Water CoRe (Water Scarcity and Droughts) inScarcity and...

INTERREG IV C-Project on Water Scarcity and Drought

Water CoRe (Water Scarcity and Droughts) inScarcity and Droughts) in

RomaniaDr. Mary-Jeanne ADLER, Manager de proiect

Director ştiinţific INHGADirector ştiinţific INHGA

Ruxandra BĂLĂEŢ, Consilier superior, Ministerul Mediului şi PădurilorMediului şi Pădurilor


Noua abordare in managementul secetei– masuri/planuri regionale

• De la managementul crizei la managementul riscului Un nou concept

Politici pentru diminuarea efectelor secetei pe termen lung

p g

Politici pentru diminuarea efectelor secetei pe termen lung actiuni de preventive pentru diminuarea efectelormanagement proactivplan de rgenta red cerea lnerabilitatii si cresterea re ilienteiplan de urgenta – reducerea vulnerabilitatii si cresterea rezilientei

• Este necesara coordonarea actiunilor la scara regionala/europeana

• Este necesara transmiterea cunostintelor legate de evenimentele anterioare –Ghid de bune practici

•Planificarea strategica a managementului resurselor de apa pentru prevenirea efectelor secetei si diminuarea impactului fenomenelor extreme – Plan de actiune


Planificare strategica

- ACTIUNI PE TERMEN Reducerea vulnerabilitatii sistemului de li t l t

Planificare strategica

ACTIUNI PE TERMEN LUNG

alimentare cu apa la seceta

Conservarea apei si gestionarea cererii (utilizarea eficienta si protectia resursei)Programe educationale

Managementul evenimentului secetos aparut, cu infrastructura existenta si in - ACTIUNI PE TERMEN

Constientizarea societatiiCercetare

cadrul unor reglementari dateSCURT

Sistemul de monitoring (Planul de monitoring al secetei)Sistem de estimare a impactului seceteiSistemul de raspuns la cerere (managementul situatiilor de urgenta):

cadru legalstructura organizationala adecvatamasuri si infrastructura


Combaterea desertificarii• In Agenda 21 (Capitolul 12) a Conferintei Natiunilor Unite

pentru Mediu si Dezvoltare se recunoaste prioritateapentru Mediu si Dezvoltare se recunoaste prioritatea combaterii desertificarii si secetei. Combaterea desertificarii si secetei necesita implicarea comunitatilor locale, a organizatiilor rurale, a guvernelor nationale si organizatiilor g g gnon-guvernamentale, precum si a organizatiilor internationale si regionale.

• Asigurarea resurselor de apa, in conditiile diversificarii activitatilor umane recunoasterea la timp a efecteloractivitatilor umane, recunoasterea la timp a efectelor antropice pentru combaterea efectelor negative ale acestora, sunt probleme prioritare in actiunile de combaterea desertificarii, in acord cu Conventia Internationale de C b D ifi iiCombaterea Desertificarii.

• Masurile pentru extinderea fenomenului prin prevenirea si combaterea secetei, se poate face in primul rand asigurand o gaspodarire eficienta si durabila a resurselor de apa; acestegaspodarire eficienta si durabila a resurselor de apa; aceste masuri sunt o prioritate pentru Romania.


WATER CoRe - UN PROIECT CU IMPLICATII POLITICEIMPLICATII POLITICE

• WATER CoRE POATE INFLUENTA POLITICA• WATER CoRE POATE INFLUENTA POLITICA LA NIVEL EUROPEAN

• PLATFORMA MINISTERIALA VA ACORDA SUPORT IN DECIZIILE ULTERIOARE ALE CONSILIULUI si SUPORTUL COMISIEI PENTRU O ANALIZA• SUPORTUL COMISIEI PENTRU O ANALIZA CAT MAI DETALIATA SI PENTRU REVIZUIREA POLITICII COMUNITAREPOLITICII COMUNITARE


De ce WATER CoRe in Romania?

Fenomenul de seceta pe teritoriul României constituie o caracteristicaRomâniei constituie o caracteristica specifica în conditiile situarii tarii noastre într-o zona climatica temperat excesiva cuîntr-o zona climatica temperat excesiva cu abateri foarte mari de la valorile normale ale parametrilor climatici agroclimaticiale parametrilor climatici, agroclimatici, hidrologici si pedologici.

