CORNELIU  Z.  CODREANUIN  IMAGINI

 

   

31 Iulie 1933, lacul Amara. Carte postalã adresatã prietenilor sãi din Pinet d'Uriage, Grenoble, Franta

Stânga: Peisaj hibernal - Corneliu Codreanu împreunã cu sotia sa, Elena Codreanu (Pinet

d'Uriage, Grenoble, Franta, 1927)Dreapta: Fotografie dela cununia celor doi

 Ion Mota si Corneliu Codreanu salutând

rãmãsitele legionarului Hristache Solomon

 CÃPITANUL CODREANU

(gravurã de Bassarab)

Codreanu în tabãra de muncã legionarã dela Giulesti (de lângã Bucuresti)

CORNELIU ZELEA CODREANUCãpitanul Miscãrii Legionare

în tabãra de muncã de la Muntele Rarãu 1937

Gravurã de Bassarab

C. Z. Codreanu la înmormântarea Gen. Gheorghe Cantacuzino Grãnicerul, Bucuresti, Noembrie 1937

"O Românie nouã nu poate iesi decât din luptã. Din jertfa fiilor sãi".

(C.Z.C -"Pentru Legionari")

Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938)

Capitanul Miscarii Legionare  

 

Cel mai mare dintre cei şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine şi a ajuns în Bucovina ca funcţionar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsătorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu.

A absolvit Liceul Militar Mânăstirea Dealului şi Facultatea de Drept din Iaşi.

În primul război mondial îşi urmează tatăl pe front.

În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă condusă de muncitorul ieşean Constantin Pancu.

Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acţiuni comuniste la Regia din Iaşi şi la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept.

La 10 Mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. În toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor studenţeşti îl reprezintă numerus clausus, adică limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universităţi la procentul pe care evreii îl aveau în populaţia românească.

Împreună cu profesorul A. C. Cuza, fondează, în 1923, Liga Apărării Naţional Creştine.

Organizează în acelaşi an, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Leonida Bardac şi Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei şi a capilor corupţiei din lumea politică.

Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu.

Îl împuşcă, în legitimă apărare, pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, în 1924. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.

Întemeiază la 24 Iunie 1927, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.

În 1930 organizează două ample marşuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitaţiile comuniste. Se constituie organizaţia de tineret Garda de Fier.

Este ales deputat de Neamţ în 1931.

Iniţiază în 1935 Comerţul Legionar.

Întemeiază partidul Totul pentru Ţară, ca expresie politică a Mişcării Legionare.

Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga şi este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai i se intentează încă un proces şi este condamnat la zece ani muncă silnică.

În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu Nicadorii şi Decemvirii, în timp de erau transportaţi către Jilava.

 

OPERA:

Problema jidănească în lumina ştiinţei (conferinţe, lucrări şi referate susţinute în cadrul Societăţii Studenţilor în Drept la Universitatea din Iaşi). Iaşi, 1921 (în manuscris).

Călăuza bunului Român (în colaborare cu Ion Z. Codreanu şi A. C. Cuza). Regulamentul de funcţionare şi organizare a Ligii Apărării Naţional-Creştine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iaşi.

Scrisori studenţeşti din închisoare (scrise în închisoarea Văcăreşti). Editate la Iaşi, Martie 1925.

Autour de la Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)?

Pământul Strămoşesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iaşi.

Generaţia Nouă. Conferinţă susţinută la Centrul Studenţesc din Bucureşti, 20 Ianuarie 1929 (nepublicată).

Manifest. Iaşi, 1930.

Manifest. Bucureşti, 1930.

Cuvântare la mesaj. Câmpulung Muscel, 1932.

O ruină. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, Bucureşti.

Cărticica Şefului de Cuib (ediţia originală apărută în 4 numere sub forma de revistă cu numele de Fascicola Legionarului între 9-21 Mai 1933). Bucureşti, 1933.

Cărticica Şefului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., Bucureşti, 1933. 128 pag.

Declaraţie la Mesaj în Parlament. Bucureşti, Noiembrie 1935.

Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru Ţară, Sibiu,

1936. Tipografia Vestemean (tipărită sub îngrijirea profesorului Nicolae Petraşcu), reeditată după 1989 la Gordian, Timişoara, 1994

Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici şi ţării), la 5 Noiembrie 1936.

Circulările Căpitanului. Bucureşti, 1937.

Amintiri de la Jilava. Editura Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940.

Circulări, Scrisori, Sfaturi, Gânduri (ediţie îngrijită de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.

     

 CORNELIU Z. CODREANU-CÃPITANUL MISCÃRII LEGIONARE-

Nicolae Nitã

    Avocat, doctrinar si ideolog, mare politician, Capitanul Miscãrii Legionare; Martirul românismului absolut; Ascet crestin; Mare gânditor si luptãtor al Neamului Românesc.

   S'a nãscut la 13 Septembrie 1899 în Iasi, primul fiu al Prof. Ion Zelea Codreanu, luptãtor nationalist.

   Clasele primare le face la Husi, dupa care urmeaza studiile secundare in cadrul liceului militar "Manastirea Dealul" (1912-1916) pe care este nevoit sa le intrerupa odata cu intrarea Romaniei in primul razboi mondial. Pleaca voluntar pe front. Dela 1 Septembrie 1917 se înscrie la Scoala Militara din Botosani unde termina cl. V si VI, definitivandu-le (cl. VII si VIII), la Husi. In anul 1919 se inscrie la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Iasi, avandu-l ca profesor pe A. C. Cuza. Din Mai 1919 se inscrie in cadrul organizatiei "Garda Constiintei Nationale" pe care -impreuna cu C-tin Pancu- o conduce in lupta de inlaturare a bolsevicilor din Universitatea Iasi si dela Atelierele "Nicolina", care instigau la rasturnarea monarhiei si formarea unei republici de tip comunist-sovietic. In anul 1922 infiinteaza "Asociatia Studentilor Crestini"; in Iunie acelas an, obtine licenta in drept. In anul 1923 ia parte la fondarea "Ligii Apararii National Crestine" (L.A.N.C.), împreuna cu prof. A. C. Cuza si prof.

