CONTABILITATE

1. Societatea A deine 70% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii: 60% din capitalul social al filialei C, 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 35% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Sunt pri legate ale societii A: (a) societatea B; b) societile B i C; (c) societile B, C i D; (d) societile B, C, D i E; (e) societile D i E. 2. Societatea A deine 100% aciunile societii B, 40% din aciunile societii C, 7% din aciunile societii D i 50% din aciunile societii E (care este controlat n comun cu statul romn). Doamna Z (soia managerului societii A) deine 60% din aciunile societii C. Identificai prile legate pentru societatea X. Sunt pri legate ale societii A: (a) societile B, C i E, doamna Z i managerul societii A; (b) societile B, C, D i E, doamna Z i managerul societii A; (c) societile B i D; (d) societile B, C, D i E; (e) doar societatea B i managerul societii A.3. Pe 30 iunie N, societatea M achiziioneaz 80% din aciunile societii F. Cu ocazia achiziiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achiziiei societatea F a obinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de via util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societile M i F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m.

4. Care din urmtoarele elemente este monetar? (a) un utilaj; (b) un produs finit; (c) o cheltuial nregistrat n avans; (d) venitul nregistrat n avans; (e) o crean-clieni.

1

5. Care din urmtoarele elemente este nemonetar? (a) o crean de impozit amnat; (b) un provizion pentru riscuri i cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditi; (c) datoria privind dividendele; (d) mprumuturile din emisiunea de obligaiuni; (e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri. 6. La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei. Care din urmtoarele afirmaii nu este corect: (a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. 7. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): impozit pe profit pltit 1.200; cheltuieli cu amortizarea i provizioanele 2.000; creterea stocurilor 4.000; ctigul din cesiunea imobilizrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creterea veniturilor n avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiiilor financiare 600; rezultat nainte de impozit 10.000; diminuarea creanelor din exploatare 700; creterea cheltuielilor n avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirect este de: (a) 16.420 lei; (b) 12.620 lei; (c) 6.380 lei; (d) 13.300 lei; (e) 10.180 lei.

2

8. Se cunosc urmtoarele informaii la 31.12.N (n lei): sold final 161 1.200; sold iniial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniial 162 5.000; rezultatul exerciiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferena s-a pltit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanare este de: (a) -3.900 lei; (b) -3.700 lei; (c) -3.800 lei; (d) +3.700 lei; (e) +3.800 lei. 9. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen scurt vndute 1.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); ctiguri din cesiunea de investiii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiiilor financiare pe termen lung 5.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobnzi (ncasate) 700; venituri din cedarea imobilizrilor corporale 2.000 (ncasarea a avut loc la data vnzrii); sold iniial datorii fa de furnizorii de imobilizri 3.000; sold final datorii fa de furnizorii de imobilizri 4.000; sold iniial imobilizri corporale 6.000; sold final imobilizri corporale 4.000; costul imobilizrilor corporale vndute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiii este de (se neglijeaz incidena TVA): (a) +4.400 lei; (b) +14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d) -7.900 lei; (e) 0 lei. 10. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus; (e) nu afecteaz fluxul de trezorerie. 11. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.

3

12. Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzrii care conine un echipament, o cldire, un stoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

13. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? REZOLVARE: Durata de viata economica a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie este durata economica de viata ramasa la inceputul contractului. Deci, conducerea societatii trebuie sa compare 15 ani cu 20 ani (50-30) pentru a incadra contractul intr-una din cele doua categorii. 14. O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesitile clienilor. Acestea, fie sunt vndute clienilor, fie sunt oferite n locaie pe o perioad de 10 ani, cu opiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de via util cuprinse ntre 12 i 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate i vndute altuia. n ce categorie pot fi ncadrate contractele de locaie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului? REZOLVARE : Contractele sunt de locatie finantare deoarece echipamentele au valoare de piata limitata. Deci locatorul va trebui sa recupereze investitia initiala in timpul celor 10 ani de locatie, fiindu-i greu sa gaseasca alt locatar pentru echipamentul specializat. 15. O societate preia n locaie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de via util a cdirii este estimat la 20 de ani, chiria

4

anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeai societate preia n locaie pe 20 de ani parterul unei cldiri similar din Constana cu o durat de via de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri? REZOLVARE: Nu. Diferenta de chirie platita este explicata de locatia diferita a cladirilor care este o caracteristica a terenului. Fiecare contract vizeaza 20% din cladire si 20% din terenul pe care se afla aceasta. 16. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P. REZOLVARE: Valoarea realizabila neta a lui PS este 50.buc. x 100.000 lei/buc. 500.000 lei 1.500.000 lei = 3.000.000 lei. Costul de productie al lui P = Cheltuieli comune valoarea realizabila neta a produsului secundar = 150.000.000 lei 3.000.000 lei = 147.000.000 lei, ceea ce inseamna un cost unitar de 147.000 lei/buc.

