Viata Crestina 18 (218).pdf

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 18 (218) duminică, 3 mai 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani n contextul în care slăbănogul, bolnav de 38 de ani, aștepta lângă scăldă- toare vindecarea, întrebarea pe care i-o pune Hristos „voiești să te faci să- nătos?” poate fi interpretată ca și batjocură. Era evident pentru oricine că voia să se facă sănătos, însă Hristos pune aici accentul pe verbul „a vrea”. Hristos s-a adresat slăbăno- gului, însă prin el ni se adresează și nouă. Pentru că, de cele mai multe ori, marea noastră problemă nu este că nu putem să ne vindecăm, de patimi sau de altele, ci că nu vrem. Hristos vorbește în mod clar despre legă- tura dintre păcat și boală atunci când îi spune slăbănogului că, dacă vrea să-i fie bi- ne, să nu se mai întoarcă la păcatele lui. Ce-L interesează cel mai mult pe Hristos este ca viața inimii omului să se schimbe. Dacă și trupul se vindecă, este o consecință pe care omul ar trebui o folosească tot întru lucrarea mântuirii lui. Și pentru „a vrea” este o rugăciune ex- trem de simplă și la îndemâna oricui: „Doamne, ajută-mă să vreau să pot: să mă las de fumat, să mă las de pierdut vremea, să mă las de răcnit de mânie la soț, soție sau copii, să mă las de mințit” și de toate cele care ne amărăsc. Că știm că nu-s bune și nu ne bucurăm pentru că le avem, dar to- tuși le facem. Și le facem pentru că încă vrem să le facem. Cine se roagă cu rugăciunea „Doamne, ajută-mă să vreau să pot!” împlinește cuvân- tul care spune „toate sunt cu putință celui ce crede”. Așa că, atunci când ne scârbim de noi înșine, de una sau de alta, să nu mai amânăm momentul și să ne punem în ge- nunchi și să strigăm la Dumnezeu „Ajută- mă, Doamne, să vreau cu toată inima mea să pot!”. Minunea aceasta nu s-a făcut doar pentru acel slăbănog și pentru cei care au asistat la ea, pentru că părinții Bisericii tâl- cuiesc că, din acea zi, Îngerul Domnului nu s-a mai pogorât peste apa Vitezdei și nu se mai află de minuni făcute în Vitezda în istoria orașului Ierusalim. Tot ce prefigura viața no- uă pe care o aduce Hristos lumii se împli- nește, și nu mai avem nevoie să stăm pe malul unei ape și să ne plângem de milă, așteptând vreo minune. Vitezda astăzi este Biserica. Biserica este apa în care, dacă eu vreau, Dumnezeu mă aruncă și mă spală, și mă curăță, si-l ucide pe omul vechi din mine și viază om nou. Și e o mare mângâiere că mântuirea mea nu mai depinde de intermediari, ci doar de mine. Nu se pune problema ca Dumnezeu să nu-mi vrea mântuirea, căci pentru asta a luat Trup totul depinde de libertatea mea, de ce hotărăsc să fac cu viața mea. Vlad Botez | Sursa: doxologia.ro Î finţii Mucenici Timotei şi Mavra au dobândit moarte martirică la anul 286, în vremea persecuţiilor din timpul împă- ratului Diocleţian. Sfinţii Mucenici Timotei şi Mavra erau căsătoriţi de numai douăzeci de zile atunci când au fost prinşi şi duşi înaintea guvernatorului cetăţii Tebaida, Arianus. Acesta întrebându-l pe Timotei cine este, mucenicul a răspuns că este creştin şi că fu- sese citeţ în biserică. Atunci guvernatorul a încercat să-l intimideze, arătându-i toate in- strumentele de tortură ce se găseau la faţa locului. Însă Timotei, l-a întrebat la rândul său pe guvernator cum de nu vede mulţimea în- gerilor din jurul său care îl întăresc. Din acea clipa, Arianus a poruncit ca Timotei să fie supus la numeroase chinuri. La pătimirile sfântului a fost de faţă şi soţia sa Mavra, care a mărturisit la rândul ei credinţa în Hristos. După multe alte torturi, Timotei şi Mavra au fost răstigniţi faţă în faţă. Au rămas astfel timp de zece zile, grăind unul către celălalt şi în- tărindu-se, iar apoi au trecut la cele veşnice. Sfintii zilei S Doamne, ajută-să vreau să pot! Hristos a înviat!

