„ Acestea sunt prioritățile președinției mele,
care vor forma domeniul de acțiune al Comitetului,
împreună cu programele de lucru ale secțiunilor. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
2 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
În mitologia greacă, Europa era o prinţesă feniciană.
Homer o descrie ca fi ind regina mitică a Cretei. A fost odată –
ne spun poveștile – o fată frumoasă, pe care a răpit-o Zeus,
preschimbat în taur. El a purtat-o peste mare, străbătând apoi
continentul care a căpătat numele Europa.
3Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Timp de secole, Europa a fost un loc de veșnică
gâlceavă, un amestec de grupuri etnice afl ate
mereu în război unele cu altele. Setea de
putere, de a ocupa și stăpâni a dus la deplasarea
granițelor, devastarea ținuturilor și subjugarea
popoarelor. Din perspectivă istorică, puțin
timp desparte Europa celor două războaie din
secolul trecut de Europa cooperării susținute,
cea pe care o numim Uniunea Europeană și care
militează pentru un viitor pașnic în Europa.
Uniunea EuropeanăÎncepând din 1950, integrarea europeană
a înaintat cu mare succes. După decenii
de neînțelegeri, de războaie și de continuă
deplasare a granițelor și a populațiilor, proiectul
european a creat condițiile instaurării păcii,
securității, prosperității și solidarității, deși mai
sunt multe de făcut.
Inițiativa creării unei piețe unice și, ulterior,
cea a creării unei monede unice nu au avut
precedent. În ultimii șapte ani, au avut loc două
extinderi, pentru a absorbi în total douăsprezece
noi state membre. După câțiva ani în care
s-au înregistrat atât progrese, cât și întârzieri,
Uniunea a încheiat un nou tratat, prin care
rolul societății civile este consolidat și prin care
Consiliul capătă un președinte permanent și
un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și
politica de securitate.
„ Trebuie să ducem mai departe viziunea unei Europe pașnice și prospere. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
4 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Provocările cu care se confruntă EuropaÎn ultimii ani, lumea a traversat o gravă criză
fi nanciară. Primele semne de redresare sunt
încă privite cu neîncredere și există puternice și
alarmante semnale de recesiune, de încetinire
continuă și de eșec al măsurilor de redresare.
Șomajul a atins cote fără precedent, chiar dacă
acestea variază de o ţară la alta și de la o regiune
la alta. În special în rândul tinerilor, șomajul ia
proporţii îngrijorătoare. Sărăcia reprezintă în
continuare în Europa o problemă extrem de
gravă. Accentul s-a mutat de la problemele
catastrofale din sectorul fi nanciar către poziţia
fi nanţelor publice în statele membre. Importantele
defi cite publice și, prin urmare, datoria publică
au creat tensiuni enorme ca urmare a reducerii
cheltuielilor, a reducerii salariilor și ca urmare
a altor măsuri adoptate de multe state membre în
vederea ieșirii din criză.
A scăzut angajamentul politic cu privire la
dezvoltarea durabilă și reducerea efectelor
schimbărilor climatice. Dezvoltarea pe termen
lung a trebuit să cedeze locul unei politici pe
termen scurt. Comunitatea internaţională nu mai
acordă sufi cientă atenţie și nu mai abordează
într-un mod adecvat aspectele legate de
egalitatea la nivel global, de dezvoltarea
democratică și de dreptul la hrană și la apă
potabilă. Scade interesul faţă de Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului privind sărăcia la nivel
global. Au eșuat negocierile purtate ani de zile
în cadrul OMC pentru încheierea unui nou acord
comercial multilateral.
O Europă socială puternicăSub președinţia mea, Comitetul va continua
eforturile de dezvoltare și consolidare
a dimensiunii sociale a UE, eforturi care vor
duce la îmbunătăţirea condiţiilor de încadrare în
muncă și la promovarea integrării sociale. Vom
continua să acţionăm în sensul combaterii sărăciei
și a excluziunii care afectează deja grupurile
vulnerabile. Sub acest aspect, apar noi provocări
ca urmare a măsurilor de ajustare necesare creării
unei societăţi cu emisii reduse de dioxid de
carbon; totodată, va fi nevoie de noi cunoștinţe și
competenţe.
5Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
O societate civilăNoul tratat oferă societăţii civile posibilitatea
implicării în lucrările instituţiilor UE, cu toate că
există indicii clare că cetăţenii europeni sunt
departe de a se simţi angajaţi în cooperarea
europeană. Cele 27 de state membre trebuie încă
să găsească soluţii și să adopte decizii comune
în cadrul Consiliului, riscul fi ind ca rezultatul
fi nal să fi e obţinut numai pe baza avantajelor
sau dezavantajelor naţionale. Cel mai adesea,
chestiunile europene lipsesc din politicile
naţionale și campaniile electorale. Atât la nivel
naţional, cât și la nivelul UE, este nevoie de
o conducere politică care să privească integrarea
europeană ca pe un obiectiv politic.
Avem nevoie de o societate civilă care să apere în
mod explicit valorile Uniunii, care să dea sprijinul
necesar construcţiei europene și să participe la
aceasta.
Avem nevoie de viziunea și angajamentul
organizaţiilor societăţii civile, care să ridice
probleme și să militeze pentru includerea lor pe
agenda politică.
Avem nevoie de cetăţeni care, în cadrul unor
organizaţii, să dorească să își aducă contribuţia
prin competenţele, expertiza, angajamentul și
interesul lor.
„ Prin urmare, avem nevoie de CESE,
unicul organ ofi cial al UE care reprezintă
organizațiile de angajatori, salariați și alte
părți interesate ale societății civile și care,
în temeiul tratatului, le oferă posibilitatea
de a participa și a a avea o infl uență
asupra lucrărilor interne ale Uniunii. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
6 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
7Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
„ Dialogul este arta de a vorbi cu cineva, nu cuiva, dar, înainte de orice, este arta de a asculta. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
8 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Un nou tratatTratatul privind Uniunea Europeană / Titlul II
Dispoziţii privind principiile democratice / Articolul 11
(1) Instituţiile acordă cetăţenilor și asociaţiilor reprezentative,
prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face
cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod
public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii.
(2) Instituţiile Uniunii menţin un dialog deschis, transparent
și constant cu asociaţiile reprezentative și cu societatea
civilă.
(3) În vederea asigurării coerenţei și a transparenţei acţiunilor
Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample
consultări ale părţilor interesate.
(4) La iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii,
resortisanţi ai unui număr semnifi cativ de state membre,
Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele
atribuţiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii
în care acești cetăţeni consideră că este necesar un act
juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.
Procedurile și condiţiile necesare pentru prezentarea unei
astfel de iniţiative sunt stabilite în conformitate cu articolul 24
primul paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene.
9Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Tratatul de la Lisabona a conferit CESE noi
posibilităţi și competenţe mai largi. Pentru prima
oară, instituţiile sunt obligate să ofere societăţii
civile și asociaţiilor reprezentative posibilitatea
de a-și exprima punctele de vedere și de a se
angaja într-un dialog deschis, transparent și
constant. A dialoga înseamnă și a asculta, nu
numai a-ţi exprima propriile opinii. Chiar dacă
posibilităţi de dialog și de exprimare deschisă au
existat dintotdeauna în cadrul activităţii de zi cu
zi a CESE, prin tratat, Comitetul este încurajat să
își dezvolte rolul și relaţiile cu celelalte instituţii.
Sub președinţia mea, Comitetul va acţiona cu
fermitate pentru punerea în aplicare a tratatului.
De asemenea, CESE va continua să urmărească
o strategie de comunicare activă.
Punerea în aplicare în mod activ
a articolului 11 din tratat
CESE a instituit un grup de legătură pentru
contactele sale cu organizaţiile reprezentative din
UE și cu reţelele acestora. Grupul de legătură are
nevoie de un nou impuls, iar în cursul mandatului
meu va deveni o prioritate găsirea unor noi căi
de a aborda această cooperare și de a identifi ca
împreună problemele de interes comun, care
necesită discuţii și măsuri.
Relansarea activității grupului
de legătură, ca loc de întâlnire
cu organizațiile societății civile
Munca voluntară constituie o formă de exprimare
activă a responsabilităţii civile, care consolidează
valori europene precum solidaritatea și coeziunea
socială.
