МОЛДОВСЬКА МОВА

10-11 класи

ПРОГРАМА

для загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням українською мовою

Пояснювальна записка

Запропонована програма з молдовської мови для 10-11 класів призначена загальноосвітнім навчальним закладом з українського (або російською) мовою навчання і визначає цілі, завдання, зміст і методи роботи, які сприятимуть засвоєнню молдовської мови.

Особливістю цієї програми є приведення її у відповідність із чинним Державним стандартом базової і повної загальної середньої освіти, а саме: у змістовий компонент упроваджено механізм реалізації завдань компетентнісного підходу, синхронізовано мовну і мовленнєву змістові лінії.

Знання мають стати для учнів ключем до розв’язання життєвих проблем, засобом особистісного розвитку, соціалізації, успішного професійного встановлення.

Головною метою курсу «Молдовська мова» в 10-11 класах залишається розвиток і удосконалення комунікативної компетентності враховуючи знання учнів з молдовської мови здобуті у попередніх класах (5 – 9).

Відповідно до поставленої мети головними завданнями навчання молдовської мови в старшій ланці середньої загальноосвітньої школи є:

- стимулювання підвищеного інтересу, свідомого прагнення до вивчення молдовської мови, формування прагнення вдосконалити комунікативні навички.

- досконале володіння всіма видами мовленнєвої діяльності (аудіювання, читання, говоріння, письмо) необхідних особистості у різних життєвих ситуаціях.

- вдосконалення навичок роботи з текстом (сприйняття і засвоєння інформації, її аналіз, розуміння змісту, структури, форми, задуму, мовного оформлення тексту), розвиток навичок самостійно складати тексти різних стилів мовлення (іноді ідентичних).

- розвивати вміння висловлювати власну думку чітко, коректно, дотримуватися норм молдовської літературної мови, уміння вести бесіду, демонструючи певний рівень вправності у її процесі.

- удосконалювати вміння редагувати тексти, виправляти помилки в своєму та чужому мовленні.

Діяльність з формування комунікативної компетентності здійснюється шляхом виконання різноманітних вправ, розташованих у порядку зростання складності тематикою та змістом текстів запропонованих учням, створенням симулятивних ситуацій спілкування.

Вдосконалення мовленнєвої компетенції має здійснюватися у ході аналізу актуальних навчальних і життєвих проблем, у розв’язанні яких учні бачать особистий сенс, унаслідок чого формуються їхні пізнавальні мотиви щодо вивчення мови.

Майстерна робота з текстом дозволяє забезпечувати розвиток креативності та формування навичок співробітництва вчителя з учнями, що являється необхідною умовою формування комунікативної компетентності.

Основне завдання вивчення мови в школі складає формування та розвиток в учнів комунікативної культури мовлення та формування наступних ключових компетентностей:

СРМ – спілкування рідною мовою: Знання правил написання, вимови, слововживання, творення граматичних форм, добору засобів мови, конструювання речень, творення текстів.

Уміння, досвід: здійснювати адекватний добір мовно-виражальних засобів; володіти всіма видами і типами мовленнєвої діяльності; оцінювати й осмислювати ситуацію спілкування; реагувати мовними засобами на повний спектр соціальних і культурних явищ (у школі, у громадських місцях, удома, на дозвіллі); адаптуватися до нових умов; усвідомлення мови як державотворчого чинника; прийняття спілкування як цінності; ціннісне ставлення до співрозмовників; орієнтування при виборі рішень на систему цінностей, схвалену суспільством.

ЗКК – загальна культурна компетентність: Знання: знання історії, традицій, культури молдовського народу й функцій суспільних установ, суспільних інститутів, прав і обов'язків громадянина, державних символів і цінностей.

Уміння, досвід: дотримання норм молдовської мови як підтвердження духовного становлення й культурного рівня; створення текстів, висловлення власних ідей щодо питань культури;

Ціннісно-смислове ставлення: потреба читання художніх текстів для естетичної насолоди та рефлексії над прочитаним; відкритість до міжкультурної комунікації;

Емоційно-вольова регуляція: естетична насолода від спілкування й пізнання культури; зацікавленість світовими культурними набутками.

Поведінка: утвердження норм поведінки, сприятливої для гармонійних стосунків.

КПТН – компетентність у природничих науках і технологіях: Знання мати уявлення про довкілля, значення його у житті людини; про сучасні технології, спрямування їх.

Уміння: критично оцінювати результати людської діяльності в природному середовищі, відображені в текстах, контролювати й регулювати власну поведінку в довкіллі.

Ставлення: бережне, ціннісне ставлення до природи; готовність захищати довкілля, оперативно реагувати на технологічні зміни.

ІКК – інформаційно-комунікативна компетентність: Знання володіти інформацією про електронні освітні ресурси; способи пошуку інформації й види роботи з нею.

Уміння: швидко й ефективно шукати інформацію, використовувати різні види читання для здобуття нових знань; проводити пошукову діяльність, словесно оформлювати результати досліджень; створювати мультимедійні засоби; застосовувати можливості електронних ресурсів для розроблення дидактичних матеріалів, моделювання текстів, переведення навчальної інформації в інший формат; обробляти графічні зображення; використовувати Інтернет – ресурси для здобуття нових знань.

Ставлення: задоволення пізнавального інтересу; прагнення гармонійного спілкування у віртуальному інформаційному просторі.

ПК – підприємницька компетентність: Уміння: планувати роботу; чітко, грамотно презентувати власні ідеї й ініціативи, використовуючи доцільні виражальні засоби; використовувати комунікативні стратегії для формулювання власних пропозицій і рішень; оцінювати ризики. Ставлення: відповідальність за себе та інших; розуміння ролі комунікативних умінь для успішної професійної кар'єри.

Поведінка: вияв симпатії злагоджених дій, активності й ініціативності, самоорганізації.

ЗЗК – здоров’я збережувальна компетентність: Знання: правил гігієни, переваг здорового способу життя. Уміння: дотримуватися здорового способу життя. Ставлення: сприймання здоров'я й довкілля як загальнолюдських цінностей, готовність зберігати природні ресурси.

