8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
1/38
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
2/38
Articulatiile Corpului OmenescO articulaie (jonciune)constitue totalitatea tuturor elementelor care unesc ntre ele dau sauctevaoasevecine. Fiecare os n corpul uman ocup un anumit loc i ntotdeauna se afl n legturnemijlocit cu alte oase, adernd strns de unul sau cteva oase (excepie -osul hiodian,fixatdeligamenteimuchi,i aa-numitele oase sesamoide, situate n masatendoanelormuchilor).Mobilitatea diferitor pri ale scheletului depinde de felul legturii dintre ele; aceasta, la rndul su,depinde de particularitile funcionrii diferitor poriuni ale scheletului. Aparatul ce leag oasele sedezvolt din mezenchim, care se afl ntre mugurii lor la embrion. Exist dou tipuri principale de legturntre oase: nentrerupte i ntrerupte, sau articulaiile; primele sunt mai vechi. n stadiile timpurii dedezvoltare a embrionului la vertebratele superioare, precum i la vertebratele inferioare adulte n scheletse formeaz aproape numai legturi nentrerupte. n stadiile ontogenetice mai trzii la vertebrateleterestre se dezvolt legturi mai perfecte articulaiile ntrerupte. Afar de legturile amintite, exist untip intermediarsemiarticulaia (hemiartroz).
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=18/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
3/38
Legturile nentrerupte
Sindesmozelereprezint legturile, n care unirea celor dou oase se face prin intermediul esutului
conjunctiv cu fibre colagene i elastice, precum n cazul membranei interosoase dintre radius i uln sau
ntre arcurile vertebrale prin ligamentele galbene etc. O categorie aparte a sindesmozelor sunt suturile
care exist ntre oasele craniului i care, sub raport structural, sunt formate din esut conjunctiv generator
de os i transformate, ca urmare a osteogenezei, n os, astfel nct practic ele dispar ca entitate
constituional. De asemenea, tot sindesmoze sunt implantrile dinilor n maxilar (gomphosis), n care
dintele e unit elastic cu osul prin esut conjunctiv.
Sincondrozesunt jonciunile n care legtura ntre oase se face prin cartilaj hialin sau fibros. Exemplu de
cartilaj hialin ntlnim ntre diafiz i epifiz (cartilaje de conjugare), n timpul procesului de cretere;
fibrocartilaj gsim n amfiartroze, precum la nivelul simfizei pubiene sau ntre corpurile vertebrale.
Sinostozele, realizate prin esut osos, precum ntre ilion, ischion i pubis, ce formeaz coxalul sunt puine
n tineree, ns numrul lor crete considerabil cu vrsta, cnd esutul conjunctiv sau cartilaginos dintre
capetele unor oase este nlocuit prin esut osos. Drept pild servete concreterea vertebrelor sacrale,
sudarea oaselor craniului sau a celor dou pri ale mandibulei, etc.Aici desigur, mobilitatea lipsete.
Legturile ntrerupte diartrozeleLegturile ntrerupte diartrozele sau articulaiile adevrate, care permit micri variate datoritdiscontinuitii lor, au n constituie o capsul articular, o cavitate, ligamente, membran sinovial, lichidsinovial, cartilaje articulare la nivelul suprafeelor osoase i alte elemente, specifice unora dintre diartroze,
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
4/38
precum meniscuri, burse sinoviale, burelete cartilaginoase marginale etc.
Suprafeele articularesunt n general acoperite de cartilaj hialin strns legat de os, cu o suprafa extern
neted, avnd o grosime variabil i un sistem de nutriie legat de lichidul sinovial i de procesul de
difuziune din capilarele membranei sinoviale.
Capsula articular, rigid sau lax, este legat de suprafeele articulare n vecintatea cartilajului. Esteformat, pe de o parte, dintr-un strat intern, membrana sinovial, care conine fibre colagenice i elastice,
vase i nervi (fig. 30), cu att mai multe cu ct articulaia e mai funcional putnd prezenta plice
adipoase sau vasculare interne (plicae synoviales) sau prelungiri mai mici (villi synoviales), care secret
n cavitatea articulaiei un lichid dens sinovia, ce servete drept unsoare pentru suprafeele articulare,
iar pe de alt parte, dintr-o membran fibroas extern, coninnd numeroase fibre colagenice i elastice.
Prezint grosimi variabile astfel nct, n zonele mai subiri, se pot produce evaginaii ale sinovialei numite
chisturi sinoviale.
Cavitatea articularse numete spaiul ngust, mrginit de suprafeele articulare ale oaselor i capsula
articular. Ea este ermetic nchis i plin cu lichid sinovial, bogat n mucin, cu rol de lubrefiere i de
nutriie a cartilajului articular. Presiunea atmosferic exercitat asupra capsulei, contribuie la ntrireaarticulaiei. Contactul strns dintre suprafeele articulare ntr-o serie de articulaii este condiionat de
tonusul sau de contracia activ a musculaturii.
Afar de prile obligatorii descrise n articulaie intr o serie de formaiuni auxiliare. Dintre acestea facparte ligamentele, bureletele articulare, discurile i meniscurile intraarticulare i oasele sesamoide.
Ligamentelereprezint fascicule sau benzi de esut fibros rezistent. Ele sunt situate n peretele sau
deasupra capsulei articulare i reprezint nite ngrori locale ale stratului ei fibros. Trecnd peste
articulaie i fixndu-se de oase, ligamentele ntresc articulaia, ns rolul lor principal const n a
mrgini amplitudinea micrii, a preveni trecerea ei peste anumite limite. Majoritatea ligamentelor nu suntelastice, dar sunt foarte rezistente. La unele articulaii, de exemplu articulaia genunchiului, exist
ligamente intraarticulare.
Bureletele articularesunt formate din cartilaj fibros, dispus sub form de inel pe marginile foselor
articulare, a cror suprafa o completeaz i o mresc.
Discurile i meniscurile intraarticularereprezint nite lame constituite din esut conjunctiv cu
predominan de fibre colagene i elemente fibrocartilaginoase, situate de-a curmeziul unor articulaii
ntre suprafeele articulare i sudate la margini cu capsula articular. Suprafeele meniscurilor repeta
forma capetelor articulare ale oaselor, cu care se nvecineaz din ambele pri. Discul divide cavitatea
articular n dou zone distincte (de ex., articulaia temporomandibular), meniscul realizeaz incomplet
aceast diviziune. Discurile i meniscurile au rol de congruen. Bursele i tecile sinovialesunt spaii mai mari sau mai mici cu perei tapetai de sinovial, care pot avea
comunicaii cu cavitatea articular contribuind la mrirea ei i constituie puncte de rezisten sczut ale
articulaiei.
Oasele sesamoidesunt mici, de form oval, i se afl n apropierea unor articulaii. Unele din aceste
oase se afl n grosul capsulei articulare i, mrind suprafaa fosei articulare, se unesc cu capul articular
(de exemplu, n articulaia degetului mare al labei piciorului); altele sunt adncite n tendoanele muchilor
ce trec pe deasupra articulaiei. Oasele sesamoide sunt de asemenea formaiuni auxiliare ale muchilor.
Ele i-au cptat denumirea, deoarece seamn ntructva cu seminele de susan.
