Informații generale
2
Programul ESPON 2013
Autoritatea Naţională pentru Programul ESPON 2013: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială Serviciul Strategie şi Cooperare Teritorială Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO Telefon: + 40 0372 114 560, Mobil: 0749 196 946 Fax: 0372 114 587 E-mail: [email protected] Punctul de Contact ESPON din România: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Departamentul de Geografie Centrul Universitar de Geografie Umană şi de Amenajarea Teritoriului „Teritorii Inovante - Gestiune Regională şi Interacţiune Spaţială” Cuguat - TIGRIS Strada Alexandru Lăpuşneanu nr. 14, Birourile 514-515 Iaşi, ROMÂNIA, 700057 – RO Telefon: + 40 232 201 487 / 201 751, Mobil: + 40 754 068 106
Fax: + 40 232 201 779
e-mail: [email protected]
Această publicație a fost realizată de cercetătoriii centrului de cercetare Cuguat-TIGRIS, în cadrul căruia
funcționează Punctul de Contact ESPON din România, cu participarea doctoranzilor Alexandra Blăgeanu,
Lucian Ionuț Roșu, Tudor Anistoroaie și Eva Mihail.
Publicația se bazează pe rapoartele finale ale proiectelor ESPON disponibile până în luna decembrie 2012.
Aceste rapoarte au fost realizate de echipe transnaționale de cercetători și de experți. Lista rapoartelor utilizate
se găsește la finalul acestei publicații.
Informații detaliate despre programul ESPON, despre rapoartele finale și despre partenerii din echipele
proiectelor pot fi găsite pe www.espon.eu. Informații despre rolul și activitatea PCER - Punctul de Contact
ESPON din România se pot accesa pe adresa www.esponromania.ro.
ISSN: 2343 – 8606
© Cuguat-TIGRIS, ESPON Programme și echipele din rapoartele analizate. Reproducerea informațiilor din
această publicație este permisă cu condiția indicării sursei și a trimiterii unei copii către PCER.
Imprimat la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Cu excepția materialelor realizate de membrii Cuguat-TIGRIS, conținutul acestui raport este bazat pe
rezultatele cercetărilor realizate de echipe transnaționale în cadrul Programului ESPON 2013. Prin urmare,
hărțile și textele nu reflectă în mod necesar opinia Unității de Coordonare ESPON, a Comitetului de
Monitorizare ESPON, a Autorității Naționale ESPON sau a Punctului de Contact ESPON din România.
3
Octavian Groza Alexandru Rusu Daniel Tudora
Raportul anual
al Punctului de Contact ESPON din România Decembrie 2012
România în rapoartele ESPON
din perspectiva Strategiei Europa
2020
Lista tabelelor
8
Introducere
Pachetul legislativ pentru politica de coeziune 2014-2020 adoptat de Comisia Europeană pe 6
octombrie 2012 este bazat pe o serie de elemente noi, foarte importante pentru devenirea Uniunii
Europene în general și a fiecărui stat membru în particular. Aceste elemente se focalizează asupra
simplificării implementării și asupra verificării eficienței acțiunilor politicii regionale europene prin:
concentrarea pe obiectivele strategiei Europa 2020, o mai bună coordonare a diferitelor acțiuni
europene, monitorizarea atentă a implementării proiectelor și recompensarea performanțelor, un
mediu macrobugetar sănătos, întărirea cooperării teritoriale la toate nivelele (local, regional,
interregional, transfrontalier, transnațional), coeziunea teritorială și simplificarea politicilor implicate.
Noul cadru legislativ presupune, alături de reformularea utilizării fondurilor structurale, și
implementarea unor modalități de acțiune care întăresc dimensiunea teritorială a politicii de coeziune
pentru perioada 2014-2020. Descentralizarea deciziilor și întărirea responsabilităților la nivel
subnațional și transnațional (promovarea Grupurilor de acțiune locală - GAL și a Grupărilor europene
de cooperare teritorială - GECT), promovarea Investițiilor teritoriale integrate (ITI) sunt doar câteva
dintre acestea, care ridică serioase provocări mai ales pentru noile statele membre, mai puțin
familiarizate cu mecanismele guvernanței teritoriale.
Deoarece noile coordonate ale politicii de coeziune se bazează în bună măsură pe experiențele
anterioare și pe tendințele spațiale generate de acestea, ambele evidențiate prin programele de
monitorizare a teritoriului european, printre care un rol primordial îl are ESPON - Reţeaua
europeană de observare privind dezvoltarea şi coeziunea teritorială, prezentul Raport al
Punctului de Contact ESPON pentru România se concentrează asupra situației relative a țării
noastre în spațiul Uniunii Europene, așa cum apare în rapoartele finale ale proiectelor desfășurate
până acum în cadrul acestui program. Scopul raportului este acela de a realiza o sinteză a poziției
teritoriului românesc în funcție de obiectivele Strategiei Europa 2020.
În linii generale, studierea teritoriului European prin intermediul Programului ESPON a generat, în
afara rezultatelor specifice, un suport științific care a permis conturarea unor linii majore de politică
regională comunitară:
luarea în considerare a diversității teritoriilor europene și flexibilizarea politicilor prin
articularea lor directă cu nivele administrative infranaționale (regionale, zonale, locale) și cu
cele transfrontaliere;
conștientizarea de către factorii de decizie a limitelor impactului teritorial al politicilor
sectoriale și concentrarea eforturilor pe promovarea strategiilor și acțiunilor transversale,
combinate;
diminuarea ponderii intervențiilor politice pe termen scurt și mediu în favoarea celor pe
termen mediu și lung;
combinarea strategiilor de dezvoltare competitivă cu acelea care vizează coeziunea socială,
economică și teritorială;
Introducere
9
conștientizarea și promovarea tot mai intensă a dimensiunii teritoriale în conceperea și
implementarea politicii de coeziune.
tendința trecerii politicii regionale dinspre categoria competențelor rezervate statelor
membre către statutul de politică exclusivă a Uniunii.
