Anatomia clinica a membrului
pelvin
profesor Viorel Nacu
2013, Chişinău
Femur: Posterior
Tibia Fibula
Femur
Piciorul drept, văzut din posterior
Condilus lateralis
Condilus medialis
Linea aspera
Trohant major
Trohanter minor
Pelvis Caput femuris
Femur
Tibia
Fibula
Tuberositas Tibia
Talus (astragalus)
Maleola medilais
Maleola medialis
Condilus medialis tibialis
Condilus lateralis tibialis
Piciorul drept vazut din anterior
Condilus lateralis femuralis
Condilus medialis femuris
Patela
Medial
cuneiform (1)
Intermediate
cuneiform (2)
Lateral
cuneiform (3)
Navicular Talus
Calcaneus Cuboid
Puncte de reper extern
1.Regio glutealis
• Crista iliaca
• Spina iliacă postero superioară
• Trohanterul mare
• Plica glutealis
• Tuber ischiadicus
2. Coapsa
• Plica inguinalis
• Spina ilii anterio superior
• Simphisis.
• M. tensor fascia lata, m.quadriceps femoris,
• Fossa iliopectinea.
3. Genum Patella Ligamentum patella Condili femuralis medialis et lateralis Condili tibialis medialis et lateralis Tuberculum Jerdi Tendo m. Biceps femuris Tendo m. Semimembranous et semitendinous Fossa poplitea. 4. Gamba Caput fibula Suprafata anterioara a tibiei Maleolele mediale şi laterale Tendonul Achile Calcaneul Baza osului metatarsian V Oasele metatarsiene Falangele
Hemostaza prin compresie manuală a vaselor
magistrale pe membrul pelvian poate fi
efectuată în următoarele puncte:
1 a. Femurală pe pliul inghinal, este
compresată către osul pubian (mijlocul
distanţei dintre spina iliaca anterior superior şi
simphisis)
2. a. Poplitee prin plasarea unui sul în fossa
poplitee şi flexia maximală a gambei.
Pulsul poate fi determinat:
1. pe artera femurală în triunghiul Scarp;
2. Pe artera poplitee in fossa poplitee
3. Pe artera tibială posterioară în proiecţia
canalului maleolar medial (între tendonul
achile şi maleola medială)
4. Pe a. Dorsalis pedis (linia de proiecţie:
mijlocul dintre maleole şi spaţiul interdigital I).
Regiunea anterioară a coapsei
a., v., n. obturatorius
Arcus ilio-pecineus
n. femuralis
Lig. Lacunaris
Gimbernati
Ganglion limfatic
a.,v. femuralis
m. iliopectineus
Canalis femuralis (1-2 cm):
Annulus femoralis inernus: anterior lig. inguinale, medial lig. lacunare
(Gimbernati), posterior lig. pectineale
(Cooperi), lateral –v. femorale.
Annulus femoralis externus: margo falciforme
cu cornus superior et inferior (fossa ovale or
hiatus safenus)
Pereţii: anterior - lig. Inguinale et cornus
superior margo falciforme; posterior fascia
iliopectinea; lateral v. femoralis.
Corona mortis: anterior a. epigastrica inferior; lateral v.
femoralis; medial a. obturatoria (25%)
Loja
anterioară
m. Extensori
ai gambei
Loja medială
m. adductori
Loja posterioară
m. Flexori ai gambei
Fascia lata formează două
septuri medial şi lateral care
formează trei loje ale coapsei
Canalis adductorius (Hunteri, 5-6 cm)
pereţii: anterior lamina vasto-adductoria,
medial m. adductor magnus, lateral m.
vastus medialis.
Orificiul superior (delimitat m. vastus
med., m adductor longus et lamina v-a:
a.,v. femoralis et n. saphenus.
Orificul inferior (a.,v. femoralis );
orificiul anterior: n. saphenus et a. genus
descendens
A.FEMORALIS
RAMURI SUPERFICIALE:
a. circumflexa ilium superficialis
b. a. epigastrica superficialis
c. a. pudenda externa
Ranuri profunde:
a. circumflexa femoris medialis
a. circumflexa femoris lateralis
a. profunda femoris
1. a. Femoralis; 2. a. Iliaca comunis; 3. a. Iliaca interna; 4. a.
obturatoria; 5. a. glutea inferioris; 6. a. glutea superioris; 7.
ramus ascendens a. circumflexa femoris lateralis; 8. a.
circumflexa femoris lateralis; 9. ramus descendens a.
circumflexa femoris lateralis; 10. a. circumflexa femoris
medialis; 11. a. profunda femoris.
