NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la proiectul de hotărâre privind aprobarea necesităţii şi oportunităţii privind proiectul „Achiziţionarea a doua statii de filtrare a aerului in Municipiul Iasi”

Toţi suntem responsabili de poluarea produsă şi doar împreună putem contribui la reducerea emisiilor nocive şi la îmbunătăţirea calităţii aerului pe

care plămânii noştri îl absorb.

1. Problematica i legisla ieș ț

Având în vedere răspunsul dat de Ministerul Mediului comunicat de: domnul Daniel Constantin – Viceprimministru la interpelarea de la adresa de aici http://www.cdep.ro/interpel/2017/r201A.pdf, din care reiese că aglomerarea Iaşi face obiectul cauzei 2009/2296 pentru nerespectarea art 13 alin. (1), coroborat cu anexă XV partea A din directive 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, în cazul a 3 aglomerări, pentru care Comisia Europeană a emis un aviz motivate suplimentar. O problema cu care se confruntă aglomerarea Iaşi este nivelul crescut de particule în suspensie PM10 în atmosfera.

Legislaţia în vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limita (regim I de gestionare a calităţii aerului), impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art 22 din Legea nr 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător, responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în plan revine primăriilor.

Având în vedere atribuţiile autorităţilor publice teritoriale de inspecţie şi control prevăzute de capitolul ÎI, art. 11, lit. g din Legea nr 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare, Comisariatul judeţean Iaşi al Gărzii Naţionale de Mediu a derulat la nivelul aglomerării Iaşi controale care au vizat nerespectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei calităţii aerului, respectiv nerespectarea prevederilor Legii nr 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător precum şi nerespectarea măsurilor cuprinse în Programul revizuit de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Iaşi, precum şi ale altor acte normative în vigoare, fiind dispuse măsuri pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie. Acţiunile de control au fost derulate, în principal la nivelul Primăriei Municipiului Iaşi şi la unităţile din subordinea Consisliului Locl Iaşi, care au avut principal pondere în derularea măsurilor din programul revizuit de gestionare a calităţii aerului, respective Salubris SĂ, Citadin SĂ, RATP IAŞI SĂ.

În anul 2016 pentru toate neconformităţile constatate au fost aplicate 33 de sancţiuni contravenţionale din care 26 amenzi în cuantum de 242,640 lei şi 7 avertismente. Muncipiul Iaşi primind mai multe sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea prevederilor conform art 96, alin (3), pct. 9 din OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului, a legii nr 211/2011 privind regimul deşeurilor, inclusiv a celor rezultate din lucrări de contructii precum şi a deşeurilor vegetale. Pentru neconformităţi care vizează tăieri neautorizate de arbori la nivelul aglomerării Iaşi în conformitate cu prevederile art. 5, lit. c din Legea nr 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.

Potrivit rapoartelor întocmite de APM Iaşi, principal sursă responsabilă cu depăşirea valorilor limita zilnice (VL) a indicatorului PM10 în Municipiul Iaşi o reprezintă transportul rutier, în care este inclus şi cel transfontalier, contribuţia transportului rutier, fiind, potrivit estimărilor, de aproximativ 70% din totalul emisiilor de pulberi şi este datorat, în principal lipsei unei şosele ocolitoare (şosea de centură) care să preia traficul greu din Municipiul Iaşi. Valorile indicatorului PM10 determinate în staţia de traffic IS 1 – Podul de Piatră, comparative cu rezultatele din celelalte staţii confirmă faptul că traficul şi în special traficul greu reprezintă sursă principala de poluare cu pulberi PM10, înregistrându-se depăşiri la acest indicator chiar în condiţiile existenţei unui strat de zăpadă şi temperature negative, perioada în care şantierele nu desfăşoară nici un fel de activitate.

Având în vedere faptul că Municipiul Iaşi nu dispune până la această dată de o şosea ocolitoare care să preia integral traficul auto greu, aspect care reliefează totodată inconsecvenţă şi incoerenţa în derularea

programelor investitutionale care vizează dezvoltarea infrastructurii necesară unei aglomerări urbane modern, de către administraţiile publice locale şi judeţene.

Având în vedere că APM IAŞI şi ANPM au respins Planul de Calitate a aerului fiind returnat Primăriei Municipiului Iaşi, în vederea refacerii.

În anul 2017, până la dată de 27.02.2017, la nivelul Municipiului Iaşi, în staţiile de automatizare a calităţii aerului au fost înregistrate un număr de 63 de depăşiri la indictorul PM10, din care 25 de depăşiri la staţia Iaşi1-Podul de Piatră, 24 depăşiri la staţia Iaşi 5, 7 depăşiri la staţia Iaşi 4 şi 2 depăşiri la staţia Iaşi 2, aspect care sunt prioritare în cadrul acţiunilor de control.

În 12 iulie 2015, CJUE a statuat că instant comunitară are posibilitatea de a impune plata atât a unei sume globale (amenzi), cât şi a unei penalităţi. Estimativ, cuantumul sancţiunilor care ar putea fi propuse de Comisie pentru România este:

- O suma forfetară minimă fiză de 1,240,000 euro

- Penalităţi pe zile de întârziere ce pot varia între 2,000 şi 124,000 euro pe zi.

2. Principalii poluanți din Iași

PM10

Conform Raportelor lunare de mediu pentru anul 2014 - Agenției Pentru Protecția Mediului Iași, cumului de depășirilor al poluantului PM10 determinat gavrimetric, a fost de 76 de depăsiri, iar concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată gravimetric, ( 50 µg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 35 ori/an. De menționat este faptul că din cele 6 stații, doar 4 dintre ele măsoară acest poluant, IS-1, IS-4, IS-5 și IS-6. Pentru acest poluant la stația IS-1 pentru lunite septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie nu s-au facut măsurărori din cauza unor probleme tehnice survenite la echipamente. Pentru stația IS-4 nu avem avem măsurărori pentru petioadele 01-07 ianuarie și 22-28 octombrie deoarece au fost unele probleme tehnice survenite la echipamente. În perioada 01-07 ianuarie 2014 nu s-au înregistrat date la stația IS-6, pentru indicatorul PM10 datorita unor probleme tehnice survenite la pompa fox.