Ion Zelea Codreanu. Arestat la 23 Martie acelas an pentru activitatea sa nationalista considerata "periculoasa" si "atentatoare" la distrugerea afacerilor liftelor straine aflate in majoritate covarsitoare la conducere, este inchis timp de 7 luni in inchisoarea Galata. Implicat apoi in asa-numitul "Complot dela Bucuresti" impreuna cu alti conducatori ai studentimii, Corneliu Z. Codreanu este din nou arestat, fiind inchis la Vacaresti (9 Octombrie 1923 - Martie 1924), cand este achitat in unanimitate. Maltratarile studentilor nationalisti ieseni venite la ordinul prefectului de politie Manciu (vandut clasei oculte evreiesti), prind o pondere de mare cruzime odata cu arestarea si schingiuirea salbatica a catorva zeci de studenti si elevi, in frunte cu Corneliu Codreanu, care este batut la talpi in chip bestial de catre prefectul politiei Manciu. O incercare de asasinat la viata lui

Codreanu a prefectului Manciu (secondat de cativa politisti) in insasi cladirea Tribunalului Iasi unde se desfasura procesul intentat de parintii studentilor schingiuiti impotriva acestuia, se termina cu omorîrea prefectului Manciu de catre C. Codreanu, aflat in legitima aparare. Arestat, este din nou inchis (25 Octomrie1924 - 25 Mai 1925) la Galata, Focsani si Severin, fiind eliberat dupa un proces epocal in care a fost achitat in unanimitate, constatandu-i-se nevinovatia. Pleaca la studii la Berlin, Iena si Grenoble, obtinandu-si doctoratul in economia politica. Reintors in tara, la 24 Iunie 1927 infiinteaza Legiunea "Arhanghelul Mihail" la Iasi, impreuna cu Ion I. Mota, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si Ilie Garneata, iar la 1 August 1927 fondeaza revista "PÃMÂNTUL STRÃMOSESC", purtand subtitlul de "organ al Legiunii 'Arhanghelul Mihail' pentru apararea pamantului stramosesc".

   Dupa dizolvarea ilegala a Legiunii "Arhanghelul Mihail" in anul 1931 de catre guvernul national-taranist dela conducere, Corneliu Codreanu formeaza "Garda de Fier" care la primele alegeri din anul 1932 castiga 5 mandate de reprezentare. Dizolvata si "Garda de Fier" la finele anului 1933 ca urmare a presiunilor venite din partea ocultei franceze si din ordinul primului ministru liberal I. G. Duca (aservit acesteia), peste 20.000 de legionari sunt arestati, scontandu-se pe eliminarea lor totala din viata politica odata cu desfiintarea Garzii la 10 Decembrie 1933. Venirea la putere a guvernului liberal in frunte cu I. G. Duca (avandu-l ca ministru de externe pe sovietofilul N. Titulescu) dupa caderea guvernului Vaida dela 15 Noembrie 1933, debutase cu omorîrea studentului legionar Virgil Teodorescu, impuscat de politie la Constanta in timp ce lipea afise electorale (cea dintai jertfa a Legiunii), continuand apoi cu asasinarea lui Nita Constantin la Iasi, la 28 Noembrie, a plugarului Balaianu Nicolae din Vlasca la 9 Decembrie, asasinarea miseleasca a lui Sterie Ciumetti la 29/30 Dec., asasinarea lui Toader Toma din Tecuci dela 30 Decembrie, a lui Bujgoli Gheorghe (colonist din Dobrogea), a plugarului Negrea Gheorghe din Fardea, Severin, la 12 Ianuarie 1934, maltratarea si schingiuirea a numerosi legionari arestati. Cu toate oprelistile, Miscarea Legionara a crescut considerabil in anii urmatori, numarand in

randurile ei elemente de prim rang in viata si activitatea tarii. Are loc infiintarea partidului "Totul pentru Tara" (expresia politica a Miscarii Legionare), si in urma alegerilor care au loc in luna Decembrie 1937, obtine aproape16% din voturi, castigand 66 de locuri in Parlament.

   Dupa instaurarea dictaturii regale in primavara anului 1938, o noua prigoana se porneste impotriva Legiunii. Inscenandu-i-se un proces odios de "tradare de patrie", Corneliu Z. Codreanu este condamnat din ordinul sceleratului rege Carol al II-lea la 10 ani inchisoare, fiind asasinat miseleste impreuna cu alti 13 legionari de frunte in noaptea de 29/30 Noembrie 1938, in timp ce erau transportati dela inchisoarea Ramnicul Sarat la Bucursti, in dreptul kilometrului 14 din padurea Tancabesti din apropierea Capitalei.

   Mare vizionar, spirit catalizator, cu o energie si dragoste imensa pentru Neamul Romanesc, dispretuitor de moarte, integru si cumpatat, Capitanul Corneliu Zelea Codreanu a fost si a ramas idolul poporului roman, simbolul luptatorului si martirajului romanesc, imbold la lupta si jertfire pentru toate generatiile viitoare de Romani in sprijinul Neamului.

CORNELIU CODREANU

 Cuvânt rostit la împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Legiunii Arhanghelul Mihail

Dragi camarazi,

După 15 ani de lupte, de prigoniri şi de jertfe, tineretul României trebuie să ştie că ceasul biruinţei legionare nu mai este departe. Toate încercările de vrăjmăşire vor fi strivite. Toate planurile de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufletelor, toate încercările de dezbinare şi toate trădările vor cădea la pământ. Priviţi-i drept în ochi pe toţi tiranii voştri. Înduraţi cu resemnare orice lovitură. Suportaţi orice chin, căci jertfa noastră, a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi de suflete chinuite, a biruinţei. Acei ce vor cădea dintre voi vor avea nume şi morminte de eroi, iar cei ce ne vor ucide vor purta nume de trădători şi vor fi blestemaţi din neam în neam.

