v rm IE r~1 1111 REVISTA PED1\GOGICA CULTURAL/\

A ASOCIATIEI IN V ,\TAT 0 I~ I L 0 R DIN .I U D. A R A D

-

CUP R IN 5 U L:

c. RAdulescu·Motru: Filosofia in lnvafli· mantul secundar

Pedagogie 1

c. Dogaru: Clevelitorii ~i meseria de in­VilJMor.

Obser11aliani ,; experim. pedologice 1

Ion BIAgAIIA: Din testele laboratorului de psi hologie Bucure~ti

Diverse:

v. LAdaru: DouA conferin!e P. L Tomescu: Conferin!e dela cursurile

Bib. ict 'Ca :- e ~· J '.3 de vara ale invA!Aiorilor, finute Ia Cam-ioi:nu :1 t.: •. d pulung-Muscel

eltiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHIIt.IIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIII~8

! 4R4D ~ i 4NUL VII. -

I Nr. 8. = ~ ocr. 1936 --

i IIIIIIIIIIUIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIWIIIIIIIIIIIIIIIIIJI.Ji

Carli ,; re11isle 1

Prof. c. RAdulescu•Motru: RomAnismul (I. DincA)

c. Georgia de: Probleme ~i idei noui ln psihologie (!. BlagAiiA)

Revista de pedagogie-Cernaufi (C. Dogaru) lnsemnari (1. Blagaila)

Oficiale.

,Scoala Vremii" ' REVISTA PEDAGOGICA-CULTURALA

APARE SUB CONDUCEREA · UNUI COMITET DE REDACTIE

Red. res pons.: EVGENIV SPINANTIV, lnu. dir. Administrator: SABIN M I H V T IV, lnuajator.

Manuscrisele nu se mal inapolazii. Anunturi ~~ reclame se prlmesc dupii involaUi.

Manuscrisele, revisfele penfru schimb fi ccirfile de recensof se trimit pe adresa: Redactia revistei .• ~coal a Vremli", Arad Bulev. Carol, 66 (Casa invliVitorilor).

Corespondenfa privifoare Ia odmi-. nisfrafie: abonamenfe, schimbciri de adresci, revisfele inapoiafe efc. se trimet pe adresa Administratiei: Dl. Sabin Mihut Arad, str. Eminescu 43.

Abonament anual Lei 60. Un exemplar 6 Lei.

Secretar de redacjie: ION BLAGAILA.

l I . 1 i

r ,Scoala Vremii" ' REVISTA PEDAGOGICA-CULTURALA

a Asociafiei inviijalorilor din judejul Arad. Apare lunar, afara de lunile: Iuiie ~i Augusl

ANUL VII. Arad, Octomvrie 1936. Nr. 8. lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

Pro/esor C. R,ADULESCUMOTR.U:

filosofia In lnvatamlntul secundar. '1

Cu inccperea anului ~color 1936-37 au fost introdusc in invii­tamintul sccundar cite-va modificiiri importante in organizarea studiului filosofiei.

In primul rind s' a revenit a supra dispozitiilor urmate, in ul­timii ani, ca obiectul filosofici sii pootci fi predat de profesori nespeciali~ti; adicii de profesori cmi lo examenul de capacitate s'au prezentat pcntru alte specicllitciti principale :;;i nu penlru filo­sofie. De acum inainte filosofio va fi prcdatii de profesori cari Ia exo~TI~tnul de copacitcJte ou !recut fJiosofio co speciolitate prin­cipalii. Nu vom moi aveo orcle de filosofie date in complectare Ia celelalte obiecte de studiu. Vom avea catedre de filosofie de sine stiitiitoare.

i"iceostii modificare, intaritii :;;i prin introducereo filosofici prin­tre materiile cerute Ia exomenul de bcJCGiaureot, vel pune cc1piit piirerii, cii studiul filosofiei este, in invd(Cimintul secundm, un stu­diu de a douo minii, care poole fi fiicut oricum; piirere foorte riispdnditii printre membrii corpului didoctic secundar. Studiul fi­losofiei, eclipsot un moment din motive de ordin admin;strativ

1) Conferintd Ia Radio, 22 Octom\'rie 193fl, ~i trimis_d spre publica e revistei noas­tre, fapt pcntru care multumim ti pe acastd cale Domnului Profc~or Univc:rsitar C. Rildulescu-Motru.

2 ~COALA VREMll llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllfllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliiiiiiiiiiiiUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIilllllllllll!lllll

~colar ~i anume prin inlocuirea catedrei profcsorului cu un quan­tum fix de ore; inlocuire care avea desavantaje pentru profe­sorul de filosofie, se vede din nou revenit Ia situatiunea de mai inainte. Nu din favoarea autoritatii scolare ci din cerintele unci bune educatiuni.

l'im putea chiar adiloga din cerintele unei bune culturi ro­minqti.

Cilci, dupil toate semnele trilim astiizi intr'un moment de atractie intensil pentru filosofie. Nu numai cil publicatiile cu con­tinut filosofic au sporit in toate (Cirilc culte ale :Europei, dar ~i

pe terenul practic a! activitatii omenqti aplicatiunile cuno:;;tin(elor de filosofie au dobindit o intindere destul de mare. Ele au Jnoit multe din deprinderile acestei activitil(i. Mai ales in aceea ce privqte orgcmizarea muncii ~i a conducerii politice a Statelor. Europeanul de astilzi gilsqte in filosofie, deodatil cu mul(umirea sufleteascil, pe care specula(iunile ei tcoretice le-a dot omului cult din toate timpurile ~i solutiuni practice, el giisqte in filosofie spiritul critic, care il fcrqte sil Gdopte multe din solutiunile ere­nate din !recut.

lmportan(a Ia care s'a ridicat" a~adar, rolul filosofici a adus dupii ea imbuniitii(irea de tratament de care se bucuril, cu incepe­rea noului an ~color, profesorul de filosofie in invil(ilmintul se­cundar.

S'au infiin(at catedre separate de filosofie avdnd, co profcsori titulari, spcciali~ti. l'icesta este primul punct cd~tigat din progra­

. mul de organizare al unui bun inviltilmint filosofic.

La el s' a adilogat un a! doilea, tot a~a de important, dacil nu chiar mai important. S'au trecut in orariul liceelor, cu excep­tio numai ace lora care n' au profcsori de specialitate, pe seam a profesorului de filosofie ~ase ore de practicil, in care profcsorul va fi ocupat cu studiul individualitatii elevilor ~i cu educatia mo­ralil a acestora.

lata o dispozitie nouil in programul inviltilmdntului secundar

' ~COALA VREI\ffi 3 lllllllllllllllllllllllllllllllill!llllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllillillllllill!lllllllllillillllllllllllllilllllllllll!llllllllllillillli!llllllillillllllllllllllllll!llllll!llllllllllllllllilllllll!lllllllllll

\\i care: mc:ritil !oatil lauda noastril. Ea dc:schidc: un drum nou pentru in(elcgc:rc:a studiului filosofiei \\i de care sil ne fie: pcrmis a ne ocupa ccva mai larg in confcrin(a de fa(il.

Filosofia c:ste considcratil de unii, ca un studiu prca abstract ~i deci nepotrivit intcligen(ii elcvilor de ~coalil secundaril. Chiar acum de curind am edit aceasta afirma(ie intr'un articol scris despre bacalaurcat de cotre unul dintre cei mai distin~i oameni de ~tiin(il ai corpului nostru didactic. In aces! articol se mergea pinil a se cere scoCI!erc:a filosofiei din rindul obieclelor de exa­men Ia bacalaureat.

Estc filosofia, in adevor, un stdiu abstract?

Da ~i nu. i"i~a cum poate fi oricc: studiu care se face in ~coal a secunda rei .. Dacil se face de un profcsor neprc:gatit in dea­juns este abstract. Caci profcsorul nepregatit in deajuns reproduce pur ~i simplu cuno~tin(e ncintelese. Cum sa in(eleaga atunci elc­vul, daca insu\\i profcsorulnu. in(elege? Daca profesorul este prc::­gatit insa, situa(ia se schimbo. In ~tiin(elc naturale, care ocupil un loc atat de insemnat in programul ~coCIIci secundare ~i a cil­ror obiect estc de intui(ic, se petrc:c oare lucrurile altmintreii? Ci(i eievi din ~colile noastre secundare, dupil urma lec(iilor de geolo­gie, au in capul lor altceva decit numiri abstracte?

St~diul filosofiei alit cit se fnce in ~coaiCI secundaril, ~i Clnume studiul elementelor de psihologie ~i logico, a elementelor de so­ciologic ~i moralil, nu numai cil nu este abstract pentru elcv, dar estc singurul care estc cerut de soflctul elevului, in care elevul intra cu o curiositatc naturcliil, spontana. Tinorul dopii vdrsta de 15 ani, daca este intreg ICI mink ~i daca a invatot patru close gimnazialc, incepe sil-~i punil el insu~i intrebori de psihologic, de logicii, de sociologic ~i de: morala, faro sil mai a~teptc pe profe­sorul de specialitate, lucru pe care nu-l face Ia celelalte obiecte de: lnvatamant secundar. Oare este curios elevul sa ~tie cum se complecteazil aritmetica ~i geomctria inviitate in primelc close gim­naziale cu algebra din clasele cursu lui-superior? La nici un obiect

4 ~OALA VREMII llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllillllilllllllllillllllllllllllllilllllillilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll: :::11 ,,

din programul ::;coalei secundare, curiositatea elevului nu precede studiul melodic al obiectului, ca Ia filosofie. Elevul din cursu! su­perior al liceului face teorii de psihologie, de logica, de sociologic ::;i de mora Ia; teorii naive, poate; teorii radicale in oricc caz, ina­inte de a inva(a filosofia dc!a profesorul sau de specialitate. La care aft obicct avem accea:;;i situa(ie? Care elev de liceu antici­peazii cu curiositatea min(ii sale aceca ce va avea sa inve(e, bu­niioarii : ::;tiin(ele naturale, Ia matematici, sou chiar Ia literatura romcina?

Obiectul filosofiei, nu numai ca este anticipat de curiozitatea elevului, dar el stii Ia dispozi(ia elevului pc-ntru a fi obsrrvat ::;i studiat. Faptele pe care lc studiazii psihologia, logica, sociologia ::;i morala, sun! doara fapte concrete, care se petrec ln om, in fie ce moment. Nu trebue un muzeu special, pentru a le lua Ia cu­no::;tin(a, cum se intcimpla cu multe din obiectele ::;tiin(elor ntl!uralc: ::;i nici o tehnica de ra(ionament, anume preformata, cum estc cazul in matematica, unde ficcare simbol este in(des numai daca au fast in(elesc toatc celelaltc simboalc elc:mcntare dinaintca sa; fap­tele pc care lc studiaza profcsorql de filosofie stau cu toate in suflctul elevului, cvidentc deJa sine ::;i gala sa fie in(elesc de clev, dcindatii ce este ajutat de Jec(ia profcsorului.

Daca insa profcsorul de filosofic nu ::;tie sa-l ajute pe elev cu lec(ia sa ca sa descopcrc obiectul filosofiei, atunci, bine in(eles, lucrurile ics rau. l1tunci clevul este constrins sa planeze in abs­trac(iuni. l1::;a a fast din ncnorocire, cazul Ia multe ::;coli secun­dare, pina acum de curand, cit profcsorul era nepregatit indeajuns. Multi dintre auditorii mei au desigur in amintirca lor, exemplifi­ciiri concrete ale unui ascmcnea caz. Profesorul care sc urea pe catedra, cu un manual didactic in mana I Cite::;te din el citeva rlnduri, pe care apoi le comenteaza ::;i Je inneaca in fel de fcl de cita(ii Juate din autori straini. Din cind in clnd intercalc:azii in ci­ta(ii, cite o declama(ie patetica, dupa care urmeazii o generalizare. l1ceasta vorbarie pedanta uneori pana Ia plictisealii; picanta alteori

~COALA VREMll 5 llllilllillilillllillilillllilillllillllillllllll!llllilillilillilililllllllillllililHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIUUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIUUUIIIUIIUUI

prin anecdotele servile, pin a Ia bur !esc, am vazut. o din nenaro­cire ca trecea lcctie de filosofie.