Aceste direcții nu sunt întotdeauna explicite și nici prezentate cu toate implicațiile lor în documentele
politice, cum se întâmplă și în cazul Strategiei Europa 2020. Din această cauză există riscul pentru
statele membre de a nu putea exploata toate oportunitățile și de a nu putea evita toate neajunsurile
induse de forma inerent eliptică a textelor politice.
În acest context, Raportul 2012 prezentat de Punctul de Contact ESPON pentru România este
realizat ca un instrument de susținere a dezbaterilor politice naționale focalizate pe strategia țării
noastre privind articularea intereselor naționale cu acelea comunitare care reies din politica de
coeziune pentru perioada 2014-2020.
Structura raportului urmărește să evidențieze două elemente principale:
poziția relativă a teritoriului românesc în cadrul Uniunii Europene, așa cum este prezentată
în rapoartele finale ale proiectelor ESPON, finalizate sau în curs de finalizare. Această
direcție sintetizează și viziunea spațială asupra României pe care autoritățile europene și
ale celorlalte state membre au putut să și-o construiască prin intermediul proiectelor
ESPON, permițând astfel sesizarea dimensiunilor pozitive și negative ale acesteia și prin
urmare deschizând calea reflecțiilor pentru utilizarea punctelor forte și pentru corectarea
celorlalte;
existența structurilor, dinamicilor și tendințelor teritoriale care pot impulsiona sau,
dimpotrivă, îngreuna realizarea angajamentelor României pentru îndeplinirea obiectivelor
Strategiei Europa 2020.
Caracterul necesar sintetic pe care îl are acest raport nu permite dezvoltarea tuturor ideilor rezultate
din analiza Programului ESPON și nici insistarea asupra back-ground-ului științific al proiectelor
studiate. Trimiterile bibliografice și lista proiectelor realizate în cele două etape de evoluție a
programului, respectiv ESPON 2006 și ESPON 2013 facilitează accesul tuturor celor interesați la
întreaga bogăție de date, informații, mijloace, metode și teorii dezvoltate în cadrul acestui
experiment unic la scară mondială, de monitorizare a unui teritoriu a cărui singură caracteristică de
unitate este diversitatea sa teritorială.
Iași
decembrie 2012
România și strategia Europa 2020
10
România și strategia Europa 2020
Strategia Europa 2020
Strategia Europa 2020 - SE2020 (lansată în 2010), continuare a Strategiei Lisabona (inițiată în
martie 2000) și document programatic destinat să propună statelor Uniunii Europene căi de depășire
în perioada 2010-2020 a urmărilor crizei economice se axează pe trei priorități:
creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței
de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială.
Pentru a stimula progresele necesare urmăririi celor trei priorităţi, Comisia Europeană a identificat
şapte iniţiative-fanion / inițative emblematice, stabilind - în cadrul fiecăreia - acţiuni concrete care
vizează atât nivelul Uniunii Europene, cât şi cel al Statelor Membre. Cele şapte iniţiative se referă
la1:
„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru
cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
„Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a
facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de
mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică
gospodăriilor și întreprinderilor;
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite
decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică;
„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în
măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
1 sursa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/9_Strategia
_europa_2020_Strategie_crestere_inteligenta.pdf
România și strategia Europa 2020
11
„O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii
și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot
parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune
corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea
profesională;
„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și
teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar
persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea
de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Urmărirea celor trei priorități și implementarea inițiativelor emblematice prin politica de coeziune
2014-2020 se focalizează asupra îndeplinirii până în 2020 a cinci obiective principale:
75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C&D);
obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a
emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Ținând cont de diversitatea situațiilor teritoriale din Uniunea Europeană și de altfel din întregul spațiu
ESPON2, de potențialul diferit al fiecărui stat membru și al fiecărei regiuni componente, de nivelele
diverse de pornire și de tradiția de funcționare comunitară, interogațiile referitoare la realismul
acestor obiective se impun aproape de la sine.
De altfel chiar Comisia Europeană, în cel de-al șaptelea raport asupra coeziunii, cu un an în urmă
(European Commission, noiembrie 2011) își punea aceleași întrebări. Răspunsul a fost evident: nu
toate regiunile europene vor putea îndeplini la parametrii maximi obiectivele enunțate prin
Strategia Europa 2020 și aceasta dintr-un motiv foarte simplu: distanța dintre punctul de plecare și
obiectivele propuse este imposibil de parcurs pentru un anumit număr de regiuni.
Cercetările efectuate între august 2011 și septembrie 2012 în cadrul proiectului ESPON-SIESTA
(Spatial Indicators for a „Europe 2020 Strategy” Territorial Analysis - Indicatori Spațiali pentru o
analiză teritorială a „Strategiei Europa 2020”) confirmă din plin acest lucru. Drept urmare, chiar dacă
între limite aparent reduse, estimările referitoare la îndeplinirea obiectivelor se situează în bună
măsură sub nivelul parametrilor adoptați prin documentele programatice:
2 Spațiul ESPON cuprinde cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la care se adaugă Elveția, Islanda, Liechtenstein
și Norvegia.