Din adâncuri se înalţă biruitor legionarul, cu sufletul său de stâncă. Cei ce cred că-l pot învinge, ca şi cei ce cred că-l pot cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu, că s-au înşelat.

IMNUL TINEREŢII LEGIONARE

 

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mânzatu

 

Sfântă tinereţe legionară, Cu piept călit de fier şi sufletul de crin Iureş ne-nfrânat de primăvară Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu braţele suim în soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stânci, din foc, din mare Şi dârz le tencuim cu sânge dac...

Garda, Căpitanul Ne preschimbă-n şoimi de fier Ţara, Căpitanul Şi Arhanghelul din cer.

Moartea, numai moartea legionară Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunţi, Pentru sfânta cruce, pentru ţară Înfrângem codrii şi supunem munţi; Nu-i temniţă să ne-nspăimânte, Nici chin, nici viforul duşman; De cădem cu toţi, izbiţi în frunte, Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!

Refren

Sfântă tinereţe legionară, Suim biserici, stăm viteji în închisori... În prigoana orişicât de-amară Cântăm şi ne gândim la Nicadori, Purtăm în crivăţ şi în soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare Şi-avem doar gloanţe pentru trădători!

Refren.

IMNUL TINEREŢII LEGIONARE

 

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mânzatu

 

Sfântă tinereţe legionară, Cu piept călit de fier şi sufletul de crin Iureş ne-nfrânat de primăvară Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu braţele suim în soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stânci, din foc, din mare Şi dârz le tencuim cu sânge dac...

Garda, Căpitanul Ne preschimbă-n şoimi de fier Ţara, Căpitanul Şi Arhanghelul din cer.

Moartea, numai moartea legionară Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunţi, Pentru sfânta cruce, pentru ţară Înfrângem codrii şi supunem munţi; Nu-i temniţă să ne-nspăimânte, Nici chin, nici viforul duşman; De cădem cu toţi, izbiţi în frunte, Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!

Refren

Sfântă tinereţe legionară, Suim biserici, stăm viteji în închisori... În prigoana orişicât de-amară Cântăm şi ne gândim la Nicadori, Purtăm în crivăţ şi în soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare Şi-avem doar gloanţe pentru trădători!

Refren.

LA LUPTĂ, MUNCITORI!

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mânzatu

În trudă ne-am zbătut şi-n umilinţă, Tiranii pâinea ne-au luat... Destul ne-am încleştat în suferinţă, Cu neamu-ntreg am sângerat! Din greu şi aspru vuiet de ciocane, Încovoiaţi de foame şi nevoi, Din zgură de furnale şi cazane Flămânzi de ridicăm şi goi.

La luptă, muncitori! Veniţi, Legiunea ne-adună La luptă, muncitori! Veniţi în crâncena furtună! La luptă, muncitori! Zidari de veacuri viitoare, Cu frunţile în soare Ne-nălţăm biruitori!

Din fabrici, din uzine şi din mină, Din toiul beznelor adânci, Am izbucnit, năprasnic, spre lumină Ca o năvală grea de stânci

Călcăm cu paşi de flăcări spre dreptate! Pe drum de foc şi cer izbăvitor! Un clocot sfânt în pieptul nostru bate, S-aprind pe umeri aurori...

Refren

Pentru dreptatea noastră legionară Şi pentru-ntregul neam sărac, Din fulger vom clădi o nouă ţară Pe nicovale mari de veac! Ca viforul vom trece prin prigoane, Marin şi Moţa ne veghează-n cer... Din jertfe şi din trăsnet de ciocane Ne-om făuri destin de fier!

Refren.

IMNUL EROILOR MOŢA – MARIN

versuri: Radu Gyrmuzica: Ion Mânzatu

Sunt ruguri de flăcări. E Spania-n scrum. Gloanţele cad în altar. În negrele şanţuri cu sânge şi fum, Plouă cu schije şi jar.

Dar sub obuze, Gloanţe şi spuze, Par legionarii nişte munţi... Rănită-n zare, Crucea le-apare Şi ceru-i mângâie pe frunţi.

Noaptea-n tranşee legionarii, În ploaie îşi fac rugăciunea... Mintea lor trece fruntarii Şi-n gând li s-aprinde Legiunea, Şi văd Căpitanul şi ţara Cu sfântu-i destin legionar.

Obuzele tună, împroaşcă oţel... Tancuri pornesc ca din iad. Şi Moţa e-n frunte, Marin lângă el Roşii, grenadele cad...

Printre reţele, Mine, şrapnele, Schijele plouă fier de sus. Loviţi în frunte, Cu braţele frânte, Cad legionarii lui Iisus.

Moţa în şanţ plin de sânge, Şopteşte murind rugăciunea: „– Moartea la pieptu-i ne strânge Să crească mai mândră Legiunea. Să faci, Căpitane, o ţară Ca soarele sfânt de pe cer“!

Dar jertfele sfinte ard pururi în noi. Jertfele ne-au mântuit, Şi cresc din morminte martirii eroi, Neamul se-nalţă sfinţit.

Legiunea-ntreagă, Jurând se leagă, Ca să urmeze jertfa lor. Din legăminte Şi din morminte Va creşte-un neam biruitor.

Scumpii eroi ne veghează Şi duc spre lumină Legiunea. Toţi vrem o moarte vitează, Ca ei ne şoptim rugăciunea: „Să faci, Căpitane, o ţară Ca soarele sfânt de pe cer“!

Azi sfintele oase le-am pus temelii Vajnice neamului dac, Şi ele înfruntă de-acum veşnicii, Stânci tencuite cu veac...

Dar de-or să vie Vremi de urgie Pentru destinul legionar, Din oseminte Şi din morminte Cei doi eroi vor creşte iar!

