al întregii sale reþele.
Prin implementarea de programe specifice de calitate, de pregãtire ºi motivare aangajaþilor, printr-un Help Desk cu personal dedicat ºi profesionist care asigurãdeservirea clienþilor ºi a unitãþilor proprii, Bancpost ºi-a menþinut poziþia de vârf pepiaþa localã a acestor transferuri, poziþie confirmatã ºi de premiile internaþionaleprimite de-a lungul activitãþii.
Campaniile de marketing ºi de fidelizare a clienþilor adresate atât publicului din Româniacât ºi comunitãþii internaþionale de români, dublate de o politicã de optimizare aactivitãþii operaþionale ºi de investiþii canalizate înspre creºterea calitãþii serviciilor aucondus la creºterea semnificativã a volumului acestor tipuri de transferuri.
Banca oferã de asemenea servicii de transfer din cont în cont, atât prin sistemul clasicSWIFT, cât ºi printr-un canal alternativ, prin intermediul sistemului Eurogiro.Transferurile din cont în cont Eurogiro, derulate în EUR pe coridoarele Japonia(Departamentul de Economii Poºtale) ºi Germania (Deutsche Postbank) au înregistrato creºtere de 4% în volum faþã de anul anterior.
ACTIVITATEA INTERNAÞIONALÃ
31RAPORT ANUAL 2005
Acordul Eurogiro Sigle Settlement Point (ESSP) încheiat cu Deutsche Potsbankpermite decontarea pe monedã euro între toate þãrile membre care au acorduri înderulare, asigurând astfel un plus de flexibilitate ºi costuri scãzute de administrare.Datoritã acestui fapt, Bancpost are posibilitatea sã ofere clienþilor sãi un serviciuavantajos, prin practicarea de comisioane reduse percepute. Dezvoltãrile preconizatela nivelul platformei Eurogiro îi vor permite Bãncii sã lanseze noi produse ºi serviciicompetitive, aºteptate de piaþã.
În baza acordului cu Autoritatea Poºtalã din Israel, Bancpost a oferit ºi în 2005servicii de transfer de bani pentru muncitorii ºi rezidenþii de origine românã din Israelîn beneficiul familiilor acestora din România. Plãþile sunt efectuate de cãtre Bancpostîn dolari SUA sau la cererea beneficiarului plãþii în echivalentul în lei al sumei primite,fãrã a se percepe vreun comision la retragerea de numerar. În anul 2005 au fostprocesate peste 13.000 ordine de platã în valoare de aproximativ 9.500.000 USD.
Bancpost ºi Autoritatea Poºtalã din Israel (API) au în derulare ºi un acord pentrutransferul în aceastã þarã a pensiilor ºi/sau a altor indemnizaþii prevãzute de legispeciale, în beneficiul persoanelor de origine românã, rezidente în Israel, cu cont depensii deschis la Bancpost.
De asemenea, pentru a veni în sprijinul comunitãþilor de români din Portugalia ºiItalia, Bancpost a derulat ºi în 2005 acordurile încheiate cu Banco BPI ºi BancaPopolare di Sondrio în vederea asigurãrii transferurilor de fonduri cãtre familiileacestora din România.
ACORDURI INTERNAÞIONALE
32 Bancpost
Tehnologie ºi servicii
Anul 2005 a reprezentat un an important pentru Divizia IT, marcat de un spectru largde activitãþi, precum:
• Implementarea completã a sistemului central al Bãncii (FlexCube) în toate unitãþileBancpost, într-o perioadã de 9 luni;
• Implementarea noului Sistem Electronic de Compensare ºi integrarea sa cusistemele Bãncii;
• Implementarea la nivel regional a programului Siron Embargo & AntiMoneyLaundering (pentru prevenirea spãlãrii banilor). Aceastã aplicaþie este utilizatã ºide subsidiarele Grupului Eurobank EFG din Serbia ºi Bulgaria;
• Implementarea, în premierã pe piaþa bancarã româneascã, a noii interfeþe cuBiroul de Credit.
De asemenea, Divizia IT a continuat sã susþinã activitatea Bãncii prin implementareanoului sistem de administrare a cardurilor de debit, utilizat de bancomatele ºi dePOS-urile Bãncii. Noul program informatic a permis Bãncii dublarea vitezeitranzacþiilor (de la 12 tranzacþii pe secundã la 24). 507 bancomate ºi 1616 POS-urisunt conectate la noul sistem, iar migrarea de la vechiul sistem s-a realizat în 6 ore.
Tot în sprijinul activitãþii legate de carduri, Divizia a asigurat întreaga infrastructurãtehnologicã ce a transformat Banca în acceptant ºi emitent exclusiv de carduriAmerican Express în România.
În iulie 2005 a avut loc procesul de denominare a monedei naþionale, astfel încat10.000 lei vechi (ROL – Romanian Leu) au devenit un leu nou (RON – Romanian NewLeu). Bancpost a iniþiat un amplu proiect de denominare, incluzând procesul dedistribuire a noii monede ºi conversia tuturor conturilor la RON. Divizia IT a contribuitla acest proiect prin implementarea soluþiilor conform specificaþiilor utilizatorilor.Proiectul s-a finalizat cu succes în termenele stabilite.
Din punct de vedere al infrastructurii, Divizia IT a susþinut modernizarea ºi extindereareþelei de unitãþi, asigurând linii de comunicaþie solide ºi fiabile prin intermediul uneireþele complet redundante de telecomunicaþii ºi implementând tehnologii de ultimãgeneraþie, precum Voice Over IP, în vederea facilitãrii eforturilor Bãncii de diminuarea costurilor.
Nu în ultimul rând, Banca a pus la dispoziþia Grupului Eurobank EFG principaleleresurse ºi expertiza necesarã înfiinþãrii unui Centru de Date regional, ale cãrui bazeau fost puse în septembrie 2005 ºi care a devenit complet operaþional pânã la sfârºitulanului. În viitor, acest centru va asigura suportul tuturor operaþiunilor efectuate desubsidiarele Eurobank EFG din Centrul ºi Sud-Estul Europei.
TEHNOLOGIE, OPERAÞIUNI ºI SUPORT
33RAPORT ANUAL 2005
TEHNOLOGIE, OPERAÞIUNI ºI SUPORT
34 Bancpost
Operaþiuni ºi suport
Anul 2005 a marcat pentru Divizia Operaþiuni ºi Suport începutul acþiunii dereproiectare a proceselor ºi de optimizare a activitãþii.
Finalizatã în iunie 2005, migrarea la noul sistem central al Bãncii - FlexCube – a avutdrept consecinþã necesitatea reevaluãrii procedurilor ºi fluxurilor pe baza noilorfuncþionalitãþi oferite de sistem, în vederea ameliorãrii calitãþii activitãþii ºicontroalelor interne.
Cu toate acestea, activitatea de implementare a noilor sisteme nu a împiedicatdezvoltarea Bãncii: s-au lansat noi produse, iar infrastructura a fost îmbunãtãþitã prinextinderea reþelei (s-au deschis unitãþi noi, purtând noua identitate corporativã, s-auînfiinþat Centre de Afaceri ºi Regionale), pentru a asigura spaþiul necesar dezvoltãriiactivitãþii.
În anul 2005 s-au derulat urmãtoarele proiecte aferente sectorului Operaþiuni ºi Suport:
A) Proiecte de suport al activitãþii- Noul model de administrare a creditelor, în sprijinul Centrelor de Afaceri- Iniþierea de noi activitãþi: înfiinþarea serviciilor de titluri ºi iniþierea activitãþii de
finanþare a importurilor ºi exporturilor, conform strategiei Bãncii de extinderea gamei de activitãþi derulate
- Implementarea sistemului de plãþi electronice- Cursuri complete de pregãtire privind utilizarea sistemului central (core
banking) pentru sucursale ºi unitãþile de business din Centralã
B) Proiecte de eficientizare a activitãþii- Iniþierea centralizãrii activitãþilor de Back Office din sucursale. În cursul anului
2005 s-au centralizat urmãtoarele activitãþi: procesare cecuri pentrumunicipiul Bucureºti, administrare Direct Debit ºi Business Line
- Externalizarea activitãþii de transport numerar – proiect pilot în zona Cluj- Externalizarea activitãþii de evaluare a garanþiilor
C) Proiecte de diminuare a riscului- Management de proiect pentru implementarea sistemului Siron AML and
Embargo. Sistemul pentru prevenirea spãlãrii banilor a fost implementat înperioada februarie – iulie 2005, pentru a asigura suport tuturor subsidiarelorGrupului Eurobank EFG din Sud-Estul Europei
- Sporirea gradului de securizare a sediilor ºi bancomatelor Bancpost. În cursulanului 2005 au fost upgradate sistemele de securitate ale unui numãr de 63de unitãþi ºi 379 bancomate
35RAPORT ANUAL 2005
D) Achiziþii ºi Clãdiri- Înfiinþarea sediilor celor 8 Centre de Afaceri pentru activitatea cu companiile
mijlocii ºi ale celor 8 Centre Regionale pentru activitatea de retail- Continuarea procesului de remodelare a reþelei iniþiat în 2004: înfiinþarea de
noi unitãþi, relocarea ºi modernizarea unitãþilor existente (18 unitãþiremodelate la finele anului 2005)
- Finalizarea sediului Centrului IT (SemaPark), în aprilie 2005- Derularea tuturor activitãþilor legate de Centrul de Recuperare în Caz de
Dezastru, dat în funcþiune în aprilie 2005- Înfiinþarea Centrului de Perfecþionare Bucureºti, inaugurat în septembrie 2005.
Proiectul de denominare a monedei naþionale în Bancpost
Conform Legii nr. 348/2004, la data de 1 iulie 2005, moneda naþionalã a României,leul, a fost denominatã astfel încât 10.000 lei vechi (sau ROL - Romanian Leu), aflaþiîn circulaþie pânã la aceastã datã, sunt preschimbaþi pentru 1 leu nou (RON –Romanian New Leu).
Banca Naþionalã a României a pus în circulaþie noile bancnote ºi monede începând cudata de 1 iulie 2005, iar leii vechi vor avea putere circulatorie pânã la data de 31decembrie 2006 ºi vor fi acceptaþi la platã la valoarea 10.000 ROL = 1 RON.
Pentru a pregãti Banca în vederea migrãrii la data de 1 iulie 2005 la leul nou, Bancposta lansat la începutul anului 2005 un proiect intern propriu legat de procesul dedenominare. Costurile totale ale acestui proiect s-au ridicat la aproximativ 1 milion deeuro echivalent.
Proiectul s-a dovedit un real succes pentru Bancpost, finalizându-se la timp ºiasigurând o migrare la noua monedã fãrã probleme atât pentru conturile clienþilor, câtºi pentru cele ale Bãncii. Succesul proiectului este cu atât mai important cu cât atrebuit sã fie derulat în paralel cu implementarea noului sistem informatic bancar ºicu cel de operaþiuni prin carduri.
36 Bancpost
Bancpost procedeazã în mod constant la ajustarea metodelor de management alriscului în conformitate cu cele mai bune practici internaþionale, pentru a asigura omonitorizare eficientã ºi o bunã gestionare a tuturor riscurilor aferente operaþiunilorpe care le deruleazã.
Comitetul de Administrare a Riscurilor, numit de cãtre Consiliul de Administraþie alBãncii, stabileºte politicile de management al riscului.
Riscul de Credit
Bancpost aplicã cele mai bune practici internaþionale în domeniul creditãrii, având unproces bine definit de aprobare a creditelor, referate de credit independente ºi ofuncþie eficace de gestionare globalã a riscurilor.
Segregarea funcþiilor asigurã independenþa între personalul responsabil cugestionarea relaþiilor cu clienþii, cel care aprobã creditele ºi cel care efectueazãangajarea ºi monitorizarea rambursãrilor pe durata de viaþã a împrumutului. Procesulde aprobare a creditelor este centralizat, la nivelul Centrelor de Afaceri regionale ºi lanivelul Sediului Central. La toate nivelele de aprobare este necesarã aprobarea înunanimitate a membrilor comitetelor respective.
Pentru creditarea companiilor, Banca utilizeazã instrumente adecvate de evaluare ºiare proceduri stricte pentru evaluarea, acceptarea ºi monitorizarea garanþiilor, atât dinpunctul de vedere al calitãþii acestora cât ºi din punctul de vedere al existenþei unuianume grad de concentrare pentru bunurile aduse în garanþie.
În cursul anului 2005, segmentul retail a continuat sã fie cel mai dinamic în materiede creditare în cadrul industriei bancare româneºti. Ca reacþie la aºteptãrile pieþei,Banca a restructurat portofoliul de produse de retail astfel încât unele produse au fostsistate, în timp ce altele, ca de exemplu creditele ipotecare ºi de consum, au fostîmbunãtãþite pentru a rãspunde cerinþelor clienþilor.
Direcþia Trezorerie Front Office nu este autorizatã sã efectueze nici un fel de tranzacþii cucontrapartidele pentru care conducerea Bãncii nu a stabilit o limitã de expunere. În cazulîn care este solicitatã o limitã de expunere pentru o anumitã contrapartidã, estenecesarã respectarea procedurii de stabilire ºi aprobare a respectivei limite.Responsabilitatea pentru stabilirea ºi aprobarea limitelor privitoare la bãnci ºi a limitelorde þarã aparþine Comitetului Executiv sau Consiliului de Administraþie, în funcþie de caz.
Divizia Risc, prin Direcþia Control Credite, monitorizeazã cu atenþie evoluþiaportofoliului de credite. În acest sens, Direcþia Control Credite efectueazã verificãri pebazã de eºantioane, realizeazã vizite în unitãþile teritoriale ºi emite recomandãri.
De asemenea, sunt monitorizate în mod constant creditele restante; sunt întocmiterapoarte de delicvenþã ºi sunt transmise cãtre unitãþile de business pentru urmãrireºi remediere, respectiv recuperare a sumelor datorate.
MANAGEMENTUL RISCULUI
37RAPORT ANUAL 2005
Pentru a îmbunãtãþi eforturile de recuperare a creditelor neperformante a fostînfiinþatã Direcþia Credite Neperformante ºi a fost definit un plan pentru restructurareaportofoliului de credite neperformante.
Riscul de Piaþã
Riscul de piaþã este riscul producerii de potenþiale pierderi financiare datorateschimbãrii adverse a preþurilor pieþei.
Banca a elaborat ºi implementat proceduri privind de riscul de piaþã în conformitatecu cerinþele Bãncii Naþionale a României. Banca este în plin proces de implementarea unor tehnici moderne pentru monitorizarea ºi cuantificarea riscurilor de piaþã.
Banca este implicatã în tranzacþionarea de instrumente financiare, poziþiile rezultatefiind înregistrate în Portofoliul de Tranzacþionare al Bãncii, ºi efectueazã de asemeneaºi alte tranzacþii bancare, ce sunt înregistrate în Banking Book.
Abordarea tuturor activitãþilor de tranzacþionare este dominatã de tradiþia Bãncii înceea ce priveºte prudenþa bancarã.
Direcþia Trezorerie Front Office are autonomia de a lua poziþii în cadrul unor limitepredeterminate. În cazul poziþiilor valutare, Banca respectã atât cerinþelereglementatorului Banca Naþionalã a României, cât ºi cele mai bune practici din piaþã.Portofoliul de tranzacþionare este marcat la piaþã zilnic.
Separarea sarcinilor este prezentã la toate nivelurile. Diferite limite sunt stabilite decãtre Comitetul Executiv, Consiliul de Administraþie sau Comitetul de Administrare aActivelor ºi Pasivelor, Banca menþinând ca unic punct de control Serviciul de Risc dePiaþã, parte componentã a Diviziei Risc, care are o independenþã totalã atât faþã defuncþia de tranzacþionare, cât ºi faþã de funcþia de decontare. Astfel, se asigurãrespectarea atât a limitelor de tranzacþionare, cât ºi a limitelor de contrapartidã.
Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este riscul ca Banca sã nu îºi poatã respecta deloc sau la costurirezonabile obligaþiile scadente.
Politicile stabilite în acest sens satisfac cerinþele normelor impuse de Banca Naþionalãa României. Politica de lichiditãþi a Bãncii a fost formulatã pentru îndeplinireaurmãtoarelor scopuri:
• menþinerea unor fonduri de lichiditãþi suficiente pentru a face faþã obligaþiilor pemãsura exigibilitãþii acestora
• pãstrarea unei ponderi în limite prudente de active pe termen mediu finanþate depasive pe termen mediu
38 Bancpost
• monitorizarea continuã ºi atentã a poziþiei lichiditãþii în desfãºurarea operaþiunilorde tranzacþionare
Responsabilitatea monitorizãrii lichiditãþilor aparþine Comitetului de Administrare aActivelor ºi Pasivelor. De asemenea, s-au elaborat scenarii de crizã referitoare lalichiditãþi ºi au fost aprobate limitele corespunzãtoare de cãtre Consiliul deAdministraþie al Bãncii.
Riscul Operaþional
Bancpost a înfiinþat Serviciul Risc Operaþional pentru a se conforma cu cerinþeleAcordului Basel II ºi pentru a construi un cadru general solid de administrare ariscului operaþional. În conformitate cu decizia Grupului Eurobank EFG, Bancaintenþioneazã sã aplice Abordarea Standardizatã pentru calcularea capitalului alocatriscului operaþional. În acest sens, Banca a clasificat activitãþile sale în cele 8 domeniide activitate definite de Acordul Basel II ºi a continuat îmbunãtãþirea bazei de date deevenimente de risc operaþional prin introducerea unor informaþii mai cuprinzãtoare ºide o mai bunã calitate.
De asemenea, Bancpost a desfãºurat un program de pregãtire a angajaþilor pentru arealiza o culturã solidã de administrare a riscului operaþional. În plus, a fost demaratun proiect cu privire la dezvoltarea unor instrumente solide de administrare a risculuioperaþional precum “Risk Control Self-Assessment” ºi “Indicatorii Cheie de Risc”pentru a identifica ºi evalua în mod proactiv evenimentele potenþiale de riscoperaþional care ar putea sã se transforme în pierderi dacã nu se întreprind acþiunipentru prevenirea lor. Finalizarea acestui proiect este planificatã în decursul primuluisemestru al anului 2006. Pentru a reduce riscul operaþional, Bancpost a fost inclusãîn asigurarea Grupului Eurobank EFG denumitã “Crime Bond, Professional Indemnityand Directors & Officers Liability” ºi care este subscrisã de companii mari deasigurãri de pe piaþa londonezã de profil.
Politica de Provizioane
Procesul de constituire ºi regularizare a provizioanelor se desfãºoarã în bazaprocedurilor elaborate în conformitate cu reglementãrile în vigoare ale BãnciiNaþionale a României.
Totodatã, pentru conformitatea cu reglementãrile Grupului, Banca a stabilit oprocedurã suplimentarã de rating ºi provizionare în concordanþã cu standardeleEurobank EFG. Ca urmare, sistemul de stabilire a ratingului de credit folosit pentruportofoliul de credite companii stã la baza calculului de provizioane pentru aceastãlinie de business, iar provizioanele pentru creditele retail se calculeazã pe bazaanalizei (lunare) a delincvenþelor.
MANAGEMENTUL RISCULUI
RESPONSABILITATEA SOCIALÃ CORPORATIVÃ
O bancã a tuturor.
40 Bancpost
Responsabilitatea socialã corporativã, concept integrat complex, ce reflectãcomportamentul voluntar ºi responsabil al companiilor implicate în acordarea desprijin financiar pentru acoperirea nevoilor generale ale societãþii, este o noþiunerelativ nouã pentru mediul de afaceri din România. Vectorii sãi specifici au fostremodelaþi în mod dinamic ºi definiþi cu mai multã acurateþe în ultimii ani, când s-auadoptat ºi implementat noi principii moderne de guvernanþã ºi conduitã corporativã,cu scopul de a facilita aderarea României la Uniunea Europeanã.
Bancpost a avut întotdeauna un rol principal între instituþiile financiare locale hotãrâtesã îmbunãtãþeascã ºi sã încurajeze acest tip de acþiuni ºi iniþiative, creând ºiconsolidând în acest fel o percepþie constant favorabilã asupra imaginii corporative aBãncii în ochii publicului.
În viziunea Bancpost, responsabilitatea socialã corporativã are ca scop respectarearegulilor ºi principiilor de conducere corporativã, îndeplinirea aºteptãrilor tuturorpãrþilor care deþin un interes în bancã - stakeholders (angajaþi, acþionari, clienþi,furnizori) ºi continuarea programelor sale de contribuþie socialã.
Guvernanþa Corporativã
Bancpost SA stabileºte ºi aplicã linii clare de rãspundere la nivelul întregii structuriorganizatorice: Consiliul de Administraþie are rãspunderea de a supraveghea activitateaconducerii ºi conformarea cu politicile Consiliului, în cadrul proceselor de verificare ºievaluare caracteristice unei bune guvernãri corporative. La rândul sãu, conducerea devârf are rolul de a delega responsabilitãþi personalului subordonat ºi de a stabili ostructurã de conducere care sã promoveze principiul asumãrii rãspunderii.