Clasificarea diartrozelorDiartrozele se clasific dup mai multe criterii:
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
5/38
dup numrul de axe de micare (cu una, dou sau mai multe axe);
dup gradele de limitare ce indic mobilitatea celor dou suprafee articulare, una fa de cealalt;
dup numrul de suprafee articulare;
articulaii simple, cu dou suprafee articulare;
articulaii compuse, care au mai multe suprafee n aceeai capsul (de ex., articulaia cotului);
articulaii complexe, cavitatea crora e compartimentalizat prin discuri sau meniscuri (de ex. articulaia
genunchiului);
o de asemenea exist articulaii combinate, separate anatomic, dar puse n micare prin funcionarea mai
multor muchi care le deservesc simultan (de ex., articulaiile radioulnare superioar i inferioar);
o dup forma suprafeelor articulare:
artrodii (articulatio plana), cu dou suprafee articulare aproape plane i care permit micri de alunecare;
articulaii cu suprafee articulare n form de scripete, cu un singur grad de libertate, numite articulaii
trohleare (ginglymus), ca, spre exemplu articulaile interfalangiene;
articulaii n care una din suprafee este un segment de cilindru convex i alta o suprafa concav
corespunztoare, axa fiind axa longitudinal a cilindrului care se mic n suprafaaconvex (de ex.,
articulaia radioulnar superioar) (au tot un singur grad de libertate), situaia poate fi i invers sub
raportul micrii suprafeelor (de ex., articulaia radioulnar inferioar; acesta este tipul de articulaie npivot (articulatio trochoidea);
articulaii cu dou suprafee concav i convex de form elipsoidal ce permit dou grade de
libertate (articulatio elipsoidea), precum articulaia radiocarpian;
articulaii cu dou suprafee n form de a ce permit tot dou grade de micare (articulaio sellaris),
precum articulaia carpometacarpian a policelui;
articulaii cu dou suprafee articulare rotunjite sub aspect de condili care prtund n dou depresiuni
corespunztoare de pe alt os numite condiliene (de ex., articulaia genunchiului);
articulaii cu suprafeele n form de segmente de sfer convex i concav; ce au trei grade de libertate
(articulatio spheroidea seu enarthrosis), precum articulaia umrului i cea coxofemural.
Pentru a stabili amplitudinea micrii unei articulaii este necesar de a msura unghiul de deplasareexistent ntre poziia de pornire a micrii i poziia de deplasare extrem pentru fiecare ax de micare(goneometria clinic). Diartrozele se pot sinostoza ca urmare a unei anchiloze osoase, consecin a unuiproces patologic. Astfel, cartilajul articular poate s-i diminueze vascularizaia, aprnd apoi anchilozaosoas odat cu existena unui proces patologic sau cu progresiunea n vrst; de asemenea pot s seproduc excrescene la marginile cartilajului articular, ce apoi se osific i limiteaz micrile. Totodatncrcrile excesive n perioada de cretere au efecte similare negative ndeosebi asupra vascularizaieicartilajului articular, conducnd la procese de sinostoz.
HemiartrozeleHemiartrozele sau semiarticulaiile sunt o categorie de articulaii situate ntre sinartroze i diartroze,avnd caractere comune ambelor forme articulare. Ele prezint o schi de cavitate ntre oaselearticulare, cartilaje de legtur i ligamente foarteputernice, care trec de pe un os pe cellalt, srindpeste cartilaje. Au mobilitate redus. n organism hemiartrozele sunt simfiza pubian, simfiza manubriului
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
6/38
sternal, simfizele intervertebrale.
Articulaiile din organismArticulaiile sub raport topografic, pot fi clasificate n articulaii ale oaselor trunchiului, capului imembrelor.
Articulaiile oaselor trunchiuluiArticulaiile ntre vertebre
Legtura ntre corpurile vertebrelor ( dela vertebra II cervical pn la sacru) se realizeaz cu ajutorul
discurilor sau fibrocartilajelor intervertebrale. Fiecare din ele const dintr-un inel fibros de fascicule dense
de esut conjunctiv, care se ntrees, situate n jurul unui nucleu gelatinos elasticrudimentul coardei
dorsale, cu rol de amortizare. Ruperea zonei periferice ligamentare i ieirea nucleului pulpos cu
comprimarea consecutiv a rdcinilor nervoase i apariia nevralgiilor constituie afeciunea numit
hernie de disc. Discurile intervertebrale sunt sudate cu plcile de cartilaj hialinic, care acoper suprafeele
superioare i inferioare ale corpurilor vertebrelor, ntre care apare o semiarticulaie specific. Discurile
constituie cel puin un sfert din lungimea total a poriunii presacrale; ele sunt deosebit de groase n
poriunea lombar. O asemenea articulare a vertebrelor slbete, atenuiaz loviturile i tot odat face
coloana vertebral mai mldioas;
ntre apofizele articulare ale tuturor vertebrelor sunt articulaii adevrate, dei puin mobile. n poriuneacervical i toracic ele fac parte din categoria articulaiilor plane, iar n cea lombar din categoriaarticulaiilor cilindrice.
De-a lungul suprafeei anterioare a corpului tuturor vertebrelor, ncepnd cu occipitalul i atlasul, se aflligamentul vertebral longitudinal anterior, iar pe suprafaa posterioar a corpului vertebrelor, n interiorulcanalului rahidian, - ligamentul vertebral longitudinal posterior. Vertebrele vecine sunt unite prin ligamente
intertransversale, interspinoase i interarculare, sau ligamente galbene. Elasticitatea considerabil aacestora uureaz munca muchilor erectori ai trunchiului. Ligamentul supraspinos se ntinde pedeasupra apofizelor spinoase, trecnd pe gt n ligamentul nucal lat, care se fixeaz de osul occipital.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
7/38
n poriunea sacral i cea coccigian vertebrele sunt unite cu ajutorul sinostozelor n oase compuse
sacrul i coccisul.
o Articulaiile atlantooccipitale se afl ntre condilii occipitali i feele articulare superioare ale atlasului, fac
parte din categoria articulaiilor elipsoide (condiloide) biaxiale i d posibilitate de a nclina capul la
dreapta i la stnga, nainte i napoi. Cu a doua vertebr cervical atlasul este articulat prin dou
articulaii (articulationes atlantoaxiales). Una din elearticulatio atlantoaxialis lateralis, perecheeste
format din suprafeele articulare inferioare ale atlasului i cele superioare ale epistrofeului. Alt
articulaie articulatio atlantoaxialis mediana, neperecheeste format de apofiza odontoid a
epistrofeului i arcul anterior al atlasului, care sunt strns unite datorit ligamentului cruciform. Articulaia
apofizei odontoide face parte din categoria articulaiilor uniaxiale cilindrice, cu ax vertical de rotire. n
aceast articulaie au loc micrile de rotire a capului (mpreun cu atlasul) la dreapta i la stnga.
o Articulaiile sacrului cu coccisul. Unirea sacrului cu coccisul, are loc prin intermediul cartilajului
intervertebral, nuntru cruia se gsete frecvent o cavitate nu prea mare, fapt ce contribuie la
deplasarea coccisului napoi n timpul actului de natere. Pe faa anterioar a sacrului, de la faa pelvian
pn la vrful coccisului se ntinde lig. sacrococcygeum ventrale, identic ligamentuluilongitudinal anterior
al coloanei vertebrale. Posterior se afl dou ligamente, dintre care primul, lig. sacroccigeum dorsale
profundum, identic ligamentului longitudinal posterior al coloanei vertebrale, trece de la captul inferior alperetelui anterior care formeaz canalul sacral, pe faa posterioar a coccisului; al doilea, lig.
sacrococcigeum dorsale superficiale, formeaz cteva fascicule, care parial trec de la crista mediana a
sacrului pe faa posterioar a coccisului i acoper din spate orificiul inferior al canalului sacral, parial se
ntind ntre coarnele sacrului i coccisului. Aceste ligamente corespund ligg. flava i capsulelor
articulaiilor intervertebrale. Lig. sacrococcygeum laterale corespunde ligg. intertransversaria, ce se ntind
ntre captul inferior al crista lateralis a sacrului i apofiza transversal a vertebrei coccigiene I i
delimiteaz totodat incizura, situat lateral de vrful sacrului, transformnd-o n al cincilea orificiu sacral.
Articulaiile toracelui. Sunt reprezentate prin articulaiile coastelor cu vertebrele i legturile cartilagelor
costale cu sternul.