Поведінка: пропагування бережного ставлення до довкілля, до власного здоров’я; прагнення уникати небезпек і ситуацій, які загрожують життю чи здоров'ю людини.

СГК – соціальні і громадські компетентності: Знання: знання суспільного устрою, ролі й функцій суспільних установ, суспільних інститутів, прав і обов’язків громадянина, державних символів і цінностей.

Уміння, досвід: аргументовано і грамотно висловлювати власну думку щодо суспільно-політичних подій; критично оцінювати тексти соціально-політичного змісту; реалізовувати громадянські права й обов'язки.

Ціннісно-смислове ставлення: ціннісне ставлення до людини, людської гідності; повага до українських законів, правових норм;

система ставлень особистості (до суспільства, до інших людей, до праці, до себе тощо); участь у подіях суспільно-політичного життя;

Емоційно-вольова регуляція: вияв почуття гордості, громадянської гідності.

Поведінка: пропагування бережного ставлення до довкілля, до власного здоров'я; прагнення уникати небезпек і ситуацій, які загрожують життю чи здоров'ю людини.

УВВЖ – уміння вивчатися впродовж життя: Знання правил організації самонавчання; методів і прийомів учіння; усвідомлення своїх інтересів, здібностей і вмінь.Уміння, досвід: уміння мотивувати й організовувати самостійне навчання, ставити цілі й визначати способи досягнення їх, здійснювати рефлексію; досвід самостійного навчання; досвід роботи з інформаційними джерелами; виконання різних ролей у мінливому навчальному, життєвому й трудовому середовищі; досвід співробітництва.

Ціннісно-смислове ставлення: відповідальність за результати навчання; сприйняття освіти, навчання, навчальних досягнень як цінностей.

Поведінка: адекватне реагування на невдачі; активність, ініціативність.

Емоціно-вольова регуляція: відчуття задоволення/невдоволення за результати роботи, гордості за досягнуті результати.

Поведінка: наполегливість у досягненні мети; старанність у виконанні завдань.

СІМ – спілкування іноземними мовами: Знання розуміти значення запозичених слів. Уміння: пояснювати лексичне значення слів іншомовного походження; зіставлення текстів, виявлення у них запозичень з різних мов.

Ставлення: повага до мов інших народів і національностей; готовність до міжкультурного діалогу; усвідомлення багатства рідної мови; відкритість до пізнання різних культур через мови.

МК – математична компетентність: Знання розуміти значення, функції й роль числівників у реальному житті.

Уміння: застосовувати і розвивати абстрактне мислення; установлювати причиново-наслідкові зв’язки, виокремлювати головну й другорядну інформацію; висловлювати припущення; перетворювати інформацію з однієї форми в іншу (схему, таблицю, графік); висловлюватися чітко, точно, лаконічно.

Ставлення: дотримання пунктуальності; бережливе ставлення до часу.

Структура і зміст програми

Програма з молдовської мови для 10-11 класів для шкіл з навчанням українською (російського) мовою відповідає вимогам Державного стандарту базової та повної загальної середньої освіти Міністерства освіти, науки, молоді та спорту України. Вона структурується наступним чином:

- мовна змістова лінія;

- мовленнєва змістова лінія;соціокультурна змістова лінія (наскрізні змістові лінії);- зміст навчально- пізнавальної діяльності учнів;- компетентності (очікуванні результати). Зміст навчального матеріалу являється актуалізацією, узагальненням та поглибленням курсу «Молдовська мова»

базової школи. Зміст програми визначають предметний і метапрендметний компоненти, які забезпечують формування

предметної та ключових компетентностей. Все це складає необхідну основу для поглиблення та розвитку комунікативної компетентності . Вивчення розділів мовознавчої науки ( фонетика, лексикологія, морфологія, синтаксис) являється ефективним

засобом у розумінні функціонування лінгвістичної системи, що дозволяє учням складати усні та письмові повідомлення.

Запропонований у програмі розподіл годин являється орієнтовним. Вчитель може перерозподіляти час на вивчення тієї чи іншої теми в залежності від контингенту учнів, рівня їх

підготовленості, індивідуальних особливостей, умов навчання. Не рекомендовано змінювати кількість годин з комунікативної діяльності. Соціокультурна тематика, що передбачає формування патріотичних, морально-етичних, екологічних переконань

та естетичних смаків, може бути розширена, змінена, адаптована, враховуючи інтереси учнів та їх потреби, особливості навчального закладу.

Вимоги до навчальних досягнень учнів, рівня їх підготовленості дозволятимуть вчителю оцінювати знання та вміння школярів, здійснювати навчально-виховний процес згідно вимог Державного стандарту середньої освіти.

Notiţă explicativă

Programa în cauză e predestinată şcolilor medii de cultură generală cu limba ucraineană (ori rusă) de predare şi stabileşte obiectivele , sarcinile , conţinutul şi metodele de activitate care vor contrubui la însuşirea limbii moldoveneşti.

O particularitate a acestei programe constă în faptul că ea corespunde Standardelor de Stat a şcolii de bază şi a şcolii medii generale, şi anume: materia de studiu conţine mecanizmul formării competenţelor -cheie şi sincronizarea liniei comunicative cu cea lingvistică.

Cunoştinţele trebuie să devină pentru elev un mijloc de dezvoltare a personalităţii lui, de rezolvare a problemelor de viaţă, de integrare în societate, de devenire.

Obiectivul principal al cursului în clasele 10-11 rămîne a fi continuarea şi consolidarea în formarea competenţelor comunicative, avînd ca suport cunoştinţele de limbă ale elevilor , acumulate anterior (cl. 5-9).

