Cuvintele acestea nu se spunnumai în Post, ci se spun la toateslujbele de dimineaþã ºi de searã,iar ele sunt cuvinte de îndrumare.

La Sfânta Liturghie se spunaceste cuvinte în trei contexte,adicã în legãturã cu trei texte

Iubiþi cedincioºi,Ca în fiecare an, întâmpinãm

Sãrbãtoarea Învierii cu faþa sen-inã, îmbrãcaþi în hainã luminatã ºicu sufletul curãþat de pãcate. Nepregãtim cât de bine putem,pentru ca bucuria sãrbãtorii sã fiedeplinã, ºi nu ar fi aºa, dacã grijapentru cele spirituale nu ar aveaîntâietate în preocupãrile noastre.

Învierea lui Isus din morþi,

„Paºtile Domnului, Paºtile… cã din moarte la viaþã ºi de pe

pãmânt la cer, Hristos Dumnezeune-a trecut pe noi, cei ce cântãm

cântare de biruinþã”(din Canonul Învierii, peasna I)

Cuvintele acestea, ºi de altfeltoate cântãrile atât de frumoase aleSlujbei Învierii Domnului nostru

Ori de câte ori sãrbãtorimÎnvierea Domnului, ne aducemaminte de cãderea împãrãþiei morþiiºi de începutul unui nou drum înexistenþa omenirii. Acum mãrtur-isim cã a biruit viaþa, iar Hristos s-afãcut începãtura celor adormiþi,dupã spusa Apostolului (I Corinteni15, 20).

Viaþa este darul cel dintâi ºi celmai preþios pe care ni l-a datDumnezeu. Este o mare tainã ºi,totodatã, o mãrturie a dragostei

Bucuraþi-vã! Hristos a înviat!

Cu harul ºi binecuvântarea luiDumnezeu Unul Cel în Treimeînchinat ºi-n anul acesta PrazniculSfintelor Paºti, aceastã “Sãr-bãtoare a Sãrbãtorilor”, ne umplecu adevãrat sufletele de aleasãbucurie, de luminã ºi sfântã pace.

Dupã ce ne-am pregãtit

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 6 - Nr. 181 22 aprilie - 5 mai 2011 8 pagini Tiraj: 5.000 exemplareSe distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Cu ocaziaSãrbãtorii Paºtelui,a Învierii Domnului

ºi Mântuitoruluinostru

Iisus Hristos, dorimtuturor locuitorilor

comuneiVladimirescu sã sebucure de pace,

liniºte sufleteascã ºi sã petreacã

aceastã perioadãde mare

însemnãtate spiritualã în tihnã,

alãturi de cei dragi din familie.Hristos a Înviat!

Primar, Viceprimar,Ioan Criºan Dorel Horga

Consiliul LocalVladimirescu

HRISTOS A ÎNVIAT!

ADEVÃRAT A ÎNVIAT!

“Toatã viaþa noastrã, lui

Hristos Dumnezeusã o dãm”

Continuare în pagina 4 Continuare în pagina 4 Continuare în pagina 4 Continuare în pagina 5 Continuare în pagina 5

Viaþã ºi învierePaºtile eliberãriinaþionale ºi Paºtileeliberãrii spirituale

Veniþi, de luaþiluminã!

Viaþa cea nouã...

22 apr. - 5 mai 2011DIN ACTUALITATE

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 2

Capitolul VI: SPORTUnul dintre cei mai controversaþi regi ai

þãrii noastre – dar ºi unul dintre cel maiurmãrit, în tot ceea ce a fãcut – este vorbadespre Carol al II-lea, spunea în 1937 despresport: Sportul nu este numai o cucerire detimp record pe teren, ci este, înainte detoate, o mentalitate ºi o moralã. Cu cât seva dezvolta mai mult aceastã laturã decamaraderie ºi de întãrire moralã, cu atâtsportul românesc va avea dreptul de anãzui mai puternic la recunoºtiinþaPATRIEI.

Aºa am gândit, ºi încã mai gândesc, chiardacã nu cu aceeaºi tãrie, dupã ce am ajuns sãcunosc multe dedesubturi ale sportului, ladiferite niveluri ºi, mai ales, ale fotbalului, casport-rege. Cu toate îndoielile mele, rãmânconvins cã nu neapãrat sistemul este vinovat,ci aceia care îl compun, care îl dirijeazã ºi – dece sã nu recunoaºtem? – cei care contribuimmaterial la întreþinerea ºi desfãºurarea activ-itãþilor sportive.

Am obþinut aprobarea Consiliului local,pentru prevederi bugetare privind investiþiileîn bazele sportive, în modernizarea acestoraºi în încurajarea sportului. Vã mulþumesc pen-tru înþelegere ºi aprobare!

Am convingerea cã societatea, în general,ºi comunitatea, în special, nu au decât decâºtigat, prin faptul cã cei mici, copiii, ado-lescenþii ºi tinerii, au mult mai mult decâºtigat, fãcând miºcare în aer liber ºi curat,timp în care ºi comunitatea, la rândul ei, vaavea membri care ºtiu ce este camaraderia,corectitudinea, lupta cinstitã ºi respectulfaþã de adversar. Sã nu neglijãm, însã, ºirecunoaºterea, cu fair-play, a meritelor celuimai bun.

SALA DE SPORTTinerilor, ºi nu numai lor, le stau la dispoz-

iþie o Salã de Sport modernã, unde aºa cumspuneam, nu numai cei tineri au activitate, ciºi elevii ªcolii, care îºi desfãºoarã orele desport aici, pe timp de iarnã, ajungându-sepânã la oamenii maturi, care doresc sã prac-tice miºcare în sine. Este bine, este foartebine.

Tot la salã, se antreneazã echipe de hand-

bal ºi volei, echipe care vor participa la între-ceri sportive ºi care ne vor reprezenta ladiferite competiþii.

Tot în sala pusã la dispoziþie de cãtreautoritãþi, îºi desfãºoarã activitatea un club delupte libere, ai cãrui mici luptãtori cucerescmedalii la diferite competiþii, inclusiv la celeinternaþionale. Poate cã de aici vor plecaviitorii campioni ai judeþului ºi ai þãrii.

Toþi au fost sprijiniþi de cãtre autoritãþi,prin acordarea de facilitãþi în desfãºurarea decompetiþii sau antrenamente. Prin logisticã ºibaze de calitate ºi multe altele. Nu regretãm.A meritat efortul, în cea mai mare mãsurã.

O menþiune, totuºi – care se vrea a fi oatenþionare cãtre conducerea clubului – înceea ce priveºte calificarea celor care seocupã de antrenamentul copiilor. Atenþionez,în cel mai serios mod, obligativitatea cali-ficãrii profesionale a celor care se ocupã deantrenarea luptãtorilor. Nu doresc sã ajungemla situaþii neplãcute, precum accidentãri careau ca urmãri afectarea integritãþii corporaleale acestor copii minunaþi. Responsabilitateavã revine, domnule consilier Bun Cãlin, în cal-itate de preºedinte al acestui club.

BAZELE SPORTIVEFiecare localitate a comunei are câte o

bazã sportivã, pe care se desfãºoarã activ-itãþile de sport, cu precãdere fotbal. Astfel, laMândruloc-Cicir, Horia ºi Vladimirescu, avembaze sportive foarte bune ºi excelente. Toatebazele au echipe de club care îºi desfãºoarãactivitatea în diferite eºaloane fotbalistice alejudeþului.

Cu toate cã la Mândruloc-Cicir ºi la Horiaau fost concesionate bazele sportive unoroameni inimoºi ºi cu iniþiativã, trebuie sã

recunoaºtem cã fãrã un sprijin din parteaadministraþiei, echipele care reprezintã aces-te localitãþi nu pot subzista. Condiþiile impusede cãtre forurile fotbalistice sunt doar de con-tribuþii materiale. Cheltuielile depãºescdisponibilitatea celor care au concesionat,situaþie care va trebui discutatã cu aceºtia,pentru a vedea ce se va face în viitor.Consider complet incorect ca administraþia sãse îngrijeascã de bazele sportive, iar un even-tual profit sã nu fie împãrþit ºi pentru bazasportivã care a fost pusã la dispoziþie.

Baza din Vladimirescu este dotatã (aºacum am arãtat), la propunerea mea ºi cuaprobarea dumneavoastrã, domnilor con-silieri, ºi este, în momentul de faþã, cea caregãzduieºte competiþii în condiþii foarte bune.

Ceea ce cred cã se greºeºte, este sistemulprost ºi obiceiul prostesc de a ne trezi custãpâni pe jucãtori, care, consider eu, este ofrânã în calea dezvoltãrii tineretului nostru. Dedragul unor succese, care nu ºtiu dacã vor fiîn folosul comunitãþii, sunt aduºi sã joace înechipã tineri din alte localitãþi, care desigurvin pentru bani, alterând, astfel, ideea desport ºi camaraderie.

De asemenea, consider cã folosindaceastã metodã, tinerii din comunã sunt daþila o parte, deturnând scopul pentru care aminvestit în bazele sportive.

Este lãudabil faptul cã fiecare bazã areechipe de copii ºi juniori. Aici consider eu cãtrebuie investit. Trebuie sã felicitãm echipa dejuniori mari, care s-a clasat pe locul alpatrulea pe þarã, la categoria lor de vârstã.Felicitãri!

Cum felicitãri meritã ºi luptãtorii, ºi aceitineri care au simþit cã au talent ºi înclinare, ºiau purces la sãli de sport din municipiu,

deoarece noi nu le-am asigurat condiþii pen-tru sporturi cum ar fi boxul, nataþia sau altele.Îi felicitãm pe toþi acei copii ambiþioºi ºi decaracter! Ceea ce vom face pentru ei, va fipublicitatea. Sã-i cunoascã întreaga comuni-tate. Sã-i felicite ºi sã-i încurajeze.

În ce mã priveºte, ca primar, atâta timpcât voi mai fi, voi acþiona pentru ca sportul încomunitatea noastrã sã se desfãºoare în ben-eficiul tinerilor ºi al tuturor celor care aparþincomunitãþii.

Avem nevoie de competiþii, atât între noi,cât ºi inter-judeþene sau la un nivel mai ridi-cat. Avem nevoie sã fim cunoscuþi. Dar euconsider cã un tânãr care are talent, condiþiefizicã ºi dorinþã de afirmare pentru a facemare performanþã, sã îºi urmeze drumul laºcoli specializate. Acolo, dupã o riguroasãselecþie, el, tânãrul ºi familia lui sã hotãrascã.Nu este bine sã-l iluzionãm ca mare sportiv,mare fotbaslist, care primeºte douã sau treisute de lei, de fiecare meci jucat în echipanoastrã, considerându-se, astfel, cã este omare vedetã.

La vârsta fragedã de 18-20 ani aºa secrede ºi joacã în aceste condiþii, pânã la 28-30 de ani, apoi se trezeºte ºi cu o familie, cuun copil pentru care, ca pãrinte, are respons-abilitãþi. Amar îi va fi sufletul, când se trezeºtefãrã o calificare, fãrã un loc de muncã sigur ºi,aproape sigur, fãrã un rost bine stabilit la 30de ani.

Aºa gândesc eu. Poate mã înºel, darstãpânii de jucãtori sã ia aminte.

De aceea am stricat anumite ºuste, ca sãspun aºa. ªi nu regret. Deloc. Absolut.

Nu-i pot trece cu vederea pe aceia caresunt antrenorii ºi oamenii care întreþin acestebaze sportive, dar ºi echipamentul sportivilor,cu dãruire. Îi felicit pe toþi ºi le mulþumesc!

Nu putem omite pe cei care, din multulsau puþinul lor, au considerat cã sportul tre-buie sã fie sprijinit, sponsorizând cu diferitesume de bani. Le promitem sã îi folosim cueficienþã!

ªi, fãrã a exagera, noi, de la bugetul local,am contribuit cel mai mult ºi cel mai eficient,pentru ca sportul sã nu fie o cenuºãreasã aîntregii noastre activitãþi. Meritul este al tutur-or, cetãþeni, primar ºi consilieri. Felicitãri pen-tru raþiune ºi înþelegere!

Primar, Ioan Criºan

Raport privind activitatea Primarului pe anul 2010La ora bilanþului, Primarul iese la raport...

