VUTCANI SI VUTCANENI 6
44
t i IocnN. Mqrolacj.te GENERATTANOUA Cine sunt eu,Ioan N. Manolache? Rdspunsul la intrebarea de mai sus il veli afla in rindurile ce urmeaz6: Am vdzut lumina zilei la data de 13 iulie 1914' Unii spun cd cifra aceasta,13, aduceghinioane. in ce md priveqte, s- a dovedit ci nu-i adev[rat. Dimpotrivl, mie mi-a adus destule bucurii. Mai mult decit atit, data de 13 din luna iulie intrd in zodia Racului, deci, prin denumire, inseamni ca eu s[ fi tot mers de-andlritelea, ceea ce iar[gi, in cazul meu, nu este adevdrat.Dovada indubitabil[ e faptul cl am ajuns nonagenar qi am inci o sindtate mu[umitoare. Despre rcallzdi, mai la vale. i t I t o Am fost h pnrinfii mei, Ileana 9i Neculai (mo$ culai ciutanu, cgm era cunoscut in satul nostru) Manolache, uitimul din cei 8 copii, 6 feteqi Zbdietr.Statutul meu de mezin mi-a asigurat,din partea familiei' un tratamentpreferen{ial, de alintatur6 pur $i simplu, de aceea in postul Crdciunului 9i al Paqtelui eu mincamde frupt, lapti, bfinz6,i*intioe, chigleag, urd[. Trai, nineac6! Surorile m[ alintau cu apelatilul Nicu!6, Nicugor 9i-mi fbceau toate mofturile' Cind amimplinit 7 ani, gatacu mofturile qi cu alintdturile. Hai la 9coa15. $i, mi s-aatras atentia: fii atent, Nicugor, o sd ai inv6!6tor pe domnulCostic[ Purice, care-i spaima lenegilor, neast6mpirafilor, obriznicdturilor. N-a fost sd fie chiar aqa' Iiimpotriva, domnuPuricem-a tratat cu simpatie. $i am inleles de ce' in clasa mea uu.ro colegipe Titi Tanasache fiul avocatului Evdochim Tanasache, pe Rici (Cezar) Iv6nescu, fiul-grefieruluide la judecitorie, pe Costicd - fiul invdldtorului nostru, pe Ghife, frul prelotului Gh. Vasilache, pe Ion (Jan, ii ziceamnoi) Bostan (poreclit Savel;,pe ienula Oanea - fiica perceptorului, toli aceqtia fii de intelectuali, iar eu veneam-din marginea satului dinspreBancovici,ultima cas6, cu pdrinli analfabeli imbrlcat lirdnegte, cu opincule (pe caremai tirziu mi le confeclionam singur)'Ei, ia- te la intrecere la invaliturd cu iceqtia, Nicu
ti
IocnN. Mqrolacj.te
GENERATTA NOUA
Cine sunt eu,Ioan N. Manolache?
Rdspunsul la intrebarea de mai sus il veli afla in
rindurile ce urmeaz6:
Am vdzut lumina zilei la data de 13 iulie 1914' Unii
spun cd cifra aceasta, 13, aduce ghinioane. in ce md priveqte, s-
a dovedit ci nu-i adev[rat. Dimpotrivl, mie mi-a adus destule
bucurii. Mai mult decit atit, data de 13 din luna iulie intrd in
zodia Racului, deci, prin denumire, inseamni ca eu s[ fi tot
mers de-andlritelea, ceea ce iar[gi, in cazul meu, nu este
adevdrat. Dovada indubitabil[ e faptul cl am ajuns nonagenar
qi am inci o sindtate mu[umitoare. Despre rcallzdi, mai la
vale.
itI
t
o
Am fost h pnrinfii mei, Ileana 9i Neculai (mo$ culai ciutanu, cgm era
cunoscut in satul nostru) Manolache, uitimul din cei 8 copii, 6 fete qi Zbdietr. Statutul
meu de mezin mi-a asigurat, din partea familiei' un tratament preferen{ial, de
alintatur6 pur $i simplu, de aceea in postul Crdciunului 9i al Paqtelui eu mincam de
frupt, lapti, bfinz6,i*intioe, chigleag, urd[. Trai, nineac6! Surorile m[ alintau cu
apelatilul Nicu!6, Nicugor 9i-mi fbceau toate mofturile'Cind amimplinit 7 ani, gatacu mofturile qi cu alintdturile. Hai la 9coa15. $i, mi
s-a atras atentia: fii atent, Nicugor, o sd ai inv6!6tor pe domnul Costic[ Purice, care-i
spaima lenegilor, neast6mpirafilor, obriznicdturilor. N-a fost sd fie chiar aqa'
Iiimpotriva, domnu Purice m-a tratat cu simpatie. $i am inleles de ce' in clasa mea
uu.ro colegi pe Titi Tanasache fiul avocatului Evdochim Tanasache, pe Rici (Cezar)
Iv6nescu, fiul-grefierului de la judecitorie, pe Costicd - fiul invdldtorului nostru, pe
Ghife, frul prelotului Gh. Vasilache, pe Ion (Jan, ii ziceam noi) Bostan (poreclit
Savel;, pe ienula Oanea - fiica perceptorului, toli aceqtia fii de intelectuali, iar eu
veneam-din marginea satului dinspre Bancovici, ultima cas6, cu pdrinli analfabeli
imbrlcat lirdnegte, cu opincule (pe care mai tirziu mi le confeclionam singur)' Ei, ia-
te la intrecere la invaliturd cu iceqtia, Nicu
m-aurecheatpulin(maiexact,m.aciupitdeperciuni)$i*i-:spusgiurmatoarelevorbe: "Nicugor, sd-i spui tatei ci te-am urecheat, cA n-ai prea fost cuminte azi)" ' Du
domnu, am sa-i ,p.ro, --u-
smiorcait eu. A doua zi, duminicS dimineafa, toli elwii
eram inqiruili pe clase pe huidila din fala gcolii. De serviciu in duminica respectivd
era dornnu Costicd Purice, mvaptorul meu, care trece in revisti coloana de elevl
c?nd ajunge in dreptul clasei a doua, se opregte o clip6 ?n dreptul meu qi m[ intreabd:
,,Nicuta, ai spus tatei ce !i-am zis eu ieri?" Da, dornnu, i-am zis, gi m-a cam
ferchezuit. vorbd sd fie. cind a ajuns la clasa a treia, l-a scos din rind pe fratele meu
Gheorgbe. ,,la sp,rne, Gheorghe, ce i-a ficut tata iui Nicu!6 asear6?" Nu ia ficu
nimic, domnu, a rdspuns Ghe6rghe. Domnu gi-a continuat drumu spre clasa a patra'-O
vede pe soru-mea Paras"hiua,-o scoate din rind $i-i pune aceeagi intrebare ca lui
Gheorghe. Primeqte acelagi rSspuns. Atunci domnu se intoarce la clasa a doua, mfl
scoate din dnd qi-mr spune si-l urmez la cancelarie. Mi se fbcuse inima cit un purice-
M[ aqteptam la o bitdi!6 clasa una, cu varga la fund. N-a fost aqa. M-a l6sat pe sal[, a
inffat in cancelarie *d" u zabovit vreo 2 minute gi apoi a ieqit cu un carton sub brag
m-a luat pe dup6 umeri gi am coborit inpreun[ la rindul cu elevi' La capdtul din deal
in dreptul clasei a put,u, ,-u oprit, a scos de sublioara cartonul care avea scris
cuvintele ,,Sunt un mincinos", mi l-a atknat de gat 9i m-a luat de minufd qi m-a
condus pioe tu celalat capbt al rindului de elevi. Am izbucnit tntr-un plins zguduitor $
lacrimile imi curgeau giroaie pe obraz. De atunci n-am mai minlit niciodati' ce ziced
era domnu Purice ,ro *ur. p.augog ori nu? Eu zic c[ da. A fost o leclie excepfionalfl
nu numai pentru mine, ci il p""t* toli elevii de atunci ai $colii primare Nr' 1' dim
Vutcani.Dupd ce am absolvit cursul primar, am trecut la gimnaziu. Se infiinlase tocrnerii
atunci un gimnaziu in vutcani qi in anul intii am avut profesori pe avocalii Tanasache
li Berghiri, pe parintele Vasilache gi... cam atit. in clasa a doua de gimnazir:' aro
aparut'proiesori calificali, togi tineri, amrme: Bogos Th. care _era qi director, $endreo'
Trofrn ii fordea. Se Acea carte in mod serios. Eu n-am mai fost premiul intii' Totuw
eram printe cei din egalonul fruntaq. Dupi absolvirea gimnaziuiui din Vutcani, am
trecut la liceul cuza vod6 din Huqi pe care l-am absolvit in 1932, fiind premiantul aril
doiiea. Premiul intii l-au obfinut Alistar Dumitru, fiul invdlitorului din Duda' $fr
Andrian Aurel, fiul unui senator liberal din acea weme. Amindoi au meritat aces
premiu intii. Din perioada liceal[, pe 11ng5 multe 9i semnificative tntimpl[ri, r.md
evoca aici doui. Iat-o pe prima. Era ia sfirqitul trimestrului al treilea 6itt uftima slaqffi
de liceu clasa a qaptea potriuit legii Iorga. Era ultima s[ptlmini de qcoal6' Ne lr:m
r6mas bun de ta piotesorii nogtri. La un moment dat, se aud ciocinituri in u$a clasei prt
imediat apare in pervazul ,rqii * !5ran. Era chiar tat5l meu. Am inghelat' ce w
int?mplase? Pe catedri citea ziarul profesorul Mitica Simionescu poreclit Benzinfr
(nu ;tiu dece!). Se ridicl qi vine in intampinarea ,,musafirului nepoftit''' Pe cine cawL
,ooqol", il intreabd profesorul. Eq sl intru in pimint' nu altceva' Domnule profesm,
am'qi eu un bdiat in clasa asta qi vreau sd gtiu care ii este situalia' El imi spune cfir
-rr!. bine, dar qtiu qi eu de-i adev[rat. Cum se nume$te, intreabb profesorul qi merry
iarafi h catedrd gi deschide catalogul. Precvez cd profesorul Simionescu predur
caiigafiaqi desenul, obiecte care nu se mai predau in liceu, ci doar la gimnaziu' ce
t )L
releDa-br-iitivdleri.ah'd:cafilErctiicrnaOl lui,marice.b-abrat.kal.scrism-aor $ipe-ti,
Eah" din
cmaiacheLaufuea,Dtu$in8ff i
ril alh, $ircest, voiclaslluanrei 9ihserrf,A,iauli,bsor,re cdlergeredauCe
Ionnl{. trfianalaclv
ciuta el in clasa noastri atunci, nsci astdzi nu-mi dau seama. Poate inlocuia pe we-
unul din titularii clasei care era in imposibilitate de a fi prezent qi-l rugase pe Miticd
Be1y,ind sd-i lind locul pentru ca elevii si nu plece brambura sau sd facl g516gie.
Citegte in catalog rubrica cu numele meu qi se minuneaz[. Mogule, dar fiul dumitale
este un elev fruntag, ale note foarte mari. $i apoi mi se adreseazl mie'. Manolache,
mergi gi condu-l pe tat6l tiu. Obrajii mei ardeau capara focului. Tata era incdlat cu
ciubote, ?n plind var6, sfirgit de iunie. De ce purta el ciubote qi vara? La intrebarea
aceasta, tata i-a rdspuns, cu alt prilej , unui nepot astfel: mi nepoate, tu gtii cd eu am
al,ut un accident la un picior qi de atunci merg cam greu. Ciubotele sunt mai grele
decit opincile qi, cind eu ridic piciorul qi-i fac vint inainte, ciubota ii qi impriml o
oarecare vitezd gi astfel mersul meu e mai uqor.
Cea de-a doua intimplare are loc in acelaqi an, T932, de data aceasta in luna
septembrie. Md dusesem la Hugi s6-mi scot diploma de bacalaureat. Cum intenlionam
sd m6 inscriu la Medicin[, am socotit c6-i potrivit sd-i fac o vizitd" medicului primar al
judefului, Dr. Teodoru, care imi fusese in ultima clasi de liceu profesor de Igien[ 9icu care ml cunoqteam din copil[rie, fiindcl dinsul, funclionase ca medic de plasd la
Vutcani. Crezind c6-i voi face o surpriz6 pl[cuti spunind ci md inscriu 1a Medicind,
dinsul a sdrit ca ars: ,,Si nu faci prostia asta. Nu. E o meserie periculoasd, i{i pui viala
in pericol. Egti mereu in contact cu bolnavii de la care ugor poli lua boala 1or. Tu eqti
o structuri fyavd. Nu te du la Medicind. $-apoi durata de studii e de 6 ani, nu de 4 ca
la celelalte facultdli". S-a ridicat de pe scaun, iqi freca miinile (era 9i un tip cam
nervos!) gi mereu repeata: ,,nu face greqeala asta. Ea ili poate fi fatald". M-a lSsat
descumpdnit. Eu doream din adincul sufletului sb m[ fac medic, medic chirurg. Era
un vis inci din primele clase liceale. Am plecat descumpdnit. Totuqi vroiam s6
perseverez. La puline zile dupi aceea, am aflat ci un tinlr student din anul II de
Medicinl, Traian Hlub6, fiul inv6![torului din Valea lui Darie, a murit intr-un
sanatoriu de tuberculogi. Vestea m-a descumpdnit gi mai tate, totuqi nu renunlam la
planul meu. A mai trecut o vreme. Pe atunci, cursurile in invdlimintul superior
in""p.u., la 1 noiembrie. imi qi tipdrisem carte de viziti cu titulatura ,,student". Pe la
inceputul lui octombrie, sora mea Paraschiva, care se cam invirtea prin cercurile
studinlegti (in Vutcani erau ci{iva studenfi pe atunci), imi spune cd studentul Catand
C. din B6seqti, student in anul IV la Medicini a decedat nu qtiu din ce pricin6. Vestea
aceasta m-a dezarmat total. M[ gindeam mereu la vorbele doctorului Teodoru' $i, in
felul acesta, ,,caiera" mea de medic a luat sfirgit. $i mai de voie, mai de nevoie, m-
am inscris la Litere qi Filosofie, la specialitatea principall Limba qi literatura romdni
qi secundar Istoria gi Franceza.Ca student, n-am fost un sfudent strilucit, fiindc5, in loc sI md lin serios de
carte, m-am avintat din primul an in viltoarea politicl a vremii respective. M-am
inscris in Liga Apir[rii Nalionale Cregtine (L.A.N.C.) de sub conducerea ilustrului
profesor de Economie Politicd A. C. Cuza, pe care l-am vizitat acase, in str'^Codrescu,
chiar din primele luni de qcoal6. Profesorul mi-a dbruit atunci doud volume
din operele sale, cu dedicalie, e vorba de cartea,,Despre poporafie" qi volumul masiv
,,Studii economice-politice". Le am 9i azi 9i le pdstrez cu sfinlenie. Le-am salvat cu
sacrificii pe wemea ciumei comuniste.
h{n
tt
il
tn''''''''',,,,,,,,,,,,..
,lllill$,
q
tlr
ffirU
]J
!tf ,
I*$r$
&stfrfr*
,#,u,,,illflis
t-
IJJ
Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
Am fost activ in viala politic[ cit am fost student in anul intii 9i in anul
doilea, dup6 aceea m-am pus pe carte. Ca activist politic cuzist, am reugit s[ fac
Vutcani i organizalie fruntaga pe jude!, incit la nigte alegeri din acea weme, l-am
biruit pe Dr. 5. Lupu care avea in Vutcani o adev6ratl citadela lupistd (l6rinista["
Reugisem sb atrag in organizafie cifiva gospodari ftuntaql cu influenll asr'ryrru
consitenilor: Iordache Dima morar gi absolvent al unei qcoli de contabilitate, Costicff,
Gr. Negtian care avea casa 1a drumul mare, ceva mai spre sud de sediul acfual a{[
poliliei. in casa lui am pus sediul organizaliei gi pe cerdacul casei afigam mereu ziarull
,,Ap6r-"u Na!ional[", oficiosul L.A.N.C. De asemenea, pe cerdac fixasem qi sig]e
cuzist6. o zvasticS. Tot atunci, am organizat in curte la avocatul N. Berghiq pes
drum de locuinla sa, un adevdrat miting, o adunare popularS la care au participm
citeva sute de vutcdneni. Reuqisem sd aduc la acea intrunire pe Gheorghe Cuza, fiull
lui A. C. Cuza, precum qi incS a[i 3 deputa]i cuzigti, pe vasile Prelipceanu de trn
Suceava, pe Gica Urziceanu de la Bac[u 9i pe Nichifor Robu de la Rldduli. Aqa cew
nu mai vdzuser[ vutcinenii pini atunci. Am vorbit gi eu, pentru prima oar[ in public-
O puternic6 impresie a ficut deputatul Nichifor RobU care purta permanent cosfumr
nalional.Aceast6 scurti perioadi de activitate politici de care imi aduc cu pldceru
aminte mi-a produs mai tirziu mari qi continui nepliceri: chemdri periodice trn
Securitate, pui sub permanenti supraveghere, stoparea oriclrei avansiri in profesie"
indepartarea din serviciu timp de 12 luni etc.politiceqte, am fost antisemit. $i suslin gi astizi ci antisemitismul meu &
atunci era justificat, ceea ce in prezent n-ar mai avea absolut nici o justificare"
Dimpotriv6. Acum sunt chiar frlosemit. Admir acest popor care a dat omenirii
n derogi oameni de gtiin
I anU"tr SL
se tac mm. ^-.erririni*i r"i asr:prr, CosocEaffuai e-eu ziafldt gi
"sig.urL pesmnrticlprirza fiu-nu de ls\a ceral public.f costum.
pldcererdice lanofesie.
meu detificare.rmeniriieietoruli pl5ceaa ldrii.