Europa trebuie să constituie un exemplu
în materie de egalitate de gen, echitate
intergeneraţională și integrare. Acestea sunt
condiţiile primordiale ale democraţiei și coeziunii
sociale. Problema îmbătrânirii populaţiei
reprezintă nu numai o provocare, ci și o șansă
pentru Europa.
Implicarea activă în activitățile privind
Anul European al Voluntariatului 2011
Implicarea activă în activitățile privind
Anul European al Îmbătrânirii Active 2012
Diversitate și culturăUniunea Europeană este încă tânără, are nevoie
să se maturizeze și să își privească diversitatea
ca pe un mijloc de a găsi un echilibru între
diferitele caracteristici naţionale și de a stabili
reguli comune pentru binele tuturor cetăţenilor.
Societatea civilă europeană trebuie să promoveze
egalitatea între cetăţeni, între generaţii, între
bărbaţi și femei, între diferitele practici religioase
și între diferitele culturi. Aceasta constituie
o condiţie primordială a coeziunii sociale bazate
pe libertate universală și respect reciproc.
Cultura, sub toate formele ei, este o refl ectare
a diversităţii, oferă o perspectivă, generează
întrebări și provocări și ne poate deschide noi căi
de a ne privi pe noi înșine și mediul în care trăim.
Diversitatea Europei se refl ectă în culturile ei. De
exemplu, muzica, sub toate formele ei, depășește
barierele lingvistice.
oa
civ
de
an
co
nu
po
ex
zi
își
Su
fer
De
o s
Pu
a a
CE
co
UE
ne
m
de
îm
ne
Re
de
cu
M
ac
va
so
Eu
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
10 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
11Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
„ Fotosinteza stă la baza tuturor proceselor biologice de pe Pământ. Nu s-a inventat niciun sistem artificial care să poată converti atât de eficace atomii de carbon din atmosferă în material organic. Fotosinteza plantelor captează energia din lumina solară. În cursul acestui proces, care este cel mai important ciclu natural, se degajă oxigen. Celulele vegetale reprezintă creșterea în cel mai propriu sens al cuvântului. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
12 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Dezvoltarea durabilăDezvoltarea durabilă este o strategie defi nită în
sens larg ca o cale de a satisface nevoile zilnice
fără a pune în pericol posibilitatea ca generaţiile
viitoare să își satisfacă propriile nevoi. Aceasta
se bazează pe durabilitate în ce privește mediul,
precum și în plan economic și social. Strategia
UE 2006 pentru dezvoltare durabilă este
o strategie-cadru, care acoperă toate politicile.
CESE, împreună cu Observatorul Dezvoltării
Durabile în calitate de coordonator, trebuie să își
defi nească poziţia, în vederea conferinţei ONU de
monitorizare privind strategia globală Rio+20, care
va avea loc în 2012. CESE va prelua iniţiativa de
a încerca să coordoneze o serie de poziţii comune
ale unor organizaţii europene, pentru a reprezenta
contribuţia societăţii civile.
Punerea accentului pe strategia de
dezvoltare durabilă pentru Rio+20
Reunirea organizațiilor și rețelelor
europene pentru a asigura o contribuție
comună la Rio+20
Adoptarea unor poziții și declarații
comune cu actualele contacte ale CESE de
la nivel internațional
13Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Comisia Europeană a solicitat CESE să joace
un rol activ în punerea în aplicare a Strategiei
Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, care constituie
totodată o strategie de redresare economică și
de reducere a șomajului. Comitetul va acţiona
pentru a asigura îndeplinirea celor cinci obiective
majore stabilite de Consiliul European în
iunie 2010. Organizaţiile societăţii civile vor avea
ocazia să propună metode noi și inovatoare
și să caute căi de înţelegere comună asupra
unor chestiuni precum coeziunea economică și
socială, dezvoltarea durabilă, inovarea, cercetarea,
efi cienţa energetică, potenţialul IMM-urilor și piaţa
internă în noua lume globalizată.