Moţa, Arhanghel şi munte, Marin ca o flacără mare. Cu Căpitanul în frunte Ne-or duce în viscol de soare: „Să faci, Căpitane, o ţară Ca soarele sfânt de pe cer“!

IMNUL BIRUINŢEI

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mânzatu

Venim cântând din închisori,Biruitori,Biruitori.Duhul martirilor eroi

Stă peste noi.Din suferinţe şi din spiniSe aprind lumini. Din rănile noastre,Cresc glorii de legionari,Şi-n ceruri albastre S-aprind ca nişte flăcări mari. Din bezna cumplită,Din ocna-n care a suferit,Spre altă ursităSe-nalţă Neamul desrobit...

Bătuţi de crivăţul nebun, Duşi în surghiun Am sângerat. Cu carnea ruptă în fâşii Mucenicii Ne-au inspirat. Temniţe reci: Tismana şi Ciuc Şi Dragomirna lumini aduc. Se strâng şi vifore şi noroi, Biruitori Călcăm pe zori.

Din rănile noastre, Cresc glorii de legionari, Şi-n ceruri albastre S-aprind ca nişte flăcări mari. Din temniţi şi bezne, Din ocna-n care-am suferit Cu aripi la glezne Se-nalţă neamul dezrobit.

Venim cântând din închisori, Învingători Prin aurori. În lanţuri trupul ne-a scrâşnit, Dar am zidit alt răsărit. Am pătimit prigoane şi chin, Pentru credinţa în alt destin, Iar astăzi făurim sub cer Un veac de fier, Un veac de fier.

Refren

Se zvârcolesc toţi cei mişei Sub paşii grei De legionari. Dreptatea noastră triumfând Străfulgerând Pe umeri tari. Cu pieptul ars de grindini şi de vânt, Tu Căpitane, trădări ai frânt

Şi mari destine româneşti Împărăteşti, Tu împlineşti.

Refren.

MARŞUL LEGIONARILOR VRÂNCENI

de Alex. S. Popescu

Ştefan Vodă al Moldovei Fost-a pe la noi prin munţi, Şi-a găsit în codrii noştri Şoimi viteji, războinici mulţi. Tot aşa tu, Căpitane, Urcă pe-ale Putnei văi Şi-ţi vom da batalioane De legionari flăcăi.

Ştim că tu, de multă vreme, Aprig lupţi, ca un erou, Să scapi ţara care geme, Şi să-i dai un suflet nou. Să ne scapi pe noi, ţăranii, Care suferim din greu, Căci tâlharii şi jidanii Ne tot sug mereu, mereu.

Tudor a Vrâncioaia este Numele ce-l purtăm noi, Căci străbuna din poveste Ne-a dat sânge de eroi. Aceste sânge, pentru tine, Gata suntem să-l vărsăm, Căci măreaţa clipă vine Ţara să ne-o apărăm.

Tu, Codrene, eşti nădejdea Ce ne-a dat-o Cel de cer, Tu ne spulberi deznădejdea, Tu şi Garda ta de Fier. Ia, cum ştii, în mână, cnutul Şi românii nu mai pier, Căci vom sta mereu sub scutul Mândrei noastre Gărzi de Fier.

IMNUL ROMÂNILOR SECUIZAŢI

versuri: Horaţiu Comaniciu muzica: Ion Mânzatu

Te-am aşteptat cu sete Căpitane, Să-nvii în noi străbunele simţiri,

Căci ne-am pierdut şi limbă şi credinţă Sub biciul crunt al fostei stăpâniri.

O, vino la noi, Căpitane Ne zbatem în trudă şi-amar Pierdut-am şi limbă şi lege O, vino, re-nalţă-un altar.

Din sufletele noastre chinuite, De mişelia-atâtor trădători, Tu singur ne mai spulberi deznădejdea Şi-alini în noi tristeţi de Nicadori.

Refren

De-aceea îţi trimitem jurământul, Că te-om urma cu pas fanatizat Pe drumu-ţi de Arhanghel al dreptăţii Crai nou pe cerul nostru îndurerat.

Refren

Prin tine vom clădi o nouă ţară, Mai mândră decât soarele pe cer, Fă-ne un semn şi vor cădea şi munţii De-or sta în calea Gărzilor de Fier.

CORNELIU ZELEA CODREANU

13 Septembrie 1899 – 30 Noiembrie 1938

 

Neamul nostru n-a trăit prin milioanele de robi care şi-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toţi haiducii, care în faţa jugului străin nu s-au supus, ci şi-au pus flinta în spate şi s-au ridicat pe potecile munţilor, ducând cu ei onoarea şi scânteia libertăţii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majorităţile” laşe şi cuminţi.

 

 

Cel mai mare dintre şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine şi a ajuns în Bucovina ca funcţionar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsătorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu.

A absolvit Liceul Militar Mânăstirea Dealului şi Facultatea de Drept din Iaşi.

În primul război mondial îşi urmează tatăl pe front.

În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă condusă de muncitorul ieşean Constantin Pancu.

Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acţiuni comuniste la Regia din Iaşi şi la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept.

La 10 Mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. În toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor studenţeşti îl reprezintă numerus clausus, adică limitarea numărului de locuri

alocate evreilor în universităţi la procentul pe care evreii îl aveau în populaţia românească.

Împreună cu profesorul A. C. Cuza, fondează, în 1923, Liga Apărării Naţional Creştine.

Organizează în acelaşi an, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Leonida Bardac şi Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei şi a capilor corupţiei din lumea politică. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu.

Îl împuşcă, în legitimă apărare, pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, în 1924. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.

Întemeiază la 24 Iunie 1927, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.

În 1930 organizează două ample marşuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitaţiile comuniste. Se constituie organizaţia de tineret Garda de Fier.

Este ales deputat de Neamţ în 1931.

Iniţiază în 1935 Comerţul Legionar.