pdicind
lozincd}sC CUm
;enq5 int Birladafii voritlul defteri infu te-air graduli mele,ri. Astarlosea atsd.Eucaz deald, pe
IoanM. Matalachc
:rti weme soldafii qi gradele ,,mojice" sunt de-a valma, conteazd doar numericeqte.iatunci, ce mi-am zis eu: b6iete, fugi de gradul ofiferesc, mu[umeqte-te cu gradul
-:nojic". Zis gi ficut. Cind am ajuns la Craiova, trimis de regimentul 23 Artilerie latoala de ofi1eri de rezewd, eu, in loc s[ mi prezint la gcoald, m-am dus in:ropagandi electrorall cu geful organizafiei doljene a partidului cuzistogogist gi m-rrn prezentat la gcoali dupi ce se terminase examenul de admitere. M-au muqtruluit:n fel qi chip gi m-au restituit regimentului ciruia aparlineam cu recomandarea sd:un6 gaua pe mine. Eu gtiam ci n-au ce sd-mi fac6, fiindcd nu depusesem incd
-urdmintul ca ostag. Bine, bine pinl aici te-ai justificat credibil, dar de ce nu te-ai:iiberat cu gradul de sergent, cum s-a intimplat cu toli teterigtii din !ar6 din aceaireme. Ml explic. Cind ofilerii din 23 Artilerie au aflat de situalia privitoare la gcoalaJe ofiferi, au cdutat prin orice mijloace sd pun6 $aua pe mine aqa cum recomandau ceide la Craiova. Numai ci eu ii sfidam gi chiar le rideam in nas. Migcd mai repede,soldat Manolache, lipa cite unul la mine, iar eu md migcam din ce in ce mai incetficindu-ml cd md doare un picior. Am si te fac s[-!i intre militaria in singe, mai urlacite unul spre mine, iar eu ii replicam rdzind: mi feresc si nu mor intoxicat demicrobul militdriei. $i multe de-alde astea. PinS la depunerea jurimintului eramincazarmafi toli teteriqtii (majoritatea art. 72, adicd, doar cu studii liceale oriprofesionale). Tocmai atunci, venise un nou commandant la regiment, un colonel deStat Major. Acesta ne-a oferit un dormitor separat pentru teterigti, degi fiecare dintrenoi aparlineaam, albturi de trupeli, la baterii diferite. intr-o searl, pulin inainte destingere, ne-avuitat colonelul la dormitorul nostru qi ne-a intrebat pe fiecare ce studiiavem. Cind a ajuns la mine gi m-am prezentat regulamentar ,,s[ traiti, domnulecolonel, sunt soldatul T. R. art.7I Manolache Ion", acesta mi-a fdcut semn sd iau ,,peloc, repaus" qi m-a intrebat ce studii am qi ce specialitate. Am citit atunci pe falacolonelului un fel de incintare, de ugoard bucurie. Cind a plecat, mi-a intins mina gimi-a spus: o si ne mai vedem. in adevir, dupd citeva zile, un ostag de la cabinetulcolonelului a venit la bateria c[reia apar{ineam gi i-a spus plutonerului prezent cd eusunt chemat la comandantul regimentului. M-am prezentat ostdgegte, dar colonelul,care m-aqtepta in fala biroului, mi-a frcut semn care parca zicea ,,Iasd asta", mi-aintins mina gi mi-a ficut semn si md agez. A urmat o mici disculie introductividespre familia mea, daci am cumva rude in oraq, dacd dupd depunerea jurimintuluivreau si fiu descazarmat gi alte nimicuri, dup[ care colonelul a abordat problemapentru care md chemase. ,,Am o fiicl. Este elevi in ultima clasa de licer; inprimivarl hebuie si dea bacalaureatul. N-ai wea si faci nigte ore de preparalie laRom6nd cu ea? Eu voi pllti munca dumitale". Am rispuns cd pentru mine este oonoare sd fac astfel de ore de prepara{ie qi deci nu voi primi nici un fel deremunerafie. A urmat dupd weo 2-3 zile depunerea jurimintului gi apoidescazarmarea eu urmind sd fiu cazat la sora mea Paraschiva care locuia in Birlad.Vestea s-a rlspindit ca fulgerul in tot regimentul, iar ofilerii care pini atunci voiau sdpund gaua pe mine, acum se purtau ca gi cum aq fi avut grad militar superior fieclruiadin ei. Atitudine penibili care m-a ftcut sd dispreluiesc Ai mai mult tagma lor. inschimb, pentru ci ii sfidam pentru c[, intre timp, colonelul plecase la Bucureqti laMarele Stat Major, cind m-am prezentat la examenul de caporal m-au respins de 2ori, iar la cel de sergent nu m-am mai prezentat eu.
fiI
rpir'fL
135
Ginduri despre Vutcani Ei despre vutcdneni
illl,fllllflllrmrsm
fruuiu ilItuuul"lflriud;lmmfr ,|nnrrrnrrnliir fruniiilorll|iltumrmi
ilil1il@, sJl@rttrw
mdi||il|lflllllfmu
La sfirqitul lui iunie, in timp ce comandantul bateriei de care apa4ineam se aflain concendiu, eu mi-am fbcut rost de un concendiu medical de 45 de zile qi am intins-o la echipa regall studenleascd de la Drdguqeni, judeful Suceava. Cu un an inaintemai ficusem un stagiu la echipa regali de la Slobozia Pruncului din Judeful Rddduli.Cind m-am intors la regiment, cu weo 5-6 zlle intArziere, dar inarmat cu certificatmedical, comandantul bateriei m-a dus pe linia grajdului qi a pus frizerul de m-a tunschilug, dupd care m-a trimis la carcer[ pentru 24 de ore. Le-am suportat cu stoicismgtiind ci in curind venea eliberarea.
In octombrie, m-am eliberat gi m-am prezentat la Iagi pentru a-mi terminastagiul de practicd pedagogici la Seminarul pedagogic universitar, frrE de care nuputeam fi numit la catedr6. Aici am avut marele noroc cd la RomdnS am ficutpractica la profesorul Ion Rizescu care tocmai fusese numit qeful Inspectoratuluigcolar. Astfel catedra lui era vacanti gi dinsul m-a numit suplinitor pe aceast[ catedrade la Seminarul teologic din lagi. in felut acesta mi-am inceput cariera didacticd, carese va sfirgi la I iulie 1975 cind m-am pensionat la cerere. Menfionez, ca pe un titlu deonoare, ci ultimii 25 de ani de profesorat i-am petrecut la cel mai prestigios liceu dinMoldova, liceul ,,Internat Costache Negruzzi" din lagi.
Activitatea mea politici de pe vremea studenliei (anii I qi II - 1932-1934) aatirnat greu in dosarul ce mi s-a intocmit la Securitate. Astfel, inscrierea mea laexamenele de grad didactic, gradul II gi I, mi-a fost respinsl an de an, pini cind amdevenit profesor la liceul ,,internat Costache Negruzzi". $i atunci, de-abia dupi 10ani, cind elevi de-ai mei, fii de securiqti sau de activigti de Partid au interevenit pelingi pdrinlii lor spre a-mi debloca drumul spre inscrierea la gradele didactice. Spre adovedi adevdrul afirmaliilor de mai sus, evoc acum urmdtoarea intimplare. In 1968.dupd nenum6rate cereri gi audienfe la Securitate prin care solicitam sI mi se aprobe oc6lltorie in Occident, de fapt in Italia de unde primisem invitalia din partea unerfamilii de prieteni, am primit aprobarea indelung solicitatd. Atunci, comandanfuladjunct pe numele siu locotenent - colonel Cleju, la care fusesem primit in audienlami-a spus textual: ,,tovar6ge profesor Manolache, vd spun cu stringere de inimd unsecret. Acum vd aprob plecarea pebaza insistenlelor elevilor Dvs. care au garantat cinu veli rimine i1 Apus". Bine, tovardqe colonel, dar fiul Dvs. nu este elevul meu, alnprecuat eu. ,,Fiul meu vd cunoagte foarte bine din spusele colegilor sii din clasele lacare predali. Sper cl garanfia acestor elevi sd fie onorati de Dvs. gi, in felul acesta-toatji lumea sd fie mulgumiti. Pini la revenirea Dvs., eu stau cu *eap in spate".
in ciuda nenumiratelor qi gravelor dificultdfi ce mi-au stat in cale din cauzatrecutului meu politic, munca corecti gi de nivel superior pe care am desfigurat-o caprofesor, numele meu a devenit emblematic ?n opinia publici a intelectualilor ieqem.Imi sprijin afirmalia de mai sus pe urmitoarea dodvadi. Profesorul universitar Dr.Constantin Romanescu de la Universitatea de Medicini din Iagi, membru emerit a.Academiei de $tiinfe Medicale, intr-un interviu acordat jurnalului intitulat ,,Ziaral deIagi", la intrebarea ,,(Pe cine ali nominatiza tntr-un cfasarnent af personafitdpitor IaSa[uil".rdspnnde astfel: ,,L-ag nominaliza pe prof. dr. Valeriu Rusu, fostul decan de iaFacultatea de Medicind pentru inteligenfa, distinclia, cultura gi prestigiositateaactivitdlii sale. in af foifea rfnf pe cetehrut profesor fe Eteraturd de fa Liceuf Intemer
136
G
ml
i['I.
DItrfomfriredeillm
ea,DC:
nr-@un., c"i2r.12
ila-
IopnN. Monolache
:.ofesoruf Ion fotanofarfie care flu foar a creat cursuri pentru e[evi, far 4 creat un un'hters, un
;iru spirituaf pentru ateSti oatnent'.Interviul acesta a ap[rut in ,,ZiaruI de Iaqi" cu data de sdmbati 26 iunte 2004.
i:c menfiunea cA pe pfofesorul dr. C. Romanescu nu l-am cunoscut personal
-'ciodati. Doar fiul sdu mi-a fost elev. $i de la acesta, precum gi de la colegii acestuia
:are au frecventat cenaclul literar ,,Corolar"' pe care l-am infiinfat 9i l-am condus
pina in anul pensionarii, a aflat despre mine. Dintre aceqtia, unii au devenit nume de
=ferinp fie in literaturd, fie in activitatea didactic[ din cadrul invd
r-
)
IilI&
Ginduri despre Tutcani Si despre vutcdneni
Este cisdtorit cu o vutc[neneane li are un singu copil, o fatd care este medic laMediag, unde s-a mutat qi el cu sofia.
Bostan Ion, Jan, cum ii ziceam noi, fogtii sdi colegi din scoala primari, trebuiesocotit erou in vi6a al celui de-al doilea rdzboi mondial, a$a cum rezulti dinmaterialul de mai jos publicat in,,Buletinul veteranilor" Nr. 8/2002.
Buletinul Veteranilor nr. 8/2002
Cpt Rezervn BOSTAI\ GH. IOAN
Nlscut la 16.02.1914 in Comuna Vutcani, Jud. Vaslui cu domiciliul in MunMediag, strida Bastionului Nr. 5, ap. 45, Jud- Sibiu.
A fost magistrit-procuror la Hugi, judecitor gef la Hunedoara gi consilierJuridic la Galali.
A absolvit $coala Militar[ ofi1eri de cavalerie in rezervl din Tirgoviste in arul 1936.A fost avansat Sublocotenent la 06.05.1939 in cadrul Reg. 3 Roqiori din
Chigin[u. A participat la rlzboi pe frontul de est de la 30.08.1941pini-la25.09.1943cind R.3. Roqiori din cadrul Diviziei a 9-a. Cavalerie a inceput retragerea din Caucazspre sfrdmtoarea Taman-Kerci in Crimeea. in seara de 25.09.1942 Regimentul s-aoprit pentru odihni gi a ocupat pozijie de-a lungul ldrmului Mirii Negre urmind ca adoua zi s[ continu[m retragerea. Dar in timpul noplii avialia rusd a bombardat in maimulte rinduri, poziliile Div. Cavalerie, iar spre ziui, gase nave de r6zboi rusegti s-auapropiat de !6rm qi au dezlInguit un intens bombardament de artilerie, dupd care audebarcat trupe pentru a tiia reftagerea Diviziei 9 Cavalerie spre Crimeea.
Debarcarea s-a fbcut in sectorul comandat de slt. BOSTAN IOAN care araportat telefonic Regimentului situalia creati.
Ca urmare Regimentul a mai trimis rm pluton la locul debarcirii, dar dimineap-dupi ce au vdzut cele gase nave care se depdrtau in larg au sosit la tap loculuiComandantul Regimentului Col. Lungu gi geful de stat major al Diviziei 9 de Cavalerie.
Din ordinul Comandanhrlui, subl. BOSTAN IOAN a preluat comanda ambelorplutoane gi a pornit la atac impotriva trupelor debarcate; dar in timpul luptei a cdzrnrinit la cap de un glon!. A fost ridicat qi trimis cu o ambulanli la Taman, iar de acolola Kerci unde a fost internat la Spitalul Militar. Din Crimeea a fost adus tn !ar[ qiinternat la Spitalul Miiitar din Baciu, unde a stat din 02.10.1943 pini la 20.11.1943.
Pentru devotamentul gi curajul dovedit Subl. Bostan Ioan i s-au acordaturmdtoarele distincfii :
1. Ordinul Coroana Romdniei cu spade pi panglicb de Virtute Militari in gradulde Cavaler.
2. Ordinul Steaua Romdniei Cl. V cu spade, panglicd de Virtute Militarl 9i frunzade stejar.
3. Medalia Crucea Comemorativi a r6zboiului 1941-1945.Dupd iegirea din spital a fost vdrsat, la Regimentul de Gard[ Calare din
Bucuregti qila22 martie 1944 a fost avansat Locotenent.
138
IorrnM. Manolarhc
It
I
b
G
h
DUMITRU D. $OITUProfesor
S-a ndscut inziua de 2 iunie 1928 in Vutcani' fiind fiu alinv6lltorului Dumitru $oitu. A urmat cursurile qcolii primare
Nr. 1 din satul natal, apoi a trecut la liceul ,,Cuza Vod6" din
Huqi, unde se remarcd drept un elev fruntaq. Urmeazd apoicrusurile Facultilii de Filologie, seclia limba qi literaturaromdnd din cadrul Universit5lii ,,A1. I. Cuza" din Iaqi. DupI
absolvirea studiilor universitare, este repartuat ca profesor la
liceul ,,Vasile Alecsandri" din Galali, unde' in scurt timp, seimpune ca un dascil de mare prestigiu nu numai ca pedagog, ciqi ca publicist. Pentru calitatea muncii sale la catedr6, a fost
risplltit cu titlul de ,,profesor fruntag", urcind 9i neptele
ierarhiei administrdtive, mai intii ca director de liceu, apoi ca inspector qcolar 9i chiar
inspector general gef al judelului Galali.Capublicist, a debutat in 1948 in paginile revistei elevilor; dupd un an devine
colaborator la zianfl,,Romdnia liberd". in deceniile care vor urma, pind la decesul sdu
prematur, in iunie 1994, profesorul D. D. $oitu va colabora la numeroase publicalii,
iocaie gi centrale, precum ,,Via!a nou6", ,,laqul literat'', ',Romdnia litetard', ,,GazetainvS!6mintului",,, Contemporanuf ',,,Cronica" etc.
A activat mai mulli ani ca lector in cadrul ,,Universitilii populare" suslinind
diferite conferinte precum: inceputurile teatrului romdnesc, Camil Petresctt'
personalitate de ieam[ a literaturii romdne interbelice, M. Sadoveanu in conqtiinla
contemporanit6fli, Semnificalia sociall a poveqtilor lui Ion Creanga, Caracterut
universal al operei lui I. L. Caragiale etc.in cadrul ,,Societefli de gtiinle filologice", al cirei vicepregedinte a fost ales in
anul 1964, a ftcut mai multe comunicdri, dintre care citim citeva: Elemente
roamntice gi realiste in opera scriitorului Jean Bart (Eugeniu Botez), Evolulia crealiei
lirice a lui Demostene Botez, Mesajul satirei eminesciene, Privire sintetici asupra
dramaturgiei contemporane, Pagini de istorie gdlileand etc'A larticipat la numeroase sesiuni gtiinlifice pe plan nalional sau local
suslinind comunic[ri, eseuri, referate ori recenzii din care menlionem citeva:
Coiespondenla lui Vasile Alecsandri citre Aristizza Romanescu, Din
Corespondenla scriitorului Pavel Dan, Un document prefios - fondarea
monumentului Eminescu la Galafi, Caragiale publicist,^Liviu Rehreanu - un mare
realist, panait Cerna, Alecsandri - indrumbtor literar, Inceputurile presei literare
gll[1ene, Topirceanu - poet al celor mulfi, Ion Agirbiceanu - medallion, Anton
Holban - profesor la Galali etc.Dinlr-un ,,Memoriu de activitate", pe care profesorul D. D. $oitu l-a
intocmit in vederea oblinerii gradului didactic cel mai inalt (gradul I) rezultd c[
vutc6neanul nostru a desfrgurat o impresionanti activitate pe multiple planuri:
crealie publicistica, conferinfe, studii qi eseuri de specialitate, activitate
administrativ6 (director de liceu, inspector gcolar de specialitate, inspector qcolar
im13g.
a&
il
u-I['
Ehr
0rIII
rlc
a'
lat
iur
lin
139
lEa ,ieEn ,ie
[m-dmmh a;nrh-,
FaL 3stemt
tcoli"Z. este
liceulr toatitei de
le de:ei deatica.ilohieriadei
;i pe
raturaariera
tit
IorrnN. Manolaclu
sf.rxE*tlsfitw
insufteptt de [orinpa fe afi fefofos o\Stei rtutcdnene, Eugen'iu fol-arcu a ajutat fa.efacerea 1isericii Sf. \recuki care fasese grav avariatd fe cutremuruf fin 1977. A stdruitrc frngd. organefe tn [rept pentru obpinerea autorizapizi de reconstnt4ie, a [onnt 1isericiiiin propri"etatea persotnh un hectar fe pdfure pentru d se asigura cd,ffura necesard pe timpJe innnd k stujfia refigioasd- (De asemenea, Eugeniu fuLarcu a fdruit uneifamitii nmoiase3,24 fro teren agricof Si 1 fia teren ara0if unor tineri recent cdsdtoipi Astfet fe gesturi nunumai cd-1 onoreozd, ci ii conferd un foc singufar prin*e ,fiti satufui" lutcani- Onoare fui
MARCU C. EUGENIU - economist
S-a ndscut inziua de 4 mai 1931, ca unul din cei doi fiiai sofilor Constantin Gh. Marcu gi al Elenei Marcu, niscutiManea. ,,TatdI meu, spune Eugeniu in scrisoarea saautobiografic[, era un bun gospodar; a fost cintire! bisericescgi epitrop la biserica sfintul Neculai din parohia II Vutcaniintre anii 1940 pind in luna mai 1984, cind a decedat". Despremama sa, Eugeniu ne informeazd cd era din satul Timdgeni,comuna Dodeqti. Tatdl ei, Dumitru Manea, era bdcan qi agdzduit o noapte pe insugi domnitorul Alexandru Ion Cuzacare cutreera satele Moldovei pentru a cunoa$te direct viafasltenilor. Domnitorul, zice Eugeniu, i-a l6sat bunicului slu"
spre amintire, un set complet de tacimuri pentru 12 persoane, tacimuri care purtau peele monograma domnitorului.