Consiliul de Administraþie stabileºte ºi expune, în mod corespunzãtor, politica privindtranzacþiile ºi alte relaþii contractuale între pãrþi aflate în relaþii speciale: aceastãpoliticã are rolul de a asigura, prin intermediul unor proceduri adecvate, efectuareatranzacþiilor cu pãrþi aflate în relaþii speciale, în speþã acþionari, membri ai conduceriiexecutive sau ai Consiliului de Administraþie, fãrã lezarea intereselor Bãncii ºi ale altorfactori interesaþi.
Direcþia Guvernanþã Corporativã din cadrul Bancpost S.A., înfiinþatã la data de 1 iulie2005 în contextul noii configuraþii organizatorice a Bãncii, are misiunea de a asiguradezvoltarea ºi implementarea principiilor ºi a celor mai bune practici de guvernanþãcorporativã în cadrul Bãncii ºi de a acþiona, în numele conducãtorilor instituþiei decredit, ca un mecanism independent de monitorizare a funcþionãrii adecvate ºieficiente a sistemului de control intern al Bãncii.
GUVERNANÞÃ CORPORATIVÃ
Bancpost a fost desemnatã de cãtreprestigioasa publicaþie internaþionalãEuromoney drept “Cea mai bunã bancã dinRomânia în anul 2005 pentru guvernanþãcorporativã”.
41RAPORT ANUAL 2005
Organele de conducere ale Bãncii
Consiliul de Administraþie al Bancpost S.A. a fost modificat ºi completat în cursulanului, astfel încât la 31 decembrie 2005 avea urmãtoarea componenþã:
1. Mihai Bogza Preºedinte2. Georgios Michelis Membru3. David Watson Membru4. Theodoros Karakassis Membru5. Haralambos Kyrkos Membru6. Georgios Katsaros Membru7. George Orlov Membru8. Carmen Dumitrescu Membru9. Gabriela Ilie Membru10. Iasmi Ralli Membru11. Christina Theofilidi Membru(membru în curs de autorizare BNR)
Ramona Dascãlu Secretar
Referitor la organele de conducere ale Bãncii, Consiliul de Administraþie ºi ComitetulExecutiv, pe parcursul anului 2005 au avut loc urmãtoarele modificãri:
Aprilie 2005
• Doamna Elena Petculescu ºi-a dat demisia din funcþia de Preºedinte al Consiliuluide Administraþie al Bancpost S.A. ºi a fost numitã în funcþia de Preºedinte deOnoare al Bancpost S.A.
• Domnul Mihai Bogza a fost numit în funcþia de Preºedinte al Consiliului deAdministraþie al Bancpost S.A.
• Doamna Iasmi Ralli a fost aleasã ca membru al Consiliului de Administraþie alBancpost S.A.
Decembrie 2005
• Domnul Costel Lionãchescu a pãrãsit Banca ºi implicit funcþia de Director GeneralAdjunct al Bancpost S.A., respectiv membru al Comitetului Executiv;
• Domnul Ioannis Kougionas a fost numit în funcþiile de Director General Adjunct alBancpost S.A. ºi de membru al Comitetului Executiv;
• Domnul Dorel Piti a fost numit în funcþiile de Director General Adjunct al BancpostS.A. ºi de membru al Comitetului Executiv, iar mandatul Domnului GeorgiosDionysatos ca membru al Comitetului Executiv a încetat.
42 Bancpost
Componenþa Comitetelor Bãncii la data de 31 decembrie 2005 era urmãtoarea:
Comitetul Executiv
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Crina Cosma Membru3. Ioannis Kougionas Membru4. Dorel Piti Membru
Ramona Dascãlu Secretar
Comitetul de Audit
1. Mihai Bogza Preºedinte2. Haralambos Kyrkos Membru3. Georgios Katsaros Membru
Despina Andreadou Secretar
Comitetul de Administrare a Riscurilor
1. Anastasios Nicolaou Preºedinte2. Georgios Michelis Membru3. Crina Cosma Membru4. Georgios Dionysatos Membru5. Daniela Andrei Membru6. George Calligas Membru
Daniel Cor Secretar
Comitetul de Evaluare a Riscurilor ºi a Creditelor
1. Haralambos Kyrkos Preºedinte2. Georgios Katsaros Membru3. Georgios Michelis Membru4. David Watson Membru
Anastasios Nicolaou Secretar
Comitetul de Administrare a Activelor ºi Pasivelor
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Ioannis Kougionas Membru3. Dorel Piti Membru4. Anastasios Nicolaou Membru5. Daniela Andrei Membru6. George Calligas Membru
Ion Piºtalu Secretar
GUVERNANÞÃ CORPORATIVÃ
Comitetul de Credite
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Anastasios Nicolaou Membru3. Ioannis Kougionas Membru
Monica Dudoiu Secretar
Comitetul de Credite Neperformante
1. Anastasios Nicolaou Preºedinte2. Georgios Dionysatos Membru3. Elena Iacob Membru
Mircea Cotigã Secretar
Comitetul Tehnic
1. Crina Cosma Preºedinte2. Georgios Dionysatos Membru3. Daniela Andrei Membru4. George Demetriades Membru5. Octavian Galiuc Membru
Cãtãlina Kallinis Secretar
În primele luni ale anului 2006 au avut loc, de asemenea, diverse schimbãri care auinfluenþat componenþa Consiliului de Administraþie ºi ale unora dintre celelalteComitete ale Bãncii.
Ca urmare, la data de 25 mai 2006 acestea aveau componenþa prezentatã mai jos:
Consiliul de Administraþie al Bancpost S.A.
1. Mihai Bogza Preºedinte2. Georgios Michelis Membru3. Theodoros Karakassis Membru4. Haralambos Kyrkos Membru5. George Orlov Membru6. Carmen Dumitrescu Membru7. Gabriela Ilie Membru8. Iasmi Ralli Membru9. Christina Theofilidi Membru10. Michael G. Vlastarakis Membru(membru în curs de autorizare BNR)
Ramona Dascãlu Secretar
43RAPORT ANUAL 2005
Comitetul Executiv
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Crina Cosma Membru3. Ioannis Kougionas Membru4. Dorel Piti Membru5. Filippos Karamanolis Membru
Ramona Dascãlu Secretar
Comitetul de Audit
1. Mihai Bogza Preºedinte2. Haralambos Kyrkos Membru3. Iasmi Ralli Membru
Despina Andreadou Secretar
Comitetul de Administrare a Riscurilor
1. Anastasios Nicolaou Preºedinte2. Georgios Michelis Membru3. Ioannis Kougionas Membru4. Crina Cosma Membru5. Dorel Piti Membru6. Filippos Karamanolis Membru7. Daniela Andrei Membru8. George Calligas Membru
Daniela Bodîrcã Secretar
Comitetul de Evaluare a Riscurilor ºi a Creditelor
1. Haralambos Kyrkos Preºedinte2. Theodoros Karakassis Membru3. Georgios Michelis Membru
Anastasios Nicolaou Secretar
Comitetul de Credite
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Anastasios Nicolaou Membru3. Ioannis Kougionas Membru
Mircea Benescu Secretar
GUVERNANÞÃ CORPORATIVÃ
44 Bancpost
Comitetul de Credite Neperformante
1. Anastasios Nicolaou Preºedinte2. Ioannis Kougionas Membru3. Dorel Piti Membru4. Elena Iacob Membru
Mircea Cotigã Secretar
Comitetul de Administrare a Activelor ºi Pasivelor
1. Georgios Michelis Preºedinte2. Ioannis Kougionas Membru3. Dorel Piti Membru4. Filippos Karamanolis Membru5. Anastasios Nicolaou Membru6. Daniela Andrei Membru7. George Calligas Membru8. Liliana Damianov Membru
Ion Piºtalu Secretar
Comitetul Tehnic
1. Crina Cosma Preºedinte2. Dorel Piti Membru3. Daniela Andrei Membru4. Marius Stoia Membru5. Octavian Galiuc Membru
Cãtãlina Kallinis Secretar
45RAPORT ANUAL 2005
Audit Intern
Divizia Audit Intern este structura din cadrul Bãncii care funcþioneazã în bazaStatutului ºi Termenilor de Referinþã ai Auditului Intern, având ca obiective principale:
• sã asiste Consiliul de Administraþie ºi Comitetul de Audit prin furnizarea uneievaluãri independente a eficienþei ºi eficacitãþii cadrului de control intern, stabilitde cãtre management;
• sã faca recomandãri pentru îmbunãtãþirea continuã a cadrului de control intern ºia sistemelor.
Divizia Audit Intern raporteazã direct Comitetului de Audit, care este subordonatConsiliului de Administraþie, precum ºi cãtre EFG Eurobank Ergasias Internal AuditGroup (EFGH IAG). De asemenea, are o linie de raportare administrativã cãtreDirectorul General al Bãncii.
Funcþia de Audit Intern este independentã, fiind o funcþie permanentã în cadrulBancpost. Activitatea de Audit Intern se desfãºoarã cu respectarea urmãtoarelorprincipii: obiectivitate, imparþialitate, integritate, competenþã profesionalã,confidenþialitate.
Divizia Audit Intern îºi desfãºoarã activitatea pe baza unui plan anual de audit,elaborat pe baza unei metodologii de evaluare a riscurilor, frecvenþa angajamentelorde audit fiind determinatã în funcþie de profilul de risc al fiecãrei entitãþi.
Sfera de cuprindere a Auditului Intern include toate activitãþile ºi operaþiuniledesfãºurate de Bancã prin compartimentele ºi direcþiile din Centralã, precum ºi prinsediile operaþionale ºi unitãþile teritoriale; sunt, de asemenea, incluse ºi subsidiareleBãncii precum ºi furnizorii de servicii auxiliare ºi conexe. În scopul evitãriisuprapunerilor în activitate ºi pentru a se asigura o acoperire corespunzãtoare atuturor activitãþilor riscante, Divizia Audit Intern îºi coordoneazã activitatea cuauditorii EFGH ºi EFG Bank Group (ACS - Geneva).
La cererea conducãtorilor Bãncii ºi/sau a autoritãþii de reglementare ºi supraveghere,cu aprobarea Comitetului de Audit, Divizia Audit Intern poate realiza angajamente deaudit speciale sau sã exprime opinii legate de modul în care principiile de controlintern sunt respectate în anumite situaþii specifice, cum ar fi: reorganizãri deamploare, demararea unor noi activitãþi importante sau riscante, constituirea saureorganizarea sistemului de control al administrãrii riscurilor sau sistemuluiinformaþional sau informatic.
GUVERNANÞÃ CORPORATIVÃ
46 Bancpost
Divizia Audit Intern desfãºoarã urmãtoarele forme de audit:
• audit financiar, care are ca obiectiv verificarea credibilitãþii sistemului contabil,precum ºi a situaþiilor financiare;
• audit operaþional, care are ca obiectiv verificarea calitãþii ºi adecvãrii sistemelor ºiprocedurilor, evaluarea structurii organizatorice ºi evaluarea adecvãrii politicilor ºiresurselor folosite în raport cu obiectivele stabilite;
• audit de conformitate, care are ca obiectiv verificarea conformitãþii cu legile,reglementãrile, politicile ºi procedurile;
• audit al conducerii, care are ca obiectiv evaluarea calitãþii managementului înprivinþa îndeplinirii obiectivelor Bãncii;
• audit IT, care are ca obiectiv evaluarea credibilitãþii, eficacitãþii ºi eficienþeisistemelor informatice ale Bãncii.
Pentru fiecare audit efectuat se întocmeºte un raport, cuprinzând constatãrile ºirecomandãrile auditorilor, precum ºi comentariile ºi mãsurile asumate de parteaauditatã. Rapoartele sunt transmise persoanelor care coordoneazã activitateastructurii auditate, conducãtorilor Bãncii, membrilor Comitetului de Audit ºiauditorului financiar al Bãncii.
Conformitate
Direcþia Conformitate are misiunea de a asista ºi de a susþine conducerea Bãncii înactivitatea de gestionare a riscului de conformitate, care poate fi definit ca risculsancþiunilor legale sau ale organelor de reglementare, al pierderilor financiare sau alpierderii reputaþiei, pe care Banca le poate suferi ca rezultat al neconformãrii cureglementãrile legale, codurile de conduitã ºi standardele de bunã practicã aplicabileîn domeniul eticii profesionale.
Activitatea Direcþiei Conformitate este independentã faþã de activitãþile operative aleBãncii. În acest sens, Direcþia are - pentru chestiunile de naturã funcþionalã - o liniede raportare directã la Comitetul de Audit al Bãncii ºi la Ofiþerul de Conformitate alGrupului EFGH, precum ºi o linie de raportare informalã la Directorul General alBãncii. Pentru aspectele de naturã administrativã, Direcþia este subordonatãDirectorului General al Bãncii.
Sarcinile ºi responsabilitatile Direcþiei sunt incluse în Mandatul ºi Termenii deReferinþã - document aprobat de Comitetul de Audit ºi de Consiliul de Administraþie.
47RAPORT ANUAL 2005
Atribuþiile sale acoperã urmãtoarele domenii esenþiale:
• cunoaºterea clienþilor, prevenirea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii terorismului,menþinerea legãturii cu autoritãþile competente ºi acordarea de instruire ºiconsultanþã angajaþilor;
• dezvoltarea ºi monitorizarea respectãrii regulilor interne privind integritateapersonalã a angajaþilor, cum ar fi Codul de Conduitã, precum ºi prevenirea fraudeiinterne;
• monitorizarea tranzacþiilor efectuate în nume propriu de angajaþi;
• protecþia secretului profesional ºi a datelor personale de naturã privatã;
• dezvoltarea altor politici specifice domeniului propriu de activitate, pe mãsuraapariþiei de noi reglementãri legale aplicabile ºi conform directivelor Grupului EFG.
Direcþia îºi desfãºoarã activitatea conform unui plan anual, fundamentat pe ometodologie de evaluare a riscurilor de conformare, care este aprobat ºi a cãruirealizare este monitorizatã de Comitetul de Audit al Bãncii. În acest sens, Direcþiaprezintã trimestrial raportul de activitate Comitetului de Audit.
În scopul îndeplinirii atribuþiilor ºi responsabilitãþilor ce îi revin, Direcþia are accesnelimitat la toate activitãþile, personalul ºi informaþiile din cadrul Bãncii.
Direcþia Conformitate menþine o relaþie interactivã cu Divizia de Audit Intern, având cascop atât prevenirea ºi gestionarea corespunzãtoare a potenþialelor incidente defraudã ºi activitãþi de spãlare a banilor, cât ºi evitarea oricãrei suprapuneri aeforturilor în cadrul activitãþilor de evaluare a conformitãþii.
Performanþele Direcþiei în desfãºurarea activitãþii ºi realizarea obiectivelor specificesunt evaluate periodic de cãtre Ofiþerul de Conformitate al Grupului EFGH. Deasemenea, activitatea Direcþiei este auditatã de ACS - auditorul Grupului EFG.
GUVERNANÞÃ CORPORATIVÃ
48 Bancpost
49RAPORT ANUAL 2005
În viziunea conducerii Bancpost, angajaþii reprezintã unul dintre avantajelecompetitive de bazã, care aduce plusvaloare ºi influenþeazã în mod hotãrâtor evoluþiaBãncii pe piaþa bancarã din România.
Aliniatã noilor tendinþe mondiale ºi fiind o instituþie orientatã spre client, Bancpostpromoveazã cu consecvenþã o politicã concentratã pe construirea de parteneriate desucces pe termen lung, prin adaptarea rapidã la cerinþele tot mai exigente ale clienþilorºi prin implementarea de noi tehnici, procese operaþionale, instrumente ºi servicii cuefecte imediate asupra perfecþionãrii calitãþii activitãþilor. Elementul cheie al acesteipolitici îl reprezintã calitatea resurselor umane, calificarea acestora la standardemoderne în aºa fel încât sã poatã face faþã provocãrilor actuale de pe piaþa financiar-bancarã atât naþionalã cât ºi internaþionalã, în contextul alinierii României la cerinþeleUniunii Europene. Performanþele personalului din Bancpost sunt subsumate criteriilorde eficienþã, fiind rezultatul unui proces complex, iniþiat încã de la înfiinþarea Bãncii.
Structura personalului Bancpost
La finele anului 2005, numãrul total de angajaþi ai Bancpost era de 3.366, din care989 (29%) lucrau în Centralã ºi 2.377 (71%) în reþea.
ANGAJAÞII
STAKEHOLDERS
Evoluþia numãrului de angajaþi
Vârsta medie a personalului Bancpost a fost de 39 ani.
Distribuþia personalului în funcþie de sex în 2005:
• Personalul de sex feminin a fost de 2.300 de angajaþi, adicã 68% din totalulangajaþilor;
• Personalul de sex masculin a fost în numãr de 1.066, adicã 32% din totalulangajaþilor.
50 Bancpost
ANGAJAÞII
Distribuþia personalului pe sexe
Distribuþia personalului dupã vechimea în muncã
Bãrbaþi
Femei
< 5 ani
5 - 10 ani
> 10 ani
Distribuþia personalului pe grupe de vârstã:
Numãr personal
Distribuþia personalului pe nivele ierarhice
Conducere
Execuþie
51RAPORT ANUAL 2005
Un numãr de 1.490 angajaþi, adicã 44% din totalul personalului, avea peste 10 ani devechime în muncã, 1.133 angajaþi, reprezentând 34% din totalul personalului, aveauîntre 5 ºi 10 ani de vechime în muncã, iar 743 angajaþi, adicã 22% din totalulpersonalului, aveau mai puþin de 5 ani de vechime în muncã în anul 2005.
Din totalul de 3.366 angajaþi ai Bãncii în decembrie 2005, angajaþii cu funcþii deconducere erau în numãr de 266, adicã 8% din total angajaþi, iar angajaþii cu funcþiide execuþie se cifrau la 3.100, adicã 92% din total angajaþi.
Angajaþii cu studii superioare au avut o pondere semnificativã, reprezentând 59% dintotal angajaþi, un procent cu 5% mai mare decât în anul precedent.
În decembrie 2005, Bancpost beneficia de o reþea teritorialã de 150 de unitãþi, dintrecare 30 de unitãþi în Bucureºti ºi sectorul agricol Ilfov ºi 120 de unitãþi în restul þãrii.
Proiectul de raþionalizare a personalului (încetare a raporturilor demuncã prin acordul pãrþilor)
Un numãr de peste 600 de angajaþi au pãrãsit Banca în cadrul unui proiect deraþionalizare a personalului iniþiat de Bancã la sfârºitul anului 2005 în vederea creºteriiproductivitãþii, reducerii numãrului de angajaþi per unitate, reîmprospãtãrii structuriide personal Bancpost ºi îmbunãtãþirii calitãþii acestuia. Acest proiect a determinatefectuarea de noi angajãri ºi a permis atragerea unor profesioniºti de înaltã clasã îndomenii foarte specializate (managementul riscului, management de relaþie).
Recrutare ºi selecþie
În anul 2005, activitatea de recrutare a avut drept obiectiv ocuparea poziþiilor devenitevacante în urma apariþiei noilor structuri organizatorice generate de dezvoltareaactivitãþii, precum ºi datoritã pãrãsirii Bãncii de cãtre unii angajaþi din diverse motive,inclusiv prin planul de încetare a raporturilor de munca prin acordul pãrþilor.
Astfel, s-au fãcut 608 de noi angajãri, din care 6% pentru funcþii de conducere ºi 94%pentru funcþii de execuþie. Din totalul angajaþilor atraºi, 83% au studii superioare.40% dintre aceºtia au fost angajaþi în Centralã, iar restul au fost distribuiþi în unitãþileteritoriale. Procesul de recrutare ºi selectie s-a realizat fie prin utilizarea bazei de datecreatã la nivelul Bãncii, fie prin intermediul referinþelor, anunþurilor publicitare etc.Personalul cu funcþii înalte de conducere a fost ales ºi prin colaborare cu firmespecializate de recrutare ºi selecþie personal.
Distribuþia personalului dupã nivelul de studii
Generale
Medii
Universitare
Postuniversitare
52 Bancpost
Instruire ºi Dezvoltare
În 2005, activitatea de instruire a personalului Bancpost a fost organizatã ºicoordonatã de Serviciul Instruire ºi Dezvoltare din cadrul Diviziei Resurse Umane, pebaza unui Plan de Instruire elaborat conform noii strategii a Bãncii ºi modificãrilorstructurale.
Astfel, s-au implementat diverse programe de pregãtire, în colaborare cu instituþiispecializate în pregãtirea personalului bancar, precum ºi cu sprijinul specialiºtilorBãncii, în centrele de pregãtire profesionalã ale Bancpost.
1. Cursuri predate de specialiºtii Bãncii în centrele de pregãtire ale Bancpost dinSlãnic Moldova, Miercurea Ciuc ºi Bucureºti
a) Activitãþi bancare• Provocãri zilnice în activitatea de servire a clienþilor;• Tehnici de vânzare;• Credite ipotecare;• Prezentarea Manualului de Credite;• Administrare Credite;• Denominare;• Cardurile American Express;• Produse de trezorerie;• Western Union;• Procedura de evaluare a ofiþerilor de credite ipotecare;• Cursuri de pregãtire privind activitãþile bancare cu întreprinderi mici ºi persoane
fizice autorizate (SBB);• Cunoaºterea clientelei;• Conturi de economii;
b) Management• Lideri în acþiune;
c) Tehnologia informaþiei• i-Apply, pentru ofiþerii SBB, ofiþerii de credite de consum ºi cei de crediteipotecare;• cursuri de instruire privind sistemul FlexCube;
d) Alte subiecte• Prevenirea ºi stingerea incendiilor;• Cursuri pentru consilieri juridici.