România și strategia Europa 2020
12
Tabelul 1 Relativizarea obiectivele generale ale strategiei Europa 2020
Obiectivele
statelor
membre/UE
Rata
ocupării
forței de
muncă
în %
Investiții
în C&D
în %
din PIB
Obiective
privind
reducerea
emisiilor de
CO22
în %
Surse
regenera-
bile de
energie
în %
Eficiența
energetică –
reducerea
consumului
de energie în
Mtep
Părăsirea
timpurie a
școlii
în %
Învățământ
terțiar
în %
Reducerea
riscului
sărăciei
în număr
de
persoane
Obiectivul
principal
al UE
75% 3%
-20%
(comparativ
cu nivelurile
din 1990)
20%
creștere cu 20
% a eficienței
energetice,
echivalentul a
368 Mtep
< 10% >40% -20 000
000
Estimări la
nivelul UE 73,70-74%
2,65-
2,72%
-20%
(comparativ
cu nivelurile
din 1990)
20% 206,9 Mtep <10,30-
10,50%
>37,50-
38,0% *
Obiectivul
României 70% 2% -19 % 24% 10,09 Mtep <11,3% >26,7% -580 000
*Rezultatele nu pot fi calculate din cauza diferențelor în ceea ce privește metodologiile naționale Sursa: PNR aprilie 20113
Două întrebări se impun în urma acestor constatări:
- care este consecința conștientizării diversității europene asupra implementării efective a politicii de
coeziune 2014-2020 (de exemplu care este etica după care vor fi penalizate sau recompensate
statele și implicit regiunile care, prin rapoartele periodice, vor dovedi că se află sub și respectiv pe
traiectoria cerută de politica de coeziune, fundamentată de strategia Europa 2020)?
- care sunt implicațiile concrete ale aplicării principiilor politicii de coeziune 2014-2020 și ale
implementării efective a acesteia asupra statelor și implicit a regiunilor care, de la bun început, este
evident că nu vor putea atinge nivelul maxim al obiectivelor?
Raportul Punctului de Contact ESPON din România nu poate, sau nu poate să își permită să
răspundă la aceste întrebări, însă poate propune atenției autorităților chemate să dezbată această
problemă o bază teritorială analitică, care să se constituie ca fundament științific pentru strategiile pe
care trebuie să le urmeze România în anul 2013, crucial pentru negocierile desfășurate pe fundalul
Strategiei Europa 2020, document ce constituie pânza de fond a politicii de coeziune pentru
următoarea perioadă de programare.
3 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_ro.pdf
România și strategia Europa 2020
13
Dimensiunile teritoriale ale Strategiei Europa 2020
Creat în urma unei inițiative din 1994 și confirmat în 1997 de Miniștrii Uniunii Europene însărcinați cu
Amenajarea Teritoriului, Programul ESPON a contribuit din plin la consolidarea dimensiunii teritoriale
a politicii regionale comunitare.
Rezultatul cel mai remarcabil este fundamentul asigurat Agendei Teritoriale a Uniunii Europene
(ATUE), document redactat în 2007, în urma întâlnirii informale de la Leipzig, și care sintetizează
recomandările miniștrilor în direcția construirii unei politici integrate de amenajare spațială.
Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care include explicit coeziunea teritorială ca
obiectiv principal al Uniunii Europene și criza economică, care a obligat Uniunea să caute căi de
contracarare, concretizate de Strategia Europa 2020, adoptată în 2010, a condus la modificarea
ATUE în cadrul întâlnirii informale de la Budapesta, în 2011. Cu această ocazie, ATUE devine
AT2020, Agenda Teritorială 2020, într-o încercare de armonizare a prevederilor sale cu acelea
enunțate de Strategia Europa 2020.
Armonizarea celor două categorii de obiective s-a dovedit o întreprindere dificilă deoarece
obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt prin excelență aspațiale, așa cum a demonstrat un studiu
efectuat sub președinția poloneză4 (Böhme și alii, 2011). Documentul încearcă de asemenea să
explice și lipsa de coordonare între „documente teritoriale” (Schema Europeană de Dezvoltare
Spațială, ATUE) și cele „neteritoriale” (Strategiile Lisabona, Göteborg, Europa 2020) din cadrul
politicii de coeziune prin (p. 5):
lipsa înțelegerii reciproce a fundamentelor politice ale acestor documente
complexitatea abordărilor teritoriale, exacerbate de limbajul prea tehnic, ermetic
pentru nespecialiști
fragilitatea dovezilor referitoare la valoarea adăugată pe care o are abordarea
teritorială asupra eficienței politicilor implementate.
Dificultatea articulării priorităților definite de Agenda Teritorială 2020 cu obiectivele Strategiei Europa
2020 provin și din aceea că acestea din urmă sunt interdependente (invesțiile în educație pot
conduce la creșterea competențelor forței de muncă, ceea ce induce dinamism economic și deci
reducerea sărăciei) precum și din cauză că uneori interdependența poate avea contrare (de exemplu
dinamismul economic poate intra în conflict cu obiectivele creșterii durabile, prin intensificarea
presiunilor asupra mediului).
Pentru a facilita înțelegerea dimensiunii teritoriale a politicilor de coeziune și pentru a crea
mecanismele de conectare ale priorităților AT2020 cu obiectivele Strategiei Europa 2020, echipa
reunită în acest scop a sintetizat câteva principii teritoriale (territorial keys), însoțite de o serie de
elemente corelate (linked issues), dublate de indicatori cuantificabili, relevanți.
4 Document disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/challenges2020/2011_territorial_dimension_eu2020.pdf
România și strategia Europa 2020
14
Tabelul 2 Principiile teritoriale și elementele lor corelate care pot conecta obiectivele strategiei Europa 2020 și prioritățile Agendei Teritoriale 2020
Sursa: Böhme și alii, 2011 Analiza Tabelului 2 evidențiază faptul că dificultatea principală de articulare a priorităților AT2020 cu
obiectivele SE2020 reiese din aceea că primele necesită o viziune unitară, privilegiind acțiuni bazate
pe politici transversale care implică planificarea strategică la nivelul Uniunii, pe când cele din urmă
sunt focalizate mai degrabă pe aplicarea politicilor sectoriale, mai ușor de implementat și de evaluat
și aflate mai departe de spectrul încălcării principiului subsidiarității.