În analiză se spune că în anul 2015, pentru poluantul PM10 au fost 38 de depășiri la stația de monitorizare IS-1, dar aceste rezultate nu sunt pe deplin valide, deoarece nu a fost luat în considerare faptul că această stație nu a măsurat acest indicator în perioada 16-30 septembrie. Conform Raportului anual de mediu 2015 - Agenției Pentru Protecția Mediului Iași, cumului de depășiri al poluantului PM10 determinat gavrimetric, a fost de 64 de depăsiri. De menționat este faptul că din cele 6 stații, doar 4 dintre ele măsoară acest poluant, IS-1, IS-4, IS-5 și IS-6. Pentru acest poluant s-au înregistrat capturi mici (sub 75%) în următoarele luni: martie (la stațiile – IS1, IS4, IS-5, IS-6), aprilie (la stațiile –IS-5, IS-6), iulie (la stația IS5), septembrie (la stațiile – IS1, IS4, IS-5) și octombrie (la stația IS5). Stația IS6 nu a mai făcut măsurători pentru acest poluant începând din luna mai 2016, până în luna mai 2016 (în următoarele 3 luni, după ce a fost repornită a avut capturi mici – sub 75%, deci nu se poate măsura un indice general pentru acest poluant, iar în luna septembrie 2016 nu a înregistrat măsurători). IS-4 nu a măsurat, deasemenea, poluantul PM10 din noiembrie 2015, până în februarie 2016 (în următoarele 2 luni, după ce a fost repornită a avut capturi mici – sub 75%, unde la fel ca și la stația IS-6, nu se poate stabili un indice general pentru acest poluant).

Conform rapoartelor lunare din 2016 (din ianuarie până în noiembrie, pentru luna decembrie raportul nu este disponibil pe site-ul APM Iasi) cumulul de depășiri pentru poluantul PM10 determinat gavrimetric este de 70 depășiri. Aceste rezultate, ca și în anul precedent, nu sunt pe deplin concludente, deoarece au fost defecțiuni la stațiile de măsurare în următoarele perioade: ianuarie (stațiile IS-2 și IS-6 au fost închise), februarie (stația IS-1 nu a făcut măsurători pentru acest poluant deoarece analizatorul pentru PM10 a fost defect, iar stațiile IS-4 și IS-6 au fost închise), martie (stația IS-4 a avut capturi mici, sub 75 %, prin urmare nu se poate stabili un indice general pentru acest poluant, iar stația IS-6 a fost închisă), aprilie (aceeași situație ca în luna precedentă), mai (stațiile IS-1 și IS-6 au fost închise), în lunile iunie, iulie și august au fost măsurători insuficiente la stația IS-6, iar în septembrie la stația IS-6 nu s-au făcut măsurători la stația IS-6. Începând de pe 25 octombrie și până la sfârșitul lui noiembrie, la stațiile IS-1, IS-4 și IS-5 nu s-a determinat PM10 gravimetric, din cauza defecţiunilor tehnice apărute la incinta de climatizare.

În primele trei luni ale anului 2017 , s-a înregistrat un cumul de 94 de depășiri pentru indicatorul PM10. De menționat e faptul că începând din luna februarie 2017 și stația IS-2 măsoară PM10 gavimetric. La stația IS-6, în

primele trei luni ale anului 2017 nu s-a măsurat PM10 din pricina defecțiunilor la analizatorul LSPM10.

SO2

Concentraţiile de SO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limita orară pentru protectia sănătătii umane (350 µg/m3 ) care nu trebuie depăşită mai mult de 24 ori/an, şi valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3 ) care nu trebuie depăşită mai mult de 3 ori/an. În urma măsurărilor efectuate în anul 2014 în staţiile automate existente, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare şi zilnice pentru protecţia sănătăţii umane, a pragului de alerta (500 µg/m3 ) sau a nivelului critic anual pentru protecția vegetaţiei (20 µg/m3). Valoarea maximă orară în 2014 a fost 32,27 µg/m3, înregistrată în staţia de fond industrial Oancea în data de 31.01.2014, ora 12, valoare sub valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 µg/m3 ) prevazută în L.104/2011. Valoarea maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2014 a fost de 23,89 µg/m3 , înregistrată pe 31 ianuarie 2014 în staţia de fond industrial IS-3 Oancea Tătăraşi, valoare mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3) prevazută în L.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Menționăm faptul că în anul 2014 la stația IS-1 nu s-au făcut analize pentru SO2, deoarece analizatoatele au fost defecte tot anul, iar la stația IS-6 analizatoarele pentru acest compus au fost defecte începând din luna martie până in luna decembrie.

In anul 2015, nu au fost depășiri pentru SO2, dar conform rapoartelor lunare ale APM Iași se pot observa următoarele: în luna ianuarie 2014 au fost capoturi insuficiente la statia IS-1 și IS-6; nu s-au facut măsurători fie din cauza defectiunilor tehnice, fie din cauza reviziilor la urmatoarele statii: IS-1 (în perioada 16-31 septembrie), IS-3 (17-24 septembrie), IS-4 (noiembrie si decembrie), IS-5 (23-30 septembrie) și IS-6 (septembrie – decembrie).

Pentru SO2 se menționează, în anul 2016, că nu s-au făcut măsurători în următoarele perioade: ianuarie (la stațiile IS-4 și IS-6), februarie (la stațiile IS-2, IS-4 și IS-6), martie și aprilie (la stațiile IS-2 și IS-6), mai (la stațiile IS-1, IS-2, IS-5 și IS-6), iunie (IS-2 și IS-6) și august (IS-3 și IS-6). Tot pentru acest poluant s-au făcut capturi mici, sub 75% în ianuarie la IS-2, martie la stația IS-4, aprilie la IS-5, iulie la IS-4, IS-5 și IS-6, septembrie la IS-3 și IS-6 și în octombrie și noiembrie la IS-6.