Pentru a-și întări implicarea în procesul de
reformă, CESE și-a transformat Observatorul
Strategiei de la Lisabona în „Grupul de coordonare
Europa 2020”, care va continua activitatea rodnică
a Observatorului. Grupul va ajuta la coordonarea
activităţii secţiunii privind Strategia Europa 2020
și va intensifi ca totodată cooperarea cu consiliile
economice și sociale naţionale și cu organizaţiile
similare din statele membre. Acesta va sprijini
realizarea de progrese în cadrul strategiei și va
funcţiona ca o platformă de schimburi de bune
practici, analize comparative și creare de reţele
între toţi actorii implicaţi.
În cadrul Grupului de coordonare
Europa 2020, accentuarea cooperării cu
consiliile economice și sociale naționale și
organizațiile similare
O strategie Europa 2020 inteligentă
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
14 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Întreprinderile ecologice și spiritul antreprenorial ecologicOcuparea forţei de muncă și creșterea economică
ecologică se bazează pe spiritul antreprenorial.
Pentru a-i încuraja pe oameni să creeze
întreprinderi și să le dezvolte, este necesar să se
ofere stimulente și să se simplifi ce reglementările
în domeniu. UE nu a reușit încă să se pună de
acord cu privire la normele comune aplicabile
brevetului european, întreprinderilor, asociaţiilor
și asociaţiilor mutuale. Raportul întocmit de fostul
comisar Mario Monti la cererea Comisiei Europene
evidenţiază faptul că, din multe puncte de vedere,
piaţa internă este departe de a se fi dezvoltat pe
deplin. Întreprinderile trebuie să se orienteze mult
mai mult către durabilitate și responsabilitate
socială, iar UE trebuie să își dezvolte și să își pună
în aplicare programul privind întreprinderile mici
și mijlocii.
Small Business Act trebuie transformat
într-un instrument cu forță juridică
obligatorie
Accentuarea simplifi cării juridice, în
special în ceea ce privește întreprinderile
mici și mijlocii
15Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Economia socialăÎn contextul economiei de piaţă, este important
să se ţină seama, de asemenea, de multitudinea
formelor de întreprinderi. În economia socială
există anumite tipuri de întreprinderi – de
exemplu cooperativele, asociaţiile mutuale și
asociaţiile – care oferă modele de afaceri mai
durabile decât întreprinderile tradiţionale cotate
la bursă.
Există, de asemenea, un tip de activitate
economică etică ce are ca scop sporirea
incluziunii sociale, dar care poate implica și alte
perspective. Astfel de activităţi pot, de asemenea,
menţine echilibrul între modelul strict de piaţă și
obiectivele sociale. Studiul CESE privind economia
socială în statele membre prezintă o bună trecere
în revistă a acestui tip de activitate.
Aducerea în prim-plan a diferitelor tipuri
de întreprinderi din cadrul economiei
sociale
Aducerea în prim-plan a Anului
Internațional al Cooperativelor – 2012
Criza fi nanciară și urmările sale au demonstrat
faptul că economiile statelor membre ale
UE se caracterizează printr-un înalt grad de
interdependenţă. Prin urmare, soluţiile la
problemele comune trebuie să fi e, într-o mare
măsură, soluţii stabilite în comun. De asemenea,
în multe ţări sunt necesare măsuri precise pentru
a reduce datoria publică într-un mod acceptabil
din punct de vedere social.
Europa se confruntă cu mari provocări, ce pot fi
însă utilizate ca punct de pornire pentru creștere,
care, la rândul său, atrage după sine ieșirea din
criză. De exemplu, prin realizarea de investiţii în
inovaţie, în noile tehnologii (în special în sectorul
mediului și în cel al energiei) și în infrastructură și
prin stimulente fi nanciare inteligente, UE va putea
obţine o dezvoltare durabilă pe termen lung.
Astfel, UE ar putea, de asemenea, deveni foarte
competitivă la nivel internaţional.
Dezbaterea cu privire la următoarele perspective
fi nanciare va necesita mult timp și multă energie
atât din partea statelor membre, cât și din partea
societăţii civile, inclusiv a partenerilor sociali. În
timpul președinţiei mele, vom aduce o contribuţie
constructivă la dezbaterea privind bugetul pentru
următoarea perioadă fi nanciară, buget care ar
putea ajuta la găsirea de răspunsuri la toate
provocările cu care se confruntă UE.