Sala de Sport din Vladimirescu, datã în folosinþã în vara anului 2009, este apreciatã de toþi aceia careo folosesc pentru diferitele activitãþi sportive, datoritã dotãrilor moderne cu care este “înzestratã”

Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale alansat, în trimestrul IV al anului 2010, mãsura 221 –Prima împãdurire a terenurilor agricole – din cadrulProgramului Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-2013.

Aceastã mãsurã vizeazã creºterea suprafeþei depãdure cu rol de protecþie a apelor ºi a solului, apãdurilor, ºi cu rol de protecþie împotriva factorilornaturali ºi antropici dãunãtori, precum ºi de asigurarea funcþiilor recreative, pe baza rolului multifuncþionalal acesteia.

Solicitanþii vor primi sprijin pentru împãdurireaterenurilor agricole, constând în plãþi acordate pentru:

- costuri de înfiinþare a plantaþiei, incluzândcosturile pentru materialul de plantare, plantarea însine ºi alte costuri legate direct ºi necesare pentruoperaþiunea de plantare (primã de înfiinþare);

- costuri aferente perioadei de dupã plantare,pentru întreþinerea plantaþiilor (primã anualã pe hectarpentru 5 ani, începând cu primul an de vegetaþie);

- compensarea pierderii de venit agricol, ca

urmare a împãduririi (primã anualã pe hectar pentru15 ani, începând cu primul an de vegetaþie alplantaþiei).

Pentru acest an, mai sunt disponibile trei sesiunide depunere de proiecte, în perioadele: 2-31 mai2011, 1-30 septembrie 2011 ºi 2-30 decembrie2011, fiind alocate câte 50 milioane de euro pentrufiecare sesiune.

Mãsura se adreseazã persoanelor fizice,persoanelor juridice, grupurilor sau asociaþiilor depersoane fizice sau juridice ºi, nu în ultimul rând,autoritãþilor publice locale deþinãtoare de terenagricol, numai pentru compensarea costurilor legatede înfiinþarea plantaþiilor forestiere ºi pentrucheltuielile aferente întocmirii proiectului deîmpãdurire.

Informaþii suplimentare se pot obþine accesândpagina de internet www.apdrp.ro, precum ºi lanumãrul de telefon 0257-280.323 ºi e-mail:rlazar@prefecturaarad.ro (persoanã de contact: RaduLazãr).

Sprijin pentru împãdurireaterenurilor agricole

CruceaTrei cruci se pot vedea în zare,Pe dealul dintre dealuri sure,ªi oameni mulþi, aduºi sã-ndurePriveliºtea zguduitoare.

Trei cruci înfipte-n conºtiinþaPoporului lui Dumnezeuªi-n dealul devenit muzeuSe zbate-n cuie reci credinþa.

Trei cruci cãzute-n deznãdejde;Isus e pãrãsit de Tatãl...Tâlharul crede “El e. iatã-L...!”ªi-al treilea veºnicia-ºi pierde.

Cum stai în faþa crucii sfinteCe þine alte cruci în juru-i?Adu-þi crucea lângã-a Luiªi te închinã Lui fierbinte!

Rãmâi în ºirul lung de cruci,Cu cruce, viaþã ºi iubire,Ca mâine, când El fi-va mire,Sã poþi prin cruce-n cer sã urci.

Hristos a înviat!Hristos a înviat din morþi,rupând ºi lacãte, ºi porþi,ºi inima ce-n piept o porþiînsufleþind!

Hristos din morþi a înviat,zdrobind al beznelor regatºi lumea moartã în pãcatînviorând!

Din morþi a înviat Hristos,crin alb ºi mire glorios,prin lumea morþilor de joscutreierând!

În viaþa ta Iisus e viu?Sau zace, încã, în sicriu,iar tu eºti singur ºi pustiuca un mormânt?

Te cheamã, azi, Cel viu ºi sfânt,prin sãrbãtoare ºi cuvânt,sã intri-n Noul Legãmântpe veºnicii!

Magu Lazãr

22 apr. - 5 mai 2011DIN ACTUALITATE

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 3

Colectivul care realizeazã rubrica, aceasta ureazã tuturorcelor care o citesc, tuturor celor care nu au citit-o ºi tuturorconcetãþenilor noºtri ca...

...la Sãrbãtoarea Sfintelor Paºti, sã coboare liniºtea,pacea, minunea Învierii lui Iisus! Sã dãinuie în inimiletuturor, sã vã lumineze viaþa ºi sã vã aducã renaºterea cred-inþei, a speranþei, a bucuriei ºi cãldurã în suflete.

HRISTOS A ÎNVIAT!* Desigur, de sãrbãtori începem cu cele bune întâm-

plate, apoi cu sfaturi, ºi trebuie ºi puþinã ironie. Kaºairomânul, ºtie ºi a se distra.

* De Paºti, parte din aleºii Dumneavoastrã, stimaþi cetãþeni,dorim sã ne bucurãm de Învierea Domnului Nostru Isus Hristosîmpreunã. Fiecare va participa la Slujba de Înviere, acolo undecrede de cuviinþã. Dar sigur prezenþa ºi bucuria va fi comunã.

* La Horia, credincioºii ortodocºi vor înconjura SfântaBisericã în condiþiile pe care le meritã din plin. Traseul proce-siunii va fi asfaltat. Meritã ºi enoriaºii, dar ºi preotul care îi pãs-toreºte, ºi pentru care stima noastrã este deosebitã. O spunfaptele. Exemplul concret: acea clãdire-anexã, o adevãratãbijuterie care creazã condiþii optime pentru activitatea dinparohie.

* Pentru cã toþi suntem creºtini. Pentru cã toþi suntemcopiii lui Dumnezeu ºi Lui ne închinãm, am considerat ca deSfintele Paºti, toate cultele sã fie sprijinite material. Sunt con-vins cã acest sprijin este bine venit. Nu dãm sumele, pentru cãcreºtineºte este sã nu te lauzi când dai, nici cât dai, ci sã dai.ªtiþi cu toþii pilda vameºului ºi a fariseului.

* La Mândruloc, Grãdiniþa-i gata. Au scris ziarele judeþene.A spus-o ºi Radio Timiºoara. Ce sã-i faci? ªtiau de demult, decând au fost chemaþi pentru nici un motiv. Sãrbãtoare fiind.Gata cu reproºurile, este vorba de aceeaºi grãdiniþã. Toate trec,se iartã ºi, în ce mã priveºte, se ºi uitã. Deci, am iertat, am uitat.Sper cã toþi gândesc la fel.

* Doamna educatoare va trebui, dupã sãrbãtori sau învacanþã, sã transfere lucrurile în noul sediu. Binîenþeles, împre-unã cu pãrinþii. Sper cã toþi vor fi mulþumiþi. Doamne-ajutã-ne!

* Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu banii Comunei ºi aiConsiliului Judeþean, ºi cu sprijinul Preºedintelui ConsiliuluiJudeþean, am asfaltat strãzile 3 ºi 15 din cartierul Glogovãþ. Amfost nevoiþi sã plantãm denivelãri, precum cele de pe str. Gãrii,pentru cã ºoferi indisciplinaþi circulã cu vitezã mare ºi distrugcasele ºi deranjeazã cetãþenii. Nu ne-njuraþi prea tare. Estegreu sã împaci pe toatã lumea.

* Copii sunteþi în vacanþã. Poliþia, prin intermediul coman-dantului Postului Comunal de Poliþie Vladimirescu, subcomis-arul Cosmin Doda, vã face urmãtoarele recomandãri:

Dragi elevi, iatã cã a venit ºi vacanþa din preajmaSãrbãtorilor de Paºte ºi sperãm cã aceastã scurtã vacanþã va fipentru voi un prilej de bucurii ºi de distracþii. De aceea, vãrugãm sã reþineþi faptul cã drumul public nu este loc dejoacã, aici neatenþia sau joaca putându-se termina tragic!Potrivit datelor statistice, la nivelul României, din totalul acci-dentelor rutiere soldate cu victime omeneºti, în anul 2010,peste 20% au fost generate de indisciplina în trafic alpietonilor. O altã pondere împortantã în rândul victimeloraccidentelor rutiere, o reprezintã bicicliºtii ºi conducãtorii demopede.

Pentru ca nici unul dintre voi sã nu devinã victimã a acci-dentelor de circulaþie, nu este sufucient ca poliþia, pãrinþii ºicadrele didactice sã vã instruiascã cu privire la regulile de cir-culaþie pe care trebuie sã le cunoaºteþi ºi pe care trebuie sã leºi respectaþi; este necesar sã fiþi permanent conºtienþi de peri-colele la care cã puteþi expune, prin nerespectarea normelor,atunci când vã deplasaþi pe drumurile publice.

Din nefericire, cu toate eforturile depuse de cãtre cei careau sarcina de a face educaþie rutierã ºi cei care supravegheazãtraficul rutier, anual, pe marginea drumurilor publice apar miide cruci, pe locul producerii accidentelor rutiere, având gra-vate numele victimelor acestor accidente, iar numãrul celortraumatizaþi pe viaþã, ca urmare a producerii accidentelorrutiere este ºi mai mare. O clipã de neatenþie sau ignorarea cubunã ºtiinþã a regulilor de circulaþie, se plãteºte, deseori, cuviaþa sau cu multã suferinþã. Nu lãsaþi ca numele voastre sãaparã pe cruci sumbre, pe care, din nefericire, le vedem din ceîn ce mai des pe marginea drumurilor! Reþineþi: NEATENÞIA ªIIGNORANÞA UCIDE! Viaþa este numai una, deci trebuie sã oocrotim, cu orice preþ!

Iatã câteva sfaturi privind cunoºtinþele elementare pe caretrebuie sã vi le însuºiþi, ºi pe care trebuie sã le respectaþi, pen-tru a fi în siguranþã:

- circulaþi numai pe trotuare! Dacã nu sunt trotuare, circulãpe partea stângã a potecilor, a acostamentului ºi numai în lipsaacestora, pe partea stângã a drumului ºi cât mai pe margineaexterioarã a acestuia.

- când sunteþi în grupuri, evitaþi blocarea circulaþiei pe tro-

tuare!- traversaþi numai pe zebrã ºi prin locurile indi-

cate sau pe culoarea verde a semaforului electric!- dacã nu sunt marcaje sau indicatoare cu sem-

nificaþia “Trecere pentru pietoni”, traversaþi pe lacolþul strãzii ºi asta numai dupã ce te-ai asigurattemeinic cã poþi traversa în siguranþã, fãrã sã te puiîn pericol!

- pe timpul nopþii, încercaþi sã purtaþiîmbãrãcminte prevãzutã cu elemente reflector-izante ºi sã aveþi lanterne asupra voastrã!

ATENÞIE BICICLIªTI!- ca sã puteþi conduce o bicicletã pe drumurile

publice, trebuie sã aveþi vârsta minimã de 14 ani,sã cunoºti regulile de circulaþie ºi sã fi echipat reg-ulamentar!

- în condiþii de vizibilitate slabã, este obligato-rie purtarea vestei fluorescent-reflectorizantã, iarbicicleta sã fie prevãzutã în faþã cu luminã albã, iarîn spate cu liminã roºie!

- schimbarea direcþiei de mers se face dupã otemeinicã asigurare ºi semnalizare din timp aintenþiei de a vira!

- nu traversaþi carosabilul cu bicicleta, nicimãcar pe trecerile pentru pietoni!

ATENÞIE MOPEDIªTI!- “mopedul” este un mijloc de locomoþie ºi nu

un mijloc de joacã!- mopedul este un vehicul cu douã, trei sau

patru roþi, a cãrui vitezã maximã, prin construcþie,nu depãºeºte 45 km/h ºi care este echipat cu unmotor care nu depãºeºte 50 cmc.

- mopedele se înregistreazã de cãtre Consiliile Locale, carele elibereazã certificate ºi plãcuþe de înregistrare.

- pentru a circula cu mopedul, trebuie sã aveþi vârsta min-imã de 16 ani ºi sã fi urmat, în prealabil, un curs de legislaþierutierã, atestat cu un act emis în acest sens de o ºcoalã deºoferi.