ANGAJAÞII
Ore de instruirepe domenii de specializare
Management
Bancar
Vânzãri
IT
Contabilitate
Altele
53RAPORT ANUAL 2005
2. Cursuri organizate în colaborare cu firme specializate de pregãtireprofesionalã
• Resurse Umane: salarizare, angajãri, protecþia muncii, înregistrare la ITM, asigurãri sociale etc;
• Cursuri de contabilitate: închiderea anului financiar, Codul Fiscal;• Cursuri IFRS;• Produse financiare;• Cursuri de brokeraj;• Abilitãþi de vânzare;• Tehnici de vânzare ºi negociere;• Tehnici de vânzare prezentate de Intersource;• Cursuri IT în colaborare cu Microsoft;• Audit Intern;• CFA, ACCA;• Planificare ºi control de proiecte.
3. Programe MBA ºi postuniversitare.
În acelaºi timp, un numãr semnificativ de angajaþi au luat parte la cursurile de englezãorganizate în cadrul Bãncii.
De asemenea, Banca a sprijinit studenþii Academiei de Studii Economice din Bucureºtiîn efectuarea stagiilor de practicã în Bancpost.
Participarea la programe de instruire
Evaluarea angajaþilor
Evaluarea performanþelor angajaþilor reprezintã un obiectiv anual important al DivizieiResurse Umane.
“Sistemul de evaluare pe bazã de obiective ºi abilitãþi” este un nou sistem ºiinstrument de evaluare implementat în mod susþinut, atât la nivelul unitãþilorteritoriale cât ºi al Centralei ºi care reprezintã platforma comunã de evaluare a tuturorangajaþilor din cadrul Grupului Eurobank EFG.
Sistemul de evaluare a performanþelor are la bazã douã elemente:
1. Evaluarea obiectivelor stabilite ºi convenite la începutul anului între ºeful direct ºisubordonatul acestuia.
2. Evaluarea abilitãþilor. Banca a inclus în formularele de evaluare un set de 10abilitãþi, stabilite pentru funcþii de conducere ºi funcþii de execuþie.
În anul 2005, rolul „Sistemului de evaluare pe bazã de obiective ºi abilitãþi” a fost dea identifica necesitãþile de instruire ºi dezvoltare ale angajaþilor ºi de a facilitacomunicarea ºi colaborarea între directori ºi subordonaþii acestora la toate niveleleBãncii.
De asemenea, având în vedere preocuparea Bãncii privind dezvoltarea fiecãruiangajat, în cadrul procesului de evaluare s-a inclus ºi solicitarea de recomandãriprivind Planul general de pregãtire elaborat la nivelul Bãncii ºi necesitãþile de instruireparticulare ale fiecãrui angajat evaluat.
Activitatea de evaluare a performanþelor are loc în cursul unei întâlniri între evaluatorºi angajatul evaluat, fapt ce asigurã comunicarea deschisã, obiectivitatea ºitransparenþa procesului de evaluare. Totodatã, prin intermediul unei cãsuþe dedicatecomentariilor angajaþilor, angajatul supus evaluãrii are posibilitatea de a-ºi exprimaopiniile privind necesitãþile sale de instruire ºi dezvoltare, precum ºi cele legate deprocesul de evaluare în sine.
ANGAJAÞII
54 Bancpost
În prezent, acþionarul majoritar al Bancpost este EFG Eurobank Ergasias S.A., unadintre cele mai mari companii listate la Bursa de Valori din Atena, Grecia, din punctulde vedere al capitalizãrii bursiere ºi membrã a EFG Group din Geneva, Elveþia. Învederea consolidãrii poziþiei sale în cadrul acþionariatului Bancpost, în vara anului2005, EFG Eurobank Ergasias S.A. ºi-a exercitat dreptul de opþiune în achiziþionareapachetului de acþiuni deþinut de General Electric Capital Corporation la Bancpost,majorându-ºi cota de participaþie în capitalul social al Bãncii la 62,7393%.
În luna noiembrie 2005 Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor a hotãrâtmajorarea capitalului social al Bãncii prin emitere de acþiuni. Oferta de subscrieres-a transmis cãtre toþi acþionarii Bancpost, existenþi la data de referinþã de 23noiembrie 2005, iar procesul de subscriere s-a desfãºurat în douã perioade: 30noiembrie - 29 decembrie 2005 ºi respectiv 16 - 29 ianuarie 2006.
Structura acþionariatului Bancpost la data de 31 decembrie 2005 (*) se prezentadupã cum urmeazã:
1. EFG Eurobank Ergasias S.A. 62,7393%2. Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) 7,2845%3. Corporaþia Financiarã Internaþionalã (IFC) 7,2845%4. SIF Banat-Criºana S.A. 5,1339%5. SIF Moldova S.A. 5,1339%6. SIF Transilvania S.A. 5,1339%7. SIF Oltenia S.A. 5,1339%8. Alþi acþionari 2,1561%
La încheierea celei de a doua etape de subscriere, finalizatã la data de 29 ianuarie2006, capitalul social al Bancpost s-a majorat cu 44.955.575,46 RON, ajungând lavaloarea de 201.714.755,40 RON.
În luna aprilie 2006 Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor Bancpost ahotãrât majorarea capitalului social al Bãncii de la suma de 201.714.755,40 RON lasuma de 448.255.012,00 RON, prin majorarea valorii nominale a fiecãrei acþiuni de la0,18 RON la 0,40 RON.
Structura acþionariatului Bancpost la data de 11 mai 2006 (*) era urmãtoarea:
1. EFG Eurobank Ergasias S.A. 62,98597% 2. Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) 7,28927% 3. Corporaþia de Finanþare Internaþionalã (IFC) 7,28927% 4. SIF Banat-Criºana S.A. 5,15396% 5. SIF Moldova S.A. 5,13719% 6. SIF Transilvania S.A. 5,15396% 7. SIF Oltenia S.A. 5,15396% 8. Alþi acþionari 1,83642%
*) Notã: Potrivit înregistrãrilor la Oficiul Registrului Comerþului
ACÞIONARII
55RAPORT ANUAL 2005
Clienþii
Bancpost a reuºit în cei 15 ani de existenþã sã îºi consolideze un portofoliu extins declienþi, care aparþin celor mai diverse categorii de consumatori: companii mari,întreprinderi mici ºi mijlocii, întreprinzãtori privaþi, persoane fizice, salariaþi, studenþisau pensionari.
În cursul anului 2005, Bancpost s-a aflat într-un profund proces de restructurare ºiretehnologizare, menit sã îmbunãtãþeascã atât eficienþa ºi rentabilitatea activitãþilordesfãºurate de Bancã, dar ºi capacitatea Bãncii de a oferi clienþilor sãi servicii maiprompte, mai flexibile ºi de mai bunã calitate.
Noua viziune a bãncii prevede orientarea dinamicã a întregii activitãþi spre client,creºterea ponderii segmentelor de clientelã medii ºi de vârf ºi fidelizarea acestora.Pentru îndeplinirea cu succes a acestor obiective este în curs de elaborare o strategiede gestionare a relaþiei cu clienþii ºi de îmbunãtãþire a calitãþii serviciilor oferite, axatãpe patru principii fundamentale: informarea corecta ºi transparentã a clienþilor,stimularea comunicãrii acestora cu Banca, corelarea programelor de dezvoltare aproduselor ºi serviciilor Bãncii cu necesitãþile clientilor ºi implicarea întreguluipersonal în procesul de creºtere a calitãþii.
În acest context, Banca ºi-a construit în timp diverse canale de comunicare cu clienþii,cum ar fi site-ul propriu www.bancpost.ro, newsletterele specializate pe segmenteleRetail ºi Companii, disponibile atât în format electronic cât ºi pe suport hârtie, sau
CLIENÞII ºI FURNIZORII
56 Bancpost
materialele de prezentare a activitãþii Bãncii, a produselor ºi serviciilor oferite. Deasemenea, au fost create canale prin care clienþii sã poatã contacta la rândul lorBanca, fie pentru a solicita informaþii sau pentru a transmite opinii ºi propuneri, fiepentru a semnala orice problemã pe care o întâmpinã în colaborarea cu Bancpost.Astfel, sistemul de colectare a mesajelor primite de la clienþi si de gestionarecentralizatã a acestora are ca scop analizarea ºi soluþionarea cu rapiditate a acestormesaje, precum ºi prin identificarea zonelor cu probleme ºi iniþierea propunerilor deîmbunãtãþire necesare.
Mai mult, la sfârºitul anului 2005, INFOLINE Bancpost a devenit funcþional prin liniadedicatã (021) 401 0801, deschizând astfel un nou canal de comunicare destinatclienþilor sau potenþialilor clienþi, care este în aceeaºi mãsurã ºi un nou canal dedistribuþie a produselor ºi serviciilor oferite de Bancã.
Lansarea serviciului Infoline la nivelul Bãncii este în linie cu noua abordare arelaþiilor cu clienþii, care urmãreºte nu numai sã menþinã bunele relaþii cu aceºtia, ciºi sã le extindã.
Din aceastã perspectivã, Infoline reprezintã numai primul pas cãtre implementareaserviciului Call Center menit sã maximizeze atât gradul de informare cât ºi satisfacþiaconsumatorului, dar ºi sã creasca planul de achiziþii al Bãncii.
Infoline Bancpost asigurã în prezent faza de INBOUND, prin preluarea ºi soluþionareatuturor solicitãrilor venite din partea publicului interesat de informaþii de ordin general(date despre reþeaua de unitãþi, programul de lucru, reclamaþii, cursul valutar, etc)sau de oferta de produse ºi servicii a Bãncii (pentru început sunt disponibile Creditulde Consum, Creditul Ipotecar, Contul de Economii, plata facturilor telefonice labancomat prin Contul Total, cardurile de debit ºi cardurile de credit AmericanExpress, urmând ca în viitorul apropiat sã fie adãugate noi produse ºi servicii).
Urmãtorul pas spre dezvoltarea serviciului Call Center îl reprezintã faza deOUTBOUND, având ca obiectiv principal activitãþi de telemarketing ºi de vânzãri.
Furnizorii
Bancpost îºi deruleazã activitatea de achiziþionare de bunuri ºi servicii în baza unuiset de politici ºi proceduri care asigurã echidistanþa ºi transparenþa modului deselecþie a furnizorilor sãi ºi stabilesc criterii uniforme, echitabile ºi eficiente deevaluare, bazate pe raportul calitate/cost, poziþionarea pe piaþã, promptitudine º.a. Caurmare, Bancpost ºi-a definit în timp o listã de furnizori stabili, tradiþionali, cu careºi-a dezvoltat relaþii bune de colaborare.
57RAPORT ANUAL 2005
Implicarea Bancpost în sprijinirea activã a proiectelor comunitare reprezintã unuldintre principalele sale crezuri corporative incluse în strategia pe termen lung acompaniei: sã fie perceputã ca o instituþie bancarã de prim rang, aflatã în avangardaeforturilor pentru dezvoltarea societãþii în ansamblul sãu.
Filozofia de afaceri a Bancpost subliniazã orientarea sa consecventã cãtre returnareaunei pãrþi din veniturile sale înspre sectoarele publice îndreptãþite sã fie sprijinite, prinpartajarea deliberatã a rezultatelor sale de succes cu toate comunitãþile în careopereazã.
Sprijinul pe care Bancpost l-a oferit comunitãþii în anul 2005 a fost semnificativ nunumai din punct de vedere financiar, ci ºi din punct de vedere al caracterului sãumultidimensional. Banca îºi îndeplineºte misiunea sa socialã prin intermediulsponsorizãrilor, donaþiilor ºi contribuþiilor filantropice. Bancpost reprezintã de multtimp deja unul dintre principalii susþinãtori ai mediului social, culturii, educaþiei,sãnãtãþii ºi mediului economic.
Bancpost s-a implicat activ în sprijinirea cauzelor ºi evenimentelor sociale cum arfi reconstrucþia caselor distruse de inundaþii din judeþul Caraº Severin ºi a fãcutdovada unei atitudini responsabile ºi în ceea ce priveºte protecþia mediului,sponsorizând Asociaþia Balcanicã pentru Mediul Înconjurãtor (Balkan EnvironmentalAssociation – B.EN.A.) pentru organizarea unor programe de training adresateoamenilor de ºtiinþã ºi tehnicienilor români din acest domeniu. De asemenea, Bancaa contribuit la participarea României, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe,la “Expoziþia Mondialã 2005” din Japonia.
Cultura româneascã, în formele sale cele mai variate, a beneficiat în 2005 de unajutor financiar substanþial: expoziþii de artã ºi concerte organizate de MuzeulNaþional Cotroceni atât în þarã cât ºi în strãinãtate; diferite spectacole prezentate deOpera Naþionalã din Bucureºti, reeditarea celor 2 volume ale cãrþii „O istorie asocietãþii româneºti contemporane în interviuri” a cunoscutului scriitor ºi publicistGeorge Arion sau spectacolul „Chicago” prezentat de Teatrul Naþional „I.L.Caragiale”.
În acelaºi domeniu s-au înscris ºi alte evenimente culturale sponsorizate de Bancpostîn 2005 cum ar fi: participarea Grupului Coral „Sound” la „Concursul CoralInternaþional pentru Muzicã Sacrã” din Grecia, manifestarea artisticã „Zi ºi Noapte laUniversitatea Naþionalã de Artã” din Bucureºti, „Ziua Internaþionalã a Muzeelor”organizatã la Muzeul Naþional al Satului „Dimitrie Gusti”, editarea unui compact disccu spectacolul de balet „Roºu ºi Negru”, spectacolele susþinute de Fundaþia „Oedip”în toarã þara sau cea de-a 10-a ediþie a Festivalului Internaþional al Tinerilor Chitariºti„Eduard Pamfil”.
ªi comunitãþile locale au beneficiat de suportul Bãncii: „Festivalul Internaþional deFolclor - Cântecul Românesc de Pretutindeni” care a avut loc în Judeþul Mehedinþi,
CONTRIBUÞIA SOCIALÃ
58 Bancpost
diverse manifestãri culturale organizate cu ocazia zilelor municipiilor Botoºani, Alba-Iulia, Brãila ºi Carei, „Festivalul Internaþional de Muzicã pentru Copii - Ti amo”organizat la Oneºti, Târgul de Carte” organizat la Iaºi, celebrarea zilei naþionale aRomâniei la Alba Iulia.
În ceea ce priveºte sprijinul acordat instituþiilor de educaþie ºi formare profesionalã,proiectele realizate pentru tânãra generaþie au fost întotdeauna apreciate ºi susþinutede Bancpost: începând cu renovarea ºi dotarea grãdiniþelor, a ºcolilor ºi liceelor,continuând cu sponsorizarea, pentru al ºaselea an consecutiv, a „TârguluiInternaþional Gaudeamus - Carte de învãþãturã” organizat de Societatea Românã deRadiodifuziune ºi pânã la finanþarea concursului „Invest” organizat de “FundaþiaSigma pentru Integrare Europeanã” în vederea familiarizãrii elevilor ºi studenþilor cutranzacþiile cu valori mobiliare; mai mult, Bancpost a continuat sã acorde suportfinanciar pentru diferite iniþiative ale studenþilor Academiei de Studii Economice(ASE): “Conferinþa Internaþionalã de Informaticã Economicã - EI 2005” organizatã deDepartamentul de Informaticã Economicã din cadrul ASE ºi concursul „StudentulAnului”, prin Fundaþia „Voluntari pentru Idei ºi Proiecte”.
Cercetarea a fost susþinutã prin finanþarea unor instituþii academice importante caUniversitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru „Simpozionul de Cercetareªtiinþificã”, Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” din Iaºi, pentru al V-lea CongresInternaþional de ªtiinþã ºi Ingineria Materialelor” sau Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã ºi Inginerie Nuclearã „Horia Hulubei” din Bucureºti.
Tot în anul 2005, Bancpost a asigurat un important sprijin financiar sectorului desãnãtate publicã, orientat cãtre importante instituþii medicale ca Spitalul de UrgenþãFloresca din Bucureºti - pentru echipamente de anestezie în tratamentul intensiv,Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Bagdasar Arseni” - pentru echipamentchirurgical pentru coloana vertebralã, Spitalul Judeþean Bistriþa, Spitalul Clinic deUrgenþã Arad sau Spitalul Municipal Curtea de Argeº. Mai mult, Bancpost a susþinutfinanciar „Al 44-lea Congres al Societãþii Române de Cardiologie”, editarea„Compendiului de boli cardiovasculare” de cãtre Fundaþia pentru Medicinã Celularã ºiMolecularã, înfiinþarea Centrului Medical Braºov pentru copii suferinzi de sindromulDown. De asemenea, multe donaþii au fost direcþionate cãtre persoane particulareaflate în situaþii medicale grave, pentru a putea beneficia de transplanturi.
Bancpost a fost de asemenea un promotor activ al dezvoltãrii rapide ºi susþinute amediului de afaceri, prin finanþarea substanþialã acordatã pentru organizarea maimultor conferinþe ºtiinþifice ºi de afaceri în þarã ºi în strãinãtate, cum ar fi”Simpozionul de Istorie ºi Civilizaþie Bancarã - Cristian Popiºteanu” organizat deRevista „Magazin Istoric” în colaborare cu Banca Naþionalã a României sau „A V-aConferinþã Sud-Est Europeanã pentru Finanþare ºi Investiþii”, organizatã de publicaþiafinaciarã „Euromoney” la Dubrovnik.
59RAPORT ANUAL 2005
60 Bancpost
Cel mai bun produs bancar al anului 2005: cardurile de credit American Express® Green ºi Gold.
În data de 13 decembrie 2005, prestigioasa publicaþie “Piaþa Financiarã” a decernatBancpost premiul “Cel mai bun produs bancar al anului 2005” pentru lansarea decãtre Bancpost a cardurilor de credit American Express® Green ºi Gold. Aceste douãcarduri reprezintã un moment foarte important pentru piaþa bancarã din România,care ridicã standardele serviciilor financiare oferite de cãtre bãnci. Premiul reprezintão atestare a faptului cã Bancpost este o bancã dinamicã ºi inovativã, care vine înîntâmpinarea nevoilor clienþilor ei.
Cea mai bunã bancã pentru credite ipotecare - 2005
Bancpost a câºtigat premiul pentru “Cea mai bunã bancã pentru credite ipotecare” încadrul Galei Premiilor Bucharest Business Week pentru Excelenþã în domeniulfinanciar – Ediþia 2005. Acest premiu confirmã ambiþia Bancpost de a deveni o bancãde referinþã în domeniul creditelor ipotecare.
Cea mai bunã bancã din România în guvernanþã corporativã - 2005
Bancpost a fost desemnatã de cãtre prestigioasa publicaþie internaþionalã Euromoneydrept “Cea mai bunã bancã din România în anul 2005 pentru guvernanþã corporativã”.Implementarea principiilor de guvernanþã corporativã, incluzând segregareaconducerii administrative de cea executivã, va facilita procesul de repoziþionare aBancpost pe piaþa româneascã.
“Încerc o mare satisfacþie pentru acest premiu, cu atât mai mult cu cât am fost directimplicatã în aplicarea sistemului de guvernanþã corporativã. Faptul ca Euromoneyne-a acordat acest prestigios premiu reprezintã pentru noi o recunoaºtere adrumului parcurs pânã acum, precum ºi a corectitudinii cu care aplicãm ºirespectãm principiile guvernanþei corporative”, a declarat doamna Elena Petculescu,Preºedinte de onoare al Bancpost.
“Acest premiu ne onoreazã ºi ne obligã totodatã, cu atât mai mult cu cât Bancpostse aflã în plin proces de restructurare ºi modernizare, iar aplicarea corectã aprincipiilor guvernanþei corporative nu poate decât sã conducã la înfãptuirea cusucces a acestui proces în interesul acþionarilor, salariaþilor ºi clienþilor noºtri”, adeclarat domnul Mihai Bogza - Preºedinte al Consiliului de Administraþie Bancpost.
Domnul Georgios Michelis, Director General al Bancpost, a precizat: “Vestea cãBancpost a primit premiul pentru “Cea mai bunã bancã din România în guvernanþãcorporativã” încã din primul an de aplicare a acestui principiu în banca noastrã a fostprimitã cu satisfacþie la Eurobank, acþionarul majoritar al Bancpost. Acest premiudemonstreazã justeþea deciziilor luate în actul de conducere executivã, ceea cepentru mine reprezintã o mândrie ºi o rãsplatã în acelaºi timp”.
PREMII ºI RECUNOAºTERI
BANCPOST S.A.