Transcript of Viata Crestina 18 (218).pdf

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 18 (218) duminic, 3 mai 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    n contextul n care slbnogul, bolnav de 38 de ani, atepta lng scld-toare vindecarea, ntrebarea pe care i-o pune Hristos voieti s te faci s-

    ntos? poate fi interpretat ca i batjocur. Era evident pentru oricine c voia s se fac sntos, ns Hristos pune aici accentul pe verbul a vrea. Hristos s-a adresat slbno-gului, ns prin el ni se adreseaz i nou. Pentru c, de cele mai multe ori, marea noastr problem nu este c nu putem s ne vindecm, de patimi sau de altele, ci c nu vrem. Hristos vorbete n mod clar despre leg-tura dintre pcat i boal atunci cnd i spune slbnogului c, dac vrea s-i fie bi-ne, s nu se mai ntoarc la pcatele lui. Ce-L intereseaz cel mai mult pe Hristos este ca viaa inimii omului s se schimbe. Dac i trupul se vindec, este o consecin pe care omul ar trebui s o foloseasc tot

    ntru lucrarea mntuirii lui. i pentru a vrea este o rugciune ex-trem de simpl i la ndemna oricui: Doamne, ajut-m s vreau s pot: s m las de fumat, s m las de pierdut vremea, s m las de rcnit de mnie la so, soie sau copii, s m las de minit i de toate cele care ne amrsc. C tim c nu-s bune i nu ne bucurm pentru c le avem, dar to-tui le facem. i le facem pentru c nc vrem s le facem. Cine se roag cu rugciunea Doamne, ajut-m s vreau s pot! mplinete cuvn-tul care spune toate sunt cu putin celui ce crede. Aa c, atunci cnd ne scrbim de noi nine, de una sau de alta, s nu mai amnm momentul i s ne punem n ge-nunchi i s strigm la Dumnezeu Ajut-m, Doamne, s vreau cu toat inima mea s pot!. Minunea aceasta nu s-a fcut doar pentru acel slbnog i pentru cei care au

    asistat la ea, pentru c prinii Bisericii tl-cuiesc c, din acea zi, ngerul Domnului nu s-a mai pogort peste apa Vitezdei i nu se mai afl de minuni fcute n Vitezda n istoria oraului Ierusalim. Tot ce prefigura viaa no-u pe care o aduce Hristos lumii se mpli-nete, i nu mai avem nevoie s stm pe malul unei ape i s ne plngem de mil, ateptnd vreo minune. Vitezda astzi este Biserica. Biserica este apa n care, dac eu vreau, Dumnezeu m arunc i m spal, i m cur, si-l ucide pe omul vechi din mine i viaz om nou. i e o mare mngiere c mntuirea mea nu mai depinde de intermediari, ci doar de mine. Nu se pune problema ca Dumnezeu s nu-mi vrea mntuirea, cci pentru asta a luat Trup totul depinde de libertatea mea, de ce hotrsc s fac cu viaa mea.

    Vlad Botez | Sursa: doxologia.ro

    finii Mucenici Timotei i Mavra au dobndit moarte martiric la anul 286, n vremea persecuiilor din timpul mp-

    ratului Diocleian. Sfinii Mucenici Timotei i Mavra erau cstorii de numai douzeci de zile atunci cnd au fost prini i dui naintea guvernatorului cetii Tebaida, Arianus. Acesta ntrebndu-l pe Timotei cine este, mucenicul a rspuns c este cretin i c fu-sese cite n biseric. Atunci guvernatorul a ncercat s-l intimideze, artndu-i toate in-strumentele de tortur ce se gseau la faa locului. ns Timotei, l-a ntrebat la rndul su pe guvernator cum de nu vede mulimea n-gerilor din jurul su care l ntresc. Din acea clipa, Arianus a poruncit ca Timotei s fie supus la numeroase chinuri. La ptimirile sfntului a fost de fa i soia sa Mavra, care a mrturisit la rndul ei credina n Hristos. Dup multe alte torturi, Timotei i Mavra au fost rstignii fa n fa. Au rmas astfel timp de zece zile, grind unul ctre cellalt i n-trindu-se, iar apoi au trecut la cele venice.

    Sfintii zilei

    S

    Doamne, ajut-m s vreau s pot!

    Hristos a nviat!