In anii I935-L936, Eugeniu a fost dat la Grddinifa de copii, unde ,,domnigoaraeducatoare" il aprecia in mod deosebit, fiindci memora gi apoi le recita, poeziile pecare le citea aceasta. in anii 1936-1940 a urmat cursurile qcolii primare la $coala Nr.1, oblinind la, finele fiecdrei clase, premiul intii cu coronill. A fost elevulinvifdtorului Costici Purice (b[trinul) care era sever, dar drept gi bun pedagog.
Dupd absolvirea cursului primar, Eugeniu a devenit elevul liceului ,,Ct;-zaVod6" din Hugi pe care l-a absolvit, dupl un an de intrerupere din cauza rdzboiului(1943-1944). In 1944-1945 a interupt studiile liceale ,,sfnd acasd gi dind o mind deajutor pdrinlilor in ale gospodiriei".
Dupi semnarea armistiliului la 23 August 1944, trupele gennane a{late inBagarabia se retrigeau in debandadi spre a scapa de agaltul trupelor sovietice. In felulacesta, in zilele de 27 Si 28 august, Vutcanii au devenit adevdrat teatru de rizboi intrenemlii ce se retrdgeau qi sovieticii care inaintau. Din timpul celor 2 zile de rdzboi laVutcani, Eugeniu, care avea atunci 14 ani, iqi amintegte cu groazi unele aminunte dincare citilm: ,,O mare durere a pitruns in familia noastrd. In dimineafa zilei de 28august, in jurul orei 9,30, in timp ce ne aflam in ripd, adlpostili intr-un trangeu" avenit asupra noastrb un obuz care a explodat lingd noi, rinind-o pe mdmica la cap, iar
bil,
t&
il"
II
il
q
;
IilIql,l!
141
$ef al judefului Gala!i), metodist pedagogic etc. in cadrul acestei activitdti
iaborioase pe mai muite planuri, ceea ce impresioneazi in mod deosebit este
activitatea creatoare, capitol in care g[sim consemnate de el insuqi 95 de titluri.
sAnil c.IoNprofesor
N[scut la 13 mai 1939 in Vutcani din pirinlii Marila qi
Costache B6bii, fiind al treilea copil din cei 5 cili au avutpnrinlii sdi.
A urmat cursurile gcolii primare, clasele I-V[, la $coalagenerald Nr. 1 din satul natal. lh 1953, este admis firi examenin anul I la $coala medie tehnici de ,,Construclii 9i LucrlriEdilitare" din Iagi. Dupd doi ani, in 1955, $coala medie setransformi in qcoald profesionali, iar elevii din seria lui suntdeclarali calificali in meseria de instalalii sanitare. El urmeazidupi aceea timp de 3 ani (1955-1958) cursuri la un liceuteoretic, la seral gi absolvi cursurile liceale oblinind 9i diplomade bacalaureat. DupA absolvirea liceului, in iunie 1958, se inscrie la Facultatea de
Matematici din cadml Universit6lii ,,A1. I. Cuza" din Iaqi, pe bazl de examen de
admitere. in toati perioada studenliei a fost bursier.
Dup[ terminarea studiilor universitare qi oblinerea titlului de liceniiat, a
funclionai ca profesor de matematicd la $coala general[ din Vutcani, apoi transferat
la Hugi 1a $coala generala Nr. 5, unde a fost, timp de 3 ani qi director al acestei gcoii-
Din 1968, afosttransferat la liceul ,,CuzaVod6", unde, intre 1978 9i 1982, este
director al acestui liceu. in anul 2000 se pensioneazi.
in 1962 s-a cdsitorit cu Gabriela Bibnlreanu, profesoari de Limba qi literatura
romdn6, care, in 1970, ii diruieqte pe unicul copil, Vla{ care va imbriliqa cariera
parinfilor s[i, adicl va deveni profesor in specialitatea tatilui, Matematica.
Datoriti muncii suslinute de colectiwl de profesori de Matematici, liceui
,,Cuza-Vodi" a fost promovat pe primele locuri in competifiile dintre liceele din toati
tara, pe criteriul numarului de elevi rezolvitori de probleme din cadrul ,,Gazetei de
Matematic[".Profesorul Ion Bdbii a colaborat la Gazeta Matematici cu articole de
specialitate, precum ,,Problema privind asemdnarea"' 9i, tot in cadrul Gazetei de
Matematicl, a propus probleme. La Conferinla Nalionald a Societilii de Matematicl
care a avut loc in 19t1, prof. Bdbii a participat cu referatul intitulat ,,Arnphiiohie
Hotiniul qi prima aritmeticd moldoveneasci". La una din fazele finale ale olimpiader
gcolare de Matematicd, profesorul Bdbii a avut 2 elevi finaligti, pe Ciomaga qi pe
B[bii Vlad.
140
Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
pe mine acoperindu-md cu p6mint. imi rAmdseserd doar picioarele neacoperite. M-amffezit cd eram tras de picioare de Vasile Iordan gi Costache Iordan care credeau cisunt mort... Cind veneau rugii, trlgeau cu pistolul-mitralierd dupd pisdri gi le lua pecele impugcate; ne-au impugcat porcii gi oile, ne-au luat caii... Vi redau un lucnrinfioritor. Toli nemfii prinqi prizonieri de c[ffe soldalii rugi au fost incolona{i in fa6circiumii lui Turcu spre casa avocatului Berghiu (circa 200 de metri), pe doud rindurila distan!6 de 1,65 rl, p€ l[1imea unui tanc Ai un tanc nsesc a trecut peste nemtifbcind o mocirld de carne qi s?nge omenesc... Un alt lucru dureros a fost cu neneirLupu, care avea casa la intrare in sat dinspre Valea lui Darie. A fost pirit cd in podulcasei lui stau ascungi nigte ostagi germani. O patruld sovietici a controlat casa gi aglsit doi nemli pe care i-au impugcat pe loc qi l-au impuscat gi pe nenea Lupu dindu-ifoc gi casei".
***
Anul qcolar 1945-1946 l-a urmat tot la liceul ,,Cuza VodA" din Hugi, dar lafiri frecvenld.
Fiindci era cam n[b6diios, Eugeniu s-a dedat la nigte acliuni ,,duqmlnoase"regimului ce se instalase gi in Vutcani. Asffel, o dati a acoperit cu noroi lozincfucomunigtilor scrise pe gardurile de scindurd, altd, datd, a recitat la o serbare qcolarnpoezia,,liganul qiret" de Anton Pann qi a fost arestat fiind acuzat ci propaga ura derasi. A fost pus sub supraveghere strictl gi cu obligalia de a nu pirlsi ogradapdrinteascl. Pentru a scapi de acest adev[rat ,,domiciiiu fo{at", ajutat de pirinli, afugit clandestin la gara Roqieqti gi a luat henul spre Bucureqti, unde este gdzduit deunchiul s6u Ilie Marcu-Vutcani.
Aici, sfrtuit de unchiul siq s-a inscris in Brigada de munci voluntari atineretului pe gantierul Bumbegti-Livezeni. Dupd isprdvirea stagiului de ,,muncfrvoluntari" pe acest qantier, in luna august 1947, a reugit si se inscrie la liceul IonNeculce, sectia seral[, cdci ziua lucra pe qantier pentru a-gi ciqtiga existen]a. Auurmat cifiva ani de activitate in Cooperafie, frcind gi ceva studii in aceastflspecialitate incit, dupd ce igi satisface gi stagiul miiitar, se inscrie la Academia deinalte Studii Comerciale, Seclia Contabilitate-Economie. Datorit[ acestor studii-devine un element reprezentativ in cadrul Cenfocoop, mai ales cd intre timp, \itrecuse examenul de Stat, oblin?nd qi diploma respectivl. Pe baza acestor studii piavind deja un destul de amplu stagiu ?n produclie, a urcat toate treptele ierarhie'icontabiliceqti: contabil ajutor, contabil gef, revizor contabil, inspector comercial"inspector economic, inspector general etc.
ln perioada 1977-1980 a fost trimis de Ministerul Agriculturii in misiune de ada asistenlE tehnicd in domeniul imbunntnf,rilor funciare in Siria, Liban gi Turcia.Intre ianuarie 1982 gi martie 1989, acelaqi Minister al Agriculturii l-a trimis in leriledin Orientul Mijlociu, anume hak, han, Iordania, Kuveit, Arabia Sauditi pentru aajuta la lucrlri de irnbundtiliri funciare pe fluviile Tigrrl Eufrat, Iordan, precum gi inoazele din zonele respective. Datoriti unor relalii prieteneqti gi chiar de famiiie"Eugeniu Marcu izbuteqte sd oblini fondurile necesare pentru asfaltarea ce leagil$oseaua nalionali de la punctual ,,Podul Doamnei" pind la Vutcani. Lucrarets
142
D
'lCmFti
Tll
!l[ I
ieli[.
[!
*-*Hrde&i " rlde
lndkAJt
|sr*tdedL,*:ii s:he:cia-
de:ICr6-
irilem3
$i inflie-eagares
respectiva s-a efectuat in anul 1976 in timpul cind primar al comunei vutcani era
Gheorghe Stanciu (Zadie) --*- T"r"n.iit deiorinla de a fi de folos obgtei vutcinene, Eugeniu Marcu a ajutat la
refacerea bisericii Sf. Necuiai care fusese grav avariatd de cutremurul dtn 1977 ' A
staruit pe lingb organele in drept pentru oblinerea autorizaliei de reconstruclie' a
donat bisericii din-proprietatea perionab un hectar de pidure pentru a se asigura
cdldura necesari pe timpul iernii la siujba religioasa. De asemenea, Eugeniu Marcu a
diruit unor familii ,r"uoiug" din vutcani urmatoarele suprafele agricole: unei familii
3.24 ha gi t ha teren aratil unor tineri nevoiaqi. Sunt gesturi care nu numai cd-i
onoreazA, ci ii conferd un loc singular printre ,,fiii satului" Vutcani' Onoare lui'
S-a cds6torit in anul 19;0 c; Camelia Andriloiu, din oraqul Alexandria,
capitala judeplui Teleorman, de profesie asistenti medicald' Deqi au dorit din adincul
suhetuiui, n-au reugit s6 aibtrcop-ii. Datoritl unei boli necrut5,toare, in anul 1998, solia
a trecut intru eternitate. ,,Ne-am iubit, ne-am respectat, ne-am stimat' Am fost o
tbmilie demnd de invidiat", mdrturiseqte Eugeniu Marcu in scrisoarea sa
autobiografic[.
IorinM. ManolocJtc
ION DIACONUProfesor
NOTA AUTOBIOGRAFICA
Numele qi prenumele: DIACONU ION
Data Ei locul naqterii: 11 iunie 1940, Vutcani
Pirintii: DUMITRU DIACONU 9i ANETA (niscut[
Bejenaru)
Starea civili: c[satorit cu Ioana (ndscut6 TARCA, din
JOSENII ginCAUrUl-Bistrila): copii: IOAN-VASILE 9i\iuTrcA.
Situafia militari: Stagiul militar satisfbcut la UM 01232 Oradea, arma transmisiuni,
gradul caporal, calificarea Radiotelegrafist clasa a II a'
$colarizare: cl. I-IV la $coala nr. 2 Vutcani, gimnaziul (V-VID laL'B'ZIagi, liceul
(fru-X) la liceul Negruzzlseclia clasic6, superioare la I.P.3 Galali cu examenul de
olpto-u la Universitatea de invalimint Pedagogic din Galali-seclia matematic[.
^{ctivitatea profesionali: Fabrica ,,Foresta" Vatra Dornei ca muncitor sezonier,
director de camin cultural la Poiana stampei (vatra Dornei), impiegat de migcare la
*lI
r l
I
ilril
II
:,l
Is
tt
I&:
Iil
ilif
*
:
Il
t43
Ginduri despre Vulcani Si despre wtcdneni
IRTA Suceava, autobaza Vatra Domei, profesor la gcolile Rusca gi Poiana Negri(Vatra Dornei), magazioner la Combinatul Siderurgic din Galali, profesor la qcolihRediu (Oasele) Jud. Galafi, Valea lui Darie, Vutcani qi Corni, jud.Vaslui.
Activitate extraprofesionali:1). Activitate de artist amator qi de regizor la ciminele culturale din Poiana Stampei.Dorna Arini (Jud. Suceava) gi Vutcani (Jud.Vaslui).Am urmat cursurile qcolii populare de artd din Botogani, sec{ia regie Teatrq clasaprof. Curecheanu.2). Activitate de cercetare din care a reniltat un muzeu sdtesc la Vutcani, citelaarticole in diferite reviste gi ,,Monografia comunei Vutcani".
sA TUANA AMINTE
(Despre copifdri"a sq inginerut agronom Constantin $tefanafie, refateaz&urmdtoarefe:
,An[ avemn 7 ani, a vmit rdzfioiut wta era pfecat pe front. flcasd rrunai eu, mftw.
,i fiufticii ccne (weau 75 fe anL Eu o ajuum pe mf,rna fnpd puterite meb: pdsteam oi[e $vaca; ahtr rdrntneant acasd, aveam gijd [e animtfefs [in atrte, uuori Si gdteam [e-&gurii adci ntdtnd erd fa munci{e ctmpufui (oate acestea mi-aufost fe mmefofaq cdci m-,rupregdtit sd tupt cu succes cu grcutdli[e'viryii'.
rNG. C. $TEFANACW
N.z. intreaga hiografie-autohiografie dxng. C.$tefanarfre trefiuiz cititd ({i cfrinrrecititd) wtncetinitoruf, cdci [in acest materiaf se pot trage nufte Si pr4ioase twdydrninte.
rNG. $TEFANACHE CONSTANTIN
S-a ndscut in Vutcani la data de 3 iulie 1937 dn pdrinliiIoniln $tefanache - zis Buzl Neagri qi Elena $tefanache,ndscut[ Bostan, fiicl a lui Simion Bostan - zis Cirnu. Acopildrit la casa pdrinteascd in mahalaua intitulati ,,Sinaia",denumire dati de vutcdneni in sens ironic, fiindci aceastimahala este situat[ la o altitudine de 288 m f@ de nivelulmirii.
A urmat cursurile gcolii primare la $coala Nr. 2,denumit[ de sdteni,,Dfu1 Sus" sau,,Din Fundlhrrl". Aici a avutca dascili de ?nviliturd pe unchiul sdu dinspre mamd,Constantin Bostan gi, in ultimele clase, pe alt inv6!5tor cu nume
144
n \.9!Ir scL.r,ilc
Star.ns-
nt cra*n
L C:Ie'!A
daeul
\ fluttlw
rr $tlt sn ,Je-altiici m-,nr,
VACHE
itiail rtr
IognM. Matalachc
;ot Bostan, dar cu porecla f,urpac. Perioada de invifituri a fost 1944-1948 - cursul;rimar gi 1948-1952 - pentru cursul gimnazial. Dupd o intrerupere de un an, fiindciletil sau era trecut la ,,chiaburi", bdiatul Costicd pleacd din Vutcani qi ajunge la3ucuregti, unde face un scurt stagiu de muncitor calificat in specialitatea instalator=:mic Ai sanitar.
Lucreazd dupl 1953 la diferite inheprinderi din oraqele Roman qi Fdlticeni,-.rmind in acelaqi timp cursurile la seral la Liceul,,Nicu Gane". Au urmat apoi 2 anitre stagiu militar la o unitate de Vinitori de Munte.
Dupd terminarea liceului cu diplom[ de ,,Notorietate" a incercat si dea examenJe admitere la facultatea de ,,Industriahzarea lemnului" din Bragov, dar fir[ success.\u s-a resemnat, ci a perseverat in nizuinja sa de a face gi studii universitare. $i insesiunea de admitere din toamni 1961, se prezintd la concurs la Institutul AgronomicJon Ionescu de la Brad" din Iagi gi reugeqte devenind cu data de 1 octombrie 1961mrdent al Facultdlii de Agronomie, pe care o absolvd in 1966 cu diploma de ingineragronom.
in ciuda faptului c6 acum posedd o diplomi de inginer agronom, in viala luiCosticd $tefanache apar tot felul de obstacole pe care insd tinirul nostru inginer le vadepdqi realizindu-se ca un specialist respectat gi stimat de oamenii cu care a lucrat, fiela C.A.P. Cursegti din judelul Vaslui, fie la C.A.P. din satul natal, Vutcani.
Cind s-a prezentat la Curseqti, unde avea de-a face cu wr C.A.P. modest, gi-apus mdinile in cap vizind citb dezordine gi delisare manifestau ceapigtii de acolo, dela conducere gi pind la ultimul ceapist: absenle cu nemiluita, furturi din bunulobgetesc, belii, animalele neingrijite, utilajele lIsate in paragind. Ce te faci, Costicl?Igi zicea tinirul nostru inginer agronom. $i a luat in piept munca sa de specialist: dis-de-diminea!6 prezent la sediul C.A.P., participa direct la mulsul vacilor obligind pemulgitori si vind la serviciu frrdintdrzieri, sd nu mai fure ori sd risipeasci laptele, peunii i-a pedepsit, pe a[ii (mai ales pe hofi) i-a indepirtat definitiv din cadrulinstitu{iei. Dind exemplu prin propria atitutine fafd de munc6, omul nostru reugeqteca, in decurs de un an, C.A.P. Cursesti si devind o organiza\ie fruntaqd pe raionulrespectiv. Presa local5 (din Vaslui) are cuvinte de laudl pentru real:r;drile oblinutedupd venirea ca specialist a ing. Constantin $tefanache. Cu prilejul qedinlelortrimestriale ori semestriale ce aveau loc la Vaslui, forurile conducdtoare de la Partidqi cele de la Direclia Agricol6 scot in eviden!6 mersul ascendent a1-C.A.P. Cursesti,dindu-l ca exemplu de urmat gi evidenliind rolul awt in acest mers ascendent alt?nirului specialist, ing. Constantin $tefanache, vutc[neanul nostru cu care ne putemmindri qi azi, cind el s-a retras la pensie in gospodiria pirinteascl din ,,stafiuneaclimatericd Sinaia".