NO2

Conform raportului anual de mediu, pentru NO2 în anul 2014 nu s-au înregistrat valori care să depăşească pragul de alertă şi valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 µg/m3). Pentru NO2 sunt stabilite valori limită orare pentru protecţia sănătăţii umane de 200 µg/m3, care nu trebuie depăşită mai mult de 18 ori/an, iar valoarea maximă înregistrată a fost de 157,83 µg/m3, în staţia de fond urban Decebal Cantemir în data de 09.04.2014 la ora 8. n anul 2014, în staţiile IS-2 Decebal Cantemir şi IS-4 Copou Sadoveanu, captură de date a fost insuficientă (sub 75%) pentru evaluarea măsurătorilor, iar în staţiile IS-1 Podu de Piatră, IS-5 Tomeşti şi IS-6 Bosia Ungheni analizoarele au fost defecte.

Conform raportului anul de mediu, al Agenției Pentru Protecția Mediului Iași, în anul 2015 s-a înregistrat depăşirea valoarii limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul dioxid de azot în staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră. Valoarea limită înregistrată la NO2 a fost de 42,77 μg/m3 faţă de valoarea limită anuală de 40 μg/m3 stabilită conform Legii nr.104 din 2011. Menționăm faptul, conform rapoartelor de mediu lunare, ale Agenției Pentru Protecția Mediului Iași, din cauza unor defecțiuni ale stațiilor de monitorizare, nu s-au înregistat măsurători suficiente pentru unii poluanți, si astfel nu s-a putut calcula un indice general al calității aerului. În staţia IS-2 nu sunt disponibili cel puţin 3 indici specifici pentru a se putea calcula indicele general de calitate a aerului. În staţie de fond urban se monitorizează doar 2 indicatori din cei stabiliţi în Ordinul nr. 1095 din 2 iulie 2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului. (Sursa - Raport lunar de mediu - Agenției Pentru Protecția Mediului Iași).

Pentru NO2, ca și în cazul SO2, în anul 2016, nu au fost capturi suficiente pentru a se putea stabili un indice general pentru acest poluant. Din rapoartele lunare, afișate pe www.anmp.ro, se constată faptul că nu au fost capturi pentru acest poluant în lunile: ianuarie și februarie (la stațiile IS-4 și IS-6), martie și aprilie (la stația IS-6), mai și iunie (a stațiile IS-1, IS-2, IS-5 și IS-6), iulie (la IS-4, IS-5 și IS-6), august (IS-3, IS-4 și IS-6) și în septembrie la IS-6. Capturi mici, sub 75%, pentru care nu se poate stabili un indice general au fost în martie la IS-4, iulie si august la IS-1, septembrie la IS-3 și IS-4 și în octombrie și noiembrie la IS-6.

Interesant este faptul că până în luna februarie 2017, în staţia IS-2 nu au fost disponibili cel puţin 3 indici specifici pentru a se putea calcula indicele general de calitate a aerului. În staţie de fond urban se monitorizează doar 2 indicatori din cei stabiliţi în Ordinul nr. 1095 din 2 iulie

2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului.

Un aspect foarte important este faptul că Staţia IS-3 – Oancea - Tătăraşi (str. Han Tătar nr. 14 - Esplanada Oancea)– staţie industrială evidenţiază influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din cartierul Tătăraşi, nu face măsurători și pentru , parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii). Este impormată măsurătoarea parametrilor meteorologici în această zonă, deoarece cunoscând direcția vântului, se poate monitoriza cu mai multă ușurință și direcția de propagare a poluanților rezultați din industrie.

Mai mult, nici IS-5 Tomesti –suburbană, nu monitorizează parametri meteorologici, deși, teritoriul administrativ Tomești în imediata învecinătate a Municipiului Iași, pe Strada Trei Fântâni, funcționează un incinerator de deșeuri, care reprezintă o altă sursă importantă de poluare.

Iașul se află într-o regiune activă de modificare a compoziţiei atmosferice, favorizată de direcţia de deplasare a maselor de aer, care pot antrena foarte frecvent aerosolii, proveniți în special din Rusia și Ucraina. Catastrofa produsă la centrala nucleară de la Cernobîl, influenţează încă mediul înconjurator, iar arderile de biomasă din arealul învecinat sunt un pericol real pentru populaţia din Iași prin antrenarea compușilor poluanți de masele de aer. Aerosolii proveniți din arderile de biomasă din învecinătatea centralei, antrenează în aer particulele radioactive adsorbite de vegetaţie. Aerosolii pot fi antreneți de masele de aer și direcția vantului, spre Romania. Acesti aerosoli incarcați cu particole radioactive, pot induce fenomene meteo extreme care pot influenţa sănătatea polulaţiei. Se constata faptu că în studiul privind calitatea aerului, la care este beneficiar primăria municipiului Iași, nu sunt menționate considerentele sus amintite.

Conform unei hărți de poluare a Europei, dezvoltată de European Environment Agency (http://www.eea.europa.eu/themes/air/interactive/c6h6), situează municipiul Iași cu o concentrație destul de mare de benzen, aceasta fiind de 4.83 µg/m3, foarte aproape de valoarea maximă admisibilă, care este de 5 µg/m3

conform legii 104/2011.