SITUAÞII FINANCIARE
PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAÞIONALE DE
RAPORTARE FINANCIARÃ
Înmatriculatã în România
Registrul Comerþului: J40/9052/1991 Codul unic de înregistrare: 404416 Registrul bancar: PJR-40-013/1999
www.bancpost.ro
Bancpost
SITUAÞII FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
CUPRINS
Informaþii generale -
Raportul auditorilor independenþi cãtre Consiliul de Administraþie -
Contul de profit ºi pierdere 1
Bilanþul contabil 2
Situaþia fluxului de numerar 3
Situaþia modificãrilor capitalurilor proprii 4
Note la situaþiile financiare 5
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE
1 BANCA ªI OPERAÞIUNILE SALE 6
2 BAZELE PREZENTÃRII 7
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR 18
4 ESTIMARI CONTABILE CRITICE SI RATIONAMENTE IN APLICAREA POLITICILOR CONTABILE 26
5 ADOPTAREA DE STANDARDE NOI ªI REVIZUITE 27
6 STANDARDE, INTERPRETARI SI AMENDAMENTE LA STANDARDELE PUBLICATE CARE NU SUNT INCA IN VIGOARE 27
7 VENITURI NETE DIN DOBÂNZI 29
8 VENITURI NETE DIN SPEZE ªI COMISIOANE 29
9 VENITURI NETE DIN TRANZACÞII 30
10 PIERDERI DIN DEPRECIEREA CREDITELOR ªI AVANSURILOR 30
11 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 30
12 CHELTUIALA CU IMPOZITUL PE PROFIT 31
13 SOLDURI CU BANCA CENTRALÃ 33
14 CREDITE ªI AVANSURI ACORDATE ALTOR BÃNCI 33
15 CREDITE ªI AVANSURI ACORDATE CLIENTELEI 34
16 TITLURI DE PLASAMENT DISPONIBILE PENTRU VÂNZARE 35
17 IMOBILIZÃRI NECORPORALE 37
18 CLÃDIRI ªI ECHIPAMENTE 38
19 ALTE ACTIVE 40
20 DEPOZITE CONSTITUITE LA ALTE BÃNCI 40
21 DEPOZITE ALE CLIENÞILOR 41
22 ALTE FONDURI ÎMPRUMUTATE 41
23 EMISIUNE DE ACÞIUNI GRATUITE 43
BANCPOST S.A.
Pagina
Pagina
RAPORT ANUAL 2005
24 ALTE OBLIGAÞII 43
25 CAPITAL SOCIAL 44
26 REZERVE 45
27 DIVIDENDE 46
28 ANALIZA NUMERARULUI ªI ECHIVALENTULUI DE NUMERAR 46
29 TRANZACÞII CU PÃRÞI AFILIATE 47
30 CONCENTRARE DE ACTIVE DATORATE DE GUVERN ªI BANCA CENTRALÃ 48
31 ANGAJAMENTE ªI OBLIGAÞII CONTINGENTE 48
32 MEDIUL ÎN CARE OPEREAZÃ BANCA 50
33 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANÞULUI 50
Bancpost
RAPORT ANUAL 2005
2
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
Numerar 233.008 185.232
Solduri cu Banca Centralã 13 1.440.027 1.235.825
Titluri tranzacþionabile - 1.594
Credite ºi avansuri acordate bãncilor 14 176.111 17.553
Credite ºi avansuri acordate clientelei, net 15 2.501.899 2.019.269
Titluri de participaþie, disponibile pentru vânzare 16 931.018 381.828
Imobilizãri necorporale 17 63.688 32.118
Clãdiri ºi echipamente 18 468.693 440.473
Alte active 19 32.025 28.664
Total active 5.846.469 4.342.556
Depozite de la alte bãnci 20 1.306.520 968.845
Depozite ale clienþilor 21 3.208.031 2.370.525
Alte fonduri împrumutate 22 299.709 307.305
Titluri de creanþã emise 23 126.333 128.014
Impozit pe profit amânat – pasiv 12 28.482 25.581
Alte obligaþii 24 80.809 40.905
Total pasiv 5.049.884 3.841.175
Capitaluri proprii
Capital social 25 372.577 325.004
Prime de capital 25 275.760 38.761
Rezerve 26 172.945 154.841
Pierderi acumulate (24.697) (17.226)
Total capitaluri proprii 796.585 501.381
Total capitaluri proprii ºi pasiv 5.846.469 4.342.556
BILANÞUL CONTABILLA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Notele de la paginile 6 la 50 fac parte integrantã din aceste situaþii financiare.
Notã 31 Decembrie 2005 31 Decembrie 2004
3
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
Fluxuri de numerar nete din activitatea de exploatare
Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare
Dobânzi încasate 481.933 440.882
Dobânzi plãtite (177.415) (180.698)
Dividende încasate - 50
Speze ºi comisioane încasate 37.878 110.525
Venitul net din tranzacþionare ºi alte venituri 45.954 23.818
Recuperãri din credite scoase în afara bilanþului 16.705 18.820
Plãþi cãtre angajaþi ºi furnizori (301.292) (232.825)
Impozit pe profit plãtit (1.604) (24.312)
Flux net de numerar înainte de modificãrile
activelor/pasivelor de exploatare 102.159 156.260
Modificãri ale activelor folosite în activitatea de exploatare
Creºterea soldurilor cu Banca Centralã (248.189) (455.083)
Creºterea creditelor ºi avansurilor acordate clienþilor (572.538) (911.000)
Creºterea altor active (3.244) (14.196)
Total modificãri ale activelor folosite în activitatea de exploatare (823.971) (1.380.279)
Modificarea pasivelor din exploatare
Creºterea depozitelor de la alte bãnci 386.914 794.476
Creºterea depozitelor clienþilor 852.892 407.372
Creºterea altor fonduri împrumutate 34.207 302.576
Creºterea altor obligaþii 19.525 8.565
Total modificãri ale pasivelor folosite în activitatea de exploatare 1.293.538 1.512.989
Flux de numerar din activitãþi de exploatare 571.726 288.970
Fluxul de numerar din activitatea de investiþii
Încasãri din/(achiziþii de) titluri de participaþie 57.632 (39.979)
Achiziþii de clãdiri, echipamente ºi imobilizãri necorporale (89.732) (54.038)
Încasãri din vânzarea de clãdiri ºi echipamente - 638
Dividende încasate - 50
Numerar net utilizat în activitatea de investiþii (32.100) (93.329)
SITUAÞIA FLUXURILOR DE NUMERAR PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Notele de la paginile 6 la 50 fac parte integrantã din aceste situaþii financiare.
Notã 31 Decembrie 2005 31 Decembrie 2004
4
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
Flux de numerar din activitãþi de finanþare
Dividende plãtite - (8.224)
Creºtere de capital social 281.437 29.876
Numerar net din activitãþi de finanþare 281.437 21.652
Efectul variaþiilor de curs valutar (75.007) (25.366)
Creºterea numerarului ºi echivalentului de numerar 746.056 191.927
Numerar ºi echivalent de numerar la 1 ianuarie 851.678 659.751
Numerar ºi echivalent de numerar la 31 decembrie 28 1.597.734 851.678
SITUAÞIA FLUXURILOR DE NUMERAR PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Notele de la paginile 6 la 50 fac parte integrantã din aceste situaþii financiare.
Notã 31 Decembrie 2005 31 Decembrie 2004
5
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
SITUAÞIA MODIFICÃRILOR CAPITALURILOR PROPRII PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Capital Prime Pierderi
social de capital Rezerve acumulate Total
Sold la 1 ianuarie 2004 288.651 - 141.131 (92.875) 336.907
Modificãrile valorii juste a titlurilor
de plasament disponibile pentru vânzare - - 2.292 - 2.292
Profit net aferent anului 2004 - - - 98.825 98.825
Total venituri recunoscute - - 2.292 98.825 101.117
Dividende distribuite
din profitul anului 2003 - - - (8.223) (8.223)
Majorare de capital social 32.819 38.761 - - 71.580
Majorare de capital social din
încorporarea rezervelor 3.534 - (3.534) - -
Transfer cãtre rezervele bancare generale - - 14.270 (14.270) -
Transfer cãtre rezervele statutare - - 682 (682) -
Sold la 31 decembrie 2004 325.004 38.761 154.841 (17.225) 501.381
Sold la 1 ianuarie 2005 325.004 38.761 154.841 (17.225) 501.381
Pierderea netã aferentã anului 2005 - - - (4.337) (4.337)
Modificãrile valorii juste a titlurilor
de plasament disponibile pentru vânzare - - 18.104 - 18.104
Total venituri recunoscute - - 18.104 (4.337) 13.767
Majorare de capital social 44.438 236.999 - - 281.437
Emisiune de acþiuni gratuite 3.135 - - (3.135) -
Sold la 31 decembrie 2005 372.577 275.760 172.945 (24.697) 796.585
Notele de la paginile 6 la 50 fac parte integrantã din aceste situaþii financiare.
1 BANCA ªI OPERAÞIUNILE SALE
Bancpost SA („Bancpost” sau „Banca”) a fost înmatriculatã în România în 1991 ca o societate pe acþiuni ºi este autorizatã de Banca
Naþionalã a României sã desfãºoare activitãþi bancare. În principal, Banca desfãºoarã operaþiuni bancare pentru persoane fizice ºi juridice
în România ºi avea un numãr de aproximativ 3.366 angajaþi la 31 decembrie 2005 (31 decembrie 2004: 4.401). Banca opereazã prin
sediul central din Bucureºti ºi prin cele 150 de sucursale ºi birouri (31 decembrie 2004: 162) din România.
Sediul social al Bãncii este:
Bancpost SA
Calea Vitan, nr. 6-6A
Bucureºti, Sector 3
ROMÂNIA
La 31 decembrie 2005 structura Consiliului de Administraþie era urmãtoarea:
1. Mihai Bogza Preºedinte
2. Georgios Michelis (Director General) Membru
3. David Watson Membru
4. Theodoros Karakassis Membru
5. Haralambos Kyrkos Membru
6. Georgios Katsaros Membru
7. Yasmine Ralli Membru
8. George Orlov Membru
9. Carmen Dumitrescu Membru
10. Gabriela Ilie Membru
Societatea-mamã a Bãncii este EFG Eurobank Ergasias SA Bank care este cotatã la Bursa de Valori din Atena. Adresa sediului social al
acestei bãnci este: Strada Othonos, nr. 8, 10557, Atena, Grecia.
6
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII
Aceste situaþii financiare au fost întocmite conformitate cu Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã („IFRS”) pe baza
convenþiei costului istoric ºi au fost ajustate ca urmare a reevaluãrii activelor financiare disponibile spre vânzare ºi tranzacþiilor
derivate. Principalele politici contabile adoptate în întocmirea acestor situaþii financiare sunt prezentate mai jos. Aceste politici au
fost aplicate consecvent pentru toate perioadele prezentate.
2.1. Utilizarea estimãrilor
Întocmirea situaþiilor financiare în conformitate cu prevederile IFRS impune conducerii Bãncii sã facã unele estimãri ºi presupuneri.
De asemenea, conducerea trebuie sã realizeze un exerciþiu de raþionament în procesul de aplicare a politicilor contabile ale Bãncii.
Domeniile care presupun un grad mai mare de raþionament sau complexitate, sau domeniile în care ipotezele ºi estimãrile sunt
semnificative pentru situaþiile financiare sunt prezentate la Nota 4.
2.2. Compensare
Activele ºi pasivele financiare au fost compensate, iar rezultatul net a fost evidenþiat în bilanþul contabil atunci când existã atât dreptul
legal de a compensa aceste sume cât ºi intenþia pãrþilor de a realiza aceastã compensare simultan.
2.3. Moneda funcþionalã ºi de prezentare
Moneda funcþionalã a Bãncii este moneda mediului economic primar în care aceasta opereazã. Aceste situaþii financiare sunt
prezentate în RON care este moneda funcþionalã ºi de prezentare a Bãncii.
La 1 iulie 2005, România a introdus noile cursuri valutare ºi a eliminat patru zerouri din leul românesc vechi („ROL”). În aceste situaþii
financiare este prezentat leul românesc nou (“RON”).
2.4. Conversia sumelor exprimate în devize
Tranzacþiile în monedã strãinã sunt transformate în moneda funcþionalã la ratele de schimb valabile la data tranzacþiilor. Diferenþele
de conversie rezultate din încheierea acestor tranzacþii exprimate în monedã strãinã sunt evidenþiate în contul de profit ºi pierdere al
exerciþiului la data decontãrii utilizând cursul de schimb valabil la data respectivã.
Activele ºi pasivele monetare exprimate în monedã strãinã sunt evidenþiate în RON la data bilanþului contabil. La 31 decembrie 2005
principalul curs de schimb folosit pentru conversia soldurilor exprimate în valutã era de 1 USD = 3,1078 RON (2004: 1 USD = 2,9067
RON) ºi 1 EUR = 3,6771 RON (2004: 1 EUR = 3,9663 RON). Câºtigurile ºi pierderile din diferenþele de curs valutar rezultate în urma
conversiei activelor ºi pasivelor monetare sunt reflectate în contul de profit ºi pierdere al exerciþiului.
7
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
2.5. Contabilitatea hiperinflaþiei
Înainte de 1 ianuarie 2004, ajustãrile ºi reclasificãrile care afectau înregistrãrile statutare în scopul prezentãrii conform IFRS includeau
retratarea soldurilor ºi tranzacþiilor, pentru a reflecta modificãrile puterii de cumpãrare a RON în conformitate cu IAS 29 („Raportarea
financiarã în economiile hiperinflaþioniste”). IAS 29 cerea ca situaþiile financiare întocmite în moneda unei economii hiperinflaþioniste sã
fie retratate în termenii puterii de cumpãrare de la data bilanþului. Întrucât caracteristicile mediului economic din România indicã încetarea
hiperinflaþiei, începând cu 1 ianuarie 2004 Banca nu mai aplicã prevederile IAS 29. Prin urmare, valorile raportate în termenii puterii de
cumpãrare la data de 31 decembrie 2003 sunt tratate ca bazã pentru valorile contabile în aceste situaþii financiare.
Ajustãrile de retratare au fost calculate utilizând variaþia Indicelui Preþului de Consum (IPC) din România, publicat de Comisia Naþionalã
de Statisticã. Indicii utilizaþi în retratarea sumelor nemonetare pe baza preþurilor din 1998 (1998 = 100) pentru perioada de cinci ani
încheiatã la 31 decembrie 2003, precum ºi factorii de conversie respectivi sunt:
An Variaþia IPC Indici Factor de conversie
1999 54,8% 1,548 2,46
2000 40,7% 2,178 1,75
2001 30,3% 2,838 1,35
2002 17,8% 3,343 1,14
2003 14,1% 3,815 1,00
Principalele linii directoare urmate în retratarea sumelor corespondente au fost:
Toate sumele corespondente au fost tratate în termenii unitãþii de mãsurare la 31 decembrie 2003.
Activele ºi pasivele nemonetare deþinute la 31 decembrie 2003 nu au fost retratate deoarece acestea erau deja exprimate în termenii unitãþii
monetare la 31 decembrie.
Activele ºi pasivele nemonetare (respectiv acele elemente din bilanþul contabil care nu sunt exprimate în termenii unitãþii monetare la 31
decembrie 2003), precum ºi componentele de capitaluri proprii sunt retratate faþã de costul lor istoric prin aplicarea creºterii indicelui
general al preþurilor de la data la care elementul nemonetar a fost generat pânã la 31 decembrie 2003.
Toate elementele din contul de profit ºi pierdere ºi fluxurile de numerar au fost retratate prin aplicarea variaþiei IPC din datele la care
elementele au fost iniþial tranzacþionate la 31 decembrie 2003. Câºtigurile sau pierderile rezultate în urma deþinerii de active ºi pasive
monetare în perioada de raportare încheiatã la 31 decembrie 2003 au fost incluse în contul de profit ºi pierdere sub forma unui câºtig sau
pierderi monetare
8
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
2.6. Înregistrarea veniturilor ºi cheltuielilor din dobânzi
Veniturile ºi cheltuielile din dobânzi sunt înregistrate în contul de profit ºi pierdere pentru toate instrumentele evaluate la cost amortizat
utilizând metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi includ cupoanele aferente titlurilor de valoare cu venit fix, discount-urile ºi
primele acumulate la certificatele de trezorerie.
Metoda dobânzii efective este metoda de calcul a costului amortizat a unui activ financiar sau a unei obligaþii financiare ºi de alocare a
veniturilor ºi cheltuielilor din dobânzi pe parcursul perioadei relevante. Rata dobânzii efective este rata care actualizeazã exact plãþile
viitoare de numerar estimate sau încasãri pe durata estimatã de viaþã a instrumentului financiar sau, acolo unde este necesar, pe o
perioadã mai scurtã la valoarea contabilã netã a activului financiar sau obligaþiei financiare. În calculul ratei dobânzii efective, Banca
estimeazã fluxuri de numerar luând în considerare toþi termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opþiuni de platã cu
anticipaþie) dar nu sunt luate în considerare pierderi viitoare din credite. Calculul include toate onorariile ºi punctele plãtite sau primite
între pãrþile contractuale care fac parte integrantã din rata dobânzii efective, costurile de tranzacþionare ºi alte prime sau reduceri.
Când un activ financiar sau un grup de active financiare au fost eliminate din bilanþ ca urmare a unei pierderi din depreciere, veniturile
din dobânzi sunt recunoscute pe baza ratei dobânzii care a fost utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul
evaluãrii pierderii din depreciere.
2.7. Venituri din speze ºi comisioane
Spezele ºi comisioanele cuprind, în principal, comisioanele încasate pentru activitatea de transfer a sumelor pentru clienþi, tranzacþionare
de titluri de valoare ºi operaþiuni de schimb valutar, emiterea de scrisori de garanþie bancarã ºi acreditive.
În general, spezele ºi comisioanele sunt recunoscute pe baza contabilitãþii de angajamente în momentul prestãrii serviciului.
Comisioanele de acordare a creditelor cu posibilitate de retragere de sume sunt recunoscute ca venituri în avans ca ajustãri privind
randamentul efectiv al creditului.
2.8. Active financiare
(a) Clasificare
Grupul a clasificat imobilizãrile financiare în urmãtoarele categorii: active financiare la valoarea justã prin contul de profit ºi pierdere,
împrumuturi ºi creanþe; plasamente deþinute pânã la scadenþã ºi active financiare disponibile spre vânzare. Conducerea stabileºte
clasificarea activelor sale financiare la recunoaºterea iniþialã.
9
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
(i) Imobilizãri financiare evaluate la valoarea justã prin contul de profit ºi pierdere (“AFVPL”)
Aceastã categorie cuprinde douã sub-grupe: active financiare deþinute în scopul tranzacþionãrii, ºi cele desemnate de entitate la
recunoaºterea iniþialã drept active financiare evaluate la valoarea justã prin contul de profit ºi pierdere. Activele financiare sunt clasificate
în aceastã categorie dacã sunt obþinute în principal în scopul vânzãrii în viitorul apropiat sau dacã sunt astfel desemnate de cãtre
conducere. În prezent, Banca nu deþine active financiare evaluate iniþial la valoarea justã prin contul de profit ºi pierdere. Instrumentele
derivate sunt de asemenea clasificate ca deþinute în scopul tranzacþionãrii cu excepþia cazurilor în care sunt desemnate ca fiind
instrumente pentru acoperirea împotriva riscurilor.
(ii) Împrumuturi ºi creanþe
Împrumuturile ºi creanþele sunt active financiare nederivate cu plãþi fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piaþã activã. Acestea
apar atunci când Banca furnizeazã bani, bunuri sau servicii direct unui debitor, fãrã intenþia de a tranzacþiona creanþa.
(iii) Deþinute pânã la scadenþã (“AFS”)
Plasamentele AFS sunt active financiare nederivate cu plãþi fixe sau determinabile ºi scadenþe fixe, pe care conducerea Bãncii are intenþia
ºi abilitatea de a le deþine pânã la scadenþã. În cazul în care Banca intentioneaza sa vinda o parte semnificativã din activele AFS, întreaga
categorie va fi modificatã ºi reclasificatã ca disponibilã spre vânzare. În 2004 ºi 2005, Banca nu a deþinut active financiare AFS în
portofoliul acesteia.
(iv) Disponibile spre vânzare (“AFV”)
Plasamentele AFV sunt cele ce urmeazã a fi deþinute pe o perioadã nedefinitã, ºi care pot fi vândute ca urmare a nevoii de lichiditãþi sau
a modificãrilor survenite în ratele dobânzii, cursul de schimb, preþurile titlurilor.
(b) Recunoaºtere, derecunoastere ºi evaluare iniþialã
Achiziþiile ºi vânzãrile de active financiare AFVPL, AFS ºi AFV sunt recunoscute la data tranzacþionãrii – data la care Banca se angajeazã pentru
achiziþia sau vânzarea activului respectiv. Creditele sunt recunoscute atunci când numerarul este acordat în avans împrumutaþilor. Activele
financiare sunt recunoscute iniþial la valoarea justã plus costurile tranzacþiei pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justã
prin contul de profit sau pierdere. Activele financiare sunt derecunoscute atunci când drepturile de a primi fluxuri de numerar din activele
financiare au expirat sau acolo unde Banca a transferat în substanþã toate drepturile ºi beneficiile aferente dreptului de proprietate.