$i, cum a ajuns omul nostru de la Cursegti la Vutcani? IatE ce mirturiseqte elinsugi in scrisoarea prin care-mi comunici datele referitoare la propria-iautobiografie: ,,La gedinfele de analiza muncii, ce aveau loc la Vaslui, qedinle la careparticipau tofi pregedinlii de C.A.P. din judef, unitatea in care lucram eu" C.A.P.Curseqti, era din cind ?n cind dati ca exemplu bun de urmat. Se pomenea gi numelemeu. La una din pauze, pregedintele C.A.P. Vutcani, Andronache Ion - zis O{ica, m-aabordat gi m-a rugat si m[ transfer la Vutcani. Nu i-am fbg[duit nimic. Pind la urm[,solicitarea lui Andronache - Olici a ajuns in atenlia primului secretar de Partid,
tI
frt
t45
Ginduri despre Yutcani gi despre vutcdneni
fi[u]uliltd;llL, f,tl
lllllli r"lar, rl r0i
,illltltfl*,tlu,',:* gM
itiilirLrrurlirri:. Sfrfld
$;ul-
$llilillttrlrffitflm ]
r"ximlillr,n'gfi ll[!L
Llllm riillJ: fill.Imr, ij
tlu lnr4rirulllL
iiilfllt uirrliilmfll
llllllttillfirllll[. J{ $il
ittttmrililljl1i1lrrrl r$l{@
ffiffirrru{niill,,1il1t:ijg l 'immllr
lLllllUlr, ll-riLlrflmilfl
Lrunrut].:]]Fllrufllurumru;"r @rilMrf i m&w
ffiffilJr;rrq66
rmiiu:1ltrd'* lM
flillllfW'r"rl[tL, M
lll[iili,,,,]:h .rlr[1!ll1!Il
1iifrilflr-mudu[F.4
l,flllllDllll rClllr "tr
i116111,;rgv1ffi ,r
iilillll$lliiili i|lll! u
{{ri! L(tliirt r LUIUI
ilii ilmflfrirlXmMfl
(lli[mr":mr Fq
rilnmFlllullrlllililL
lllll|llll Tlrrlrry@
ililm]mquii.n,nilr.M-nrm mY nf rfl
$iu'ir; ,r14xg,Pr1
lilnMff'-',lLJi0 ilh
llllllll|i :!:',l:lrnr"""""""Iifi
ilililliilril, rii ld'I,lu0flUntr
illttu ,::il,s tum
illilllllliilliflIlf[ PG
1il6lilflllllllh riiulllw d
luiiiulllltr:ft ilil 6
ilnrMfitr l]l@Ut
]]mllll]][i*:rm[tr*
Tdnase, care m-a chemat la el gi mi-a ordonat sA me transfer la Vutcani. Aceasta
ofertl, pe mine nu m-a incintat fiindc6 gtiam cite dificultSli md agteaptd acolo. in
aceea$i scrisoafe, domnul ing. C. $tefanache poveste$te o intimplare plind desemniificalii atit in ce-l pdve$te pe dinsul cit gi in pdvinla moravurilor (niravurilor)
,,ofganilor" de Partid qi de Stat din vremea respectivd. La sfirqitul lui mal cind la
lucerni se face coasa I-a, ,,m-am consultat cu conducerea CAP-ului gi cu inginerulzootehnist comunicindu-le cd eu intenfionez sdrealuez un siloz de lucernb in amestec
cu paie, la suprafa!6. Era primul astfel de siloz din judei. Niqte invidio$i f[u
intenfionafi au frcut o sesizare la Polilia economic[ de h jude!, care mi-a intocmitdosar penal. Eu, in apdrare, am solicitat nigte specialigti iir domeniu, specialiqti careau venit la fala locului, am luat probe pe care le-am ztalizat in laborator gi auconstatat cA releta mea era foarte avantajoasd, cdci avea tc t l2o/o pierderi, in timp ce
STASUL respectiv gi literatura de specialitate prevedeau pierderi de pini la 29Yo. Afost o mare satisfaclie morale qi profesionald, dar rdutaiea oamenilor m-a determinatse caut alt loc de munci. Am reuEit la un concurs pentrr ocuparea unui post de qef deferm[ la IAS Tg. Frumos din judeful laqi, dar n-anr fi.inclionat acolo, pe postul
respectiv, decit 2 luni, cdci ,,binevoitorii" mei au inrirvenit la primii secretari de
Partid din cele 2 judele invecinate, Vaslui gi laqi, ilare au constatat cd eu nuapa4ineam judelului Iagi, ci judelului Vaslui gi, in acest iaz m-au obligat sd md intorcde unde plecasem. Deci inapoi la Vutcani. Aceste intirnr,.l6ri s-au petrecut in 1970. $Lca si scap de tot felul de ingerinfe din partea ,,bine,.'citorilor" mei, am solicitatinscrierea in Partid qi am devenit secretar cu problemeie organizatorice la nivel decomune, iar la nivel de jude! eram membru supleanl al comitetului judelean dePartid."
De pe norur sa pozilie social6, ca membru al P.C.R.. chiar cu unele munci derispundere, vutcdneanul nostru iqi are deschisd calea slre noi realiziri profesionale.Astfel, a lucrat ca inginer gef la ,,Consiliul Agroindustrial Crasna", apoi ca director laIGSCCP Vaslui (Inspectoratul General de Stat pentru Cont:olul Produselor), instituliecare mai tirziu va capata denumirea de OPC (Oficiul pentru Protec{iaConsumatorului). De pe aceste pozilii, inginerul C. $tefanache a dat un prelios sprijinoficialitifilor din Vutcani pentru citeva realizdri importante, precum impdrlirea a 125ha de teren degradat situat la rlsdrit de satul Pogta Elan, in prezent o adeviratapidure, ocupind 225 ha, fiindcl s-a mai addugat 100 ha pe lingl suprafa]a ini1ial6. Deasemenea, s-a luptat pentru reafizarea unui baraj de acumulare de apb in punctualdenumit ,,Moara Cuza" de pe mogia Marta. Proiecful respectiv insi nu s-a realizatfiindcd costa prea mult (i75.000.000) qi autoritSliie superioare nu au aprobat acelproiect. in schimb, dupd 1989, s-a construit barajul de la Pogta Elan cu o suprafrli deluciu de api mult peste 100 ha.
lnginerul C. gtefanache are 3 copii, o fate $i doi biieli. Fata gi unul din biietiau ficut studii universitare, iar ultimul o qcoald postliceald in domeniuXcalculatoarelor. Toli sunt cisbtorili gi au copii, ficindu-l pe domnul inginer de citevaori bunic.
Despre copillria sa, inginerul C. $tefanache relateaz[ urmitoarele: ,,Cindaveam 7 ani, a venit rdzboiul; tata era plecat pe front. Acasi numai eu, mama 9i
146
AME;-
L -[L]ll-
: -
ilord"3En..smeirdu
milrGAI-E
iaupa3[- -1
dnatf 'ileffitu*
ideI nl:
@rc). 5;bimti lden ,Je
ci 'denaienn ra.hmreEq".i]"3
!{rnr 1 l :fuatraLDeEhleiL
rliznrrace^
Fde
bfiieqrniuliileva
,Cm*dma ii
IoanN. Manaloche
bunicii care aveau 75 de ani. Eu o ajutam pe mama dupl puterile mele, pdqteam oiie
qi vaca; cind rlmineam acas6, aveam grijd de animalele din curte, uneori 9i gdteam
de-ale gurii, cdci mama era la muncile cimpului. Toate acestea mi-au fost de mare
folos, c6ci m-au preg[tit sA iupt cu succes cu greut6li1e vie!ii".
$i, in continuale, evocd un eveniment care i-a marcat puternic viala. ,,Precumspgneam mai sus, aveam 7 ani. Sovieticii rupseserd frontul de pe Prut 9i nemlii se
.ettdgeag in dezordine, care spre sud, care spre apus. Pe dealul dinspre Mdliieqti 9ichiar din dealul inalt denumit ,,In deal la Ghorghiu', sovieticii iqi instalaserd artileria
gi trdgeau asupra fugarilor. Grupuri rdzle\e de nemli incercau sd scape de focul intens
al artileriei ascunzindu-se prin orghzlle qi casele vutcdnenilor, mai ales in partea de
nord a satului, spre Fund6turi 9i zona ,,Sinaia". Foarte mulli vutcdneni, ca si se
addposteascb de focul artileriei, s-au refugiat inspre Vladnic qi Tilhdreqti. A[ii s-au
addpostit prin beciuri sau ascuzindu-se sub qurile gi stogurile de paie. Printre aceqtia
era gi familia mea care avea un beciu adinc ai spafios. Ne-am ad6postit acolo mama,
eu, bunicii gi weo 2-3 vecini. Era spre sear6, amurgea. Tragerile de artilerie
amufiser6, dar nu de tot. La un moment dat, o grupd de vreo 5-6 soldali germani s-au
furiqat pini la gura beciului nostru gi ne-au rugat, prin sefiIne, cd nu ne va produce
nici o nepl6cere, ar[tind cd nici nu posedau arme. Au intrat aducind cu ei, pe o targi
improvizata, pe unul de-al 1or, ce pirea a fi ofiler sau subofilet, gtav rdnit. Noi am
r6mas inm6rmurili, dar ei ne fbceau mereu semne linigtitoare prin care aritau ci, in
timpul noplii vor luau-o la sdndtoaga. Ei, nemfii, s-au retras mai cdtre fundul beciului
gi, ia lumina plSpindn a unor l6mpi cu petrol, qi-au scos din ranile ceva alimente,
oferindu-ne qi noua piine, biscuili gi cutii mici cu conserve. S-a fbcut noapte de-a
binelea. Tunurile amuliseri de tot. Cind s-a luminat aproape de zhn, infanteriqtii
sovietici ocupaseri deja satul qi acum, in grupuri de 2-3 ostaqi inarmali, controlau
casd cu cas[ spre ,,culldtarea" locafitalii de duqmani hitleriqti. Au ajuns 9i la noi.
Aveau cu ei urrtraducdtor. Vbzind gupul de ostaqi germani, sovieticul qef al patrulei
a ordonat scoaterea lor din beciu qi conduqi la convoiul de prizonieri care aqtepta in
drum. pe cel rdnit l-a intrebat dacd merge cu ceilalli prizonieri sau preferd sI fie
impuqcat. Acesta, ardtind zona trupului unde avea rarra care-l fbcea inapt de a merge
pe propriile picioare, a ridicat mina spre frunte qi a zis ,,strileai" - pe ruse$te:
i-p"qru1i-a. A dus mina in sin, a scos o fotografie care o infblisa pe solia sa purtind
in -bra1e
o fetild de 2-3 ani. A s[rutat fotografia qi a frcut gestul ,,impuqca!i-m6".Sovieticul a scos revolverul din toc, i 1-a pus in gur[ $i a tras. Neamlul s-a pr[buqit
intr-un lac de singe firi a scoate nici o vorb6, nici un scincet. Noi rbm[sesem stand
de piatrd. Bunica suspina gi de-abia iqi putea stdpini plinsul, totugi a izbucnit dupd ce
sovieticul a iegit din beciu. Episodul acesta mi-a marcat aqa de puternic viala incit, ori
de cite ori mi-l amintesc sau il povestesc, nu-mi pot stipini lacrimile. $i acurn, cind
agtern pe hirtie acest episod, imi curg lacrimile qi trebuie sd intrerup scrisul".
Iatdcum igi incheie scrisoarea: ,,Acum, cind md apropii vertiginos de 70 de ani,
md ocup cu grddina din jurul casei qi cu lucririle agricole din cimp, cu apicultura (am
cam lOfamilii)... mai citesc... qi am inceput si mai scriu gi versuri (mai mult sau mai
pulin reuqite)". Cit de reugite sunt aceste versuri, cititorii vutcdneni ai acestui
material, au prilejul s[ aprecieze, fiindcd, din cele comunicate mie prin scrisoarea -
IAi
' l* lfr{tiNqIl
${
ffii#dl,lw
t-
Iffirilil{|
i\
ilil
_l147
Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
autobiografici despre care am tot pomenit in rindurile de mai sus, reproduc o panedin ele. Iat6-le. Sub titlul ,,fu:veferd', citim urmdtoarele:
1. Vutcani, Vutcani, comuni dragdEqti locul unde m-am ndscut.Fiind plecat de mic de-acasi,Cu greu te-am recunoscut.
2. Mergind pe drum, privind departe,Am ajuns in fala porlii
$i agteptam cu nerlbdareS6-mi ias6-n prag pirinlii.
3. Cdinele-anceput si latre,O pisicd mieuna
$i,cu ochii dali in lacrimi,Mama, la pieptu-i md stringea.
4. Tata nu mai este-acasl"A plecat de ciliva aniPe veci sd se-odihneasciSus, la cimitir, in deal.
Sub titlul ,,O[a lFemeif', iati ce putem citi:
Vrem sd qtim dacd femeia,Cind a fost ea conceputii,S-a avut oare-n vedereSd o scoatd-aqa frumoasd?
S[ fie fermecitoareMai ales cind ea zdmbeqte,Cd din cap pinS-la picioare,De-o priveqti, te cucereqte.
Totul e o armonie,Totul e sincronizatintre tr,-,p gi-ntre migcare
$i-ntre moda de purtat.
S[ fii tindr[, frumoasi,Sd rlmii a$a mereuIntervin chiar sacrificiiIn viafa femeilor.
iIL
148
pfrtB
IognM. Manolache
De priveqti cite-o femeiePe str[dl sau la televizor,Nu poli trece in ticereSinii ei provocatori
Agezali cu multii grijdIntr-un loc de toli rivnit,ii creaza-o arhitecturiDemnl de apreciat.
Femeia care iubeqte,De priveqti in ochii ei,Tremurl, se inrogegte$i prin trup ii trec fiori.
Din priviri, ea te provoaciSd-gi dea seama cine eqti;Nu insist[, dar agteapt[Si vadl dacd-ndr[znesti
S6-i atingi cu mina fafa$i la piept cu drag s-o stringi,Apoi s[-i iei temperaturaDupd ce-i spui c[ o iubegti
$i, in sfirgit, sub titlul ,,M'vin[inogtin[d', citimurm[toarele:
Nu gtiu cind anii trecur6,Cind mai bine, cind mai greu;$i, uitindu-ml-n oglind6,Vdd ci am imbdtrinit si eu.
Am o faf6,camuzatd$i untrup cam obositFiindcl eu, in a mea via!5,Am gindit qi am muncit.
Pe la timple ghioceiiPeste tot au inflorit$i, pe fa1[-atitea riduriNu gtiu cind au ap[rut.
Parc[ nu mai pot fugiCum alergam odinioari,$i, in dreptul inmii,A-nceput ca s[ md doarl.
#'
i
ilI
t49
Plec gr[bit s[ fac o treab6,Dar, cind ajung la obiect,Md tot invirt gi-mi dau seamaC-am uitat la ce-am venit.
$i, de la o zila alta,incet-incet puterea scade.
Cite -odati, dimin ea!a,Nu md pot scula de sPate.
Toate-acestea sunt semnaleCare-mi vin gi-mi amintescC-au rimas Pufine zileCit mai am ca sd frliesc!
in incheierea acestui material, care priveqte personalitatea inginerului Cong-
$tefanache, mdrturisesc cu toatl sinceritatea cd biografia sa succintl biografie
cuprinse ?n rindurile de mai sus - este una dinte biografiile de vutclneni demne de a
fi exemple de urmat de cdtre vutcinenii de azi 9i, mai ales, de cdhe vutcinenii dc
miine. Vi ?ndemn, stimafi cititori vutclneni, facefi ,,iscusita zilbavil' - votbo
cronicarului - gi citili, rpt 'iouept*e,
impreund 9i cu alte biografii sau autobiognffi
pe care le intilnili in paginile clrlii de fa!5.
PRODEA GHEORGHE (GELU)
Jurist
Nlscut 1a24.03.1929 tn Vutcani ca fiu al lui Gheorghe 9iMaria Prodea. Cursul primar l-a efectuat la $coala nr' 2 din
satul natal, qcoall de tip Spiru Haret, care se afl[ in imediata
vecinitate a casei p6rinteqti. intre 1940 9i 1948 a urmat
cursurile liceului ,,C\za Vod6" din Huqi. Dupi absolvire, s-a
inscris la Facultatea de Drept din cadrul Umversitalii ,,Al'LCvza" din Iagi, pe care o absolveqte in 1954'
,,Cind eram in anul III la Facultate, am fost exmatriculatp"
-oii*rui cd" tata fusese ffecut de cdtre cei de la Prim[ria
Vutcani pe lista ,,chiab'rilot''' in anul urmitor, p[rinlii au d.t
tot pamintul (24 ha) la Stat gi astfel am scSpat de chiaburie. ca
unnare, am fost reprimit la facultate 9i aga am reuqit s[ termin cu bine studiilel
mlrturisegte Gelu Prodea.1n iqSO, funclioneazfl ca procuror la Tg' Ocna, timp de 2 an 9i jumdtate'
care este avansat procuror gef laProcuratura raional[ Buhugi, post pe care l-a refuzm"
in cele din urme, a fost mutat la Buzirl unde a lucrat pinl la pensionare, cind u
totalizat43 de ani gi 7 luni ca procuror 9i, timp de 23 de ani, ca procufor qef. un
de excepfie in lumea magistrdfilor.
150
lui Const.biografiernne de ainenii de
- r'orb,aobiografii
snrdiile".
late, dupd-arcfuzat.re. cind a:f Un caz
IorrmN. Manaloahc
Este c6s6torit qi are un fiu care este inginer specialist in calculatoare, care, la
rindul lui, s-a cdsitorit cu o colegd de specialitate gi au 2 copii de virsti liceal6.
in prezent este pensionar qi locuiegte in Buz6u la adresa: Bulevardul Nicolae
Bdlcescu, Bloc Crinul Alb, et. 4, ap. 17 . Locuinla este proprietate personall.
TODETLA GHEORGHE - jurist
Niscut in com. Vutcani, judelul Vaslui la data de 19 oct.1940 din pirinlii Vasile gi Lenula Todeil6, lArani insterifi.