Regiunea fesieră
• Pielea
• Ţesutul celular subcutanat
• Fascia superficială (devide ţesutul celular subcutanat în cel
superficial şi profund)
• Massa adiposa lumbo – glutealis
• Fascia glutea ()
• Trei stratusi musculare: • m. gluteus maximus;
• M. Gluteus medius, m. piriformis, m. obturatorius int., m. gemelli, m. quadratus
femoris
• M. glueus minimus et m. obturatorius externus
Spaţii celulare
• Între stratul superficial şi mediu de muşchi – spaţiul celular gluteal.
• Comunicări:
• prin foramen supra et infrapiriformis – spaţiul celularintrapelvin;
• foramen ischidicum minor – fossa ischiorectalis;
• Pe traiectul n. Ischadic – loja posterioară a coapsei
m. piriform devide foramen
ischiadcum major în for.
suprapiriforme et
infrapiriforme
• For. suprapiriforme se determina pachetul vasculo-nervos superior (a., v, n. gluteus superior et vasa lymfatica)
• For. Infrapiriforme: a.,n.,v. glutea inferior, n. cutaneus femoris posterior, a. pudenda interna şi n. pudendus, n. ischiadicus et vasa lymfatica).
Este o tulburare neuromusculara care apare
atunci cand nervul sciatic este comprimat sau iritat
de m. Piriformis provoacand durere, furnicături şi
amorţeli în fese şi pe calea nervului sciatic
coborând in gamba şi în picior.
Diagnosticul este adesea dificil din, dar unul dintre
criteriile cele mai importante este de a exclude
sciatica, care rezultă din compresie / iritare a
radacinilor nervoase a nervilor spinarii, cauzata de
o hernie de disc. Sindromul poate fi ca urmare a
variaţiilor anatomice în relaţia musculara-
nervoasa, sau de suprasolicitarea.
Sindromul muschiului piriform
Reginea dată este delimitată de 2 linii orizontale: cea superioară - se află cu 2 degete mai sus de patela, şi cea inferioară – la nivelul tuberozităţii tibiale.
Regiunea genunchiului este formată din:
1.Regiunea anterioară genunchiului,
2.Regiunea posterioară genunchiului,
3. Articulaţia genunchiului,
Regiunile anterioară şi posterioară sunt separate prin două linii verticale trasate prin mărginile posterioare a ambelor epicondili femurali.
Straturi: 1. Pielea,
2. Tesut subcutan –se află rr. cutanei a femurului şi n. safen, la nivelul art geninchiului, v. Safena magna fin medial.
3. Fascia propria – continuare a fasciei late a femurului.
4. Muschii şi vase:
anterior – m. quadriceps, tendonul care se inserează la patelă se prelungeşte in lig. patelar,
medial – mm.sartorius, gracilis, semitendinosus, care formează pes anserinus.
lateral – m. biceps.
Straturi:
1.Pielea,
2.Tesut subcutan –se află rr. din nerv cutanei anterior a femurului , şi pentru suprafeţele mediale şi laterale ramuri din n. safen şi n. cutaneus surea lateralis.
3.Fascia poplitea– formează vagina pentru tendoanele m biceps şi semimembranosum ,semitendinosum, şi pentru fascicul neurovazal, canalul Pirogov ( cu v. safena parva )
4.Muschii- care formează fossa poplitea:
superior şi medial –, semitendinosus, semimembranosus,.
superior şi lateral – tendonul m. biceps.
Inferior şi lateral – caput lateral m gastrocnemius
Inferior şi medial – caput medial m gastrocnemius
fundul fosei este format din planum popliteum a femurului, partea posterioară a art. genunchiul cu lig popliteum oblicum, m. popliteus.
Fossa Jobert
• Anterior – m adductor magnus
• Posterior – mm. semimembranous, semitendinous et gracillis.
• superior m. sartorius;
• Condilul medial al femurului şi capul medial al m. Gastrochemius.
Răspândirea puroiului din fosa
poplitee:
• Canalul musculoperoneus superior – în
loga anterioară şi laterală a gambei;
• Pe traiectu a.v.n.tibialis posterior în canalis
cruro-popliteus
• Prin canalul adductorius – regiunea
anterioară a coapsei.
• Pe traiectul n. Tibialis – ascendent – loja
posterioară a coapsei.