Atingerea acestui obiectiv va avea loc odată cu soluţionarea unor sarcini anumite:

- a trezi un interes sporit pentru însuşirea limbii moldoveneşti şi a forma tendinţa de perfecţionare a capacităţilor comunicative;

- a opera perfect cu toate tipurile de activitate comunicativă ( audiere, citire, vorbire, scriere), necesare omului în diferite sfere de comunicare;

- a lucra cu textul: a asimila informaţia , a o transforma , a înţelege structura , conţinutul şi particularităţile de limbă , a alcătui independent texte de diferite stiluri ( uneori asemănătoare);

- a formula gîndurile într-o exprimare clară şi corectă, a organiza normat vorbirea personală, a identifica şi a corecta greşelile în vorbirea altora.

Activitatea comunicativ-verbală va fi stimulată de efectuarea exerciţiului, de tematica textelor din manual, de creare a situaţiilor de comunicare şi de alegerea subiectelor propuse de profesor (pentru a fi citit, audiat ori elaborate de elevi). Lucrul

iscusit cu textul va permite să asigure dezvoltarea creativităţii şi formarea deprinderilor de colaborare a profesorului cu elevul (condiţie necesară pentru formarea competenţelor comunicative).

Scopul final al studierii limbii materne în şcoală îl constituie formarea şi dezvoltarea la elevi a culturii comunicării şi formarea următoarelor competenţe-cheie:

– (CLM) Competenţe de comunicare în limba moldovenească – cunoaşterea regulilor de scriere corectă, folosirea adecvată a cuvintelor, crearea formelor gramaticale, alegerea mijloacelor de comunicare, construirea propoziţiilor, crearea textelor. Priceperi, experienţa: să efectuieze alegerea adecvată a mijloacelor de limbă; să posede toate formele şi tipurile de activitate comunicativă, să preţuiască şi să conştientieze situaţia de comunicare; să organizeze rezolvarea constructivă a situaţiilor de conflict, să se adapteze la noile condiţii; acceptarea comunicării ca o valoare, comportament frumos faţă de interlocutor, la luarea deciziilor să se orienteze spre valorile acceptate de societate, exprimarea sentimentelor empatice; a fi însufleţit de frumuseţea, perfecţiunea estetică a limbii, de bogăţia mijloacelor ei de exprimare. Purtarea: reacţia adecvată faţă de interlocutor, iniţiativă în colaborarea comunicativă, respectarea normelor etice în procesul comunicării.

– (CCG) Competenţe de cultură generală – Cunoştinţe: cunoaşterea istoriei, tradiţiilor, culturii poporului moldovenesc şi funcţiile instituţiilor sociale; drepturile şi îndatoririle cetăţeanului, simbolica de stat şi a valorilor. Priceperi, experienţă: respectarea normelor limbii, moldoveneşti drept confirmare a atitudinii morale şi a nivelului cultural; crearea textelor, expunerea propriilor idei referitoare la întrebările despre cultură. Atitudinea faţă de valorile logico semantice: necesitatea de a citi texte literare pentru delectarea estetică şi meditaţii asupra celor citite; sinceritate faţă de comunicarea interculturală. Reglamentarea voinţei emoţionale: plăcere estetică în urma comunicării şi cunoaşterea culturii, interes faţă de patrimoniul cultural al limbii. Conduita: întărirea normelor de conduită prielnice pentru relaţii armonioase de prietenie.

– (CŞNT) Competenţe de ştiinţe naturale şi tehnologice. Cunoştinţe: concepţie despre lumea înconjurătoare şi importanţa ei pentru viaţa omului, despre tehnologiile moderne, dirijarea lor. Priceperi: să aprecieze critic rezultatele activităţii omului în mijlocul naturii, să monitorizeze purtarea în natură. Atitudinea: atenţie, comportare grijulie faţă de natură, pregătit pentru apărarea mediului, operativ să reacţioneze la schimbările tehnologice.

– (CIC) Competenţe informaţionale de comunicare – Cunoştinţe: a poseda informaţii despre resursele electronice, mijloace de căutare a informaţiei şi modalităţi de a lucra cu ea. Priceperi: repede şi efectiv de căutat informaţii, utilizarea diferitor feluri de citire pentru a căpăta cunoştinţe noi; a petrece activităţi de cercetare, verbal de oformat rezultatul cercetării; de creat mijloace multimedia; folosirea resurselor electronice pentru pregătirea materialelor didactice, modelarea textelor, trecerea informaţiei într-un alt format, pregătirea imaginilor grafice, folosirea resurselor-Internet pentru căpătarea noilor cunoştinţe. Atitudine: satisfacerea interesului de cunoaştere; străduinţa spre o convorbire armonioasă în spaţiul informaţional virtual.

– (CA) Competenţe de antreprenoriat – Perceperi: de a plănui lucrul; clar şi corect să-şi prezinte ideile şi iniţiativele, folosind mijloace raţionale de exprimare; să folosească strategii comunicative pentru formularea propriilor propuneri şi hotărîri; să aprecieze riscurile. Atitudine: responsabilitate pentru sine şi ceilalţi; aprecierea rolului perceperilor comunicative pentru o carieră profesională reuşită. Comportamentul: exprimarea empatiei, acţiuni conceliante, activitate şi iniţiativă, autoorganizare.

– (CPS) Competenţe de protecţie a sănătăţii – Cunoştinţe: regulile igienice, avantajul modului de viaţă sănătos. Priceperi: a respecta modul de viaţă sănătos. Atitudinea: a primi sănătatea şi mediul ambiant drept valori ale omului, pregătirea de a păstra resursele naturale. Comportamentul: propagarea atitudinii grijulii faţă de lumea înconjurătoare; faţă de sănătate; tendinţa de a evita pericole şi situaţii, care ameninţa viaţa ori sănătatea omului.

– (CCS) Competenţe civico-sociale – Cunoştinţe: cunoaşterea bazelor societăţii, rolul şi funcţiile instituţiilor sociale, drepturile şi îndatoririle cetăţenilor, simbolica de stat şi valorilor. Perceperi: argumentat şi corect să-şi expună părerea despre acţiunile social-politice; critic să aprecieze textele cu conţinut social-politic; a traduce în viaţa drepturile cetăţeneşti şi îndatoririle.