$coala primard - clasele I-IV - le face la $coala nr. 2-Vutcani, qcoald tip Spiru Haret, rat gimnaziul clasele V-Vtr leabsolv[ in anul 1954 la $coal6 nr. 1. Vutcani, deasemeni oqcoal[ mare tip Spiru Haret, dar care in acea perioadd a suferitunele transformdri prin faptul c[, directorul gcolii nu mai avealocuinfa in curtea gcolii, incepuse reforma invSldmintului dejadin anul 1948-1949.
inval[ liceul teoretic la Huqi, cu intrerupere 9i il absolv6in anul 1965 cu medie foarte bun6.
Face facultatea de drept la Universitatea,,Alex. I. Cuza" Iaqi unde igi ia licenla
in drept gi examenul de stat cu media 10.-Este
numit procuror la Procuratura Birlad in anul 1970. in anul 1975 este
transferat la Procuratura locald Vaslui unde desfbqoard activitatea de procuror
criminalist cu mult6 d6ruire, congtiinciozitate gi responsabilitate. Dupd revolulia din
1989 este numit Prim Procuror al Jud. Vaslui timp de 2 ani, apoi trece o perioadd de 2
ani in avocatwi dupi care, lucrind din nou la Procuratura Vaslui, este numit Primprocuror la Procuratura localI Hugi pini in iunie 1999 cind este lovit de o boal6 grea
qi se pensione az6, de drept in anul 2000 la virsta de 60 de ani'
Revine in satu| natal 9i, deqi bolnav, ajutl in continuare prin sfaturi pe
concetdlenii care i-au cerut ajutorul.La data de 6 august 2003 trece in nefiin!5 qi este inmormintat in Cimitirul ,,Sf.
Arhangheli Mihail qi Gawif'din com. Vutcani.
VICOL I. VASILE - economist
Niscut la 01.01.1931 in Vutcani, fiul lui Ion qi
Paraschiva Vicol. Absolvent al Liceului Militar nr. 5, din
Gieqti qi studii economice de specialitate in,,Credite bancare 9icontabilitate".
incadrat la Banca Nalionald a Romdniei incepind cu01.10.1950 - contabil qef la filialale raionale din: Belceqti,Negregti, Cod6ieqti, Vlddeni, Hdrl6u, pind la 30'09'1957. Apoicontabil qef 1a ICR-Hdrliu pind la Ll'02'1965.
'l- l
.{
;
IeGms.!;
L{
tI
151
De la 11.02.1965 pind la 13.03.1992, in cadrul Centrului Eparhial alMitropoliei Moldovei gi Bucovinei din Iagi in calitate de contabil gef.
De la 15.09.1992 pini la 15.03.1995 in calitate de director economic lacompania REMICON Iagi (Restauriri de monumente istorice gi construclii) de undeam iegit la pensie.
Acum sunt rezident permanent ?n California - U.S.A.
Praf. Tdbdanu Autel
Date biografice:
M5 numesc TABACARU AUREL, nlscut in anul 1932,aprilie 20, in Comuna Vutcani, satul M[16egti, din perinliiGheorghe qi Maria, din Miliiegti. Am fost 2 (doi) copii lapirinfi, deci mai am o sor[, Domnica, plecati din sat. Tatilmeu a fost croitor gi a definut o suprafald de 3,5 ha. Terenarabil, 50 ari vie, o vac6, oi gi cnrufi cu un cal. A avut o casd infa,ta Spitalului din M61[ieqti. Am rlmas firi parinli la 16respectiv 14 ani qi am fost crescufi de bunici.
Am fbcut clasele primare I-IV in satul Millegti cudomnii invdldtori Iancu qi Mlrioara Bostan.
Am continuat clasele primare la Vutcani respectivclasele V-VII adic[ clasele I-II-IU de eimnaziu. Intre 1948-1952 am urmat cursurile $colii pedagogice de biieli din B?rlad oblinind Diploma deinvlfitor.
in toamna anului 1952 amplecat la $coala militar[ ,,Ofileri de artilerie" Sibiruunde, in august 1955, am fost absolvent cu gradul de locotenent. Dupb 3 ani 46 ssrdtrecerea in rezervd gi m-am incadrat ca inv6!5tor la Vutcani, unde am lucrat pinb im1976. Din septembrie 1976 pinil in iunie 1994 am lucrat ca invdlitor in Bucuregti la
$coala generali clasele I-VII nr. 59, sector VI, de unde am iegit la pensie.La Vutcani, unde m-am clsdtorit cu Chiriac Gh. Domnica, tot inv6{[toare, im
1956, am lucrat ca invd
ds Jmrrxmritil{lir
ldl e]ll
$frii;IGr1JT
t :n.
Fi "E
c'hF[0r[Ee1peI rn'
rambtur
rcbn
nfiur
n,,E
IopnM. Monalache
Munca mea la clasd gi cu oamenii, m-a entuziasmat in a mi pregdti cit mai bilepofesional orientindu-md asftel in suslinerea examenelor pentru gradele didactice. In
rrcest context am lucrat ca inv6!6tor gradul I (unu).
in activitatea cultural artisticS, ajutat de intregul colectiv didactic, amorganizat
si activat toate forma{iuniie artistice ca: dansuri, teatru, brigada artistic[, orchestri de
nuzica popularl qi cor. Am organizat o ampl[ manifestare artisticd in luna mai 1973,
er- ..Slrb[toarea aniversdrli a 25 de ani de la infiin]area corului" a c6rui dirijori au
Sost invilatorii Gh. Bostan I 1964 9i Florea C-tin, 9i ,,Intilnirea cu fiii satului". La
sceastd manifestare a fost organuatd qi o frumoasi 9i bogat6 ,,Expozilie de art[popularl".
Am reactivat formaliile de teatru folkloric cu prezentarea datinilor tradifionale
satului nostru ca: Plugugorul, Jienii, Colinde, Capta, Trupa de mocdnaqi, Trupa de
Jieni sau Anul Nou qi Damele.Trupa de Jieni gi Capra a participat la toate fazele de concurs orgarizate pe
comune qi judele qi faze interjudelene.Pentru toate aceste manifestari, Ciminul culnnal a primit diplome, aparate de
radio, televizoare gi medalii cum a fost Medalia de bronz abigdzii artistice in 1974.
in cadrul Clminului cultural, am desfrgurat o frumoasl activitate la biblioteca
comunalI infiinlatd in anui 1950 qi numdrind 10.847 volume in1967.
intreaga activitate mi-am desfiqurat-o in qcoa16 aldturi de colectivul de cadre
didactice qi in mijlocul sitenilor.
PROF. ARSE TE MIHATTAScurfr. notd.biogruft&'
Ndscut in anul 1974,la 8 martie, in Vutcani. A terminat gcoala cu clasele I-VII
in satul natal. in prezent este coleg de cancelarie cu o parte din fogtii sii profesori
care l-au indrumat spre viala de ,,dascil" inc[ din primele zile de scoali. Dupd
absolvirea clasei a VIII-a din Vutcani, a urmat cursurile la liceul ,,$tefan Procopiu"
din Vaslui, pe care il absolveqte in 1992. Sub indrumarea profesorului Bichinu! Gelu-
Voicu, a urmat cursurile Facultdlii de Geografie-Geologie din cadrul Universitlfii
,,A1. I. Cl)za" din Iagi. Dupi absolvirea facultilii, in 1999, a revenit la Vutcani, de
data aceasta cu titlul de profesor de Geografie. Din anul 2003, este directorul qcolii.
Este cls[torit. So{ia sa este tot profesoari. Au un singur copil, o feti}d de 3 ani.
fr*
ilt
I
5
:
ilr*
fltr#,il
*,ffi
til,dls
rl
ilil;
tWiltll|til,W
mi
Ii
rfll
'li
f,J153
iiri
illruu",rttti0frl
il{t0mii
UmNdf{iltP
Me$d1@0nI ,
0 0mnnil.r
m*'; nmU
il-"""a
4nlJtr
*sbmmlnilnsk6sl
foE:r,6n rs;;fu:"lsf l lm
r Fs:mlrrnd;aFi:nl:res;-e
6a*HTN;
IopnN. Manwlachc
V. Leon, Ripeanu, Moisina, Parfene gi al!ii). La pulin timp dupd aderarea noastr[, s-
au fficut arestlri; pe mine qi pe Octavia nu ne-au arestat odati cu primul val. Credeam
cd am scdpat. Exact la un an, pe 4 mai 1951, imediat dupd vacan\a de Paqti,
Securitatea ne-a arestat gi pe noi. Cercet[rile, incepute la Huqi, au continuat la Birlad,
unde ne-au linut intr-o inchisoare cu celule umede. Acolo am contractat o rdceal[
zdravdnd cu urmiri pe care le-am ?ndurat mu{i ani. Cam prin iulie, ne-au transferat inpenitenciarul din Galafi, unde se gdseau, pe atunci, printre alfii, qi Iuliu Maniu 9i Ion
-Vihalache, conducdtorii Partidului Nalional lIrdnesc, precum qi mu{i alli
intelectuali gi ldrani, probabil simpatizanli ai partidului 1lranist.Geamuriie de la celule erau vopsite ca sd nu vedem ce se petrece in curte. Noi
am scrijelat cu unghiile vopseaua gi am frcut mici ,,ferestruici" ca si vedem. Cind
treceau spre iegire, bdrbalii delinuli purtau lanluri la picioare qi cbtuqe la mdini. Se
zvonise in penitenciar c[ Maniu va fi dus la proces. Ne-am luat toate misurile ca s[-l
vedem prin acele ,,ferestruici". N-am izbrttit, cdci mililianul care patrula pe coridorul
respectiv ne-a surprins, a raportat la conducerea penitenciarului gi a urmat imediat
pedeapsa: I0 zlle la celula neagrS. Aceasta era frtd pat gi frrl lumin6, cu pimint pejos qi plind cu gobolani. Cind s-au terminat cele 10 zlle de pedeapsS, eram numai rdni
pe fa!6, pe mdini gi pe picioare.Pe data de 8 octombrie, am fost judecatd de Tribunalul Militar qi am fost
condamnati, eu si Octavia, la 1 an de puqcirie gi 2 ani domiciliu obligatoriu. Dup6
aceasta am fost transferati la Jilava gi de acolo la penitenciarul de femei din
localitatea Mislea, la 20 km de Cimpina. Aici, am cunoscut-o pe doamna Mihalache,
solia lui Ion Mihalache. Aceasta era in aceeaqi seclie cu noi, seclia de lesut covoare.
Pe acelaqi palier era o ce1u16 pe u$a cireia scria ,,Secref'. Acolo erau delinute o serie
de doamne, printre care gi Maria Antonescu, solia Maregalului. Noi le urmdream cu
privirile alintite inspre ele cind le scoteau la aet.De la Mislea,pdstrez, printre altele, doui intimpliri deosebit de triste. Prima se
referd la un accident de ,,ctrculafie". Fusesem ?nhdmate la un clrucior cu care
transportam coletele de la Oficiul Postal la penitenciar. La coborirea pantei, care era
destul de abruptd, n-am mai putut st6pini cdruciorul gi acesta s-a pr[v61it peste noi cu
tot cu colete, producindu-ne destule contuziuni 9i chiar rlni.
A doua intimplare s-a petrecut in ziua de Boboteazd. Am fost scoase la s6pat
un $ant care trebuia sd rezolve problema canalizdrli ce se infundase. La un moment
dat, canalul a explodat qi a inundat cu mizerie pe cele care ne-a gisit mai aproape de
locul exploziei. Noi am fost afectate mai pulin, fiindci ne glseam mai departe de
locul exploziei, dar o ieqeanci, studentd medicinistd, caxe se gdsea chiar l?ngi locul
exploziei, a fost inundati pind la br6u. Ne-am sp6lat gi am plins toatd ziua. Aga am
,,petrecut" ziuameade nagtere. Implineam 18 ani'...in primii ani de cdsdtorie a trebuit si pdrisim Galaliul, unde gdsisem de
lucru, fiindc1 ,,fiii de chiaburi" nu aveau voie sd locuiascl in orage mari. Am fost
escortali de mililieni pini la Bicaz unde am lucrat la barajul hidrocenffalei de pe
Bistrila, timp de 3 ani.La Mislea, lucram in atelierul de lesut covoare gi eu ficeam parte foarte des din
schimbul III, care lucra noaptea. In timpul lucrului, cintam, aploape goptit, pe
melodia imnului de Stat al S.U.A., printre altele, urm5toarele versuri:
:,$nJ,
III
il
Jtffift{fl
155
rL Nh qt,_l$
Itmmfifll .ud
I. Cind vine noaPtea Pe furigCu zvon ugor de qoaPte,Coboar6 pline de misterEchipeie de noaPte.
II. Schimb de noaPte suntem noi,Fdrl somn qi vise;Am Pomi sPre alte ziri,Dar Porlile sunt inchise"'
COLEA IANCUProfesor
Nlscut in Vutcani inzh:r. de 18 februarie 1916 ca fiu al
fi
'tiilhmdMmrunuu,$ffi[r
- - S
,','*lil:idl00@.,;
ilfli lllm@'0'|
dkudWdrMr/r tilry
,\|Wfi@&Ui,@. if,lfifiM@
nrurrmiids
flrilmdilffiffi
g;
lui vasile qi al catincii colea, fbcind parte dintr-o familie ,,defrali si surori al ciror num[r trece de 10" - dupi cun:'
mdrturisegte singw in scrisoarea dat'atL 10 oct' 2003'
Arrrmatcursuri legcoli iprimarenr. l .dinstatulnatalapoi a fbcut studii secundare la liceul ,,Ctrza Vodl" din Huqi
ii tgZl incepe curs*rile UniversitSlii din Iaqi, 1a Facultatea de
Chimie Industriali. intrerupe studiile universitare din motive
personale: slnitatea. in scrisoarea sa, menlionatl mai sus
profesorul Iancu colea marturiseqte autobiografic precum^umeaze:
,,Revenind de prin spitale 9i sanatorii, la casa']il#:-G pdrinteascd din Vutcani, am lucrat tu fra{ii mei Mitre 9i Iorgu
la intreprinderile parinlilor (o mici industrie slteasca - moar6 9i piu6 de bdtrm
;;;"i in acesti"rp, funf y rdz,ot am reafizat prima nea irwenyie (sublinierea imr
aparfine n. mea) din domeniul textii, cu privire la lansarea suveicii la rdzboiui
mecanic de lesut pe care l-am consffuit 9i am inceput s[ fac stofe cerute pe pia@
,,home spooo", adic6 cu fir tors in cas6, firul industriai lipsind din cauza celui de-al
doiiea rdzboi mondial. Apoi a venit nafionalizarea 9i astfel am plecat to!i, cart
incotro. Eu, prin c[sdtorie, am nimerit in com. urechegti, jud. vrancea unde am'
schimbat meseria intrind in inv6!5mint ca profesor suplinitor, calificindu-md "nUniversitatea din Iagi, seclia fbri frecventE, la specialitilile Matematicd 9i Fizica
oblinind 2 diplome, una cu'drept de predare la gimnaziu 5i alta cu drept de predare "n'liceu. Activitatea didacticd am desfiqurat-o la gcoal[ (gimnaziul) din com' Urechegmr
timp de 29 de antcind m-am pensionat pentru limita de virsti, continufurd sa.pt3dtro
ca profesor suplinitor inc6 1 an, dar de data aceasta am predat Limba englezd' trm
198b, am pirasit invd!6mintu1. Seclia de inv6!5mint din Fo:$qr a fecunoscut valoaraor
activiafi mele didactlce acordindu-mi doui menliuni ca ,,Profesor Fruntaq".
Actualmente, lvcrez la alti invenlie, care sper s[ aib6 rasunet rnondial ru
modificarea patului de dormit, care in timpul zllei,va fi un pat obignuit, dar noap'roor
va deveni un pat special, cu incilzire proprie de la cel care i1 utilizeazd, temperatumnLr
din habitatul de dormit ajungind pioe tu 25o, indiferent de tempefatufa exterioMr
patului, funcfionind corecichiar Oaia in exterior sunt temperaturi negative' Timp de i1
uoi u- testai pdrlile componente ale patului' aducindu-i corecliiie necesare' AcunmLL
lucrez la brevetarea inventiei, atit in Romdnia cit qi in Ernopa. Sper s[ reuqesc"'
156
IorrnN. Manoladtc
n|l!t
I
5
I
I llt
Jf,erom
fr!
tF-r iigtfuesro$"ErmEls[
rgrtutuofurry.bdETF
l1-
[ ,.r@a-eE,5t:
daur- inNTE{T
I lapteahiraoarade:cum
rli. A.) N-a mai reugit, fiindcd n-a mai avut timpul necesurr. Dumnezeu l-a chemat
,nmr cele vegnice inzitn de 19'12'2005'
sltr$g/x9,[!t'rtr
,,{De fa pdrinft" am tnvdpat sd iuiesc munca Si s-o consi^fer ca singuruf izttor al
Auna"taril St ai arruil"i... fe k tata 4m moStenit personatitatea Si fe famama 6undtatea"'
Ce m-a marcat tn tinpu[ copifdrid aufost foud intimptdri: mpitfiin[,-eram fa joaod
at afpi copii Si n, o *oi [e un corudtean tn rtirstd cdruia [upd porecfr i se syunea
"taitf . in t op ce ne (Lmuzam, a apdrat tdtd care m-a hat fe minu!4 m-a 6agat in ogra{d-Ei
mi-a ,r ,i*o k fun[ Si mi-i eryficat cd ,,nu am rto'ie sd rt[ fe un om tn rtir*d'"''Ceataftd
Antfupfare e urmitoarea: mergeam cu tata, cu caruf ca 6oi, Si tncdrcam niste fasofe;-*
*igro* hrnl 6oii [e fanie, pi un fet [e [rum tntre ftaturi. in frum am gdit un
;tiuteti cdzui fn ogontf veinutui;i t-a* fat k gur: 6ou[ui- tata, rtdzin[ ce-mnfdrut, mi-'a
tras cu coa[a itatii k fund a'scos gutewb [n gura 6ou[ui $ [-a aruncat tn ogoruf
aec,inufui, zicin[u-mi ,a sE nu-mi insuSesc niciofatd un fucru care este Sunuf aftui^a'
flm pinut sd evoc aceste amintii, care mi-au mnrcat copttdria far care m-au
mnturiz at Si mi- au format p ersonafitate a.