Tab. 1 Număr de depășiri a poluanților pe an

      2014 2015 2016 2017

Ianuarie-

martie

Staţie Poluant UM Tip de depăşire

Nr. total

depăşiri în anul

curent

Nr. total

depăşiri în anul

curent

Nr. total

depăşiri în anul

curent

Nr. total

depăşiri în anul

curent

POD DE PIATRA

SO2 µg/m3 VL ora si VL 24 ore 0 0 0 0

NO2 µg/m3 VL ora - 3 1 1

PM10 aut. µg/m3 VL 24 ore 25 15 14 26

PM10 grav. µg/m3 VL 24 ore 26 38 34 37

CO mg/m3 max medie pe 8 ore - - 0 0

Benzen µg/m3 - - - - -

Pb µg/m3 - - - - -

Ni ng/m3 - - - - -

Cd ng/m3 - - - - -

DECEBAL CANTEMIR

SO2 µg/m3 VL ora si VL 24 ore - - 0 0

NO2 µg/m3 VL ora 0 0 0 0

PM10 grav. µg/m3 - - - - 20

PM2,2 grav. µg/m3 - - - - -

Benzen µg/m3 - - - - -

OANCEA TATARAŞI SO2 µg/m3 VL ora si VL

24 ore 0 0 0 0

NO2 µg/m3 VL ora 0 0 0 0

PM10 autom.

µg/m3 VL 24 ore 3 18 4 8

ozon µg/m3 max medie pe 8 ore 0 5 7 0

COPOU SADOVEANU

SO2 µg/m3 VL ora si VL 24 ore 0 0 0 0

NO2 µg/m3 VL ora 0 0 0 0

PM10 grav. µg/m3 VL 24 ore 3 0 7 7

CO mg/m3 max medie pe 8 ore 0 0 0 0

ozon µg/m3 max medie pe 8 ore 3 19 14 0

Pb µg/m3 - - - - -

Ni ng/m3 - - - - -

Cd ng/m3 - - - - -

TOMEŞTI

SO2 µg/m3 VL ora si VL 24 ore 0 0 0 0

NO2 µg/m3 VL ora 0 0 0 0

PM10 grav. µg/m3 VL 24 ore 22 23 21 30

CO mg/m3 max medie pe 8 ore - - 0 0

ozon µg/m3 max medie pe 8 ore 0 4 5 0

Pb µg/m3 - - - -

Ni ng/m3 - - - -

Cd ng/m3 - - - -

BOSIA UNGHENI

SO2 µg/m3 VL ora si VL 24 ore 0 0 0 0

NO2 µg/m3 VL ora 0 0 0 0

PM10 aut. µg/m3 VL 24 ore 18 3 6 0

PM10 grav. µg/m3 VL 24 ore 25 3 8 0

CO mg/m3 max medie pe 8 ore 0 0 0 0

Benzen µg/m3 - - 0 0 0

Ministerul Mediului asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin cele 142 de stații distribuite pe toată suprafața României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro. Cu toate acestea, din 142 de stații de monitorizare, doar 93 funcționează. Conform legislației europene și românești, în zonele în care sunt înregistrate depășiri ale nivelului poluanților atmosferici, primăriile și consiliile județene sunt responsabile de implementarea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea calității aerului.

3. Efectele poluarii asupra organismului umanPraful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 au efecte serioase

asupra sănătăţii omului, mai ales în cazul categoriilor de varsta ce au un grad ridicat de expunere: copiii şi persoanele în vârsta.

Acestea agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul parţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, wheezing (tuse şuierătoare), dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare.

Gravitatea si seriozitatea afectiunilor este cu atat mai mare cu cat particulele contin si substante acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substante chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamatiile se pot extinde astfel si in zona inferioara a plamânilor, avand efecte directe asupra circulatiei sangvine si asupra capacitatii sangelui de a se coagula. 

Studii realizate asupra efectelor pe termen scurt au relevat că poluarea aerului este singura cauză a decesului prematur în rândul oamenilor aflaţi în categoriile de risc maxim, dar în acelaşi timp poate cauza aceleaşi simptome si la persoanele aflate în categoriile de risc minim.

Cele mai vulnerabile persoane sunt  în special copiii şi vârstnicii. Studiul „APHEKOM” - 2011 (www.aphekom.org) finantat de  Comisia Europeana  reflecta efectele poluarii aerului ce a redus în mod semnificativ media de viaţă a populaţiei europene (în Bucureşti cu doi ani), costurile la nivelul U.E. pentru înlăturarea efectelor poluării aerului fiind estimate la circa 31,5 miliarde de euro anual.

Organizația Mondială a Sănătății (WHO) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie, doar în Europa. Chiar dacă legătura directă între sănătate și poluare este greu de stabilit

cu exactitate, afecțiunile medicale având mai multe cauze decât noxele din aer, medicii văd în fiecare zi efectele devastatoare ale aerului poluat. Florin Mihălțan, medic primar pneumologie, profesor universitar, doctor în științe medicale, spune că în România nu se poate vorbi de o legătură clară între poluare și sănătate pentru că monitorizarea calității aerului este defectuoasă, în timp ce în alte țări, această corelare a fost stabilită de știință deja.

Care e mecanismul prin care poluarea aerului afectează sănătatea plămânilor?

Toate substanțele poluante, care sunt multe la număr – aici intră particulele diesel care sunt emanate de la mașini, există pulberile degajate de coșurile fabricilor, anorganice, sau există și o poluare casnică, acolo unde se gătește cu kerosen sau se face o utilizare de exemplu de insecticide, substanțe de lustruit mobila, alte substanțe de curățat toaleta, care rămân după aceea depozitate, toate aceste sunt factori poluanți. Deci aceste particule sau pulberi, ajunse la nivelul arborelui bronșic, produc în primul rând o iritație, în al doilea rând accentuează procesul inflamator, duc la hipersecreție și începe un proces cronic de întreținere a unei inflamații care alimentează mai multe afecțiuni. Primele cinci mari clase de poluanți sunt: particulele fine în suspensie, dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili și monoxidul de carbon. Anual, sunt generate sute de milioane de tone de aer poluant.