Perspectivele fi nanciare 2014-2020
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
16 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Resursele naturale necesare pentru agricultură,
silvicultură și pescuit trebuie utilizate, dar nu
trebuie epuizate. Politica agricolă comună
constituie un element important al cooperării
europene. În timpul președinţiei mele, se vor
discuta și defi ni condiţiile prealabile pentru
dezvoltarea acestei politici înainte și în decursul
următoarelor perspective fi nanciare. Politica
agricolă comună trebuie să se bazeze, și în
continuare, pe principiile unei pieţe comune, pe
o fi nanţare comună și un sistem de sprijin comun.
PAC trebuie orientată către sporirea siguranţei
alimentare în UE și către garantarea faptului
că piaţa asigură un venit stabil agricultorilor.
Trebuie continuate eforturile pentru creșterea
transparenţei în lanţul alimentar în ceea ce
privește preţurile și contractele. Trebuie să se
renunţe la cuplarea subvenţiilor cu producţia
anterioară, pentru armonizarea ajutoarelor în
întreaga UE.
Trebuie să se menţină valoarea economiei
rurale a Europei și să se valorifi ce potenţialul
de creștere durabilă. Prin urmare, trebuie să se
acorde o mai mare atenţie celui de al doilea pilon
al politicii agricole comune, în vederea utilizării
resurselor destinate dezvoltării rurale atât pentru
consolidarea economiei rurale, cât și pentru
abordarea provocărilor legate de mediu și climă.
Producţia agricolă din UE trebuie privită, de
asemenea, din perspectiva cerinţelor globale în
materie de aprovizionare cu alimente.
Conferința privind viitorul politicii
agricole comune, intitulată „Winners and
losers from CAP reform” (Câștigătorii și
perdanții în urma reformei PAC)
Politica agricolă comună în perspectiva anului 2014
17Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Toate domeniile de acţiune politică trebuie
să aibă o dimensiune legată de durabilitate și
creștere economică. Existenţa unor organizaţii
ale consumatorilor puternice poate juca un rol
important în infl uenţarea tuturor tipurilor de
consum, atât privat, cât și public, astfel încât
bunurile și serviciile să devină mai sigure și mai
ecologice. Impactul acestora poate fi deosebit
de prompt și efi cace, dat fi ind că răspunsul
consumatorilor infl uenţează în mod direct
producţia. Drepturile consumatorilor constituie
un aspect important al unei economii de piaţă
sănătoase, iar acest subiect se afl ă în centrul
atenţiei CESE de multă vreme, eforturile sale în
acest domeniu fi ind încununate de succes.
În timpul președinţiei mele, Comitetul va continua
să organizeze evenimentul „Ziua Europeană
a Consumatorului”, în colaborare cu Comisia și
cu Președinţia în exerciţiu a Consiliului. Acesta
este un mod efi cient de a aduce drepturile
consumatorilor în centrul atenţiei.
Organizarea unei Zile Europene
a Consumatorului în fi ecare an
Politica de protecţie a consumatorilor
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
18 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
19Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
„ Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc;însetat am fost și Mi-ați dat să beau;străin am fost și M-ați primit;gol am fost și M-ați îmbrăcat;bolnav am fost și M-ați cercetat;în temniță am fost și ați venit la Mine. ”
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
20 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
CESE și restul lumiiEuropa este ca un arbore care își extinde ramurile,
fi ind însă conectat și cu restul lumii. Printr-un
proces intern dinamic, UE s-a extins pentru
a include 27 de state membre. CESE stabilește
diverse forme de cooperare cu organizaţiile
societăţii civile din ţări și regiuni din afara
Uniunii Europene, inclusiv partenerii Euromed,
China, India și Brazilia. Comitetului îi revine, de
asemenea, sarcina de a contribui la aderarea ţărilor
candidate cum ar fi Turcia și ţările din Balcani, prin
consolidarea parteneriatului lor cu UE.