Dm aceasta s'a intcimplat, citeodata nu numai Ia studiul fi­losofii, ci ~i Ia toate celelaltc studii din liceu. Profesorul neprc­giitit indcajuus cstc totdcauna abstract. f'idica este ncinteles; fiindca in accst srns sa ia, in cazul nostru, cuvintul de abstract.

Lcctia de filosofic arc cu des<'ivir~irc alta structura. Ea nu numai ca nu cstc abstracto, dar cstc cca mai concreto din toatc lectiilc care sc lac in ~coala secundara. Cu o singura conditic: sa fie facuta de un profcsor bun.

sa vcdcm cum face un profcsor bun de filosofie lec(ia sa in ~coala sccundara.

riccentuam in ~coala sccundara. Caci in Universitate, condi­tiile de virsta ale elevului fiind schimbatc ~i structura lectii este schimbata.

In ~coala sccundara, profcsorul bun de filosofie i~i face lectia, nu citind in manualul didactic, ci citind in sufletul elevilor. in clusa, cl se serve~te de manual, dar nu pentru a-1 reproduce. Ccimpul sou de cxpericnta ~i de observatie este sufletul elevului. Cind nu direct in insil~i datcle expcrientii achJale a elcvului, cum cstc cazul cu faptele de care se ocupa psihologia, in oricc caz cl se \!iisqte cxcmplificat in datcle memorii clcvului, adicii in cu­no~tintclc cu care elcvul este familiarizat, cum cstc cazul cu fap­tcle de care sc ocupa logica ~i sociologia. Profcsorul bun i~i in­cepe lcctia dupa o buna cxplorarc in suflctul clcvului. Explorarca accasta il introduce in curiozitatea clevului, pe care el, daca va fi un bun profesor va ~ti sa o utilizczc. Lectia lui va fi pc rna­sura curiozitatii pc care o au elcvii clasci. ftrc noroc profcsorul de o clasa cu elevi de o cxccptionala intcligcnta, lcc(ia lui va fi. intr'un fel, nu arc acest noroc, lcctia lui va fi intr'altfcl. Lec(ie uniform a de filosofic nu cxista; sau mai cored zis, nu trebuc sa existe; pentruca nici suflet de clasa uniform nu cxista. ficcarc: clasa, dupa tipurilc sufletqti ale clcvilor, prczinta conditii spc-

6 ~COALA VREMil JIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII'IIi''

I

cialc:. La filosofie nu este co Ia cdelalte obiecte. Fi!ra interesul spontan al elcvului nu se poate inviita din filosofie nimic. Cuno~­tinte memorate pasiv, care sa poatii fi utilizate in mod meconic lnainte de a fi lamurite con~tient, cum se intamplii cu multe din cuno~tintele celorlcdlc obiecte de studiu, in filosofie nu existii. Lectio de filosofie trebue sa fie in intregime inteleasa. :;'>i ca sa fie in­teleasa trebue sa fie pe masuro elcvului.

Numai dupa kctia orala a profesorului intra in rol manualul didactic. l'icesta are de scop sa precizeze terminii ;;i sa sistema­tizeze cuno~tintelc date in mod oral. El vine dupa lectia profc-. sorului.

l'istfel lc:ctia de filosofie in ~coala secundara este tot ce poate fi m,li putin abstract. Ea trebue sa se faca pe baza experientii concrete suflctqti de care dispone elevul.

Deaceea aplaudiim din toatii inima Ia dispozi(ia ce s'a luat de a se intregi catedra profesorului de filosofie cu ~use ore de practica.

l'iceste ;;ase ore de pmctica atribuite filosofiei sunt de fapt o invitatie facuta profesorului de filo,ofie de a explom cu temei sufletul elevilor. Cu datele ce trebue sa le adune pentru fi~u in­dividualitatii, profesorul de filosofie i~i pregate~te terenul pentru viitoarele sule lcctiuni. In orele uceste de practica se stabilqte intre profesor ~i elcv un fel de comunitate de munca; elc:vul co­laboreaza cu destainuirea spontana a firei sale, profesorul cu in­drumarea ;;i asistenta. Elevul invata dela profcsor sa se cunoasca mai binc pe sine, dar ~i profesorul primqte deJa elcv ceva cu mult mai pretios; cl prime~te excitatia spre o activitate ;;tiin(ifica pri­menita, an cu an, generatie dupii generatie. Profesorul bun de filosofie din ;;coala secundarii care va ;;ti sa profile de aceasta comunitate de munca va fi fcrit de rutina. Va fi continuu intine­rit Ia spirit, fiindca va fi continuu in comunitate cu spontaneita­tea tineretii omene~ti.

Profesorii buni de filosofie din ;;colile noastre secundare

'

' ~COALA VREMD 7 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIP

. sc vor bucura mull de <tccste ~ase ore, care lc-av fost atribuite. In schimb, profcsorii ncprcgatiti in dcajuns vor fi foartc des­

orientati. Ei sc vor intreba: cc· manuale vor mai reproduce in accste ;;asc ore? Cu, cc predici morale, sau cu ce cita(ii pcdantc au sa sc a jute Ia orelc de educatic mora Ia?

Sarmani clevi de ;;coala secundaril, cum va pldng pe acei dintre voi cari avcti parte clc ascmeni profcsori neprcgiititi!

Dar cum sunteti de fclicitat, in schimb, voi ceilal(i, ;;i sd speram cd voi sunteti in majoritate, care avcti parte de profesori buni.

Orele pc care:: lc vcti pctrccc voi cu studiul filosofici, vor fi orcle ;;colare cclc mai pldcutc ;;i de care vii vcti aducc totdcauna amintc.

Veti inviita Ia psihologic sa va cititi mai binc in· suflct; Ia logicii, sd vii controla(i mai u;;or ra(ionamcntul; Ia sociologic, sii vd oricnta(i, cu mai multo con;;tiintd in viata socialii din jurul vostru, iar Ia morald, sd vii intiiriti caractcrul pcntru a lupta cu mai mull succes in contra ncpreviizutului care pindc;;te destinul vostru.

t'idrcsindu-vii aceste cuvinte, nu este in intentia mea sa vii miigulesc amorul propriu, indcmnindu·vii sa urcati piscuri inca ncbiitiitorite.

Eu nu fac dedi sd urmcz unci tradi\ii. ltraintea mea, cu mull ·iniiintea mea Bufrosin Pofeca primul pro­

fesor care a predat filosofia in limba romano Ia Colegiul national .. Sf. Sava" din Bucure;;ti, vi s'a adrcsat cu accia;; incredcrc::, prin cu­vintclc pusc in introducerea ciir(ii sale de Filosofia cuvfntului tji a nifravurilor. tradusii dupii Gotlicb l'ienicius, ;;i tiporitii in anul 1829. '

t'iu !recut de atunci mai bim:: de un secol! Nu este oare accasta o pcrioadii destul de respcctabilii? , De mai bine de o sutii de ani filosofia i;;i cautii Ia noi un

drum nou in invatamdntul secundar. Pcntru asigurarca viitorului cultural a! tinerimii noastrc sa

speriim cii in sfir::;it, ea nu mai este departc de a-1 fi gasit.

Prof. C. Rc'idalescu-Molra

8 ~COALA VREMD llllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!'lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiUIIIIIIIIIIIillllllllllllllllllllllllllllllllllllll

PE.DAOOOIE.

Clevetitorii ~i mesena de invatator. C. Dogara, invcl\cllor.

Sun! multi oameni cari cred di a fi inv~t~tor lnsemneazil foarte pu­tin Jucru. Unii apropie meseria noastr~ de joe, aducdndu-~i aminte de ghidu~ide copiliiriei, cdnd cdte un .drilcu~or" facea a~a de bine pe .Dam­nul" inca! i~i faceau cruce parintii. Dupil ace~tia, inv~tatorulinfra in cia sa, incruntil sprdncenele, privqte pe de-asupra ochelarilor ~i lini~tea e 9a!a. Lectia incepe, elevii numai ochi ~i urechi urmilresc panil Ia sfdr~it, cand in cepe interogarea. Vai de cei cari n"au fast aten(i! Slava Domnului! r~e­

gulamentul e foarte elastic in ce prive~te pedepsele. Nu le-a desfiintat. !;ii-apoi, chiar· dacii le-ar fi desfiintat, cum s"ar verifica ce li se int<implii lntre peretii clasei acestor jumatati de oameni iresponsabili, deci predis­pu~i prin imperfectiunea naturii lor tuturor abaterilor care frizeazii ordn­duielile omenqti?

Dupd al(ii, ne~tiinta elevilor este un motiv de bunil dispozitie pen­tru invcltiitor care, in contact cu aceste fiin(e imperfecte, i~i apreciaza desavdr~irea sa. lnvatiltorul este, in aces! caz, un mic despot care bene­ficiaza de toate deliciile pe care i le ofercl situatia de stApdn.

Dac'ar ~ti ace~tia, cdtil am~rilciune •inoemneazil pentru invat~tor ne­~tiinta elevului sau! De cdte ori trcbuie sa batatoreascil aceea~i cole, pen­truca elevul sa in(eleagal Nu sii· i spunil el c'a inteles sou sil'i reproduca pe de rost o reg:Jicl piistratii Ia suprafata creerului ~i care, in mod ne­indoielnic, Ia sfdr~itul orei se va risipi co fumul in vdnt, ci sii simla prinlr'o mtuitie pe care numai cei indriigostili de copiii lor o au, ci! cele inviitate fac parte intregitoare din suflet.

!;ii mai sun! altii cari invidiaza Ia inviltiltori multul limp liber de care dispun. lnvatcltorii sun! ocupa(i numai cinci ore, dup~ care nimeni nu-i mai intreaba ce lac. Sa fie a~a? Nu rna gdndesc Ia preocupilrile striline de >iCOala cu care societatea i-a impoviirat. f\ctivitiltile acestea se lac, dupa mine, in dauna inv~tamdntului ~i nu reprezinta un plus de muncil normal~. Cil sun! oameni cari le implinesc, e foarte adev~rat. Insil o fac cu pretul sclncltcltii lor sau cu sacrificarea multora din in.eresele invilta­mdntului. !;icoala cere atdta risipa de energie in edt abia t-aJunge unui ins, dotal peste media oamenilor, scl-i satisfacil cerintele, pundnd in joe toata puterea sa de muncil ~i de creatie.

I .

' ~COALA VREMll 9 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllt

Tot acqtia mai numarii sarbatorile ~i vacantele prin care, dupa so­cotelile lor, reduc Ia jumatate anul (le lucru.

Tuturor sa le aratiim ce este in !apt meseria de invli(ator. In primul rdnd, copiii nu sunt a~a de docili cum ~i-i inchipuiesc

unii. De altminteri, un invlitiimdnt sliniitos nici nu poate avea ca scop ultim o supunere oarba care, in afarii de foloosele imediate, ~i acelea aparente, nu contribuie cu nimic Ia sporul sufletesc al unei individualitati. ~i totu~i, o supunere trebue realizata. Spre deosebire de anumite con­ceptii din alte vremuri, care cereau ca elevul sa se supunli orbe~te in­vatatorului - din plicate ele persistli ~i astlizi - noi subordonlim pe elev ~tiintei, inllintuindu-1 de aceasta prin interes ~i curjozitate. Lucrul insli nu este tocmai u~or ~i dificulfatile sunt cu aldt mai mari cu edt copilul este mai mic. La omul matur, interesul pentru ~tiintli se na~te din autodeter­minare. Cel care-~i ia osteneala sa asculte o conferintli e alent fiindca a consimtit tiber sa participe, fie pentru complectarea culturii generate, fie pentruca anumite idei ii sunt necesare unei mai bune stapdniri a profesiunii sale. ~ide cdte sfortliri nu este in stare omul, mai ales cdnd e vorba de profesiune I Nu atdt pentru mijloacele de existenta pe care i le procurii, edt pentru posibilitatea pe care i-o dli sa-~i implineasca rolul social edt mai bine. f'i~a se explica de ce savanti blitrdni, farli sa pre­gete, in lata unor greutati aproape de neinvins, s'apuca sa invete o limba necunoscuta, sou sa cerceteze domenii care le-au lost straine pdnii atunci,

·numai pentrucii prin aceste activitati ~tiinta lor progreseazii. Se intdmpla acela~i lucru cu copilul? lncontestabil eli nu. In primul rand, prin natura lui nestatornica, nu se poate fixa prea multli vreme asupra unui singur domeniu. f'ipoi ~i interesele lui sunt cu totul diferite de ale adultului. Un organism in desvoltare cautii mai intdi sii-~i satisfacli nevoia de cre~tere .. ~Uinta, pe care i-o oferim noi, oricdt ne-am strlidui, nu satisface intere­sele lui imediate, ci e pentru mai tdrziu. De cdte ori, nu le spunem co­·piilor: • Sa vedeti voi, cdnd veti fi mari, ce riiu o sa fie eli n'ati invat~t de mici". !;)i avem convingerea cii ne cred pe cuvanf. In !apt, nu prea ne cred. Dovada cii nici noi, dela o vreme, nu le mai punem in lata ase· menea perspective indepartate, ci intrebuintlim argumente mai .actuate•. De altminteri; chiar daca ne-ar crede, n'ar putea sli fie mereu a~a cum ne plac nouli.