  • 02 duminic, 3 mai 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    Mngietoarea Moldovei Icoana Maicii Domnului din Catedrala Mitropolitan de la Iai

    iecare dintre noi, n momente de rscru-ce, atunci cnd greutile au trecut din-colo de pragul sufletului nostru, am cu-

    tat mngierea. ntre vorba blnd a mamei sau a bunicii i epitrahilul duhovnicului, de multe ori ne-am ostoit necazul n faa icoanei Maicii Dom-nului. De ce, oare, ne regsim mai bine n faa icoanei Maicii Domnului, dect n faa altor icoa-ne din biseric sau din casele noastre? De ce, oare, cele mai multe icoane fctoare de minuni sunt reprezentri ale Maicii Domnului? Acestea sunt cteva dintre ntrebrile eseniale legate de evlavia noastr la Preasfn-ta Nsctoare de Dumnezeu, ntr-o lume care caut senzaionalul, dincolo de duhovnicesc. Biserica plmdit n foiorul cel de sus din Ierusalim a avut n centrul su pe Maica Dom-nului. Cei unsprezece apostoli, puinii ucenici i cele cteva femei s-au strns n jurul celei mai importante persoane, fiina din care nsui Dum-nezeu a devenit om, asemenea nou. Cartea Faptele Apostolilor, cea care ne dezvluie mo-dul n care i desfura viaa tnra comunitate cretin, ne demonstreaz c Maica Domnului era prezent la frngerea pinii, dar i la rug-ciunea comun. Dei Sfnta Scriptur nu deine foarte multe informaii despre activitatea Fecioa-rei Maria dup nlarea la cer a Mntuitorului Iisus Hristos, cu siguran ea a fost cinstit i respectat de ctre ntreaga comunitate cre-tin. Dumnezeiasca Maic a devenit maic i mngietoare a sufletelor greu ncercate. Istoria ne demonstreaz c, dup dumnezeiasca Eu-haristie modul n care Hristos a fost fcut pre-zent n mijlocul comunitii, cretinii au avut pe buzele i n inimile lor numele Maicii Domnului. Cum ne dm seama c a fost aa? Dincolo de scrierile cretine din primele patru secole, care vorbesc despre importana Maicii Domnului, primele picturi cretine cunoscute o reprezint pe Fecioara Maria. Primele icoane ale Nsctoarei de Dumne-zeu dateaz din secolele II-III, demonstrnd

    peste veacuri c Maica Domnului a fost cinstit dintotdeauna n cultul cretin. Cele mai vechi i cele mai numeroase fresce reprezentnd-o pe Maica Domnului s-au descoperit n catacombele Romei. Gsim reprezentri ale Maicii Domnului n catacomba Domitillei proorocul Isaia i Fe-cioara cu Pruncul, pe pereii catacombei Sfini-lor Petru i Marcelin Fecioara cu Pruncul, n-cadrat de doi magi i pe pereii Cimitirului Os-trian Maica Domnului rugndu-se pentru cre-tini. Toate aceste dovezi le avem din spaiul occidental. Orientul, cu mult timp naintea Si-nodului III ecumenic de la Efes, care a stabilit dogma despre Nsctoarea de Dumnezeu, a avut contiina ajutorului Maicii Domnului prin rugciunile aduse n faa icoanelor sale. Viaa cuvioasei Maria Egipteanca amintete despre o icoan a Fecioarei amplasat la intrarea n biserica cea mare a Ierusalimului, a mpratului cretin Constantin. Dup secolul al IV-lea, spaiul sirian i mai trziu Constantinopolul au devenit spaiu mari-ologic. Ne amintim de episodul n care episco-pul Nestorie a spus, n amvonul din Constanti-nopol, c ar fi bine s numim pe Fecioara doar Hristotokos, adic nu Nsctoare de Dumne-zeu, ci doar Nsctoare de Hristos. n furia lor de a-i apra Protectoarea, credincioilor au incendiat jumtate de capital, iar Nestorie a fost alungat. Icoana Maicii Domnului era purtat pe zidu-rile oraului n caz de primejdie, aa nscndu-se cel mai vechi acatist, cel al Bunei Vestiri, pstrat pn astzi n slujbele Bisericii Orto-doxe. n aceast mic incursiune istoric am ob-servat c viaa cretin a avut dintotdeauna n centrul ei pe Maica Domnului, cult reflectat mai ales n cinstea acordat icoanelor sale. n vreme de ispit, cretinul a ngenuncheat n faa acestor icoane multe dintre ele fiind reinute de istorie drept fctoare de minuni.