Acest lucru implică și temporalități diferite: dacă Agenda Teritorială este concentrată pe inițierea și
aprofundarea construirii unor structuri spațiale a căror evoluție depășește în mod evident orizontul
anului 2020, Strategia E2020 are obiective fixe, limitate la actuala perioadă de programare.
Rezultatul natural acestei stări de fapte este conturarea unei amenințări cât se poate de reală și
anume aceea de a conduce guvernele statelor membre de a se concentra pe îndeplinirea
obiectivelor SE2020 și de a trece în plan secund prioritățile Agendei Teritoriale.
În acest context apare de maximă importanță necesitatea coordonării celor două seturi de politici,
atât la nivelul Uniunii Europene, cât la acela al statelor membre. Tabelul 3 propune o grilă
încrucișată de lectură a exigențelor impuse de urmărirea documentelor programatice care vor
controla evoluția teritoriului comunitar în următorii șapte ani.
În afara sintezei realizate, utilă deciziei politice, autorii demonstrează indirect și faptul că politica de
dezvoltare regională comunitară nu poate exista sau cel puțin nu poate deveni eficientă în lipsa unui
sistem continental de planificare spațială, agreat stât de toate statele membre cât și de statele din
imediata vecinătate a Uniunii. În același timp tabelul propune și o viziune integratoare a politicilor
România și strategia Europa 2020
15
necesare, care îmbină elemente ce pot satisface orice orientare majoră a forțelor politice implicate în
evoluția Uniunii Europene.
Tabelul 3 Corespondențele dintre obiectivele strategiei Europa 2020 și cele ale Agendei Teritoriale 2020
Sursa: după Böhme și alii, 2011
Din punct de vedere teritorial, tabelul este important prin acee că oferă o viziune multiscalară, care
permite simultan desfășurarea acțiunilor la scară comunitară cu acelea la scară națională, descriind
astfel o perioadă de punere în loc, prin tatonări succesive, a unui sistem comun de administrare a
spațiului european, cu respectarea tuturor principiilor care guvernează conctrucția teritoriului unional.
Dimensiunile transscalare sunt prezente și ele, atât la nivel intracomunitar (cooperarea
transfrontalieră de exemplu) cât și extracomunitar (glocalizarea regiunilor sau a ariilor
metropolitane).
Succesul interdependenței dintre prioritățile spațiale ale Agendei Teritoriale 2020 și obiectivele
aspațiale ale Strategiei Europa 2020 poate conduce către situația ideală a unui teritoriu european
echilibrat, flexibil și integrat, fundamentat pe funcționarea unor economii macroregionale dinamice și
ancorate în realitățile locale, conform principiilor dezvoltării durabile.
România și strategia Europa 2020
16
Harta 1 prezintă o astfel de proiecție ideală a spațiului european la nivelul anului 2030, ilustrând
concretizarea obiectivelor legate de competitivitate și de coeziune. Descongestionarea centrului
european a condus la apariția economiilor regionale puternice (arii de integrare economică),
bazate pe rețele urbane policentrice, interconectate la nivel global și european prin metropole-
releu. Deplasarea producției, consumului și schimburilor comerciale către aceste economii
regionale, le-a făcut atractive și capabile pe de o parte să-și stabilizeze propriile populații (prin
asigurarea unor piețe de muncă în creștere și absorbante și prin ridicarea calității vieții) iar pe de altă
parte să atragă populații din exterior (emigranți mediu și înalt calificați, turiști, pensionari).
Ariile de integrare economică, prin reducerea fluxurilor transeuropene, alături de dezvoltarea
sistemelor de transport fluvio-maritim, care au fortificat un sistem durabil de transporturi,
diminuează puternic efecte negative ale activităților umane asupra mediului. La acest caracter de
durabilitate teritorială contribuie și restructurarea spațiilor rurale, devenite competitive și
ecologice prin reconversia către producția de biomasă și către economii domestice / rezidențiale
(turism, produse locale certificate, integrarea populației pensionate în căutare de spații calme).
Accesibilitatea intraregională și intrametropolitană este asigurată de rețele publice de transport în
comun, nepoluante iar cea continentală de rețele de transport calibrate noilor dimensiuni ale
fluxurilor de bunuri și de persoane, promovând tehnologii ecologically friendly. Nucleele rețelelor
policentrice rămân principalele conexiuni globale ale economiilor regionale.
România și strategia Europa 2020
17
Harta 1 Uniunea Europeană în 2030 - Scenariu proactiv roll-back
Sursa: Proiectul ESPON 3.2
România și strategia Europa 2020
18
Perspectivele României în cadrul strategiei Europa 2020
Asumate de statele membre prin documente proprii, precum Planul Național de Reformă, obiectivele
Strategiei Europa 2020 ar trebui să le continue pe cele ale Strategiei Lisabona, care prevedeau să
facă din Uniunea Europeană, până în 2012 cea mai dinamică și mai competitivă economie din lume,
bazată pe cunoaștere, capabilă de creștere economică durabilă, de crearea de locuri de muncă mai
multe și mai bune și de o mai mare coeziune socială.