(c) Evaluare ulterioarã
Activele financiare AFV ºi activele financiare AFVPL sunt înregistrate ulterior la valoarea justã. Creditele ºi creanþele, precum ºi
plasamentele AFS sunt înregistrate la costul amortizat folosind metoda ratei efective a dobânzii. Câºtigurile ºi pierderile rezultate din
modificãrile valorii juste pentru categoriile AFT sunt incluse în contul de profit ºi pierdere în perioada în care apar. Câºtigurile ºi pierderile
rezultate din modificãrile valorii juste pentru categoriile AFV sunt recunoscute direct în capitaluri proprii, pânã când activul financiar este
derecunoscut sau depreciat, moment în care câºtigul sau pierderea cumulatã recunoscute anterior în capitaluri proprii trebuie
recunoscute în profit sau pierdere. Totuºi, dobânda calculatã utilizând metoda dobânzii efective este recunoscutã în contul de profit ºi
pierdere. Dividendele aferente instrumentelor AFV sunt recunoscute în contul de profit ºi pierdere când Banca are dreptul sa le primeascã.
10
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
(d) Principii de evaluare la valoare justã
Valorile juste ale plasamentelor cotate pe pieþele active se bazeazã pe preþurile curente de licitare. Dacã piaþa nu este activã pentru un activ
financiar (ºi pentru titluri de valoare necotate), Banca stabileºte valoarea justã folosind tehnicile de evaluare. Acestea includ utilizarea
tranzacþiilor recente cu preþ obiectiv, a analizei fluxurilor de numerar actualizate, a modelelor de opþiuni de preþ ºi a altor tehnici de
evaluare folosite în mod uzual de participanþii pe piaþã.
2.9. Deprecierea activelor financiare
(a) Active evaluate la cost amortizat
La fiecare datã a bilanþului contabil, Banca evalueazã dacã existã dovezi obiective ca un activ financiar sau un grup de active financiare sã
fie depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiar este depreciat, fiind înregistrate pierderi din depreciere dacã, ºi numai
dacã, existã dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente ce au avut loc ulterior recunoaºterii iniþiale a
activului (un ‘eveniment de pierdere’), iar acel eveniment de pierdere (sau evenimente) are impact asupra fluxurilor de numerar estimate
ale activului financiar sau grupului de active financiare care pot fi previzionate în mod credibil.
Dovezile obiective privind deprecierea unui activ financiar sau a unui grup de active financiare include informaþii cuantificabile identificate
de Bancã referitor la urmãtoarele evenimente de pierdere:
(i) dificultate financiarã semnificativã a emitentului sau debitorului;
(ii) încãlcare a contractului, precum incapacitate de platã sau nerespectarea condiþiilor de platã a creditului ºi dobânzii aferente;
(iii) acordarea de cãtre Bancã împrumutãtorului, din motive economice sau juridice legate de dificultatea financiarã a debitorului, de
concesii pe care creditorul nu le-ar acorda în alte condiþii;
(iv) este probabil ca debitorul sã intre în procedura de faliment sau reorganizare financiarã;
(v) dispariþia unei pieþe active pentru activul financiar respectiv datoritã dificultãþilor financiare; sau
(vi) informaþii cuantificabile indicã existenþa unei diminuãri cuantificabile a fluxurilor de numerar viitoare estimate care decurg dintr-un
grup de active financiare de la recunoaºterea iniþialã a acestor active, deºi diminuarea nu poate fi încã identificatã la nivelul activelor
financiare individuale din cadrul Bãncii, inclusiv:
– schimbãri negative privind situaþia de platã a debitorilor faþã de Bancã; sau
– condiþii economice naþionale sau locale care sunt corelate cu nerespectarea obligaþiilor privind activele Bãncii.
11
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
În primul rând, Banca evalueazã dacã existã dovezi obiective de depreciere la nivel individual pentru active financiare ce sunt semnificative
individual, ºi colectiv pentru active financiare care nu sunt semnificative individual. Dacã Banca stabileºte cã nu existã dovezi obiective
de depreciere pentru un activ financiar evaluat la nivel individual, fie cã este semnificativ sau nu, activul este inclus într-un grup de active
financiare cu caracteristici de risc de credit similare, fiind evaluate în mod colectiv în vederea identificãrii deprecierii. Activele evaluate
individual în vederea identificãrii deprecierii ºi pentru care pierderea din depreciere este sau continuã sã fie recunoscutã nu sunt incluse
într-o evaluare colectivã de depreciere.
Dacã existã dovezi obiective cã au fost înregistrate pierderi din depreciere cu privire la împrumuturi ºi creanþe sau active financiare
pãstrate pânã la scadenþã înregistrate la cost amortizat, valoarea pierderii este determinatã ca diferenþã dintre valoarea contabilã a
activului ºi valoarea actualizatã a fluxurilor de numerar viitoare (excluzând pierderi viitoare din credite care nu au fost înregistrate)
actualizate la rata efectivã a dobânzii iniþiale pentru activul financiar respectiv.
Valoarea contabilã a activului este redusã prin utilizarea unui cont de provizion, iar valoarea pierderii este înregistratã în contul de profit
ºi pierdere. În cazul în care un împrumut sau un activ financiar pãstrat pânã la scadenþã prezintã o ratã variabilã a dobânzii, rata de
actualizare pentru evaluarea pierderii din depreciere este rata efectivã curentã a dobânzii stabilitã conform contractului.
Calcularea valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare aferente activelor financiare garantate reflectã fluxurile de numerar care ar
putea rezulta din aplicarea procedurii de luare a dreptului de rãscumpãrare a unei ipoteci minus costurile de obþinere ºi vânzare a garanþiei,
indiferent dacã aceastã procedurã este probabilã sau nu.
În scopul evaluãrii colective pentru identificarea deprecierii, activele financiare sunt grupate pe baza caracteristicilor similare privind riscul
de creditare (de ex. pe baza tipului de industrie ºi produs, ºi pentru persoane fizice dacã expunerea este asiguratã pentru riscul de creditare).
Aceste caracteristici sunt relevante pentru estimarea fluxurilor de numerar viitoare aferente grupurilor de astfel de active, fiind elocvente în
ce priveºte capacitatea debitorului de a achita toate sumele datorate în conformitate cu termenii contractuali pentru activele evaluate.
Fluxurile de numerar viitoare aferente unui grup de active financiare evaluate împreunã în vederea identificãrii deprecierii sunt estimate
pe baza fluxurilor de numerar contractuale aferente activelor Bãncii ºi pe baza experienþei istorice privind pierderea legatã de active cu
caracteristici de risc de creditare similare cu cele al Bãncii. Experienþa istoricã privind pierderea este ajustatã pe baza informaþiilor
cuantificabile curente pentru a reflecta efectele condiþiilor curente care nu au afectat perioada pe care se bazeazã experienþa istoricã de
pierdere ºi pentru a înlãtura efectele condiþiilor din perioada istoricã, aceste condiþii nemaifiind valabile.
12
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
Estimãrile privind modificãrile fluxurilor de numerar viitoare pentru grupe de active trebuie sã reflecte ºi sã fie consecvente cu
modificãrile de informaþii cuantificabile de la o perioadã la alta (de exemplu, modificãri privind rata ºomajului, preþurile proprietãþilor,
situaþia de platã, sau alþi factori ce indicã modificãri în ce priveºte probabilitatea înregistrãrii de pierderi în cadrul grupei, precum ºi
mãrimea acestora). Metodologia ºi ipotezele utilizate pentru estimarea fluxurilor de numerar viitoare sunt revizuite în mod regulat de
cãtre Bancã pentru a reduce diferenþele dintre estimãrile de pierderi ºi experienþa efectivã de pierdere.
În momentul în care un împrumut este considerat nerecuperabil, acesta este scãzut din provizionul pentru clienþi incerþi. Scãderea are
loc dupã efectuarea procedurilor legale ºi doar atunci când valoarea pierderii este cunoscutã. Recuperãrile ulterioare de sume eliminate
anterior din bilanþ reduc valoarea provizionului pentru clienþi incerþi în contul de profit ºi pierdere.
Dacã, în perioada ulterioarã, valoarea pierderii din depreciere se diminueazã, iar diminuarea poate fi asociatã obiectiv unui eveniment care
are loc dupã ce a fost recunoscutã deprecierea (cum ar fi o îmbunãtãþire a condiþiilor de creditare a debitorului), pierderea din depreciere
anterior recunoscutã este stornatã prin ajustarea contului de provizioane. Suma stornatã este recunoscutã în contul de profit ºi pierdere.
(b) Active evaluate la valoare justã
La fiecare datã a bilanþului contabil, Banca evalueazã dacã existã dovezi obiective ca un activ financiar sau un grup de active financiare sã
fie depreciat. În cazul titlurilor de plasament clasificate ca fiind disponibile spre vânzare, este luat în considerare declinul semnificativ
sau prelungit al valorii juste a valorii mobiliare sub costul acesteia în stabilirea faptului dacã activele sunt depreciate.
Dacã existã astfel de dovezi pentru activele financiare disponibile spre vânzare, pierderea acumulatã – determinatã ca diferenþã între costul
de achiziþie ºi valoarea justã curentã, minus orice pierdere din depreciere a activului financiar respectiv recunoscutã anterior în profit sau
pierdere – este eliminatã din capitaluri proprii ºi recunoscutã în contul de profit sau pierdere. Pierderile din depreciere recunoscute în
contul de profit ºi pierdere pentru instrumentele de capitaluri proprii nu sunt stornate prin contul de profit ºi pierdere. Dacã, în perioada
ulterioarã, valoarea justã a unui instrument de datorie clasificat ca fiind disponibil spre vânzare creºte, iar creºterea poate fi asociatã în
mod obiectiv unui eveniment care are loc dupã recunoaºterea pierderii din depreciere în profit sau pierdere, pierderea din depreciere este
stornatã prin contul de profit ºi pierdere.
2.10 Numerar ºi echivalent de numerar
Pentru întocmirea situaþiei fluxului de numerar, numerarul ºi echivalentul de numerar includ soldurile cu scadenþa mai micã de 90 zile de
la data achiziþiei ºi anume: numerar, depozite la Banca Centralã (altele decât rezervele obligatorii), certificate de trezorerie ºi alte titluri
precum ºi disponibilitãþile la alte bãnci.
13
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
2.11. Alte angajamente referitoare la credite
Pe parcursul derulãrii normale a activitãþii, Banca s-a implicat ºi în alte angajamente legate de credite, inclusiv angajamente de împrumut,
acreditive ºi scrisori de garanþie. În cazul în care Banca are o obligaþie actualã ca urmare a unor evenimente trecute, când este probabilã
o ieºire de resurse, iar aceastã ieºire poate fi evaluatã în mod credibil, se constituie provizioane specifice pentru alte angajamente legate
de credite.
2.12. Contracte de vânzare cu clauzã de rãscumpãrare
Titlurile de valoare vândute pe baza unor contracte de vânzare cu clauzã de rãscumpãrare („repos”) sunt prezentate în situaþiile financiare
ca titluri disponibile pentru vânzare, inclusiv certificate de trezorerie, iar obligaþia faþã de cealaltã parte este inclusã în sumele datorate
clienþilor.
Diferenþa între preþul de vânzare ºi cel de rãscumpãrare este consideratã dobândã ºi este preliminatã pe durata de viaþã a contractelor de
vânzare cu clauzã de rãscumpãrare, folosind
metoda rentabilitãþii efective.
2.13. Imobilizãri necorporale
Licenþele de software achiziþionate sunt capitalizate la valoarea costurilor de achiziþie ºi de instalare a programelor respective. Acestea
sunt amortizate pe durata de viaþã estimatã care în general este de trei ani.
Costurile asociate cu întreþinerea programelor informatice existente sunt înregistrate pe cheltuieli în perioada în care au loc. Costurile
care sunt asociate direct producerii de aplicaþii informatice identificabile ºi unice controlate de Bancã, ºi care vor determina beneficii
economice ce depãºesc cheltuielile pentru mai mult de un an sunt recunoscute ca imobilizãri necorporale. Costurile directe includ costuri
de dezvoltare de programe informative, cheltuieli de personal ºi o porþiune corespunzãtoare de cheltuieli de producþie relevante.
Costurile de dezvoltare a aplicaþiilor informatice recunoscute ca active sunt amortizate liniar de-a lungul duratelor utile de viaþã respective,
dar care nu depãºesc cinci ani (2004: trei ani).
2.14. Clãdiri ºi echipamente
Cost
Clãdirile ºi echipamentele sunt prezentate la cost, retratat la puterea de cumpãrare a leului românesc la 31 decembrie 2003 pentru active
achiziþionate înainte de data de 1 ianuarie 2004, minus amortizarea acumulatã ºi provizionul pentru depreciere, acolo unde este necesar.
Costul include costurile îndatorãrii asociate fondurilor generale sau specifice împrumutate pentru finanþarea construcþiei de active calificate.
Cheltuielile cu reparaþiile ºi renovãrile sunt înregistrate în contul de profit ºi pierdere în momentul efectuãrii lor. Costul de înlocuire a
pieselor sau componentelor majore ale clãdirilor ºi echipamentelor este capitalizat, iar piesa înlocuitã este casatã.
14
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
Câºtigurile ºi pierderile la vânzarea/casarea mijloacelor fixe se determinã prin raportare la valoarea lor contabilã ºi sunt recunoscute în
profit sau pierdere.
Amortizare
Terenurile nu se amortizeazã. Amortizarea altor clãdiri ºi echipamente este calculatã pe baza metodei liniare pentru a distribui costul
acestora la valoarea rezidualã pe durata de viaþã estimatã a acestora. În 2005, conducerea a modificat duratele de viaþã utilã pentru clãdiri
ºi echipamente, dupã cum urmeazã:
Duratã de viaþã utilã în ani
2005 2004
Clãdiri 50 50
Echipamente de biroticã, instalaþii 3 - 20 3 - 15
Mijloace de transport 5 - 10 5 - 10
Îmbunãtãþirea clãdirilor închiriate pe durata contractului de leasing aferent
Valoarea rezidualã a unui activ reprezintã valoarea pe care Banca estimeazã cã o va obþine la cedarea acestuia dupã deducerea prealabilã
a costurilor de cedare estimate, dacã activul respectiv avea deja durata de viaþã necesarã ºi era deja în starea estimatã pentru sfârºitul
duratei de viaþã utilã. Valoarea rezidualã a unui activ este zero dacã Banca estimeazã sã utilizeze activul pânã la sfârºitul duratei fizice.
Valorile reziduale ale activelor ºi duratele de viaþã utilã sunt revizuite ºi ajustate, acolo unde este necesar, la fiecare datã a bilanþului
contabil.
Depreciere
La fiecare datã de raportare conducerea evalueazã dacã existã indicii de depreciere a clãdirilor ºi echipamentelor. Dacã existã astfel de
indicii, conducerea estimeazã valoarea recuperabilã, determinatã ca fiind diferenþa dintre valoarea justã ºi maximul dintre preþul de
vânzare ºi valoarea de utilizare. Valoarea contabilã este redusã la valoarea recuperabilã, iar pierderea din depreciere este recunoscutã în
contul de profit ºi pierdere. Pierderea din depreciere aferentã unui activ recunoscutã în anii precedenþi este stornatã dacã au loc modificãri
cu privire la estimãrile utilizate pentru a determina valoarea de utilizare sau valoarea justã a activului minus preþul de vânzare.
2.15. Impozit pe profit
Banca îºi înregistreazã cheltuiala cu impozitul pe profit pe baza situaþiilor financiare statutare prezentate în conformitate cu legislaþia
fiscalã din România. Legislaþia fiscalã româneascã se bazeazã pe un an fiscal încheiat la 31 decembrie. Pentru înregistrarea atât a
impozitului curent cât ºi a celui amânat pentru anul încheiat, Banca a calculat o cheltuialã anualã cu impozitul pe baza legislaþiei fiscale
româneºti în vigoare (parþial sau total) la data bilanþului.
15
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
Diferenþele dintre situaþiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS ºi normele fiscale româneºti pot da naºtere la diferenþe
semnificative între valoarea contabilã a anumitor active ºi pasive ºi venituri ºi cheltuieli în scopul raportãrii financiare ºi pentru calculul
impozitului pe profit.
Impozitul amânat este determinat folosind metoda datoriilor bilanþiere pentru acele diferenþe temporare ce apar între baza de calcul a
impozitului pentru active ºi pasive, ºi valoarea contabilã determinatã în scopul raportãrii financiare. Rata de impozitare în vigoare este
utilizatã pentru determinarea impozitului pe profit amânat.
Impozitele amânate de recuperat sunt evidenþiate în mãsura în care este posibil sã existe un profit impozabil viitor care sã poatã fi utilizat
pentru aceste diferenþe temporare.
Principalele diferenþe temporare apar datoritã diferenþelor între provizioanele constituite pentru credite neperformante conform IFRS ºi a
celor constituite conform normelor fiscale româneºti ºi contabilitãþii hiperinflaþiei.
2.16. Pensii ºi alte beneficii ulterioare pensionãrii
Banca, în desfãºurarea normalã a activitãþii, executã plãþi cãtre fondurile de pensii de stat româneºti pentru angajaþii sãi din România,
pentru pensii, asigurãri de sãnãtate ºi ºomaj. Toþi angajaþii Bãncii sunt incluºi în sistemul de pensii de stat.
Banca nu deruleazã nici un alt plan de pensionare ºi, deci, nu are nici o altã obligaþie referitoare la pensii. Banca nu opereazã nici un alt
plan de beneficii sau alt plan legat de beneficii post pensionare. Banca nu are alte obligaþii legate de servicii suplimentare pentru foºtii
ºi actualii angajaþi.
2.17. Împrumuturi
Împrumuturile sunt înregistrate iniþial la valoarea justã, ºi anume sumele primite (valoarea justã a sumelor primite) net de costurile de
tranzacþionare. În perioadele urmãtoare, împrumuturile sunt înregistrate la cost amortizat, diferenþele dintre sumele primite (nete de
costurile de tranzacþionare) ºi valoarea normalã de rãscumpãrare sunt recunoscute în contul de profit ºi pierdere pe durata contractului
de împrumut pe baza metodei dobânzii efective.
16
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
2 BAZELE PREZENTÃRII (CONTINUARE)
2.18. Provizioane
Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care Banca are o obligaþie legalã sau implicitã rezultatã din evenimente trecute de a
transfera beneficii economice, ºi când poate fi fãcutã o estimare credibilã în ceea ce priveºte valoarea obligaþiei. Atunci când efectul valorii
în timp a banilor este semnificativ, provizionul este înregistrat la valoarea actualizatã a ieºirii respective de resurse.
2.19. Contracte de leasing operaþional
Contractele de leasing încheiate de Bancã sunt în principal contracte de leasing operaþional. Ratele de leasing datorate în baza
contractelor de leasing operaþional sunt înregistrate pe cheltuieli prin metoda liniarã pe durata contractului de leasing.
Atunci când un contract de leasing operaþional este reziliat înainte de expirarea perioadei de leasing, orice platã efectuatã de locator sub
formã de penalitãþi este recunoscutã ca o cheltuialã în perioada în care are loc rezilierea.
2.20. Dividende
Dividendele aferente acþiunilor comune sunt recunoscute în capitaluri proprii în perioada în care sunt aprobate de Adunarea Generalã a
Acþionarilor. Rapoartele contabile statutare ale Bãncii în conformitate cu Reglementãrile Contabile Româneºti reprezintã baza de
repartizare a profitului ºi alte distribuiri.
2.21. Activitãþi fiduciare
Banca acþioneazã în calitate de mandatari ºi în alte calitãþi fiduciare care rezultã din deþinerea sau plasarea activelor în numele persoanelor
fizice, pe baza mandatãrii, în cadrul planurilor de acordare de beneficii dupã pensionare ºi în numele altor instituþii. Activele respective
ºi veniturile aferente sunt excluse din aceste situaþii financiare, deoarece acestea nu sunt activele Bãncii.
2.22. Reclasificarea sumelor comparative
Acolo unde este necesar, sumele comparative au fost ajustate pentru a reflecta modificãrile de prezentare din perioada curentã.
Reclasificãrile sumelor comparative nu au fost semnificative în 2005.
17
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR
3.1. Strategia utilizãrii instrumentelor financiare
Prin natura lor, activitãþile Bãncii sunt în principal legate de utilizarea instrumentelor financiare. Banca acceptã depozite din partea
clienþilor atât la rate fixe cât ºi flotante, ºi pe diferite perioade, ºi intenþioneazã sã obþinã marje de dobândã peste medie prin investirea
aceste fonduri în active valoroase. Banca intenþioneazã sã mãreascã aceste marje prin consolidarea fondurilor pe termen scurt ºi plasarea
lor pe perioade mai lungi la rate mai mari ale dobânzii, menþinând în acelaºi timp lichiditãþi suficiente pentru a onora obligaþiile scadente.