Particulele fine în suspensie (denumite PM10 sau PM2.5, în funcție de diametru), sunt particule de praf sau funingine de diferite dimensiuni foarte mici. Acestea reprezintă cea mai importantă sursă de poluare și sunt cel mai frecvent măsurate de autorități sau cercetători. Cele mai periculoase sunt particulele cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai mic. Din cauza dimensiunilor foarte mici, aceste particule pot pătrunde în plămâni prin sistemul respirator și pot determina probleme grave de sănătate. PM2.5 sunt emise de vehicule prin țevile de eșapament, de sobele în care se ard cărbuni, lemne și alți combustibili vegetali, de diferite instalații industriale, dar provin și din surse naturale (erupții vulcanice, incendii naturale etc.).

Oxizii de azot (NO și NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale,

producerii energiei electrice. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros și sunt responsabili pentru smog și pentru ploile acide, ducând la iritarea și lezarea căilor respiratorii.

Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând acizi sulfuroși. Dioxidul de sulf ia naștere prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, cum ar fi cărbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului prin cauzarea ploilor acide.Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanții devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie conțin carbon sub formă de combinații chimice, care se oxidează, transformându-se în gaz carbonic (CO2) sau în oxid de carbon (CO) dacă combustia este incompletă. CO este un gaz toxic pentru oameni și animale. El pătrunde în organism prin plămâni și blochează fixarea oxigenului. Nivelul de otrăvire depinde de saturația sanguină, de cantitatea de CO din aer și volumul respirat.

Compușii Organici Volatili (denumiți COV) sunt compuși chimici (provin din industria chimică, petrolieră, farmaceutică, surse de ardere la scară mică etc.) care au o presiune a vaporilor crescută, de unde rezultă volatilitatea ridicată a acestora. Emisiile de COV au impact asupra aerului, solului și pânzei freatice. Anumiți COV reacționează în atmosferã cu oxizii de azot, în prezența razelor solare, și formează ozonul troposferic. Ozonul stratosferic este benefic pentru că absoarbe razele ultraviolete și protejează astfel oamenii, plantele și animalele de expunerea la radiațiile solare periculoase. Ozonul devine o amenințare pentru sănătate când se acumulează în troposferă, cauzând probleme respiratorii.

BPOC (boli pulmonare obstructive cronice) este o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronșită cronică) cât și plămânii (emfizem). Se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, ceea ce duce la o scădere progresivă a capacității respiratorii. Cauzele principale sunt fumatul activ sau pasiv, poluarea atmosferică sau sistemele de încălzire cu cărbuni.

Astmul bronșic e o boală cronică inflamatorie ce afectează bronhiile. Pe fondul inflamației cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale

bronhiilor, care le îngustează brusc și pacientul simte că se sufocă, îi este mai greu să expire decât să inspire aer, se aud zgomote (șuierături) la respirație. De cele mai multe ori, astmul este o alergie respiratorie, pe care o fac cei predispuși. Se poate transmite genetic, dar apariția astmului e determinată și de factori de mediu, cum ar fi fumatul și substanțele nocive din mediul înconjurător.

Bronșiectazia este o boală cu caracter cronic ce produce inflamarea și dilatarea patologică a țesutului bronhic și eliminarea de secreții purulente. Simptomele bronșiectaziei sunt tusea cronică sau atacurile periodice de tuse productivă, cu expectorație purulentă, urât mirositoare, în cantități mari. De asemenea frecvente sunt și accesele febrile, fatigabilitatea, pierderea în greutate și diminuarea capacității de efort. Aproximativ 40% dintre persoanele afectate de bronșiectazie prezintă episoade de hemoptizie (tuse cu sânge), care poate avea manifestare violentă, uneori letală. Semnele clasice ale insuficienței respiratorii pe termen lung sunt degetele de toboșar (falangele distale sunt îngroșate) și unghiile hipocratice (cu aspect de „sticlă de ceasornic”). Deseori, un rol hotărâtor în apariția sa îl are o invazie bacteriană, la care se adaugă și o stare de vulnerabilitate locală, provocată de către fumat, de mediul profesional caracterizat de prezența substanțelor iritante (în formă gazoasă), de poluare și, nu în ultimul rând, de bronșita cu caracter cronic sau recidivant.

  Exacerbarea BPOC se referă la o perioadă în care simptomele se agravează sau apar unele noi: tusea se intensifică, devine productiva, cu expectoratie purulenta, dispneea se accentueaza încât pacientul oboseste la cele mai mici eforturi.

  

5. Studii care arată legătura dintre poluarea aerului și aceste boli?

Sunt studii, de exemplu în Mexic, în Londra, în orașe mari ca Atena, unde s-a constatat că în momentele în care poluarea atinge un anumit nivel, numărul de internări în spitale, prin exacerbări de BPOC și astm, cresc. Ele sunt încă o dovadă suplimentară a prezenței acestui factor poluant și a legăturii cu bolile respiratorii. În 1993, Douglad Dockery de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, împreună cu colegii lui, au publicat un studiu care a inclus peste 8.000 de adulți din șase orașe din Statele Unite, care arată că nivelul mai ridicat de

particule fine din aer a fost asociat cu rate mai mari de deces – odată ce fumatul a fost exclus. În 2009, un alt document realizat de același grup de cercetători a arătat că depoluarea aerului a dus la creșterea speranței de viață.

În iulie 2013, European Study of Cohorts for Air Pollution Effects (ESCAPE) a arătat că locuitul în apropierea drumurilor principale poluante, în nouă țări din Europa, duce la creșterea „șanselor” de cancer la plămâni.

Într-un studiu realizat în 2013, IARC, agenția internațională de cercetare a cancerului, a clasificat în mod oficial poluarea aerului ca fiind cancerigenă, cauzând cancer atât la plămâni cât și la vezică.

Studiul „Global Burden of Disease”(povara globală a bolii), realizat în 2013 de Institute of Health Metrics and Evaluation de la Universitatea Washington din Seattle, arată că au avut loc 3,4 milioane de decese cauzate de poluarea în aer liber, în 2010, ceea ce indică o creștere față de cifra de 3 milioane din 1990.