CESE va continua să se implice activ în
relațiile cu restul lumii și cu organizațiile
societății civile
Asistenţă și dezvoltarePrin intermediul eforturilor lor în materie de
asistenţă și dezvoltare, UE și statele sale membre
joacă un rol esenţial la nivel global în combaterea
sărăciei și a foametei. CESE trebuie să se implice în
analizarea domeniilor de acţiune politică ale UE și
în eforturile de sporire a coerenţei dintre acestea
și politica de dezvoltare. Trebuie îmbunătăţită
efi cienţa ajutorului pentru dezvoltare. CESE va
lua măsuri pentru a se asigura că organizaţiile de
dimensiuni mici care operează în acest domeniu
benefi ciază, de asemenea, de resurse. Este necesar
să li se acorde sprijin organizaţiilor societăţii civile
și partenerilor sociali, prin înlesnirea accesului la
fi nanţare, iar regulile fi nanciare trebuie, la rândul
lor, simplifi cate.
Comerţul joacă un rol esenţial în dezvoltarea
globală și în propria dezvoltare economică
a Uniunii Europene. Încheierea unui acord
multilateral în cadrul OMC trebuie să aibă
întâietate asupra acordurilor comerciale bilaterale.
Politica comercială a UE trebuie adaptată pentru
a promova, de asemenea, dezvoltarea în contexte
multilaterale, bilaterale si regionale.
t buie aadadaptp ată pentru
a promova, de asemeneaeaeaeaeeaeaea, , , ,, , dededededededededeeeeeezvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzvzzzzzvolololololololololoololololo ttatattatatatatatatatataatataarereererererererererererer aa aa înînî c contexte
multilaterrralalala e,e,e,e,,, b b bb bililililatatatatatatataataaa erererererererererrraalalalaalalalleeeeeeee e eeee eeeeee e ee eeee e eee ee e e sisisisisiiisisissisisisissisisisisisiss r r r r r rrr rr r rrrr r rr egegegegegegegegegegegegegegeggeggegegegioioioioioioioioioioioioioioioioooooonannnnananannananaananananananaananaaaaalllellelelelellellleleleleee...
21Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Combaterea sărăciei și a foameteiCriza alimentară lovește și mai puternic, având în
vedere că criza fi nanciară sporește problemele
existente. Conform estimărilor FAO, numărul
persoanelor subnutrite la nivel mondial a depășit
un miliard, iar șansele de a realiza obiectivul de
reducere la jumătate, până în 2015, a numărului
persoanelor care se confruntă cu foametea sunt
tot mai mici.
În prezent, comunitatea internaţională ar trebui
să respecte angajamentele luate, astfel încât să
se realizeze obiectivul de a reduce la jumătate,
până în 2015, numărul persoanelor care suferă de
foame, la nivel mondial.
În primăvara anului 2011, CESE intenţionează
să organizeze o conferinţă pe tema siguranţei
alimentare la nivel mondial, în colaborare cu
FAO. Obiectivul urmărit este
acela de a scoate în evidenţă măsurile adoptate
de organizaţii precum Banca Mondială, cum ar
fi investiţiile în agricultură și dezvoltare rurală
în ţările în curs de dezvoltare și o mai mare
liberalizare a comerţului regional și global. CESE
va face eforturi pentru a stabili relaţii de lucru și
pentru a încheia un memorandum de înţelegere
cu FAO, după modelul cooperării CESE-OIM.
Conferința privind siguranța alimentară
globală
Stabilirea de relații cu FAO
Drepturile omuluiPoliticile în materie de securitate și de justiţie
trebuie să apere valorile libertăţii. Aceste politici
ar trebui să aibă la bază protecţia drepturilor
fundamentale garantate de Convenţia europeană
a drepturilor omului și de Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene. Politica și
legislaţia UE cu privire la imigraţie și la frontiere
trebuie să respecte pe deplin drepturile omului
și trebuie să plaseze problematica libertăţii și
securităţii tuturor în centrul preocupărilor lor.
e tema siguranţei
alimentare la nivel mondial, în colaborare cu
FAO. Obiectivul urmărit este
trebuie să apere
ar trebui să aibă
fundamentale g
drepturilor om
undamentale a
egislaţia UE cu
rebuie să respe
trebuie să plas
ecurităţii tuturo
a
fu
le
tr
și
se
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
22 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
23Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Programul de lucru și priorităţile președintelui pentru perioada 2010-2013
Promovarea unei societăți civile europene mai puternice
24 Împreună cu cetățeniipentru o Europă durabilă
Președinţia mea se va afl a sub semnul
transparenţei, al cooperării și al credibilităţii.