Articulaiile costovertebrale includ articulaiile capului costal i articulaiile costotransversare. Articulaiilecapului costal sunt diartrose planiforme, ce se realizeaz ntre capul coastelor i corpul vertebrelor
toracice, fiecare coast articulndu-se cu corpul a dou vertebre vecine (fac excepie coastele I, XI i XII
care vin n contact numai cu vertebra corespunztoare). Capsula lor articular e subire,se prinde pe
marginile suprafeelor articulare, avnd ca ligamente:
o Ligamentul radiarcare se rsfir n evantai de la capul coastei la cele dou vertebre toracice cu care se
articuleaz.
o Ligamentul intraarticularcare leag creasta capului costal cu discul intervertebral, mprind cavitatea
articular n dou compartimente. Acest ligament lipsete la coastele I, XI i XII.
Articulaiile costotransversare sunt diartrose planiforme realizate ntre tuberculul costal i faeta articular
de pe apofizele transverse ale vertebrelor toracice. Capsula lor articular e slab, este ntrit de:o Ligamentum costotransversarium superius et lateralece se ntind ntre colul costal, respectiv apofiza
transversal i arcul vertebrei supraiacente.
o Ligamentum lumbocostaleleag apofiza transvers a vertebrei LI cu coasta a XII-a.
o Ligamentum costotransversariumunete colul coastei cu apofiza transvers a vertebrei respective.
Articulaiile sternocostale. Reprezint diartroze, realizate ntre incizurile costale ale sternului i
extremitatea anterioar a cartilajelor primelor 7 coaste. Exceptnd prima, fiecare articulaie prezint dou
legturi sinoviale rudimentare, avnd ca ligamente:
o Ligamentul intraarticularcare mparte cavitatea articular n dou compartimente;ligamentul sternocostal
radiataternut n form de evantai pe faa anterioar a sternului.
ntre cartilajele coastelor VII-IX legtura se realizeaz prin articulaii fixe sau semimobile (articulationesinterchondrales), care permit mici alunecri cu ocazia micrilor respiratorii. ntre corpul i manubriulsternului, respectiv ntre corpul acestuia i apendicele xifoid se intercaleaz cte o sincondroz, ntrit
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
8/38
de periostul sternului.
Coloana vertebralArticularea vertebrelor (de la vertebra II cervical pn la sacru) cu ajutorul discurilor intervertebrale,articulaiilor pereche i ligamentelor transform coloana ntr-un pivot elastic, care ngduie micriseparate sau combinate n jurul axelor: frontal, sagital i vertical (flexie i extensie, nclinri laterale,rsuciri) i micri arcuitoare (la srituri). Micrile nensemnate dintre diferite vertebre, sumndu-se,
asigur coloanei vertebrale o mobilitate considerabil. Ce-a mai puin mobil este regiunea toracic,datorit prezenei coastelor, poziiei oblice a apofizelor spinoase i faptului c discurile intervertebralesunt subiri. La omul adult coloana vertebral normal constituie aproximativ 40% din lungimea generala corpului i are patru curburi n plan sagital (fig. 3). Dou din ele sunt bombate nainte lordozacervical i cea lombar, iar dou napoicifoza toracic i cea sacrococcygian. Cifozele i lordozelese echilibreaz reciproc, asigurnd o direcie vertical general a axului lung al ntregii coloanevertebrale. Curburile sunt condiionate de fora de greutate, tonusul muchilor i diferena dintre grosimeaprilor anterioar i posterioar ale discurilor intervertebrale. Curburile reprezint particulariti specificeale coloanei vertebrale a omului, legate de poziia vertical a corpului. La nou-nscut coloana vertebraleste aproape dreapt i curburile ei, caracteristice adultului, sunt slab exprimate. Lordoza cervical aparecnd copilul ncepe s in capul, adic atunci cnd se opune cderii lui nainte. Mai trziu, cnd copilulncepe s ad, iar apoi s stea n picioare i s umble, apar cifoza toracic, lordoza lombar i cifozasacrococcigian care ns se formeaz definitiv cam la 15 ani. Deformarea lateral acoloanei vertebrale
scolioza, care deseori se observ la colari, este legat de particularitile de vrst ale corpurilorvertebrelor i ale discurilor intervertebrale; ea se dezvolt n cazul nerespectrii normelor igienice(nlimea bncilor nu corespunde staturii, clasa este prost sau neuniform luminat, ignorareaparticularitilor vizuale i auditive individuale ale elevilor etc). Scolioza se corigeaz cu ajutorulgimnasticii ns, firete, e mai bine s prevenim apariia ei. La btrnee coloanavertebral se scurteaz(uneori cu 10%) din cauza micorrii corpurilor vertebrelor i a discurilor intervertebrale. Deseori, paralelcu aceasta, apare o mare curbur a regiunii toracice cocoaa btrneei. Micrile coloanei vertebralesunt posibile njurul unui ax transversal (pentru micrile de flexie i extensie), n jurul unui ax sagital(pentru nclinaia lateral), n jurul unui ax vertical ce trece prin centrul discului intervertebral (pentrumicrile de rotaie sau torsiune).
[[image:file/view/spineSections.jpg]]
Toracele n ansambluCutia toracic servete drept baz osoas pentru peretele cavitii toracelui i particip la aprarea unororgane importanteinima, plmnii, ficatul. Prezena cartilagelor costale face cutia toracic elastic. Eaeste de asemenea un loc de inserie pentru muchii respiratorii i muchii membrelor superioare. Formacutiei toracice poate fi comparat cu un con, al crui vrf este tiat, iar baza oblic tiat este orientat njos. Dimensiunea ei sagital estemai mic dect cea transversal; n seciune orizontal ea are form demugure. O asemenea form este proprie numai omului i a aprut n legtur cu transformareamembrelor superioare n organ de apucat, iar apoi n organ al muncii. La majoritatea animalelor cutiatoracic este turtit lateral. La nou-nscut se pstreaz asemnarea cu aceast form filogeneticprimar. Chiar i la elevii claselor inferioare se mai observ foarte desluit rotunjimea mai pronunat a
cutiei toracice i nclinarea mai mic a coastelor dect la aduli. Aceasta este una din cauzele, datoritcreia copiii respir mai puin adnc, ns mai des. Copiii cu sistemul muscular nedezvoltat i cu plmniislabi au cutia toracic mai plat, care pare a fi n stare de compresie. Pentru asemenea copii au mareimportan exerciiile fizice speciale. La rahitici sternul este foarte ieit nainte (piept de gin). La aduliforma cutiei toracice este supus unor variaii individuale, care depind n mare msur de felul de via idezvoltarea fizic. Deseori la femei ea este mai scurt i mai rotunjit dect la brbai. La btrni dincauza curburii regiunii toracice a coloanei vertebrale, cutia toracic se scurteaz i se las n jos, curburacoastelor se reduce i ele se deplaseaz nainte, dimensiunea antero-posterioar se mrete din nou, iarcea transversal se micoreaz.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
9/38
Articulaiile minii
Articulaia radiocarpianeste o diartroz condilian sau elipsoidian, realizat ntre suprafaa articular
prezentat de epifiza distal a radiusului, ntregit de ligamentul triunghiular fibrocartilaginos radioulnar isuprafaa articular alctuit de trei oase din rndul proximal al carpului. Osul piziform nu particip la
aceast articulaie.
Capsula articular se prinde pe circumferinaepifizei distale a radiusului i pe prile ventrale i dorsaleneacoperite de cartilajul articular ale oaselor din primul ir al carpului. Destul de dens, capsula prezinti ligamente de ntrire volare, dorsale i colaterale. Micrile n articulaia radiocarpian se fac n jurulunui ax antero-posterior ce trece prin capul osului mareabducia radial (150) i ulnar (400), deasemenea n jurul a dou axe transversale ce trec prin osul mare, pentru flexia dorsal (800).