Straturi:
1.Pielea – slab mobila,
2.Ţesut subcutan – venele subcutane- v. Safena magna (medial), v. Safena parva lateral. Nervi superfeciali sunt ramuri a n. Safen şi nn. Cutaneus surae lateralis şi peroneus superfecialis.
3.Fascia propria (fascia cruris) – inferior formează retinaculum Extensorium superius.
Compartimentul anterior
tibial este delimitat: anterior - fascia proprie, posterior – septa interosoasă,
medial - tibia, lateral - septa intermusculara anterioarp cu fibula.
Conţine mm extensori ( m. tibialis anterior, m. extensor digitorum longus, m. extensor halucis longus), vasele tibiale anterioare, n. peroneus profundus.
Straturi: 1.Pielea – mai mobila, 2.Ţesut subcutan – venele subcutane- v. safena magna merge impreuna cu n safen, v. safena parva este la nivelul plantei şi 1/3 distală gambei, şi în 1/3 medie vena perforează fascia propria merge în canal Pirogov şi se termină în vena poplitea. 3. Nervi superfeciali sunt ramuri a n. safen şi nn. cutaneus surae medialis et lateralis. 4.Fascia propria (fascia cruris). are 2 foi- superfecial şi profund. 5.Muschii şi vase. Muschii extenzori superfeciali: m gastrocnemius, m plantaris, m soleus. Tendoanele aceştii 3 muschii formeaze în 1/3 distală tendonul Achilian. Intre muschii superfecial şi profunzi se află fascicul neurovazal posterior ( vasa tibialia posteriora, n tibialis, vasa peronea).
Loja
anterioară
m. Extensori
ai gambei
Loja laterală
m. peronieri
Loja posterioară
m. Flexori
• Canalis musculoperoneus superior ( un orificiu de intrare şi două de ieşire) :
• orificiu de intrare (localizat la marginea internă a fibulei, 3 cm distal de capătul proximal al fibulei) Intra n. Peroneus comunis
• orificiul superior de ieşire (localizat la marginea internă a fibulei 6-7cm distal-anterior de capul fibulei) iese n. peroneus profundus
• orificiul inferior de ieşire (localizat la marginea antero-laterală a gambei, 10-11cm mai sus de apexul maleolei laterale) iese n. peroneus superficial
Canalis musculoperoneus
inferior (Hyrtl) ( un orificiu de
intrare şi două de ieşire) :
pereţii: - anterior- m.tibialis posterior;
posterior – m. Flexor hallucis longus;
lateral – os peroneus
orificiu de intrare (localizat între m.
Tibialis posterior et m. Flexor hallucis
longus) Intra a.v. Peronea
orificiul superior de ieşire (localizat în
membrana interosea) iese rr.
Perforantes a. peronea
orificiul inferior de ieşire (m. Flexor
hallucis longus et os peroneus) ramurile
terminale ale a. Peronea (rr. Malleolaris
mediales).
Canalis cruropopliteus (un orificiu de intrare şi două de ieşire)
localizat între straturile superficial şi profund al muşchilor posteriori ai gambei:
Pereţii:
Anterior – m. Tibialis posterior, m. Flexor digitorul longus , et m. Flexor
halucis longis.
Posterior – m. soleus.
- Orificiu de intrare este localizat între arcus tendineus m. Soleus et m.
Popliteus. Intră a.v. Poplitea şi n. Tibialis.
- orificiul superior de ieşire are formă triunghiulară (localizat între colul
os phibularis (din exterior), m. Popliteus superior şi m.tibialis posterior
din interior şi inferior) traversat de a. Tibialis anterior în loja anterioară
a gambei.
- orificiul inferior de ieşire (localizat în treimea inferioară a gambei la
marginea inverioară a m. Soleus. iese a. Tibialis posterior et n. Tibialis.
Regiunea gleznei (articulaţiei talocrurale).
Straturi: 1.Pielea – mobilă pronunţat, 2.Ţesutul subcutan – bine dezvoltată alături de tendonul achilian şi foarte subtire la nivelul maleolelor. Intre fascia superfecială şi profunda se află vene şi nervi subcutanati: pe marginea anterioară a maleolei mediale – v. safena magna şi n. safen, posterior de maleola laterală- v. safena parva şi n. suralis, pe suprafaţa anterioară – n. peroneus superfecialis 3. Fascia propria
regiunea anterioară: •Fascia propria formează retinaculum extenzorium inferius
•Sunt 3 canale : medial- tendonul m tibial anterior, lateral –, tendoane m. extensor digitorum communis, m. tibial anterior şi n. peroneus comunis, intre ele – tendo m. extensor hallucis longus.