Banca intenþioneazã, de asemenea, sã mãreascã marjele de dobândã pentru a obþine marje peste medie, net de deduceri, prin acordarea
de împrumuturi companiilor ºi altor bãnci cu diferite riscuri de credit. Acest tip de expuneri vizeazã nu numai împrumuturi ºi avansuri
bilanþiere; Banca participã, de asemenea, la garanþii ºi alte angajamente cum ar fi acreditivele ºi scrisoarea de execuþie, ºi alte obligaþii.
3.2. Riscul de credit
Banca este expusã la riscul de credit, ce presupune cã una dintre pãrþi nu va fi în mãsurã sã plãteascã sumele integral la scadenþa
acestora. Provizioanele sunt constituite atunci când existã dovezi obiective cã banca nu va putea sã colecteze toate sumele scadente.
Schimbãrile semnificative din economie, sau privind bunul mers al unui anumit segment din industrie care reprezintã o parte importantã
din portofoliul Bãncii, pot avea ca rezultat situaþii diferite de cele în urma cãrora s-au constituit provizioane la data bilanþului contabil. În
consecinþã, conducerea administreazã cu atenþie expunerea la riscul de credit.
Banca clasificã nivelele de risc de credit asumat prin aplicarea de limite la valoarea riscului acceptat cu privire la un debitor, sau grupuri
de debitori, ºi la zone geografice sau segmente industriale. Aceste riscuri sunt monitorizate în sistem revolving ºi sunt supuse uneia sau
mai multor verificãri anuale. Limitele aferente nivelului de risc de credit pe produse ºi sectoare industriale sunt aprobate de conducere.
Expunerea cu privire la orice debitor, inclusiv bãnci ºi brokeri, este restricþionatã în continuare prin sub-limite ce acoperã expuneri
bilanþiere ºi extra-bilanþiere, ºi limite de risc de livrare zilnicã privind elementele comerciale precum contractele forward cu implicaþii de
curs valutar. Expunerile efective privind limitele sunt monitorizate zilnic.
Expunerea la creditul de risc este administratã prin analize regulate a capacitãþii debitorilor sau potenþialilor debitori de a onora obligaþiile
de rambursare a capitalului ºi dobânzii ºi prin modificarea acestor limite de împrumut acolo unde este necesar. Expunerea la creditul de
risc este, de asemenea, administratã parþial prin obþinerea de garanþii colaterale, personale ºi la nivel de societate.
18
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
Angajamente legate de credit
Scopul principal al acestor instrumente este de a asigura cã fondurile sunt disponibile clientului la cerere. Garanþiile ºi acreditivele
standby – care reprezintã angajamente irevocabile cã Banca va efectua plata în cazul în care clientul nu poate onora obligaþiile sale faþã de
terþe pãrþi – prezintã acelaºi risc de credit ca ºi împrumuturile. Acreditivele comerciale ºi documentare – care reprezintã angajamente
scrise din partea Bãncii în numele unui client autorizând o terþã parte de a încasa trate prin Bancã în limita unei sume specificate conform
unor anumiþi termeni ºi condiþii– sunt garantate prin bunurile expediate la care se referã ºi, prin urmare, prezintã un risc mai mic decât
un împrumut direct.
Angajamentele aferente prelungirii creditului reprezintã pãrþi neutilizate din limitele creditului sub forma împrumuturilor, garanþiilor sau
acreditivelor. Referitor la riscul de credit al angajamentelor de prelungire a creditului, Banca este expusã unei pierderi potenþiale în valoare
egalã cu suma totalã a angajamentelor neutilizate. Totuºi, valoarea probabilã a pierderii este mai micã decât suma totalã a angajamentelor
neutilizate, deoarece majoritatea angajamentelor de prelungire a creditului sunt contingente pentru clienþii care pãstreazã anumite
standarde de credit. Banca monitorizeazã termenul de scadenþã a angajamentelor de credit pentru cã angajamentele pe termen mai lung
prezintã în general un grad mai ridicat de risc de credit decât angajamentele pe termen mai scurt.
3.3. Riscul de ratã a dobânzii
Sensibilitatea activelor, obligaþiilor ºi elementelor extra-bilanþiere la modificarea dobânzii – analiza modificãrii preþurilor
Riscul ratei dobânzii privind fluxul de numerar este riscul la care fluxurile de numerar viitoare ale unui instrument financiar vor fluctua
datoritã schimbãrilor ratei dobânzii pe piaþã. Riscul ratei dobânzii privind valoarea justã este riscul la care valoarea unui instrument
financiar va fluctua datoritã schimbãrilor ratei dobânzii pe piaþã. Banca este expusã riscurilor privind efectele fluctuaþiilor ratei dobânzii
pe piaþã atât în ceea ce priveºte valoarea justã cât ºi fluxul de numerar. Marjele de dobândã pot creºte ca urmare a unor astfel de
modificãri dar pot diminua sau crea pierderi în cazul în care au loc miºcãri neprevãzute. Conducerea stabileºte limite privind nivelul de
neconcordanþã a reevaluãrii ratei dobânzii ce poate fi asumatã, aceasta fiind monitorizatã zilnic.
Tabelul de mai jos prezintã expunerea Bãncii la riscul de ratã a dobânzii la 31 decembrie 2005. Sunt incluse în tabel activele ºi pasivele
Bãncii la valorile contabile, clasificate în funcþie de cea mai recentã datã dintre data modificãrii ratelor dobânzii ºi data maturitãþii.
19
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
Nepurtã-Sub 1 lunã 3 luni - 1 la Peste toare de
1 lunã la 3 luni la 1 an 5 ani 5 ani dobândã Total
La 31 decembrie 2005 ActiveNumerar 74.281 - - - - 158.727 233.008Solduri cu Banca Centralã 1.440.027 - - - - - 1.440.027Credite ºi avansuri acordate altor bãnci 176.111 - - - - - 176.111Credite ºi avansuri
acordate clientelei 1.335.835 52.714 634.717 478.633 - - 2.501.899Titluri de plasament
disponibile pentru vânzare 61.670 713.170 40.071 62.909 46.453 6.745 931.018Imobilizãri necorporale - - - - - 63.688 63.688Clãdiri ºi echipamente - - - - - 468.693 468.693Alte active - - - - - 32.025 32.025
Total active 3.087.924 765.884 674.788 541.542 46.453 729.878 5.846.469
ObligaþiiDepozite de la alte bãnci 298.703 1.007.817 - - - 1.306.520Depozite ale clientelei 2.804.690 121.191 95.960 - - 186.190 3.208.031Alte fonduri împrumutate
si titluri de creanþã emise 6.029 139.706 280.307 - - - 426.042Impozit pe profit
amânat – pasiv - - - - - 28.482 28.482Alte obligaþii - - - - - 80.809 80.809
Total obligaþii 3.109.422 1.268.714 376.267 - - 295.481 5.049.884
Deficit de sensibilitatela modificarea dobânzii (21.498) (502.830) 298.521 541.542 46.453 434.397 796.585
La 31 decembrie 2004Total active 2.877.707 414.217 269.521 162.974 - 618.137 4.342.556Total obligaþii 2.938.624 483.321 200.357 - - 218.873 3.841.175Deficit de sensibilitate
la modificarea dobânzii (60.917) (69.104) 69.164 162.974 -
20
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele efective ale dobânzii instrumentelor financiare monetare, în funcþie de principalele monede.
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
EUR USD RON EUR USD RON
Active
Numerar ºi solduri la Banca
Naþionalã a României 0,70% 1,50% - 0,75% 6%
Depozite la Banca Naþionalã a României - 7,50% - - 17,56%
Titluri tranzacþionabile - - - - 17,07%
Depozite constituite la alte bãnci 2,80% 4,80% 6,30% 2,06% 2,45% 17,50%
Titluri de plasament - 5,00% 13,99% - 4,93% 14,50%
Credite ºi avansuri acordate clientelei
Persoane fizice
- pe termen scurt 11,00% 11,50% 12,00% 10,5% 10% 26%
- pe termen mediu ºi lung 7,50% 8,75% 8,00% 9% 11% 26%
Persoane juridice
- 1-3 luni 9,00% 9,50% 13,00% 9,5% 9,5% 25%
- 3-12 luni 7,50% 8,00% 11,00% 8% 7,5% 23,5%
- peste 12 luni 6,50% 7,00% 10,00% 7% 6,35% 22%
Obligaþii
Depozite de la alte bãnci 2,80% 4,10% 6,30% 3,61% 2,89% 17,40%
Împrumuturi de la alte bãnci 3,67% 6,30% - 4,26% 4,53% -
Depozitele clientelei
- pânã la 30 zile 0,15% 0,15% 1,00% 2% 2% 12,5%
- 1-3 luni 2,50% 2,25% 4,50% 2,5% 2,5% 13,5%
- 3-9 luni 2,70% 2,75% 5,00% 2,6% 2,6% 14%
- pânã la ºi peste limita de 9-12 luni 2,80% 3,00% 5,50% 2,8% 2,8% 14%
21
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
3.4. Risc valutar
Banca este supusã riscului privind efectele fluctuaþiilor cursului valutar asupra poziþiei financiare a acesteia ºi fluxurilor de numerar.
Conducerea stabileºte limite privind nivelul de expunere pentru fiecare monedã ºi în total pentru poziþii atât peste noapte cât ºi de o zi,
care sunt monitorizate zilnic. România a depãºit de curând o perioadã lungã de rate ridicate de inflaþie ºi devalorizare semnificativã a
monedei. Astfel, existã un risc consecvent de pierdere de valoare în ce priveºte activele monetare nete deþinute în lei româneºti. Tabelul
de mai jos prezintã expunerea Bãncii la riscul de curs valutar la 31 decembrie. Sunt incluse în tabel activele ºi datoriile Bãncii la valorile
contabile, clasificate în funcþie de monedã.
RON USD EUR Altele Total
La 31 decembrie 2005
Active
Numerar 158.727 12.191 57.010 5.080 233.008
Solduri cu Banca Centralã 710.109 - 729.918 - 1.440.027
Credite ºi avansuri acordate altor bãnci - 104.702 68.577 2.832 176.111
Credite ºi avansuri acordate clientelei 926.998 180.511 1.392.783 1.607 2.501.899
Titluri de plasament disponibile pentru vânzare 912.415 17.961 642 - 931.018
Imobilizãri necorporale 62.173 - 1.515 - 63.688
Clãdiri ºi echipamente 468.693 - - - 468.693
Alte active 28.353 1.448 2.106 118 32.025
Total active 3.267.468 316.813 2.252.551 9.637 5.846.469
Obligaþii
Depozite de la alte bãnci 308.596 1.575 996.349 - 1.306.520
Depozite ale clientelei 2..184.167 227.323 789.169 7.372 3.208.031
Alte fonduri împrumutate ºi
titluri de creanþã emise 126.333 82.116 217.593 - 426.042
Impozit pe profit amânat – pasiv 28.482 - - - 28.482
Alte obligaþii 73.796 3.459 3.153 401 80.809
Total obligaþii 2.721.374 314.473 2.006.264 7.773 5.049.884
Poziþia netã bilanþierã 546.094 2.340 246.287 1.864 796.585
Poziþia netã extra-bilanþierã - (3.379) (237.864) - (241.243)
Poziþia valutarã netã 546.094 (1.039) 8.423 1.864 555.342
22
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
RON USD EUR Altele Total
La 31 decembrie 2004
Total active 2.744.345 617.856 970.416 9.939 4.342.556
Total obligaþii 2.261.765 596.880 971.950 10.580 3.841.175
Poziþia netã bilanþierã 482.580 20.976 (1.534) (641) 501.381
Poziþia netã extra-bilanþierã - (21.879) (10.312) 3.647 (28.544)
Poziþia valutarã netã 482.580 (903) (11.846) 3.006 472.837
Celelalte monede includ în principal lira britanicã ºi francul elveþian.
3.5. Riscul de lichiditate
Banca este expusã cererilor zilnice privind decontarea în numerar a depozitelor cu scadenþã de o zi, conturilor curente, depozitelor
scadente, tragerilor de împrumuturi ºi garanþii. Banca nu pãstreazã resurse monetare pentru a putea onora toate aceste obligaþii,
experienþa indicând cã un nivel minim de reinvestire a fondurilor scadente poate fi prevãzut cu un nivel ridicat de certitudine. Conducerea
stabileºte limite privind nivelul minim al fondurilor necesare în vederea onorãrii unor astfel de cereri ºi nivelul minim al facilitãþilor
interbancare ºi altor împrumuturi care trebuie sã fie disponibile pentru a acoperi retrageri la nivele de cerere neprevãzute. Tabelul de mai
jos clasificã activele ºi pasivele Bãncii în grupe de scadenþã relevante pe baza perioadei rãmase de la data bilanþului contabil la data
contractualã a scadenþei.Sub 1 lunã 3 luni 1 la Peste
1 lunã la 3 luni la 1 an 5 ani 5 ani Total
La 31 decembrie 2005
Active
Numerar 233.008 - - - - 233.008
Solduri cu Banca Centralã 1.440.027 - - - - 1.440.027
Credite ºi avansuri
acordate altor bãnci 176.111 - - - - 176.111
Credite acordate clientelei, net 242.857 149.655 843.146 893.389 372.852 2.501.899
Titluri de plasament
disponibile pentru vânzare 26.441 713.170 18.001 120.208 53.198 931.018
Imobilizãri necorporale - - - - 63.688 63.688
Clãdiri ºi echipamente 468.693 468.693
Alte active 32.025 - - - - 32.025
Total active 2.150.469 862.825 861.147 1.013.597 958.431 5.846.469
23
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
Sub 1 lunã 3 luni 1 la Peste
1 lunã la 3 luni la 1 an 5 ani 5 ani Total
ObligaþiiDepozite de la alte bãnci 298.703 15.000 - - 992.817 1.306.520Depozite ale clientelei 2.586.891 432.074 188.041 1.025 - 3.208.031Alte fonduri împrumutate ºi
titluri de creanþã emise - 13.080 38.921 271.048 102.993 426.042Impozit pe profit amânat – pasiv - - - 28.482 - 28.482Alte obligaþii 58.200 22.609 - - - 80.809Total obligaþii 2.943.794 482.763 226.962 300.555 1.095.810 5.049.884
Deficit net de lichiditate (793.325) 380.062 634.185 713.042 (137.379) 796.585
La 31 decembrie 2004Total active 1.771.186 435.615 618.327 813.204 704.225 4.342.556Total obligaþii 2.497.980 349.194 320.598 624.699 48.704 3.841.175
Deficit net de lichiditate (726.794) 86.421 297.729 188.505 6.555.210 501.381
Conducerea Bãncii considerã cã, în pofida unei proporþii semnificative a depozitelor având scadenþã în mai puþin de trei luni, diversitateaacestor depozite, ca numãr ºi tip de depozite ºi experienþa anterioarã a Bãncii aratã cã aceste depozite oferã o bazã de finanþare stabilã ºipe termen lung.
3.6. Valorile juste ale activelor ºi pasivelor financiare
În tabelul de mai jos sunt prezentate pe scurt valorile contabile ºi valorile juste ale acelor active ºi pasive financiare care nu au fostprezentate la valoarea justã în bilanþul contabil al Bãncii. Preþurile de licitare sunt utilizate pentru a estima valorile juste ale activelor, întimp ce preþurile de ofertã sunt aplicate pentru obligaþii.
Valoare contabilã Valoare justã2005 2004 2005 2004
Active financiareSolduri cu Banca Centralã 1.440.027 1.235.825 1.440.168 1.235.925Credite ºi avansuri acordate altor bãnci 176.111 17.553 176.111 17.554Credite ºi avansuri acordate clientelei 2.501.899 2.019.269 2.560.525 2.022.115
Pasive financiare Depozite de la alte bãnci 1.306.520 968.845 1.303.638 961.302Depozite ale clienþilor 3.208.031 2.370.525 3.199.444 2.439.507Alte fonduri împrumutate ºi
titluri de creanþã emise 426.042 435.319 427.487 431.178
24
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
3 MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (CONTINUARE)
(a) Credite ºi avansuri acordate altor bãnci
Creanþele de la alte bãnci includ plasamentele inter-bancare ºi elementele în curs de colectare.
Valoarea justã a plasamentelor cu ratã flotantã ºi a depozitelor de o zi este reprezentatã de valoarea contabilã a acestora. Valoarea justã
estimatã a depozitelor purtãtoare de dobândã fixã se bazeazã pe fluxurile de numerar actualizate, folosind rata dobânzii pe piaþa monetarã
pentru datorii cu un risc de credit ºi o scadenþã rãmasã similare.
(b) Împrumuturi ºi avansuri acordate clienþilor
Împrumuturile ºi avansurile sunt calculate net de provizioanele pentru depreciere. Valoarea justã estimatã a împrumuturilor ºi avansurilor
reprezintã valoarea actualizatã a fluxurilor de numerar viitoare estimate a fi primite. Fluxurile de numerar estimate sunt actualizate la rata
de piaþã în vederea stabilirii valorii juste.
(c) Depozite ºi alte fonduri împrumutate
Valoarea justã estimatã a depozitelor ºi a împrumuturilor fãrã scadenþã fixatã, care include depozitele nepurtãtoare de dobândã, reprezintã
suma rambursabilã la cerere.
Valoarea justã estimatã a depozitelor purtãtoare de dobândã fixã ºi a altor împrumuturi al cãror preþ nu este cotat pe piaþã se calculeazã
pe baza fluxurilor de numerar actualizate, folosind rata dobânzii pentru datorii noi cu o scadenþã rãmasã similarã.
25
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
4 ESTIMÃRI CONTABILE CRITICE ªI RAÞIONAMENTE ÎN APLICAREA POLITICILOR CONTABILE
Banca recurge la anumite estimãri ºi adoptã anumite ipoteze care afecteazã sumele la care sunt înregistrate activele ºi obligaþiile în cursul
exerciþiul financiar urmãtor. Estimãrile ºi raþionamentele sunt evaluate permanent ºi se bazeazã pe experienþa istoricã ºi pe alþi factori,
inclusiv aºteptãrile legate de evenimente viitoare care sunt considerate rezonabile în condiþiile date.
Pierderi din depreciere aferente creditelor ºi avansurilor
Banca îºi revizuieºte portofoliul de credite pentru a evalua deprecierea cel puþin de douã ori pe an. Pentru a stabili dacã o pierdere din
depreciere trebuie înregistratã în contul de profit ºi pierdere, Banca face aprecieri referitor la faptul dacã existã informaþii evidente care sã
indice o diminuare calculabilã a fluxurilor de numerar viitoare estimate dintr-un portofoliu de credite înainte ca diminuarea sã poatã fi
asociatã unui anumit credit din respectivul portofoliu. Aceste probe pot sã includã informaþii evidente care sã indice o modificare
nefavorabilã în statutul creditorilor dintr-un grup, sau condiþii economice la nivel naþional sau local economic care sã aibã legãturã cu
lipsa de active din cadrul grupului. Conducerea utilizeazã estimãri bazate pe experienþa pierderilor istorice pentru activele cu caracteristici
de risc de creditare ºi dovezi obiective ale deprecierii similare celor din portofoliu în planificarea fluxurilor de numerar viitoare.
Metodologia ºi presupunerile utilizate în estimarea atât a valorii cât ºi a calendarului pentru fluxurile de numerar viitoare sunt revizuite în
mod regulat pentru a reduce diferenþele dintre estimãrile privind pierderile ºi pierderile efective înregistrate.
5 ADOPTAREA DE STANDARDE NOI ªI REVIZUITE
În 2005 Banca a adoptat urmãtoarele standarde IFRS, care sunt relevante pentru operaþiunile acesteia. Conturile aferente anului 2004 au
fost modificate dupã necesitãþi, în conformitate cu cerinþele relevante.
IAS 1 (revizuit 2003) Prezentarea situaþiilor financiare
IAS 8 (revizuit 2003) Politici contabile, modificãri în estimãrile contabile ºi erori
IAS 10 (revizuit 2003) Evenimente ulterioare datei bilanþului
IAS 16 (revizuit 2003) Imobilizãri corporale
IAS 17 (revizuit 2003) Leasing
IAS 21 (revizuit 2003) Efectele variaþiei cursurilor de schimb valutar
IAS 24 (revizuit 2003) Prezentarea informaþiilor referitoare la tranzacþiile cu pãrþile afiliate
IAS 32 (revizuit 2003) Instrumente financiare: prezentare ºi descriere
IAS 39 (revizuit 2003) Instrumente financiare: recunoaºtere ºi evaluare
IAS 36 (revizuit 2004) Deprecierea activelor
IAS 38 (revizuit 2004) Active necorporale
26
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
5 ADOPTAREA DE STANDARDE NOI ªI REVIZUITE (CONTINUARE)
Adoptarea standardelor revizuite IAS 1, 8, 10, 16, 17, 21, 24, 32 ºi 39 (toate revizuite în 2003), precum ºi IAS 36 ºi 38 (toate revizuite în
2004) a avut ca rezultat anumite prezentãri suplimentare, ºi nu modificãri semnificative ale politicilor contabile ale Bãncii ºi ale
tratamentului contabil al tranzacþiilor.