FISCALITATE

1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?

5

REZOLVARE: Total venituri: Total cheltuieli: Profit contabil brut: Venituri neimpozabile: Cheltuieli nedeductibile: Baza de impozitare Impozit pe profit: Profit net: 500.000 lei 400.000 lei 100.000 lei -20.000 lei +30.000 lei 110.000 lei 17.600 lei (110.000 lei x 16%) 82.400 lei (100.000 lei 17.600 lei)

Profit repartizat pe dividende (60%) = 82.400 lei x 60% = 49.440 lei Dividende brute actionar AA = 49.440 lei x 70% = 34.608 lei Dividende nete actionar AA = 34.608 lei (34.608 lei x 16%) = 34.608 lei 5.537 lei = 29.071 lei Dividende brute actionar BB = 49.440 lei x 30% = 14.832 lei Dividende nete actionar BB = 14.832 lei (14.832 lei x 16%) = 14.832 lei 2.373 lei = 12.459 lei

2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

6

S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. REZOLVARE: Venituri totale =175.000 lei Cheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei. Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 lei Rezultat fiscal = venituri totale -cheltuieli totale -venituri neimpozabile +cheltuieli nedeductibile +amortizre contabila -amortizare fiscala = =175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 lei Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporara impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x 16% = 480 lei - in contabilitate se face inregistrarea : ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480 Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal : -3 la mie din cifra de afaceri = 525 lei - 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 lei Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 - 525 = 13.955 lei Diferenta de virat statului = 13.955 - 3000 = 10.955 lei . 3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. REZOLVARE: Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente, definite conform art. 46;

7

b) venituri din salarii, definite conform art. 55; c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, definite conform art. 61; d) venituri din investiii, definite conform art. 65; e) venituri din pensii, definite conform art. 68; f) venituri din activiti agricole, definite conform art. 71; g) venituri din premii i din jocuri de noroc, definite conform art. 75; h) venituri din transferul proprietilor imobiliare, definite conform art. 771; i) venituri din alte surse, definite conform art. 78. Cotele de impozitare (1) Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activiti independente; b) salarii; c) cedarea folosinei bunurilor; d) investiii; e) pensii; f) activiti agricole; g) premii; h) alte surse. (2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse n titlul III. Norme metodologice

4. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului. REZOLVARE: a)Conform Codului Fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane, denumite contribuabili: - persoanele juridice romane, -persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, -persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica -persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau venituri din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana. -persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. b) Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplica: 8

a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din stainatate; b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate n Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. 5. Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n extravilan. REZOLVARE: n cazul unui teren amplasat n extravilan, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n ha, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel, nmulit cu coeficientul de corecie corespunztor prevzut la art. 251 alin. (5)**)din Codul Fiscal: _________________________________________________________Nr. Categoria de folosin Zona crt. [lei (RON)/ha] ________________________________________________________________________________ 0 1 A B C D ________________________________________________________________________________ 1. Teren cu construcii 22 20 18 16 2. Arabil 36 34 32 30 3. Pune 20 18 16 14 4. Fnea 20 18 16 14 5. Vie pe rod, alta dect cea prevzut la nr. crt. 5.1 40 38 36 34 5.1. Vie pn la intrarea pe rod x x x x 6. Livad pe rod, alta dect cea prevzut la nr. crt. 6.1 40 38 36 34 6.1. Livad pn la intrarea pe rod x x x x 7. Pdure sau alt teren cu vegetaie forestier, cu excepia celui prevzut la nr. crt. 7.1 12 10 8 6 7.1. Pdure n vrst de pn la 20 de ani i pdure cu rol de protecie x x x x 8. Teren cu ap, altul dect cel cu amenajri piscicole 4 3 2 1 8.1. Teren cu amenajri piscicole 24 22 20 18 9. Drumuri i ci ferate x x x x 10. Teren neproductiv x x x x ________________________________________________________________________________