– (AÎPV) Abilităţi de a învăţa pe parcursul vieţii – Cunoştinţe: cunoaşterea regulilor de organizare a autoinstruirii; metode şi tehnici de învăţare; clarificarea intereselor, priceperilor şi drepturilor. Priceperi: putinţa de a motiva şi organiza însuşirea materiei independent, punerea scopurilor şi alegerea mijloacelor de realizare. Atitudine: responsabilitate pentru rezultatele învăţării perceperea studiilor, învăţarea, succesele la învăţătură ca o valoare. Compartementul: reacţia adecvată la nereuşite; activitate, iniţiativă; perseverenţă în atingerea scopului, stăruinţă în îndeplinirea sarcinilor.

– (CCLS) Competenţe de comunicare în limbi străine – Cunoştinţe: să înţeleagă sensul cuvintelor împrumutate. Priceperi: să lămurească sensul lexical al cuvintelor străine, a compara texte; a depista împrumuturi din alte limbi. Atitudine: respect faţă

de limbile altor popoare, pregătiţi pentru dialog intercultural; conştientizarea bogăţiei limbii materne, dispus pentru cunoaşterea diferitor culturi prin limbă.

– (CM) Competenţe matematice – Cunoştinţe: a înţelege importanţa, locul şi funcţiile numeralului în viaţa reală. Priceperi: să întrebuinţeze şi să dezvolte gîndirea abstractă; să stabilească legăturile dintre cauză şi efect; a delimita informaţia principală de cea secundară; să-şi expună părerea; a transforma informaţia dintr-o formă în alta (schemă, tăbliţă, grafic); să se exprime clar, concret, laconic. Comportamentul: a respecta punctualitatea; a păstra timpul.

Structura şi conţinutul programei

”Programa de limbă moldovenească în clasele 10-11, pentru clasele cu limba ucraineană ( ori rusă) de predare , este elaborată în conformitate cu ”Standardele de Stat pentru şcoala medie de cultură generală ale Ministerului Învăţămîntului, ştiinţei ,Tineretului şi Sportului din Ucraina”. Ea e structurată în felul următor:

- linia lingvistică;- linia comunicativă;- tematica socioculturală ;- conţinutul activităţii elevilor- competenţe (rezultatul activităţii elevilor).Conţinutul materiei de studiu este o reactualizare, aprofundare, consolidare a cursului de limbă moldovenească din şcoala de

bază şi prevede componentele disciplinare şi metadisciplinare, care asigură formarea şi dezvoltarea competenţelor lingvistice, comunicative şi a celorlalte competenţe -cheie.

Compartimentele limbii ca ştiinţă (fonetica, lexicologia, morfologia, sintaxa) servesc ca mijloc de a descoperi cum funcţionează sistemul lingvistic ce permite vorbitorilor să producă mesaje , orale ori scrise.

Pe lîngă cele spuse mai sus , profesorul este disponibil să distribuie numărul de ore ( în limita programei ) pentru materia de studiu aşa cum găseşte de cuviinţă, în dependenţă de contingentul de elevi , de pregătirea lor, de condiţiile de învăţare. Se recomandă a nu micşora numărul de ore pentru activitatea de comunicare.Profesorul va utiliza metode de predare propuse de Programa de limbă moldovenească pentru şcolile de bază (2013), complicîndu–le.

Tematica socioculturală poate fi lărgită, schimbată, adaptată, localizată , raportată la viaţa şcolii, satului, raionului în care activează profesorul, la interesele elevilor.

Cerinţele faţă de nivelul de pregătire a elevilor va permite profesorului să evaluieze cunoştinţele şi abilităţile elevilor, să-şi menţină activitatea în parametrii Standardelor de stat.

Clasa a 10–а(70 de ore, 2 ore pe săptămînă; disponibile – 4 ore)

Conţinutul activităţii elevilor

Numă-rul

de ore

Conţinutul materiei de studiu

Numă-rul

de ore

Tematica

socioculturală

Compe-tenţe

Linia lingvistică Comunicarea

1 2 3 4 5 6 7

Elevul /eleva: asimilează termenii de limbă literară, limbă naţională, graiuri teritoriale; sesizează necesitatea cunoaşterea limbii literare; rolul ei în dezvoltarea culturii naţionale.

1

Introducere Limba moldovenească şi graiurile ei.

Tipuri de activitate:AudiereSelectarea şi notarea informaţiilor de bază.Scrierea aforismelor, versurilor despre valoarea limbii materne, comentarea lor.Expunerea opiniei personale faţă de subiectul lecţiei.Recitarea versurilor memorate anterior.Elaborarea comunicării orale ” Limba de stat şi limba casei mele”.Traducerea din limba ucraineană a aforismelor despre limbă.

CC

CCG

”Cuvîntu-i osul sfînt pe care se ţine sufletul în om”

cunoaşte termenii ştiinţifici de bază din compartimentul foneticii; rostesc corect diftongii , triftongii, vocalele în hiat, conform normelor ortoepiei; aplică reguli de trecere a cuvintelor dintr – un rînd în altul, de scriere corectă a grupurilor de litere specifice limbii moldoveneşti.

6

Aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor

Fonetica. Grafia. Ortoepia.Sunetele limbii moldoveneşti. Literele. Alfabetul. Grupurile de litere şi sunetele lor. Diftongii, triftongii, hiatul. Împărţirea cuvintelor în silabe.

Reguli de trecere a cuvintelor dintr-un rînd în altul.

Tipuri de activitate:

Explicarea termenilor cu care se operează la dezvăluirea subiectului lecţiei, a regulilor de scriere şi citire.Exemplificarea definiţiilor, regulilor.Audiere.Citire.Elaborarea comunicărilor (eseu), orale şi scrise. Subiectele orientative: ”Covoarele bunicii ţesute din dragoste şi dor”,”Tradiţii specifice localităţii noastre”.

Utilizarea mijloacelor lingvistice pentru exprimarea cunoştinţelor, pentru elaborarea mesajelor.

Tradiţii strămoşeşti. Responsabilitatea faţă de strămoşi. Selectarea informațiilor ptin intermediul mijloacelor tehnice pentru elaborarea comunicării.