POPESCU MARIASuccinti autobiografie
Am vdzut lumina zlleila data de 28 ianuarie 1949' Sunt
fiica lui Ion gi a Mariei Popescu. Pirinlii mei au avut 8 copii, 3
bdieli gi 5 fete. in prezent mai sunt in via16 4 surori. Gospod6ria
pdrinteasca ne-a asigurat un trai indestulat, deqi ai mei au avut
un statut de llrani mijlocaqi. P[rinfii mei qi-au iubit copiii qi i-
au crescut in ,,frica de Dumnezeu" qi in respectul muncii, atit al
nostru cit qi al altora.Prin via
I
l.: ,il
lI":r.J.,t lll,,
Gtnduri despre Yutconi qi despre vutcdneni
De la p[rin!i, am invifat si iubesc munca gi s-o consider ca singurul izvor albunlstdrii gi avuliei. Tata a fost un om judecat, drept, cinstit gi harnic Ai a crescut ceun stejar care rimine falnic ai dirz in vijelia wemurilor. A rimas orfan de mamA h 4ani, iar de tatd la 12 am $i a crescut prinfie frali. I-a plicut armata. in armati a fo,susergent la Artilerie. A fbcut 4 clase primare in Vutcani unde l-a avut inv6
':7-, 'r rill
-J4
: -!-a
r i i - : : F
l- - - - - .u-Ltt; - t brl
FlEs fun
\{ ' rna
p'm=sdrTT]I I flM
I --
* .r-J* !r
i : -
! - f , d
s9UilE@.
baglr lrVU JE-
*\L;
i* .-
l^- : -wt - l_
alrui;-
t t_l!g
dez1sdirl-r
'de
l4
he
IognM. Matalachc
PRODEA TEODORELProfesor
Nlscut la 2 oct. 1926 in Vutcani ca fiu al iui Gheorglie giMaria Prodea (Aculoaicei). $coala primare a absoivit-o la$coala Nr. 2. din satul natal. Apoi a urmat cursurile liceale la,,Cvza Vod6" din Hugi, intre 1059 gi 1947, dtryd, care afunclionat ca profesor suplinitor la Gimnaziul din Vutcani inanli 1947 qi 1950. A fbcut studii superioare la Facultatea deChimie din cadrul Universitdlii ,,A1. L Ctrza" din Iaqi in anii1950-1954.
A funclionat, dupi absolvirea studiilor superioare, ca gefde laborator la Uzina de Apd din Galali, apoi ca asistentuniversitar la Facultatea de Chimie din acelaqi ora$ $i,
concomitent gi profesor de chimie la Colegiul "Al. I. Cuza" din acelagi oraq de laDunire, de unde s-a gi pensionat in anul 1989. Pe parcwsul funclionarii ca profesorsecundar, a indeplinit, alternativ, gi funclia de director adjunct al Colegiului giinspector gcolar.
MANOLACHE S. CONSTANTINInginer
Ndscut in Vutcani, la 9 ianuarie i939, ca fiu al lui Simion siMaria Manolache (Aftene).
Studii: 7 clase elementare la $coala Nr. 1. din Vutcani, apoi la$coala medie tehnicd de $tiinle Comunale (Constructii qiLucriri edilitare) din Iagi, dupd care a trecut la LiceulCodreanu din Birlad, pe care il absolvi in anul 1960. Face apoistudii universitare la Facultatea de Instalalii pentru Construcliidin cadrul lnstitutului de Construclii din Bucuregti, absolvindin 1966 qi oblinind, in urma examenului de licenfd, diploma deinginer constructor in specialitatea ,,Instalalii pentruconstruc{ii".
Activitatea profesionall. A lucrat pe diverse gantiere, precum: Alimentarea cu apd amunicipiului Galafi; Complexul avicol Galafi, Spitalul judelean Galafi; Extindereagantierului naval Galali, etc. gi a avut diverse funclii, precum: gef de lot, inginer gefde gantier, gef de qantier, director comercial, inginer-gef de Grup de qantiere(antreprizi).
Stare civili. Este cdsdtorit, sofla fiind tot inginer cu aceeaqi specialitate. Are 2 copii:o fatii care este inginer informatician gi un bdiat care este ofiler de marind. Locuiegtein Galali pe str. Domneascd Nr. 127, ap.2.
Datele sunt date direct, in scris, ladata de 10.09.2003, de citre titular.
tI
l
It
IlrI*
*'
i
I
:
tj'tI
159
Gtnduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
COSTIN COLEAeconomist
Niscut in Vutcani, la data de 3 august 1949 dinperinfii sdi Maria Colea gi Adam Alexandru Gheorghe.A copil5rit in satul natal, unde a gi studiat claseleprimare qi gimnaziale. In 1963 se inscrie la Liceul,,Cuza-Vod[" din Huqi pe care il absolvegte in 1961.Dupd absolvirea liceului, se "nscrie la Academia de$tiin{e Economice din Bucureqti, fiind student la zi inheanii 1968-1972.DupL oblinerea diplomei de economist.iqi incepe activitatea profesional[ mai ?ntii la IASDragalina din inima Bdrdganului. in 1975 este promovarin funclia de director economic la aceeaqi intreprindere.
intre 1979 gi 1990, funclioneazd tof ca director economic, de data aceasta in;uOeplBraqov^, la Avicola Braqov qi Serele Codlea.
In decembrie 1990, pleaci in S.U.A. Aici lucreazd in diferite munci pind in1995, cind, dupl ce urmeazd cursuri la diferite qcoli americane, reugegte sd-giechivaleze diploma de economist obtinuti ?n !ar6. De aici inainte igi practici meseriade economist, fiind angajat la mai multe firme avind ca sarcini controlul financiar ;ior ganuar ea c ontab ilitili i.
Este cisdtorit gi are 2 copii: o fatd care a terminat 4 ani de studii la un colegiuin New-York gi lucreazd la un spital, gi un bdiat care este elev in clasa a 7-a. Sotiaeste asistentd gefb la Saint Vincent Hospital New-York.
PROF. VICOT VALENTIN- Succinti autobiografie -
Mi numesc Valentin Vicol, n[scut in Vutcani. la 10iunie 1940, din pArinlii Ion qi Paraschiva Vicol. Tata proveneadintr-o familie mai veche din Vutcani, atit dupd tata Vicol, citgi dupl malna Dima, rudi cu episcopul Calinic Dima. Mamaprovenea dintr-o familie de oieri.
Tata eru cunoscut ca un om destoinic, bun gospodar,cuno$tea toate meseriile lirdnegti in afara fier[riei, astfel incitigi construia singur cele necesare.
Mama, o femeie vrednici qi gospodind, frrd gtiinld decarte, a invdlat si citeascd odatl cu primul fiu. Am fost patrufra1i, eu fiind ultimul, iar dup[ opt ani a venit pe lume o multagteptati sorb, Mariana.
La indemnul invdlitorilor Gheorghe qi Janeta Bostan, fratele cel mai mare.Vasile, este inscris la liceul militar din Gniegti unde reugeqte printre primii. Ceva mai
160
:fiflrur-J44JuJb
mrulmrrurhirmrnr[ruMinL
Tlurrmnnrm
rilitu ryMMliffi
#flffi@ mti[{rimMd
iidem@
utiu'iemm
d,llmn:fi
ffiumnilb
tlf,ilm [D] !
-dw'ilMWSbLLUM, UfruljilM[d {0
flile[rumnumffl
ronuiffirrt{r,rI&t Q
MUMI
fmrrtU'1fus0 ilmM
se-{$l]'4rffifflftI@
numffifonLlilmmnl
iiillumre,Ururo,,rillllU iffi ,
;tim,lroryFlLLll ry,,iiifilluill'iru
luiu sdmnW Ii|umrnrnriir
pr dmJmlflflrillflllM
rrrrum'mllL,llluiilii i[@
t 1949 ditrGheorghe.iat claselela Liceun
c. in 1961.rdemia det Ia zi intreeconomistfi la IAS, promovatreprindere.r in judeEul
rci pind ingegte si-;icd meseriainanciar qi
rm colegiu7-a. Sogia
mat mare,Ceva mai
InnN. Monalachc
tirziu, Vasile urmeazd alte qcoli devenind contabil cu studii superioare. Ceila[i doi
frafi, Gheorghe gi Dumitru, avind inclinare citre meserii, devin unul maistru
instalator qi celalalt maistru modelator in lemn. Sora cea mai mic6, Mariana, face
studii medii gi se specializeazd in domeniul contabilitifii.Am urmat cursurile primare la qcoala nr. 2 unde am legat prietenia cea mai
trainicd cu viitorul procuror Gelu (Gheorghe) Todeil6, prietenie ce a diinuit pin6 la
06 august 2003, cind a fost ripus de o necrulitoare boali, ne-am stimat 9i respectat ca
adevdrafi prieteni. Din scoali primard am amintiri frumoase qi despre a{i colegi, cum
este prof. Ion Diaconu, ing. Bojian Mihai s.a. Apreciez gi-i sunt recunoscitor tnv'
Constantin Gulu care ne-a irdrumat cu mult tact qi competenp gi care, atunci cind am
devenit gi eu dascal mi-a indrumat primii pasi in activitatea didacticS. Clasele V-Vil
le-am urmat la gcoala nr. I Vutcani, unde am intilnit niqte profesori minunafi (chiar
dacl nu efau a$a calificali). Nu pot uita minunatele leclii de lb. romdni a inv.
Haralambie Gramatictt lectiile de aritmetici a prof' D-tru Aftene s.a.
V[ povestesc o intimplare care, cred, mi-a marcat viitorul. La Spitalul Mdldeqti
era o familie de medici, Negulescu, dinsul fost ofiler de artilerie gi apoi devenit medic
- dupl cum se qtie artileristii sunt buni cunoscitori ai matematicii. Acest medic
suplineqte citva timp orele de matematici pentru testare, propune problema cu gigtele
(un cird de gigte care zboard este salutat de un elev - ,,bund zita, o suti de gigte", la
care conducdtorul cirdului rlspunde - nu suntem o sut[ de giste; dacd am fi, pe cite
suntem, incl pe jumitate 9i inci un sfert impreund gi cu tine, am fi o sut5. Cite giqte
erau?Metoda mersului invers fiind temeinic insuqitd cu inv. C. Gu!u, eu am tezolvat
problema imediat - explicind rezolvarea. Atunci acest minunat medic mi-a prezis ci
voi ajunge matematician. N-am ajuns matematician, ci un simplu professor de
matematici la gcoala unde am inv6!at'Dupd terminarea celor qapte clase majoritatea colegilor mei au reugit la gcoli
profesionale qi la licee. Unii nu au avut posibilitali materiale, dar, fiind bine pregdtifi,
in timpul cooperativiz[rii nu au tras sapa, ci au ocupat funclii de factori poqtali,
gestionari, brigadieri sau gefi de echip6. Subsemnatul am fost la Iaqi pentru a da
examen la o qcoal5 comercial5 - dar, fiind sub greutate, am fost respins la vuita
medical[. M-am intors acasi, pirinlii au inceput sd md foloseascd la munca cimpului.
Iarna, luam ca4i din biblioteca regretatului dr. primar Gh. Purice gi citeam. In vara
anului 1956. fratele mai mare, Vasile, a venit citeva zile in concediu, cunoscind care
va fi evolulia societ[lii, determin[ pe plrinli sd m[ lase sd merg la Iaqi pentru a fi
preg6tit sd dau examen la liceu - sunt pregitit la lb. romAnl gi matematicd pentru ca la
01 sept. sd dau examen. Cum eu implinsem 16 ani in iunie, depdgeam virsta clasei cu
doi ani gi am fost respins. Trebuia si md intorc acasd, dar, prin sfaturile unor oameni
de suflet. sunt inscris la Liceul Mirzescu, cursuri frr[ frecvenll - unde urmez doi ani,
timp in care sunt admis s[ asist la cursuri de cltre dir. Liceului Ctva Vod6, prof.
latinist Bogos - care fusese primul dir. al gimnaziului din Vutcani gi care, cunoscind
pe localnici qi familia din care ploveneafi! accept[ acest lucru. Dupi doi am,
promovind noui clase, md hotdrdsc sd mi transfer la Liceul V. Alecsandri - curs
seral. Pentru a urma cursurile serale, trebuia s[ lucrezi undeva; aflu de la unii colegi
c1lucreazd la Institutul de Proiectare in domeniul tompometriei. Merg sb lucrez qi eu.
ua
iI
ImCr'$q
1
lW,tl
ilI161
I
Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
Aici am intilrrit niqte ingineri tineri care, dup6 ce ne fbceam activitatea in citeva ore.ne indruma sA mergem la Biblioteca de la Palatul Culturii, unde, la sala de lectura.rdmineam pind la inceperea cursurilor.
De la cursurile serale, am amintiri frumoase despre profesoara de lb. Romdna-Colibaba Teodora, despre prof. Gh. Condurache qi de minunata sa sofie lectord iaInstitutul Agronomic. Impreuni cu fiii sbi, Valeriu gi Dorin Condurache, mergeam laspectacole qi alte activitdli educative de la Institut.
Dupd liceu, mi inscriu la Facultatea de matematicd, iar in 1962 trec la frrafrecvenld fiind incadrat la qcoala Vutcani ca professor in curs de calificare - mulli anavind ca director pe inv. Aurel Tdbicaru om inv6lat cu disciplind militard - nu arravut relalii prea amicale, dar ii port deosebit respect pentru faptul cd m-a inv[lat sifiu punctual qi corect.
ln 1963, m[ clsitoresc cu fosta coleg6 din clasele V-VII Georgeta $oituinvdlitoare la gcoala nr. 2. Dup6 cdsdtorie, urmeazd qi dinsa Fac. de filologie g:devine prof. titular la gcoala nr. I Vutcani. Am cdutat s6 fiu exemplu in tot ce facpentru sdteni - am invllat sd ingrijesc albine, si altoiesc pomi, mi-am construit casaalaturi de cea pdrinteascd.
Din cdsdtorie, au rezultat doi copii, Teresa-Odeta-asistenti medicalb 5:Cristian-Vasile-inginer electronist. Prin cisdtorie, am devenit rudi cu prof. D. $oitu ;:cu Boris Gorceag de la care am invifat lucruri frumoase pentru care am un deosebitrespect.
Mi-a pldcut meseria de profesor qi am depus suflet in tot ce am frcut timp de40 de ani. Atit ca profesor, cit gi ca director am cdutat pe toate clile si nu l[sdmcopiii in afara gcolii qi, prin ore suplimentare, si-i pregdtim astfel, incit qi cei slabi sacapete note de trecere. N-am ldsat nici un elev repetent, ci rar ciliva corigenli.Majoritatea elevilor noqtri au ajuns in situalii frumoase: profesori, inv6lEtori, ingineri.ofileri etc.
Ca director coordonator timp de 10 ani mi-am ajutat colegii si seperfecfioneze, n-am vorbit de rdu in fata organelor superioare pe nimeni, cdutind sdrezolvdm unele divergenle intre noi. in timpul directoratului m-am luptat s[ dotezlaboratoarele gcolare cu tot ce apirea nou, am innfiinlat un atelier de licdtuqeriepentru elevii claselor 9-10.
Dup6 1990, am fost 5 ani primar in dorinla de a face ceva mai mult pentruVutcani gi vutcdneni. N-ury reuqit mare lucru, deoarece wemurile erau tulburi aqacum inci se mai prezintd. In 1990, printr-o adunare siteasci am reugit si aprobdmconstruclia barajului de la Pogta-Elan cu un luciu de ap6 de - 140 ha, constructiaincepind in 1992. La sfirqitul mandatului de primar in 1996, am oblinut finanfarea ainci doui baraje pe ripa Vutcani gi a unor gabioane frri de care partea de nord asatului ar fi r6mas izolatd,.
Ca pensionar, caut s6-mi organizez gospoddria astfel incit sd constitui unexemplu pentru vutcineni, in timpul liber sd mai ajut pe unii elevi'care mi solicita.M[ bucur de intilnirea cu unii din fogtii elevi care-mi adreseazd, cuvinte frumoase ;iiqi amintesc cu pldcere unele scene din activiatea desfiquratE in gcoala vutcdneand.
Vutcani - noiembrie 2006
162
S-[,l 19;rm tiluumSUlHr L, I
lullllEilT
milruumlfiNmlttttttl,rumli'ii,L
mm::miqr,[,rM$mqil
ruiilMsmqF{.l
l)nunulu, g
mrwnm d&-u.rmltruuE
t,|'irlrm
illll]llllWUr fr
tlflllxm,l
lilrrrrrnnrrmd
Gtnduri despre Vutcani Si despre vutcdneni
si ne ciqtigdm existenfa, timp in care am fost tot timpul urmbrite de autoritlfi, amreugit sd ajung contabill qefi, pentru c6 m[ pricepeam foarte bine la contabilitate, la ocantini, unde am lucrat timp de noui ani pini a fost desfiinlati.
Am fost apoi angajati la Liceul nr. 6 din Galali contabilE qeft gi pe urmd laClubul Sportiv Dunirea Gala1i, de unde am ie$it la pensie.
In anul 1959 m-am cisdtorit cu Constantinescu Costic6, inginer la Panificaliadin Galali, cu care am o cisnicie fericiti; e un om bun, blind, care a compensat, princomportarea lui deosebiti fa[d de mine, tot rdul pe care l-am alut; probabil caDumnezeu a vnrt sd fie aqa.
Am o fiici, Cristea Silvia, inginerd in Constanla, cdsitoritii cu Cristea llie.inginer ofiter. Am doui nepoate: Cristea Corina-Rodica, un copil foarte bun, curezultate olimpice la istorie qi filozofie ca elev6; studenti in anul II la Facultatea de$tiinle Politice Ia S.N.S.P.A. Bucureqti, o foarte bund student[; qi-a ales aceastifacultate, in mare mdsur[ influenlatd de viala gi curajul meu, pentru a pdtrunde inviala publicd ca si poati influenta s5 nu se mai repete ahocitilile sdvirqite in acelevremuri gi pentru ca oamenii si poatii fidi mult mai bune.