6 STANDARDE, INTERPRETÃRI ªI AMENDAMENTE LA STANDARDELE PUBLICATE CARE NU SUNT ÎNCÃ ÎN VIGOARE
S-au publicat standarde noi, amendamente ºi interpretãri ale standardelor existente care sunt obligatorii pentru perioadele contabile ale
Bãncii începând cu 1 ianuarie 2006 sau pentru perioadele ulterioare, dar pe care Banca nu le-a adoptat încã.
IFRS 7, Instrumente financiare: prezentãri, ºi un Amendament complementar la IAS 1, Prezentarea situaþiilor financiare – prezentãri
privind capitalul (în vigoare de la 1 ianuarie 2007). IFRS 7 introduce noi prezentãri pentru îmbunãtãþirea informaþiilor privind
instrumentele financiare. Acesta solicitã prezentarea de informaþii calitative ºi cantitative privind expunerea la risc a instrumentelor
financiare, inclusiv prezentãri minime specificate privind riscul de creditare, riscul de lichiditate ºi riscul de piaþã, cuprinzând ºi analiza
variaþiei la riscul de piaþã. Acesta înlocuieºte IAS 30, Informaþii prezentate în situaþiile financiare ale bãncilor ºi ale instituþiilor financiare
similare, ºi cerinþele de prezentare din IAS 32, Instrumente financiare: prezentare ºi descriere. Acesta este aplicabil tuturor entitãþilor care
îºi întocmesc raportarea conform IFRS. Amendamentul la IAS 1 introduce prezentãri privind nivelul capitalului unei entitãþi ºi modul de
administrare a capitalului. Banca a evaluat impactul IFRS 7 ºi amendamentul la IAS 1 ºi a concluzionat cã principalele prezentãri
suplimentare vor conta în analiza variaþiei la riscul de piaþã ºi prezentãri privind capitalul cerute de amendamentul la IAS 1.
IAS 39 ªI IFRS 4 (Amendament), Contracte de garanþie financiarã (în vigoare începând cu 1 ianuarie 2006). Acest amendament prevede
recunoaºterea iniþialã a garanþiilor financiare emise, altele decât cele desemnate anterior de cãtre entitate ca fiind contracte de asigurare,
la valoarea justã, iar ulterior sã fie evaluate la valoarea cea mai mare a (a) soldului neamortizat al comisioanelor primite ºi amânate, ºi
(b) a cheltuielilor necesare pentru decontarea angajamentului la data bilanþului contabil.
Existã o serie de alte standarde noi sau amendamente la cele existente, dar conducerea a stabilit cã acestea nu sunt relevante pentru
operaþiunile Bãncii. Aceste amendamente ºi standarde includ:
IAS 19 (Amendament), Beneficiile angajaþilor (în vigoare începând cu 1 ianuarie 2006)
IAS 39 (Amendament), Contabilizarea acoperirii împotriva riscurilor fluxurilor de numerar pentru tranzacþiile estimate în cadrul grupului
(în vigoare de la 1 ianuarie 2006)
27
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
6 STANDARDE, INTERPRETÃRI ªI AMENDAMENTE LA STANDARDELE PUBLICATE CARE NU SUNT ÎNCÃ ÎNVIGOARE (CONTINUARE)
IAS 39 (Amendament), Opþiunea valorii juste (în vigoare de la 1 ianuarie 2006)
IFRS 1 (Amendament), Aplicarea pentru prima datã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã ºi IFRS 6
(Amendament), Explorarea ºi evaluarea resurselor minerale (în vigoare de la 1 ianuarie 2006)
IFRS 6, Explorarea ºi evaluarea resurselor minerale (în vigoare de la 1 ianuarie 2006)
IFRIC 4, Determinarea dacã un angajament conþine un contract de leasing (în vigoare de la 1 ianuarie 2006)
IFRIC 5, Drepturi la interese din fonduri de lichidare, de reconstituire ºi de reabilitare a mediului (în vigoare de la 1 ianuarie
2006)
IFRIC 6, Obligaþii din participarea la o piaþã specificã – echipamente electrice ºi electronice deteriorate (în vigoare de la 1
decembrie 2005)
IFRIC 7, Aplicarea abordãrii de retratare conform IAS 29 „Raportarea financiarã în economiile hiperinf laþioniste” (în vigoare
pentru perioadele anuale începând cu data de 1 martie 2006).
IFRIC 8, Aria de aplicabilitate a IFRS 2 (în vigoare pentru perioadele anuale începând cu data de 1 mai 2006)
IFRIC 9, Reevaluarea instrumentelor financiare derivate încorporate (în vigoare pentru perioadele anuale începând cu data de
1 iunie 2006)
28
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
7 VENITURI NETE DIN DOBÂNZI
2005 2004
Venituri din dobânzi
Credite ºi avansuri acordate clienþilor 330.047 288.828
Conturi curente ºi depozite la bãnci 75.010 120.859
Titluri de plasament 49.567 39.512
Alte venituri din dobânzi 7.150 7.966
461.774 457.165
Cheltuieli cu dobânzile
Depozite ale clienþilor 93.254 129.921
Depozite ale bãncilor 64.992 45.362
Contracte de vânzare cu clauzã de rãscumpãrare 14.567 12.780
Împrumuturi de la bãnci 409 2.260
173.222 190.323
Veniturile din dobânzi includ suma de 24.652 mii RON (2004: 26.208 mii RON) reprezentând venituri recunoscute pentru credite ºi
avansuri depreciate acordate clientelei.
8 VENITURI NETE DIN SPEZE ªI COMISIOANE
2005 2004
Venituri din speze ºi comisioane
Venituri din speze ºi comisioane din tranzacþii 99.036 131.503
Alte venituri din speze ºi comisioane 3.012 1.076
102.048 143.520
Cheltuieli cu speze ºi comisioane
Cheltuieli cu spezele ºi comisioanele
din tranzacþii bancare 38.409 34.799
Alte cheltuieli cu speze ºi comisioane 25.761 15.981
64.170 50.780
29
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
9 VENITURI NETE DIN TRANZACÞII
2005 2004
Venituri realizate din operaþiuni de schimb 38.738 23.818
Câºtig aferent conversiei activelor ºi pasivelor în devize 1.616 152
40.354 23.970
10 PIERDERI DIN DEPRECIEREA CREDITELOR ªI AVANSURILOR
2005 2004
Cheltuiala cu deprecierea creditelor clienþi (Nota 15) 18.866 23.489
Recuperãri din împrumuturi anterior scoase în afara bilanþului (16.705) (18.837)
2.161 4.652
11 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE
2005 2004
Salarii 173.177 144.347
Cheltuieli cu disponibilizarea la cerere 34.262 -
Depreciere ºi amortizare (Notele 17 ºi 18) 30.338 30.524
Reparaþii, întreþinere ºi utilitãþi 33.345 25.933
Taxe poºtale, consumabile 27.373 18.698
Cheltuieli cu chiria 15.356 11.715
Asigurãri – politici de risc 2.551 1.560
Câºtig din vânzarea de mijloace fixe (94) 2.214
Impozite ºi alte contribuþii 28.824 14.019
Cheltuiala cu deprecierea altor active (Nota 19) 987 410
Alte cheltuieli 29.930 21.364
376.049 270.784
30
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
12 CHELTUIALA CU IMPOZITUL PE PROFIT
Cheltuiala cu impozitul pe profit cuprinde impozitul curent ºi impozitul amânat:
2005 2004
Impozit pe profit curent 675 24.791
Impozit pe profit amânat (548) (17.416)
127 7.375
2005 2004
Profit/(pierdere) înainte de impozitare (4.210) 106.1200
Impozit pe profit calculat la rata de 16% (2004: 25%) (673) 26.550
Efectul fiscal al
- cheltuielilor nedeductibile 5.870 2.685
- veniturilor neimpozabile (5.070) (6.583)
Efectul reducerii ratei de impozitare - (15.277)
Cheltuiala cu /(venituri din) impozitul
pe profit aferent anului 127 7.375
31
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
12 CHELTUIALA CU IMPOZITUL PE PROFIT (CONTINUARE)
Diferenþele dintre reglementãrile emise de Ministerul Finanþelor Publice al României ºi reglementãrile contabile aplicate la întocmirea
acestor situaþii financiare dau naºtere unor diferenþe temporare între valoarea contabilã a anumitor active ºi pasive în scopul raportãrii
financiare ºi fiscale.
Impozitul curent este calculat prin aplicarea unei rate de 16% (2004: 25%). Impozitul amânat se calculeazã pentru toate diferenþele
temporare dupã metoda datoriilor, folosind o ratã de impozitare a profitului de 16% (2004: 16%).
Miºcãrile în impozitul pe profit amânat – activ respectiv pasiv ºi elementele atribuibile sunt prezentate mai jos:
Impozit
recunoscut în Impozit
31 decembrie contul de profit recunoscut în 31 decembrie
2005 ºi pierdere capitaluri proprii 2004
Efectele fiscale ale diferenþelor
temporare deductibile
Provizion pentru deprecierea creditelor (3.678) (5.971) - 2.293
Comision amânat 4.684 1.838 - 2.846
Alte preliminãri 4.505 4.050 - 455
5.511 (83) - 5.594
Efectele fiscale ale diferenþelor
temporare impozabile
Mijloace fixe ºi titluri
de participaþie 30.211 (630) - 30.841
Câºtig din valoarea justã a titlurilor
de plasament disponibile
pentru vânzare 3.782 - 3.448 334
33.993 (630) 3.448 31.175
Efectul fiscal net al diferenþelor
temporare (28.482) 547 (3.448) (25.581)
Impozit pe profit amânat net - pasiv (28.482) 547 (3.448) (25.581)
32
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
13 SOLDURI CU BANCA CENTRALÃ
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Conturi curente
- în RON 258.061 447.828
- în USD 729.918 292.791
Depozite la termen (Nota 28) 451.219 495.206
Conturi restricþionate 829 -
1.440.027 1.235.825
Conturile curente la Banca Naþionalã a României (BNR) au ca scop respectarea nivelului rezervei minime obligatorii impuse de BNR. În
2005 ratele dobânzii au variat între 1,5% ºi 6% (2004: 6%) pentru rezervele deþinute în RON ºi între 0.70% ºi 0,75% (2004: 0,75%)
pentru rezervele deþinute în USD (începând din luna iulie 2005, rezervele în devize sunt deþinute în EUR).
În 2005, ratele dobânzilor la depozitele la termen la Banca Naþionalã a României au variat între 4% ºi 17,5% (2004: între 17% ºi 21,25%).
Conturile curente la Banca Naþionalã a României au fost gajate ca garanþie pentru un credit de la Black Sea Trade and Development Bank
(Nota 22-A). În conformitate cu contractul de credit, 150% din soldul de credit trebuie acoperit din soldurile conturilor deschise la Banca
Naþionalã a României.
14 CREDITE ªI AVANSURI ACORDATE ALTOR BÃNCI
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Conturi curente 25.160 16.553
Plasamente la alte bãnci 150.951 1.000
176.111 17.553
În 2005, ratele dobânzilor la plasamentele în USD au variat între 2,50% ºi 4,80% (2004: între 0,875% ºi 2,60%), rata medie ponderatã
fiind de 3.55% (2004: 1,073%), iar ratele dobânzilor la plasamentele în EUR între 1,5% ºi 3,00% (2004: între 1,5% ºi 3,05%), rata medie
ponderatã fiind de 2,32% (2004: 2,005%). Ratele dobânzilor la plasamentele în RON au variat între 1% ºi 17% (2004: între 5% ºi 25%).
33
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
15 CREDITE ªI AVANSURI ACORDATE CLIENTELEI
Analizã pe sector pentru credite acordate persoanelor juridice ºi pe produs pentru creditele acordate persoanelor fizice:
31 decembrie 31 decembrie
2005 %din total 2004 % din total
Persoane juridiceComerþ 295.098 11% 201.411 9%
Tranzacþii imobiliare 289.253 11% 243.054 12%
Industrie 223.925 9% 210.159 10%
Leasing 193.278 7% 163.485 8%
Transport 70.923 3% 112.626 5%
Servicii ºi altele 58.014 2% 18.636 1%
Agriculturã 15.889 1% 13.887 1%
Telecomunicaþii 14.127 1% 29.038 1%
Energie 8.830 - 35.278 2%
Persoane fiziceIpoteci 426.600 17% 227.664 11%
Consum 785.783 30% 631.109 30%
Carduri de credit ºi facilitãþi
de descoperit de cont 164.605 6% 181.742 8%
Altele 42.476 2% 35.538 2%
Total portofoliu 2.588.801 100% 2.103.627 100%
Minus provizion pentru credite
neperformante (86.902) (84.358)
2.501.899 2.019.269
34
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
15 CREDITE ªI AVANSURI ACORDATE CLIENTELEI (CONTINUARE)
Analiza curentã ºi profilul de scadenþã rezidualã a creditelor ºi avansurilor acordate clientelei sunt prezentate la Nota 3.
Provizion pentru credite neperformante
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
La începutul anului 84.358 79.648
Cheltuiala înregistratã în cursul anului (Nota 10) 18.866 23.489
Împrumuturi scoase în afara bilanþului (16.322) (18.779)
La sfârºitul anului 86.902 84.358
16 TITLURI DE PLASAMENT DISPONIBILE PENTRU VÂNZARE
Plasamente clasificate ca titluri disponibile pentru vânzare
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Titluri de creanþã
- RON 168.876 208.817
- USD 18.001 17.722
Certificate de depozit emise de
Banca Centralã (Nota 28) 737.396 153.687
924.273 380.226
Titluri de participaþie 6.745 1.602
931.018 381.828
Obligaþiunile necotate disponibile pentru vânzare includ obligaþiunile exprimate în USD emise de Ministerul Finanþelor Publice cu o
valabilitate de trei ani, precum ºi obligaþiunile în RON emise de Ministerul Finanþelor Publice având scadenþa între 2 ºi 5 ani. Titlurile
exprimate în USD sunt asociate unei rate a dobânzii ce variazã între 4,5% ºi 5%, în timp ce cele exprimate în RON sunt asociate unei rate
a dobânzii variind între 6,75 ºi 13,99%. Banca a gajat titluri în valoare de 2.250 mii RON mai ales în favoarea American Express. În cadrul
Titlurilor de plasament sunt incluse titlurile vândute în cadrul unor contracte de vânzare cu clauzã de rãscumpãrare, dupã cum este
explicitat în Nota 21 ºi Nota 31.
35
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
16 TITLURI DE PLASAMENT DISPONIBILE PENTRU VÂNZARE (CONTINUARE)
Titlurile de creanþã includ de asemenea certificate de trezorerie exprimate în RON emise de Ministerul Finanþelor Publice din România pe
piaþa localã. Rata dobânzii pentru acestea a variat între 15,74% ºi 18,00% în 2004. La data de 31 decembrie 2005 nu existau titluri de
trezorerie.
Certificatele de depozit emise de Banca Naþionalã a României sunt în RON ºi au ratã a dobânzii variind între 4,68% ºi 7,31% ºi au scadenþe
de 3 luni. Certificatele de depozit sunt folosite drept garanþie pentru credite de la alte bãnci (Nota 21 H22).
O analizã a monedei strãine ºi a scadenþei reziduale pentru titlurile de plasament este prezentatã în Nota 3.
Titlurile de participaþii cuprind participãrile minoritare la capitalul social al altor societãþi. Participaþia principalã este la Transfond (2004:
4.956 mii RON), casa naþionalã de compensaþie ºi decontãri.
Miºcãrile privind activele financiare disponibile pentru vânzare în 2005 sunt prezentate în continuare:
2005 2004
La 1 ianuarie 381.828 184.328
Achiziþii 699.525 227.610
Vânzãri (171.887) (32.840)
Câºtig din modificãri de valoare justã 21.552 2.730
La 31 decembrie 931.018 381.828
36
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
17 IMOBILIZÃRI NECORPORALE
Programe
Programe informatice
informatice în curs de dezvoltare Total
Anul încheiat la 31 decembrie 2004
Valoarea contabilã netã iniþialã 2.436 12.938 15.374
Intrãri 3.839 14.840 18.679
Cheltuiala cu amortizarea (1.935) - (1.935)
Valoarea contabilã netã finalã 4.340 27.778 32.118
La 31 decembrie 2004
Cost sau evaluare 23.451 27.778 51.229
Amortizare cumulatã (19.111) - (19.111)
Valoarea contabilã netã 4.340 27.778 32.118
Anul încheiat la 31 decembrie 2005
Valoarea contabilã netã iniþialã 4.340 27.778 32.118
Intrãri 5.710 27.639 33.349
Transferuri 41.449 (41.449)
Cheltuiala cu amortizarea (1.779) - (1.779)
Valoarea contabilã netã finalã 49.770 13.918 63.688
La 31 decembrie 2005
Cost sau evaluare 76.063 13.918 89.981
Amortizare cumulatã (26.293) - (26.293)
Valoarea contabilã netã 49.770 13.918 63.688
37
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
17 IMOBILIZÃRI NECORPORALE (CONTINUARE)
În 2005, Banca a modificat duratele de viaþã utilã a programelor informatice de la 3 la 5 ani. Impactul acestei modificãri asupra
cheltuielilor cu deprecierea, amortizãrii acumulate ºi valorii contabile nete este prezentat în continuare:
Anterior modificãrii Ulterior modificãrii Impact
Cheltuiala cu amortizarea 2.235 1.779 (456)
Amortizarea acumulatã 26.749 26.293 (456)
Valoare contabilã netã 49.314 49.770 456
18 CLÃDIRI ªI ECHIPAMENTE
Terenuri Echipamente
ºi clãdiri ºi biroticã Autovehicule Total
Anul încheiat la 31 decembrie 2004
Valoarea contabilã netã iniþialã 330.359 97.245 7.317 434.921
Intrãri 3.719 30.577 647 34.943
Ieºiri (499) (303) - (802)
Cheltuiala cu amortizarea (8.623) (17.790) (2.176) (28.589)
Valoarea contabilã netã finalã 324.956 109.729 (5.788) 440.473
La 31 decembrie 2004
Cost sau evaluare 519.654 220.793 33.029 773.476
Amortizare cumulatã (194.698) (111.064) (27.241) (333.003)
Valoarea contabilã netã 324.956 109.729 5.788 440.473
Anul încheiat la 31 decembrie 2005
Valoarea contabilã netã iniþialã 324.956 109.729 5.788 440.473
Intrãri 17.722 35.617 3.715 57.054
Ieºiri (138) (118) (19) (275)
Cheltuiala cu amortizarea (7.685) (19.235) (1.639) (28.559)
Valoarea contabilã netã finalã 334.855 125.993 7.845 468.693
La 31 decembrie 2005
Cost sau evaluare 521.958 271.234 35.305 828.497
Amortizare cumulatã (187.103) (145.241) (27.460) (359.804)
Valoarea contabilã netã 334.855 125.993 7.845 468.693
38
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
18 CLÃDIRI ªI ECHIPAMENTE (CONTINUARE)
În 2005, Banca a modificat durata de viaþã utilã a clãdirilor ºi echipamentelor dupã cum este prezentat la Nota 2.14. Impactul acestei
modificãri asupra cheltuielilor cu deprecierea, amortizãrii acumulate ºi valorii contabile nete este prezentat în continuare:
Clãdiri ºi terenuri
Anterior modificãrii Ulterior modificãrii Impact
Cheltuiala cu amortizarea 7.667 7.685 18
Amortizarea acumulatã 187.085 187.103 18
Valoare contabilã netã 334.873 334.855 (18)
Instalaþii ºi echipamente
Anterior modificãrii Ulterior modificãrii Impact
Cheltuiala cu amortizarea 16.657 19.235 2.578
Amortizarea acumulatã 142.663 145.241 2.578
Valoare contabilã netã 128.571 125.993 (2.578)
Mijloace de transport
Anterior modificãrii Ulterior modificãrii Impact
Cheltuiala cu amortizarea 1.645 1.639 (6)
Amortizarea acumulatã 27.466 27.460 (6)
Valoare contabilã netã 7.839 7.845 6
39
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
19 ALTE ACTIVE
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Alte active
Sume din deconturi 13.192 12.199
Creanþe de la Stat privind impozitul pe profit 8.068 3.118
Plãþi în avans 3.330 3.452
Alte active ºi creanþe, net 7.435 9.895
Alte active nete 32.025 28.664
În continuare sunt detaliate alte active ºi creanþe, net:
Alte active ºi creanþe 10.641 12.114
Provizion pentru alte active ºi creanþe (3.206) (2.219)
7.435 9.895
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Provizion pentru alte active ºi creanþe
Provizion la 1 ianuarie 2.219 1.809
Cheltuiala aferentã perioadei (Nota 11) 987 410
Provizion la 31 decembrie 3.206 2.219
20 DEPOZITE CONSTITUITE LA ALTE BÃNCI
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Depozite la vedere 88.116 385.478
Depozite la termen 1.218.404 583.367
1.306.520 968.845
O analizã a monedei strãine ºi a scadenþei reziduale pentru depozitele constituite la alte bãnci este prezentatã în Nota 3.
Ratele dobânzii pentru depozite în RON variazã între 1% ºi 17,50% (2004: între 5% ºi 23,25%).