In viata omului matur, sentimentele morale joacli un rol covdr~itor.

11colo unde sentimentele morale sunt slabe, intervine !rica de pedeapsa, nliscuta din sanctiunile, pe care orice societate le aplica adultilor sai, in caz de infractiuni.

10 ~COALA VREMII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll~

Cum functioneazil frdna morald Ia copil? E de ajuns o observa(ie lsuperficialil ca sil vezi ·edt e de ~ubredil. Nu cd sentimentele morale i-ar ipsi. Le are ~i el, dar sunt, ca sa zic a~a .copildre~ti" _ Nu au Ia bazd imperative abstracte, ci mai mull o composiune care deriva din raportu­rile cu lucrurile ~i fiin(ele din imediata sa apropiere. llvdnd o expe­rientd restrdnsd, de multe ori, copilul e lndemnat sd socotiasc<i bon ceeace ii convine ~i sd deteste ceeace nu gdse~te in fiinta lui. Vii lnchipuiti, in

i ' asemenea imprejurilri, edt de variabile sunt no(itmile lui morale. Foers­ter ne recomanda sa fa cern a pella elementul eroic. txperienta mea didac­tica rna determind sa afirm ca nu se poate ndd~jdui prea molt dela acest ape!, mai ales cdnd e _ vorba Je elevi din ~coal a primard. Presupundnd cil elementul eroic ar exista in gradul in care Jl presupune Foerster ~i nici atunci n'ar fi pn ajotor prea pretios pentru inviltator, din cauzele amintite mai sus: nevoia de crqtere a organismului, interesele speciale vdrstei, mobilitatea atentiei, etc.

llr mai ramdne pedepsele. Se pare cd, In imensa majorit<~te, dea­lungul vremii, pedepsele au reprezentat pentru educatori cele mai efi­cace mijloace, prin care copilul a fo:.t constriins sa inve(e. Noi nu mai contdm pe ele, ~i iata de ce. [ xcludem pedepsele fizice ca uncle ce nu se potrivesc nici cu spirittd vremii, nici cu scopul edoca(iei. Prin ~coala

deschidem drumurile personalit<i(ii. Ori, pedeapsa fizicd este tot ce poate fi mai dauniitor unui spirit pe care-! ptegatim pentru autodeterminare. Pe de alia porte, ele mai pot reprezenta ~i un real pericol pentru orga­nismul copilului care, tot in interesul educa(jei, treboe sa funct•oneze ln cele mJi bune condi(iuni. Ne adresam in rari cazori pedepselor morale: admonestarea, izolarea de restul grupului, Ierne soplimentare, etc. llu ~i

ele un rol insemnat. Nu rezolvil insii complexele probleme pe care le ri­dicii invatamdntul de astazi.

Solutio sta numai in personalitatea invdtatorolui. llcesta trebtiC sa fie ve~nic neobosit ca sil deschidii larg ochii mintii copiilor cdtre lumea · din afara ~i sa le strecoare in suflet, satisfdcandu-le dorul de-a cunoa~te, toate ideile de care acum, sau mai tarziu, vor avea nevoie. In sufletulin· vatatorului, copilul va trebui sil citeasca o prospetime continua, nealteratd nici de vicisitudinile vie(ii, nici de fatalitatea varstei. De aceea, munca lui este cu mull mai greu deed! a a!tora. Pe cata vreme, un functionar, dupil cativa ani de cariera, datorita rutinei ajungc sii execute aproape meconic anumite ac(iuni, ~i cu edt le repetil de mai multe ori cu atilt le executa mai u~or, un invd(iitor nu poate sil faca acest lucru. Ceva mai mult. Daca tinde edtre automatizare, trebue s'o evite. llltfel e mort pentru (;drieril.

.. !;!OOALA VREMII 1 f UIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIK

Munca lui este o activilate de crea\ie permanentA, frumoasi!, in adevi!r, dar care sapa cu rapiditate ~i Ia temelia celui mai robust or­ganism.

CatA energie intelectuata iji trebue nu mai ca sa sti!pdne~ti o masa de copii! Sa-ti imparji mereu atenjia in atdtca direcjii opuse. SA te con­centrezi in acela~i limp asupra cuno~tinjelor pe care le predai ~i sa Iii mereu preocupat de rasuoetul pe care 1-au avut in sufletele lor, iar cu privirea sa urmarqti patruzeci de capete, in care pot incolji tot atdtea gdnduri contrarii scopului urmarit de tine.

Diversitatea sensurilor, in care fatal se indreapd gdndirea copiilor din cauza necontenitelor oscilari ale atenjiei, in ~coala veche - veche mai mutt in opozijie cu ceeace dorim intr'un viitor edt mai apropiat- se remedia prin repetari mecanice pe care le executa clasa intreagi!. Era ~i acesta un lei de:a servi concepjia pe care o aveau despre inva­tamdnt. Noi, lara sa detestam aceasta metoda, ne multumim sa spunem ca de vreme ce scopul nostru nu e cuno~tinja in sine, goata de orice conjinut, socotim de prisos un procedeu care nu face altceva decdt sa u~ureze memorizarea ideilor ~i nicidecum asimilarea lor.

l'isimilarea ~tiinjei este o activitate persona Ia. Ea presupune un con­tact direct intre sufletul elevului ~i materia de invdjat. Din !ipsa acestui contact cuno~tinjele elevilor no~tri sunt de multe ori atdt de ~ubrede.

· Neajunsurile invajdmantului colecliv, r.are superficializase ~tiinja pdn defectele sale inercnte, de altfel, reducdnd-o Ia definijii ~i Ia nojiuni -date ultime ale elabordrii, - incearca sa le inlature ~coala activa. Re­prezentanjii ei au preconizat principii de necontestat cari au stat Ia baza tuturor..reformelor ~colare de dupa riizboiu. Principiile de educajie, mai toate statele le-au inscris in programele lor. Statele n'au primit, insa cu aceea~i u~urinji! ~i schimbarea structurii *colii, pentruca invAji!mdntul, colectiv, tradijionat,· asigura omogenizctrea educajiei in direejia idealurilor fixate de organizajia centralit. Deaceea ~r realizarile ~colii active au lost sporadice ~i de scurtit duratit.

In diferite ji!ri, s'au intreprins acjiuni izolate pentru o individuali­zare efectivi! a educajiei. Rezultatele ne lac sA privim cu multi! incredere in viitor. l'imintim in treacat pia nul Dalton at domni~oarei Helen Parkhurst ~i planul jena realizat de Peter Petersen.

lncerdirile aces tea sunt dovezi despre stri!duinjele oamenilor de cul­tura, Jin toate ji!rile, ca sit inl~ture pi!catele unei ~coli vechi, ucigiHoare de sullete, pentru a o transforma, a~a dupi! cum nazuiesc l'imericanii. intr'un raiu al copili!riei.

' I

' ! .

:.

12 ::;COALA VREMII lllmlliiiDIIIII!IilllllllliiiiiiHH!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllliLIIIIIIIIIIIIIIilllllllllllllllllll!lll!lilllll\11111

Realizarea acestui vis este tot !n funcjie de invajator. Pe umerii lui apasa greutaji insuportabile. Domnul Gh. Comicescu*),

intr'o carte asupra invajamdntului din llmerica, vorbe~te cu multa caldura despre munca istoviioare depusa de invajatorii americani, pentru a face copilaria fericita.

Dificultii\ile intampinate de noi sun! sporite din cauza starii generale a viejii noastre intelectuale. :;itim edt de rudimentara este concepjia po­porului nostru despre culturlL

ll~a fiind, cinci ore de Jucru efectiv nu insemneaza pujin. :;ii nu ~tiu dad! timpul care urmeaza muncii invajatorului din clasa, 11 reface in in­tregime pentruca a doua zi sa fie pregatit a-~i primi, cu inima cleschisd, elevii. ·

Totu~i, nu e numai atdt. Munca desfa~uratil in clasa, pentru a da roade, trebue sa fie fructul unui studiu amanunjit pe care invaji!torull-a facut in prealabil asupra tuturor lecjiilor sale. Nu este vorba numai de schijele de lecjii pe ·care oficialitatea le cere tinerilor invcljiltori. llcelea se pot face u~or pentru a .implini forma". lnvajatorul vrcdnic nu se va muljumi niciodata numai cu ceeace 11 obliga regulamentul, care cuprinde ~i Iipsuri, dar ~i lucruri de prisos. In pregdtirea lecjiilor, nu e domeniu pe care invajatorul sa nu-l exploareze. :;ii nu fiecum, ci temeinic.

lnvcljdtorul ·~tie ca fiecare cuvdnt al sau e litera de evanghelie pen: tru copil. De aci, o nemasurata riispundere de-a cerceta mereu, de-a se informa precis ~i con~tiincios asupra progreselor realizate de mintea ome­neasca. E. Weber spune cd adevilratul inviljiitor trebue sii ramana toata viaja sa student; adevaratul pedagog, un om intr'o ve~nica formare**).

De aceea daca alji fucjionari se pot recrea in voie dupii ce-au iqit din birouri, lnvajatorul nu, chiar daca nimeni nu·l intreaba cum i~i pe­trece timpul.

Cu acestea ~i cu multe alte greut<lji are de luptat lnvajdtorul. Putini sun! aceia cari le cunosc ~i Ie lnjeleg. Cei mai multi clevetesc din diu­tate sau din ne~tiinjd. llljii se muljumesc sil dea nepasatori din umeri, sil-~i rumege placerile viejii, daca soarta i-a harilzit cu bunuri, sau sil-~i

indrepte gdndul catre ei lnsa~i, daca ~i a supra lor a pas a jugul unei vieji de mizerie. E a~a de qreu sii suferi pentru aljii, cdnd plilcerile nu-\i dau riigaz sau cdnd soarta ti-a hariizit ~i jie suferinjii din bel~ug.

C. Dogaru inv.

- •) Gh. Comicescu. Realizdri $i tendinti nou·i tn ~c. americand contemporand. Ia~i 1Q35. ••) ~t BdrSlrnescu. Didactica. Craiova J 935.

' . I

l I I

' ~OALA VREMII 13 ·•·lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiWI

Observ. si experim. pedologice.

Din kstele laboratorului de psiho­logie Bucurqti Testul de inteligenta logica Lahy prelucrat, adaptat ~i experimental de d. I. M. Neslor

u nul dintre cele mai active lab~ratoare de psiholoige din tara noastrll este eel de sub conducerea d. Profesor Universitar C. Radulescu-Motru, care functioneaza pe langa Universitatea din Bucure~ti, avand ca ~ef pe d. I. M· Nestor.

In laboratorul acesta se lucreaza ~tiintific, melodic ~i totul controlat prin experimente ~i etaloane.