Întemeiază partidul Totul pentru Ţară, ca expresie politică a Mişcării Legionare.

Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga şi este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai i se intentează încă un proces şi este condamnat la zece ani muncă silnică.

În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu Nicadorii şi Decemvirii, în timp de erau transportaţi către Jilava.

 

OPERA:

 

Problema jidănească în lumina ştiinţei (conferinţe, lucrări şi referate susţinute în cadrul Societăţii Studenţilor în Drept la Universitatea din Iaşi). Iaşi, 1921 (în manuscris).

 

Călăuza bunului Român (în colaborare cu Ion Z. Codreanu şi A. C. Cuza). Regulamentul de funcţionare şi organizare a Ligii Apărării Naţional-Creştine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iaşi.

 

Scrisori studenţeşti din închisoare (scrise în închisoarea Văcăreşti). Editate la Iaşi, Martie 1925.

 

Autour de la Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)?

 

Pământul Strămoşesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iaşi.

 

Generaţia Nouă. Conferinţă susţinută la Centrul Studenţesc din Bucureşti, 20 Ianuarie 1929 (nepublicată).

 

Manifest. Iaşi, 1930.

 

Manifest. Bucureşti, 1930.

 

Cuvântare la mesaj. Câmpulung Muscel, 1932.

 

O ruină. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, Bucureşti.

 

Cărticica Şefului de Cuib (ediţia originală apărută în 4 numere sub forma de revistă cu numele de Fascicola Legionarului între 9-21 Mai 1933). Bucureşti, 1933.

 

Cărticica Şefului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., Bucureşti, 1933. 128 pag.

 

Declaraţie la Mesaj în Parlament. Bucureşti, Noiembrie 1935.

 

Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru Ţară, Sibiu, 1936. Tipografia Vestemean (tipărită sub îngrijirea profesorului Nicolae Petraşcu), reeditată după 1989 la Gordian, Timişoara, 1994

 

Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici şi ţării), la 5 Noiembrie 1936.

 

Circulările Căpitanului. Bucureşti, 1937.

 

Amintiri de la Jilava. Editura Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940.

 

Circulări, Scrisori, Sfaturi, Gânduri (ediţie îngrijită de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.

 

Testamentul politic(convorbire cu legionarii)

Consemnare facuta de prof. Constantin Stoicanescu, martor de fata la discutie(reprodus de Horia Sima in volumul "Doctrina Legionara", editura Miscarii Legionare, Madrid 1980, pag. 137-138)

In Martie 1938 inainte de arestare si apoi asasinare la sediul din str. Gutemberg nr.3:

Corneliu Zelea Codreanu: Sa presupunem ca se va abate asupra noastra prigoana mult mai crancena decat acelea prin care am trecut. Ce vei face d-ta camarade, singur, pierdut intr-un colt de tara, lipsit de orice contact cu sefii tai, alungati, azvarliti in inchisori, ucisi? Cum te vei descurca?

Legionarul intrebat: Cum ati lamurit Dumneavoastra in Carticica sefului de cuib, nu ma voi incredinta decat propriei mele initiative si ma voi feri de sugestii straine.

Corneliu Zelea Codreanu: Dar daca initiativa d-tale e menita sa aduca un mare rau Miscarii, o vei lua si de data aceasta?

Legionarul intrebat: Evident ca nu, Capitane. Ma voi stradui sa nu intreprind nici o actiune care ar putea sa dauneze interesului

Miscarii si nici prestigiului ei.

Corneliu Zelea Codreanu: Ai face o mare greseala, camarade, daca te-ai orienta numai dupa acest criteriu in activitatea d-tale.

Legionarul intrebat: Cum, Capitane? Dar daca as lua initiativa care sa serveasca cu fidelitate liniei legionare, savarsesc o greseala? Cu ce-as putea gresi?

Corneliu Zelea Codreanu: Nu te-ai gandit ca ceea ce este bun pentru Legiune poate fi rau pentru Neam? Oare Legiunea nu are o menire mai inalta? Nu reprezinta o mobilizare de forte pe linia Neamului?

Legionarul intrebat: Aveti dreptate, Capitane. Initiativele mele vor trebui sa primeasca si aprobarea Neamului. Sa-i respecte si necesitatile lui de viata.

Corneliu Zelea Codreanu: Da, pentru ca s-ar putea imagina o cale mai usoara, un drum mai ocolit, pe unde sa ne putem strecura, evitand marile responsabilitati nationale. Dar nici cu recunoasterea Natiunii ca indicator general al faptelor noastre n-ai ajuns in miezul adevarului. Persisti in greseala.

Legionarul intrebat: Ce-as mai putea adauga? Caci de indata ce initiativa mea e buna si pentru Legiune si pentru Neam, ce s-ar mai opune in realizarea ei? Ce obiectiuni mi s-ar mai putea face?

Corneliu Zelea Codreanu: Mai este o instanta care trebuie consultata: Dumnezeu. Caci o actiune poate fi buna pentru Legiune, buna pentru Neam, dar sa nu fie placuta lui Dumnezeu, sa tagaduiasca spiritul etern al Adevarului. Numai cand o initiativa a intrunit toata seria consimtamintelor incepand de la individ si pana la Dumnezeu, putem fi siguri de rodnicia ei.

In 1989 au avut loc pe teritoriul Romaniei niste "evenimente" care ulterior au dat nastere multor discutii , polemici s.a.m.d. De ce spun pe teritoriul Romaniei si nu "in Romania"?!...pai, dupa parerea, pe care sunt liber sa mi-o exprim, ceea ce s-

a intamplat atunci in Romania a fost ceva pregatit cu atentie, ca o piesa de teatru care apoi a fost pusa in scena numai ca s-a intamplat ca si alti "regizori" sa fi "gandit" o astfel de piesa si sa vrea sa o puna in scena in acelasi timp ... e clar ca ce a iesit si, respectiv consecintele a ce a fost atunci se vad si azi...Dar scopul nu este de a da nastere unor discutii pe tema "evenimentelor" din '89, ci

mai degraba "elitei" care s-a lansat atunci in "afaceri", ca sa spun asa.