Realizarea obiectivelor multiple ale Strategiei Lisabona, care amintesc de creșterea inteligentă
(alocarea a 3% din PIB pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, facilitarea accesului la noi
tehnologii, consolidarea pieţei unice în domeniul telecomunicaţiei, a energiei şi a serviciilor,
financiare, adoptarea regimului unic de brevete european, creşterea concurenţei în transporturi) ori
de cea incluzivă (creşterea gradului de ocupare prin stimularea micilor întreprinzători,
perfecţionarea profesională a angajaților, formarea continuă, restructurarea generală a sistemului de
pensii în vederea asigurării viabilității sistemului, reducerea numărului de persoane supuse, riscului
de excludere socială, flexibilitate şi siguranţă pe piața muncii, formarea lucrătorilor puţin calificaţi
aflaţi în şomaj, angajarea tinerilor, a persoanelor din grupurile minoritare, lupta împotriva
discriminărilor de orice fel) a fost împiedicată de cauze multiple, principalele fiind acelea induse de
criza economică actuală.
Luând act de acest neajuns, Comisia Europeană a redus în cadrul SE2020 numărul de obiective
(incluzând în același timp pe cele relative la creșterea durabilă, ale Strategiei Göteborg), cu scopul
eficientizării utilizării bugetului comunitar. Ținând seama de continuitatea obiectivelor celor trei
strategii, analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor Strategiei Lisabona poate asigura o vedere
generală asupra nivelului de plecare al statelor și regiunilor europene către orizonturile descrise de
noile orientări ale politicii de coeziune.
Următoarele două hărți ilustrează competitivitatea economică regională conform criteriilor stabilite de
Strategia Lisabona. Pentru prima hartă, măsura competitivității este dată de un indicator care
combină 7 din cei 14 indicatori ai strategiei, respectiv PIB/loc., PIB/angajat, rata de ocupare a forței
de muncă, rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă, procentul din PIB investit în cercetare-dezvoltare,
șomajul regional și șomajul pe termen lung. Regiunile sunt ordonate descrescător după fiecare
indicator și se stabilesc astfel primele cele mai bune 25%, următoarele cele mai bune 25% etc.,
obținându-se patru grupe (cuartile) pentru fiecare indicator. Pentru fiecare regiune se stabilește
poziția (1, 2,... etc.) ocupată în cele 7 clasamente realizate, se adună pozițiile lor și se calculează
media acestora, obținându-se astfel poziția relativă a fiecărei regiuni în ierarhia europeană, în relație
cu îndeplinirea criteriilor economice ale Strategiei Lisabona. Indicele variază între 1 (cea mai bună
performanță pentru toți indicatorii, în cea mai bună cuartilă) și 4 (cea mai scăzută performanță la toți
indicatorii, în cea mai nefavorabilă cuartilă).
Dând o pondere egală tuturor celor 7 indicatori, metoda permite, pentru a doua hartă, reprezentarea
modificării în timp a pozițiilor relative a regiunilor analizate: între 2000-2006, din cele 287 de regiuni
104 și-au îmbunătățit poziția, 72 au rămas relativ la fel iar 111 au ajuns într-o poziție inferioară celei
de plecare.
România și strategia Europa 2020
19
Harta 2 Indicatorul compozit al performanței economice conform Strategiei Lisabona, 2006
Sursa: Territorial observation, no.3, 2010
România și strategia Europa 2020
20
Harta 3 Evoluția indicatorul compozit al performanței economice 2000-2006
Sursa: Territorial observation, no.3, 2010
România și strategia Europa 2020
21
Poziția României nu este una de invidiat, pe niciuna dintre hărți, însă această situație trebuie
relativizată deoarece diversitatea regiunilor europene le face greu de comparat unele cu altele. Este
suficient să amintim faptul că hărțile propun analize bazate pe aceleași criterii și pentru regiunile
occidentale, care au evoluat liber, și pentru acelea din centrul și din estul Europei, care erau afectate
de profunde procese de tranziție politică, economică și socială.
Harta 2 nu trebuie privită global,ca o analiză discriminantă care pune în evidență deosebiri între
regiuni, ci ca pe un instantaneu care arată poziția de plecare a unei regiuni oarecare, poziție care
trebuie considerată independentă de aceea a celorlalte. În cel mai bun caz se poate merge până la o
analiză pe mari regiuni geografice (sudul, centrul, estul, vestul Europei) sau pe mari structuri
teritoriale (centru-periferie), ceea ce poate fi util pentru schițarea foarte generală a unor politici
flexibile duse la scară supranațională.
Mai importantă este Harta 3, care, de data aceasta, surprinde dinamici ce se puteau dovedi
convergente sau divergente dezideratelor Strategiei Lisabona. În cazul României doar București-
Ilfov prezinta tendințe conforme, toate celelalte regiuni îndepărtându-se mai mult sau mai puțin de
obiectivele dorite. Dacă se ține cont de faptul că indicatorii luați în calcul sunt susceptibili să afecteze
majoritatea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin exacerbarea fenomenelor de patologie socială
care conduc la diferite forme de excluziune, atunci poziția inițială a țării noastre prezintă mai degrabă
o structură fragilizată, improprie unui start normal pentru competițiile anunțate pentru perioada de
programare 2014-2020. Acest fapt este cu atât mai evident cu cât demarajul înregistrat după
aderare a fost cel puțin temperat de efectele crizei economice.