Multi dintre cetitorii revistei noastre cunosc inca din anii trecuti aces! laborator ~i multe din Iucrarile lui. Anul !recut am redat in revisla noaslrll ~i .profilul psihologic" alclituit dupa modelul acestui laborator, de colabora­lorul nostru d. I. C. Stoica I).

Anul acesta, vom cauta sa facem cunoscut mai mull metoda ~i mijloa­cele de I ucru ale acestui laborator.

In acest scop ne vom ocupa pe scurt de testele emise de aces! Iabo­rator. De data aceasta vom reda testul de inteligenta logica a lui Lahy, care a fost adaptat ~i aplicat ~i Ia noi in tara, in urma experimentarii ~I etalonllrii lui pe 2DOO cazuri. ·

Testul este prelucrat de d. Prof. Univ. I. M. Nestor ~i are etalon atat pe puncte - centile, dH ~i pe limp - centile, cu instructiuni. El se aplicll incepand cu varsta de 9 ani, inclusiv adultilor.

Este unul dintre cele mai perfecle teste, cari le avem noi penlru inte­ligenta logicll. El consUl din mai multe Ierne ~i intrebari Ia cari subiectul trebue sll raspunda, cat mai precaut ~i In mai putin timp.

Este un test individual, care se aplica numai Ia ~tiulorii de carte. La orice temll se poate da numai un singur raspuns, ~i in afara de cifre ~i ca­teva nume nu se scrie nimic, doar se insemneaza cuvintele respective, cari marcheaza rllspunsul adevarat al intrebi!rei sau temei puse.

lata ce cuprinde testul: 1. Serii de numere; 2. Cuvinte asemanlltoare, 3. Cuvinle de prisos; 4.

----. ') Vezi ~coala Vremi t:o. 2/1936.

14 ~CO ALA VREMD. ljllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lll:t:i:lllll

Analogii; 5. Fraze deranjate, 6. Prover be; 7; lntreprindere de Iexie; 8. Arbori genealogici; 9. Limbll streinll ~i 10. Silogisme.

Dupll rezolvarea aceslui test, poti observa Ia ce nivel se ridicll inleli­genta subieclului, ulilizand etalonul dat pe varsle. Subsemnatul am dat unor adulfi spre rezolvat aces! test. Unul a avut 91 puncte b~ne. Deci acel su­biect are centilul 100. lnsa Ia rezolvat in 85 minute, a~a ell dupa etalonul limp ar avea centilul 30.

In concluzie, subiectul de care vorbesc este f. inteligent dar lent. Notez ell aces! test este insotit de instructiuni, cari explica ~~ lamUJesc

indeajuns pe eel care aplica experimentul ca ~~ pe eel care·l rezotva. Nici Ia un caz nu se rezolva testul daca starea sufleteasca a subiectului

nu este lini~tita $i pe deplin favorabila. Prima clasificare e o interpretare cantitativa, ce se face dupa numarul

raspunsurilor bune ~~ rele. Pentru interpretarea calitativa, in cazul cand e necesara, e bine ca testul sa fie trimis Ia Bucure~ti Ia laborator, unde este precis rezolvat. Adresa: Societatea romana de cercetari psihologice, Bucu­re~ti; Str. E Quine! (Uoiversilate) ~ef I. M. Nestor. Testul se poate comanda ~i prin Red. rev. ~coala Vremii, I exemplar 15 lei.

;

Teste pentru atentie. Pentru funcfiunea a tent ei, am publica! diferitele teste de determinarea

ei, enuntate in articolul dnei E. Mariescu, din numarul anterior al revistei noastre. •

Continuam sa redam ~~ testele utilizate de Laboratorul de psihologie Bucure~ti, impreuna cu etaloanele respective.

7'eslu/ PiePon este testul de atenfie concentrata ·- Cantitate. El consta

dintr'o paginll de hiirtie cu patra(ele cari au codite. Ex. -· [l 0 LJ U I /

/

I In test insll sunt patratelele cari au codi!a ~~ in alta parte ex. t 1- n Subiectul insll are sa bareze (taie) cu o linie numai cele cari sunt date

I de model sus. Daca taie un patratel a~: 1 1, face gre~alll.

Testul are etalon. Punctele se socotesc a~a: pMrafelele bine taiate sunt .Semne juste• cari indeplinesc atatea puncte dite sunt bine taiate. De exem­plu daca un elev de 7 ani taie 20 (Sc j.) are centilul 25 Ia atentie concen­trata cantitate. Jar daca langa acele a omis unele sau a tlliat allele cari nu trebuiau, atunci i se socote~te dupa urmatoarea formulA atentia concentratll

calitate s!-~s. g. adicll Semnele juste minus semnele gre~it taiate, impllr!ite SJ. S. 0.

-~-~-· ,;_.·-~ .. -

15 !;!COALA VREMD 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

Ia semnele juste plus semnele omise. Elevul dat ca exemplu mai sus (lndri-cau Costan ct. I. 1935136) a avut centilul 80 Ia atenjia concentrata calitate;

situatia fiindu-i urmMoarea: 20-0 20 20

+ 1 = 21 =0, 952, Ia care puncte coresp .c

80. Etaloanele acestui test se obtin odatil cu testul dela laborator, sau dela noi Ia cerere.

'!'estu/ de atenfie ·distl'ibutiuiJ, constll din ni~te cifre ~i e colectiv. II

redam mai jos.

5 60 22 85 39 16 47 64 6 34

40 98 76 48 68 21 59 80 42 10

15 54 94 9 92 41 1 55 97 26

49 84 27 63 14 38 86 73 20 62

87 2 67 33 45 96 3~ 79 70 4

28 93 23 83 72 8 69 91 53 13

99 36 88 46 56 78 31 25 35 82

11 58 65 17 2/l 90 52 19 61 51

66 77 44 89 75 95 43 57 3 7/l

18 100 29 1 81 30 37 12 71 50 Rejam ~i instrucjiunile:

Atentia distributivd (Zahlenquadrat)

.Matel'ia/ 9i tehnica.- Subiectului i se prezinta foaia intoarsa ~i este invitat sil-~i scrie numele, varsta (in ani ~i in luni), ocupatia ~i locul. Foaia nu va fi intoarsa decit Ia comandil. Subiectului i se explica, printr'un exemplu clar Ia tabla, ell pe foaia lui se gasesc numere incepind dfla I (nu se spune pi nil Ia cit), insil in dezordine, impra~tiate. La comanda • Jntoarce foaia ~i incepe", incepind cu numilrul 1 subiectul va cil.uta ~i va tAia toate

. cifrele urmiltoare (I, 2, 3, 4. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11. .. ), c11 de Pepede posibil ~i lara sil om ita sau sil sad\ vreun numar. Subiectului trebue sil i se explice ell toare numerele sunt pe foaie. La comanda inceteaza, subiectul pune creionul jos imediat. Dupil ce eJiperimentatorul s'a convins ell subiectul a injeles ten: a, el comandil: .Intoarce foaia ~i incepe" I Subiectul lucreazil 5 minute.

' t

16 !j!COALA VREMll lllllllllllllffliiiUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIJIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/IIIJIIIJIIIIIIIIIIIII/IIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIJI/IIIIIIlllllllllll

Cotol'e. - Se numArA cifrele taiate. Numarul acesta reprezintii randa­mentul iudividual. Nu se ia in considerare ullimul numiir ti!iat, adicii nu acesta poate reprezenta randementul, intruciit unele subiecte sal' numerele pe care nu le gi!sesc prea repede. Numarul cifrelor sllrite, poate reprezenta o indica!ie pentr~ ins ~~irile de caracter. (Pentru a se calcula u~or numlirul cifrelor sArite, experimenlatorul recomandA subiectului sa incePcuioscii ultimul numh pe care 1-a ti!iat in momentul auzirei comenzii .Inceteaza").

Testul este colectiv ~i poate fi aplicat dela varsta deJa care subiectul cunoa~te cifrele pinii Ia 100". ·

Ia til ~i etalonul:

Gen- :

tile

!00 90 80 70-'· 60'' 50, 40. 3·1 20 10

Atenfle dlstrlbutlva (Zahlenquadral)

v d r s I a

7 8 8 10 II 12 13 14 15 16 17 18 A

nbsb613113914d4~49148 6sjs- Is, 1912212426:3Ji37'39'41 142 5347'45 I 7 20)23125)30~3~ 36[37139 47 42140 15192224283234135j3741 40138 l4 17120 22 26130 33133•34,38 37 36 J316,182124273113!/33j3535j33 12 15• 17 19 23i25 29,30!31 33 32[32 1113151721.23 ~728•30303030 9 II 13 15 19121 23126126 29 28127 7 9 I 0 II I 6 17! I 8:22:22,26 24i24j

Se poate comanda deJa laborator sau deJa noi.

I \

'

f

'f'estul de aten{1e concenfl'alii intel'nii consti! dintr'o Iabell! cu numeri in coloane, cari se aduna primul cu al doilea, al doilea cu al treilea etc. scriindu-se rezultatul Ia dreapta cifrei adunate, ineii numai unitlilile sumei zecii neglijandu-se. Testul de~i colectiv trebue aplicat in cea mai desi!var~ifi! r lini~te. Se poate procura impreuni! cu etalonul dela labotator sau deJa noi. ~

'f'e•tu/ de afen{ie 91 memol'ie, iati!-1 mai jos: 1

Cel mai bun

medic-dentist I Dr. M. Tama~ l1rad, STR. EMINESCU No. 10. ~dresati-vii cu toatii t_ increderea acestui medic romiln, jn tot ce prive:;;te 1

specia litatea Dsale. I

' ~COALA VREMII 17 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllll"l

u

X

y

s

A

M

z

A

u

M

s

z

y

X

X

s

u

M

A I

lnstrucfiunile:

z

M

u

z

M

u

M

X

z

M 2

y 3

u 4

Y A S

Z Y X

M S Y

U X A

z y s

Y S A

y u z

M S Y

Y X A

s 5

X 6

M X

A U

X A

S M

U A

z [" A X

A Z

s y

z 7

A U

X y

S M

z u

X y

y A

" s z

U X

M U

Instractiuni pentru ap!icarea testului de atenfie si mcrnorie

,.MatePia/ 9i 7'ehniciJ. - Subiectul prime~te foaia pe dos, scrie numele virsta, clua, ~coala ~i locul Printr'un exemplu Ia tablA experimenlalorul explica subiectului ca sub fiecare litera trebue sa scrie numarul respectiv. Numarul poate fi aflat, daca se cerceteaza ~irul numerotat din capul foaiei.

Exemplu:

N 2

s

A 4

N

R 3

A

M I

M I

N

N 2

s 5

R

R 3

N 2

s

A 4

A 4

N

s 5

M I

A

s N

M R

Subiectul trebue IAcut alent asupra faptului cA exemplul este numai un exemplul ~i ca in exemplarul original sunt aile lilere; a poi ca trebue sa lucreze caf poafe de Pepede.

TIMP: I minut".

18 ~COALA VREMD lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllt

lata ~i etalonul: Atentle \11 Memorle

substitufle cu cUre \II lltere Ceo- v d r s .