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRIND ERII

9

1. Se cunosc urmtoarele informaii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n domeniul industriei constructoare de maini: Indicator u.m. Imobilizri 2000 Stocuri 1000 900 Creane 100 Disponibiliti Capitaluri proprii 1700 Datorii financiare 1000 Furnizori 700 Datorii salariale 400 Datorii fiscale si sociale 100 Credite de trezorerie 100 Cifra de afaceri 2000 S se calculeze i s se interpreteze duratele de rotaie ale elementelor dee activ i pasiv circulant i viteza de rotaie a activului circulant net . 2. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 1500 Amortizare 100 Cheltuieli cu dobnzi 200 Impozit pe profit 60 S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

3. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de lainformaiile prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale u.m. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200

10

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului

400 300 200 200 800 100 300 40%

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.REZOLVARE: Legea 31/1990 art.153 (6) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Legea 31/1990 art. 153 (9) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale: exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; numeste si revoca membrii directoratului; verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata; In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.

11

Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului, in cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutive nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. - Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?REZOLVARE: Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni vor fi stabilite prin actul constitutiv, potrivit reglementarii profesiei. Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dizpozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale. Legea 31/1990 art.207-221 Art.207 (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;

12

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art.208. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

13

(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art.212 Art. 212 (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in

14

prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 216^1 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.

15

(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la

16

data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestei societati.

3. - Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. - Definii dizolvarea societilor comerciale.REZOLVARE: 1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

In legislatia in vigoare, nu exista o definitie a termenului de dizolvare, cadrul legal mentionand numai elementele care duc la dizolvarea unei societati comerciale. Astfel, prevederile Codului civil fac referire la modalitatile de incetare a societatii, in timp ce Legea nr. 31/1009 face referire la dizolvarea societatilor comerciale. Ambele referiri nu prezinta altceva decat modalitatea juridica de incetare a unei societati. Cu toate acestea, prevederile Legii nr. 31/1990 mentioneaza ca societatea care intra in procedura divizarii isi pastreaza personalitatea juridica pana la lichidarea acesteia. 17

In acest context, operatiunea de dizolvare este etapa premergatoare operatiunii de lichidare, moment in care bunurile societatii se transforma in bani, se platesc creditorii si se distribuie catre actionari rezultatul lichidarii. Deci, in cazul dizolvarii, societatea comerciala se bucura de o personalitate juridica limitata strict la operatiunile ce tin de lichidarea acesteia.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii1. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar

preventiv.Controlul financiar preventiv se exercit asupra tuturor operaiunilor care afecteaz fondurile publice sau patrimoniul public. Controlul financiar preventiv se exercit asupra documentelor n care sunt consemnate operaiunile patrimoniale, nainte ca acestea s devin acte juridice, prin aprobarea lor de ctre titularul unei competene delegate n condiiile legii. Nu intr n sfera controlului financiar preventiv analiza i certificarea situaiilor financiare sau patrimoniale, precum i verificarea operaiunilor efectuate. Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a operaiunilor care fac obiectul acestuia din punct de vedere al : a) respectrii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, n vigoare la data efecturii operaiunilor (control de legalitate); b) ndeplinirii sub toate aspectele a principiilor i a regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaiuni din care fac parte operaiunile supuse controlului (control de regularitate); c) ncadrrii n limitele i destinaia creditelor bugetare sau de angajament, dup caz (control bugetar). Controlul financiar preventiv al operaiunilor se exercit pe baza actelor i documentelor justificative certificate n privina realitii, regularitii i legalitii de ctre conductorii compartimentelor de specialitate emitente. Operaiunile ce privesc acte juridice prin care se angajeaz patrimoniul entitii publice se supun controlului financiar preventiv dup avizarea lor de ctre compartimentele de specialitate juridic i financiar contabil. La entitile publice unde nu sunt organizate compartimente juridice sau financiar contabile, controlul financiar preventiv se exercit exclusiv prin viza persoanei desemnate de conductorul entitii publice. Conductorii compartimentelor de specialitate rspund pentru realitatea, regularitatea i legalitatea operaiunilor ale cror acte justificative le-au certificat sau avizat. Entitile publice au obligaia de a organiza controlul financiar preventiv propriu i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului contabil. Organizarea controlului financiar preventiv propriu se realizeaz de conductorii instituiilor publice. Acetia au obligaia s emit un ordin sau o decizie de organizare a controlului financiar preventiv propriu i s stabileasc proiecte de operaiuni supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative i circuitul acestora, cu respectarea dispoziiilor legale. 18