• A. tibială anterioară trece sub retinaculum inferius şi se numeşte a dorsalis pedis.
Regiunea posterioară:
• conţine tendonul achilian, tendonul m.
plantaris şi bursa sinovială calcaneana.
Canalis maleolaris medialis:
Plasat: Între retinaculum flexorum et os calcaneus.
Conţinutul: tendo m. Flexor hallucis longus; tendo m. Flexor
digitorum longus; tendo m. Tibialis posterior; a.v. Tibialis
posterior et n. Tibialis.
Superior se prelungeşte în loja posterioară a gambei, distal – in
canalul calcanean.
Lojele plantei
• Loja medială: mm. abductor
hallucis brevis, flexor hallucis
brevis, tendo m. adductor
hallucis et flexor hallucis
longus.
• Loja laterlă: mm. abductor
dugiti V, flexor digiti minimi.
• Loja medie: se repartizează în
compartimentul superficial (m.
Flexor digitorum brevis et m.
lumbricales) şi cel profund (m.
Flexor digitorul longus, m.
qvadraturs plantae et m.
adductor hallucis).
Canalis calcaneus: este o prelungire a canalului maleolar
medial şi este delimitat din exterior – os calcaneus şi din
medial m abductor hallucis. Lungimea de 3-4 cm.
• a. et n. plantaris medialis – sulcus plantaris medialis (m. Flexor digitorum brevis et m.abductor hallucis.
• a. et n. plantaris lateralis – trece prin loja medie (m. quadratus plantaris et m. flexor digitorum brevis) apoi în loja laterală. anastomozează cu r. profundus a. dosrsalis pedis şi formează arcus plantaris (aa. Metatarsea plantares – aa. plantares digitales.
Regiunea plantei.
Zonele critice de vascularizare pe
membrul inferior
Particularităţile de regenerare a ţesuturilor sunt în
directă concordanţă cu vascularizarea
• În fracturi de col femural, se lezează
vasele sangvine care vascularizează capul
femural ce aduce la necroză aseptică a lui,
în caz când osteosinteza se face tardiv.
• - consolidarea osoasă deficientă în fracturi
a 1/3 distală a tibiei
• - ulcere trofice, cicatrizarea plăgilor.
Liniile de proecţie ale
vaselor magistrale si
nervii periferici a
membrului inferior.
Proiecţia a. Femuralis este linia ce uneste
mijlocul ligamentului inghinal cu tuberculul
adductorium a condilului medial a
femurului.
Linia de proiecţie a a. femurale
Linia de proiecţie a n. ischiadic
• de la mijlocul distantei dintre
tuberozitatea ischiadica si trohanterul
mare, pana la mijlocul fosei poplitee.
Accesul spre nervul sciatic, arterele glutee
si artera pudenda interna in regiunea glutee
(operatia Gaghen-Torn) • In compartimentul superior,
intre m.piriform si m.gluteu mediu se determina pachetul vasculo-nervos superior.
• In compartimentul inferior a regiunii, in spatiul dintre m.piriform si m.gemellus se determina pachetul vasculo-nervos pudend si gluteal inferior. , n.sciatic,
• Artera pudenda interna se afla pe spina ischiadica mai interior de n.pudend
N. perinea comun
• imediat sub fascia proprie se determina n. peroneu comun ce se afla pe colul fibulei, la întrare în canalis musculo - peroneus superior .
• distal se ramifică în n.peroneus profundus et superficialis.
• (în acest loc poate avea loc compresia acestui nerv, care aduce la neuropatie şi dereglarea funcţiei muşchilor inervaţi de acest nerv)
Proiecţia a. poplitee şi n. tibial este marcată de la
vârful proximal spre cel distal al fosei poplitee
fosa poplitee
• Pielea
• tesutului subcutan
• fasciei superficială
• v.saphena parva.
• fascia proprie
• n.tibial.
• Mai profund si medial de nerv se determina vena poplitee.
• Sub vena se afla a.poplitee
Linia de proiecţia a a. tibialis
posterior
• proximal - 1cm medial
de capul fibulei, distal
- mijlocul distantei
dintre tendonul "Ahile"
si maleola medială
Proiecţia a. Tibialis anterior
• Linia ce incepe de la
mijlocul distantei
dintre capul fibulei si
tuberozitatii tibiei şi
mijlocul distanţei
dintre maleole.