Plecând de la aceste baze, cercetările ESPON au evoluat către analiza directă a indicatorilor
identificați în cadrul SE2020, cel mai ambițios proiect în acest sens fiind SIESTA - Spatial indicators
for a Europe 2020 Strategy Territorial Analysis, care își propune „să ofere o bază pentru
dimensiunea teritorială a SE2020 prin identificarea oportunităților prezentate de diferitele tipuri de
regiuni în relație cu obiectivele și cu inițiativele emblematice ale strategiei. Aceste rezultate se
doresc utile decidenților politici de la diferitele scări spațiale în vederea identificării intervențiilor
teritoriale necesare, cum ar fi de exemplu nivelele locale și regionale unde autoritățile trebuie să-și
pregătească strategiile de dezvoltare”.5
Harta 4 confirmă poziția precară a României la startul pentru îndeplinirea obiectivelor SE2020, cu
excepția notabilă a regiunii București-Ilfov. Cu un nivel de plecare de sub 60% și chiar de sub 50%
către țintele prevăzute de SE2020, țării noastre îi va fi greu să își respecte angajamentele, mai ales
dacă se ține seama de specificul administrativ (administrații oficiale județene în loc de administrații
regionale) și de gradul redus și incomplet de descentralizare a instituțiilor care trebuie mobilizate
pentru păstrarea unor traiectorii corecte, capabile că conducă la îndeplinirea obiectivelor.
Tabelele 4 și 5 ilustrează clar dificultățile care stau în calea României, singurele sale atu-uri fiind
înregistrate la capitolul creștere durabilă, unde tranziția și dinamismul scăzut al economiei din ultimii
ani a condus la scăderea emisiilor poluante iar echiparea hidroelectrică de dinainte de 1989 și cea
eoliană din prezent conferă țării o poziție confortabilă în ceea ce privește ponderea resurselor
energetice regenerabile.
5 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/siesta.html
România și strategia Europa 2020
22
Harta 4 Stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 (2009-2010)
Sursa: ESPON-SIESTA, 2012
Harta arată poziția relativă din 2010 a regiunilor europene față de 8 dintre cei 11 indicatori ai SE2020
(deoarece trei dintre aceștia, ai creșterii durabile, nu sunt disponibili decât la scară națională).
Indicele utilizat oscilează între 100 (toți indicatorii naționali sunt conformi țintelor SE2020) și 1 (toți
indicatorii naționali sunt foarte îndepărtați de aceia ai strategiei). Cu excepția regiunilor cu o poziție
foarte bună, toate celelalte sunt greu comparabile între ele, din cauza naturii extrem de diferite a
indicatorilor SE2020. Astfel, Andaluzia din Spania și Regiunea Nord-Est din România se află în
aceiași clasă, însă din motive diferite, ceea ce implică măsuri politice diferite...
România și strategia Europa 2020
23
Tabelul 4 Obiectivele și indicatorii Strategiei Europa 2020 pentru Uniunea Europeană
Obiective principale /
Indicatori Unitatea
Perioada de referință Ținta 2020 2005 2007 2008 2009 2010 2011
75% din populația de 20-64 ani ar trebui să fie angajată
Rata de ocupare a grupei 20-64 ani
% din populația de 20-64 ani
68 70 70 69 69 69 75
3% din PIB-ul european ar trebui investit în C&D
Investiții C&D în PIB % din PIB 1,82 1,85 1,92(s) 2,02(s) 2,01(s) 2,03(s) 3,00
Emisia de gaze cu efect de seră ar trebui redusă cu 20% față de 1990 Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie ar trebui să crească la 20% Eficiența energetică ar trebui îmbunătățită cu 20% (206,9 mil. TEP)
Emisia de gaz de seră
Indice 1990 = 100
92 91 89 83 85 (:) 80
Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie
% 8,5 9,9 10,5 11,7 12,5 (:) 20,0
Consumul de energie primară
1 000 tone echivalent petrol (TEP)
1704354 1686155 1683452 1596185 1646839 (:) 1474000
Abandonul școlar timpuriu ar trebui să scadă sub 10% și cel puțin 40% din populație de 30-34 ani ar trebui să aibă educație superioară sau echivalentă
Rata abandonului școlar timpuriu
% din populația de 18-24 ani
15,8 15,1 14,9 14,4 14,1 13,5 10(i)
Ponderea populației cu educație superioară
% din populația de 30-34 ani
28,0 30,0 31,0 32,2 33,5 34,6 40(i)
Numărul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu 20 de milioane
Persoane cu risc de sărăcie sau de excluziune socială(1)
Mii 123892(s) 119281 115186 113767 115726 (:) (:)
Persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii
Mii 39112(s) 36687 34267 34222 37860 (:) (:)
Persoane cu risc de sărăcie după transferurile sociale
Mii 79070(s) 80580(s) 80660 80174 80747 (:) (:)
Persoane cu privațiuni materiale severe
Mii 51729(s) 44374 41435 39763(s) 40104 (:) (:)
(1) = persoanele sunt numărate numai odată, chiar dacă apar în mai mult decât un indicator (s) = estimare (:) = date nedisponibile (i) = explicații pe http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/documents/Europe2020_i-icon.pdf Sursa: Eurostat, 2012 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators)
România și strategia Europa 2020
24
Tabelul 5 Obiectivele și indicatorii Strategiei Europa 2020 pentru România
Obiective principale /
Indicatori Unitatea
Perioada de referință Ținta 2020 2005 2007 2008 2009 2010 2011
70% din populația de 20-64 ani ar trebui să fie angajată
Rata de ocupare a grupei 20-64 ani
% din populația de 20-64 ani
63,6 64,4 64,4 63,5 63,3 62,8 70
2% din PIB-ul național ar trebui investit în C&D
Investiții C&D în PIB % din PIB 0,41 0,52 0,58 0,47 0,46 0,48 2,00
Emisia de gaze cu efect de seră ar trebui redusă cu 19% față de 1990 Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie ar trebui să crească la 24% Eficiența energetică ar trebui îmbunătățită cu 20% (10,09 mil. TEP)