Dupa '89 se presupune ca Romania a intrat in randul statelor democrate sau cel putin ex-comuniste si in care se incearca, de 10 ani fara succes, instaurarea

democratiei. Vom ajunge sa ne dorim sa fim din nou tara comunista daca vom continua sa ne alegem "conducatori democrati".

Printr-un concurs de imprejurari si un foarte bun joc de scena anumite persoane au ajuns in fruntea statului roman, nu pentru ca ar fi fost competente, ci pentru

ca ... asa au dorit acele persoane si, poate, au fost si interese externe ca Romania sa ramana in "urma", ca sa nu spun intuneric .

Astfel ca in cei 10 ani de "economie de piata " s-au succedat x guverne, unde x tinde sa devina destul de mare, ceea ce denota un stat instabil politic, economic

si cum mai vreti dvs. Cu alte cuvinte avem niste lideri care nu au stofa de lideri si nici pregatire sau, poate, nu au interes.

Nu trebuie sa trecem peste interesele statelor occidentale, peste atat de zvonitele interese "oculte", peste "complotul international", despre care se

discuta la nivelul cetateanului de rand sau suntem atat de inapoiati incat nu stim sa ne conducem o tara atat de mica, desi ea ne poate oferi atat de multe .

Acum viata politica e o mare mocirla in care se scalda o groaza de "licentiati", oameni scoliti pe alte meleaguri, dar care, mai nou, nu sunt in stare sa sustina

invatamantul romanesc acum cand e mai mare nevoie de el ca oricand.

Avem o "ceata", ca nu poate fi numita altfel, de guvernanti, buni de nimic, dar care conduc Romania prin noua metoda, foarte eficienta dealtfel pentru distrus

economii, a "ordonantelor de urgenta". Poate ar trebui mentionat stilul in care se face privatizarea in Romania: ne vindem tara pe nimic.

Deci cei din afara nu au decat sa vina si sa preia TOT, ca noi ca niste oi ne luam dupa "ceata" de hoti de la conducerea Romaniei si dam tot ce se poate da. Mai

avem sa ne vindem doar sufletele, dar pe ei oricum nu-i intereseaza partea asta, mai ales ca nu prea ies bani, dar poate se gandesc sa darame bisericile si sa

faca ... McDonald's ...

Asa ca ROMANI, daca mai sunteti si daca mai simtiti, dati jos naparcile de la putere si omorati-le cu pietre ... la figurat ...

Despre "elita politica" din Romania vom mai vorbi ...

.... un roman revoltat ....

Ciprian Zamfir

Ultimul cuvant al lui C.Z.Codreanu

Aveti in mainile dvs. nu viata mea, pe care o dau bucuros. Aveti in mainile dvs. onoarea intregului tineret al neamului romanesc. Cred in justitia militara a tarii mele. Or, am dovedit cu principii, fapte si martori ca nici nu ne-a trecut prin gand, niciodata, sa declansam un razboi civil. Dar nu numai atat; nici macar sa facem o tulburare cat de mica; primejdia de la rasarit pandindu-ne fiecare greseala, fiecare pas.

Corneliu Zelea Codreanu

Sub semnul Arhanghelului("Buna Vestire", anul I, nr.100, din 27 iunie 1937, Nae Ionescu)

Dintre toate miscarile care, de la razboi incoace - pentru a nu vorbi decat in stricta contemporaneitate - au incercat sa organizeze destinele natiei noastre, niciuna nu s-a asezat mai sigur in matca istoriei romanesti ca cea a tinerilor care stau sub ocrotirea Arhanghelului cu sabia de foc. Este adevarat ca ei au norocul sa se ridice la viata comunitatii in momentul UNIC in care structura istoriei coincide in asa grad cu geniul rasei noastre incat e de ajuns sa fii cu adevarat roman pentru ca gestul tau sa creeze persepective imperiale. Dar cand te gandesti ca atatea asezari si formatiuni politice - cu o traditie "mare" si cu o experienta "bogata" - si-au ratat misiunea revolutionara si s-au impotmolit repede in apele statute care nu dau decat cel mult o perspectiva de broasca, trebuie sa incepi a intelege ca gestul rodnic al tanarului, dar, pentru asta, nu mai putin barbatului lor capitan trece dincolo de indemanare sau talent si devine rasfrangerea sigura a unui destin. Trebuie sa spun, aici si astazi, celor de varsta mea - si, daca imi e ingaduit, si celor mai batrani decat mine - CA, PANA ACUM, MISCAREA ACEASTA NU A GRESIT NICIODATA. Destul ca sa ne faca sa intelegem ca pe tinerii acestia, care merg chiuind in lupta si in moarte, nimic nu-i abate din drumul lor; nici violenta, nici tradarea; nici linguseala, nici coruptia; nici ademenirea, nici prigoana. Caci nu merg pe drumul lor, ci pe drumul natiei, care e al mantuirii, pentru ca pe el strajuieste Dumnezeu. Iar celor mai indaratnici le voi spune ca a trecut momentul in care adeziunea noastra putea sa insemne izbanda si impotrivirea noastra - infrangerea. De intalnirea noastra cu tineretea legionara nu mai atarna decat bucuria de a fi vazut din vreme "lumina cea adevarata" si… un apus fara fulgere. Caci, inca o data, victoria legionara inainteaza ca o necesitate de destin, iar a te impotrivi ei inseamna a lua istoria in raspar.