- în timpul deplasãrii, mopedul trebuie sã fie echipat regu-lamentar ºi sã aibã în funcþiune, în permanenþã, lumina de întâl-nire.

- mopedistul trebuie sã poarte, permanent, cascã de pro-tecþie, iar în condiþiile de vizibilitate slabã, este obligatoriu sãpoarte cestã fluorescent-reflectorizantã.

- conduceþi prudent ºi pãstraþi o distanþã de siguranþã faþãde celelalte vehicule!

Fiþi responsabil! Avem doar o singurã viaþã ºitrebuie sã avem grijã de ea!

Dragi pãrinþi! Fiþi un exemplu pentru cei mici. Dacã noi, ceimari, nu respectãm regulile de circulaþie, dar ºi pe cele de con-vieþuire socialã ºi de bune maniere, cu greu îi vom puteadetermina pe cei mai mici dintre noi sã le respecte!

În speranþa cã recomandãrile noastre vã vor fi de folos, vãdorim o primãvarã minunatã, alãturi de cei dragi vouã!

* ªi tot de la Poliþie, întâmplãri tragicomice....Prima. Este noapte. O doamnã nu are somn. Are dânsa aºa

o presimþire, parcã în curte este cineva. Se apropie de geam:În curte, un individ iese pe poarta larg deschisã cu bicicletadumneaei. Nu strigã, nu alerteazã Poliþia, decât dimineaþa, laora 9:30. Târziu. Acum, cautã acul în carul cu fân. Luaþi aminte.Nu procedaþi astfel. Alertaþi Poliþia, sunând la 112.

* A doua. Doi vecini, pe nume Alexa ºi Domide. Se ceartãpentru un gard, pentru un pom, pentru te miri ce, cã ce sã facãtoatã ziua? Sunt pensionari. Alexa vine ºi reclamã la Poliþieagresivitatea verbalã a vecinului. Poliþia aplaneazã conflictul.Pentru o sãptãmânã numai. Atât. Alexa vine la Poliþie, cu ochi-ul cât o ceapã vânãtã. Uite d’om poliþist ce mi-a fãcut.Poliþistul se pregãteºte sã-l amendeze pe Domidea. Dar, la faþalocului, surprizã... Domidea are capul spart, cu o crãpãturã decirca 7-8 cm. ªi ei, poliþiºtii îl convocaserã la post pentrucercetãri! Alexa a uitat sã le spunã ce-l doare pe Domidea ºice i-a fãcut el.

* Cred cã se-ntâmplã, la unii, sã mai dea în mintea prun-cilor, la o anumitã vârstã. Dar chiar aºa, sã facã niºte oameni lavârsta de 70 de ani? Acum, pensiuþa... huþa-huþa pe amendã!

* Atenþie, pãrinþi! Atenþie, copii adolescenþi! În urmã cudouã numere am pomenit de substanþele etnobotanice. Auapãrut consumatori ºi la noi în comunã. În toate localitãþile.Stimaþi pãrinþi, nu glumiþi, observaþi-vã starea copiilor, seara,când vin acasã. Dacã sunt prea veseli, prea glumeþi, dar, înspecial, prea agresivi, nu-i lãsaþi pradã etnobotanicelor!ACUM, MAGAZINELE SUNT ÎNCHISE DE GUVERN, DAR ARÃMAS PIAÞA NEAGRÃ. CARE ESTE FOARTE EFICIENTÃ ÎN ADISTRUGE VIEÞI DE TINERI ªI DE VÂRSTNICI CONSUMATORI.

* Am primit la primãrie o petiþie, care solicitã primarului

amenajarea unui loc de joacã pentru copii în cartierulGlogovãþ. Le rãspund onoraþilor concetãþeni cã am sãrit în susde bucurie, pentru numãrul mare de pãrinþi cu copii din carti-er. Toþi cunoaºtem cã pe terenul unde cartierul se dezvoltã, erapãºunea satului. Uneori, mai creºtea ºi pipirig. Dupã numaicinci ani de la baterea þãruºilor, aici cresc vlãstare umane.Stimaþi locuitori ai tânãrului cartier, sunteþi tineri, aþi demon-strat cã aveþi sânge-n vine. Continuaþi! Fibra româneascã nupiere.

* Un lucru. Vom gãsi, avem locuri ºi vom monta jocuripentru copii. Într-un singur loc nu. Locul unde va fi biserica dincartier. Chiar dacã nu ne apucãm mâine de construcþie, Bisericaface parte din noi, din educaþia noastrã, mici sau mari, tinerisau bãtrâni.

* A venit primãvara! La cimitirele din comunã, cei în viaþãîngrijesc mormintele celor dragi. Florile au nevoie de apã.Fântânile au fost distruse, tot de cãtre cetãþeni, deºi au fostconstruite numai în urmã cu un an, la Vladimirescu. Le vomreface! Dar vã rugãm, oameni buni, îngrijiþi de ceea ce avem!

* Tot cu cimitire... Se furã panourile din gardul cimitirului!Mã întreb: oare mai meritã sã ne mai obosim, pentru a aveacivilizaþie?

* ªi tot eu spun: meritã! Nu putem da satisfacþie unui micnumãr de indivizi, prost crescuþi, hoþi ºi obraznici! Un NU cat-egoric, acestora!

A consemnat pentru Dumneavoastrã, primarul comunei, Ioan Criºan

S-au întâmplat în ultima perioadã...

ªANDOR RÃZVAN FLORIN& NAGY IRINA

NEAG TEODOR & JURJ ELENA

CASÃ DE PIATRÃ

Primãria Comunei Vladimirescu

ORGANIZEAZÃLuni, 25 aprilie 2011, de la ora 19:30

LA CÃMINUL CULTURAL MÂNDRULOC

SPECTACOL SUSÞINUT DEANSAMBLUL FOLCLORIC“FLORILE MUREªULUI”

Iar de la ora 21:30

BALCu orchestra Ansamblului Folcloric“Florilor Mureºului”, condusã de

GHIÞÃ ROTARUSolist-vocal

VIOREL LERIC

22 apr. - 5 mai 2011SPECIAL

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 4

duhovniceºte prin post ºi rugãciune, dupã ce ne-am adunat “comoarãîn cer”, faptele cele bune sãvârºite în vremea postului, dupã ce ne-amcurãþit sufleteºte prin taina Sf. Spovedanii ºi ne-am unit cu Hristos întaina Sf. Împãrtãºanii, primim iarãºi lumina sfântã din noaptea Învierii.

Astfel pregãtiþi ºi primeniþi, înþelegem ºi trãim adevãrul sublim alcãutãrilor pascale, care ne aduc aminte cã Aceasta este ziua pe carea fãcut-o Domnul, sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-ânsa.Paºtile cele frumoase, Paºtile Domnului, Paºtile. Paºtile celepreacinstite nouã ne-au rãsãrit, Paºtile cu bucurie, unul pe altul sãne îmbrãþiºãm ºi sã iertãm toate, pentru Înviere.

Praznicul Învierii Domnului este prazinicul luminii celei necreate,cãci luminã ne-a rãsãrit nouã din mormânt, Hristos Domnul.

El este, în acelaºi timp, ºi praznicul vieþii, pentru cã Hristos, Viaþacea adevãratã, s-a arãtat biruitor asupra morþii.

Paºtile sunt Prazinicul bucuriei celei adevãrate, cãci prin Învierea luiHristos, noi ne-am împãrtãºit din lumina cea fãrã de margini, ce avenit în lume prin lucrarea mântuitoare a Domnului. Bucuria Paºtiloreste neîmpuþinatã, deºi se împarte tuturor celor ce doresc sã seîmpãrtãºeascã din ea. Ea ne aduce pace în suflete, ne curãþeºtesimþirea ºi ne întãreºte inima, în lucrarea faptelor celor bune.

Paºtile sunt, în acelaºi timp, ºi sãrbãtoarea pãcii, cãci dupã ÎnviereaSa din morþi, Mântuitorul, arãtându-se ucenicilor Sãi, le-a grãit cuvin-tele Pace vouã. Pacea a adus, apoi, bucuria revederii ºi s-au bucuratucenicii, vãzând pe Domnul, ne spune Sf. Apostol ºi EvanghelistIoan (Ioan 20, 19-20).

Întreg universul participã efectiv la aceastã bucurie a Învierii,îngerii ºi oamenii se înfrãþesc în doxologia minunii petrecute atunci,iar natura înconjurãtoare se pregãteºte ºi ea, prin trecerea la viaþã ºiprin îmbrãcarea în veºmântul primãverii, sã preamãreascã taina ceamare a Învierii.

De aceea ºi imnograful cântã Cerurile dupã cuviinþã sã se vese-leascã ºi pãmântul sã se bucure, ºi sã prãznuiascã toatã lumea ceavãzutã ºi cea nevãzutã - cã Hristos a Înviat, veselia cea veºnicã.

Ziua Învierii, ca ºi cele patruzeci de zile care au urmat dupã Înviere,au fost, pentru Maica Domnului, pentru femeile mironosiþe ºi sfinþiiapostoli ºi ucenici ai Mântuitorului, o adevãratã primãvarã a bucuriei.

Sã prãznuim cu bucurie aleasã, aceastã sfântã zi a ÎnvieriiDomnului, sã-i facem ºi pe alþii pãrtaºi ai bucuriei noastre ºi sã cãutãmca bucuria ei nespusã sã rodeascã deplin în viaþa noastrã – uneori atâtde încercatã – ca sã ne putem înãlþa pe scara vitruþiilor creºtine, spredesãvârºirea noastrã.

Sã cãutãm sã împlinim porunca iubirii faþã de Dumnezeu ºi faþã deaproapele noastru, ca sã simþim cã viaþa cea nouã în Hristos cel Învi-at este dragoste, bucurie, pace, îndelungã rãbdare, bunãtate (Gal.5, 22).

Sã ne bucurãm, aºadar, de lumina Învierii ºi cu glas înalt sã cântãmHristos a înviat din morþi, cu moartea pe moarte cãlcând ºi celordin morminte viaþã dãruindu-le.

ADEVÃRAT A ÎNVIAT!Pr. Petru Berceanu

Parohia Ortodoxã Românã Vladimirescu

liturgice. De cele mai multe ori, aceste cuvinte sunt înlegãturã cu pomenirea Maicii Domnuli ºi ale tuturorsfinþilor. Aceste cuvinte nu sunt numai cuvinte derugãciune, ci ele, de fapt, ar trebui împlinite. ªi, într-un fel, ni se pare cã le împlinim, dar – de fapt – nu leprea împlinim, ºi nici nu prea înþelegem bine ceînseamnã acestea.

Când zicem “viaþa noastrã, lui Hristos Dumnezeusã I-o încredinþãm”, înþelegem sã-L avem pe DomnulHristos ca îndrumãtor al vieþii ºi, mai ales, pãzitor alvieþii noastre; înseamnã sã ne trãim viaþa în aºa felîncât sã fie ca o slujbã adusã lui Dumnezeu, ca o rugã-ciune, ca o Liturghie, ca un cult pe care îl aducemMântuitorului nostru Iisus Hristos. Cum anume? Aºacum au trãit-o Maica Domnului ºi sfinþii.

Suntem, acum, la vremea Postului Mare, ºi nestrãduim sã ne pregãtim pentru marea sãrbãtoare aÎnvierii Domnului.

Odatã cu terminarea Postului, însã, nu s-a terminatobligaþia de a-L sluji lui Dumnezeu.

Unii credincioºi, socotesc cã dacã postesc în primasãptãmânã ºi în ultima sãptãmânã a Postului, este sufi-cient. Sã ºtiþi cã nu ajunge! Tot Postul este post!

Tot Postul înseamnã mâncare de post, reþinere dela rãutate, strãdanie pentru bunãtate. ªi dacã facemaºa, atunci Îi slujim lui Dumnezeu în vremea Postului.Numai cã atunci când se sfârºeºte Postul, nu sesfârºeºte ºi datoria de a-I dãrui lui Dumnezeu viaþanoastrã sau de a-I sluji lui Dumnezeu prin viaþa pecare o aducem. Într-un fel, ca atitudine, ca fel de a fi,ca fel de a-L sluji pe Dumnezeu, toate zilele vieþiinoastre trebuie sã le petrecem în aºa fel încâtDumnezeu sã fie preamãrit din viaþa pe care oducem.