INTERREG IV C-Project on Water Scarcity and DroughtCaracteristicile secetei in Bazinul Dunarii

• existenta a 4 perioade lungi de seceta hidrologica : 1858-1866, 1988-1908, 1942-1954 si 1982-1996;

• intervalul de revenire a secetei hidrologice este de 30-32intervalul de revenire a secetei hidrologice este de 30 32 ani;

• intre doua perioade de seceta severa apar doua alte perioade mai scurte secetoase numite alternante:p

• 1929-1935 – perioada alternanta – seceta mai putin severa• 1942-1954 – perioada lunga – seceta severa• 1959 1966 perioada alternanta seceta hidrologicã• 1959-1966 - perioada alternanta – seceta hidrologicã

puternicã• 2001, 2002-primavara 2003 – perioada alternanta – seceta

mai putin severamai putin severa• Toamna 2006-primavara 2007 - perioada alternanta –

seceta mai putin severa datorita valorilor mari ale debitelor in perioada de vara care au permis refacerea resurselor dein perioada de vara, care au permis refacerea resurselor de apa in lacurile de acumulare si subteran

Perioada analizata:1840-2006 , Orsova

INTERREG IV C-Project on Water Scarcity and DroughtZone endemice de seceta

Secete endemice:

sudul Câmpiei

BAIA MAREBOTOSANI

Tendinte de extindere

Zone endemice de seceta

Olteniei si al Munteniei,

Dobrogea si d t l

P ru

ORADEA

PD. ILOAIEICLUJ

BARLAD

TG MURES

sud-estul Moldovei (Podisul

Bârladului) În ut

TIMISOARA SIBIU

TG. MURESBârladului). În ultimii ani s-a constatat ca

fenomenul deBUZAU

PITESTI

GALATI

TG. JIU

fenomenul de seceta are tendinta de

extindere spre

Dunarea

ALEXANDRIA

FUNDULEA

VALUL LUI TRAIAN

CRAIOVA

pzonele centrale si vestice ale

tarii


IzaSuceava

Satu Mare

BistraTur

Viseu

BaseuJijia

TurulungNegresti

PROGNOZA DEBITELOR MEDII LUNARE - NOIEMBRIE 2003

SMMM

SBT 50%- 60% din valorile

normale lunare

60%-80%din valorile normale lunare

Debite medii lunare noiembrie 2003

Lapus

Barcau

Crasna

va

LespeziBahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Nepos

Bistr ita

Itcani

Frumosu

Tupilati

es

Tinca HolodZerind

Somes Somesul M

are

Som

esul

MicCrisul Repede

MoldovaBistr ita

P

SM SV

BH SJ BNNT

IS

MS

normale lunare

30%-50% din valorilenormale lunare

TurdaBand

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

RacatauSancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mur

es

BraniscaFagetBalint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu CrisTalpos

Zerind

Mihalt

S ir e t Bar la

d

Aries

S

Tarnava Mica

Tarnava Mare

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

B ga VechePutna

Trotus

Homo

rod

ul Neg

ru

Prut

NTCJ

MS

HR BC VSAR

AB

SB

TM

50-60%30-50%

Cerna

Gilor

tPr

Teleaj

Rm.Sarat

Talmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

NehoiuTesilaBotarlau

Lungoci

Bahna Rusului

PoianaTapului

Gataia

Moravita

Valea PaiPartos

Varadia

Lugoj

BucovaVoislova

ChizatauBegaBega Ve

Buzau

C

Put

Raul

Barzava

Caras

Moravita Timis

Pogonis Bistra

Sebe

s OltCibin

Lotru

SB

BVCV VN GLHD

CSGJ VL PH

BZ

BR

Ce G

Motru

Desna

Prahova

ajen

Turburea

Filiasi

Malucu

FloriCosereni

Fata Motrului

BalsVartoapele

Malu spart

PitestiLunguletu

Varadia

Dalboset

Nera

JiuOltet

Teleorman Arges

Neajlov

Ialomita Casimcea

Calmatui

Dambovita

areaOlt

GJ VLAG DB PH TL

MH

OT

SAI

CL

IL

CT

natui Bals

Alexandria

Vedea

Neajlov

Dunarea

DunareaO

DJ

TR

GRCT


Dunare (Intrarea in tara) - debite medii zilnice

10000

12000

14000

6000

8000

10000

Debi

t (m

c/s)