De ce cred in biruinta Miscarii Legionare... © 1999"De ce cred in biruinta Miscarii Legionare"

Raspunsul d-lui Mircea Eliade

("Buna Vestire", anul I, nr.244, din 17 decembrie 1937, Mircea Eliade)

Dl. Mircea Eliade, membru al Societatii Scriitorilor Romani, a binevoit sa ne raspunda urmatoarele la ancheta ziarului nostru: "De ce cred in biruinta Miscarii Legionare":

"Cred in destinul neamului romanesc - de aceea cred in biruinta Miscarii Legionare. Un neam care a dovedit uriase puteri de creatie, in toate nivelurile realitatii, nu poate naufragia la periferia istoriei, intr-o democratie balcanizata si

Cei care vin in Legiune vin pentru ca se simt liberi. Instinctele lor de conservare, lasitatile care zac in sufletul fiecaruia, frica - toate acestea sunt infranate. Legionarul nu mai e robul determinismului si al instinctelor biologice. El stie ca <<n-are nici un sens>>, ca <<n-are nimic de castigat>> integrandu-se in Legiune. Dimpotriva, stie ca va fi lovit in <<interesele>> lui, ca viata va fi mai grea, ca poate va intra in temnite sau poate va da piept chiar cu moartea. Toate <<interesele>> si instinctele acestea, care <<determina>> viata fiecarui om, sunt infranate prin marele gest de libertate al aderarii la Miscarea Legionara. Se poate spune, fara urma de paradox, ca singurii oameni care cunosc si traiesc libertatea sunt astazi, in Romania, legionarii.

Cei care nu cunosc Legiunea, ca si cei care lupta impotriva ei, continua sa

intr-o catastrofa civila. Putine neamuri europene au fost inzestrate de Dumnezeu cu atatea virtuti ca neamul romanesc. Unitatea lingvistica este aproape un miracol(limba romana este singura limba romanica fara dialecte). Romanii au fost cei mai buni creatori de State din Sud-Estul Europei. Puterea de creatie spirituala a neamului nostru sta marturie in folclor, in arta populara, in sensibilitatea religioasa. Un neam harazit cu atatea virtuti - biologice, civile, spirituale - poate el pieri fara sa-si fi implinit marea sa misiune istorica? Poate neamul romanesc sa-si sfarseasca viata in cea mai trista descompunere pe care ar cunoaste-o istoria, suparat de mizerie si sifilis, cotropit de evrei si sfartecat de streini, demoralizat, tradat, vandut pentru cateva sute de milioane de lei? Oricat de mare ar fi vina parintilor nostri, pedeapsa ar fi prea neinduplecata. Nu pot crede ca neamul romanesc a rezistat o mie de ani, cu arma in mana, ca sa piara ca un las, astazi, imbatat de vorbe si alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de tradare. Cine nu se indoieste de destinul neamului nostru nu se poate indoi de biruinta Miscarii Legionare. Cred in aceasta biruinta, pentru ca, inainte de toate, cred in biruinta duhului crestin. O miscare izvorata si alimentata de spiritualitatea crestina, o revolutie spirituala care lupta, in primul rand, impotriva pacatului si nevredniciei, nu este o miscare politica. Ea este o revolutie crestina. Cuvantul Mantuitorului a fost inteles si trait in felurite chipuri, de catre toate neamurile crestine, de-a lungul istoriei. Dar niciodata un neam intreg n-a trait o revolutie crestina cu toata fiinta sa; niciodata cuvantul Mantuitorului n-a fost inteles ca o revolutie a fortelor sufletesti impotriva pacatelor slabiciunii carnii; niciodata un neam intreg nu si-a ales ca ideal de viata calugaria si ca mireasa - moartea. Astazi, lumea intreaga sta sub semnul revolutiei. Dar, in timp ce alte popoare traiesc aceasta revolutie in numele luptei de clasa si al primatului economic(comunismul) sau al Statului(fascismul), ori al rasei(hitlerismul) - Miscarea Legionara s-a nascut sub semnul Arhanghelului Mihail si va birui prin harul dumnezeiesc.

De aceea, in timp ce toate revolutiile contemporane sunt politice, revolutia legionara este spirituala si crestina. In timp ce toate revolutiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de catre o clasa sociala sau de catre un om - revolutia legionara are drept tinta suprema mantuirea neamului, impacarea neamului romanesc cu Dumnezeu, cum a spus Capitanul.

De aceea, sensul Miscarii Legionare se deosebeste de tot ce s-a facut pana astazi in istorie si biruinta legionara va aduce dupa sine nu numai restaurarea virtutilor neamului nostru, o Romanie vrednica, demna si puternica - ci va crea un om nou, corespunzator unui nou tip de viata europeana. Omul nou nu s-a nascut niciodata dintr-o miscare politica - ci intotdeauna dintr-o revolutie spirituala, dintr-o vasta prefacere launtrica. Asa s-a nascut omul nou al Crestinismului, al Renasterii etc. - dintr-un desavarsit primat al spiritului impotriva temporalului, dintr-o biruinta a duhului impotriva carnii. Omul nou se naste printr-o adevarata traire si fructificare a libertatii. Cred in biruinta Miscarii Legionare pentru ca cred in libertate, in puterea sufleteasca impotriva determinismului biologic si economic.

vorbeasca despre <<dictatura>> si se mira ca tinerii intelectuali adera cu atata spontaneitate la o miscare <<fascista>>, in care <<personalitatea>> este strivita si libertatea - suprimata. Am avut prilejul sa ma ocup altadata de subita admiratie a oamenilor nostri politici pentru <<personalitate>>, de teama lor ca in Romania nu se vor mai putea ridica <<personalitatile>>. Ii intrebam atunci cate <<personalitati>> a creat regimul libertatii democratice. Unde sunt? Care sunt? Si mai intrebam ce-au facut politicienii nostri pentru oamenii cu adevarat <<personalitate>> care au iesit la lumina prin munca, geniul sau talentul lor si au fost osanditi la o viata de mediocritate si jertfa. Ce-au facut politicienii nostri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga, un Aron Cotrus, un Camil Petrescu, un Perpessicius si altii? Ce-au facut politicienii pentru generatia tanara de carturari, artisti, tehnicieni si ganditori? Care este tanarul cu <<personalitate>> pe care l-a descoperit vreun partid politic si l-a pus la locul pe care-l merita, i-a dat putinta sa-si fructifice inteligenta sau talentul pentru binele obstesc? Eu stiu ca au fost <<descoperiti>> o suma de afaceristi precoci, secretari <<inteligenti>> si lichele domestice, cu care s-au <<intinerit>> cadrele partidelor. Apologetii acestia de ultima ora ai <<personalitatii>> sunt tot atat de ridicoli pe cat sunt de ipocriti. Le aminteam cu alt prilej ca, in cele mai disciplinate si mai severe ordine calugaresti catolice, s-au putut inalta totusi destule personalitati.