Sã nu vorbim ce nu trebuie, sã nu zicem cuvintejignitoare, cuvinte care aduc nemulþumire, sãînmulþim rugãciunea, sã facem ºi din muncã o rugã-ciune.

Sã trãim aºa cum cerem la Sfânta Liturghie: “Ziuatoatã desãvârºitã, sfântã, paºnicã ºi fãrã de pãcatcerând”. Deci, sã cerem de la Dumnezeu ca fiecare zia vieþii noastre sã fie fãrã de pãcat, cât mai liniºtitã ºitoatã viaþa noastrã, lui Hristos Dumnezeu sã o dãm.

Sã ne ajute bunul Dumnezeu ca toatã aceastãostenealã a Postului, a înfrânãrii, a sãvârºirii binelui, anevoinþei spre sluþirea vieþii, sã fie rãsplãtitã de bucu-ria Învierii Dumnului nostru Iisus Hristos!

Preot Teodor MureºanParohia Ortodoxã Românã Cicir

deschide calea vieþii veºnice pentru fiecare om ºieste un izvor de luminã ºi reînoire sufleteascã: Învi-ind a treia zi, ºi cale fãcând pentru tot trupul spreînvierea din morþi, pentru cã nu era cu putinþã ase þine în strucãciune Stãpânul vieþii, s-a fãcutînceput al celor adormiþi, Cel întâi-nãscut dinmorþi, ca însuºi sã fie începãtorul tuturor, întru-toate.

Viaþa cea nouã pe care ne-a adus-o Isus cel Învi-at, la care participãm ºi noi, creºtinii, prin Botez, aredouã dimensiuni: una prezentã, adicã statutul pe careîl avem ca fii adoptivi a lui Dumnezeu, respectiv unaviitoare, Învierea de Apoi, însã aceasta din urmãdepinde de cea dintâi.

Viaþa cea nouã constã, mai întâi, în posibilitateaînnoirii vieþii personale, prin primirea Sfintelor Taine,semne ale harului. O primire cât mai aleasã ºi o trãirea lor în sensul autentic pe care îl propun, ne asigurão legãturã tainicã, dar puternicã, cu Dumnezeu ºi netransformã, treptat, viaþa.

Drumul sfinþeniei nu este o sintagmã, un fel de-aspune, ci este realitatea vie ºi concretã a unei vieþicare se lasã condusã de har, iar mijloacele privile-giate ale harului sunt Sfintele Taine.

Cu aceste gânduri, iubiþi fii sufleteºri, vã însoþescîn rugãciune pe fiecare dintre dumneavoastrã, famili-ile ºi pe cei dragi ai dumneavoastrã. Privesc cuîncredere la tineri, îndemnându-i sã nu se înde-pãrteze de Bisericã, ci, cu rãbdare, sã-l caute pe Isuscel Înviat, speranþa lor ºi a lumii întregi, care nu îi vadecepþiona, ci, dimpotrivã, le va lumina calea ºi le vaîmplini dorinþa cea mai tainicã a inimii.

Biserica Greco-Catolicã vã ureazã tuturor Sãrbãtorifericite ºi binecuvântate, alese haruri cereºti ºibucurie deplinã în Domnul Isus cel Înviat din morþi!

CRISTOS A ÎNVIAT!Pr. Ardelean Oltean Ioan

Paroh al Bisericii Greco-CatoliceVladimirescu

“Toatã viaþa noastrã, lui Hristos

Dumnezeu sã o dãm”Urmare din pagina 1

Urmare din pagina 1Urmare din pagina 1

Toaca este o rugãciune adusã luiDumnezeu, marcând trecerea de la timpulcotidian la timpul liturgic. Bãtutã la diverseore, toaca puncteazã timpul de peste zi,chemând la rugãciune ºi la slujbã. Atât , cât ºicãlugãrii, cunosc sunetul bãtutului în toaca, ceîi cheama zilnic la rugãciune. Baterea în toacã,înainte de începutul slujbei, cheamã pe toþicreºtinii în Bisericã. Toaca însemna, laînceput, mijlocul cel mai simplu ºi mai uºorde a-i chema pe creºtini la sfintele slujbe,îndeplinind acest rol, atunci când clopotelenu existau încã.

Toaca este, în fapt, o bucatã de lemn,lungã de doi sau trei metri ºi latã de 20-30 decentimetri. De cele mai multe ori, în capeteletoacei de lemn se dau trei-patru gãuri circu-lare, spre o mai bunã rezonanþã a vibraþiilorproduse de lovirea cu ciocãnelele.

Gãsitã în clopotniþe sau în curþile biseri-cilor, fixatã în douã sfori, sau rezematã detocul uºii bisericii, aceasta este bãtutã laînceputul sfintelor slujbe sau în cadrul proce-siunilor, cu douã ciocãnele, realizate tot din

lemn.Toaca nu este o simplã scândurã, tãiatã ca

o ulucã de gard ºi pusã în bisericã, ci ea esteun lucru sfinþit, un obiect de cult. Precumicoanele, sculptura bisericeascã ºi sfinteleveºtminte, care nu se fac la întâmplare, cinumai dupã un anumit tipic ºi cu multã rugã-ciune, tot aºa se face ºi toaca.

În perioada persecuþiilor împotrivacreºtinilor, chemarea la sfintele slujbe sefãcea personal, fiecare chemând pe cei ai sãi,la ora ºi în locul hotãrât în mod ascuns. Dupãce persecuþiile s-au încheiat, din mila luiDumnezeu, chemarea la sfintele slujbe aînceput sã se facã prin folosirea anumitormijloace specifice acestora.

Preluând unele dintre instrumenteleevreilor, ca legãturã cu neamul lui Hristos,creºtinii au întrebuinþat, pentru o perioadã,instrumentul numit “tuba”, care era un fel detrâmbiþã mai micã. Nefiind chiar odihnitoare,aceasta a fost înlocuitã, în scurt timp, cufolosirea ciocãnelelor de lemn. Cu acesteciocãnele se lovea în uºile creºtinilor, într-un

ritm odihnitor, la orele sfintelor slujbe. De labãtaia în uºa fiecãruia s-a ajuns, în chip firesc,la bãtaia într-un lemn special lucrat, printrecasele creºtinilor sau din turla bisericii.

Aceasta avea sã fie numitã “toaca”. Toacafolositã de creºtini, este atestatã documentarîncã din secolul al IV-lea. Mitropolitul , înCazania de la 1643, scrie: Se sculã patri-arhul de tocã ºi strânse pe toþi creºtinii.Arhiepiscopul romano-catolic MarcusBandinus, în anul 1646, consemneazã ºi algrecilor de înconjurare a bisericii, bãtândtoaca.

Bisericile ºi mãnãstirile ortodoxe de pre-tutindeni s-au înãlþat în sunet de toacã.Astãzi, toaca nu mai este singurã, ea gãsindu-ºi “fratele”, clopotul. Pe acesta din urmã sepot citi cuvinte ca: Te chem la rugãciune. Teapãr de furtunã. Te trezesc la înviere. Prinsunetul ei, toaca ne îndeamnã sã stãm treji, sãpãzim cetatea duhovniceascã, sufletul. Sãîntãrim strãzile, sã ascuþim armeleduhovniceºti, credinþa, nãdejdea, dragostea.

În pãrþile Banatului, tradiþia toacei s-a

pierdut, ea auzindu-se doar în SãptãmânaPatimilor, ºi atunci, în unele pãrþi doar dinJoia Mare.

Închipuind lemnul Crucii, în aceastãperioadã, sunetul ei strãbate satul, punctând,alãturi de “fratele” clopot, Cele 12 Evangheliiale Patimilor Mântuitorului, apoi singurã, înVinerea Mare, vestind CeasurileÎmpãrãteºti ºi continuind cu noaptea ÎnvieriiDomnului ºi Sãptãmâna luminatã. Toaca,îngemãnatã cu clopotele, anunþã cele douãPaºti: Paºtile Crucii ºi Paºtile Invierii.

În sunetul acestor douã instrumente litur-gice creºtine, colectivul ªcolii GeneraleVladimirescu vã ureazã Sãrbãtori fericite ºi sãrãspundeþi chemãrii acestor mesageri ai ceru-lui, care vã cheamã sã-L lãudati peDumnezeu.

Prof. Corina Ungur

Toaca în Sãptãmâna Patimilor

Veniþi, de luaþi luminã! Viaþa cea nouã...

Sãrbãtori Fericite, cu ocazia

Învierii Domnului, vã ureazã redacþia

ziarului local!

22 apr. - 5 mai 2011SPECIAL

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 5

Lui. Cãci, prin viaþã, Dumnezeu ne-a chemat din nefiinþã laîmpãrtãºirea din bunurile care sunt pe lume, precum ºi din celeveºnice, care ne sunt fãgãduite.

Viaþa este o continuã frãmântare, o participare la mãreþiacreaþiei, de care omenirea se apropie tot mai mult prin iscusinþaºi setea de a cunoaºte ºi de a progresa, care i-au fost imprimatede Creator dintru început.

Fiind un dar al lui Dumnezeu, viaþa este un prilej de bucuriepentru fiecare dintre noi. De aceea noi ne simþim atât de legaþide ea ºi dorim sã trãim cât mai mulþi ani, chiar dacã în drumulnostru întâlnim destule necazuri ºi amãrãciuni. Cãci dulce estelumina vieþii ºi desmierdãtoare pentru ochi privirea soarelui,zice înþeleptul Solomon (Eclesiastul 11, 7); ºi care este omulcãruia sã nu-i placã viaþa ºi sã nu iubeascã lungimea ei ºi sãnu-i fie voia sã se bucure de fericire? (Psalmul 33, 12). Dar totSfânta Scripturã spune: Care dintre oameni a trãit ºi n-a vãzutmoartea? (Psalmul 88, 4). Pentru cã omul nu este stãpân peduhul sãu de viaþã, ca sã-l poatã opri; la fel, nu este stãpânpe ziua morþii lui, ºi în aceastã luptã nu încape amânare(Eclesiastul 8, 8). Deci, bucuria de a trãi este tulburatã de gândulmorþii.

Mântuitorul Iisus Hristos este Acela Care ne-a izbãvit de fricamorþii ºi ne-a dat încredere în forþa nemuritoare a vieþii; cãciPaºtile sunt slobozirea de întristare. De aceea, bucuria înaceastã zi se revarsã cu dãrnicie dumnezeiascã ºi cuprinde întrea-ga fire, dupã cum se aratã într-una dintre cântãrile bisericeºti aleacestui praznic: Cerurile dupã cuviinþã sã se veseleascã ºipãmântul sã se bucure. ªi sã prãznuiascã lumea cea vãzutã ºicea nevãzutã, cã Hristos s-a sculat, Veselia cea veºnicã.Astãzi, pe fiecare Mântuitorul ne cheamã la viaþã ºi la nemurireprin credinþã. Cãci El zice: Eu sunt Învierea ºi Viaþa. Cel cecrede în Mine, chiar dacã muri, va trãi. ªi tot cel ce trãieºte ºicrede în Mine nu va muri în veac (Ioan 11, 25-26).

Învierea Domnului este, astfel, piatra din capul unghiului ºitemelia edificiului duhovnicesc al sfintei nostre Biserici. Fãrãaceasta credinþa noastrã ar fi deºartã, iar nãdejdea creºtinã ºitoatã lucrarea duhovniceascã nu ar avea nicio justificare. Înviereaeste dovada cea mai puternicã a dumnezeirii lui Hristos ºipecetea cereascã asupra învãþãturii ºi a activitãþii Sale mântu-itoare, pe care a început-o în lume ºi o continuã pânã la sfârºitulveacului prin lucrarea sfântã a Bisericii.

Toatã viaþa Domnului Hristos se încununeazã cu Învierea Sa.În momentul în care aceastã tainã s-a sãvârºit, în lume a avut loco înviorare ºi o întinerire spiritualã.