" ' tile . 7 8 9:IOt1.1213141516171oA

--,1-33,39 46144 100' 22 27 30 44 47 47 49

90· 19 22 26 30 33 38 38 40 43 41 40 80 17·20 24 27 30,34 35 38 40 37 38 70, ]6 18 ~2 25 27 31 33 36 37 34135 60 14 17 20 23 25 29 31 34 3:> 3234 50 13 15 19 21 23 27 30 32 32 30·32 40 12 14 17 20 21 26 29 30 30 29 30 30 II 13 15 18 20 23 26 27 29 26 27 20, 9 1] 13 15 17120123 25 26 22 251 10i 5 6 9 9 13 16 19 20 18 19 22

Etalonul penlru mectiul rural:

Atentla \II memorle M. rural

Ceo- ' Vdrstt~

tile .7 8. 910!11 12

HO 241zl 22 25 90 ltJ 19 20 22 80 17 17 18 19 70; 15 15•]7 18 60' 414 15 16 sol 12 13 14 15 40 I' 12 12 13 30 9 IOjiO II 20 7 81 8

~I 10 3 4/ 4

ln numarul viitor vom continua sa red~m testele pentru functiunea me· moriei. Dorim ca prin acest fapt sa u~uram cat mai mult munca invatato­rilor ce o depun cu cercetarea psihologica infantila in vederea complectarii fi~elor. Profilul psihologic il vom trimit · Ia cerere tuturor colegilor. Mai avem ciiteva exemplare. Aces! profil ne arala ca o icoana clara, dupa ca;nplelare bineinteles, toate functiunile suflete~ti cat sun! de desvoltate sau inapoiate. Prin alcatuirea lui putem vedea puterea psihica a fiecilrui copil, fapt ce ne u~ureaza munca in scoala si sa facem· invatamant edu­cativ, dupa puterile fiecarui copil. Colegi, sa incepem sa lucram ~i sa facem cat m•f putina teorie. ·

lon Blcigriilri

r-~~~~~:::,.:., .. , ... ,., .. , ... , .. , .. ,.,., .. ,.,.,.,.,.,.,.,.:.,~~ DIVERSE

Doud conferinte.

J n ziua de II Octornvrie a. c. lnvllt~torirnea din jud. Arad a avut fericlta ocaziune de a asculta douli conferinte pllne de lnalte principii· de ordin moral ~i national. Socotind aceste conferinte bine venite pentru toti ce!egii <lin judet, fie eli le-au audiat fie ell nu, fac rnai jos o dare de seama asu­pra lor, crislalizAnd principiile ~i stabilizandu· le esenta.

f. ,Paslunea muncli; teo ria elite/or; virtute a care lipseste poporului roman", conferinta dlui Insp. Ge­neral sec. Ldpddatu.

In cuvinte de o rarll lirnpezirne, d. Insp. General LAplidatu ne-a pre­zentat aceste idei In mod strlilucit, cu statistici ~i exernplilicllri cari ne-au arlitat nivelul scazut al culturii nationale ~i rnai ales al econorniei nationale ~i ne-au trezit ravna de a porni Ia rnuncli incordatll pentru a reca~tiga tim­put pierdut in apatie ~i a recllidi tara pe ternelii de suflet national ~i sli-i ca~tiglirn independenta econornicli.

Rlizboiul rnondial - spune Dsa - este ~i va rArnAne unul dint· e cele mai mari cataclisme sociale cari au sguduit vreodata omenirea. Nici navll­lirea barbarilor in Europa nu se poate asemana cu el, cllci urrnarile sale sunt mai adanci ~i prefacerile ce le-a cauzat in structura rnoralli ~i socialll a lumei su.nt incomparabil mai mari. Criza ce a urrnat, purtand numiri di­ferite: crizli economicll, morala, financiara, literarll, politicll, religioa~a- dupa aspectele sale multiple, - nu e in realitate decal criza conceptiei de viatll, criza ontologicll. Omenirea se gllse~te Ia o rliscruce a doua I urn• : una ce i~i trlie~te ultimele zile ~i alta careia incep a-i miji zorile. De aci multele frllmAntliri in cautarea de noui idealuri, ~i lupta pcntru incellijenirea unor noui concepjii de viaja ~i de organizare socialli. Natiunile i~i urrneaza fiecare calea destinului lor, clilliuzite de conducatori mai rnult sau mai pu­tin intelepti ~i atingAnd unele culmi de forta ~i de inflorire, altele afundan­du-se in mizeria sllibiciunii lor. Romania, constatlirn cu rnult regret, nu este printre tllrile infloritoare din punct de vcdere economic, financiar, ori cullu­ral iar natiunea romanli a rlimas sub multe raporturi, in urma jlirilor euro­pene. Avem boglllii nenumllrate ~i suntem mai saraci ca oricine; avern ce­reale in supraabondenta ~i tolu~ ne hranim mai slab ca oricine; avern vile

20 ~COALA VREMll llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllhllllllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii/IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII:411

nenum~rate ~i totu~ taranil nu mananc~ din carnea lor; am putea hr~ni 60 milioane de locuitori ~i nu hrAnim suficient nici 18. Taiem p~durile pentru a face noui terenuri de agricu ltura cand am pulea sa rna rim productia prin agricultura rational a; nu ne-ajung niciodata banii pentru nevoile publice ~i

tot mereu cautam imprumuturi in strainatate pe cari nu le plAtim ~i ne pier· dem cinstea ~i creditul, cheltuim totdeauna mai mull deciit ca~tigam astfel eli ne-a mers vestea ca suntem eel mai cheltuitor popor din lume; traim o viata de stat a~a de mizerabila eli toata lumea ne cunoa~te ca o tara a tu­turor posibilitatilor, o Californie unde strainii ~i ~napanii trllesc ca in sanul lui Avram pe umerii unui popor indelung rabdator, o tara care trae~te din expediente, o tara lara viitor. Romania mica de eri smulgea admiratia lui Bismark Ia 1878, care a numit-o .Belgia Orientului". Romania Mare de azi nu mai are nici atata consideratie, iar mica Belgie a Occidentului ne-a la­sat in urma in multe privinte.

Se impune ca o datorie sfanta sa ne ca~tigam prestigiu pentruca sun. tern o tara cu multe resurse. Dar pentru aceasla najiunea are nevoie de un alt suftet, mai mandru, mai increz~tor in fortele sale, mai dornic de munca ~i mai luminal. Aces! suflet nou trebue sa-l formeze ~coala de azi care are in mana cre~terea generatiilor, ~i in special ~coala primaril, c~ci ea este baza culturei $i a educatiei.

Printr'o munca pasionata zi de zi ~i ceas cu ceas sa imbunatiltim starea materiala a neamului romanesc. ~i s~ schimbam in favoarea noastra situatia mizerabila de azi, unde romanului i-atl ramas numai servicilie de amploiat, functionar ~i sluga, iar strainii ne-au acaparat bcgAiiile ~~ s'< u ureal Ia pos­turile de comanda Romanul cult s~ l~se v.echea ~i rraua deprindere de a tri!i pe spinarea statului, in ~coala ca bursier, in tinnete funq:onar, iar Ia ba­tranete pensionar $i sa caute a$i croi drum in intreprinJeri, sA mun.:eascA intens ~i sa-~i realizeze prin sine insu~i o stare materiala care sA-l scoata din situatia injositoare de a fi aservll economice~te strAinilor din propria-i tara. Sa ne ca~tigam independenta economica, pentruca tara ea, independenta politica e numai platonica. Am ajuns in siruatia de a depinde ~i politice$fe de tarile cari ne sunt creditoare. Toata viata econ mica a statului e in miiinile capitalului strain care ne speculeaza cum ii place. Noi cum reac­jionam. Plangandune soarta in cuvinte ~i in canlec? Nu I Printr'o munca fanatica de recucerire a jarii din miiinile strainilor, prin cumpAtare ~i eco­nomie. C~ci virtutea care lipse~te poporului roman. e economia.

Ne-am lasat amagiti de dictonul fals al egalitatii, libertatii ~i falemitatii ~i lncrezandu-ne in iluzia pacii eterne am ramas nepregatiti pentru infrun­tarea furlunilor. Am nesocotit traditia lara sA ne dam sea rna ca in ea rezidli

i

! I

~COALA VREMll 21 1111111111111111111111111111111111111111111111illlllllllllll111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111:1'1',•

specificul national Trebue sa ne intoarcem Ia ea caci intr'iinsa vom gas• drumul nostru adevarat de desvoltare in viitor.

Unui neam nu-i ajunge insa sa fie muncitor ~i cumpatat, daca nu are­conducatori intelepti cari sa-l organizeze dupa un plan superior de organi­zare sociala, daca nu are o elita conduciHoare neconrupta, care sa munceascli lara preget pentru binele public. In vremurile mai vechi, elita condudl.toare­o formau preotii. In stat cu incelul · puterea a lost cucerita de laici, iar azi vedem ca pretulindeni marea majoritate a conducatorilor de neamuri o for­meaza laicii. Nemaiexistiind criteriul blazonului de noblete, ajung conduca­lori cei mai inteligen1i ~i mai ales cei bogati. La 'noi bogatia fiind in mai­nile strainilor elita conducatoare poarta pecetea strainismuL i. Se impune ~i aici o munca pasionata de recucerire, caci nu se poate admite ca intr'un stat national romanesc elita conducatoare s'o formeze strainii. $coala trebue­sa descopere inteligentele vii, statui sa le ·cultive sistematic ~i sa-le incre­dinteze mai tarziu franele conducerii .

. Aceasla sa fie elita conducatoare de maine, care sa conduca destinele­palriei pe drumul marirei ~i gioriei, prin munca desinteresata in slujba pa­triei ~i a neamului. Astle! pnntr'un nalionalism constructiv vom reu~i sll· lim stapani Ia noi in tara ~i sa ne impunem ~i in afara.

Trebue sa ne ca~tigarn insa o virtute: economia. Suntem poporul eel mai cheltuitor din lume. Cheltuim tot ce agonisim ~i de multe ori mai mull decal putem agonisi. Nu ne masuram trebuintele cu putinta. Un functionar cu salariu modest vrea sa (ina casa mare ca un inalt demnitar. lar prover­bul zice: .Cine cheltue~te mai mull decat ca~tigll, lura•. La noi se dove­de~te mai bine ca oriunde. Dupa un tablou statistic al cuantumului de eco­nomii undi!"'Statele Unite ocupa locul de frunte cu formidabila suma de 187:. de miliarde lei, vedem ell Romania ocupll locul al doilea din coada fiind lntrecuta chiar de • U Jiunea Sud- Africana" tara unde traesc cei mai pro~ti oameni din lume, Hotentotii. Chiar Bulgarii earl ne apreciaza inteligenta,. ne-au intrecut in domeniul acesta. In tabloul statistic al economiilor pe cap de locuitor, unde Franta ~i Germania ocupa locurile de frunte, Romania i~i pastreaza acela~ loc injositor de coda~a. Pe tabloul independeiltei materiale a cetatenilor, unde in frunte sla Sueeia, ne pastram acela~ loc mizerabil,. iar pe tabloul statistic in care se vede pe procente Ia suta cati straini traesc pe spatele diferitelor natiuni unde Belgia e in frunte cu I ,50fo straini, vedem pentru tara noastra cea mai grozava situatie ce·se poate imagina. Dela pro­centul de 48,50°/o al Egiptului noi sarim Ia fantasticul procent de 111.15% de straini ce traesc pe spinarea mull prea blandului neam romanesc. Nu se­poate imagina o situatie mai jalnica. Suntem, sau am devenit ba~tina~ii stu-

22 lj!COALA VREMll tnii:IIIIIIIIIJI!IIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

pizi ai unei colonii africane, unde o minoritate de striiini ne-au injugat Ia -carul lor plin de bogiitii furate deJa noi, iar noi tiicem ~i tragem mereu,, multumindu-ne cu farimiturile ce binevoesc a ne arunca deJa masa lor -copioasa.

Gluma a ajuns prea de parte ~i •'a transformat in tragedie. Toleranja · noastrii prea mare s'a lntors impotriva-ne. lnstinctul de conservart najionalii .adormit de atata vreme. sub iluzia frajieMjii se rede~teapta. Sa incepem din cliCOala sii desvofll!m spiritul de economie ~i sa ne sporim zi cu zi starea materialii spre a sciipa de jugul injositor al capitalului strain, hain ~~ aca­parator. Trebue sii dam -poporului roman virtutl'a economiei ~i sii i-o infil­tram in sAnge. Teate sforjilrile sii le lndreptam in direcjia recuceririi inde­penJentei economice ~i sa smulgem din milinile strainilor avutia nationalii ~i odata cu ea ~i puterea reala de stapilnitori ai acestui pamilnt stramo~esc. Sa luam exemplu deJa natiunile -unde najionalismul este o dogma: It alia,_. -Germania, japonia. Muncitori pilna Ia limita extrema a fcrjelor, iubitori de patrie pana Ia fanatism, plini de orgoliu ~i· de ambitia nobila de a fi in fruntea tuturor, sa muncim deJa mic pana Ia mare pentru a ne cladi o tara .noua. In japonia de azi toate lectiile din ~coli se termini! cu imperativul national: • Trebue sa trecem pe continent;• Ia noi trebue sa se !ermine cu imperativul natiunii noastre: • Trebue sa ne recucerim tara inauntu, cinstea ' -~i dem

1 nitatea in

1 afara": . . f . • .·

n aplauze e unamme ale asrstenter, con erenfiarul a termrnat aceasta r .admirabila ~i atat de utili! conferinja .• Ne bucuram ca incepe ~i Ia noi lupta pentru rede~teptare Ia nafionalism ~i patriotism din toate partile, fiindca patria este supremul bun pamilntesc, iar adorarea ~i jertfa pentru dilnsa, o I·

· -datorie sfilnla.