Emisia de gaz de seră Indice 1990 = 100
59 59 58 49 48 (:) (:)
Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie
% 17,6 18,3 20,3 22,4 23,4 (:) 24,0
Consumul de energie primară
1 000 tone echivalent petrol (TEP)
36910 38223 38127 33631 33985 (:) (:)
Abandonul școlar timpuriu ar trebui să scadă la 11,3 % și cel puțin 26,7 % din populație de 30-34 ani ar trebui să aibă educație superioară sau echivalentă
Rata abandonului școlar timpuriu
% din populația de 18-24 ani
19,6 17,3 15,9 16,6 18,4 17,5 11,3
Ponderea populației cu educație superioară
% din populația de 30-34 ani
11,4 13,9 16,0 16,8 18,1 20,4 26,7
Numărul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu 580 000 de persoane
Persoane cu risc de sărăcie sau de excluziune socială(1)
Mii (:) 9904 9418 9112 8890 (:) (:)
Persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii
Mii (:) 1466 1413 1299 1176 (:) (:)
Persoane cu risc de sărăcie după transferurile sociale
Mii (:) 5347 4988 4745 4522 (:) (:)
Persoane cu privațiuni materiale severe
Mii (:) 7879 7023 6817 6643 (:) (:)
(1) = persoanele sunt numărate numai odată, chiar dacă apar în mai mult decât un indicator (s) = estimare (:) = date nedisponibile (i) = explicații pe http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/documents/Europe2020_i-icon.pdf Sursa: Eurostat, 2012 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators)
Lista proiectelor ESPON 2013
62
Lista proiectelor ESPON 2013
Prioritatea 1
1. Attractiveness: ATTREG - Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
2. Cities: FOCI - Future Orientation for Cities 3. Climate Change: ESPON Climate - Climate Change and Territorial Effects on Regions
and Local Economies in Europe 4. Demography: DEMIFER - Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions
and Cities 5. Energy: ReRisk - Regions at Risk of Energy Poverty 6. EU Directives: ARTS - Assessment of Regional and Territorial Sensitivity 7. EU 2020 Strategy: SIESTA - Spatial indicators for a Europe 2020 Strategy Territorial
Analysis 8. Globalisation: TIGER - Territorial Impact of Globalization for Europe and its Regions 9. Governance: TANGO - Territorial Approaches for New Governance 10. Green Economy: GREECO - Regional Potential for a Greener Economy 11. Growth Poles: SGPTD - Secondary growth poles in territorial development 12. Innovation: KIT - Knowledge, Innovation, Territory 13. Land use: EU-LUPA - European Patterns of Land Use 14. Poverty and exclusion: TIPSE - Territorial Dimension of Poverty and Social Exclusion in
Europe 15. Rural areas: EDORA - European Development Opportunities in Rural Areas 16. Scenarios: ET2050 - Territorial Scenarios and Visions for Europe 17. Seas: ESaTDOR - European Seas and Territorial Development, Opportunities and Risks 18. Services of general interest: SeGI 19. Specific types of territories: GEOSPECS - Geographic Specificities and Development
Potentials in Europe 20. Territorial Cooperation: TERCO - European Territorial Cooperation as a Factor of Growth,
Jobs and Quality of Life 21. Territorial impact assessment: TIPTAP - Territorial Impact Package for Transport and
Agricultural Policies 22. Transport: TRACC - TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in
Europe Prioritatea 2 23. Agglomeration economies: CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe 24. Convergence regions:SURE - Success for Convergence Regions’ Economies 25. Cross-border development: ULYSSES - Using applied research results from ESPON as a
yardstick for cross-border spatial development planning 26. European cooperation: TranSMEC - Transnational Support Method for European
Cooperation 27. Growth poles: GROSEE - Growth Poles in South-East Europe – 28. Indicators for Territorial Cohesion: KITCASP - Key Indicators for Territorial Cohesion
and Spatial Planning 29. Integrated strategies: RISE - Identifying and Exchanging Best Practices in Developing
Regional Integrated Strategies in Europe 30. Islands: EUROISLANDS - The Development of the Islands – European Islands and
Cohesion Policy 31. Metropolitan regions: BEST METROPOLISES - Best Development Conditions in
European Metropolises: Paris, Berlin and Warsaw 32. Metropolitan regions: METROBORDER - Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions
Lista proiectelor ESPON 2013
63
33. Metropolitan regions: POLYCE - Metropolisation and Polycentric Development in Central Europe: Evidence Based Strategic Options
34. R&D: AMCER - Advanced Monitoring and Coordination of EU R&D Policies at Regional Level
35. Rural migration: SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio in Rural Regions
36. Rural regions: PURR - Potential of Rural Regions 37. Scenarios: SS-LR - Spatial Scenarios: New Tools for Local-Regional Territories 38. Territorial diversity: ESPON TEDI - Territorial Diversity in Europe 39. Territorial governance: SMART-IST, Smart Institutions for Territorial Development 40. Territorial impact assessment: EATIA - ESPON and Territorial Impact Assessment 41. Territorial performance: TPM - Territorial Performance Monitoring Prioritatea 3 42. Atlas: ESPON Atlas - ESPON Atlas on European Territorial Structures and Dynamics 43. Database: ESPON Database 2013 Phase II (2011-2014) - Multi Dimensional Database