40
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
21 DEPOZITE ALE CLIENÞILOR
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Conturi curente 1.330.678 948.626
Depozite la termen 1.577.332 1.073.511
Depozite colaterale 88.008 114.770
Instrumente de economisire 71.941 76.579
Contracte de vânzare cu posibilitate 140.072 157.039
de rãscumpãrare (Nota 31)
3.208.031 2.370.525
Ratele dobânzii în cursul anului 2005 au variat între 1% ºi 15% (2004: între 14% ºi 18,5%) pentru depozitele la termen exprimate în RON,
între 1,3% ºi 2,8% pentru cele în USD ºi între 2% ºi 2,8% pentru cele în EUR.
O analizã a monedei strãine ºi a scadenþei reziduale pentru depozitele constituite la alte bãnci este prezentatã în Nota 3.
22 ALTE FONDURI ÎMPRUMUTATE
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Împrumuturi de la alte bãnci 170.824 307.305
Împrumuturi subordonate de la alte bãnci 128.885 -
299.709 307.305
O analizã a variaþiei ratei dobânzii, a monedei strãine ºi a scadenþei reziduale pentru depozitele constituite la alte bãnci este prezentatã în
Nota 3.
A. La data de 15 decembrie 2001, Banca a obþinut un împrumut de 10.000.000 USD de la Black Sea Trade and Development Bank,
pentru finanþarea dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii. Soldul creditului la 31 decembrie 2005 era de 2.500.000 USD (2004:
5.000.000 USD), echivalentul a 7.769.509 RON (2004: 14.533.500 RON).
B. La data de 18 mai 2002, Banca a obþinut un împrumut de 10.000.000 EUR de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare
(BERD) pentru finanþarea dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii. La data de 31 decembrie 2005, soldul creditului era de
6.058.333 EUR (2004: 8.300.000 EUR), echivalentul a 22.277.098 RON (2004: 32.920.290 RON).
C. La data de 1 februarie 2002, Banca a obþinut un împrumut de 4.732.750 EUR de la BHF Bank, pentru finanþarea a 85% din Contractul
de Export încheiat între Radiocomunicaþii România ºi Marconi Communications GmbH. Soldul creditului la data de 31 decembrie
2005 era de 1.893.100 EUR (2004: 2.839.650 EUR), echivalentul a 6.961.119 RON (2004: 11.262.904 RON).
41
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
22. ALTE FONDURI ÎMPRUMUTATE (CONTINUARE)
D. În 2001, Banca a obþinut un împrumut de la Eximbank Romania pentru finanþarea proiectelor de investiþii ale “Uranus Pluton SRL”.
La 31 decembrie 2004, soldul aferent împrumutului era de 43.600 EUR. Împrumutul a fost rambursat în 2005.
E. La data de 14 mai 2003, Banca a obþinut un împrumut de la BERD în valoare de 20.000.000 EUR pentru facilitarea de credite
ipotecare. La data de 31 decembrie 2005, soldul aferent acestui împrumut era de 23.438.018 USD (2004: 24.740.130 USD),
echivalentul a 72.840.672 RON (2004: 71.912.136 RON).
F. La 3 decembrie 2004, un împrumut în valoare de 20.000.000 EUR a fost obþinut de la BERD pentru facilitarea de credite ipotecare.
La data de 31 decembrie 2005, soldul aferent împrumutului era de 15.900.000 EUR (2004: 4.000.000 EUR), echivalentul a
58.465.890 RON (2004: 15.865.200 RON).
G. În octombrie 2001, Corporaþia Financiarã Internaþionalã (“IFC”) a acordat Bãncii un împrumut în valoare de 10.000.000 USD.
Împrumutul este rambursabil în 6 rate bi-anuale începând cu 15 decembrie 2006 ºi pânã la data de 15 iunie 2009. Împrumutul oferã
o opþiune de conversie care poate fi exercitatã oricând pânã în decembrie 2006. Pe baza deciziei acþionarilor nr. 4/25 octombrie
2004 ºi cu aprobarea BERD, opþiunea de conversie a fost exercitatã la data de 6 decembrie 2004 pentru suma de 8.000.000 USD.
Soldul aferent împrumutului la data de 31 decembrie 2004 era de 2.000.000 USD, pentru care nu se mai aplicã opþiunea de
conversie. Banca a rambursat aceastã sumã în iunie 2005, cu acordul Consiliului de administraþie.
H. La data de 10 iulie 1998, BERD a acordat Bãncii un împrumut în valoare de 10.000.000 USD, rambursabil în 6 rate bi-anuale,
începând cu decembrie 2006. Împrumutul oferã o opþiune de conversie care poate fi exercitatã oricând pânã în decembrie 2006.
Pe baza deciziei acþionarilor nr. 4/25 octombrie 2004 ºi cu aprobarea IFC, opþiunea de conversie a fost exercitatã la data de 6
decembrie 2004 pentru suma de 8.000.000 USD. Soldul aferent împrumutului la data de 31 decembrie 2004 era de 2.000.000 USD,
pentru care nu se mai aplicã opþiunea de conversie. Banca a rambursat aceastã sumã în iunie 2005, cu acordul Consiliului de
administraþie.
I. La data de 15 decembrie 2005, EFG a acordat Bãncii un împrumut subordonat în valoare de 35.000.000 EUR rambursabil în rate
trimestriale, începând din martie 2006 ºi pânã în decembrie 2012. Soldul împrumutului la data de 31 decembrie 2005 este de
35.000.000 EUR, echivalentul a 128.698.500 RON.
Conform contractelor de împrumut cu IFC ºi BERD, Banca trebuie sã respecte o serie de clauze financiare ºi nefinanciare. La 31
decembrie 2005, Banca s-a conformat tuturor acestor clauze.
42
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
23 EMISIUNE DE ACÞIUNI GRATUITE
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Obligaþiuni emise de bancã 126.333 128.014
Obligaþiunile emise de Bancpost reprezintã obligaþiuni emise cu titlu confidenþial ºi au fost subscrise în totalitate de EFG Eurobank Ergasis
la 30 septembrie 2004. Obligaþiunile au o valoare nominalã de 123.000 mii RON ºi au o ratã a dobânzii variabilã de 7,225%. Cupoanele
sunt plãtibile anual la data de 19 august a fiecãrui an, iar obligaþiunile sunt scadente la data de 19 august 2009.
24 ALTE OBLIGAÞII
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Sume în tranzit 17.952 17.118
Salarii de platã 18.297 2.769
Contribuþii sociale ºi impozit pe salarii 12.396 9.565
Bunuri, servicii ºi mijloace fixe de platã 15.124 10.402
Preliminãri pentru disponibilizare la cerere 14.737 -
Alte obligaþii 2.303 1.051
80.809 40.905
Preliminãrile pentru disponibilizare la cerere reprezintã sume de platã de cãtre Bancã pentru angajaþii care au optat pentru un plan de
disponibilizare la cerere. Aceºtia urmeazã sã pãrãseascã Banca în primele luni ale anului 2006.
43
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
25 CAPITAL SOCIAL
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Valoarea capitalului înregistrat 201.197 153.624
Retratare în conformitate cu IAS 29 171.380 171.380
372.577 325.004
Procentaj deþinut de acþionari
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Acþionari
Structura acþionariatului
EFG Eurobank Ergasias 62,94 55,26
General Electric Capital - 7,48
Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare 7,31 7,29
Corporaþia Financiarã Internaþionalã 7,31 7,29
SIF Banat Criºana 5,15 5,13
SIF Moldova 5,15 5,13
SIF Transilvania 5,15 5,13
SIF Oltenia 5,15 5,13
Persoane fizice (inclusiv angajaþi ºi personal pensionat) 1,84 2,16
Total 100,000 100,000
La 31 decembrie 2005, capitalul social al Bãncii este format din 1.117.759.004 (2004: 870.884.333) acþiuni emise ºi plãtite integral la
valoarea nominalã de 0,18 RON fiecare (2004: 0,1764 RON fiecare). Fiecare acþiune are un drept de vot.
În 2004, Banca a majorat capitalul social cu suma de 75.114.000 RON prin aport de numerar ºi încorporarea rezervelor.
În 2005, acþionarii Bãncii au aprobat majorarea capitalului social (pe baza rezervelor din profitul net, constituite ca fonduri proprii ale
Bãncii) în valoare de 3.135.184 RON. Valoarea nominalã a unei acþiuni a fost majoratã de la 0,1764 RON la 0,18 RON. Aceastã distribuire
are la bazã rezultatul reportat înregistrat în evidenþele statutare, care sunt pozitive.
44
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
25 CAPITAL SOCIAL (CONTINUARE)
De asemenea, în 2005, a fost finalizatã tranzacþia referitoare la achiziþia de cãtre EFG Eurobank Ergasias SA, acþionarul principal al Bãncii,
a unui pachet de 7,48 % din acþiunile Bancpost S.A., deþinute de General Electric Capital Corporation. În urma acestei tranzacþii, EFG
Eurobank Ergasias SA ºi-a majorat numãrul de acþiuni deþinute în cadrul Bancpost SA, de la 481.277.449 acþiuni reprezentând 55,26 %
din capitalul social la 546.386.191, cu o valoare participaþiei de 98.349.514.38 RON, din care 82.677.656 RON ºi echivalentul în RON al
sumei de 6.858.889 USD, reprezentând 62,74 % din capitalul social al bãncii.
În 2005, EFG Eurobank Ergasias a achiziþionat de asemenea alte acþiuni de la acþionarii minoritari existenþi, acþiunile acesteia crescând la
62,94% la 31 decembrie 2005.
În urma Adunãrii Generale Extraordinare a Acþionarilor Bancpost SA din data de 23 noiembrie 2005, acþionarii Bãncii au decis în favoarea
majorãrii capitalului social de la 156.759.180 RON la 201.845.580 RON. Pentru majorarea capitalului social cu 45.086.400 RON au fost
emise 250.480.000 de acþiuni, fiecare având valoarea nominalã de 0,18 RON, oferite spre subscriere acþionarilor existenþi la data de
referinþã 23 noiembrie 2005. Preþul de subscriere pentru fiecare dintre acþiunile oferite acþionarilor existenþi se ridicã la 1,14 RON,
diferenþa dintre valoarea nominalã a acþiunilor ºi preþul de subscriere reprezentând prime de capital. Creºterea a avut loc în 2 etape:
rezultatele dupã prima etapã de subscriere sunt prezentate în tabelul de mai sus, rezultând o majorare de capital de 44.438 mii RON. Vezi
Nota 33 – Evenimente ulterioare datei bilanþului, pentru descrierea rezultatelor din a doua etapã.
26 REZERVE
Soldul de rezerve cuprinde:
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Rezerve statutare 107.054 107.054
Rezerva generalã privind riscul bancar 46.033 46.033
Rezerve din reevaluare – active financiare
disponibile pentru vânzare 19.858 1.754
172.945 154.841
Conform legislaþiei româneºti privind instituþiile ºi operaþiunile bancare, Banca trebuie sã repartizeze profitul la rezerve sau dividende sau
sã realizeze un transfer în rezultatul reportat (rezerve) pe baza situaþiilor financiare întocmite în conformitate cu Reglementãrile Contabile
Româneºti (“RCR”). Sumele transferate în conturile de rezerve trebuie sã fie folosite în scopuri definite în momentul transferului.
45
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
26 REZERVE (CONTINUARE)
La 31 decembrie 2005, în conformitate cu legislaþia româneascã, Banca este obligatã sã creeze urmãtoarele rezerve din repartizarea
profitului:
(a) rezerva statutarã, în procent de 5% din profitul brut, pânã când rezerva totalã este egalã cu 20% din capitalul social subscris ºi
vãrsat;
(b) rezerva generalã pentru risc bancar, repartizatã din profitul brut, în procent de 1% din totalul activelor purtãtoare de risc bancar.
Dupã scãderea impozitelor ºi dupã repartizarea rezervei statutare ºi a rezervelor generale dupã cum se aratã mai sus, soldul profitului net
rãmas poate fi distribuit acþionarilor. Dividendele pot fi repartizate numai din profitul statutar al exerciþiului curent.
27 DIVIDENDE
Deoarece rezultatul contabil statutar al anului este o pierdere, nu va fi distribuit nici un dividend din rezultatul aferent anului 2005. Orice
distribuire ulterioarã de dividende va fi hotãrâtã în cadrul Adunãrii Generale a Acþionarilor.
28 ANALIZA NUMERARULUI ªI ECHIVALENTULUI DE NUMERAR
În scopul prezentãrii situaþiei fluxului de numerar, numerarul ºi echivalentul de numerar includ urmãtoarele solduri cu o scadenþã mai
micã de 90 zile:
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Numerar 1.852.322 1.760.929
Depozite pe termen scurt la Bãncile Centrale (Nota 13) 451.219 495.206
Certificate de depozit emise de Banca Centralã (Nota 16) 737.396 153.687
Credite ºi avansuri acordate altor bãnci (Nota 14) 176.111 17.553
1.597.734 851.678
46
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
29 TRANZACÞII CU PÃRÞI AFILIATE
Societatea-mamã a Bãncii este EFG Eurobank Ergasias, Grecia ºi entitatea care deþine controlul ultim asupra acesteia este EFG Bank
European Financial Group.
Pãrþile afiliate luate în considerare în scopul raportãrii financiare cuprind EFG EUROBANK ERGASIAS (“EFG”) – principalul acþionar al
Bãncii ºi societatea-mamã a acesteia, Euroline Retail Services SA (“ERS”), EFG Eurobank Leasing SA, EFG Eurobank Property SA, EFG
Eurobank Mutual Funds Management SA, Capital Securities SA, EFG Eurobank Finance SA and Bulgarian Post Bank care sunt entitãþi
controlate de EFG Eurobank Ergasias.
Soldurile cu pãrþile afiliate la 31 decembrie 2005, precum ºi tranzacþiile cu pãrþile afiliate din 2005 sunt detaliate în continuare:
2005 2004
Alte Alte
entitãþi ale entitãþi ale
Conducere Acþionari grupului Conducere Acþionari grupului
Active
Credite ºi avansuri acordate Bãncilor - 366 - - 467 -
Credite ºi avansuri acordate clientelei 3.941 - - 19.068 - 47.558
Pasive
Depozite constituite la alte bãnci - 1.012.225 - - 548.851 -
Depozite ale clientelei 3.667 - 11.946 27.921 - 5.213
Alte fonduri împrumutate - 128.885 - - - -
Obligaþiuni emise - 126.333 - - 128.014 -
Conturi de profit ºi pierdere
Venituri din dobânzi 1.265 3.599 2.448 1.811 37 1.407
Cheltuieli cu dobânda de la clienþi 948 - 347 3.071 - 2
Cheltuieli cu dobânda la bãnci - 27.532 19 - 7.025 -
Cheltuieli cu dobânda
pentru fonduri împrumutate - 15.917 - - 5.014 -
Venituri din dobânzi din comisioane - - 603 - - 458
Cheltuieli cu comisioane - 3 - - - -
Remuneraþiile conducerii 911 - - 440 - -
47
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
30 CONCENTRARE DE ACTIVE DATORATE DE GUVERN ªI BANCA CENTRALÃ
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Solduri la Banca Centralã 1.440.027 1.235.825
Certificate de depozit - emise de Banca Centralã 737.396 153.687
Certificate de trezorerie 186.877 226.539
2.364.300 1.616.051
Activele menþionate mai sus reprezintã 39,65% (31 decembrie 2004: 31,45%) din activele totale ale Bãncii.
31 ANGAJAMENTE ªI OBLIGAÞII CONTINGENTE
Active gajate/restricþionate
Banca nu a avut depozite colaterale la alte bãnci (31 decembrie 2004: zero). Depozitele de rezerve obligatorii sunt solduri restricþionate
deþinute la Banca Centralã în conformitate cu cerinþele acesteia (Nota 13).
Active gajate Obligaþii aferente
31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie
2005 2004 2005 2004
Solduri la Banca Centralã 988.808 740.619 7.770 -
Titluri de valoare 2.250 14.950 - -
Titluri conform contractelor de vânzare
cu clauzã de rãscumpãrare 157.107 160.264 140.072 157.039
Angajamente aferente creditelor
Scopul principal al acestor instrumente este de a asigura disponibilitatea fondurilor care sã rãspundã solicitãrilor clienþilor.
Garanþiile ºi acreditivele standby, care constituie o asigurare irevocabilã cã Banca va efectua plãþile în cazul în care un client nu-ºi poate
îndeplini obligaþiile faþã de o parte terþã, sunt expuse aceluiaºi risc de credit ca ºi creditele.
48
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
31 ANGAJAMENTE ªI OBLIGAÞII CONTINGENTE (CONTINUARE)
Acreditivele comerciale ºi documentare reprezentând angajamente scrise ale Bãncii în beneficiul unui client ºi autorizând o t erþã parte sã
tragã trate asupra Bãncii în limita unei sume stipulate ºi în condiþii ºi termene specifice sunt garantate prin livrãrile de bunuri la care se
referã prezentând în consecinþã un risc considerabil mai scãzut decât creditele directe.
Angajamentele de extindere a creditului reprezintã segmente neutilizate de autorizãri de extindere a creditului sub forma de împrumuturi,
scrisori de garanþie sau acreditive. Privitor la riscul de credit aferent angajamentelor de extindere a creditului, Banca este în mod potenþial
expusã la o pierdere egalã ca sumã cu totalul angajamentelor neutilizate. Totuºi, volumul probabil al pierderii, deºi dificil de cuantificat,
este considerabil mai mic decât totalul angajamentelor neutilizate, din moment ce majoritatea angajamentelor de extindere a creditului
sunt condiþionate de respectarea de cãtre clienþi a anumitor standarde specifice de credit. Banca monitorizeazã scadenþele
angajamentelor de credit pentru cã, în general, angajamentele pe termen lung prezintã un grad mai ridicat de risc de credit decât
angajamentele de credit pe termen scurt.
Sumele sunt urmãtoarele:
31 decembrie 2005 31 decembrie 2004
Scrisori de garanþie 66.029 54.496
Acreditive 12.249 10.764
Credite neutilizate 317.753 232.032
Alte angajamente 4.696 5.684
Total 400.727 302.976
Alte angajamente reprezintã angajamentul Bãncii de a participa la Fondul de Dezvoltare Global România - Bulgaria.
Riscul fiscal
Sistemul de impozitare din România este într-o fazã de consolidare ºi armonizare cu legislaþia Uniunii Europene. Totuºi, încã existã
interpretãri diferite ale legislaþiei fiscale. În anumite situaþii, autoritãþile fiscale pot trata în mod diferit anumite aspecte, procedând la
calcularea unor impozite ºi taxe suplimentare ºi a dobânzilor ºi penalitãþilor de întârziere aferente (acumulate la o ratã de aproximativ 27%
pe an în 2005 ºi 36% pe an la 1 ianuarie 2006). În România, exerciþiul fiscal rãmâne deschis pentru verificare fiscalã timp de 5 ani.
Conducerea societãþii considerã cã obligaþiile fiscale incluse în aceste situaþii financiare sunt adecvate.
Angajamente de investiþii de capital
La 31 decembrie 2005, Banca avea angajamente de investiþii de capital cu privire la echipamente ºi programe informatice în valoare totalã
de 1.278 mii RON (2004: 2.594 mii RON).
49
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
RAPORT ANUAL 2005
32 MEDIUL ÎN CARE OPEREAZÃ BANCA
Economia României continuã sã prezinte caracteristicile unei economii în tranziþie. Aceste caracteristici includ, dar nu se limiteazã la,
existenþa unei monede care nu e liber convertibilã în afara þãrii, un grad scãzut de lichiditate a datoriei publice ºi private ºi a pieþei de
capital ºi o inflaþie ridicatã.
În plus, sectorul bancar din România este influenþat, în particular, de variaþia nefavorabilã a valutelor ºi de condiþiile economice. De
asemenea, necesitatea unei îmbunãtãþiri a legilor ºi procedurilor referitoare la faliment, la înregistrarea ºi instituirea cu formulã executorie a
garanþiilor, dar ºi alte obstacole de naturã legislativã ºi fiscalã, au contribuit la dificultãþile întâmpinate de bãncile care opereazã în România.
Perspectivele pentru o viitoare stabilitate economicã în România depind, în largã mãsurã, de eficacitatea mãsurilor economice întreprinse
de cãtre Guvern ºi de dezvoltarea cadrului legislativ.
33 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANÞULUI
Majorare de capital social
Banca a finalizat în data de 28 februarie 2006 a doua etapã de subscriere a capitalului social a început în noiembrie 2005. Ca urmare,
detaliile privind deþinerile de capital social sunt: EFG Eurobank Ergasias – 62,985%; BERD ºi CFI – fiecare 7,289%; SIF Banat Crisana –
5,154%; SIF Moldova – 5,137%; SIF Transilvania – 5,154%; SIF Oltenia – 5,154%; Alþii – 1,838%.
50
NOTE LA SITUAÞIILE FINANCIARE PENTRU ANUL ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005
BANCPOST S.A.
Toate sumele sunt exprimate în mii RON, dacã nu se specificã altfel
Bancpost
Calea Vitan 6-6A, Sector 3, 031296 Bucureºti, România, www.bancpost.ro
Top Related