CC

CCG

CCS

CIC

operează cu termenii lingvistici din tema respectivă; recunoaşte trăsăturile caracteristice fiecărui stil al limbii; argumentează cu exemple din textele precăutate ; elaborează microtexte în parametrii stilului respectiv;

Cunoştinţe despre comunicare.Noţiuni generale despre comunicare. Comunicarea verbală şi noverbală. Emiţătorul, receptorul, mesajul.Obiectivele principale ale comunicării.Regulile ce ţin de cultura

4

Utilizarea mijloacelor de limbă pentru formularea răspunsurilor, elaborarea mesajelor.

CC

întocmeşte conspecte – rezumate ale textelor.

vorbirii.Stilurile limbii. Stilul artistic. Stilul ştinţific. Stilul publicistic. Stilul oficial- administrativ. Specificul fiecărui stil.Autobiografia.Curiculum-vitae.

percepe deosebirea dintre îmbinările de cuvinte libere şi cele stabile;alcătuieşte (recunoaşte) îmbinări cu termeni legaţi prin acord, recţiune, aderare;conştientizează ce este inerenţa ( intre subiect şi predicat);recunoaşte relaţiile de coordonare dintre cuvintele propoziţiilor.

4Sintaxa Îmbinarea de cuvinte

Îmbinări de cuvinte stabile şi libere. Relaţii de subordonare dintre termenii îmbinărilor de cuvinte. Raporturile particulare dintre subordonat şi regent: atributiv, completiv şi circumstanţial. Relaţii de coordonare între termenii unei propoziţii.

Tipuri de activitate:

Îmbogăţirea vocabularului prin asimilarea expresiilor stabile de cuvinte.Alcătuirea enunţurilor utilizînd îmbinări stabile de cuvinte.Traducere în limba ucraineană(şi viceversa) , găsind echivalentele unor îmbinări stabile.Transformarea propoziţiilor de un tip în alt tip.Elaborarea mesajului ”La straja sănătăţii”

Mijloacele de limbă foloseşte în exprimarea opiniei, în elaborarea mesajelor. Modul sănătos de viaţă

Orientare profesională

CC

CPS

CA

ascultă şi înţelege mesajul emis de texte în stil artistic, ştiinţific, publicistic; posedă diferite strategii de audiere; asimilează informaţiile txtului audiat; identifică cerinţele – cheie ; înţelege şi explică îmbinări fixe

Audierea Varietatea audierii (completă, detaliată, critică). Aprofundarea abilităţilor de receptare a textelor de diferite stiluri.Dezvoltarea priceperilor de a efectua diferite tipuri de audieri , în dependenţă de obiective.

4

de cuvinte, termeni ştiinţifici, profesionalisme; selectează anumite informaţii , identifică teme , idei; expune amănunţit , succint , selectiv textul audiat; extinde conţinutul textului, manifestînd imagininaţie şi fantezie; apreciază fapte şi întîmplări; sesizează caracteristicile stilului în care se încadrează textul audiat.

Dezvoltarea vorbirii prin formulare de întrebări, prin răspunsuri exacte, ce ţin de conţinutul textului sau prin exprimarea opiniei personale asupra celor audiate.

caracterizează propoziţiile după diverse criterii; alcătuieşte propoziţii de diferite tipuri; formulează propoziţii cu subiecte exprimate compuse, cu subiecte neexprimate, mai ales, incluse; aplică reguli de acordare a subiectului cu predicatul ( subiecte compuse).

7Sintaxa PropoziţiaClasificarea propoziţiilor după diverse criterii. Părţile principale ale propoziţiei. Subiectul. Subiectul exprimat şi neexprimat. Subiectul compus. Predicatul. Tipul predicatelor. Acordul subiectului cu predicatul.

Tipuri de activitate:

Citire .Audiere. Formularea enunţurilor manifestînd cunoştinţele teoretico-ştiinţifice. Efectuarea exerciţiilor aplicînd reguli de acord a subiectului cu predicatul.Elaborarea mesajelor coerente.”Timpul şi spaţiul înveşnicit pe pînzele marilor artişti” .„Nume notorii ale picturii moldoveneşti contemporane: Gh Vrabie, L. Guţu, M. Grecu, E. Romanescu”.

Mijloacele de limbă foloseşte în exprimarea opiniei, în elaborarea mesajelor. Modul sănătos de viaţă

Orientare profesională

Interferenţa a două şcoli de artă: moldovenească şi ucraineană.

CC

CPS

CA

CCG

CIC

citeşte expresiv şi rapid texte, exprimînd intonaţional şi nonverbal atitudinea faţă de cele citite; aplică diferite tipuri de citire în gînd pentru realuizarea unui obiectiv: a îmbogăţi cunoştinţele, a descoperi o informaţie, a depista idei şi mijloace de exprimare; selectează fragmente conform sarcinilor propuse; analizează, caracterizează utilizînd expresii din textul citit; pătrunde în subtext, îl decodifică.

Citire Tipuri de citire , în general (cu voce, în gînd). Tipuri de citire în gînd (cognitivă, instructivă, selectivă). Perfecţionarea deprinderilor de a regula viteza citirii textelor de diferite stiluri, în dependenţă de conţinutul textului , de mijloacele de expresie (cu voce). Dezvoltarea competenţelor de cituire în gînd (cognitivă, instructivă şi selectivă)

6

identifică atributele şi felurile lor; explică utilizarea semnelor de punctuaţie; formulează propoziţii încadrînd în ele atribute diferite ca tip, plasîndu-le în locul potrivit; recunoaşte funcţia sintactică a tuturor părţilor de vorbire; identifică complementele necircumstanţiale şi circumstanţiale; sesizează locul complementelor în topica directă a propoziţiei; efectuează analiza sintactică a propoziţiilor.

9Sintaxa Părţile secundare ale propoziţieiAtributul. Tipurile lui. Complementele necircumstanţiale (direct, indirect, de agent). Complementele circumstanţiale. Tipurile lor.