Design and Development (M4D) 44. Database: ESPON Database 2013 45. HyperAtlas: HyperAtlas 46. Map Updates 47. Mapping Tool: RIMAP - ESPON Online Mapping Tool 48. Territorial indicators: INTERCO - Indicators of Territorial Cohesion 49. Territorial monitoring: BSR-TeMo - Territorial Monitoring for the Baltic Sea Region 50. Typologies: Typology Compilation Prioritatea 4 51. Capitalisation: ENECON - ESPON Evidence in a North European Context 52. Capitalisation and dissemination: CaDEC - Capitalisation and Dissemination of ESPON
Concepts 53. e-learning: ESPONTrain - Establishment of a transnational ESPON training programme to
stimulate interest to ESPON2013 knowledge 54. Territorial scales: SCALES - Breakdown and capitalisation of ESPON results on different
scales 55. Territorial strategies: INTERSTRAT – ESPON in Integrated Territorial Strategies 56. Transnational perspectives: NORBA - Nordic-Baltic Dialogues on transnational –
perspectives in spatial planning
Lista proiectelor ESPON 2013
64
Lista proiectelor ESPON 2006
Prioritatea 1: Proiecte tematice
1. ESPON 111 Potentials for polycentric development in Europe
2. ESPON 1.1.2 Urban-rural relations in Europe
3. ESPON 1.1.3 Enlargement of the European Union and the wider European Perspective as
regards its Polycentric Spatial Structure
4. ESPON 1.1.4 The Spatial Effects of Demographic Trends and Migration
5. ESPON 1.2.1 Transport services and networks: territorial trends and basic supply of
infrastructure for territorial cohesion
6. ESPON 1.2.2 Telecommunication Services and Networks: Territorial Trends and Basic
Supply of Infrastructure for Territorial Cohesion
7. ESPON 1.2.3 Identification of Spatially Relevant Aspects of the Information Society
8. ESPON 1.3.1 The Spatial Effects and Management of Natural and Technological Hazards
in Europe
9. ESPON 1.3.3 The Role and Spatial Effects and Cultural Heritage and Identity
Prioritatea 2: Proiecte de cercetare a impactului politicilor 10. ESPON 2.1.1 Territorial Impact of EU Transport and TEN Policies
11. ESPON 2.1.2 The Territorial Impact of EU Research and Development Policies
12. ESPON 2.1.3 The Territorial Impact of CAP and Rural Development Policy
13. ESPON 2.1.4 Territorial trends of energy services and networks and territorial impact of EU
energy policy
14. ESPON 2.1.5 Territorial Impacts of European Fisheries Policy
15. ESPON 2.2.1 The Territorial Effects of the Structural Funds
16. ESPON 2.2.2 Pre-Accession Aid Impact Analysis
17. ESPON 2.2.3 Territorial Effects Of the Structural Funds In Urban Areas
18. ESPON 2.3.1 Application and effects of the ESDP in the Member States
19. ESPON 2.3.2 Governance of Territorial and Urban Policies from EU to Local Level
20. ESPON 2.4.1 Territorial Trends and Policy Impacts in the Field of EU Environmental Policy
21. ESPON 2.4.2 Integrated Analysis of Transnational and National Territories Based on
ESPON Results
Prioritatea 3: Proiecte trans-tematice de coordonare
22. ESPON 3.1 Integrated Tools for European Spatial Development
23. ESPON 3.2. Spatial Scenarios and Orientations in relation to the ESDP and Cohesion
Policy
24. ESPON 3.3 Territorial dimension of the Lisbon-Gothenburg strategy
Prioritatea 4: Studii și proiecte de suport științific
25. ESPON 1.4.1 The Role of Small and Medium-Sized Towns
26. ESPON 1.4.2 Preparatory Study on Social Aspects of EU Territorial Development
Lista proiectelor ESPON 2006
65
27. ESPON 1.4.3 Study on Urban Functions
28. ESPON 1.4.4 Preparatory Study on Feasibility on Flows Analysis
29. ESPON 3.4.1 Europe in the World
30. ESPON 3.4.2 Territorial impacts of EU economic policies and location of economic activities
31. ESPON 3.4.3 The modifiable areas unit problem
32. ESPON 4.1 ESPON – DATA NAVIGATOR I 33. ESPON 3.2 ESPON – DATA NAVIGATOR I
Bibliografie
66
Bibliografie
Böhme, K., Hague, C., Zillmer, S., Schön, P. (2010) - New Evidence on Smart. Sustainable and Inclusive
Territories, First ESPON 2013 Synthesis Report. Results by summer 2010, Luxembourg, ESPON
CU, ISBN - 978-2-9599669
Böhme, K., Doucet, Ph., Komornicki, T., Zaucha J., Świątek, D. (2011) - How to strenghten the territorial
dimension of „Europe 2020” and the EU Cohesion Policy, Report based on the Territorial Agenda
2020 prepared at the request of the Polish Presidency of the council of the European Union,
Warsaw, September
ESPON Project 3.2 (2007) - Scenarios on the territorial future of Europe, ISBN 2-9600467-4-9, May 2007
ESPON CU (2010) - Territorial Dynamics in Europe. Trends in Economic Performance of European Regions
2000-2006, Territorial Observation No. 3, September, Luxembourg, ISBN: 978-2-9599669-4-1
ESPON CU (2011) - Territorial Dynamics in Europe. Trends in Internet Roll-out, Territorial Observation No. 4,
April, Luxembourg, ISBN: 978-2-919777-01-3
ESPON CU (2011) - Territorial Dynamics in Europe. The Creative Workforce, Territorial Observation No. 5,
November, Luxembourg, ISBN: 978-2-919777-05-1
ESPON CU (2012) - Territorial Dynamics in Europe, Regions and cities in the global economy, Territorial
Observation No. 6, May, Luxembourg, ISBN: 978-2-919777-18-1
European Commission (2007)- Guidelines for transport in Europe and neighbouring regions. Extension of the
major trans-European transport axes to the neighbouring countries and regions, Directorate
General for Energy and Transport
European Commission (2011)- The urban and regional dimension of Europe 2020. Seventh progress report on
economic, social and territorial cohesion, November, ISBN: 978-92-79-21727-2
67
www.espon.eu
www.esponromania.ro
ISBN : 978-973-703-848-7
Top Related