Cea de-a doua nepoat6, Cristea Loredana-Mihaela, elevd in clasa a X-a laLiceul Ovidiu din Constanla, cu care md mindresec, a avut gi are de suferit in urmaunui vaccin, ficut de un doctor iresponsabil, in anul 1989, pe cind avea numai 11luni, deoarece era ricitd gi vaccinul era contraindicat. Fetifa a avut o reaclie inversd.paralizindu-i picioarele. La virsta de doi ani a fost operati la Bucureqti la SpitalulBudimex, dar a rimas cu un mic defect la mers, care, din picate o complexeazd foartemult, izolindu-se de tinerii de virsta ei, avindu-i ca prieteni calculatorul gi televizorui.Cu tot traumatismul treit, Loredana are o voinfi foarte mare de a cunoaqte. in clasa aVIII-a a terminat cu media 10, iar la examenul de capacitate a luat media 9,46 fiindrepartizatA la cel mai bun liceu din Constanfa. in continuare este cea mai buni elevala matematicl, flzicd, qi informatici. Deci Dumnezeu a ficut minuni, dar durereasufleteascd rlmine, gi ea intreabi: De ce? Sunt foarte apropiat[ de ea. De fapt.existenfa noastr6, a bunicilor, este prin ea. Acest lucru o face si ne iubeascd mult-avind mereu exemplul trdit de mine in tofi anii de suferinld (frrd mami de mic6, urgiainchisorii, apoi umilinla suferiti dupd ce am fost eliberati).
Nu uit, cind eram contabilS gefi la Liceul nr. 6 din Galali, cadrele de partid aucerut autobiografia fiecirui angajat. Eu nu am amintit de inchisoare penffu cd trecuseatAtja ant, dar pentru cd se cerea si scriem persoane care ne cunoqteau din copilirie, euam amintit de un consdtean care era coleg cu mine qi pe care credeam c6-l cunosc ca unom onest. Dar persoana respectivd (nu-i dau numele, fiind trecut in nefiinfn) a spusdespre mine cd nu merit si lucrez intr-o unitate de inv5!6min! fiind ,,duqman aipoporului gi inchisd politic" degi prin comportarea gi cunogtinlele mele nu am frcurniciodatii un riu nimdnui, am fost cinstitd gi corecti. Numai frrna purtare, corectitudineagi oamenii cu bun sim,t, ca directorul liceului, domnul Burlui, a suslinut sd rlmin inunitate, spunind ci rdspunde pentru mine. Oare nu am suferit destul cind impreund cubuna mea prietend Miron Listica, astizi Portase, gi cu alte colege, in inchisoare, la vistade numai 18 ani, am fost supuse la cele mai oribiie lucruri, fiind bolnav6 de plSmini, mi
r64
s rirmp
m[rfiM
rflm5!
dlii Jfl
&''l'l
lrru rfr
Fn
M
\[
&,lDffiMil
nUDW
MEI
ilffi
Prn4
,i[m
ffu@
Il!,m
:il
]t!!il
,imilrms
B Lafe.
rrum-
rndnL
me "alarn 1a
htu3[F arutrir am@tra
$oir';re1e !:ce fucit casa
al.d ;roi tu; ipsebit
mF delasam
labi seigengr.
S]nen-
SA SC
tind sar dotezhqerie
pentruuri a;arobdm;truclia
larea anord a
itui unoiicit6.oase gian6.te 2006
IognN. Monalaclu
Octavia Constantinescu(Afteni - Bondar)
Sunt vulcdneanci, actualmente cdsdtoritiiConstantinescq n[scutd Octavia Aftene, la data de3 decembrie 1931, tatil Aftene Vasile, inv6!6tor,zis qi Bondar, decedat la 56 ani, mama AfteneRucsandra, zis Cucogel, decedati la numai 32 deani in urma unei boli incurabiiele Birnova, Iagi.
Am doi frafi: Aftene Dumitru, care locuiegtela Huqi gi Aftene Titus, care locuiegte la Pitegti.
Situalia materiali a pirinfilor a fost buni.Cine de fapt nu era gospodar in Vutcani? Avind giun salariu de inv6
!
q
[mIroh
IorrnN. Manolacle
se dddea un cub de zahdr ca supliment, gi-l impdrfeam in doud cu Listica pentru cimincarea era foarte pulind gi extrem de proasti qi nesinbtoasd.
Cind am fost arestatd la Hugi, elevii s-au strins la poarta Securitifii qi strigaueLiberarea elevilor arestali, astfel incit noaptea am fost transferali la Birlad inti-oinchisoare umedd, cu un pat de fier fbrd nimic de acoperit pe el. AeSi era 5 mai dm a2)utrt-iz'iunea sd-mi iau paftonuf care afdcut minuni tnfxigutpe care [-am saferit. Sdfii trezitd.fa ora 1 noapted. cu pistofuf [a, ttmp[i, nu Stiu cum dm mai putut reacpiona Si am mtifosttuci[d- $i astdzi am rimas cu acelaqi goc.
Nici la Birlad nu am stat mult. impreuni cu mai mulli delinuli, ca pe niqte vite,ne-au transferat la Galali pentru a ne judeca.
$i parcd acum vdd cum un soldat stitea cu anna pe piciorul unui bnffin, cu haine deofiler fir[ epolegi, gi cum ii curgea singe din picioml omului, iar soldaful era nesimlitor. Tolist5team in camion cu fala in jos qi in jur erau soldafi cu armele indreptate spre noi.
De ce oare cei care au fbcut rdu semenilor lor au astdzi, dacd mai sunt in viatd,grade p?nd la generali, cu pensii mari? Au, oare, congtiin!6?
cDupd ju[ecarea fa tri\unafuf gutifrtm [in Qakpi amfost fr^ti k jitavd, tn sulsof incare nu se pefea soarefe.
'4m stat tntr-un astfet fe 6eci cef pupin 50 fe persoane, cu paturi
supra?$e fin stdfpi ;i sctn[ud un[e nu lrutiai sd stai {ettt pi o port, ca sd tncapi. gtroi ceinoi vmift, stdteam feasupra frirfdufui cu fecafe. Atita jale mi-a rdmas in minte cindtrecearn, spre a spdla rufele soldalilor, gi auzeam loviturile date de c[lii definutilor.
De aici am fost transferate la Penetenciarul de Femei Mislea din judefulPrahova. Timp de o lun[, am tdiat lemne cu joagdrul in timpul iernii, de ne inghelazdpada pe spatele nostru, asta era carantind.
Apoi am ajuns in penitenciarul propriu-zis. Stiteanl la fel, cel pulin 50 de femeipaturi de trei rinduri suprapuse cu stilpi gi scindur[, fird nici o invelitoare, doar cu zeghepentru c[ paltonul mi-l luase. Aici parcd a fost mai uman pentru cd lucram in treischimburi la covoare persane, arinrd ca responsabili pe Printesa Cantacuzino. Rlu eraatunci cind dimineala febuia sd facem baie cu apa foarte rece pentru a ne inviora, fiindmereu rdcite, ceea ce a l5sat urme, pliminii nogtri adnd gi astizi de suferit.
Din cauza vielii duse in adolescenld gi mai tkziu, am fost o fire bolnivicioas6,anemicd in ultimul grad, bolnavd de inimd gi cu nervii care cu greu mi-i stipinesc.Numai linigtea ciminului gi frumoasele nepoate cu pdrinlii lor imi dau puteri de via16,\a care ei rid qi glumesc c[ sunt ca o ,,cdprioard". Am ffeit in Galali pind la pensie, iarin anul 1995 am vindut locuinla ce o aveam in Galafi gi m-am mutat in Constanla lafiic[ qi nepoate. Locuim intr-un apartament in Constanla, pe Aleea Romanilei, Bl.D2, Et.I, Ap. 5, unde ne simfim bine cu o pensie destul de micl dtryd,31 de ani demunci, dar sperdm ci se va face recalcularea gi vom avea o pensie meritatd dupd aniilucrafi in cimpul muncii gi munca depusd p?ni in anul 1989. Dar ne ruglm bunuluiDumnezeu ca anii de pensie si fie cit mai mu11i qi cu spor, fbr6 alte necanxi, c6 amavut destule in tinerele.
O ctavia C onstantines cu
i lh
srfr,@
h*@L
&s[m&
[1
mnuil,
huthd$-t.odild
&f
pn"ft,p
mffi
Erom"G
d
il
it
toml!
d
frD
I
' lil
r65
Gtnduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
fl-II
I
Ing. Victor Gh. Manolache
M-am ndscut, la data de 15 aprilie 1943 - in plin rizbormondial - in Comuna VUTCANI, raionul HU$I, fiind cel de-antreilea copil din cei patrg dintr-o familie de oameni vrednici girespectali de infreaga comunitate localI gi chiar -din satele gicomunele invecinate.
Tata - GF{EORGI{E - un om fir[ mult6 carte, darinzestrdt cu un siml al realitilii, gospodar de frunte, inteligemgi cu o voinEi de invidiat pentru multi lume; a fost un vizionar:avea o intuilie deosebiti, gi-a dat searna, cI binele gi viitoruicopiilor nu poate fi asigurat decit dacl face orice sacrificiumaterial pentru a le asigura educafia qcolari (atit eu cit ;ifratele Jan qi sora MARIA am absolvit institutii de inv[liminr
superior).Mama - RI-IXANDRA - de o sensibiiitate qi o bunItate rar intilnite, mi-a lisar
mogtenire blindefea, demnitatea gi bunitatea faJi de semeni. Tinere,tea, deqi foartegrea din punct de vedere material, a fost frumoasb, gi cind incerc sd scap de grijilecotidiene, (s[ mi regdsesc), derulez imagini din aceasti copildrie unicd in felul ei.
Clasele primare gi gimnaziale (1950-1957), le-am urmat in comuna Vutcani.perioadi in care am awt parte gi de bune gi de rele. Incepuse, in general in Romdnia-dar in special ?n Vutcani, o perioadi gr.ea - aceea a colectivizirii, in care oameniiharnici gi mai avuli, erau numili,,chiaburi", dugmani ai poporului. Plrinfii mei au fosrdeclarali ,,chiaburi" gi o perioadl au pdrdsit comuna, ca gi cum ar fi fost stigmatizati-Mi-aduc aminte de ziua in care fratele meu mai mare - Vasile, a venit acasd plingindspunind cd toate oile ne-au fost confiscate (precum drogurile in ziiele noastre), drrydcare ne-au luat vitele, cirufa, calul gi alte lucruri din casi (in special covoarc lucratemanual).
Dar sI povestim gi alte lucrwi de care m[ amuz qi astizi.Imi amintesc de Dl. Director GRAMATICU, zis PITICU, un bun profesor de
hmba romdn6, care atunci cind te prindea pe picior gregit, iti propunea 3 variante:' perciunii (te lua de perciuni gi te ,,executa" pana cind valsai ca la Viena);- pigcdtura (te piqca de bral c[ ili rimineau semne 2-3 slptnmini);- linearul (care avind secfunea pilfrata, gi aplicat in palrn[, nu mai puteai face
nimic cu mina c?teva zile).Rdminind la capitolul GRAMATICU - director de qcoali - dar qi fin ai
pdrin{iior mei, voi reda o secvenld de care imi face mare pldcere sd imi amintesc. Intr-o searI, cind eu cu vecinii mei de aceeagi virsti Dima qi Bahrim, ,,bdtearr'' banii lapoarti, vine la noi Dl. GRAMATICU. Mama, imediat incepe operafia de fierbere aunei glini dolofane, care evident nu putea fi mincatd fErI o mlmdligl cald6. Mamaimi innerupe jocul, gi imi spune sI cem fiin[ in hambar. M-am considerat foartejignit, pentru ?ntreruperea jocului, m-am dus in hambar, am pus fiina cu t[rile incovati, dup[ care am cernut un strlt fin de fiin[ la suprafafa. Mama n-a observar,,frgura", dar, in timpul mesei, D-l GRAMATICU era preocupat mai mult de
166
l i
I
h
fiq:I
m
,[f
:
tFdt
-II*
I
iltfr0
m1
rt
uruu.um
q
hffintq
flh
frE
rll
ho.mIDhrruflE
IocrnN. Maraloc.Ie
extragerea t[rifei din dinli (uitasem sd punem scobitori la masi) decit de a mincagustosul rasol de paslre.
Alti data, venind de la qcoald cu bunul meu prieten DOzu (TEODOR) DIMA,bdiatul morarului, am vdzttt nigte porci leneqi, care dormeau in marginea drumului;am scos repede briceagul din buzunar, l-am infipt in spatele porcului, care a alertatstdpinii printr-un guilat puternic Ai a fugit cu briceag cu tot.
AltI trdsnaie pe care n-o voi uita qi anume: ,,In clasa a IV-a am fumat pentruprima oar6. $i ultima oar6. Tata a aflat. In clasa a IV-a, am fumat pentru prima giultima dati in viala mea (ligAri de fabrica{ie proprie). Tata a aflat, m-a b6tut zdravin(qi bine a ficut) qi de atunci n-am mai incercat niriofatd sdfumez (deqi tentafii au fostdestule).
La capitolul ,,Copil[rie in Vutcani" (1943-1957), ar fi multe, multe de spus, gidacd voi fi solicitat, voi avea multe de adbugat acestei perioade unice in viafa mea.
in vara anului 7957, am absolvit (locul I), cele 7 clase in Comuna Vutcani, qim-am inscris la admitere la celebrul Liceu Internat ,,Costache Negruzzi" din Iagi,unde am fost admis dup[ o seleclie destul de riguroasi. Am fost repartizat in clasaVIII-a B, real6, avind diriginte pe profesorul de limba rom6n6, Ioan MANOLACHE,nefiind simpl[ coincidenli de nume, era unchiul meu. Nu gtiam dacl pentru mineacest lucru era bine sau nu. Ulterior am ,,vdzrt" c[ acest lucru a fost benefic, chiaresenlial pentru cultura qi destinul meu. Cuvintele mele nu sunt suficiente, gi nu potexprima intru toful gratitudinea mea, pentru tot ce a ficut pentru mine, domnuldiriginte.
Perioada liceului (1957-196I), a fost partea cea mai frumoasd din viala mea,deqi a fost pres[rati cu multe lipsuri gi frustriri (la multe reuniuni trebuind sdimprumut o cravat6, poate de aceea posed in prezent peste 50, aduse din ,,toateco{urile lumii"). Am incercat si lin ,,p&Sul" cu ceila[i colegi care proveneau dinfamilii de intelectuali renumili. Pot sd afirm ci perioada petrecutd in InternatulLiceului mi-a marcat viafa, mi-a glefuit caracterul qi mi-a pregbtit pasii pentru intreagamea via
fl'
Ir
Ginduri devre Vqtcani Si despre vutcdneni
Dupd examenul de bacalaureat, pe care l-am promovat (cu o not6 obignuitb demediocritate) in anul 1961, m-am inscris la admitere la Institutul Politehnic ,,GH.A$ACHI" Iasi - facultatea Mecanici. Examenul de Admitere l-am promovat cu onotl destul de bun6, qi m-am inscris la seclia ,,Tehnologia Construc{iilor de Maqini",unde ne-am regdsit mu[i colegi de clasi gi de liceu.
Trebuie si menlionez faptul ci absolvenlii clasei a XI-a B, au avut cel maimare procent de elevi admiqi in inv6!5mintul superior, din cadrul Liceului ,,C.Negruzzi", acest lucru datorindu-se minunalilor gi exigenfilor profesori, precum qidirigintelui prof. I. MANOLACHE, qi profesorului de matematicd N. COLIBABATrebuie sd fac aici urmitonarea remarc6. Dacd la domnul COLIBABA oblineai Iaabsolvire media 5 erai absolut sigw ci intri la facultate. Profesorul COLIBABA erasever, dar drept. Pirinlii ficeau tot ce le stdtea in putinllca fiii lor sl ajungl la clasala care preda matematicile profesorul COLIBABA.
Dup[ 5 ani de facultate, am absolvit I. P. Iasi, in anul 1966. Aceastl perioadi afost destul de frumoasi, iar eu am triit-o destul de intens. Multe amintiri imi stiruietn memorie din aceastd perioadi, amintiri legate de prezenla (dar mai ales absenla) lacursuri, la seminarii gi indeobqte la examene.
Impreunl cu bunul meu prieten, GORAS CIORNEI, gi un alt coleg, cu o searflinainte de CRACIUN, ne-am dus cu motocicleta qi am furat oala cu sarmale, de hparterul unui bloc din str. PACURARI, de la o familie rudi cu amicul meu GORA$CIORNEI. Alta datn cind ne-am hot6rit sl mergem la cursul de Mecanica Fluidelm.la D-i profesor CIOBANU (nu mai firsesem la cursuri nici o dati in acel semesfrulracesta era plecat in Bucuregti, aga cI la examen l-am vdzut ,,prima oar5, pentrurintiiagi dat5".
Dar sd trecem la'64 (adica- '66). Dupd absolvirea facultelii, am fost repartizat hTirgu Mureg, la Fabrica de Conductori Electrici. Incepind din acest an, incepe o nordetapd - decisivi aq zice - in viaja mea.
La Fabrica de Conductori Tirgu Mureg, am fost primit cu multi simpatic"integrindu-ml rapid in viala sociall a intreprinderii gi a oragului T?rgu Mureg.
La aceastd intreprindere am lucrat in perioada 1966-197I, perioadi in care enrmrocupat diferite func{ii, cea mai importanti fiind aceea de qef al unei seclii &produclie.
in anul 1969, amreprezentat intreprinderea la E.R.E.N., (Expozilia RealizlrihmEconomiei Nafionale), iar in anul 971, amreprezentat de asemenea intreprinderea hprima edilie din Romdnia a T.I.B. (T*rgul Internalional Bucuregti), perioadd in crouam prins gustul expozifiilor, tirgurilor gi a deplisdrilor de lungi duratE.
Aceasti perioadi a fost una frumoasd in viala me4 triind multe momente &care imi aduc aminte cu mare plicere.
in anul !971, m-am transferat la Fabrica de Confeclii,,Muregul" din TngurMureg, in funclia ,,Tnginer $ef Mecanic", unde am activat pinb in anul1975. Pemruraceasti perioadl am satisfaclia ci am realizat o investilie deosebit[, constind intmrnoui fabricd (investifia majori la acea weme a durat aproape 3 ani).
Anul 1975 este intr-adevir an de referinp in via{a mea, pentru c[ in acel an m.
168h
i : -,cH,CL:
iI:*-
13-
_[Ei:
.Bf.li -aIa: :
rdi :.iru:Br:
'K:de:Rq._{lelor.s[fL
lNjL-
fr'rtno{;A
tfre.