Tipuri de activitate:Explicarea şi definirea noţiunilor ştiinţifice;Formularea propoziţiilor cu diferite tipuri de atribute, complemente, folosindu-le la locul potrivit în propoziţie.Citire.Audiere.Elaborarea microtextelor.”E frumoasă casa cu cocostîrci”, ” Copacul copilăriei mele”, ”Prietenii noştri necuvîntatori”

Mijloace de limbă utilizate la exprimarea cunoştinţelor, opiniilor, mesajelor.

Natura plaiului natal. Probleme de ecologie.

CC

CPS

CȘN

Vorbirea 8

expune texte de diferite stiluri , în dependenţă de obiectiv (amănunţit, succint, selectiv) după planul alcătuit independent; delimitează principalul de secundar; manifestă capacitatea de a atrage atenţia ascultătorului; comentează cele expuse, argumentează punctul său de vedere; face generalizări şi trage concluzii. construieşte dialoguri în parametrii situaţiei, temei propuse, aplicînd mijloacele verbale şi nonverbale de comunicare; se implică în discuţii, intervin cu argumente şi opinii personale; utilizează formule de iniţiere, de menţinere a unei comunicări, expresii ce ţin de etichetul comunicării; expune texte de diferite stiluri; prezintă monologuri, în faţa colegilor, cu subiecte şcolare.

monologată

Dezvoltarea capacităţilor de a expune , a reproduce amănunţit , selectiv ori rezumativ texte de diferite stiluri. Formarea priceperilor de a substitui cuvinte , expresii în propoziţiile formulate , de a explica cuvintele noi, apelînd la dicţionar ,la traducere. Aprofundarea priceperilor de a elabora independent planul textului, a expune după un plan , a face generalizări, a scoate concluzii. Formarea abilităţilor de a ţine un discurs.

dialogatăInterpretarea , înscenarea unor dialoguri. Structurarea , alcătuirea unor dialoguri conform situaţiei şi temei propuse de profesor; participarea la discuţii. Dezvoltarea competenţelor de vorbire corectă, de respectare a regulilor ce ţin de cultura vorbirii.

identifică funcţia sintactică a părţilor omogene; construieşte enunţuri în care utilizează părţi omogene în diverse funcţii sintsctice; conştientizează faptul că în limba moldovenească nu există predicate omogene; foloseşte corect semnele de punctuaţie în propoziţiile cu părţi omogene şi cuvinte generalizatoare în structurile închise şi deschise.

4 Părţile omogenePărţi omogene simple şi dezvoltatePărţile de propoziţie care pot deveni omogene. Semnele de punctuaţie la părţile omogene. Conjuncţiile ce realizează relaţiile de coordonare.

Tipuri de activitate:

Citire. Audiere.Răspunsuri desfăşurate la întrebări.Alcătuirea enunţurilor în parametrii temei.Traducerea enunţurilor din limba ucraineană în limba moldovenească (şi Elaborarea comunicărilor.Teme orientative:”Persoanele cele mai apropiate mie”, ”Bunica mea”

Mijloace de limbă utilizate la exprimarea cunoştinţelor, opiniilor, mesajelor.

Familia Responsabilitatea civică

CC

CCS

aplică regulile ortografice şi punctuaţionale la scrierea dictărilor, expunerilor, compunerilor;

elaborează texte , respectînd părţile lor componente, evidenţiîndu-le prin alineate.

Scrierea Perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor de aplicare a regulilor ortografice şi punctuaţionale la orice fel de scriere.

6

Traducere 1

2 Repetarea materiei la sfîrşit de an

Repartizarea orientativă a orelor:comunicarea – 29 ore ;

limba – 31 ore; lucrări de control – 4 ore

disponibile - 4 ore repetare – 2 ore.

Clasa a 11–а(70 de ore, 2 ore pe săptămînă; disponibile – 3 ore)

Conţinutul activităţii elevilor

Numă-rul

de ore

Conţinutul materiei de studiu Numă-rul

de ore Linia socioculturală

Com-peten-

ţeLinia lingvistică Comunicarea

1 2 3 4 5 6 7

Elevul /eleva

sesizează că limba literară e forma desăvîrşită a limbii naţionale , că ea se subordonează normelor fonetice , lexicale , gramaticale şi stilistice;

conştientizează faptul că limba literară are caracter supradialectal.

sesizează apariţia cuvintelor noi în limbă, explică cauzele apariţiei împrumuturilor;

defineşte toate noţiunile ce ţin de tema dată;

elaborează texte coerente, utilizînd diferite registre ale limbii;

redactează enunţuri în care sînt prezente pleonasme

1

Introducere Limba literară – aspectul superior al limbii naţionale

Tipuri de activitate:

Audierea versurilor consacrate limbii.Notarea ideilor sugerate.Răspunsuri desfăşurate la întrebări.Exprimarea opiniei personale. Discuţii pe marginea spusei lui M. Eminescu:”Noi nu suntem stăpînii limbii, ci limba e stăpîna noastră”.”Cuvîntul – oglinda sufletului”, ”Limba noastră - ”un şirag de piatră rară”.

Atitudinea faţă de limba maternă.Responsabilitate civică.

Utilizarea informaţiilor dobîndite prin intermediul mijloacelor tehnice.

CC

CSC

CCG

CIC

denotă cunoştinţe generale despre comunicare; recunoaşte şi respectă cerinţele faţă de cultura comunicării; sesizează obiectivele oricărui tip de comunicare; recunoaşte stilul şi argumentează cu exemple din text încadrarea textului în parametrii unui anumit stil; alcătuieşte (oral şi scris) texte în orice stil al limbii; elaborează şi realizează ( în faţa colegilor) un discurs în legătură cu un eveniment din viaţa reală. se familiarizează cu noţiuni generale despre retorică , trăsăturile caracteristice retoricii , tipul discursurilor , mijloacele verbale utilizate la realizarea discursului; alcătuieşte şi ţine un discurs în faţa colegilor reieşind din situaţia propusă de profesor.