Un Thomas din Aquino nu seamana cu un Francis din Assisi, un Bonaventura cu un Francois de Salle. Personalitatea creste si rodeste pretutindeni si, cu cat e mai severa disciplina, cu atat <<personalitatea>> se defineste mai precis. Disciplina nu e totuna cu <<dictatura>>, cum lasa a se-ntelege ponegritorii Legiunii. Disciplina creste si promoveaza personalitatile - pentru ca orice act de ascultare poate fi un act de comanda asupra ta insuti, asupra vietii biologice, care incearca sa te mentina in evaziv, in comoditate, in caldicel. Disciplina te intareste pe tine, iti faureste personalitatea. De aceea, cavalerii medievali si feudali au fost atat de liberi si de darji; pentru ca jurasera credinta( <<Fides>>, <<Trust>>, <<Treve>>) unui sef…Cred in biruinta Miscarii Legionare pentru ca cred in dragoste. Dragostea singura preface bestia in om, inlocuind instinctele prin libertate. <<Dillige et quod vis fac>>, spunea Fericitul Augustin: <<Iubeste si fa ce vrei!>>. Cel care iubeste cu adevarat e liber. Dar dragostea transfigureaza pe om si libertatea pe care si-o dobandeste insul iubind nu va stanjeni pe nimeni, nu va face sa sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt frati. Si este atat de puternic valul de dragoste pe care il duc pretutindeni cu ei legionarii incat, daca n-ar fi decat el singur, si tot ar trebui sa nadajduim in invierea neamului romanesc, adica in biruinta Miscarii Legionare. Cred in destinul neamului nostru; cred in revolutia crestina a omului nou; cred in libertate, in personalitate si in dragoste. De aceea cred in biruinta Miscarii Legionare, intr-o Romanie mandra si puternica, intr-un stil nou de viata, care va transforma in valori spirituale de universala circulatie bogatiile sufletului romanesc".

 

CUM A FOST ASASINAT CORNELIU ZELEA CODREANU

(declaratiile plutonierului Sârbu) "Buna Vestire", 9-11-1940    "...În zorii zilei (n.n. 29/30 Nov. 1938) am pornit spre Râmnicul Sãrat. Ajunsi la închisoare, am fost bãgati toti jandarmii într'o celulã, unde maiorii Dinulescu si Macoveanu ne-au dat instructii asupra modului cum avem sã executãm pe legionari. Punând în genunchi pe soferul masinii, i-a aruncat un streang dupã gât pela spate, arãtând cât de usor se poate executa astfel. Totul a fost gata în câteva minute. Jandarmii au iesit apoi unul câte unul afarã, în curtea inchisorii si fiecãruia i s'a dat în seamã un legionar. Mie mi-a dat unul mai voinic, mai înalt. Am aflat mai târziu cã acesta era Cãpitanul, Corneliu Codreanu. I-am dus apoi în masini. Aici, legionarul era legat cu mâinile de bancã la spate, iar picioarele pe partea de jos a bãncii din fatã, în asa fel ca sã nu se poatã misca nici într'o parte, nici în alta. Asa au fost legati 10 legionari într'o masina si 4 in alta. Eu am fost în prima masinã, în cea cu 10 legionari, în spatele Cãpitanului si fiecare jandarm era asezat în spatele legionarului ce-i fusese încredintat. În mâini aveam streangurile. Am pornit. În masina mea mai era maiorul Dinulescu, iar în cealaltã maiorul Macoveanu. Era o tãcere de mormânt cãci n'aveam voe sã vorbim între noi si nici legionarii între ei. Ajunsi în dreptul pãdurii Tâncãbesti, maiorul Dinulescu, care stabilise cu noi, printr'un cod de semnale, momentul executiei, a aprins la un moment dat lanterna, stingând-o si aprinzând-o de trei ori. Era momentul executiei, dar nu stiu dece nu am executat nici unul. Atunci maiorul Dinulescu a oprit masina, s'a dat jos si s'a dus la masina din spate. Aici, maiorul Macoveanu fusese mai autoritar. Legionarii erau executati. Cãapitanul si-a întors putin capul cãtre mine si mi-a soptit: "Camarade, dã-mi voe sã le vorbesc camarazilor mei!". Dar, în aceiasi clipã, mai înainte ca el sã fi terminat rugãmintea, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara masinii si pãsind înãuntru cu revolverul în mânã a rostit printre dinti: "Executarea!". La aceasta, jandarmii au aruncat streangurile... A fost un muget si un horcãit, întrerupt din adâncul fiintei lor, apoi o liniste de mormânt. Cu perdelele trase, masinile si-au continuat drumul pânã la Jilava... Când am ajuns, era orele 7 dimineata. Aici ne asteptau: colonelul Zeciu, Dan Pascu, comandantul închisorii, colonelul Gherovici, medicul legist Lt. Col. Ionescu si altii. Groapa era fãcutã. Trasi din masinã, legionarii au fost asezati cu fata în jos si împuscati în spate, pentru a se simula astfel împuscarea pe la spate în timpul evadãrii de sub escortã. Apoi au fost aruncati în groapa comunã..."

"CORNELIU ZELEA CODREANU:"

(1899-1938)

"PREZENT!"