Propovãduirea apostolilor, patimile mucenicilor, strãdaniacreºtinilor de astãzi ºi din toate vremurile spre treptele mai înalteale evlaviei au ca punct de plecare acea nãzuinþã despre carevorbeºte Sfântul Apostol Pavel: sã-L cunosc pe El ºi putereaînvierii Lui ºi sã fiu primit pãrtaº la patimile Lui, fãcându-mãasemenea cu El în moartea Lui, ca, doar, sã pot ajunge laînvierea cea din morþi (Filipeni 3, 10-11). Fãrã Înviere, IisusHristos nu este Dumnezeu, fãrã Iisus Hristos-Dumnezeu n-arputea sã existe Biserica. Fãrã Bisericã bucuriile ar fi mult maipuþine, pentru cã de la temelia existenþei noastre ar lipsi tocmaiceea ce dã sens ºi însemnãtate veºnicã vieþii noastre: credinþa înnemurire ºi în obºteasca înviere. Marele Apostol Pavel aratãlãmurit aceasta când spune: Dacã Hristos n-a înviat, zadarnicãeste credinþa voastrã (...). Iar dacã nãdejdea noastrã în Hristoseste numai pentru viaþa aceasta, suntem mai de plâns decâttoþi oamenii. Acum însã Hristos a înviat din morþi, fiind pârgacelor adormiþi. Cã de vreme ce printr-un om a venit moartea,tot printr-un om ºi învierea morþilor. ªi precum întru Adamtoþi mor, aºa ºi întru Hristos toþi vor învia (I Corinteni 15, 17-22).

Despre ceea ce trebuie sã facã creºtinul trãitor în luminaÎnvierii, ne învaþã tot Sfântul Pavel la sfârºitul unui important frag-ment în care trateazã tocmai aceastã temã a Învierii: De aceea,preaiubiþii mei fraþi, fiþi tari, neclintiþi, sporiþi totdeauna înlucrul Domnului, cãci ºtiþi cã osteneala voastrã întru Domnulnu este zadarnicã (I Corinteni 15, 58). Sporirea în lucrulDomnului nu înseamnã altceva decât cãutarea cu toatã sârguinþaa roadei Duhului Sfânt care este dragostea, bucuria, pacea,îndelunga-rãbdare, bunãtatea, facerea de bine, credincioºia,blândeþea ºi înfrânarea poftelor (Galateni, 5, 22-23). Ostenealacreºtinului priveºte punerea în lucrare a acestor virtuþi în slujbafamiliei ºi a obºtii, în vederea binelui aproapelui, a dreptãþii ºi afrãþietãþii.

Aceste osteneli, aceste lupte nu rãmâne zadarnice. Prin elene vom face fii ai Învierii, întãriþi fiind prin harul Celui Ce a învi-at din morþi, cu moartea Sa pe moarte cãlcând ºi celor din mor-mânturi viaþã dãruindu-le.

Hristos a înviat!Pr. Adrian Murg

Parohia Ortodoxã Românã Horia

Ciorbã de miel (borº de miel)- ingrediente necesare: capul ºi oase de miel, 250 gr de

zarzavat de ciorbã (pãtrunjel, morcov, þelinã), o ceapã, 500 ml deborº, o lingurã de orez, 100 ml smântânã, un gãlbenuº de ouã, 2linguri de ulei, sare; verdeaþã pentru ciorba de miel: tarhon,leuºtean.

- mod de preparare: la ciorba de miel se folosesc, în special,pãrþile osoase – capul de miel, oasele pulpelor, pieptul ºi gâtul;acestea se pun într-o oalã de 5 litri, cu 2 litri de apã rece ºi se lasã20 de minute, pentru ca gustul de miel sã se dilueze în apã, iarciorba de miel sã iasã mai gustoasã; între timp, se toacã ceapa ºise pune la cãlit în ulei, se adaugã, apoi, zarzavatul tocat cubuleþemici ºi dupã 2 minute, oasele ºi carnea de miel (împreunã cu apaîn care au stat) ºi o linguriþã de sare.

Ciorba de miel se fierbe o orã, la foc mic, cu oala acoperitã,se adaugã orezul ºi dupã încã 15 minute, jumãtatea de litru deborº; se mai lasã sã dea câteva clocote, se gustã, apoi, de sare,se stinge focul ºi se adaugã la ciorba de miel smântâna bãtutã cuun gãlbenuº de ouã ºi verdeaþa tocatã – tarhon ºi leuºtean; seacoperã ºi se þine caldã, pânã în momentul servirii.

Fripturã de miel la tavã- ingrediente necesare: o pulpã de miel, usturoi verde,

piper, sare, rozmarin, vin roºu sau alb, ulei; pentru marinatã: 2 foide dafin, usturoi vechi, sare, piper, rozmarin, cimbru, vin.

- mod de preparare: se curãþã bine carnea, se pârleºte peochiul de la aragaz, se curãþã de pieliþã, se spalã cu apã ºi oþet(sau lãmâie); se pune la marinat pentru 24 de ore.

Se scoate de la marinat, se scurge bine, se aºeazã în tavã, sepun condimentele (sare, piper, rozmarin, usturoi verde tãiatmãrunt), se unge pulpa cu ulei ºi se stropeºte cu vin (un paharmare); se bagã la cuptorul încins, iar pe parcurs se mai stropeºtecu vin, din când în când, ºi cu sosul din tavã; este gata atuncicând pulpa este rumenitã ºi când furculiþa pãtrunde uºor în carne.

Drob de miel din Bihor- ingrediente necesare: mãruntaie de miel, 5 sau 6 ouã, o

felie de pâine prãjitã, pãtrunjel verde, mãrar verde, ceapã verde,5 sau 6 cãþei de usturoi, sare, piper, pastã de ardei (boia).

- mod de preparare: mãruntaiele se spalã bine, se scurg deapã ºi se taie bucãþele; 3 sau 4 ouã le punem la fiert; ceapa ºiusturoiul se curãþã ºi se taie mãrunt; pãtrunjelul ºi mãrarul setoacã mãrunt, iar felia de pâine se pune la înmuiat în puþin lapte.

Ceapa o punem la cãlit, în puþin ulei; adãugãm plãmânulprima datã, ca sã iasã aerul din el, apoi celelalte organe tãiate,mai puþin ficatul; adãugãm sare, piper ºi pasta de ardei (boiaua)ºi lãsãm sã se cãleascã toate; dacã este nevoie, se poate adãugao jumãtate de cãniþã de apã.

Dupã ce sunt gata preparate, le lãsãm puþin sã se rãceascã,apoi le dãm prin maºina de tocat carne, împreunã cu ficatul crud,felia de pâine (stoarsã bine), pãtrunjelul ºi mãrarul verde ºi ustur-oiul; le amestecãm bine pe toate cu douã ouã crude; sepotriveºte de sare ºi piper.

Într-o formã rotundã sau de chec, se pune praporul de miel(pe care l-am þinut pânã acum în apã rece) pe pereþii lateraþi,adãugãm jumãtate din compoziþie, punem ouãle fierte ºi deco-jite, apoi cealaltã jumãtate de compoziþie; pãrþile rãmase ale pra-porului le punem peste compoziþia drobului ºi dãm la cuptor,pânã se face o crustã deasupra.

Lãsãm sã se rãceascã ºi apoi punem tãia drobul în felii, carese poate servi rece.

Stufat de miel- ingrediente necesare: 1 kg de carne de miel, 3-5 legãturi

de ceapã verde, 3-5 legãturi de usturoi verde, o legãturã groasãde pãtrunjel, o ceapã, o lingurã de fãinã, 2 legãturi de mãrar, sare,piper boabe, boia.

- mod de preparare: ceapa ºi usturoiul verde se împletesc încoroniþã ºi se pun la rumenit în ulei; ceapa se toacã mãrunt, iarcarnea porþii; când s-au înmuiat, ceapa ºi usturoiul verde se scot;în acelaºi ulei se pun la cãlit carnea ºi ceapa tocatã, împreunã cuboiaua ºi boabele de piper; când s-au rumenit uºor, se sting cuapã ºi se lasã sã legumeascã la foc mic, acoperit, pentru o jumã-tate de orã, pânã se pãtrunde carnea; se toacã mãrarul ºi pãtrun-jelul, se desface fãinã în puþinã apã caldã, apoi se pune fãina înfierturã, se amestecã ºi se lasã sã dea în clocot; se adaugã coro-niþele de ceapã ºi usturoi, se lasã sã bulbuceascã totul, pentruîncã un sfert de orã; se sãreazã ºi se presarã verdeaþã.

Pascã tradiþionalã de Paºte- ingrediente necesare: 750 gr de brânzã dulce, 5 ouã, 10

linguri de zahãr, 3 linguri de lapte praf, 500 gr de smântânã, 2linguri fãinã, 250 gr stafide, 100 gr unt topit, coajã de lãmâie, 2plicuri de zahãr vanilat.

- mod de preparare: se amestecã brânza cu gãlbenuºurile deouã, zahãrul, laptele praf, fãina, smântâna, stafidele, mirodeniile(coaja de lãmâie ºi zahãrul vanilat) ºi untul topit ºi se omoge-nizeazã bine; se adaugã albuºurile de ou, bãtute spumã ºi seamestecã lent; se tapeteazã bine o cratiþã de 3 litri, cu hârtie unsãcu unt ºi presãratã cu fãinã; se pune compoziþia ºi se coace pen-tru aproximativ o orã la foc potrivit.

Poftã bunã!

Meniu tradiþional de Paºte...Viaþã ºi înviereUrmare din pagina 1

Iisus Hristos, cuprind adevãruri ale învãþãturii de credinþã creºtinecu privire la însemnãtatea prãznuirii Sfintelor Paºti ºi paralelismuldintre Paºtile Vechiului Legãmânt ºi Noului Legãmânt, sau cumzic teologii, dintre tip ºi arhetip.

Ni se descoperã, deci, cã marea sãrbãtoare a evreilor este,pentru ei, comemorarea eliberãrii naþionale de cãtre Dumnezeudin robia egiptenilor cu mânã tare ºi cu braþ înalt (Ps. 135,12),iar Paºtile creºtinilor înseamnã eliberarea întreg neamului ome-nesc de cãtre Acelaºi Dumnezeu întrupat din robia puterilorîntunericului.

Cuvântul Paºti (la plural ºi nu la singular) vine din limbaebraicã – Pesah – ºi înseamnã trecere peste, salvare, arãtândacþiunea îngerului exterminator, care a lovit casele tuturoregiptenilor, omorând pe tot întâiul nãscut de parte bãrbãteascã,dar trecând peste casele evreilor, însemnate la uºi ºi ferestre cusângele mielului jertfit în acea noapte groaznicã (Ieºire cap. XII).

Tot ceea ce au fãcut evreii în acea noapte, sãrbãtorind pentruprima datã Paºtile în pãmânt strãin, ºi apoi ºi în pãmântul fãgã-duinþei, era simbolul jertfei Mielului lui Dumnezeu, Cel ceridicã pãcatele lumii (In. 1, 29), aºa cum L-a numit pe Hristos,Ioan Botezãtorul. Salvarea de la moartea fizicã a odraslelorevreieºti va fi salvarea de la moartea veºnicã a celor care cred înjertfa de pe Golgota ºi nu în exterior ci înlãuntrul lor se „însem-neazã” cu Sângele Mielului ºi primesc pecetea Fiului luiDumnezeu, în Tainele Bisericii. Peste aceºtia îngerul morþii nu areputere ºi trec de la moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer.

Pentru evrei, Paºtile au mai însemnat trecerea Mãrii Roºii,pãrãsirea robiei ºi pieirea lui Faraon ºi a oºtilor lui. Pentru creºtini,Paºtile înseamnã eliberarea din robia pãcatului ºi a minciunii ºisfãrâmarea faraonului celui din adânc ºi a oºtilor lui, princoborârea la iad a Mântuitorului, zdrobirea porþilor celor dearamã, înfigerea Crucii în mijlocul iadului, a steagului de biruinþãa lui Hristos ºi eliberarea celor ce au fost þinuþi în robie mii de ani.De atunci iadul s-a golit de cei ce au dus dorul lui Dumnezeu ºinimeni dintre cei ce trãiesc cu acest dor ºi Îl cautã însetaþi nu maicoboarã în iad, numai cei ce aleg din aceastã viaþã pãrtãºiaduºmanilor lui Hristos. „Coborârea la iad” este adevãrata icoanãa învierii lui Hristos, pentru cã ne trimite direct la roadele Cruciiºi a Învierii. Dacã Hristos n-ar fi putut sã-i smulgã din gheareleiadului pe cei ce l-au aºteptat mii de ani, degeaba l-am fi înfãþiºatnoi cu steagul de biruinþã ieºind din mormânt. Ce ar fi biruit, chiarînviat fiind?