E -ie
pa-
ii .l€
rrF:tN ::i
ctre
l"s-F*r-
I
IorrnN. Manolnc-Ie
am cdsdtorit cu domnigoara inginer chimist POP MARIA-AURORA, petsoand
devotatd familiei. intelectual de rasd (dovadb Brevetele de Invenlie a cdror autoare
este).ii mullumesc gi pe aceastd cale, pentru sprijinul gi inlelegerea de care a dat
dovadi in toatd aceastd perioadd.Tot in anul 1975, m-am transferat cu serviciul, la o Institulie de control
economic qi tehnic interjudeleani (Mureg si Harghita), ocupind funcliile de Inspector
de specialitate, apoi Inspector General.Moment unic in viala mea a fost anul 1976, an in care s-a niscut unicul meu
copil Cosmin-Dragog.De menlionat faptul, cd in perioada 1975-1980, am urmat la Universitatea
BABE$-BOLYAI, din Cluj-Napoca, cursurile (fbrd frecvenlE) ale facultdlii de
Istorie-Filosofie, sec-tia Filosofie, dobindind o Dip1om6, de care insl nu m-am folosit
niciodat6. Consider ins6 cd aceasti facultate mi-a consolidat cultura generalS in moc
substanlial.in anul 1985, am fost promovat, (prin voinla Comitetului Judelean de Partid),
DIRECTOR, al intreprinderii Judelene de Recuperare gi Valorificare Materiale
Refolosibile, funclie pe care am delinut-o pind in anul 1990.
Perioada, a fost una plind de satisfaclii din toate punctele de vedere penffu
mine gi familia mea.in anul 1990, au luat fiin!6 in toate judefele din 1ari, Camerele de Comer! 9i
lndustrie, institufii neguvernamentale, autonome, apolitice, fiecare Camer[
gestionind Oficiul Registrul Comerlului.Avind Cartea de Munc6 nr. 1 (eu gi Ion Iliescu bifam astfel de situalii!) timp de
1 an de zile amdelinut funclia de Director al Registrului Comerfului, perioadi in care
am intrat in contact nemijlocit cu directorii qi patronii celor mai multe qi importante
societi{i comerciale din jude!.
La Adunarea Generald, dtn 1992, am fost ales Secretar General al Camerei de
Comer!, Industrie qi Agriculturd a Judelului Mureq, funclie pe care am indeplinit-o
mai multe mandate, pini in anul 2002, cind am fost promovat (pentru ,,meritedeosebite" desigur) in funclia de Prim Vicepregedinte al aceleiagi Institulii, funclie pe
care o delin gi in prezent. O si incerc sd concentrez aceastb perioadi, qi sd evidenliez
unele secvente care pot fi interesante frrd a mi lluda prea mult.
Am urmat cursurile de MARKETING-MANAGEMENT, ale Institutului
National ,,VIRGIL MADGEARU", am absolvit de asemenea cursurile de pregitire in
domeniul metodelor de evaluare a intreprinderilor, organizat de ANEVAR
Bucuregti, cursuri in urma clrora am oblinut atestatul de EXPERT EVALUATOR
FIMAN (Fundalia Internafionald de Management), publicatd in paginile 213-214, din
Anuarul 1998-1999, o descriere sumari a sectoarelor de activitate, respectiv a
domeniilor de consultanla qi instruire in care sunt abilitat si lucrez.
Delin de asemenea funclia de Vicepregedinte al COMISIEI DE ARBITRAJ
COMERCIAL INTERN SI INTERNATIONAL, Comisie ce tunclioneazd pe lingd
Camera de Comer!.
J'"1-l: lrlt lnl
r69
Ginduri despre Yutconi Si despre vutcdneni
in ultimii zece ari, am organizat gi coordonat numeroase misiuni economice(insolit de numeroqi oameni de afaceri) io toate continentele (exceplie
AUSTRALIA, pe care sper sd o vizitez in anul urmdtor).Cred c[ ffebuie men{ionate, mlcar o parte, din toate 
ImtN. tlonaladle
A fost un autodidact, indrlgostit de geografie, istorie, dar mai ales de literaturi(cirliie adunate de-a lungul anilor vor sfirgi arse in curtea casei din Vutcani dup[instaurarea regimului comunist; au scdpat doar citeva volume).
Se c6s6toregte gi in ianuarie 1944, i se naqte prima fiicl, Silvia. Dupi numaidoui siptimini, Regimentul 3 Griniceri primeqte ordin de evacuare qi, impreuni cufamilia, p[rlsegte oraqul cu misiunea de aprovizionare a spatelui frontului. Punctulterminus al refugiuiui este oraqul Corabia, pe malul Dundrii.
Aga se face cd Ioan are gansa de a rbmtne in via!6, iar unitatea sa va reveni laIagi, in oraqul plin de rdnile rdzboiului.
Suntem in anul marii secete din 1946, dupi anul greului bilan! pentru lari cit qipentru vutcinenii care igi pling mor,tii.
Despre fratele CONSTANTIN GH. NECHITA, plecat pe front nu se gtienimic. Este ,,dispdrut" gi rimin orfani doi copii mic| Zttna qi Gic6.
Fratele NECULAI GH. NECHITA, necdsitorit, jandarm in Iaqi, fuseseimpuqcat de o patruil ruseascd in timpul unei alarme aeriene in zona dintreMitropolie qi Baia Popular6. Martorii oculari miloqi i-au ingropat sub un gard, la oadinciturl de doar doui palme de hirle!. Ioan afld intimplItor de moartea tragicl afratelui siu. Face toate demersurile posibile pentru deshumarea, identificareacadavnrlui gi inmormintarea cregtineasci in,,Cimitirul Eternitate".
Plrinlii sunt distrugi. Vin la Iaqi cu toate cele necesare pentru pomanl la pulintimp dupi ce ind[aser6 deja o cruce la cimitirul din Deal, cruce pentru fiul ENENECHITA, care ela soldat qi urma s6 plece pe front. S-a imboln[vit glav, a fosttrimis acasd in permisie qi s-a stins ca o luminare, in floarea tinerefii.
$i, ca gi cum trei jertfe nu ar fi fost de ajuns, este dat ,,dispdrut" pe front qiginerele Toader Popescu, solul Catincii, care r[mine v[duvb cu doi copilaqi foartemici, Siminici gi Ionel. Aceasta mereu gi-a aqteptat bdrbatul ,,Poate vine dinprizonierat!" qi nu s-a mai rec[s[torit niciodati.
Suferinla celor rimaqi a fost de nedescris.Dupi epurdrile din armatl,Ioan se stabiiegte definitiv in Vutcani, in 1946,
pafidn razd de bucurie pentru p[rin]ii greu lncercali.in 1949 i se nagte a doua fiicl, Aurelia (Aurica).Va lucra ca administrdtor la Spitalul Mdlliegti gi apoi gestionar la Magazinul
Universal Vutcani pinl la pensionare.A fost gn ta6 extem de iubitor, devotat frmiliei gi ahturi de vrednica sotje, Teofili4 s-
a octpat de cregterea qi educaf,a celor doul fiice: Silvi4 profesor gi Aurelia judecitor.Timpul liber l-a dedicat intotdeauna lecturilor din diferite domenii, fiind insd
tmpitimit de Eminescu A awt o memorie frntasticd qi un bagaj de cunoqtinle de invidiat.Povestea evenimente cu date exacte, putea recita la nesfirqit, plaqa cugefiri celebre sau citapenonaliEli ?n cel mai potrivit moment al discufei. Era o pldcere s[ petreci tinrpul cu el.
Pentru a avea o b6trinele liniqtiti gi lipsiti de griji, a hotirit vindereagospoddriei din Vutcani gi cumpdrarea alteia la Bacdu.
Noi, fiicele, mergem rar la Vutcani, dar vom pdstrl pentru totdeauna in sufletamintirea locului nataI, a locului copildriei, a bunicilor gi a tuturor celor dragi de aici.
[rI
{#'h
.
ffih
ffit-s;
IHti;\
!
It7r
sltt4 txgfiffitE
(Pdrinlii mei erau oammifoarte gospo[mi ;ifoarte finrnici fugretatu[ meu tatd fee4emp[u, muncea Si noaptea- 'Urca sacii cu porum| fu po6 or[ona ohieaeb tn ate[ieruf fetfupkrie, cioptea Si stirluia foagefe pmtrufdcut \utoafu, fesfdca porum|u[ a.fus tn ogra"fa-
fl. muncit pind k atrtnci 6dtrtn4e, prasin[ n vic [e pe ut scdune ['..g't"-am sd uit pind voi pfeca in fumea um|refor, ziua cinf aairnStii [e (Parti[ au intrat
tn ogra[d cu cdrupefe Si ne-au funt tot giuf Sitot vinuf, femnefe, oife, caruf Si cdruld in tunpce flwnd gmsa facrimi amare. tata nu era dcasd. Ctn[ a vrnit Si a vdzut cd rdrndsesemsdraci frpipi pdmintufui, s-a fun1ofnfuiit [e uber pe fon[ nervos y a fost fus fa IaSi pmtntoperalic, far nu [upd muftd wune s-a stins [in piatd-
cProf tuLaria Spu[6er (nnscutd Lupu
MARIA LUPU, cisitoriti SPULBERProfesoari
Este cunoscuti de vutcdnenii colegi de generalie subnumele Despina. S-a ndscut la data de 23 august 1950 inmahalua Fundetud, fiind fiica lui Simion Lupu, cate, potrivitobiceiului vutcinenilor de a da consdtenilor porecle, eracunoscut mai ales sub numele de Strdtulat. Mama dinsei.inainte de a se cisitori, purta numele de Tinca Strdtild. Lapirinli au fost numai 2 frali, anume persoana a cdrei succintabiografie o consemnim ?n rindurile ce urmeazl 9i un frate.Mihai Lupu niscut la data de 3 iunie 1958, care este l6cdtu;mecanic in Constanla qi a fost coleg in clasele primare qi ingimnaziu cu Costel Bulgaru, care in prezent este procuror IaVaslui gi a cirui biografie cititorii prezentei cdrli o vor intibri la
paglna respectivS. De asemenea, Mihai a fost coleg in clasele primare qi in gimnaziu
cu o alti vutcdneancd qi anume Dorina Shetib care este veriogoar6 dinspre mamd cu
titulara prezentei biografii.Despre pirinlii sdi, doamna profesoari Maria Spulber mirturiseqte
unndtoarele: ,,pdrinlii mei erau oameni foarte gospodari 9i foarte munciton.Regretatul meu tat6, de pild[, muncea gi noaptea. Urca sacii cu porumb in pod
ordona obiectele in atelierul de timpldrie, cioplea gi stivuia doagele pentru frcut
butoaie, desfica porumbul adus in ogradi. A muncit pinl la adinci bitrinele, prigind
in vie de pe un sciunef'. Rindurile de mai sus le-am extras din scrisoarea cu care mi-
a trimis datele autobiografice (N.a.).Despre colectivizare, doamna profesoari Maria Spulber face urmitoarele
mirturisiri: ,,Nu voi uita niciodatd gloata de firnclionari ai satului, obligali de cei de Ia
t72
I'iml4-
mtiilu-:- '
Ir rq]rjitflrLn il
iurinil Illtri ntrii'tr j'tl6
lnin:g'pffir,mr*
;rmi rI
&illcftru!Tjim[
liU, mm:rrm
$nn:uulhm
,'rrrmlq
anlr'fi iflirfr
mfirg I
itlrq{trm
iEll;- t
mmryou!rmrilflf,r,ffiIi C
-mmrffrm
i:frTlE
irm ripry1rr&r
:rr:::E
imt,lJfri/"{rm-
:fm6ffi
-firtf( ,Ijl
i';li, .mryn
.,1r,,,,ll*
Itir;;lfrffi
-:si:ri
l-
t
Ginduri despre Yutcani Si despre vutcdneni
Sl tt$glXgutt'rtE
,Oupd 1974, am funcpionat ca jufecdtor, mai ?ntti fa Julecdtori"a Si tri*unatulEacdq iar in prezent fa Curtea fe flpetAacaa un[e [epinfuneia [e prEe[inte af SecpietC omercif,fe Si C ont encio s Administrdtia.
lE^4ercit aceastd proftti" cu pasiune, feuotanent, cinste Si corectitufine. in anu2000, (heSefintefe Qgmdniei mi-a conferit mcfatia nationafd ,serviciuf crefincios".
in amintirea [ragifor nei pdrinyi in ajunut Crdciunufui ani[or 2003 ;x 2004, amsponzorizat Cdmirrut [e fiduini [in Eacdu Cu acd prifej, pensionarii Cdminufui au primitfarui Si ca[ourL Aespre acest gest afmeu, ziaruf focaf,*Lagazin',an fata fe 23 fecemira2003 consemneazh ,,Ca[ourife aufo* posihib cu ryrfnufjudecdtoarei Aurefia Saftiuc".
NECHITA I. AURELIA(cisitoriti SAFTIUC)
Niscuti in ziua de 14 octombrie 1949, incomuna Vutcani, judegul Vaslui, fiica lui Ioan giTeofilia Nechita.
Din cisdtoria pdrinlilor a mai rezultat o fiici,sora mea, Silvia Jaba, profesor pensionar, cu domiciliulin municipiul lagi.
In perioada 1956-1963, am urmat cursurile$colii Generale Nr. 1 - Vutcani. unde am avut-oinv6!6toare pe distinsa doamnd Domnica Tdb6caru,plecatd prematur dintre noi qi remarcabilii profesori:Florea, Bostan, Macovei, Bihnireanu gi mulli al1ii.
In anul 1963, tatdl meu m-a inscris si particip laexamenul de admitere la liceul,,M. Eminescu" din Iaqi,in prealabil ducindu-md pentru testare la distinsulprofesor de limba romdnd, Ioan Manolache, iniliatorulc[rlii despre fiii satului Vutcani, cu care fiisese colegde clasi qi chiar de banc6.
Dup[ doui-trei qedinle, i-a spus tatei ci nu mai este necesar la aceste gedinle d.etestare, pregdtirea mea fiind temeinicd. Drept dovad6, am reugit la respectiwl liceupe care l-am absolvit in anul 1967.
Mdrturisesc ci nu de puline ori, m-am gindit cu recunogtinll la domnrprofesor Manolache, la modul cum m-a indrumat sd intocmesc o lucrare, cum sd m-:concentrez asupra subiectelor, cum si fac o sintezd a acestora, dar niciodatd nu anavut ocazia si-i mulfumesc.
O fac acum, exprimindu-mi toatii gratitudinea. Deqi in timpul liceului m-acpregitit sd dau examen la facultatea de geografie, in preajma bacalaureatului m-ar
174
ffiumr
#n r i , @J
iffiffilll,i;
wr:fili[rcr3;Jr[fi
ata a i
Se;a"
11. "n
W:Antftl
ae"
IopnM. Monolachc
rdzgindit gi m-am inscris la Facultatea de Drept din cadrul Universitdlii ,,A1. I. Cnza"- Iagi, pe care am absolivit-o in anul1972.
Timp de doi ani am lucrat ca jurist consult la un trust de construclii, iar dinanul1974 am funclionat ca judecdtor la Judecdtoria gi Tribunalul Baciu, in prezent laCurtea de Apel - Baciu.
in aceasti perioadd, am fost vicepregedint[ la Judecltoria Bac[u qi pregedintd aSecliei Comerciale qi Contencios Administr[tiv din cadrul Cu4ii de Apel.
Exercit aceastd profesie cu pasiune, devotament, cinste gi corectitudine, in anul2000 fiindu-mi conferiti de Pregedintele Romdniei, Medalia Nalionalb ,,ServiciulCredincios", (ataSez copia Decretului nr. 527 I 01.12.2000).
in anul 1972 m-am cdsitorit cu ing. Corneliu Saftiuc, din cdsdtoria noastrirezultind doi copii:
Codrin - Valentin, inginer, absolvent al Facultilii de construnlii - Iaqi, inprezent doctorand gi care are propria sa afacere, cdsdtorit cu Ioana, avocat in cadrul
Baroului Bucureqti. impreund au o feti15, Andreea - Chaterina, in virsti de 10 luni.Alexandra, cesitoritA Sprianu, este notar, iar soful Mircea, avocat, ambii
stagiari in municipiul Baclu.Referitor la amintirile despre anii copillriei gi ai adolescenlei, despre minunafii
mei p[rin1i, rude, vecini, consiteni, sunt multe de spus.imi amintesc cu mare pllcere de domnul instructor de pionieri Macovei, care
orgariza concursuri de orientare turistici gi concursuri filatelice, prin aceasta
contribuind la imbogllirea culturii noastre generale de mai tirziu, de sirbAtorile de
sfirqit de an cind luam premiu, iar bunicul meu, Gheorghe Nechita, cu mindrie iqi
urmdrea nepolii din mullimea adunati in fala Sfatului, mingdindu-qi gi rdsucindu-gi
mustafa alb6, de horele cu fanfara de la Cozmeqti, de indemnurile mamei cd trebuie
s[ invd!, s5 ajung cineva gi s[ nu mi gindesc cd ag putea ieqi la joc.
Mama noastrd, Teofilia Nechita, veniti prin cisitorie de pe meleaguri
botoqdnene, din familie de preoli, a fost o fire ddrzd", harnic6, credincioasd, care a qtiut
sd depageasci momentele grele ale viefii (rdzboi, secet6, stabilizare etc) frind foarte
respectat[ in comund. Nu de pufine ori am comparat-o cu Vitoria Lipan.in amintirea dragilor mei pirinli, in ajunul Criciunului anilor 2003 9i 2004, am
sponsorizat Ciminul de bAffini din municipiul Bac[u, cu ocazia unei acliuni
organizatd de Biblioteca Jude,teani ,,C. Sturza" - Bacdu, acliune coordonatl de
doamna Ana Chiscop, fosti Negtian, care igi are rdddcinile tot in comuna noastr6.
Dorinfa mea ar fi ca acest gest sd devini o tradilie.in concluzie, sunt mindri de originile mele qi ii mu[umesc lui Dumnezeu
pentru ceea ce am ajuns.
*ntf
fcI
;i
n
I{I
t"qsv
{&r
tdt
fifi]
-!*31.q
I.1I
Mf,
f,JUM.r5
175