    Icoana Maicii Domnului de la Mnstirea Socola

    Tradiia cretin i evlavia credincioilor au f-cut ca fiecare biseric s aib n patrimoniul su mcar o icoan a Maicii Domnului, icoan la ca-re au czut n genunchi, n vreme de ncercare, generaii i generaii de cretini. Folosul i bine-cuvntarea primit au fcut ca multe dintre aceste icoane s fie cunoscute dup faptele mi-nunate care s-au petrecut cu ele. Nu dorina de senzaional a adunat n izvoarele istorice mr-turii despre minunile Maicii Domnului prin icoan-ele sale, ci dragostea pentru Fecioara Maria. O astfel de relatare ne poart paii n Moldova secolului al XIX-lea. Anul 1854 a fost reinut de ctre istoria capitalei Moldovei drept anul min-unii din urbea noastr, aa cum titra foaia pub-lic Zimbrul. Vechea ctitorie a voievodului Alexandru Lpuneanu, Mnstirea Socola a fost spaiul unei adevratei minuni, trit i mrturisit de ctre mari personaliti ale epocii, dar i de ctre simpli credincioi. Aa cum povestesc cronicele vremii, n dimineaa zilei de 1 febru-

    arie, monahul rnduit cu slujba paracliseriei a deschis biserica mare a Mnstirii Socola, pen-tru a o pregti pentru slujba de Sfntul Mucenic Trifon. nchinndu-se la icoanele mprteti, a ajuns i n faa Maicii Domnului icoan aflat n catapeteasm. La lumina plpit a cande-lelor a vzut minunea: din ochii Fecioarei se prelingeau cteva lacrimi, restul icoanei fiind us-cat. n grab a fost chemat duhovnicul Isaia, ecleziarhul bisericii i profesor de catehetic al seminarului Socola. Faptul minunat a fost comu-nicat i episcopului Filaret Scriban, rectorul se-minarului. Cu mna tremurat, acesta a ters chipul Maicii Domnului cu un tergar, poruncind s nu se spun la nimeni. Biserica a fost ncu-iat pn seara, la vecernie. Profesori, monahi i elevi au descuiat ua bisericii cu team. Dou iroaie de lacrimi strluceau pe chipul Maicii Domnului Uimii, au czut n genunchi i au cntat cu toii paraclisul Maicii Domnului, s-rutnd apoi sfnta icoan. tirea c la Iai plnge o icoan a Maicii Dom-nului s-a rspndit imediat. Mitropolitul Sofronie Miclescu a venit i a constant minunea.[] Iz-voarele istorice amintesc faptul c fenomenul nu a fost unul singular. Timp de aproape trei luni, ncepnd de la 1 februarie 1854, pn spre sfr-itul lunii aprilie, zi de zi au curs picturi de lac-rimi din ochii Maicii Domnului.

    Mngietoarea din Catedrala Moldovei

    Vestea minunii de la Mnstirea Socola a ajuns n ntreaga ar, trecnd i dincolo de hotarele Moldovei. Cutat de ctre credincioi, icoana a fost desprins din catapeteasm i aezat n mijlocul bisericii. n acest context, un descen-dent al unei mari familii boiereti s-a oferit s mbrace icoana ntr-o ferectur din argint i aur. n urma nsntoirii grabnice a unei rude apropiate, boierul Nicolae Roznovanu a coman-dat la argintarii locali, n anul 1855, o mbrc-minte preioas ce avea menirea s protejeze sfnta icoan. [] Timpul a trecut, biciul istorie nu a uitat Moldo-va sfrtecat de urmele rzboiului, dar nici min-unea de la Iai nu a fost uitat. Cel care a re-adus sperana n capitala Moldovei, Mitropolitul Iosif Naniescu cel sfnt, aa cum l-a numit poporul, i-a legat i el numele de minunata icoan. n anul 1886, vldica Iosif i-a dorit icoa-na Maicii Domnului mai aproape. Pentru c lu-crrile la catedral erau nc n desfurare, icoana de la Socola a fost aezat la biserica Sfntul Nicolae Domnesc. Anul 1889 a rmas n contiina ieenilor prin dou mari evenimente aducerea n noua catedral a moatelor Cuvioa-sei Parascheva i aezarea n partea stng a icoanei fctoare de minuni a Maicii Domnului. De 126 de ani, sute i poate chiar mii de cre-dincioi ajung zilnic n faa sfintei icoane a Maicii Domnului, de la Catedrala Mitropolitan. Muli dintre ei nici mcar nu-i cunosc istoria. Cred c nici nu este foarte important s o tie. Doar simt. Simt c acolo durerea se mai ndulcete, iar n locul lacrimilor, Mngietoarea Moldovei le alin sufletele.

    Nicolae Pintilie | Sursa: doxologia.ro

    F