În Europa, Organizația Mondială a Sănătății (WHO) estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie. Dar această numărătoare poate crește semnificativ în cazul în care luăm în calcul și dioxidul de azot (NO2). Un raport al organizației arată o creștere a ratei de mortalite cu 5.5% procente, pentru echivalentul în NO2, și că suprapunerea ar putea fi de 33 de procente. De asemenea, organizația recomandat luarea în calcul a impactului NO2 doar când concentrația acestuia depășește 20 de micrograme pe metru cub.

 Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi

bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă insuficientă. Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă

emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.

În Europa, preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi produsele chimice periculoase. Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică.

Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asupra sănătăţii de pe urma poluării aerului. Programul UE, Un aer curat pentru Europa (CAFE), a estimat un total de 348 000 de decese premature pe an provocate de expunerea la particulele fine (2,5PM). La acest nivel de expunere, speranţa de viaţă medie se reduce cu aproximativ un an.

Cartea verde a UE privind expunerea la zgomot menţionează că aproape 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii.

Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot.

Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice asupra sănătăţii. Există o preocupare crescută pentru efectele expunerii la amestecuri de produse chimice la niveluri scăzute şi pe perioade îndelungate pe parcursul vieţii noastre, în special în perioada preşcolară şi în timpul sarcinii.

Substanţele chimice persistente cu efecte pe termen lung, precum bifenilii policloruraţi (PCB-uri) şi clorofluorocarburile CFC şi cele utilizate în structurile de viaţă îndelungată - de exemplu materialele de construcţie - pot prezenta riscuri chiar şi după ce producţia a fost finalizată.

Mulţi poluaţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control reglementat. Totuşi, există probleme emergente pentru care căile ecologice şi efectele asupra sănătăţii sunt încă greu de înţeles. Printre exemple se află câmpurile electromagnetice (CEM), produsele

farmaceutice din mediu şi unele afecţiuni infecţioase (a căror răspândire poate fi afectată de schimbările climatice). Dezvoltarea sistemelor de „avertizare precoce” ar trebui încurajate pentru a scurta timpul dintre detectarea unui posibil pericol şi o acţiune sau intervenţie politică.

Sănătatea umană a fost ameninţată întotdeauna de pericole naturale precum furtunile, inundaţiile, incendiile, alunecările de teren şi secetele. Consecinţele acestora sunt agravate de o lipsă a promptitudinii şi de acţiunile umane precum defrişarea, schimbările climatice şi pierderea diversităţii.

Citat de : https://www.eea.europa.eu/ro/themes/human/about-environment-and-health

Conform Raport anual - Starea factorilor de mediu în România, 2010Emis de ANPM sursa: http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdf

În cazul poluanţilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar populaţia cea mai vulnerabilă face parte din categoria populaţiei infantile şi apoi a grupei de vârstă >65 ani.

 Efectele negative asupra sănătății populației în urma poluării cu PM10

si PM2,5 sunt datorate în principal dimensiunilor particulelor care este direct legata de potențialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si

intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Un alt poluant principal din Iași este dioxidul de azot, care este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atît pentru oameni cît şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decît cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusăpoate distruge ţesuturile pulmonare ducînd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Dioxidul de sulf prezintă și el diferite efecte asupra sănătăţii umane, în funcţie de concentraţie şi perioada de expunere. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Un bolnav  din 10 bolnavi de astm bronsic usor  a prezentat alergie la nivelul cailor respiratorii in urma expunerii timp de o ora intr-un mediu cu aer poluat cu dioxid de azot.  Prezenta acestui element in aer creste predispozitia la infectii cu virusuri  si bacterii.

Inhalarea de aer poluat duce la absorbţia lui în sânge, acesta fiind transportat la inimă. Unii poluanţi pot provoca anumite modificări care afecteză în mod direct ritmicitatea şi contractilitatea inimii. Există, de asemenea, şi alte organe afectate în mod indirect de poluare precum: sistemul central nervos şi sistemul endocrin.

6. Despre pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

1.Caracteristici generalePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule

foarte mici si picaturi de lichid.Surse naturale:

eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.

Surse antropice:activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.Efecte asupra sanatatii populatiei

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea concentratiei de PM10 este cea prevazuta in standardul SR EN 12341

Calitatea aerului. Determinarea fractiei PM10 de materii sub forma de pulberi in suspensie. Metoda de referinta si proceduri de incercare in teren pentru demonstrarea echivalentei cu metoda de masurare de referinta. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 este cea prevazuta in standardul SR EN 14907

Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata de masurare gravimetrica pentru determinarea fractiei masice de PM2,5 a particulelor in suspensie.3. Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare 25 ug/m3 - valoarea-tinta anuala

tinta

Valori limita

25 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 201520 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

7. Masuratori independente

Masuratori independente efectuate de conf. univ. dr. Silviu Gurlui (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Facultatea de Fizica, Laboratorul de Optica Atmosferei, Spectroscopie si Laseri); http://spectroscopy.phys.uaic.ro

“Traiectoriile figurate in hartile de mai jos reprezinta zonele de potential maxim al poluarii, dimineata (cu violet PM2.5 si cu verde PM10) respectiv seara (cu rosu PM2.5 si cu galben PM10). Valorile sunt exprimate in unitati de microgram/m3. Valorile maxime admise conform legislatiei sunt: PM 2.5 = 25 (medie anuala) si PM 10 = 50 (medie zilnica).

Valorile absolute pot fi afectate de erori minore din cauza metodei de lucru, conditiilor meteo, etc. Sunt prezentate valorile maxime posibile obtinute efectiv in trafic pe culoarul de mers al masinilor. Valorile pentru arterele pietonale pot fi usor mai reduse insa cu siguranta zonele fierbinti sunt aceleasi. Dimineata poluarea este mult mai redusa cu particule PM2.5 iar zona centrala este curata dar acestea se acumuleaza foarte mult pe seara si apar zone cu poluare deosebita. O antentie aparte ar trebui acordata pt Bdl Vasile Lupu (zona Doi Baieti, Pod Metalurgie) unde sunt valori extreme ale poluarii pe timp de seara. De asemenea, sunt obtinute depasiri mari in zona Tutora, Str Bucium, Pod Bd Socola, Cug, zona intrare in Horpaz (concentratii foarte mari de PM2.5 pe seara) !!!. Una dintre cele mai curate zone este Zona Copou

Agronomie- Breazu. Zonele Tatarasi, Metalurgie, Bularga sunt dintre cele mai poluate.