II. ,Chestiuni $COlare", Inspc:ctorgc:nc:ral N. Dinescu \ lntr'o expunere succinta, conferenfiarul a tratat probleme de stricti! r

-actualitate ~colara, daudu-ne. sfaturi ~i indrumiiri prefioase pentru aplicarea Jegilor ~colare, a programei, muncii invajatorilor etc. 1

In programul Dsale de activilate Domnul lnspeclor general a inscris . .aces~e pretioase confermte regionale, unde invajatorii capata indrumari ~i

sfaturi pe tfru indeplinirea cat mai corecta a misiunii lor, iar prin conferen­~iarii invitati, - cum a fast acum d. Insp. General Lapadatu - primesc lumini noul imbogiitindu-~i cuno~linfle cu vederi asupra problemelor ac­tuale ce intereseazii viafa societiljii pentru binele ciireia Jucreaza. Dsa ne in· deamna sa studiem adiinc noua programa analttica spre a ne patrunde de spiritul ~i de litera ei. Studiul ei esle foarte prejios, intrucilt intr'ilnsa se

I $00ALA VREMD 23

I

tlllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllau:ulilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll:nnmuuuuu

cuprind sistematiz 1te dupil noui principii, toate cuno~tinjele ce se predau in ~coala primarA ~i vom afla in ea prejioa e indrumari pedagogice. R cunoo~t,.. pf'ograma ano!tticO e o dotorie de/a care (nt..,ii{Oiol'ii nu trebue sO se­sustragii sub niciun mofiu. Avem Ia dirma Minister~lui lnslrue(iunii pe ce~

mai harnic ~i lumina! om dela Haret incoace. Ne iube~te, ne ajuta ~~ ne apreciaza munca. El insu~i, cu toata varsta inainta·a munce~te, ca un titan ziua ~i noaptea. SA-i fim colaboratori injelepji ~i sA·i urmam exemplul muncii neintrerupte in slujba jArii ~~ neamului. Realizarile din anii precedenti sunt aducatoare de bucurii. Procentul frecvenjei Ia primele patru c\ase a trecut de 95%, iar Ia ultimele trei clase de 60%. InvAjamantu\ complimentar va fi reorganizat complet, dupa cum se poate vedea in noua programA. Se vor infiinta ateliere de lucru cu mae~lri speciali. InvajAtorilor li se vor line corsurL pentru dobandirea cuno~tintelor din domeniul indeletnicirilor practice.

Asistenta sociaiA penttu copii sara'ci va fi sporitii. Pentru aceasta Dsa- -fa•e un nou ape! de a se depune rabatul Ia Banca Najionala spre a se spori fondul de ajutoraro. Celor ce riposteazA ca fierare ~coala i~i are sA­racii ei, Dsa le propune so\ujia de a le da ce rAmiine din rabat dupa ce s'a vArsat 10% BAncii Nationale ~i dupA ce invAjatorul ~i-a detras cheltuelile de transport. Da asigurari ca aceste tonduri se vor imparji echitabil IIi vor fi ajutoraji elevii sAraci incepand cu aceia a caror situajie materiala e rna> rea. In cuvinte 'elogtoase laudA activitatea plina de nobila ravna a invatato· rilor, pe teren extra~colar ~~ indeamna ca pretutindeni sa se infiinteze ~e­

zA!ori populare ~i ~co\are pentru rAspiindirea dragostei de cu\tura spre a suslrage poporul dela alte deprinderi rele.

Anun~ ca acnul acesta s'au numit circa 1600 de invajalori, iar in pre- . zent ministerul cauta fondurile necesare infiinjarii a incA 1500 posturi.

In incheiere Dsa laudil in cuvinte calde activitatea inlensa ~i luminatil ce o desfa~oara Dl Revizor ~colar Laz~r lgri~an pe terenul ~colar ~i > pune­cii vine totdeauna cu drag Ia Arad unde ~tie ell are un revizor con~tient de misiunea sa, un revizor cum ar dori sa aiba fiecare judet din Romania,. pentru promovarea culturii ~i fericirea neamuh.i.

NOU!

Vasile Lrldara - B~tuja.

,Probleme ~i idei noui in Psihologie", de C. GEORGI11DE.

11dresati-va Ia Redacticl rcvistei..

24 ~COALA VREMD .l;llillllllnllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliiiiiiiiiiiNIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Dela cursurile libere ale asoc. generate a fnva­

fdforilor din Romania. din C Lung-Muscel,1936.

Copilul lene~. Conf. Dlui prof. Liuiu Rusu·Ciuj.

In ~coalele noaslre gAsim adesea tipuri de eopii inactivi, lene~i De aci ~i admonestArile: dobitocule, boule, lene~ule. Lene~ii sun! socotiji fiinje a e~­.-or viajA e pecetluitA pe veci, avand credinja eA nu se mai poate Ieee nimic cu ei. Dar vom vedea ell nu e a~a.

Viaja sufleteascA e caraclerizatA prin dinamism, mi~care, de> U~urare. {)rice mi~care presupune dilerite contraste. In viaja sulleteasea avem 2 lorje ·fundamentale: una care manA Ia acjiune, alta care impiedidi dinamismul 1 osulletesc. Copiii lene~i au Ia baza anumite boli psihice neliind vinovaji cu I'

nimic de aceasta In domeniul fizic pulem vedea 'ca organismul spre a se menjine sanatos, atunci cand se semnaleaza o boa!~, lurA vitalitate deJa alte f··

'Organe. Ex.: rinichii bolnavi lurA vitalitale deJa iniml!. Alunci inima se im­·bolnave~te. Ca sa vindecam inima, trebuie sa lratam rinichii. A~a e ~i cu lenesii. D•ferite boli psihice lura vitalitale deJa alte funcjiuni .ullete~li .. : Atunci copilul e lene~. Wundt a lost' un mare lene~. In cursu[ primar ~i

.apoi in cursu! secundar era slab Ia matematici. Toji il indemnau sa se re­tragA. Printr'o activitate mare, a ajuns a~a ca Ia 50 de ani sa dea 3 volume -de logica a 1200 pagini unul, iar in memoriile sale poveste~te despre sla­·biciunile lui, care prinlr'o compensare a devenit eel mai bun elev Ia mate· matici. Nu toti p~t li ca Wundt Omul dela na~tere e slab lata de mediu. 'forjele acceleratorii sunt mai slabe decal lorjele inhibilorii. De aceia trebue ·sa lacem armonia, compensarea. lntarim lorjele acceleratorit ~i sll!bim for­·tele inhibitorii. Care-i procedeul? Printr'o activitate progresiva ajungem Ia .activitate intensa. Sa cunoa~tem inlai cauza leneviei ~i ·apoi sa-l trat~m. pu­nandu-1 in situajia sa devina activ. Prima isbandl! trebue incurajatl!, cl!ci din momentul cand lene~ul injeiege ell si el e bun de ceva, se sile~te si •mai mutt, a~a !neat despecetluim ideia lalsa ce o avem despre lene~i ~i seoa­tem din ei elemente active ~i capabile sa devina oameni destoinici in viaja.

I}COALA VREMD 25 llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll'l

Psihologia disciplinii. de Dl Prof. Livia Rusa-Ciaj.

Nafwnea discipllnii. Disciplina e ceva sinonim cu ordinea; porturi constante intre anumiti factori. (and raporturile sunt vine desordinea.

anumite ra­neconslante.

In domeniul Of'gontc disciplina e sanatalea. (and un organ e bolnav raporlurile sunt neconstante ~i vine boala, indisciplina.

In domeniul mi§cilrii. Avem activitate: mecanica - lipsita de initia­tiva ~i vitala, adidi caracterizata cu -initiativa proprie.

In domeniul gtindif'ii, se zice eli cineva e nedisciplinat atunci cand e napadit de o multime de idei, ingramadindu-1 in !ieee clipa. Cel care poate sa le alunge, opnnd numai pe cele folositoare, are o gandire disciplinata. Daca repeta mereu, tin de spre automatizare. Automatizarea gandirii incer e inca dela 6-7 ani. Aritmelica. poez·a ~i allele materii de curs primar se in­vata mecanic. Automatizarea gandini se poale vedea Ia orice om care e ne­VOII sa primeasca a~a cum se prezinta diferite formule chimice ori mate­malice, diferite reguli ~tiintifice, etc. Disciplina e necesarll, fiind un mijloc economic at fortelor spre a se conserva 0i inatta in via(a. Disciplina insem­neaza supunerea piir!ilor Ia un tot, e o lege il'erenta din punct de vedere individual. Din punct de vedere social e iara~ necesara, clici altfel am Iinde spre anarhism. Avem doua feluri de disciplina: externa, supunerea Ia ordi­nele celor din afara, de multeori mecanica, ~i interna, adica o supunere Ii­bera, din convingere. De aceea trebue sa ne indreptam serios plivi1ea sp1e tineret, a~a cum se prezinta curentul prezent, mondial, sa cultivam aceastll disciplina interna, Iibera, caci numai aslfel vom putea avea generatia de maine disciU)inata 0i de nadejdi mari.

Manualul didactic de ~coald Conferinta d. D. Teodosia, profesor Elucure~ti.

peste doi ani se implinesc 100 de ani de cand s'a luat initiativa t'parirei manualului didactic. La inceput s'a indreptat privirea spre invajamantul uni­versitar, apoi secundar ~~ in fine, primar. Manualul de azi put~m spune ell e opera sec. 19. La inceput n'a lost carte speciala pentru copii de ,coala. Unii pedagogi cereau ca invatamantul sa se faca nu dupa carji, ci dupa na­tura. A"a bunaoara era Bacon, Rousseau, invajamant dupl natura; carjile sunt instrumentele a celei mai mari mizerii.

26 ~COALA VREMD lllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllliiiiiiiiiiiiiii;IIIJIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUI

Zalzmann; .~coala lara clir(i"; Rablais: .copiii sa citeascli intiii in car­tea mare a naturil"; Pestalozi: .Car(ile sunt un mijloc auxiliar inva(atorului. 0 carte buna atunci cand e tot a~a de..bine intrebuintatA de un dascAI bun ca ~~de unul rau".

Priv1nc obiectiv, cartea e ceva auxiliar invafAmantului ~~tot inva(lilorul e ce este.

La inceput am avut bucoavna, un lei de carte ce cuprindea toate ma­teriile, La 1699 avem prima bucoavna suprinzand simbolul credin(ei, cele tO porunci ~i 44 pag1ni literare. Copiii invatau bucoavna lara sli in(eleaga ceva. Trecerea dela bucoavna Ia abecedar a fkut-o alfabita 1776. Primul abecedar lansat publicului ca o carte cu .no(iune de moralli, de cetire, memorizare ~~ allele pentru cia sa I. primara".

I. Creanga a facut Ia 1876 un abecedar care constituia ~i un tel de , indrumatur melodic al copilului. In primele manuale nu existau gravuri iar daca existau erao foarte minuscule.

In primele abecedare avem metoda monitoriala. Copilul trebuia sli in­vete ~i ceiace intreba monitorul ~~ raspunsurile.