Articulaia mediocarpianeste o diartroz planiform (cu micri reduse de alunecare), ntre rndul
proximal i cel distal al oaselor carpiene, avnd o cavitate articular unic, ce emite prelungiri ntre
oasele care particip la formarea articulaiei. Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente
intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de crligul osului hamat printr-un ligament special (lig.
pisohamatum). Capsula articulaiei mediocarpiene mai este ntrit de ligamentele intercarpiene palmare
i dorsale.
Articulaiile carpometacarpienei intermetacarpiene. Prima articulaie se formeaz ntre oasele rndului
distal al carpului i bazele oaselor metacarpiene. Dintre ele patru (II-V) fac parte din categoria articulaiilor
plane, cu capsulele foarte ntinse. Aceste articulaii sunt ntrite de ligamentele palmare i dorsale. Prima
articulaie carpometacarpian (ntre trapez i baza primului os metacarpian) este n a. Ea ngduie s
apropiem degetul mare de arttor, s-l deprtm de el, s aducem degetul mare n faa tuturor
celorlalte, s facem cu el micri circulare.
Articulaiile intermetacarpienese gsesc ntre bazele oaselor carpiene II-V- capsula lor este comun cu
capsula articulaiilor carpometacarpiene i este consolidat de ligamentele dorsale i palmare (ligg.
metacarpalia dorsalia et palmaria) ale metacarpului, care trec transversal i unesc oasele metacarpiene
nvecinate. Exist de asemenea ligamente metacarpiene interosoase care se afl n interiorul articulaiilor
i unesc feele oaselor metacarpiene contactante.
Articulaiile metacarpofalangienese realizeaz ntre suprafaa articular (convex) a capului
metacarpienelor i suprafaa articular (concav) a bazei falangelor proximale.
ntre cele dou fee ce vin n contact exist o disproporie, capul metacarpienelor depind mult cavitatea
glenoid, incongruen compensat de un fibrocartilaj care mrete platforma de recepie a falangelor.Capsula este fixat i foarte subire pe faa dorsal. Ea este ntrit de ligamentele colaterale, doupentru fiecare articulaie (lateral i medial). Pe faa palmar, ntre metacarpienele II-V, articulaiilemetacarpofalangiene sunt unite ntre ele prin ligamentele metacarpiene transverse profunde, care
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
10/38
fuzioneaz cu tecile tendoanelor muchilor flexori i cu capsulele articulare, fiind ancorate i peligamentele colaterale. Articulaiile metacarpofalangiene au form sferic, ns micrile n jurul axuluivertical sunt excluse n ele datorit aparatului ligamentar. Aa dar, micrile sunt de flexie-extensie iabducie-adducie.
Articulaiile interfalangieneale minii sunt alctuite de legturile dintre falangele mijlocii i cele terminale
sau unghiale. Sunt toate diartroze trohleare (ginglimuri pure), capetele falangelor avnd nfiarea unor
trohlee, iar bazele prezentnd caviti glenoidale cu o dung anteroposterioar proeminent.
Micrile care se pot efectua sunt: flexia i extensia n jurul unor axe transversale.
Articulaiile i jonciunile centurii pelvieneArticulaiile bazinului sunt reprezentate de articulaiile sacroiliace dintre oasele coxale i sacrum, situate
posterior i simfiza pubian situat anterior.
Articulaia sacroiliaceste o articulaie plan semimobil ntre suprafeele auriculare ale oaselor sacru i
iliac, acoperite cu un cartilaj fibros. Capsula articular, foarte strns, anterior este ntrit de ligamentele
sacroiliace ventrale, iar posterior de ligamentele sacroiliace interosoase, care-s acoperite de ligamentele
sacroiliace dorsale. Din spate bazinul este ntrit de ligamente, ce pornesc de la prile laterale ale
sacrului spre tuberozitatea ischiatic (ligamentul sacratuberal) i spina sa (ligamentul sacrospinal).
Aceste ligamente particip la formarea pereilor infero-laterali ai bazinului i mpreun cu incizurile
ischiadice mrginesc orificiile ischiadice mare i mic. Ligamentul iliolumbal leag apofizele costale ale
vertebrelor L4-5 cu treimea posterioar a crestei iliace intregind peretele posterior al bazinului. Gauraobturatoare este de asemenea nchis cu un ligament, numit membrana obturatorie.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
11/38
Simfiza pubianeste o hemiartroz care unete anterior oasele pubiene. ntre feele osoase se
intercaleaz o lam fibrocartilaginoas n form de pan, n mijlocul creia se schieaz o fisur sagital.
Deasupra i dedesubtul discului interpubian se evideniaz cte un ligament (lig. pubicum superius et
inferius), care vine n continuarea periostului ngroat la acest nivel, fortificnd simfiza pubian.
Articulaiile
Oasele scheletului sunt unite prin articulaii. Dei este necesar o articulare solid, n acelai
timp, unele oase trebuie s fie capabile de mobilitate unul n raport cu cellalt. Aceste articula ii ne
permit o gam variat de micri i fac din schelet un sistem foarte mobil.
Articulaiile sunt mparite n dou categorii principale mobile sau sinoviale i fixe sau
fibroase. Articulaiile sinoviale permit o gam larg de micri i sunt delimitate de un nvelinumit
sinovial. Mobilitatea articulaiilor fibroase este limitat de prezena esutului fibros. Pe lng aceste
dou tipuri, unele articulaii ale corpului se formeaz ntre os i cartilaj. Deoarece cartilajul este
foarte flexibil, el permite un grad deosebit de micare n absena unei membrane sinoviale.
Articulaiile dintre coaste i stern sunt exemple de articulaii cartilaginoase.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
12/38
Articulaii sinoviale
Articulaiile sinoviale pot fi, la rndul lor, mprite n funcie de amplitudinea micrii pe care
o pot efectua. Articulaiile cotului i ale genunchiuiui permit micri de flexie i de extensie;
articulaiile semimobile permit micri laterale n toate direciile, deoarece suprafeele articulare sunt
aplatizate sau uor curbate. Exemple de articulaii semimobile se gsesc la nivelul coloaneivertebrale, oasele pumnului i oasele tarsiene. Articulaiile pivotante de la baza craniului i cea a
cotului ntre humerus i uln sunt tipuri speciale de articulaii n balama care se micn jurul unui
pivot. Articulaia pivotant a gtului permite micrile de rotaie ale capului, iar cea a cotului asigur
rotaia antebraului, fcnd posibile micri cum ar fi rsucirea unei chei sau a unei urubelnie.
Articulaiile care sunt mobile n toate direciile, cum ar fi cele ale oldului i umrului, sunt denumite
articulaii cu suprafee sferice.
Articulaiile degetelor sunt articulaii tipice n balama. Extremitile osoase sunt acoperite cu
un material denumit cartilaj articular. ntreaga articulaie este mprejmuit de un esut fibrosrezistent, denumit capsul articular. Aceasta menine poziia articulaiei, prevenind orice micare
anormal. n interiorul articulaiei, dar nedepind cartilajul articular, se gsete sinoviala. Acesta
este un strat de esut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaz lichidul
sinovial, ce permite micarea i reducerea frecrii. Ea nu este absolut necesar pentru func ionarea
normal a articulaiei i n anumite condiii membrana sinovial este afectat.
Articulaia genunchiului
Articulaia genunchiului este o structur n balama. Extremitatea inferioar a femurului esterotunjita pentru a permite o optima conexiune cu extremitatea superioar. Suprafeele oaselor sunt
acoperite cu cartilaje.
Pentru a permite stabilitatea i flexibilitatea micrilor n particular se gsesc dou pri
cartilaginoase. Acestea sunt poriunile care sufer leziuni n activiti sportive i pot nsemna
intervenie chirurgical.