Atrag atentia ca acest studiu este realizat pentru populatie si are exclusiv valoare informativa pentru autoritatile Statului. Zonele semnalate de mine sunt nocive si indemn soferii in trafic si pietonii sa evite aceste zone mai ales la orele indicate de mine sau, pe cit posibil, de a limita la maxim timpul de stationare acolo.

Aceste masuratori sunt efectuate intr-o singura zi. Pot fi evenimente care pot favoriza aceste valori astfel ca in zilele ce vor urma aceste date sa se schimbe. Din acest motiv, masuratorile trebuie repetate in mai multe rinduri, in varii conditii meteo, etc.

Aceste masuratori la sol se adauga celor efectuate pentru scanarea atmosferei in altitudine (500

metri deasupra solului). In esenta, ambele campanii arata ca respiram un aer poluat iar compusii sunt tot mai nocivi.” Profesor Silviu Gurlui

Campanie pentru îmbunătățirea calității aerului – Praf de România Praf de România este o campanie pentru sănătate și mediu, care atrage  atenția asupra calității aerului și asupra necesității dezvoltării și implementării unor planuri de acțiune pentru îmbunătățirea calității aerului din România, inițiată de Greenpeace România.„Greenpeace România a dezvoltat, împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria, o serie de dispozitive de monitorizare independentă a calității aerului. Le-am denumit ‘prafometre’ și fac parte dintr-un proiect pilot orientat către colectarea și analizarea datelor de către membrii publicului larg (citizen science).  Aparatele pot detecta praful fin din aer (PM10 – pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri) și transmit datele înregistrate către site-ul greenpeace.ro, pe pagina dedicată acestei campanii.

“Găsim necesară funcționarea corectă a sistemului de monitorizare și informarea corectă a publicului, precum și transpunerea informațiilor cu privire la calitatea aerului în planuri de acțiuni la nivelul autorităților locale și implementarea

acestora. Deși poluarea aerului este o problemă în general invizibilă, consecințele pentru sănătatea și confortul nostru zilnic sunt grave. Agenția Europeană de Mediu a estimat că doar în România aproximativ 28 000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului, se ridică anual la peste 10 miliarde EUR. Le cerem Ministerului Mediului, primăriilor și consiliilor județene să ia măsurile necesare ca cetățenii României să respire un aer curat!”, declară Alin Tănase, coordonator campanii Greenpeace România.

Sursele majore de poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), transportul rutier, şantierele de construcţii, haldele şi depozitele de deşeuri și sistemele de încălzire individuale.

Pe 8 mai 2015 cele 3 aparate de masura din Iasi aveam valori medii zilnice masurate in luna aprilie de:

Billa-BlueAqua - 40.6μg/m³medieCanta - 27.9μg/m³medieBucium - 42.4μg/m³medie

II. Solutii identificate

Achizitionarea a doua statii de filtrarea a aerului in Municipiul Iasi. Statiile de filtrarea a aerului pot fi amplasate oriunde va fi nevoie. Propunem Instalarea acestor statii in zona Podul de Piatra / Podul Ros si zona Bularga.

1. STAŢII DE FILTRARE A AERULUI2. Panou informativ cu principalii poluatori din Municipiul Iasi

STAŢII DE FILTRARE A AERULUISoluţia pentru poluarea aerului

Systemlife este un sistem inovativ de filtrare ce purifica aerul din oraşe pe o rază de aproximativ 350 metri, acoperind o zona de circa 400,000 metri patraţi. 

Datorită unui sistem bazat pe o tehnologie avansata de filtrare, staţia Systemlife aspiră aerul în mod continuu, reţinând praful fin, poluanţii şi mirosurile si returnând aerul curat în atmosferă ca etapa finala a ciclului de absortie.

Dimensiunile sale reduse, în mare asemanatoare cu cele ale unui autoturism, permite amplasarea staţiei de filtrare în orice spatiu urban. Funcţionarea staţiei Systemlife este controlată în timp util de către un sistem computerizat. Datele acumulate în timpul funcţionării sunt transmise electronic către un centru de control sau către organizaţiile responsabile pentru calitatea aerului. 

Spectrometrul încorporat în staţia de filtrare colecteaza, analizeaza si transmite datele compozitiei prafului filtrat.

Transmiterea informatiilor despre cantitatea si dimensiunea particulelor are loc in mod repetat la un interval de 6 secunde, categorisindu-le pe dimensiunile: PM 10, PM2.5 si PM1. 

Eficienta filtrarii este asigurata de procesul de curatare a filtrului.

  

Filtrare cu tehnologie de vârfStaţia de filtrare Systemlife acţionează asemenea unui plamân tehnologic, aspirând aerul poluat si eliberându-l curat prin functionarea celor patru sisteme complementare de filtrare. 

Primul sistem are in compozitie o ţesatură de plasă largă ce reţine cele mai mari particule, facilitând etapele de filtrare. 

A doua etapa utilizează filtre deosebit de fine în vederea reţinerii particulelor cu dimensiuni de 0.01 microni, altfel formulat, praful

fin. 

Al treilea proces de filtrare implică cartuşe cu carbon activ şi curaţă aerul de poluanţii de natură gazoasă, inclusiv substanţe organice (uleiuri minerale, poli-aromatice, hidrocarburi, benzen), substanţe halogenate (clorid, fluorid, compusi de brom, etc.) şi mirosuri. 

Ultima etapă este cea mai avansată din punct de vedere tehnic şi constă dintr-un filtru electrostatic capabil să reţină peste 95 la sută din poluanţi, inclusiv cei cu dimensiuni de 0.001 microni. 