Ex. Monitorul. - Ce esle aritmetica? Elevul - Aritmetica e ~tiin(a numerelor etc ... In sec. 19 s'a impus con­

ceptia manualului tip; manualul sa fie un ghid atat pentru inva(alor dit ~i pentru elev. Dl M. Bicuilescu a inventat un abecedar, care dupa Dsa. poate sa fie inlocuit invatatorul - poli invata singur scris-cetit (manualul hop).

Mai tarziu S1a pus problema manualului regional, dar cum nu se poate face pentru toate materiile ceva, s'a renun(at Ia el alcatuindu- se manuale publiFe. f

Al!ii au cerut manuale dupa metoda centrelor de interes. A• insemna t· ca 2 saptamani sa studiem o chestiune. ex. familia, in limp ce afara plouli, I fulgera, trasne~te elc .. tara ca pe noi. sa ne intereseze asia. Centrele de in-teres sa nu se puna in manuale, ci pe ow. 1

Manualul sa fie aranjat intr'o ordine genetica ~I lecfiile in sine trebuiesc I lara~ aranjate in mod melodic - exemple, sublinieri, aplica(ii.

Aruncandu-ne privirea asupra manualelor vedem eli fiecare pacatuiesc cu ceva. Unii autori fac prea mare abuz de gravuri. Au mers pana acolo eli ~· ~i in caietele de caligrafie sli fie o multime de poze. 3/' din lata caietului e Qcupat cu poze ~i numai t/4 e liber pentru scris. Facem ~~ noi ca Ru~ii. .· lnainte erau a~a de religio~i indit a~ezau icoanele pana ~i in closete. azi le-au scos ~i din biserici. Sun! bune gravurile Ia istorie, geografie, abecedar etc ... , dar nu Ia Caligrafie, gramatici etc ..

Nu cartea e totul in ~coalli, ci invatatorul. Un invli(ator bun se cunoa~te dupa car(ile pe care le are in clasa. Nu poza multa da valoare clir(ii didac­tice, ci felul cum e alcatuitA. SA ne ferim de manualul fardat. Sa alegem car(i potrivit cou~liin(ei noastre, sa alegem manualele care ne convin. In prima ~i ultima analiza sa fie progresul ~coalei. lnva(atorii pot fi indruma­torii ori tradatorii ~coalei. Sa introducem ci!rli cand avem convingerea intima d se potrivesc sufletului oopilului. P. 1. Tomescu

~-4'1 sr laos mt

~COALA VREMD 27 llllilllllllllillllillllllllllilillllllllllllllllllllllillllilllillllllllllllllilllillllllllii:IIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJaillllllllllllllllllllilillllllllllilillllllllllllllllllillllllllllllll'lllllllt

C.A1m1r11 ..

Prof. Univ. C. Radulescu-Motru: Romanismul. Romanismul Dlui Prof. Univ. C. Radulescu-Motru este o

noua creuuqa ~· u nouii onentare sufleteasca a tutUtor Romanilor. Aceasta noua forma a spiritualttii!li ~i a con~tiinjet romane~ti isvore~te dintr'un instinct curat romanesc potrivll ~i dictat ue nouile impre­jurilri ale vremii. Pana Ia sfar~itul secolului !recut, soarta ropoarelor depin-

• dea de mteresele inuividului. lndividul era atotputernic in conducerea pu­poarelor ~i conducerea era supusa dupa ni~te norme juridtce. Profrtul capi­tal era calculat de individ mai dinainte ~i numai a~a se in(elege di vtitorul popoarelor era indica! din timp. Democrajia de pana Ia rafborul eel mare n'a urmarit all scop deciit numai interesul individului. Democrajia actualil cere un nou sistem in conducerea popoa• elor; cere interesele intregii .vi<ji

. sociale ~i cere diferenjierea tipurilor de tasa. Noi, Romanii trebuie sa cilutam o viata realil, sa inlaturilm pretenjiile

individualismului interesat ~i sa cautilm ca individul sa se adapteze potrivit cu interesele vie(ii sociale

In politica rasista a Germanilor, citim ca intr'o oglinda viata lor realil­Pe langil toate principiile reate, rasismul german a impus stenliza,ea idio­jilor; criminalilor ~i tuturor indivizilor cu moravuri stncate ~· aceasta ca o necesitate de' a se ridica moralul poporului german.

Ce e drept, nor Romanii am suferit din punct de vedere economic ~i politic, ceeace ne-a determinat sa lim imitatori in conducerea statului noslru. dupa normele ~i dupa legile altar state. Cu timpul, aceasta imitajiune a devenit molipsitoare Trecutul ne aratil cil inleresele statului nosru au fast conduse de conduciilori ~i profitori slraini de interrsele noastre rcmane~ti; Ia lei ~i institufiile starului nostru sunt streine lata de insu~irea Romanilor cari nu le pot injelege. lnstitujtile Ia noi sunt filcute numai pentru interesul unora, in Joe sa fie pentru interesele tuturor.

Spiritualitatea se na~te odata cu omul ~i cere asrazi o viaja mai buna ca in trecut. Panil acum s'a sustinut ca ma~inariile hotaresc asupra sufle­telor ~i caracterelor omene~ti ~i nu invers.

Exemple avem din Rusia Sovietica, care Ia · iPceput a cautat ca toat!i aten(ia sa se dea ma~inilriilor, neglijandu-se in felul acesta sufletele munci­toritor. lncepand cu anul 1934, atrnjia Ru~ilor s'a indreptat ciltre cunoa~­terea sufletelor muncitorilor, care trebuie sa domine asupra muncii ~i m~­terialului.

! . i

I I I 'I

I

28 ~COALA VREMD llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll'j

Din aceste experiente nu a vern dedit invataminte. Sa ne adaplam unei spiritualitati curat romiine~ti, sa cunoa~tem caracterele alese pe care sa le incurajam.

Factorul romiinesc sa contribuie Ia aceasta ~i s~ ~tie ca mice inven­tiune nu vine din buna vointa a omului, ci din ceeace are deJa natura. Din sutele de mii de copii ce are tara noastra, sa selectionam pe cei dotati. Pe cei cu insu~iri slabe ~i mediocri sa-i educam ~i sa-i indrumam, iar pe cei dotati sa nu-i parasim, ci sa le aratam calea pe care au de mers. lmi­tatia in conducerea ~i organizarea statului nostru sa dispara cu desav!r$ire. Nationalismul din trecut trebuie pastrat numai ca o amintire a in~regirii neamului romanesc, sau ca o amintire a implinirii idealului din trecutul nostru istoric. Dorim un nationalism nou care sa ne dea incredere in munca noastra nationala. Credinta in noua spiritualitate romaneasca va­zuta $i ganJita de mintea luminata a Dlui Prof. C. Radulescu-Motru trebue sa-$i adiinceasca radacinile in toate sufletele romiine$ti $i sa devina ceva etern. Dupa cum nationalismul vechiu a cores puns timpurilor de atunci, noul nationalism corespunde prezentului ~i viitorului, adapt· ndu· se cerintelor pe care le reclama viata Romiinilor

Poporul nostru i$i are un destin aparte, dupa cum fiecare popor i$i

f

I !

I '

are destinul sau. Prin fortele noastre proprii $i ba~ati pe eticul nostru, vom ocupa locul ce ni 1-a harazit D-zeu in aceasla lume. Dl Prof. C. Radulescu . ~ Motru ne dovede$1e ca noi nu suntem un neam de improvizati $i aceasla pentruca neamul nostru a lost in lupta cu toate necazurile $i toatr viintu-rile rele. Aceasta dovede$!e ca poporul nostru este rezistent ~i va ~rai etem. · Sa curatim neamul cu cea mai m1re repeziciune de toate elementele tenden­tioase viitorului nostru; de toate bolile $i vitiurile rele $i fiecare roman sA-$i ocupe locul dupa capacitate - a tat moral cat ~i din punct de vcdere biolo­gic. Este tim put ca eel putin de acuma sa cautam ca valorile sa fie a~ezate · inainte.

Raspunderea, Dl Prof. C. Radulescu-Motru o lasa in seama $COalei, ai carei factori sa fie capabili $i plini de con~tiintiozitate. Sa se inlature toate elementele incapabile de misiunea ce li s'a tncredintat.

Speranta noastrli stli ln viitor, in spiritul pe care il va da ~coala. 1. 11. Dinica

C. Georgiade: .Problema 9i idei noui fn Psihologie." Aceasta opera -------'"---- a d. C. Oeorgiade completeazli un toe insemnat in literatura psihologiei noastre, care e atat de lipsita de asemenea dl.rti.

In aces! volum sunt imbra!i$ate aproape toate problemele psihologiei contem porane.

Literatura psihologiei noastre, dealtfel, pana In prezent s'a rezumat aproape numai Ia manualele didactice $i Ia cele diteva traduceri. latA deci, una din valorile acestei clirfi. I neat prive~te competenta autorului, in aceastA privinta avem toatA garanjia ca e in deplina siguranja ~tiinlifica; d. C. Oe­orgiade fiindu-ne cunoscut din importanta sa lucrare ce ne-a rectal in anii tre­cuji, anume: .P.>ihologia gandirii copilului".

I l

_. rt't C'

~COALA VREMll 29 llllllilllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllll

Tot atAt de clar ~i sistematic e rectal materialul noului ~i interesan­tului volum de care pomenim, ~i de care ne vom ocupa detailat in alt numar al revistei noastre.

Deocamdata (inem sl infurmam pe cetitori, no~tri, ell 'aces! volum trebue ·cetit cu precadere, de orice iubitor al ideilor inalte ~i doritor al cunoa~terei problemelor noui, in privin(a sufletului

Domnii inva(atori cari comanJa aceasta carte, de o valoare ondiscuta­bila, prin revista noasta, pot ob(ine un volum cu 100 Lei, in lac de 125 Lei, cat e pre(ul de librarie.

De pe masa nici unui inva(ator nu trebue sa lipseasca aceastli carte. Ion Blliglilli

Revista de iXdagogie. Organ a'. lnstitutului ~~ Seminarului Peda­-'-------'----"'--"'- gogoc Untversttatea Cernliu(o. A nul Vllulte­Septellllvrie 1936. Caetul Ill. Director C. Narly profesor universitar.

Cuprinde interesante studii de specialitate din cari desprindem: e. NaPip prof. univ. Despl'e mij/oacele edu< a{tei fn genei'GI· Dupli cum educa(ia presupune o comunitate a educatorului ~~ a celui

educat, tot a~a presupune ~~ douli procese corelative: a educa ~i a fi educat. Ultimut proces dli na~tere unei duble interpretari. Cea din!Ai, formulatli de Rousseau ~~ denumitli educa(ie negativli, trebue interpretatli ca un interven­tionism prevlizator, chibzuit, care (ine seama de psihologia copilului. Cea de-a d0ua apare ca o concluzie logica a faptului eli o educa(ie radical ne­interven(ionistli este o imposibilitate.

Data fiind necesitatea interven(iei, se impune ategerea mijloacelor ade­cuate, potrivit urmlitoarelor condi(ionliri: a) cu privire Ia educat (sa se (ina seama de aptitudini) ~~ b) cu privire Ia bunurile culturale (educa(ia sa nu ~tirbeascli integritatea bunurilor culturale pentru motivele adaptlirii lor Ia ni­vehtl copilului).

Via!a-sufleteascli se prezinlli ca o totalitate unilarli. In lata ~.cestei tota­litli(i, educa!ia ia trei atitudini, pentru promovarea inteligen(ei, a sentimen­telor ~~ a voin(ei. De$i orice mijloc educativ are o repercusiune totala, putenr !rata problama mijloacelor in capitole deosebite, dupli cum vrem sa influen­(lim sufletul omenesc mai ales in Jatura lui de cunoa~tere, de sim(ire, sau de voinjli. ·

In educatie distingem func(ia de oc!'ofil'e ~i de pl'omooal'e. Prima este pasiva ~~ constli din ocrotirea copilului, adolescentului, in

contactul cu lumea din afarli. Educatorul face in acest caz opera de fel'il'e ~i de 1ngPijir>e. Promovarea este activa. Ea are doua laturi. Una consta tn .for>m(]PB ~i alta tn inlor>m(]f'e Ferirea, ingrijirea, informarea ~i formarea sunt momente pe c1re Ie putem deosebi alAI cand este vorba de educa(ia fizica, cAt ~~ de ejucatia inteligen(ei, sentimentelor $i voinjei. Principala compor­tare ped1gogicli o rezuma insa momentul informativ ~i formativ.