Evidena angajamentelor se organizeaz, se ine, se actualizeaz i se raporteaz conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanelor. Ministerul Finanelor Publice organizeaz controlul financiar preventiv pentru operaiunile privind bugetul trezoreriei statului, operaiunile privind datoria public, realizarea veniturilor statului i a contribuiei Romniei la bugetul Uniunii Europene, precum i alte operaiuni specifice acestui minister. Controlul financiar preventiv propriu se exercit de ctre persoane din cadrul compartimentului de specialitate, desemnate n acest sens de ctre conductorul entitii publice. Persoanele care exercit controlul financiar preventiv, sunt altele dect cele care aprob i efectueaz operaiunea supus vizei. Persoanele mputernicite s exercite controlul financiar preventiv trebuie s aib pregtire economic i experiena necesar, s ndeplineasc condiiile de cinste i corectitudine.1 Nu pot fi mputernicite s exercite controlul financiar preventiv persoanele aflate n curs de urmrire penal, de judecat sau care au fost condamnate, chiar dac au fost graiate, pentru fapte privitoare la abuz n serviciu, fals, uz de fals, nelciune, dare sau luare de mit i alte infraciuni prin care sau produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice. Dac n cursul urmririi penale, al judecii sau dup condamnare a intervenit amnistia, cel care a svrit vreuna din infraciunile artate n alineatul precedent nu poate fi mputernicit s exercite controlul financiar preventiv i controlul financiar de gestiune timp de doi ani de la data aplicrii amnistiei. Cel cruia i s-a suspendat condiionat executarea pedepsei nu poate fi mputernicit s exercite controlul financiar preventiv i de gestiune n cursul termenului de ncercare i doi ani de la expirarea acestui termen.

2. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?REZOLVARE: Obiectivele auditului intern sunt: 1.protejarea activelor intreprinderii; 2.asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3.asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4.promovarea eficacitii exploatrii.1

19

2. Care sunt cele patru categorii de audit intern n funcie de natur?REZOLVARE: Auditul de conformitate (de regularitate) Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (ceea ce ar trebui sa fie) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor. Auditul de eficacitate (de performanta) Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila. Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de performanta. Auditul de sistem Auditul de sistem este un audit de management si de strategie. Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii. Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica coerenta global.

3. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern.REZOLVARE:CRITERIU Dup aria de cuprindere a misiunilor: TIPUL MISIUNII Misiuni specifice DESCRIERE & EXEMPLE: Urmresc o anumit problem ntr-un anumit loc: auditarea stocurilor dintr-un depozit; auditarea salariilor dintr-o sectie; auditarea vanzarilor cu plata in rate intr-un magazin. Urmresc o anumit categorie de tranzacii: auditarea tuturor salariilor; auditatea ch. cu ntreinerea per unitate; analiza vnzrilor din toate magazinele entitii. Auditul trezoreriei, vnzrilor sau achiziiilor Auditarea unui departament sau a unei filiale

Misiuni generale

Dup nr. activitilor auditate:

Misiuni ce urmresc o singur funcie Misiuni ce urmresc mai multe funcii

20

Dup durata misiunilor & metodologie:

Misiuni lungi Misiuni scurte

Dup obiectivele urmrite:

n funcie de natura obiectivelor n funcie de destinaia obiectivelor

Respect ntreaga metodologie i se folosesc toate procedurile i tehnicile AI. Raport cuprinztor. Utilizeaz un nr. redus de proceduri i tehnici AI. Un obiectiv clar i raport condensat. AC; AE; AF (detaliat anterior) Pe funcii ale entitii. Toate funciile sunt supuse AC, AE, AF. Aceasta structurare a impus noiunea de A operaional.

4. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?REZOLVARE: data explicaii 01.12. stoc 10.12 intrare 20.12. ieire 31.12 stoc 31.12 stoc Total stoc la 31.12 cantitate 500 500 (400) 100 500 600 pre 10.000 12.000 10.000 10.000 12.000 valoare 5.000.000 6.000.000 (4.000.000) 1.000.000 6.000.000 7.000.000

5. Explicai principiul competenei n audit.REZOLVARE: Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i sarguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i meninerea competenei.

6. Explicai principiul confidenialitii n audit.REZOLVARE: Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare. Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. 21

7. Conceptul de independen n audit.REZOLVARE: Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental).

8. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.REZOLVARE: Opinia fara rezerve se exprima atunci cand informatiile financiare analizate indeplinesc urmatoarele conditii : - sunt in conncordanta cu prevederile ,normele si standardele prin care au fost definite ; - indeplinesc criteriul de sinceritate in sensul ca toate operatiunile au fost corect inregistrate in diferitele evidente ( operativa, financiar contabila etc)si au fost preuate in aceasta calitate in situatiile de sinteza ; - exprima imaginea fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei finaciare si a rezultatului exercitiului. Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. 2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii. 3. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial:22

actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter comercial; actele de proprietate asupra bunurilor ntreprinderii; actele de nchiriere asupra bunurilor utilizate de ntreprindere. 4. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: dac au depus garantiile legale; dac au studii superioare de specialitate; dac sunt si actionari ai societtii analizate; dac au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.

5. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: respectarea principiului de protejare a patrimoniului; starea cilor de acces si a utilittilor pentru productie; atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere. 6. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?

EXPERTIZA CONTABILA 1. Care sunt rspunderile experilor contabili?REZOLVARE: Rspunderile experilor contabili i ale contabililor autorizai: (1) Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii. (2) Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii ncheiate n condiiile legii, n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile.

23

2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?REZOLVARE: Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz; i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional; k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii; l) nscrierea n rapoartele de expertiz contabil sau n alte lucrri efectuate pentru teri de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fr consimmntul acestora sau fr s fi fost consultai;

24

m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii lucrrilor pentru teri; n) nendeplinirea obligaiilor prevzute n Regulamentul privind auditul calitii serviciilor profesionale; o) orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele de conducere ale Corpului. La stabilirea i aplicarea sanciunilor disciplinare se va ine seama de gravitatea nclcrii i de consecinele acesteia

3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contab?REZOLVARE: Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii exp.c. care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.

4. Ce reprezint noiunea de interes public?REZOLVARE: Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se: clientii, Guvernul, angajatorii, investitorii, oamenii de afaceri , comunitatile financiare, donatorii de fonduri, orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general.Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla. Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistiilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: -auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si a eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; -responsabilii financiari cu atributii in diverese domenii de management financiar

25

contribuie la utilizarea eficienta a resurselor organizatiei; -auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; -expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; -consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitatea fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate.Comunitatea,publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.

5. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?REZOLVARE: Un profesionist contabil trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale: a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie s fie drept i onest n toate relaiile profesionale i de afaceri. b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. c) Competena profesional i prudena. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primete servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. d) Confidenialitate. Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri. e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor i normelor relevante i ar trebui s evite orice aciune ce poate discredita aceast profesie. f) Respectul fa de normele tehnice i profesionale. Profesionistul contabil trebuie s-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grij i abilitate instruciunile clientului sau patronului, n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independen (dup cum se va vedea n seciunea 290 de mai jos). n plus, ei trebuie s se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR i legislaia relevant.

26

6. Ce conine un Raport de expertiz calificat?REZOLVARE : Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Onorariile i independenaREZOLVARE: Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe profesionistii contabili in conduita lor, in relatiile profesionale cu ceilalti, se refera la: a) Integritate. b) Obiectivitate. c) Independenta. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: - implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; - implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; - acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; - conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala;

27

- acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie. Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. d) Secretul profesional. e) Norme tehnice si profesionale. f) Competenta profesionala g) Comportare deontologica.

2. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?REZOLVARE: Structura si partile componente ale Codului etic national al profesionistilor contabili: PARTEA A - APLICABIL TUTUROR PROFESIONITILOR CONTABILI in afara de cazul cand s-a specificat ceva contrar Seciunea 1. Integritate i obiectivitate Seciunea 2. Rezolvarea conflictelor de etic; asocierea Seciunea 3. Competena profesional Seciunea 4. Confidenialitatea Seciunea 5. Activitatea de consultan fiscal Seciunea 6. Exercitarea profesiei peste hotare Seciunea 7. Publicitatea PARTEA B - APLICABIL LIBER PROFESIONITILOR CONTABILI Seciunea 8. Independena Seciunea 9. Competena profesional i responsabilitile privind folosirea experilor i specialitilor Seciunea 10. Onorarii i Comisioane Seciunea 11. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei de liber profesionist contabil Seciunea 12. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii Seciunea 13. Relaiile cu colegii liber-profesioniti contabili Seciunea 14. Publicitatea i cererea de ofert de servicii PARTEA C - APLICABIL PROFESIONITILOR CONTABILI ANGAJAI Seciunea 15. Conflictul de loialitate Seciunea 16. Sprijinirea colegilor angajai Seciunea 17. Competena profesional Seciunea 18. Prezentarea informaiilor

3. Ce semnific competena profesional i prudena?REZOLVARE: Competenta profesionala are dou componente de baz: obtinerea; 28

mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu. Mentinerea cere: cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.

29