Suprafeele articulare sunt lubrifiate cu lichid sinovial pentru a asigura micrile articulaiei.
Exist, de asemenea, un lichid numit burse sinoviale, parte din articulaie i are o protecie mpotriva
ocurilor severe.Forta i stabilitatea sunt asigurate de nite benzi fibroase denumite ligamente. Far a
mpiedica micarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele pri i n interiorul
articulaiei, meninndu-i poziia.
Micrile articulaiei genunchiului sunt determinate de muchii coapsei. Muchii anteriori
determin extensia articulaiei (l trag nainte) i cei posteriori fac flexia (l trag napoi). Inseria
acestor muchi se afl pe oasele bazinului i pe femur. La extremitatea inferioar, aceti muchi se
unesc pritr-un tendon fibros, care se prinde pe tibie, trecnd peste articulaia genunchiului.
Pentru prevenirea frecrii dintre articulaie i tendon n timpul micrii, la acest nivel exist un
os inclus n grosimea tendonului, denumit rotula (patela), neataat de restul articulaiei genunchiului.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
13/38
Ea are micri n sus i n jos raportat la extremitatea inferioar a femurului ce se gasete n
cavitatea articular i este lubrifiat de lichidul sinovial. Exist, de asemenea, nc dou burse cu rol
de absorbie a ocurilor.
Genunchiul este important in mod special la locomoie. Cu fiecare pas, el se ndoaie,
permind micarea nainte a gambei fr a atinge pmntul altfel piciorul ar avea o micareexterioar datorit tracionrii pelvisului. Dup aceea, are loc extensia genunchiului i piciorul este
adus pe pmnt prin micari ale articulaiei oldului.
Articulaiile fibroase
Articulaiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului i unele din
articulaiile gleznei i pelvisului. Aceste articulaii nu au sinovial; oasele sunt unite printr-un esut
fibros dens, care nu permite dect micri limitate sau nici un tip de micare. Articulaiile coloanei
vertebrate reprezint o excepie, fiind destul de flexibil pentru a permite un anumit grad de
mobilitate, n acelai timp mentinandu-i rolul de susinere al acesteia.
Clasificarea articulatiilor dupa functia indeplinita :
1. Dupa gradul de mobilitate articulatiile pot fi:
Articulatii mobile diartroze, cu sinoviala
Articulatii semimobile amfiartroze ( cartilaginoasE )
Articulatii fixe sinartroze ( fibroasE )
2. Dupa agentii care franeaza miscarea circulatiei
Articulatii cu conducere musculara articulatia pumnului, articulatia genunchiului Articulatii cu conducere osoasa articulatia cotului
Articulatii cu conducere ligamentara articulatia soldului
3. Dupa forma suprafetei articulare-diartrozele pot fi :
Articulatii plane ( se fac prin miscari de alunecarE ) vertebrele toracale, oasele carpului si tarsului
Articulatii ginglim ( un os are trohlee iar pe celalalt os exista o concavitate cu creasta pentu santul
trohleei. Au amplitudine mare si produc miscari de flexie si extensiE )articulatia humero-ulnara,
articulatia dintre tibie si talus
Articulatii trohoide ( prezinta un cilindru osos care intra intr-un inel osteofibros, realizand miscari de
rotatie ale cilindrului osos in jurul axului saU )articulatia radio-ulnara proximala
Articulatii condiliene ( condilartrozE ) ( prezinta un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleazacavitatea celui de-al doilea os. Este mai putin mobila si are cavitate mica. Prezinta miscari limitate intr-
un singur plaN )articulatia genunchiului, articulatia temporo-mandibulara
Articulatii in sa ( suprafata articulatiei este concavaintr-un sens si convexa in celalalt. Permite miscari
variateflexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Are amplitudine redusA )
Articulatii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os si aspect de depresiune pe celalalt. Prezinta
mobilitate mare. Realizeaza miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Nu realizeaza
miscari de rotatiE )--articulatia radio-carpiana
Articulatii sferoidale ( enartrozE ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaza miscari variate cu amplitudine
mare - de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatiE )articulatia scapulo-humerala, articulatia coxo-
humerala
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
14/38
4. Dupa numarul axelor
Uniaxiale (permit miscarea intr-un singur plan. Realizeaza flexie, extensiE )sunt articulatiile ginglin,
trohoide si condiliene
Diaxiale (prezinta doua axe articulare perpendiculare intre elE ) sunt articulatiile elipsoidale si in sa
Triaxiale ( asigura miscari in toate planurile spatiuluI ) sunt articulatiile sferoidale
ARTICULATIILE FIBROASE
Sinartrozele sunt articulatii fixe unite prin tesut fibros. Ele nu permit miscari sau daca permit acestea
sunt foarte reduse. In functie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare intre ele,
sinartrozele se clasifica astfel :
1. Daca este osificare cartilaginoasa, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul intre capetele
articulare, periostul trece peste articulatie de la un os la altul ex :articulatia costo-condrala
2. Daca osificarea este membranoasa, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au tesut fibros intre suprafetele
lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulatie (ex : suturile oaselor craniuluI ). La
adult, procesele osificarii se desavarsesc peste 45 de ani, cand se osifica membranele dintre oase,
proces numit sinostoza.
Variante de sinartroze
1. Sindesmozelegaturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane - membrana interosoasa a
antebratului sau a oaselor gambei, ligamentul coraco-acromial, ligamentele galbeneligamentele
dintre lamele vertebrelor
2. Gomfozesunt articulatiile dintre o articulatie conica osoasa si o cavitate alveolara articulatia
dintre radacinile dintilor si alveole
ARTICULATIILE CARTILAGINOASE
Amfiartrozele
-Sunt articulatii semimobile
- fete articulare plane, usor concave, acoperite de cartilaj.
-Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase si de capsula articulara
Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupa tot spatiul dintre cele doua suprafete articulare.
- Nu au cavitate articulara.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele intre ele permitand
deplasari minime (simfiza pubiana, articulatia dintre corpurile vertebreloR ).
Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale
Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.
Elemente componente :
1. fetele articulare
Suprafetele articulare sunt netede, delimitate de santuri- capul humerusului sau al femurului
Au margini proeminenteacetabulum
Sunt invelite in cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protectie si amortizare in caz de lovituri
Are doua suprafete : - una adera la os
- una este libera ( umezita de sinovialA )
Cu cat presiunea exercitata asupra cartilajului este mai mare cu atat cartilajul este mai grosmembrul
inferior.
Cartilajele articulare nu prezinta terminatii nervoase sau vase de sange. Au metabolism redus, sunt
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
15/38
hranite prin insibitie din lichidul articular.Daca patrunde sange in articulatii, tesutul osos apare in locul
cartilajelor care se reabsorb, aparand anchilozele osoase.
Cartilajul articular hialin este invelit de o membrana articularaconjunctiva(pericondrU ) bogat in celule
conjunctive mezenchimale ce asigura cresterea cartilajului in grosime.
Daca suprafatele articulare nu concorda ( nu patrund bine una in cealaltanu sunt congruentE )
suprafata articulara cea mai mica prezinta un fibrocartilaj articular de marire ( de forma circulara care
mareste suprafata circularA )labrul glenoidal. Este de forma triunghiulara pe sectiune. Este inserat pe
marginile cavitatii glenoide si o adapteaza la capul humerusului.
Fibrocartilajul articular se afla intre suprafetele articularediscul articular ce ocupa toata articulatia,
articulatia sterno-claviculara, articulatia temporo-mandibulara, meniscul articular ( lama
fibrocartilaginoasa, in forma de semiluna sau inel dispusa intre cele doua oasE )articulatia
genunchiului
Fibrocartilajul intraarticular adera de suprafata articulara cea mai mobila si o insoteste in toate
miscarile.