Noţiuni generale despre comunicare şi cultura comunicării .Reactualizare. Stilurile limbii literare. Tipuri de comunicare; tipuri de audiere şi citire.Noţiuni generale despre retorică ca ştiinţă şi artă a cuvîntului. Trăsăturile caracteristice retoricii, tipul discursurilor.Discursul public în societatea contemporană.Discursuri (imaginare )ţinute la sărbătorile şcolare în faţa elevilor, părinţilor, comunităţii.

4

CC

CCG

CIC

CSC

defineşte toate noţiunile ce ţin de tema dată, identifică în texte cuvinte cu sens figurat şi cu sens propriu, sinonimele, antonimele; substituie în texte unele cuvinte cu sinonime contextuale; formulează enunţuri ce demonstrează sensul omografelor , omonimelor; sesizează rolul sinonimelor în vorbirea orală şi scrisă; foloseşte sinonime şi antonime la explicarea semnificaţiei cuvintelor; identifică arhaisme, neologisme în textele literare; elaborează texte coerente, utilizănd diferite registre ale limbii; redactează enunţuri în care sînt prezente pleonasme; sesizează rolul neologismelor în limbă, totodată, percepe dauna abuzivă a lor.

9

Aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor

Lexicul

Lexicul limbii moldoveneşti . Sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor. Cuvinte monosemantice şi polisemantice. Sinonimele. Sinonimele totale, relative, contextuale. Sinonime frazeologice. Sinonime sintactice. Omonime .Omofone. Omografe. Cuvinte de uz general şi cuvinte de uz restrîns. Arhaismele. Neologismele. Împrumuturile. Cuvinte de circulaţie internaţională.

Pleonasmul.

Tipuri de activitate:

Explicarea noţiunilor teoretice ce ţin de tema dată.Citire. Audiere. Utilizarea sinonimelor contextuale la substituirea cuvintelor în textele propuse.Formularea enunţurilor ce demonstrează sensul omonimelor, omografelor.Explicarea semnificaţiei cuvintelor prin sinonime, antonime, frazeologisme.Identificarea arhaismelor, neologismelor în textele literare citite, audiate.Elaborarea textelor coerente. Traducerea enunţurilor din limba ucraineană în limba moldovenească.Discuţii asupra temelor ”E dăunătoare influenţa cuvintelor străine, a Internetului asupra limbii?”, ”Ce poate face fiecare din noi la soluţionarea problemelor ecologice?”

CC

CCG

CCLS

CCȘ

Relaţii interdisciplinare: Neologismele limbii ucrainene. Rolul lor (limba ucraineană).

Arhaismele şi istorismele (istoria).

manifestă diferite strategii de audiere; sesizează mesajul textului; reţine detalii , mijloace artistice de exprimare , caracteristici; expune , oral sau scris, rezumativ, selectiv,textul audiat; inserează în textul audiat descrieri (de acţiune, portret, peisaj).

Audierea

Aprofundarea abilităţilor de receptare a textelor de diferite stiluri , după auz. Dezvoltarea memoriei, gîndirii logice, imaginaţiei.Audierea textelor ştiinţifice, publicistice, artistice.Extinderea textului audiat: transformă deznodămîntul, continuă textul, introduce...

3

CC

CCG

defineşte părţile componente ale cuvîntului; identifică părţile componente ale cuvîntului, alcătuieşte familii lexicale; deosebeşte derivarea de modificare (cuvîntul derivat şi forme ale aceluiaşi cuvînt); recunoaşte , operează şi aplică în exerciţii practice noţiunile de familie lexicală şi de cîmp lexical; aplică reguli de ortografie a sufixelor şi prefixelor; recunoaşte toate mijloacele de formare a cuvintelor.

6 Structurara cuvîntului. Formarea cuvintelor.

Structura morfematică a cuvîntului. Familii lexicale, cîmpuri lexicale.Sufixe lexicale şi sufixe gramaticale. Prefixele. Prefixoidele. Ortografie. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (interne şi externe). Analiza structurii cuvintelor.

Tipuri de activitate:

Alcătuirea familiei lexicale, a cîmpurilor lexicale.Explicarea structurii cuvintelor, a regulilor de ortografie.Explicarea rolului mijloacelor externe de îmbogăţire a lexicului.Traducerea cuvintelor, a enunţurilor din limba ucraineană (şi viceversa).Elaborarea mesajelor la temele ”Cum îmi imaginez viitoarea mea familie?”, ”Părinţii noştri luminoşi ca sfinţii”

Relaţii pîrinţi- copii.Buni familişti.

CC

CCG

CSC

citeşte expresiv şi redă intonaţional mesajul textului propus , exprimă prin voce atitudinea faţă de cele citite; evidenţiază cuvintele – cheie, accentuîndu-le logic; selectează citate necesare pentru elaborarea compunerilor (orale sau scrise); trage concluzii şi face generalizări ; comentează cele citite , caracterizează personaje; exprimă opinii , argumentînd poziţia, atitudinea faţă de cele citite; elaborează expuneri amănunţite , rezumative , cu elemente de creaţie ale textelor citite ( în gînd)

Citirea Citirea textelor autentice , de diferite stiluri , genuri şi specii. Aprofundarea abilităţilor de comentare , interpretare a textului.Perfecţionarea deprinderilor de citire în gînd , de înţelegere a celor citite , de selectare a esenţialului , de pătrundere în subiect.Dezvoltarea simţului de observaţie , de apreciere a limbajului şi particularităţilor unui text.

5

CC

CCG

recunoaşte şi identifică părţile de vorbire în context; identifică locuţiunile substantivale, adjectivale, verbale şi le substituie cu echivalentele lor; operează cu locuţiuni prepoziţionale şi sinonimele lor; utilizează în contexte locuţiunile conjuncţionale potrivite. elaborează microtexte.

9 MorfologiaPărţile de vorbire flexibile şi neflexibile.Locuţiunile substantivale. Locuţiunile adjectivale. Locuţiunile verbale şi echivalentele lor. Locuţiunile prepoziţionale. Locuţiunile conjuncţionale.