În timpul acestei etape, debitul de aer este expus unor descărcări electrice ce încarcă electric particulele poluante şi permite ulterior să fie reţinute de către un colector electric.Informaţii despre calitatea aerului în timp utilStatia de filtrare Systemlife permite purificarea unei cantitati de 10,000 m3/h cu o eficienţă de filtrare de peste 95 la sută. 

Un sistem computerizat controlează totul de la distanţă şi are nevoie doar de o întretinere minimă. 

Datele despre concentraţiile poluante şi performanta de filtrare sunt monitorizate în mod continuu în interiorul staţiei de către spectrometrele de cantitate şi în exteriorul acesteia de către o retea de senzori distribuiti pe toata zona deservită.

Toate informaţiile pot fi transmise în timp util către autorităţile competente cum sunt departamentele de mediu ale autorităţilor locale sau agenţiile pentru protecţia mediului, permiţând monitorizarea permanentă a calităţii aerului oraşului, precum şi a detaliilor suplimentare despre tipul prafului prezent. 

O lumină albastră vizibilă pe panoul de comandă al turnului indică funcţionarea corectă a sistemului de filtrare, în timp ce lumina gri atentioneaza asupra executării întreţinerii aparatului.

Praful fin reţinut în interiorul staţiei de filtrare este colectat în containere sigilate care sunt preluate trimestrial pentru a fi duse pentru depunere în uzine autorizate.

Acest lucru duce la evitarea riscului revenirii poluanţilor în atmosfera oraşului.O soluţie multilaterală

Dimensiunile reduse ale statiei, izolarea fonică completă a componentelor sale şi posibilitatea controlului de la distanţă permit staţiei de filtrare Systemlife să fie potrivită pentru toate zonele urbane. 

De exemplu, staţiile pot fi instalate în : pieţe şi străzi cu trafic aglomerat, grădini publice, locuri de joacă pentru copii, şcoli, campusuri universitare, zone industriale şi uzine, tunele, spitale, centre comerciale, parcări auto, aeroporturi. 

Oraşele în care trăim pot beneficia de avantajele Systemlife prin poziţionarea unui anumit număr de staţii de filtrare în puncte strategice şi coordonând operaţiunea dintr-un centru de control.Descrierea produsuluiEchipat cu ajutorul unei tehnologii inovative, sistemul de filtrare a aerului permite captarea de particule fine şi reţinerea în interior a aerului poluat, prin intermediul unui ciclu continuu care captează particulele fine, poluanţii şi mirosurile şi returnează aer curat în mediu. 

Dimensiunile fiind chiar mai compacte decât cele care se găsesc la modelul precedent, combinate cu un design nou mai modern şi atractiv, permit poziţionarea staţiei de filtrare pe orice stradă, chiar şi în cea mai modernă metropolă.CARACTERISTICI TEHNICE

Acest model este potrivit în mod particular reducerii efectelor negative a concentraţiilor ridicate de praf în special în contextele urbane similare străzilor de tip canion, tunelurilor, traficului aglomerat, sau situaţiilor în care configuraţia pieţelor şi străzilor nu permite circulaţia aerului.

Creată pentru filtrarea particulelor fine, bacteriilor, compuşilor organici volatili (VOC), staţia de filtrare este capabilă acum să reducă şi concentraţiile de oxizi de azot (NOx).

Staţia de filtrare are drept caracteristici etapele următoare:

- Stadiul de filtrare cu filtre din ţesătură din plasă largă, COL 270W- Stadiul de filtrare cu filtre din ţesătură din plasă îngustă, COL 270W- Stadiul cu filtre electrostatice ţi ionizare- Sistem de filtrare cu TiO2- Cantitatea de aer purificat: 10000 m3/h- Performanţa staţiei: 95 %

- Putere absorbită: 4kW- Opţional: Stadiu de filtrare cu carbon activATESTARE- Politehnica Torino, Departamentul Energetic- Policlinica San Matteo, Pavia- Consiliul Naţional pentru Cercetare- Institutul pentru Poluare Atmosferică- Institutul pentru Igiena Aerului, BerlinFiltre de carbon (opțional)Filtrele de carbon pot fi instalate la cerere. Cartușele cu carbon activ folosite permit absorbirea unor cantități semnificative de poluanți de natură gazoasă. Capacitatea mare de absorbție se datorează suprafeței de absorbție mari a carbonului activ, care variază de la 500 la 1500 m2/gr. Carbonul activ este un mediu ideal pentru absorbția substanțelor organice cum sunt uleiurile minerale, BTEX (benzen, toluen, ethylbenzen, xylen), hidrocarburile, poliaromaticele, clorurile fenilice, etc. În cazul în care se întâmplă ca astfel de substanțe să pătrundă în mediul unde este instalată stația de filtrare, un grup de carbon activ trebuie instalat deasemenea în canalul de distribuire.

SpectrometrulUn spectrometru furnizează analiza spectrografică a particulelor aflate în suspensie la PM 10, 2.5, 1.BugetBucati Produs Valoare lei Valoare euro

2 Statie de filtrare aer 1.800.000 400.000

Informațiile au fost luate din următoarele surse:http://www.cdep.ro/interpel/2017/r201A.pdfDirectiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru EuropaLegea nr 104/2011 privind calitatea aerului înconjurătorhttp://apmis.anpm.ro/ro/rapoarte-lunare1www.anmp.rohttp://www.eea.europa.eu/themes/air/interactive/c6h6www.calitateaer.rowww.aphekom.orghttp://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/48587_8.Cap.8.Mediul,%20sanatatea%20si%20calitatea%20vietii.2010.pdfhttp://www.systemlife.ro/systemlife.phphttp://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-energie/poluarea-aerului/

Intocmit,

Etienne IGNAT - Consilier Local al Municipiului Iasi

dr. geochimist Ana Maria Giorgiana Cretu