0

2000

4000

an an an eb eb ar ar ar pr pr Mai

Mai

Mai un un un ul ul g g g ep ep ct ct ct ov ov ec ec ec

01-Ia

13-Ia

25-Ia

06-F

e

18-F

e

02-M

a

14-M

a

26-M

a

07-A

p

19-A

p

01-M

a

13-M

a

25-M

a

06-Iu

18-Iu

30-Iu

12-Iu

24-Iu

05-A

ug

17-A

ug

29-A

ug

10-S

e

22-S

e

04-O

c

16-O

c

28-O

c

09-N

o

21-N

o

03-D

e

15-D

e

27-D

e

Data

1950 1947 1946 2003


Hidrograful inregistrat in perioada octombrie - decembrie 2006

120

140

160

40

60

80

100

-40

-20

0

20

-120

-100

-80

-60

5-Oct 10-Oct 15-Oct 20-Oct 25-Oct 30-Oct 4-Nov 9-Nov 14-Nov 19-Nov 24-Nov 29-Nov 4-Dec 9-Dec 14-Dec 19-Dec 24-Dec 29-Dec

Oltenita Etiaj OltenitaCalarasi Etiaj CalarasiCernavoda Etiaj CernavodaHarsova Etiaj Harsova


LunaValori caracteristice

Luna

Septembrie Octombrie Decembrie

Minima zilnica 1040 m3/s 1040 m3/s 1360 m3/sMinima zilnica(1840-2005)

1040 m3/s(1949)

1040 m3/s(1949)

1360 m3/s(1953)

Minima lunara (1840-2005)

1440 m3/s(1947)

2080 m3/s(1947)

1840 m3/s(1953)) ( ) ( ) ( )

Media lunara(1840-2005)

3800 m3/s 4800 m3/s 5200 m3/s

Media lunara 2850 m3/s 3200 m3/s 3150 m3/s(2006)

Minima zilnica (2006) 2400 m3/s 27-31.10.2006

2400 m3/s 01.11.2006

2700 m3/s11-13.12.2006


Water Scarcity and Droughts - Coordinated actionsy gin European Regions

Partenerii in proiect : 14 institutii din 7 regiuni europene

Lead Partner: Ministry of Environment, Energy, Agriculture and Consumer Protection of HessenProtection of Hessen

Durata: 40 luni (01/2010 – 04/2013)

Buget: 2.55 Mio. € - Programul INTERREG IVC


7 REGIUNI

•Hessen (Germania)•Hessen (Germania)

•Aragón (Spania)

•Emilia-Romagna (Italia)

•Hérault (Franţa)

•North-Brabant (Olanda)

•Tisza inferioara (Hungaria)

•Covasna (Romania)

14 PARTNERS

Source: Public


WG A M t l i ț i d ă

Organizare

WG-A: Managementul cerinței de apăWG-A1: masuri tehnice (Coordonator: Emilia-Romagna)WG-A2: masuri economice (Coordonator: North-Brabant)

WG-B: Managementul perioadelor de secetă și atenuarea efectelor acesteia(Coordonator: Institutul pentru Ape din Aragon)

WG-C: Adaptarea managementului apelor la schimbările climatice(Coordonator: Hessen)

WG-D: Întărirea participarii și creșterea conștientizării publice(Coordonator: REC)


Modul e-learning


Planuri de Acțiune RegionaleDocumente strategice cu rolul de a asiguradurabilitatea rezultatelor proiectului –gmanagementul resurselor de apă se va imbunătăți in fiecare regiune prin adoptarea celor mai bune practicielaborate și experiențe câștigate în cadrul WATERelaborate și experiențe câștigate în cadrul WATER CoRe.

D i i li ă t i ti il fi ă i i iDescriu și analizează caracteristicile fiecărei regiuniși problemele din cadrul tematicii WATER CoRe.


• Conditiile speciale ale regimului hidrologic din spati l geografic balcanic a imp sdin spatiul geografic balcanic a impus elaborarea de Planuri de management al riscului la seceta (Centrul pentruriscului la seceta (Centrul pentru supravegherea secetei, Slovenia) – in Romania a fost elaborat/upgradatRomania a fost elaborat/upgradat – “Planul de restrictii si folosirea apei in

perioade deficitare”– Plan de actiune pentru combaterea

efectelor secetei si desertificarii


Masuri pentru combaterea secetei si a lipsei deMasuri pentru combaterea secetei si a lipsei de apa in bazinul Olt