2. Mijloace de unire
- capsula articulara- ligamente
- muschi
Capsula articulara este un manson conjunctiv fibros care inveleste suprafata articulara. Are doua straturi
: - stratul externfibros
- stratul internmembrana sinovialasecreta lichid sinovial
Capsula are doua circumferinte inserate una pe marginile oaselor articulare si aceasta realizeza miscari
cu amplitudine redusa si a doua este capsula inserata la distanta de suprafata articulara si realizeaza
miscari cu amplitudine mare.
Grosimea capsulei este mai mica la articulatiile cu mobilitate mare ( articulatia umaruluI ) si mai mare laarticulatiile cu mobilitate mica ( sterno-clavicularA ). Grosimea este mai mare desi amplitudinea este
mare deoarece capsula este bogata infibreelastice ( articulatia solduluI), suporta greutatea corpului,
permite miscari ample.
Membrana sinoviala o captuseste ajungand pana la marginea cartilajului articular.
Capsula articulara are rol de protectie si de unire.
Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se insera pe oasele articulate intre ele cu rol de a
mentine contactul dintre suprafetele articulare.
Dupa pozitia lor ligamentele sunt :
- ligamente interosoase intracapsulare
- ligamente extracapsulare
Dupa modul de formare sunt :
- ligamente formate prin ingrosarea capsulei articularegleno-humerale
- ligamente formate prin transformarea unor tendoaneligamentul rotulian al articulatiei genunchiului
- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiatecoraco-acromial
- ligamente formate din ingrosarea fasciei muscularemembrana interosoasa
Ligamentele au rolul de a limita miscarile articulare excessive.
http://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.php8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
16/38
Membrana sinoviala este o lama conjunctiva subtire, neteda, lucioasa. Ea acopera suprafata interna a
capsulei articulare si se oprste la mica distanta de cartilajul articular.
Lichidul sinovial este galbui, vascos, unsuros, cu rol in lubrefierea suprafetelor osoase aflate in miscare.
Are rol denutritiesi curatare a acestor suprafete.
Membrana acopera tendoanele, ligamentele si discurile aflate in articulatie.
Braurile sinoviale sunt incretituri ale sinovialei cand trece peste unele mici vase sau formatiuni
conjunctive in cazul insertiei capsulei la distanta de cartilajul articular.
Prelungirile sinovialei :
- externefunduri de sacrecesuri sinoviale
- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei
-se dispun in jurul tendoanelor si favorizeaza alunecarea acestora in contractia musculara- capul lung al
bicepsului brahial
- foliculi sinovialisunt prelungiri mici care se insinueaza intre ligamentele articulare
- interneumplu cavitatile articulareciucuri sinovialimari si ramificati
- vilozitati - mici
Sinoviala este bogat vascularizata si inervata.
Muschii au rol de mentinere a oaselor in contact prin tonusul si elasticitatea lor. Prin
contractiefibreleunor muschi inserati pe capsula trag capsula dintre oase impiedicand prinderea unor
pliuri a ei intre suprafetele articulare.
MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII
Se refera la miscarile articulare ale oaselor dependente de forma suprafetelor articulare. Miscarile
oaselor se efectueaza in jurul unor axe articulare si se efectueaza in anumite planuri ale spatiului.
Axul articular reprezinta totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii.
- ax transversal
- ax sagital
- ax vertical
La axul transversal, oasele se apropie, iar miscarea este de flexie. (daca oasele se departeaza miscarea
este de extensiE ) . Planul este sagital.
La axul sagital , oasele se departeaza de ax si produce miscari de abductie. ( daca oasele se apropie de ax
miscarea este de adductiE ). Planul este frontal.
La axul vertical, rotatia se face in jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotatie mediala sau
laterala. Planul este transversal
Circumductia reprezinta insumarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie si rotatie.
Pronatia este miscarea de rotatie a oaselor antebratului in care un os este imobil, iar celalalt are
superior o extremitate cu miscari de rotatie pe loc, iar inferior o extremitate care sufera o rotatie cu
deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X
Supinatia este miscarea inversa. Cele doua oase devin paralele. Axul miscarii este cu oblicitate redusa.
Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor douaoase.
Miscarea de inversie a picioruluise ridica fata mediala
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.php8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
17/38
- se coboara fata laterala
Miscarea de eversie a piciorului-se ridica fata laterala
- se coboara fata lmediala
Miscarea de inversie/eversie se realizeaza in jurul unui ax cu oblicitate tripla :
Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral
Miscarea de basculareintre sacru si coccisax transversal
- miscarea de nutatie: cu coccisul inapoi
-contranutatia este procesul reversibil dupa nastere.
Conducerea miscarii in articulatii se face in functie de configuratia suprafetelor articulare si de
elementele care formeaza diferitele miscari.
1. Articulatii cu conducere osoasaarticulatia cotului
2. Articulatii cu conducere muscularamuschii extensori ai gambei limiteaza flexia
- muschii flexori ai gambei limiteaza extensia
3. Articulatii cu conducere ligamentaraarticulatia soldului.
Entorsa este intinderea exagerata a ligamentelor.Luxatia este amplitudinea prea mare a miscarii, intreruperea congruentei dintre capetele osoase cu
deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.
PIRGHIILE OSOASE
Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte:
Forta activa- muschii
Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza
Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatieI)
Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si
2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic alarticulatieI)
In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de
gradul I: segmentul 1< segmentul 2
- aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica
-ex. art atlanto occipitala, art solduluib. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2
- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare
- ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului
c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2
-aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare
- ex. art cotului, art genunchiului
Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergicimiscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb.
antagonistise opun miscarii intr-un anumit sens
Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar,
moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.
Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscariI), care actioneaza inaintea
celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex.
gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor
Lantul articular ( kinematiC )miscarile complexe se realizeaza frecvent in mai multe articulati succesiv.
Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a
lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
18/38
comuna mai multe segmente corporale.
In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe
oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.
Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps
sural posterior de oasele gambei
- lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale:
1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern
2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa
3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi
4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni
Articulatiile intervertebrale
1. Articulatia corpurilor vertebraleamfiartroze
Fetele articulare sunt reprezentate de fetele superioare si inferioare ale corpurilor care proemina la
periferie si realizeaza un spatiu lenticular.
Discul intervertebral are forma de lentila biconvexa. Are doua parti :- La periferieinel fibros ( lame fibroase, orientate obliC ) ; are rol de a limita miscarile
- In centrunucleul pulpos ( alb-galbuI ) ; reprezinta un punct de sprijin, in jurul lui miscandu-se
corpurile vertebrale
Ligamente:-lig longitudinal anteriorpe fata anterioara a corpurilor vertebrelor
de la occipital -la S3
-Lig.longitudinal posteriorpe fata posterioara a corpurilor vertebrelor
de la occiput la coccis
-Ligamentele galbeneintre lamele vertebrale suprapuseimpiedica flexia exagerata a coloanei
vertebrale. Ajuta la mentinerea verticala a coloanei vertebrale
2. Articulatiile proceselor articularediartroze planiformein regiuneacervicalasi
toracala
- trohoidain regiunea lombara
Capsula art.se insera la periferia fetelor articulare. Sinoviala este in interior.
Fetele articulare sunt diferite in functie de regiunea coloanei vertebrale.
3. Articulatiile proceselor spinoase
Li.g. interspinosvertical si subtire in regiunea cervicala
- gros in regiunea lombara
Lig. supraspinosnucalin regiunea cervicalade la occipital la C7
- de la C7 la osul sacru
- controleaza miscarile de flexie sau extensie ale capului, gatului si
toracelui
Lig.intertransversaleintre procesele transverse
- dezvoltate in regiunea toracala
- in zona cervicala sunt inlocuite prin muschii intertransversali
4. Articulatia sacro-coccigianaamfiartroza
Fetele articulare : se realizeaza intre varful sacrului si baza coccisului ( fete elipticE )
Lig. interososse osifica cu varsta
Lig. sacro-coccigieneunul anterior
- doua posterioare ( de la hiatus la coccis; inchid hiatusuL )- doua lateralelimiteaza a cincea gaura sacrata
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.php8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
19/38
Discul intervertebral
- este o lentila biconvexa.
- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara.
- forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul functional al
coloanei vertebrale.
- inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice.
- intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se
deplaseaza intre ele si discul se alternaza.
In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului, patrund fibre
ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la
nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si rotatie. Miscarile
anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului inducstresulde tractionare de-a lungul
insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima
nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebralE ).
- Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se
deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa laaceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei
vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor.
In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta
resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide.
Rolul discului intervertebral
Nucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort care
tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica
deplasarile orizontale intre vertebre.
Nucleul pulpos distribuie incarcareagreutatiipe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in
jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale.
Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si
mecanice ( purtarea de greutati marI ) sau post traumatice.
Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al
coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7.
Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii,nutritialor facundu-se prin difuziune de la
suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu
inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la
inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene
degenerative anterioare.
Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea
nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii.
Vascularizatia si inervatia maduvei spinarii
Vascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale arterelor
intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele
se strang invenelevertebrale, venele intercostale si lombare.
Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent (
inapoI ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi
intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale.
Inevatia discului explica pentru ce durerea dinherniade disc apare inainte semnelor de comprimare aradacinii nervoase.
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.php8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
20/38
BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE
Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt:
1. Miscari de inclinatieanterioaraflexie
- posterioaraextensie
se face in ax orizontal si plan sagital
2. Miscari de inclinatie lateralaax sagital si plan frontal
-scade discul i.v.de partea inclinatiei
3. Miscari de rotatie ( mediala sau lateralA )
-ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal.
Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale.
Este asociata frecvent cu inclinatia laterala.
4. Miscarea de circumductieuneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se
fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt
limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel:
- in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v.
- se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele
longitudinale posterioare; are loc si otensiunein muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari
ample.
-In extensiemiscarea inversa a corpurilor vertebrale
-discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea
lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara.
Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni
Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale.
Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral.
- procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii
acestora.
In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile
intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se
asociaza cu rotatia.
In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au
inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar
miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie inacelasi sens.
In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele
articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea
ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.
Miscarile de flexie si extensie sunt ample.
In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul
promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular
lombar.
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.php8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
21/38
Muschii motori ai coloanei vertebrale
Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi
chinematice( in miscarE ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.
Muschii flexori ai coloanei vertebrale
- pentru coloana cervicalasternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului
- pentru coloana toracala si lombaramuschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si
muschii iliopsozi
Muschii extensori ai coloanei vertebrale
- muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos,
splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsaL )
- muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei
Muschii rotator
- oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei
- oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez
Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt:
- lordoza cervicala si lombara
- cifoza toracala
Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele
dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie
verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul
auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele
doua plante.
Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloaneivertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune,
forfecare si rasucire.
Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri
inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.
In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static.
Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin
solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o
singura masura.
Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei
vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept,
trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica
foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere.
Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci
repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele
indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului.
Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disC ).
In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt
comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana.
Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata
bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
22/38
Articulatia atlanto-occipitala ( bicondilianA)
Fetele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecsI )
-Masele laterale ale atlasului sunt concave.
Membrana atlanto-occipitala anterioara se insera pe marginile anterioare a marii gauri occipitale si pe
arcul anterior al atlasului.
Membrana atlanto-occipitala posterioara se insera pe marginile posterioare a marii gauri occipitale si pe
arcul posterior al atlasului.
Membranele limiteza miscarile de flexie si extensie a capului.
Articulatia atlanto- axoidiana mediala ( trohoidA)
Fetele articulare: dintele axisului ( fata anterioarA ) si atlas( arcul anterior,cu foseta dinteluI)
-Lig. transvers al atlasuluiintre masele atlasuluifixeaza dintele in articulatie
-Lig. alarefetele laterale ale dinteluifixeaza dintele de condilii occipitali
-Lig. varfului dinteluiintre ligamentele alare si marea gaura occipitala
-Ligamentul cruciformeste dat de ligamentul transvers al atlasului si fibre care se desprind din el si seinsera pe fata posterioara a axisului ( fasciculul longitudinal inferioR ) sau pe occipital langa marea gaura
occipitala ( fasciculul longitudinal superioR )
-Membrana tectoriaintre axis si occipital
- cea mai interna
- acopera dura mater
Articulatia atlanto-axoidiana laterala
(diartroza planiformA)
Fetele articulare : masele articulare ale atlasului si procesele articulare ale axisului.
Membrana atlanto-axoidiana anterioaralimiteaza extensia
Membrana atlanto-axoidiana posterioaralimiteaza flexia
BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE
Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
Flexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala
-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali
-Planul sagital-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. alvertebrelor cervicale
-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara
extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara
-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM
-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior
Rotatia dreapta-stanga
- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)
-Ax verticaltrece prin dintele axisului
-Planul transversal
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
23/38
-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior
al atlasului.
-fetele art.: convexe antero-posterior
oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis
->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe
fata superioara a copului axisului.
-Limitarea: lig.alare
-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM,
semispinalul capului
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
Inclinatia laterala
-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
-Planul frontal
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.
-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,
longissimus al capului
ARTICULATIILE TORACELUI
1) Articulatiile costovertebrale ( diartroze planiformE)
-fete articulare cu cartilaj hialin:
- capul coastei - varful in dreptul discului intervertebral
- 2 fete articulare inclinate- corpul a 2 vertebre suprapuse cu cate 2 fete articulare
( superioara si inferioarA ) pe partile laterale
- capsula articularape marginile suprafetelor articulare
- ligamente:lig. radiat al capului coastei
Insertie:- corpurile a 2 vertebre si pe discul i..v.
- capul coastei
- lig. capului coastei ligament interosos
Insertie : - intre creasta capului coastei
-discul i.v.
- imparte cavitatea articulara intr-o parte superioara si una inferioara ( sinoviala dublA )
2) Articulatiile costo transversale ( diartroza planiformA)
- fete articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale
- tuberculul coastei
! Coasta se articuleaza cu procesul transvers al vertebrei inferioare.
- capsula art, pe marginea fetelor
- ligamentelig. costotransversal este interosos
Insertie:- pe colul coastei
- pe procesul transvers
-lig. costo- transversal superior
Insertie:pe colul coastei
- pe marginea procesului transvers superior - -lig. costotransversal lateral
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
24/38
Insertie:varful procesului transvers
- colul coastei
3) Articulatiile costosternale
A) - articulatiile costocondrale ( sincondrozE )periostul coastei se continua de pe coasta pe cartilaj
B)articulatiile condrosternale ( diartroze planiformE)
- articulatia sternului cu coastele !C I cu manubriul sternal
- C II la unghiul sternal
- CIIIVI pe mg. sternului
- CVII- la unirea corpului cu
xifoidul
- fetele articularesternalaincizurile costalecu fete inclinate
formeaza fiecare un unghi diedru
- cartilajul coastei
- capsula art. la mg. fetelor2 sinoviale la fiecare articulatie
- ligamentelig. interosossternocostal intraarticular
- lig. sterno-costal radiat in evantai
Inserat:cartilaj costal
- fata anterioara a sternului
C) Articulatiile intercondralecartilajele C VIC Xpericondrul trece de
la un cartilaj la celalalt
- formeaza arcurile costale(rebordurile costalE)
D) Articulatiile sternului ( sincondroze sternalE)
- Fete articulare intremanubriu-corpcartilaj hialin pe fete
- fibrocartilaj intre feteamfiartroza
- corpxifoidperiostul trece de pe corp pe xifoid
Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale
miscarile respiratorii-
Au 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei
-orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior
In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei.