Acces chirurgical pe a. Tibiala anterioara
• Incizia pielii, tesutului subcutan si fasciei superficiale, pe
• linia de proectie
• Cu sonda canulata se deschide fascia proprie in spatiul dintre muschiul tibial antrerior extensor lung a degetelor.
• pana la membrana interosoasa, pe care se gasesc a.tibiala anterioara cu venele omonime si n. peroneu profund (lateral de vase).
Proiecţia a. dorsalis pedis
• Linia ce incepe de la
mijlocul distantei
dintre maleole şi se
sfârşeşte în spaţiul
interdigital I.
• Acces chirurgical pe a. tibialis posterior
si n. tibialis • Incizia pielii, tesutului subcutan si fasciei superficiale
• linia de proectie medial de tendonul "Ahile"
• Vena safena mare se departeaza spre lateral si pe
sonda canulata se diseca fascia proprie.
• Cu un instrument bont, pe sonda canulata, se patrunde
prin tesutul adipos si pe tendonul flexor lung a degetelor,
in tesutul adipos adiacent se determina a.tibiala (mai
profund) si n.tibial (mai superficial)
Leziuni de nervi:
N. peroneus communis
Dereglari apar la: 1. lezune prin taiere
2. Fractură de fibulă cu deplasarea fragmentelor
3. Compresia nervului (imobilizare ghipsată, poziţie incorecta a membrului)
Manifestare: este dereglată funcţia muschilor
care execută extensia degetelor şi plantei (m.
Tibialis anterior, m. Extensor halucis longus,
m. Extensor digitorum longus) şi a celor care
execută pronaţia (m. Peroneus longus et
brevis).
Manifestarea clinică: membrul este puţin
flectat în articulaţia genunchiului (din cauza
tonusului majorat al mm. Flexori), planta este
în flexie (ecvinus). Dereglări sensitive pe
partea postero-laterală a gambei dorsală a
plantei.
N. ischiadicus Dereglari apar la:
1. lezune directe, prin taiere sau complicaţii postoperatorii
Manifestare: este dereglată funcţia muschilor din loja
posterioară a coapsei (m. Biceps femoris, m
semimembranous et semitendinous), muşchii din lojele
gambei (m. Tibialis anterior, m. Extensor halucis longus, m.
Extensor digitorum longus) şi a celor care execută pronaţia
(m. Peroneus longus et brevis) şi flexorii (m. Plantaris
longus, m. tibialis posterior, m. Flexor digitorul longus, m.
Flexor halucis longus, m.m. soleus et gastrocnemius )
Manifestarea clinică: membrul este puţin flectat în genunchi
şi în adducţie din cauza tonusului mărit al mm. Adductorius.
Paralizie totală a pantei şi degetelor, atrofia muşchilor
gambei şi plantei. Dereglări sensitive pe partea postero-
laterală a gambei dorsală a plantei.
N. tibialis
Dereglari apar la:
1. lezune directe, prin taiere, fracturi, complicaţii postoperatorii
sau compresie de către tumori, etc.
Manifestare: este dereglată funcţiei
muşchilor din loja posterioară a gambei
flexorii (m. Plantaris longus, m. tibialis
posterior, m. Flexor digitorul longus, m.
Flexor halucis longus, m.m. soleus et
gastrocnemius )
Manifestarea clinică: planta este în
extensie dorsală (planta calcaniană) , puţin
în adducţie (m. Tibial anterior). Lipsesc
reflexele ahilian şi plantar.
Dereglări sensitive (lipsa) pe partea
postero-medială a gambei şi plantară.
• Lezunea n. Cutaneus sura lateralis – poate
simula leziunea n. peroneus (picior în ecvin
pedis equinus ). Dereglări trofice şi sensitive pe
partea latero posterioară a gambei.
• Lezunea n. Cutaneus sura medialis – poate
simula leziunea n. tibialis (pedis calcaneus
(picior calcanean). Dereglări trofice şi sensitive
pe partea posterio-medialis a gambei.
Deplasarea fragmentelor osoase la
fracturi ale membrului pelvian
• 1. În caz de fractură ale colului osului
femural, membrul inferior (laba piciorului)
este poziţionat în rotaţie externăm sub
acţiunea rotatorilor exerni.
• 2. la fracturi ale femurului în 1/3 distală,
fragmentul distal sub acţiunea m.
gastrocnemius se deplasează spre
posterior şi pot trauma vasele poplitee.
Mulţumesc pentru
atenţie.
Top Related