Când sãrbãtoresc Paºtile, evreii sunt îmbrãcaþi în haine debeduini, adicã de cãlãtori ce stau sã plece în curând, mãnâncãmielul stând în picioare ºi capul familiei aratã membrilor acesteiaînsemnãtatea sãrbãtorii ºi a ritualului pascal. Pe lângã caracterulfamilial a acestei sãrbãtori existã ºi aspectul comunitar, naþional,care are ca scop unirea tuturor credincioºilor evrei în aceiaºi cred-inþã în Dumnezeul lui Israel. Cei ce din motive bine întemeiate nureuºeau sã serbeze Paºtile, fãceau acest lucru sãptãmâna urmã-toare lui 14 nisan, data serbãrii Paºtilor la evrei. Iar cei ce nuvoiau sã serbeze Paºtile erau omorâþi cu pietre, fiind socotiþitrãdãtori ºi nedemni de neamul lui Israel, cel eliberat.

Creºtinii nu au copiat sau confiscat Paºtile evreilor, pentru cãCel ce i-a eliberat pe evrei a adus lumii o altã eliberare, de sub otiranie mai cruntã decât a egiptenilor. Acest lucru nu l-au înþelesevreii, ºi ca o ironie a istoriei, dupã ce L-au aºteptat atâta, ºiîntreaga lor istorie ºi religie respira aceastã aºteptare, L-au rãstig-nit, pentru cã ei îºi doreau un alt Moise, care sã-i elibereze de subcizma cotropitorilor romani.

Uzurpatorii pãmânturilor ºi a cei ce leagã trupurile se schim-bã mereu, ºi evreii au putut vedea aceasta, în decursul istoriei lor,dar Hristos ne-a eliberat sufletele, aºa încât în credinþa Lui nu maiexistau diferenþe sociale, naþionale sau de gen ci toþi erau liberi.Hristos a zis: Veþi cunoaºte adevãrul ºi adevãrul vã va faceliberi (In. 8,32).

Nu întâmplãtor, Hristos a venit în lume în perioada de vârf asclaviei ºi profetul Isaia l-a numit Robul Domnului (EbedYahweh). Cine este robul lui Dumnezeu, paradoxal, câºtigã lib-ertatea ºi cine umblã dupã ”libertatea” lumii acesteia devine robal suferinþei neîncetate (patimã înseamnã suferinþã). Priviþi laîmpãtimiþii lumii acesteia cum vor sã se „elibereze” în droguri,prostituþie, averi incomensurabile, care le dã iluzia libertãþii, etc.

Hristos a smuls din aceastã robie prostituate, tâlhari, oameniprecum Zaheu, împãtimiþi ai banului, i-a umanizat, le-a redatdemnitatea de fii liberi, nãscuþi nu din poftã trupeascã sau dinpoftã bãrbãteascã, ci de la Dumnezeu (In. 1,13).

Aceste lucruri ºi multe altele ne-a adus nouã Paºtile nostruHristos, Lui se cuvine slava în veci. Amin.

Pr. Pavel TeodorParohia Ortodoxã Românã Mândruloc

Paºtile eliberãrii naþionale ºiPaºtile eliberãrii spirituale

Urmare din pagina 1

22 apr. - 5 mai 2011DIN ACTUALITATE

Pagina 6

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

VÂNZÃRI-CUMPÃRÃRI181@ Vând dormitor Italia, deosebit, ºifonier + noptiere +

pat, comodã + oglindã, culoare cireº, preþ negociabil 2.000lei; tel. 0744-547.303 sau 0257-515.289.

181@ Vând set canapele + 2 fotolii, culoare bej, 1.000 lei;tel. 0744-547.303 sau 0257-515.289.

181@ Vând porumb, grâu ºi purcei; tel. 0745-558.108 sau laadresa: str. Filimon Sârbu nr. 5

180@ Vând loc de casã, cartier nou Mândruloc, 4.500 euro(neg.); tel. 0749-369.516.

180@ Vând garsonierã în Vladimirescu, str. Gãrii (lângãLiceu), etaj 3, gaz, contorizat, uºã metalicã; tel. 0751-013.192.

180@ Vând biciclete din Germania, recamier, mobilã debucãtãrie cu hotã, frigider; tel. 0740-038.226.

180@ Vând cruce ºi plãci pentru bordurã (din marmurã albã),toate la 800 lei ºi panouri de gard, din fier forjat, demontate(30 ml), ieftin; tel. 0746-226.391.

180@ Vând purcei de 3-4 luni, 2 geamuri cu canat ºi roletãºi o ladã frigorificã; tel. 0257-515.112.

180@ Vând termotecã tip Beretta, cu probã de funcþionare,500 lei (negociabil); tel. 0257-514.648.

180@ Vând colþar mare, extensibil, în stare foarte bunã, puþinfolosit, 1.000 lei, Vladimirescu; tel. 0721-350.590.

180@ Vând 2 buc. de þeavã pentru stâlpi poartã, preþ nego-ciabil; tel. 0257-514.648.

180@ Vând dormitor în stare foarte bunã, tip Regence, preþnegociabil; tel. 0257-514.648.

180@ Vând casã în roºu, în cartier nou Vladimirescu (P+M),45.000 euro (negociabil); tel. 0749-369.516.

180@ Vând mobilã ºi dormitor din lemn masiv; tel. 0257-514.795 sau 0724-024.132.

179@ Vând casã domneascã, 530 mp, compusã din: 3camere, antreu, baie pivniþã, cu încãlzire centralã; separat, unloc de casã de 500 mp; tel. 0257/250.866 sau 0745-681.191.

179@ Vând þuicã; tel. 0754-356.145 sau 0744-549.492.179@ Vând mascã chiuvetã bucãtãrie; chiuvete de bucãtãrie

(din inox) ºi de baie, din Germania; 3 calorifere (Germania);focar pentru cazan de baie; accesorii baie (dulãpioare, suportprosoape, etc); palincã de prune ºi mere, de Sãlaj (Zalãu); tel.0740-032.719 sau 0257-514.220.

179@ Vând lemne esenþã tare ºi efectuez transport cucamionetã; tel. 0743-414.374.

CERERI-OFERTE SERVICII181@ Execut lucrãri de construcþii la orice nivel, construcþii

în roºu ºi finisaje acoperiºuri; tel. 0743-414.374.180@ SC TENERIFE (fostul Sandi Bell) angajeazã barmaniþã;

tel. 0742-565.626.180@ Caut sã închiriez, în Vladimirescu, casã sau garsonierã;

tel. 0752-367.736.180@ Execut comezi ºi reparaþii încãlþãminte, urgente; tel.

0756-937.406.180@ Execut finisaje interioare ºi exterioare (amporã, par-

chet, tencuieli decorative, acoperiºuri, gresie, zugrãvit, rigips,pavaj, mansardã), 30%-40% reducere; tel. 0756-937.406.

179@ Întocmesc asigurãri RCA ºi locuinþe, la Omniasig ºiBCR-Asigurãri; tel. 0754-356.145 sau 0744-549.492.

Micã publicitate gratuitã

Ca în fiecare an, în grãdiniþanoastrã, Grãdiniþa cu ProgramNormal nr.1 Vladimirescu, primã-

vara a reunit pãrinþii ºi cadreledidactice pentru curãþenia deprimãvarã.

ªi pentru cã acceptãm oricesugestie, orice lucru ce ne îndeam-nã la noi, la modern, la sugestiaunei doamne, am hotãrât sãrenunþãm la perdelele care

întunecau holul grãdiniþei ºi sãînfrumuseþãm cum ºtim noi maibine geamurile rãmase libere.

A doua zi, acestea au începutsã fie pictate de micii grãdinari, cumultã râvnã ºi bucurie. Dacã laînceput nu credeam cã va fi cevadeosebit, iatã cã preºcolarii GrupeiPregãtitoare (educatoare DorinaCiule), pictând pe sticlã, au reuºitsã înveseleascã totul ºi acum spaþi-ile devin mai deschise, aratã caniºte veritabile vitralii.

Cel care a iniþiat lucrarea, ºi-aimaginat temele ºi ºi-a îndrumatcolegii, este ALEX DANCU, cuncopil cu adevãrat foarte talentat înarta desenului ºi a picturii. ªi chiardacã nu a pictat niciodatã pe sticlãpânã acum, talentul lui l-a ajutat,atât în gãsirea temelor, cât ºi înîncadrarea în spaþiu sau la alegereaculorilor.

Alãturi de el, s-au evidenþiatRuben, Patricia, Roberto, Dafina,Gabi, Alin, Uþa ºi toþi ceilalþi cole-gi de grupã, care nu au uitat, lafinal, sã-ºi semneze operele deartã. Ceea ce le-a reuºit, este min-unat ºi puteþi vedea ºi dumneav-oastrã, vizitând unitatea noastrã,din Piaþa Bisericii.

Acum, la sfârºit de carierãdidacticã, mulþumirea îmi apare din

nou în suflet ºi afirm cu tãrie cã tal-entul, acest har dat de Dumnezeu,nu aºteaptã numãrul anilor, pentrua fi pus în valoare. Trebuie doarsprijinit ºi îndrumat, atât de ºcoalã,cât ºi de familie, ceea ce s-a ºiîntâmplat la noi.

Educatoare, Dorina CiuleGrãdiniþa PN 1

Vladimirescu

Talentul nu aºteaptãnumãrul anilor...

Colectivul Grãdiniþei PN 1 Vladimirescu, compus dineducatoarele care conduc activitatea celor trei grupe depreºcolari, Mihaela Ardelean, Doina Cioreanu ºi DorinaCiule, ureazã tuturor pãrinþilor ºi bunicilor din localitateanoastrã “Sãrbãtori fericite”, pline de sãnãtate ºi bucurii, iarcu ocazia Sfintelor Sãrbãtori ale Învierii Domnului leadreseazã tuturor tradiþionala urare “Hristos a Înviat!”

Timp de preparare: 30de minute (cojile de ceapãse pun la înmuiat cu 12 oreînainte).

Ingrediente necesare:cojile de la 1 kg de ceapãroºie, 5-6 linguriþe decafea, o sfeclã roºie, ouã,apã, 3 linguri de oþet.

Ustensile de bucã-tãrie: crãticioare de fiert,lingurã de lemn (prefer-abilã, în locul celei demetal).

Mod de preparare:Puteþi vopsi ouãle de Paºtiîn diferite nuanþe de roºu,folosind coji de ceapãroºie. În prealabil, curãþaþiceapa cu o searã înainte,puneþi cojile în apã ºi lelãsaþi la înmuiat pentru celpuþin 12 ore, acoperite. Adoua zi, fierbeþi ouãle dePaºti timp de 10-15minute, împreunã cu cojile

de ceapã ºi cu o linguriþãde oþet, pentru a se fixaculoarea, dupã care mailãsaþi în lichid, pânã cândobþineþi nuanþa doritã.

Pentru a vopsi ouãle dePaºti în nuanþe catifelatede ciocolatã, folosiþi...cafea! Fierbeþi cafeaua într-un vas suficient de mare(ca sã nu dea în fos) ºi,apoi, adãugaþi ouãle ºi lefierbeþi timp de 10-15minute. Le mai lãsaþi încafea, pânã când obþineþinuanþa doritã. Nu uitaþi nicide linguriþa de oþet, oblig-atorie pentru fixareaculorii.

Culoarea roºu închis oobþineþi pentru vopsireaouãlor de Paºti cu sfeclaroºie. Tocaþi sfecla ºi o fier-beþi timp de 15 minute, înjumãtate de litru de apã.Adãugaþi ouãle ºi le fier-

beþi 10-15 minute, împre-unã cu lingura de oþet. Lemai lãsaþi în lichid, pânãajung la culoarea pe care odoriþi.