In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor:
diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina
inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic.
In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea
extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a
coloanei toracale.
Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor
intercostali interni.
In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior.
Articulatia sterno- claviculara ( enartrozA )
enartroza = are fibrocartilaj articular.
-fetele articulare cu cartilaj hialin :
- incizura claviculara de pe sterndispusa oblic , priveste superior si lateral
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
25/38
- are diametrul mai mic decat extremitatea
claviculara
- extremitatea sternala a claviculeiforma de sa , convexa transversal si
concava anteroposterior
- discul articular fibrocartilaginos- asezat in plan sagital
-imparte art. in 2 etaje: medial si lateral
-sinoviala: sunt 2 sinoviale in cele2 segmentemedial si lateral
-capsula articulara pe marginea fetelor art.
- Ligamentelig.sterno-clavicular anteriorse opune miscarii posterioare
- lig.sterno-clavicular posteriorse opune miscarii anterioare
- lig.interclavicularse opune miscarii de ridicare a umarului
- uneste claviculele intre ele
- are fibre si pe manubriul sternal
- lig.costoclavicular- intre clavicula si coasta I
- limiteaza miscarile de coborare ale umarului
Biomecanica art.sternoclaviculare
1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului
-axul sagitaltrece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului costoclavicular.
- planul frontal
parghie cu doua bratemedialmai scurt
- lateralmai lung
La ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca
- extremitatile mediale coboara
Limitata: ligamentele costoclaviculare
La coborarea miscarea e inversa.
Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.
Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi.
Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez
2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei
- axul verticaltrece prin insertia ligamentelor costoclaviculare
- planul sagital
Pentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna cu scapula, iar
pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.
Limitari:ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioarA)
-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare
(deplasare posterioarA)
Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior,
Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii.
3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin
varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion.
Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.
Articulatia acromio claviculara
(diartroza planiformA)
- Fete articulareextremitatea laterala : clavicula + acromion
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
26/38
cu cartilaj hialin + capsula articulara pe margine si sinoviala
- Ligament acromio clavicularpe partea superioara a articultiei
- Ligamentul coracoclaviculardin ligamentul conoid si trapezoid
Insertie:- de pe clavicula
-pe coracoid
Miscarile scapulei
- sunt asociate miscarii claviculei si humerusului.
-sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral
-sunt imprimate de muschi.
Biomecanica articulatiei acromioclaviculae
(Miscarea de bascula a scapuleI)
Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.
Bascularea scapuleila ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la
revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.- La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior,
descriind un arc de cerc.
pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar
pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar.
-act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendentE)
-coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a :
muschilor:- pectoral miccoboara unghiul lateral
- ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.
ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umaruluI)
-DIARTROZA SFEROIDALA-
Fetele articulare :cavitatea glenoida a scapulei
acoperite cu capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida
cartilaj hialin labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii
glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular
cu baza spre cavitatea glenoida
Capsula articulara : este laxa
inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a
labrumului glenoidal
superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului
biceps brahial (capatul lunG) care patrunde in articulatie-
capsula articulara se va insera la baza procesului coracoid
trece apoi pe colul anatomic al humerusului
Sinovialacaptuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand
fraurile sinovialei
- are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe
epifiza proximalA): subdeltoidiana , subcoracoidiana ,
sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a
muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahialMuschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde
intre fetele articulare
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
27/38
Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid
(pe fata superioara -limiteaza flexia
a articulatieI)
-3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei
-intre cavitatea glenoida si extremitate
proximala humerus
-limiteaza miscarile de extensie si abductie
1.Supraglenohumeralse insera pe tubercul mic
2.Supraglenoprehumeralse insera inferior de primul
3.Preglenohumeralse insera pe col chirurgical humerus
Vasc. : arterele : - suprascapulara
- subscapulara
-- circumflexa - anterioara si posterioara
Inerv.: nervii suprascapulari
BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE
Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoidA)1.Flexie si extensie - Ax transversaltubercul mare humerus
prin : - cav. glenoida (in centrul eI)
- Plan sagital
Flexie - bratul este impins anterior
Extensie - bratul este impins posterior
Flexie --pana la 120 - limitata de :muschiul triceps(muschi posterior al
bratuluI)
-- lig. coraco-humeral
Extensiepana la 35 - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului
--lig. glenohumerale
Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare
Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br.
2.Abductie si adductie
Abductie=ridicarea bratului in lateral
Adductie=apropierea bratului de trunchi
-- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida
-- Plan frontal
Adductia-- limitata de trunchi
Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial
Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial
Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.
3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus
--Planul orizontal
Rotatia mediala : --capul se roteste posterior
--tuberculul mare se roteste anterior
--limitata de : capsula art. si muschi
Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,
Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic
Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
28/38
4.Circumductiacombinarea miscarilor 1,2,3;
Este o articulatie cu conducere musculara
ARTICULATIA COTULUI
-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
-cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohleE)-ulna , realizeaza flexie+extensie
->humerus(capituluM)- radius, realizeaza flexie+extensie
->radius-ulna(proximalA) realizeaza rotatie
Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus
cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna
(foseta radiala, incizura trohleara a ulneI)
Humerus(condiL) +radius=>CONDILARTROZA
Humerus(trohleE)+ulna =>TROHLEARTROZA
Capsula articulara - fixa
-insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida
-posterior:deasupra fosetelor olecraniene
-lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare
->pe radius- col
->pe ulna- marginea incizurii trohleare
Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac
in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana
Lig. posterior:->humerus-olecranLig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce
inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie
->limiteaza flexia
Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior,
mijlociu si posterior
. - Fasciculul anterior si mijlociu:
->inconjoara capul radiusului ca o chinga
->se insera pe incizura radiala de pe ulna
-Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana
->se insera pe olecran
-> limiteaza flexia
Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula
pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al uneimedial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului
-f. arciform (transverS) ->intre olecran si
procesul coronoid al ulnei
->limiteaza extensia
Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia ,
supinatia radialA)
Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia
Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si
membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post.
Vasc.Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara
Inerv.Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
29/38
ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA)
Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului
completata de lig triunghiular
Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpienepe discul articular
Lig. triunghiular (discul articulaR) ->fibrocartilaj triunghiular :
Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.)
-incizura ulnara a radiusului (baza lig.)
Rolcompleteaza suprafetele articulare,le mentine impreuna
- limiteaza pronatia si supinatia
Sinoviala ->da recesuri superior si inferior
Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare
BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI
-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
Sunt limitate datorita - capsulei art. Fixe
->formei suprafetelor articulare
->ligamentelor puternice
Flexia , Extensia
Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2
epicondilI)
-orientat oblic spre anterior si medial
Plan sagital
-miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei
->trohleea cu partea interna mai dezvoltata-in flexie : antebrat ajunge medial de brat
-in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170s deschis in lateral
Limitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida
->lig. posterior
->muschiul triceps
Limitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana
->muschii anteriori ai bratului si antebratului
Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare
Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali
Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali
BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA)
Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului:
->fata anterioara a radiusului
->marginea mediala a radiusului
-se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori
!-ulna are miscari pasiveAxul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei
8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx
30/38
Plan transversal
Se face:-rotatie interna(pronatiE)->policele ajunge medial cu palma posterior
-rotatie externa(supinatiE)->policele ajunge lateral cu palma anterior
Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizuraradiala
->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza
ulna in X si trec medial de ea
Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali
Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai
carpului
Supinatie : ->oasele redevin paralele
Limitare ->lig. patrat , coarda oblica
Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat
ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI)
-diartroza elipsoidala -
Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului- cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiulaR)
->realizeaza : - concavitate superior
-covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian
Capsula artculara -> inse