Intenţionez să lucrez în strânsă colaborare cu
vicepreședinţii, președinţii celor trei grupuri,
președinţii secţiunilor și președintele CCMI,
pentru a garanta că CESE continuă să fi e un
organ consultativ legitim, credibil și efi cient, care
reprezintă societatea civilă.
Oricare ar fi elementele pe care le vom include
în programul de lucru pentru următorul mandat
de doi ani și jumătate, suntem conștienţi că
circumstanţele exterioare nu pot fi întotdeauna
prevăzute. Prin urmare, este important ca CESE
să se poată orienta mai rapid, să fi e pregătit să își
adapteze priorităţile și să fi e fl exibil în procesele
sale interne și în luarea deciziilor.
CESE face eforturi, de mult timp, pentru a spori
efi cienţa activităţii sale. S-au luat, de asemenea,
diverse măsuri pentru a asigura monitorizarea mai
sistematică a avizelor Comitetului, însă aceasta
poate fi încă îmbunătăţită. Biroul CESE trebuie să
primească rapoarte periodice complete din partea
secţiunilor cu privire la monitorizarea lucrărilor lor.
CESE trebuie să fi e consultat de Consiliu și de
Comisie, dar și de Parlamentul European, în
temeiul noului tratat. Trebuie să găsim modalităţi
de a stabili, în continuare, priorităţi în activitatea
noastră și de a îmbunătăţi calitatea, dar și de
a elabora avize mai rapid, în anumite situaţii. CESE
trebuie, de asemenea, să stabilească calendare de
lucru, în consultare cu Parlamentul European și cu
Consiliul. Dacă Comitetul dorește să își mărească
potenţialul de a infl uenţa Parlamentul, trebuie
să își poată prezenta poziţiile adoptate înaintea
primei lecturi în cadrul comisiei PE. Trebuie, de
asemenea, să explorăm posibilităţile de încheiere
a unui acord de cooperare cu PE similar celui
dintre CESE și Comisia Europeană.
În timpul președinţiei mele, CESE va continua să
analizeze opţiunile existente pentru elaborarea
unui sistem fi abil și echitabil de rambursare
a cheltuielilor de deplasare și a altor cheltuieli ale
membrilor.
CESE trebuie să aibă o structură administrativă
modernă și efi cientă, care să le acorde membrilor
cel mai bun sprijin pentru a duce la bun sfârșit
obiectivele lor politice și care să garanteze faptul
că Comitetul își poate îndeplini rolul instituţional
și poate coopera cu alte instituţii. Trebuie să existe
o bună cooperare între membri și personal.
Stabilirea de priorități, urmărirea calității
și o procedură mai rapidă de adoptare
a avizelor, atunci când este necesar
Identifi carea modalităților de
uniformizare a procedurilor interne
ale CESE
Urmărirea unor acorduri de cooperare cu
Parlamentul European
În 2
00
9, I
nst
itu
tul p
en
tru
ge
stiu
ne
a m
ed
iulu
i din
Bru
xelle
s (I
BG
E)
a a
cord
at
Co
mit
etu
lui E
con
om
ic ş
i So
cia
l Eu
rop
ea
n p
rest
igio
sul
titl
u d
e „
Într
ep
rin
de
re e
cod
ina
mic
ă”.
CE
SE
a o
bţi
nu
t tr
ei
ste
le, c
ee
a c
e r
ep
rezi
ntă
ce
a m
ai î
na
ltă
dis
tin
cţie
a e
tich
ete
i eco
log
ice
.
Ace
ast
ă e
tich
etă
re
com
pe
nse
ază
într
ep
rin
de
rile
pe
ntr
u p
erf
orm
an
ţele
lor
în m
ate
rie
de
pro
tecţ
ie a
me
diu
lui.
Unitatea Vizite și Publicații
Tel. +32 25469604 • Fax +32 25469764
Rue Belliard/Belliardstraat 99
1040 Bruxelles/Brussel
BELGIQUE/BELGIË
www.eesc.europa.eu
CESE-2010-31-RO
© Uniunea Europeană, 2011
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării surseidoi:10.2864/86331
QE-32-10-535-RO-C
Top Related