• folosirea eficienta a tuturor resurselor de apa de suprafata si p psubterana prin urmarirea mentinerii in cat mai mare masura a volumelor de apa in lacuri prin respectarea cu strictete a programelor de exploatare a acumularilor;l i d i it til d l l l il• lucrari de marire a capacitatilor de acumulare ale lacurilor folosite ca surse de alimentare pentru cresterea stocurilor de apa si repartizarea lor uniforma in tot cursul anului;“ j ” l l l t i i l ti i• “menajarea” volumelor acumulate prin urmarirea evolutiei folosintelor limitand debitele livrate la valori strict necesare;

• “compensarea” volumelor de apa captate din noi surse de suprafata cu apa de calitate;suprafata cu apa de calitate;

• subordonarea totala a folosintelor energetice ale lacurilor cu folosinta complexa, asigurarii alimentarii cu apa a populatiei-optimizarea alocarii resurselor de apa conditionat de productiaoptimizarea alocarii resurselor de apa conditionat de productia optima energetica in ansamblul lacurilor de acumulare.


Regiune pilot: Judetul Covasna – resurse de apa

Hid fi l i di Ol l fl ii• Hidrografia este alcatuita din Oltul cu afluentii sai dintre care cel mai important este Râul Negru precum si raurile tributare bazinului g pBuzău (Bâsca Mare, Bâsca Mică).

• Lacurile sunt putine si sunt utilizate ca helesteie si pentru agrement: lacurile de la Reci si laculsi pentru agrement: lacurile de la Reci si lacul Pădureni.

• Datorita situarii in aureola mofetica a Carpatilor t t i d i i lsunt prezente o serie de izvoare minerale care

sunt utilizata in cure balneare in statiunile: Covasna (peste 1000 de izvoare), Bodoc, Biborţeni, Bixad, Malnaş, Vâlcele.


Principalele localitati din regiunea pilot

• Judetul are in componenta 2 municipii: Sfântu Gheorghe (reşedinţa de judeţ) şiSfântu Gheorghe (reşedinţa de judeţ) şi Târgu Secuiesc precum şi 3 orase: Covasna Baraolt Întorsura BuzăuluiCovasna, Baraolt, Întorsura Buzăului.

• Populatia este de 222 000 locuitori (2002).


Faze caracteristice privind satisfacerea cerinţelor de apa:

• - faza normala, corespunzătoare situaţiilor când in toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie sau la limita egal cu acesta: Q ≥ Qat;

• - faza de atenţie/avertizare, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul ţsursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limita egal cu acesta: Qat ≥ Q ≥ QN;Q Q Q ;

• - faza de restricţii, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar: Q < QNmai mic decât debitul minim necesar: Q < QN


Faza de atentie-avertizare

• Se va urmari ca in aceste situatii Se a u a ca aces e s uapremergatoare introducerii restrictiilor pe langa eliminarea risipei si limitarea g ppierderilor de apa si asigurarea calitatii corespunzatoare a apelor evacuatep p


Faza de atentie-avertizare-masuri:

• folosirea eficienta a tuturor resurselor de apa de• folosirea eficienta a tuturor resurselor de apa de suprafata si subterana prin urmarirea mentinerii in cat mai mare masura a volumelor de apa inin cat mai mare masura a volumelor de apa in lacuri prin respectarea cu strictete a programelor de exploatare;

• verificarea instalatiilor si echipamentelor de captare, inmagazinare si transport in scopul inlaturarii pierderilor de apa;

• folosirea interna a cerintelor de apa in mod j di i ( t tili ii i l ii)judicios (accentuarea reutilizarii, recircularii);


Faza de atentie-avertizare-masuri:• intensificarea masuratorilor de debite pe

cursurile de apa la statiile hidrometrice si corelat cu aceasta la folosinte;cu aceasta la folosinte;

• exploatarea in conditii optime a instalatiilor de epurare in scopul realizarii unei eficiente cat mai mari precum si luarea unor masuri specialemari, precum si luarea unor masuri speciale pentru evitarea oricaror situatii de poluari accidentale;

• Utilizarea resurselor de apa alternative pentru locuinte si gradini.