Tipuri de activitate:

Citire. Audiere.Răspunsuri desfăşurate la întrebări.Substituirea locuţiunilor verbale, adjectivale, substantivale cu echivalentele lor.Formularea enunţurilor utilizînd diferite locuţiuni.Traducerea din limba ucraineană în limba moldovenească.

CC

CCG

Elaborarea mesajelor coerente, folosind locuţiuni conjuncţionale la alcătuirea frazelor.Teme orientative: ”Sportul în viaţa mea”, ”Norme ce ţin de modul sănătos de viaţă”

CPS

AÎPV

Relaţii interdisciplinare: Locuţiunile în limba ucraineană.

elaborează expuneri monologate de diferite stiluri şi tipuri după un plan alcătuit independent ori cu începutul dat , cu, sau fără pregătire în prealabil; expune amănunţit ori selectiv un text (citit, audiat); manifestă capacitatea de a extrage atenţia receptorului; comentează poziţia autorului; argumentează poziţia personală faţă de cele expuse ; conclusionează şi generalizează; elaborează dialoguri interesante , expresive , cu conţinut emoţionant , cognitiv şi participă la realizarea lor; elaborează şi interpretează dialoguri conform situaţiei create de profesor; continuă un dialog început, intervine cult şi civilizat , în discuţie cu partenerii;

Vorbire

Dezvoltarea aptitudinilor de vorbire narativă , descriptivă , meditativă.Consolidarea abilităţilor de reproducere a celor citite, audiate , create.Construirea monologurilor, dialogurilor. Formarea capacităţilor de a interveni în discuţii, respectînd regulile de cultură a comunicării.

7

defineşte noţiunea de frază, tipurile propoziţiilor într-o frază formată prin coordonare; identifică tipul propoziţiilor coordonate; formulează fraze cu diferite propoziţii joncţionale coordonate, transformă frazele nejoncţionale (juxtapuse) în fraze cu propoziţii joncţionale coordonate ; foloseşte corect semnele de punctuaţie; alcătuieşte fraze după schemele propuse; elaborează mesaje coerente.

6

Sintaxa. Punctuaţia.

Fraza. Tipurile propoziţiilor în cadrul frazei.Fraza formată prin coordonare, joncţională şi nejoncţională. Punctuaţia la ea.

Tipuri de activitate:

Citire. Audiere. Explicarea noţiunilor teoretice.Alcătuirea frazelor din propoziţii coordonate joncţionale. juxapuse.Argumentarea semnelor de punctuaţie în fraze.Elaborarea microtextelor ”Patria mea- Ucraina”, ”Locuri memorabile din regiunea noastră” , utilizînd fraze cu propoziţii coordonate copulative, adversative, disjunctive.

Mijloace lingvistice utilizate pentru exprimare

Dragostea pentru plaiul natal.Responsabilitate civică.

CC

CCG

CSC

CŞN

explică ortogramele , utilizarea oricărui semn de punctuaţie ; aplică regulile ortografice şi cele ale semnelor de punctuaţie la scrierea dictărilor, expunerilor, compunerilor de toate tipurile; transformă propoziţiile în fraze, restaurează ”bucăţile”omise în frazele necomplete; dă răspunsuri desfăşurate , argumentate la întrebări propuse; elaborează compuneri , expuneri de diferite tipuri; Notează citate, fragmente din

Scrierea Exersarea în a perfecţiona priceperi şi deprinderi de aplicare a regulilor de ortografie şi a celor de punctuaţie la scrierea dictărilor şi lucrărilor elaborate.Transformarea propoziţiilor în fraze. Răspunsuri desfăşurate laîntrebări.Continuarea textului cu începutul dat. Elaborarea diferitor tipuri de

6

textele citite pentru a fi folosite în compuneri orale sau scrise.

compuneri, expuneri, acte oficiale.

analizează fraze după reperele unui algoritm ; efectuiază scheme ale frazelor; alcătuieşte fraze cu subordonate de diferite tipuri; traduce fraze din limba ucraineană.

foloseşte adecvat conjuncţiile , cuvintele conjunctive în formularea frazelor cu propoziţii subordonate; Analizează frazele mixte.

aplică regulile de scriere a vorbirii directe , a dialogului; Transformă vorbirea directă în indirectă; Structureză dialog, reieşind din situaţia propusă.

8 Fraza formată prin subordonare .

Propoziţii subordonate necircumstanţiale ( subiectivale, predicative, atributive, completive) şi circumstanţiale ( temporale , de loc, modale, cauzale, finale, condiţionale).

Cuvinte conjunctive şi corelative.

Vorbire directă şi indirectă. Dialogul.

Tipuri de activitate:Audiere. Citire.Alcătuirea frazelor după scheme. Transformarea propoziţiilor în fraze.Explicarea termenilor teoretico-ştiinţifici, a semnellor de punctuaţie.Elaborarea microtextelor la temele (orientativ): ”Omul ce a pus bazele învățîmîntului superior în Ucraina- Petru Movilă”, ”Cîntăreţi moldoveni ce contribuie la promovarea culturii ucrainene (muzicii)” (folosirea informaţiilor Internet), ”Biserici ctitorite de boieri moldoveni în vechiul oraş Lvov (Odesa)”.

Mijloace lingvistice utilizate pentru exprimare

Interferenţa a două culturi (moldoveneşti şi ucrainene)

CC

CIC

CCG

CCS

AÎPV

Relaţii interdisciplinare: Petru Movilă- mitropolitul Kievului, (istoria Ucrainei)

Realizează traducerea frazelor , găsind echivalentele subordonatelor circumstanţiale (din ucraineană în moldovenească), a microtextelor de diferite stiluri; formulează mesajul – traducere a textelor autentice.

Traducerea Traducerea din limba ucraineană în limba moldovenească a frazelor, microtextelor.

1

2 Repetare la sfîrşit de an

Repartizarea orientativă a orelor:comunicarea – 26 ore ;

limba – 39 ore; lucrări de control – 4 ore

disponibile - 3 ore repetare – 2 ore.