Sfatul bucãtarului:folosiþi o lingurã de lemnca sã scoateþi ouãle,deoarece lingurile demetal pot lãsa urme pe

ouã. Apoi, ungeþi ouãle dePaºti cu ulei, pentru a le dastrãlucire, dar ºi pentru a lepune în valoare culorile.Ouãle de Paºti vopsite ast-fel, au culori plãcute ºi vãveþi bucura sã ºtiþi cã aþifolosit numai ingredientenaturale.

Asociaþia Zibo Help ºiªcoala Generalã Vladi-mirescu au încheiat o con-venþie, prin care se anga-jeazã sã colaboreze în ved-erea implementãrii progra-mului Sãptãmâna familiei,sãptãmâna fãrã TV (ediþia aII-a).

Programul presupune or-ganizarea de acþiuni, princare copiii, împreunã cufamilia ºi ºcoala, sã evite uti-lizarea televizorului ºi a cal-culatorului. În acest sens,profesorii coordonatori, Co-rina Ungur ºi ArtemizaZlãgnean, au promovatacþiunea în rândul elevilorde la ªcoala GeneralãVladimirescu, propunând ºirealizând câteva acþiuni con-

crete în acest sens. Astfel, au fost organizate

ieºiri în parc, cu clasele a V-a B, a VI-a B ºi a VIII-a B,unde elevii însoþiþi decadrele didactice au jucatvolei ºi diverse alte jocuri, s-au bucurat de aerul curat, denaturã ºi de liniºte.

Apoi, în cadrul Ate-lierului de Tradiþii Popularedin cadrul ºcolii, elevii auîncondeiat ouã ºi au pictaticoane pe sticlã.

Duminicã, 17 aprilie2011, elevii din clasele a V-a B, a VI-a A, a VI-a B, a VIII-a A ºi a VIII-a B au asistat laSfânta Liturghie de laMãnãstirea Gai.

Prof. Artemiza Zlãgnean

Ouã de Paºti, vopsite natural!

“Sãptãmâna familiei - Sãptãmâna fãrã TV”

AVICOLA HORIAVinde gãini ouãtoare (vârsta: 1 an), la preþul de 5lei bucata. Informaþii la telefonul: 0769-048.142.

În plin proces de înfrumuseþare a grãdiniþei...

Miºcare, joc ºi voie bunã... la aer liber!

22 apr. - 5 mai 2011ÎNVÃÞÃMÂNT

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Pagina 7

Azi intrã-n IerusalimCãlare pe mânz asin,De popor e aºteptatCa un mare Împãrat

(Colind de Florii)Suntem, încã, pe cale... O

cale a Postului, a primeniriitrupeºti ºi sufleteºti, care con-duce spre bucurie, spreÎnviere.

Asemeni copiilor care auînseninat, pentru o clipã,chipul blând al Mîntuitorului,întâmpinându-L cu flori ºiramuri de finic, elevii de laªcoala Generalã Vladimi-rescu ºi de la Liceului Teo-retic “Mihai Veliciu” Chiºi-neu-Criº s-au întâlnit pentrua se împãrtãºi împreunã dinadevãrul cântecelor ºi al obi-ceiurilor strãmoºeºti, ce înso-þesc, tainic, drumul stropit cusânge nevinovat, de la porþileIerusalimului, pânã la Gol-gota, din mormânt, pânã lalumina ºi bucuria necuprinsã aÎnvierii.

În cadrul Atelierului deCreaþie Popularã, profesoa-rele Daniela Tomoiagã (di-rector) ºi Ofelia Kurunczi(director-adjunct) ºi con-silierul educativ, prof. AntiþaVanc, de la ªcoala GeneralãVladimirescu, au urat “Bunvenit!” oaspeþilor, salutândparteneriatul Cântec ºi cu-loare, în lumina sãrbãtorilor

creºtine, încheiat între celedouã unitãþi ºcolare, unparteneriat care ne oferãocazia de a ne cunoaºte ºi dea ne apropia de tradiþiilelocurilor de baºtinã, într-o fru-moasã colaborare.

Un numãr de 64 de elevi ºi7 cadre didactice au partici-pat la o sãrbãtoare de suflet,în care au încercat, prin acti-vitãþi specifice, sã întâmpinezilele de sãrbãtoare pascalã cevor încununa întreaga creº-tinãtate.

În debutul activitãþii, corulªcolii Generale Vladimirescu,condus de prof. NicoletaMich, a interpretat Colindulde Florii ºi cântecul Pecrucea din dealul iubirii,cântece care au creat oatmosferã solemnã ºi plinã deiubire duhovniceascã.

Îmbrãcatã într-un frumoscostum popular, prof. IleanaOneþ le-a explicat copiilortehnica încondeierii ouãlor,folsind cearã de albine ºiinstrumente tradiþionale spe-cifice: chiºiþã (o spatulã delemn cu un capãt ascuþit, carese introduce în ceara fier-binte) ºi vopsele de diferiteculori, invitându-i pe copii sãdea frâu liber imaginaþiei ºisã-ºi creeze propriile modele,ceea ce a fãcut ca, la finalulactivitãþii, sã admirãm creaþii

ale copiilor care pot concuracu succes meºteri consacraþi.

Profesoara Mirela Bugariua îndrumat activitatea depictare a icoanelor pe sticlã,având ca temã Drumul spreÎnviere, o serie de icoanecare surprind realitatea biblicãa Jertfei de rãscumpãrare aMântuitorului, de la Intrareaîn Ierusalim ºi pânã laÎnãlþarea Domnului la cer,într-o succesiune a eveni-mentelor ce marcheazãîntreaga umanitate.

În acest timp, prof.Cosmin Lipovan, oaspetelenostru, le-a vorbit copiilordespre drumul de la suferinþãla Înviere a Domnului nostruIisus Hristos.

În finalul activitãþii, corulºcolii noastre, împreunã cucopiii din Chiºineu-Criº, subîndrumarea prof. RamonaVlãduþ, au interpretat împre-unã cîntecul Din mormântu-ntunecat ºi troparul Învierii,încununând, astfel, o activi-tate care ne-a transpus, pen-tru câteva ore, în bucuriaÎnvierii ce va sã vinã.

Iatã câteva opinii aleelevilor de la ªcoala Gene-ralã Vladimirescu, dupã

încheierea activitãþii:A fost frumos! Am încon-

deiat ouã, am învãþat cânteceºi am pictat icoane, împreunãcu colegii noºtri din Chiºineu-Criº. M-am simþit bine vãzândcã putem învãþa pe alþii ceeace noi ºtim - Carolina Þisca(clasa a VII-a B).

A fost o plãcere sã îicunosc pe colegii de laChiºineu-Criº. Aceastã activi-tate mi-a adus o bucuriesufleteascã ºi sper cã ne vomcunoaºte mai bine în viitor -Cristina Jivu (clasa a VIII-a B).

Aº dori ca pe viitor sãfacem mai multe activitãþi deacest gen, având în vedere cãavem atâtea sãrbãtori fru-moase - Maria Morar (clasa aVIII-a).

Mi-au plãcut colegii de laChiºineu-Criº pentru cã aucîntat frumos ºi au pictat.Desenele de pe ouãle de Paºtiau fost superbe! Cânteceledespre moartea ºi ÎnviereaDomnului Iisus Hristos ºiouãle încondeiate mi-au plã-cut cel mai mult! - AdelinaUrsu (clasa a VIII-a A)

Prof. Mirela Bugariuªc. Gen. Vladimirescu

Cântec ºi culoare, în lumina Sãrbãtorilor creºtineÎn data de 13 aprilie 2011,

elevii claselor V-VIII de laLiceul Teoretic “MihaiVeliciu” Chiºineu-Criº aufost oaspeþii colegilor lor de laªcoala Generalã Vladimi-rescu. Însoþiþi de profesoriiRamona Vlãduº ºi CosminLipovan, elevii au participat laactivitãþi extrem de intere-sante în cadrul parteneriatuluiinter-disciplinar Cântec ºiculoare, în lumina sãrbãto-rilor creºtine.

În cadrul Atelierului deTradiþii ºi Obiceiuri Populare,elevii au încondeiat ouã, aupictat pe sticlã ºi au învãþatcântece potrivite cu sãrbã-toarea pascalã. Din spuseleelevilor, am aflat cã au fostfoarte încântaþi de toate aces-te activitãþi, ºi de faptul cã aurelaþionat cu colegii lor de laºcoala partenerã.

Prof. Ramona VlãduþLiceul Teoretic

“Mihai Veliciu” Chiºineu Criº

Gazdele de la ªcoala Generalã din Vladimirescu, împreunã cu oaspeþiide la Liceul din Ch. Criº, prof. Ramona Vlãduþ (a doua de la stânga) ºiprof. Cosmin Lipovan (în centrul imaginii, între cele douã directoare)

IERTARE...

Cum ne mai poþi ierta,Preacuratã,Când zilnic cobori Cu inima-nsângeratãDe pe Golgota Fiului tãu...?

Mãicuþa Luminii,topeºte în noi,cu dragostea de mamã,Pe Cain cel ticãlos...ªi, astfel,Spãlaþi în Sfânt Prestol,Smeriþi,Sã ne aºezãm la masã,Cu Hristos...

Prof. Mirela Bugariuªc. Gen. Vladimirescu

În timpul lucrului la tema “Drumul spre înviere” (picturã) ºi exemplulpractic de încondeiere a ouãlor de Paºte, oferit de prof. Ileana Oneþ

Ca-n fiecare an, elevii de laªcoala Generalã Vladimirescu sepregãtesc de sãrbãtorile deprimãvarã, cu toatã dragostea ºibucuria care poate s-o cuprindãsufletele lor curate. De aceea, ne-amgândit sã vã relatãm câteva dingândurile elevilor din clasa a IV-a B,care s-au îndreptat cãtre multeactivitãþi pe care le-au desfãºurat însala de clasã, iar altele, împreunã cucolegii din celelalte clase din ciclulprimar (I-IV) ale ºcolii.

Prin desfãºurarea acestor acti-vitãþi, elevii au avut ocazia sã intre încontact cu câteva din cele maiimportante evenimente petrecute cumult timp în urmã în istoria omeniriiºi sã-ºi exprime propriile sentimente,

gânduri sau sã-ºi arate diferiteletalente pe care le au.

Astfel, cu ajutorul diverselormateriale de care am dispus, cum arfi acuarelele sau abþibildurile, amdorit sã fim mici artiºti, realizânddiferite ouã decorative, cu ajutorulcãrora ne-am ornat clasa, dându-i unaer sãrbãtoresc, aºezându-le pefrumoase crenguþe înflorite deprimãvarã. Chiar dacã ºtim povesteacoºului cu ouã, aºezat lângã cruceaunde a fost rãstignit Mântuitorul, amfolosit nu numai culoarea roºie, caimagine a sângelui lui Hristos, ci ºi ovarietate de culori, ca semn albucuriei Învierii lui .

Am fãcut, de asemenea, coºuleþedin hârtie, unde am avut de colorat

coºuleþul, iepuraºii, ouãle, dedecupat ºi de lipit. Nu a lipsit dinactivitãþile noastre, nici picturaicoanelor pe sticlã, lucrãri cutematicã specificã de sãrbãtori saudiverse desene de colorat, cuiepuraºi ºi ouã de Paºte.

Cel mai important lucru pentrunoi, a fost participarea, alãturi de

colegii din celelalte clase I-IV, laserbarea televizatã, organizatã cuocazia Sãrbãtorilor de Paºte, undeam învãþat cântece ºi poezii noi, carevorbeau despre frumoasele zile deprimãvarã, de sãrbãtorile de Florii ºide Paºte, lãudând ºi mãrind peDomnul nostru Isus Hristos:

Slãvit sã fie DomnulÎn cer ºi pe pãmântDe îngeri ºi de oameniCãci El e Domnul Sfânt.ªi nu în ultimul rând, am dorit, sã

vã împãrtãºim, dumneavoastrã,cititorilor fideli ai ziarului local câteceva din activitãþile noastre ºi sã vãurãm „Sãrbãtori fericite!”

Prof. înv. Loredana Baciuªc. Gen. Vladimirescu

Întâmpinãm sãrbãtorile…

Lumina Caldã a Învierii sã vã umplecalea, sufletul ºi viaþa

de înþelepciune, iubire ºi încredere.