Faza de restricţii -masuri:Faza de restricţii -masuri:• Planul de restricţii se va aplica în corelare cu sistemul

de analiză/urmărire pentru semnalarea situaţiilor de p ţrestricţii, pe baza informaţiilor operative privind resursele de apa (ca parametrii cantitativi si sub aspectul calităţii), cerinţele de apa si, după caz, amenajările de gospodărire a apelor;

i f ti i t t i• punerea in functiune a unor surse existente in zona care se compenseze deficitul prin renuntarea la sursa de baza;de baza;

• folosirea interna a volumelor de apa in mod judicios, numai in acele sectoare care solicita neaparatnumai in acele sectoare care solicita neaparat folosirea apei;


F d t i ţii i t tFaza de restricţii –masuri pentru contracararea efectelor la beneficiar

• reactivarea surselor de apa din subteran, acolo unde este posibil;p , p ;• realizarea de noi capacitati de inmagazinare pentru acoperirea

varfurilor de consum;• repunerea in functiune a resurselor proprii de alimentare cu apa p p p p

a agentiilor economici care sunt racordati la retelele centralizate si disponibilizarea acestor volume de la retea pentru populatie;

• restrangerea consumului de apa, strict la necesarul procesului de productie;productie;

• inlaturarea pierderilor prin verificarea retelelor de aductiune si distributie;

• recircularea la capacitate maxima a volumelor de apa deja• recircularea la capacitate maxima a volumelor de apa deja existente;

• incadrarea cu strictete a utilizatorilor in normele de consum pe unitatea de produs in procesul de productie;p p p ;

• reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare.


Programe de restrictii • Pentru diminuarea efectelor negative fizice si valorice

asupra procesului de productie este necesară revizuirea“ Programulului de restrictii in alimentarea cu apa in

d t “ i titi d bit l i l lcaz de seceta “ care prin repartitia debitelor si volumelor de apa pe surse si trepte de cerinte, contribuie la desfasurarea activitatilor economice in conditii bune cu efecte minime asupra procesului de productieefecte minime asupra procesului de productie.

• Aceste programe vor cuprinde debitele de functionare a folosintei pe trepte caracteristice de restrictionare a alimentarii cu apa in situatii de deficite de apa la sursaalimentarii cu apa in situatii de deficite de apa la sursa (functie de structura sistemului de alimentare cu apa, procesul de productie, etc), dar si specific culturilor din zona – in special cartoful .p


• Actiuni pentru prevenirea situatiilor de urgentaActiuni pentru prevenirea situatiilor de urgentaReducere pierderilor in retele

Îmbunatatirea tehnologiilor de irigare

Îmbunatatirea tehnologiilor de reciclare

Evaluarea bilantului apei si a sistemului de atribuire prin cote (limite de utilizare)

A ti i t i i

Stabilirea unui sistem de taxe adaptabile si a unei politici de tarife

Dezvolatrea educationala si campanii de coenstientizare

• Actiuni pentru asigurarea resurseiConservarea functiilor naturale ale bazinelor hidrografice si restaurare

Imbunatatirea utilizarii eficiente a infrastructurii de apaImbunatatirea utilizarii eficiente a infrastructurii de apa(baraje/lacuri de acumulare, transfer interbazinal ,…)Stabilirea unei obligativitati pentru analiza solutiilor alternative – analiza cost/beneficiu aplicata pentru fiecare proiect nou pentru resursele de apa; identificarea solutiilor

prietenoase mediului


O mai bună implementare a Directivei cadru apa (WFD)

1. Asigurarea legaturii intre problematica WFD si obiectivelelipsei de apa si protectiei mediului (WS&D)

p ( )

2. Asigurarea legaturii intre implementarea WFD si managementul lipsei de apa

prevenirea deriorarii corpului de apaprevenirea efecetelor secetei

managementul lipsei de apa

• Planuri de management al resurselor• Planul de management al bazinuluiprevenirea efecetelor secetei

atingerea starii bune a apei &starea buna a apelor subterane

• Planul de management al bazinului • Planul de management al secetei•Participarea publicului


•Evaluarea eficientei masurilor adoptate (metodologii)•Legatura cu schimbarile climatice•Legatura cu sfera de cercetare•Exceptii DE LA ATINGEREA STARII BUNE A APELOR in cazul secetei / Monitoringul secetei si definirea unor indici gadecvati•Legatura cu alte politici (agricultura, planificarea teritoriului, industrie )industrie…) •Explorarea instrumentelor financiale ale UE pentru lipsa de apa si seceta (WS&D) pentru proiecte si investitii•Campanii de constientizare•Identificarea celei mai bune combinatii de masuri


MULTUMESC PENTRU ATENȚIE!

Water CoRe (Water Scarcity and Droughts) inScarcity and...

Documents

Transcript of Water CoRe (Water Scarcity and Droughts) inScarcity and...