Paºti Fericit!Conducerea

ºi cadrele didactice de la ªcoala Generalã

Vladimirescu

22 apr. - 5 mai 2011SPORT

VLADIMIRESCU - Sãptãmânã de sãptãmânã

Pagina 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.ro

Director: ROMULUS DUBÃÞ

Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. AradTelefoane: 0257-514.902, 0257-514.101. Fax: 0257-206.280

e-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro * internet: http://www.primariavladimirescu.roCoordonator ediþie: IOAN CRIªAN - primarul comunei Vladimirescu

Echipa de redactori: Doina Grozav, Diana Giurgiu, Cristina Rus, Daniela Tomoiagã, Cosmin Gherman, Rãzvan Salanþ.

Tehnoredactare computerizatã: Claudiu Iacob

Tipãrit la: “LAPCOM” Kft. Délmagyarország Kiadó

SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Se vede treaba cã laVladimirescu se pune accentulpe asigurarea viitorului fotbalis-tic! Dacã echipa de seniori con-duce autoritar în campionatulLigii a IV-a (fiind foarte aproapede câºtigarea CampionatuluiJudeþean ºi meciul de baraj pen-tru promovarea în Liga a III-a), iarechipa de juniori mari este ladoar trei puncte în urma celor dela CS Ineu (în CampionatulJudeþean de Juniori A1), echipaCS Vladimirescu 2003, pregãtitãde antrenorul Sorin Dinu (copiinãscuþi în anii 1998-2000),angrenatã în CampionatulJudeþean de Juniori D mergeceas, obþinând, pânã acum, cincivictorii din tot atâtea meciuri!

A fost, mai întâi, succesullejer cu Naþional Sebiº (scor 5-0), din etapa a 14-a, dupã care aurmat o victorie la “masa verde”cu CS Ineu (3-0), echipã care s-a retras la sfârºitul turului ºi care –conform regulamentului – vapierde toate meciurile din returcu 3-0.

Un meci cu adevãrat dificil,dar terminat cu bine de elevii luiSorin Dinu, l-a constituit duelulcu CS Atletico ‘99 Arad (4-3), lacapãtul unui meci care, aºa cumam amintit în numãrul trecut alziarului, a avut o desfãºurare ascorului demnã de un film desuspans.

Odatã depãºit acest obstacol,CS Vladimirescu 2003 s-adeplasat în municipiu, pe terenulICRTI, pentru a juca cu CS AvramIancu (5-2), un meci care a fost

la discreþia celor dinVladimirescu, chiar dacã gazdeleau fost cele care au deschisscorul.

Iar în meciul de la care vãprezentãm imaginile din aceastãpaginã, cel cu Kickers Ch. Criº(5-0), jucat marþea trecutã, pe ovreme mohorâtã, cu ploaie îndebutul întâlnirii, elevii lui SorinDinu nu au avut nici o emoþie îna-ºi apropia victoria, dupã un jocîn care, practic, nu au avut adver-sar, oaspeþii fãcând eforturi dis-perate de a limita proporþiilescorului, care, în cele din urmã, s-a fixat la un sec 5-0 pentru CSVladimirescu 2003.

Urmãtoarele meciuri progra-mate, echipa din Vladimirescu leva juca dupã cum urmeazã:marþi, 19 aprilie, cu VictoriaSeleuº (pe teren propriu, de laora 16:30, etapa a 19-a), apoi, la26 aprilie, cu ªiriana ªiria (îndeplasare, etapa a 20-a); la 28aprilie, cu Unirea Sântana (peteren propriu, de la ora 16:30,etapa a 21-a) ºi la 3 mai, cu LPS

Arad (pe terenul de la Subcetate,etapa a 22-a). Detalii despretoate aceste patru meciuri vã vorfi prezentate în numãrul viitor alziarului local.

Claudiu Iacob

Parcurs fãrã greºealã!De la debutul returului, echipa de juniori mici de la

CS Vladimirescu 2003 a obþinut cinci victorii, din tot atâtea meciuri!

Înainte de începutul meciului, jucãtorii de la CS Vladimirescu 2003(echipament roºu-albastru) ºi Kickers Ch. Criº (galben-negru), ascultã

indicaþiile tehnice ale arbitrului principal (cu spatele)

Clasamentul la seniori:1. Vladimirescu 25 79- 18 64p2. Tauþ 24 68- 31 54p3. Pâncota 25 63- 33 49p4. Mailat 25 47- 27 49p5. Semlac 25 55- 33 48p6. Ineu 25 45- 32 43p7. ªofronea 25 41- 42 39p8. Pecica 25 41- 37 38p9. Zãbrani 25 50- 42 37p

10. Sântana 25 54- 47 37p11. ªeitin 24 32- 57 29p12. Curtici 25 37- 44 27p13. UTA II 25 32- 48 26p14. Ch. Criº 25 42- 63 24p15. Pãuliº 25 35- 72 20p16. Satu Nou 25 33- 55 19p17. Sânleani 25 19- 47 17p18. Macea 25 27- 72 13p

Clasamentul la juniori:1. Ineu 25 93- 15 88p2. Vladimirescu 25 99- 14 85p3. Sânleani 24 100- 23 74p4. Sântana 25 73- 37 70p5. UTA II 25 67- 32 68p6. Pãuliº 25 74- 47 61p7. Mailat 25 64- 44 55p8. Tauþ 24 80- 64 47p9. Zãbrani 25 43- 49 47p

10. Curtici 25 56- 44 41p11. Pecica 25 37- 46 39p12. Semlac 25 40- 54 39p13. Satu Nou 25 64- 77 37p14. Ch. Criº 25 27- 68 37p15. ªeitin 25 33- 85 26p16. Macea 25 30- 96 23p17. ªofronea 25 37-112 18p18. Pâncota 25 9-119 1p

Liga a IV-a: Rezultate ºi clasamente

Etapa 24: UTA II - Sânleani 0-1 (la juniori: 0-1); Pãuliº - Satu Nou2-0 (3-3), Zãbrani - ªeitin 2-2 (6-0), Ch. Criº - Sântana 4-2 (3-1), Curtici- Semlac 0-0 (2-1), Tauþ - Macea 3-1 (3-2), Ineu - Pecica 4-2 (2-0),Vladimirescu - Pâncota 3-0 (4-2), Mailat - ªofronea 1-0 (5-0).

Etapa 25: Pecica - UTA II 2-0 (la juniori: 2-4); Pâncota - Ineu 0-2 (0-6), Sânleani - Tauþ 0-2 (-), Macea - Curtici 1-2 (2-1), Sântana - Zãbrani3-1 (2-1), ªeitin - Pãuliº 1-0 (1-1), Vladimirescu - Mailat 1-1 (4-0);Semlac - Ch. Criº 2-1 (2-0), Satu Nou - ªofronea 2-1 (9-0).

Etapele viitoare, CS Vladimirescu 2003 va juca cu CS Ineu (sâm-bãtã, 23 aprilie, ora 17, în deplasare), respectiv cu FC UTA II (vineri,29 aprilie, ora 17, pe teren propriu).

SERIA A - Etapa 22: Inter -Secusigiu 13-0, Sânpaul - Sp.German 1-2, Nãdlac - Aluniº 3-0;Sederhat - Mândruloc 2-5, Zãdãreni- Zimandu Nou 4-1, Turnu - Munar2-1, Tisa Nouã - Atletico 5-0,Banatul - Bârzava 5-0, Sãvârºin -Iratoºu 8-0.

Etapa 23: Atletico - Turnu 2-1,Sânpaul - Sãvârºin 1-2, Sp. German- Nãdlac 2-2; Aluniº - Banatul 2-3,Bârzava - Tisa Nouã 2-2, Munar -Zãdãreni 0-0, Zimandu Nou -Sederhat 7-0, Mândruloc - Inter 2-3,Secusigiu - Iratoºu 2-3.

Urmãtoarele douã etape,Mureºana Mândruloc va juca cuÎnfrãþirea Iratoºu (sâmbãtã, 23aprilie, ora 17, în deplasare),respectiv cu Gloria Secusigiu(duminicã, 30 aprilie, ora 17, peteren propriu).

Clasamentul la zi:1. Banatul 23 85- 20 67p2. Inter 23 60- 33 46p3. Zãdãreni 23 57- 27 44p4. Tisa Nouã 23 54- 26 42p5. Bârzava 23 46- 40 40p6. Munar 23 46- 39 39p7. Sãvârºin 23 48- 35 37p8. Aluniº 23 47- 35 35p9. Sederhat 23 48- 50 34p

10. Mândruloc 23 41- 43 34p11. Turnu 23 51- 40 32p12. Atletico 23 39- 45 29p13. Zim. Nou 23 38- 54 23p14. Sp. German 23 32- 43 22p15. Nãdlac 23 32- 60 21p16. Sânpaul 23 36- 46 19p17. Iratoºu 23 24- 60 18p18. Secusigiu 23 23-111 10p

SERIA B - Etapa 22: Berechiu -Nãdab 7-1, ªepreuº - Beliu 3-3,Grãniceri - Gurba 6-1, Þipari - ªiria0-2, Vârfurile - ªimand 4-1, Apateu- Pilu 2-1, Dezna - Horia 10-1,Buteni - ªicula 1-4, Drauþ - Moneasa1-1.

Etapa 23: ªicula - Dezna 6-2,Horia - Apateu 3-2, Pilu - Vârfurile7-1, ªimand - Þipari 2-0, ªiria -Grãniceri 6-1, Gurba - ªepreuº 3-3,Beliu - Berechiu 4-0, Nãdab -Moneasa 2-1, Buteni - Drauþ 2-2.

Urmãtoarele etape, Regal Horiava juca cu Andezitul Vârfurile(sâmbãtã, 23 aprilie, ora 17, îndeplasare), respectiv cu FlacãraÞipari (duminicã, 30 aprilie, ora17, pe teren propriu).

Clasamentul la zi:1. ªiria 23 79- 25 60p2. Moneasa 23 61- 38 47p3. Pilu 23 68- 32 45p4. Beliu 23 57- 33 45p5. ªimand 23 59- 29 43p6. ªepreuº 23 71- 59 39p7. Drauþ 23 71- 42 38p8. Dezna 23 60- 52 38p9. Nãdab 23 65- 59 37p

10. Apateu 23 65- 54 30p11. ªicula 23 56- 66 30p12. Grãniceri 23 55- 57 29p13. Horia 23 45- 86 28p14. Vârfurile 23 44- 69 26p15. Berechiu 23 43- 67 19p16. Buteni 23 47- 80 19p17. Gurba 23 47- 85 14p18. Þipari 23 23- 73 11p

Campionatul Judeþean Onoare

Vineri, 15 aprilie 2011, la sediul AJF Arad s-aprocedat la tragerea la sori pentru meciurile din sfer-turile de finalã ale fazei judeþene a Cupei României(ediþia 2011-2012), iar sorþii au hotãrât urmãtoarelemeciuri, care se vor juca miercuri, 27 aprilie 2011,de la ora 17: CS Vladimirescu 2003 - SemlecanaSemlac (la Curtici), ªoimii Tauþ - Unirea Sântana (laPâncota), ªoimii Pâncota - Aqua Vest ªofronea (laSântana) ºi Voinþa Mailat - Progresul Nãdab (laArad).

Dacã dupã 90 de minute, scorul este egal, se vorjuca disputa douã reprize de câte 15 minute fiecare,iar dacã egalitatea va persista ºi la finalul acestora,se va trece la executarea loviturilor de departajarede la 11 metri (în serii de 5 lovituri), pânã ladesemnarea echipei calificate în semifinale.

S-au stabilit “sferturile” Cupei României

În meciul de la 12 martie, din cadrul etapei a 20-a (prima dinactualul sezon de primãvarã), CS Vladimirescu 2003 a învins

cu 2-0 pe Semlecana Semlac. Antrenorul Cristian Sculici aºteaptã o repetare a acelei victorii (ºi, de ce nu?, chiar la

acelaºi scor) pentru ca actualul lider al Ligii a IV-a sã reeditezeperformanþa din ediþia trecutã, când a jucat finala Cupei.

Elevii lui Sorin Dinu i-au dominatcategoric pe cei de la Kickers,obþinând o victorie meritatã, la

capãtul unui meci în care ºi-au creatnumeroase alte ocazii de a marca