Faplul de a fi deslu~it lrt opera educatiei momentele de ingrijire ~i mai ales de ferire, nu trebue sa insemneze ca educa(ia Iinde Ia lnstrainarea de via!li.

30 ~ALA VREMD lllllillllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUI

A info,.ma insemneazA a face ceeace, dupa o expresie curenta in pe­dagogie, se nume~te educafie mafef'ia/ii ~i consta din a comunica cuno~­linte, a mobila mintea copilului. A la!'ma insemneazil a face educafie fof'­ma/a, adica sa modelezi sufletul copilului trezindu· i ~i desvoltandu- i dispo­zitiile inllscute: funcjiile de cunoa~tere, interesul, iubirea de bine, tendinja de a-1 infliptui.

S'ar pilrea ell nu este nicio leglltura intre educajia formala ~i cea ma­teriala. Cu toate acestea, ele se complecteaza reciproc. Educajia materialli ~~ formala constituesc momente sau funcjii deosebite ale aceluia~i proces de educatie.

Diversitatea bunurilor culturale permite educatorului sa le oranduiasca in a~a lei, ca fiecare bun sa corespunda functiei sau func(iilor suflete~ti pe care vrem sa le trezim ~i sli le desvoltlim. Bunurile culturale nu numai eli formeazli funcjiile corespunzatoare, dar in acela~i: limp irfluenjeazli intJrgul. a par at sufletesc. In schema ace~t proces se prezinta a~ tiel: conjinut - funcjie - totalitate.

Tot atilt de valabil este ~i procesul invers Totalitatea viejii suf:ete~ti impune anumite condijionllri puterii educative a bunurilor culturale: totalita­tea psihica - funcjie - conjinut.

Tot din cadrul acjiunii de a educa mai face · parte ~i dobilndirea de habitudini, privite ca dispozitii funcjionale care raman dupa o stare st fie­tea sea repetata. Se disting doua lei uri de habitudini: generate ~i profesio­nale. Dacli in prima parte a vietii educatia Iinde sa formeze pe cele dintai, mai tarziu, ciind individul se apropie de varsta Ia care incepe sa i se defineasca rolul social, accentul se pune pe cele din urmli.

Dobiindirea de habitudini ridica ·problema oboselii. Asupra oboselii

f

. s'au emis diferite teorii. Pare veridica afirmajia ca oboseala nu influenjeaza funcjia intelectuala in sine, cat indirect prin urmllrile pe care le provoaca: dureri de cap, de ochi. Un all element mai este ~i !ipsa de interes care mic~oreazli considerabil cantitatea ~i calilatea muncii, grabind inainte de . ~­vreme extenuarea organismului. Thorndike recomandil in acest SC( p: .esen­jialul oricarei higiene a spiritului este interes in ceeace prive~te capacitatea de prestatie ~i con ira vatamarilor, somn." ·I

. Valoarea ;nteresului in opera educatiei se mare~te prin realiz(atea spontaneita!ii, eel mai de pre! element in activitatea de formate a unui r suflet omenesc. Spontaneitatea asigura nu numai o libetli desvoltare a for· 1 telor inascute individului, dar permite ~i o trllire intensa, activa, a acestuia I In raport cu bunurile culturale. De aceea, orice educatie trrbue ~a fie o auto­educatie, dupa cum numai apelul Ia spontaneitate desvolta maximum de interes in copil.

Mihai Bejenaf'iu. Pia nul J, na. Autorul in cepe prin a a rata cauzele cat e au determinat reformele ~colii germane Ele sun! multe ~i variate. lnsemnam cateva. ~coala germanli din jurul anului 1900 era mai mull o ~coata a carjii. Nu fllcea educatie, ci instrucjie. Educajia fizica, dintr'o eronata concepjie psihologica, era privilll ca odihna a spiritului. Metoda acestei ~coli era cea expozitiva. Ca mijloc de educajie se intrebuinja nenorocitul sistem al premiilor care

... t/t 4"' I 7'

~ALA VREMII 31 illlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll:i

emula in adevar pe elevi, dar ducea in mod fat I Ja o coborire periculoasa a nivelului moral. Disciplina era severa. 0 urmare imediata a acestei ~coli era uniformizarea individualita(ilor. 0 ~coala pentru mediocritA(i, cum foarte judicios spune autorul. In fl(a acestei realitA(i, pedagogii au luat o atitudine de fAii~e impotrivire, !upland pentru inscAunareR unei aile ordine, corespun­zAtoare vremurilor ~i idealurilor poporului german.

Mai a poi chiar statui, pri n conducatorii lui, a inceput reforme care au schimbat structura ~colii germane, in direc(ia realizArii noului (el al educa(iei.

Scopul nou al educa(iei germane pare a fi personalitatea, -maximum de de•volfof'e inff''o liin(iJ umonii a of'iginolilti(ll sole specifice in codf'ul principiului social pl'in cape Be lnfe/ege armonia pf'oducliuii cu mediu/. (C. Narly).

!;koala din Jena a luat fiin(A in 1925. Nu printr'un deere! al auforitajii sau din idealismul utopic al vreunui umanitarist, ci in urma rugaminjii mai multor parin(i care se adresari! domnului Peter Petersen sa le primeasca in ~coal a lui de experiente pedagogice de pe liinga Universitate, copiii, pentru ale da educajie dupa_noile principii pedagogice. CA a cores puns unei adanci nevoi se vede ~i din faptul ca de unde in 1925 ~coala s'a inceput cu 75 elevi, in 1930 avea 300.

:;icoala din Jena prezinta, pe scurt, urmAtoarele inovajii: a) Aspectul cla­selor e cu totul d1ferit. Bancile sunt inlocuite cu mese Ia care pot Iuera dite 3-4 elevi. In clese vezi dulapuri cu material didactic, clir(i, hAr(i, plan~e, tablouri, etc b) Elevii lucreaza in comun, impar(iji pe grupe in care se gasesc copii de varste diferite. c) Raporturile dintre elevi ~i invajlitori sunt ami­caie. Invajatorul sta intr'o anumita parte a clasei ~i se deplaseaza numai pentru a indemna pe cei mai pujin activi, sau pentru a servi deslu~iri referi­toare Ia subiectele pe care le trateazli elevii. d) Serbarile joaca un rol impor­tant ~i sunt, nu numai prilejuri de distracjie, ci ~i de instrucjie ~i educajie prin activitatea pe care elevul trebue s'o depuna in interesul comunitajii. e) La sfar~it~l anului se organizeaza a~a numitele f'efl'ospec(iuni pedogogice, cand fiecare elev organizeaza o expozijie a activitajii sale.

Se deosebesc piitru forme de invajamant: I. Ocupa(ie pe grupe, 2. Cer­curi (se cetesc referate asupra ·cate unui subiect, referate pe care le discuta • gruparea intreaga), 3. Cursuri ~i 4 Serbari ~colare. Se mai pot adaoga ocu­pajiile libere ~i excursiile.

0 gf'upof'e (ar corespunde clasei noastre) e formata din 30 elevi im­partili in 10 gf'upe.

Ca observajie genera Ia, invajamantul pe grupari este individual ~i colectiv in acela~ limp. Prin inva(amantul individual se realizeaza o legatura mai intima cu materia de inva(am:lnt. Copilul invaja concomitent nu succesiv. Tratand subiecte generale, el e silit sa consulte diferite isvoare, sa caute leglituri cu alte domenii. Prin inva(amantul colectiv se realizeaza principiul social.

Astazi a muljime de ~coli din Oermania au -adoptat planul Jena. e. NaP!p: Doua probleme actuale: A. Autonomia universitara B. Exa-

. I

32 $COALA VREMU 111111111llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

menu! de bacalaureat. Cu competenja inaltului post de r~spundere pe care il ocup~, autorul trateaz~ cele dou~ probleme, dand interesante suges1ii.

Mai semneaza: E. Kall6s, Elena Ar. Dragomir Stoica, Florian St~nic~. A. V. Dragomir interesante articole in cadrul programului general al revistei.

Ultima parte cuprinde C~rji- Reviste, rubric~ destul de bogat~ ~i care m~re~te inleresul cetitorului prin judicioase recenzii. C. Dogaru.

Expozitia pictorului Ghiata Ia f\rad La Arad, de cateva zile, s'a deschis expozijia pictorului D. Ghiaj~. Tablourile expuse in localul din coljul str~zii Mq1anu ~i Piaja Av•&m

Iancu, sun! pentru publicul Ar~dan, care cu regret trebue s~ spunem, c~ a rilmas pujin cam indiferent fat~ de aceast~ expozijie. Publicul noslru se in­ghesuie~te mai mull Ia Alhambra, Tanase ~i Teatrul vesel, dedit Ia o dram~ jucatll de Teatrul National sau oricare trupll s~n~toas~. ~i cat prive~le lucru­rile de ariA, cu o atitudine de privire peste umllr, imediat apreciaza Ia sub­nivel orice !rumos.

Nu prea ne incilntA lucrurile artistice ~i serioase, ni se pare, hindeA nu avem discern~mant critic neGesar.

Chiar pujinii iubitori de arta adev~rat~. acoperiji de mulleori de rna· jorilatea absoluta a .celorlalp", par a fi absenji. Numai a tat nu e deajuns ca sa arat~m de ce expozijia piclorului de care ne ocupiim a r~mas pujin vizitat~. A mai lost ~i alta cauza ~i mare cauza. anume: d. Ghiaja este un pictor ca toji arti~lii, foarte sa rae. N'a pulut plati reclarne, placate pornpoase, ca de exemplu d. Pavel pentru tealre v.esele Ia Arad, ci, ~i pe care le-a avut, in parte au lost scrise cu mAna iii deci ... ce ~i-a zis publicul, fiecare-~i poate inchipui.

Dar, daca. inima te-a lasat sa intri in sala unde acest piclor ~i·a ex­pus tablourile, ai pulut conslata, ca aria acestuia, are trilsilturi de-o frumu· seje, care te face s~ simji in sufletul tau o muljumire ~i sa trae$1i in tine, arta plastic~ ce se despdnde din lucrarile d. D. Ghiaja.

Noua romanilor ne place sa trilim in egoismul nostru, ins~ iat~ ce scrie revista de art~ ~i Jileratur~ .Rwue du Vra1 el du Beau" (Reveu des Arts) din Franta despre expozijia acestui pictor.

In num~ru\ ei, 157 din ~5 Aprilie 1()31, numar de documentare asupra expozijie. internajiona\e din Paris, se ocup~ pe larg de aria ~i piclura d. D. Ghiaj~. care a aranjat o expozijie in Salonu1 Ateneu1ui Roman din Paris.

Pe coperta acestei reviste apusene, e rectal un tablou al d. Ghiaja .Dans Ia paix de Ia tJUit", iar in corpu1 revistei sunt redate: .Maison de campagne" ~~ ,Nid Iris!". Iar in articolul scris despre expozijia d. Ghiaj~ sunt expuse pe rand calililjile artei ~i ale artistu1ui pictor romAn.

I at~ cum inchec d. Andre Meller et Tcncrede Viala ace! articol: ,Son talent vigoureux. expressif, possede un forte personnalih!".

Vedeji cum ne ~tim noi aprecia arti~tii! De aceea am lost Iris!, cand mi-a spus d. Ghiat~ c~ expozijia Dsale e pujin vizitatL Ion Blrigaila

I

~

=-

((})IFIICIIAILIE

• • Ru achitat abonamentul pentru Reulsta .$coo/a llremii" pea nul 1936, cafe . 60 lei:

Clrc. 10 Curticl. Drago~ Mihai, Ardelean Eremie, Cioari! loan. Ar· delean Efumie, Taucean Silvta, Tuhut Stefanta, Birou Volamnia, Popescu Aurora, Radulescu Julia ~i Liuba Aurora din Curtici. Gule~iu Vichentie, Gar. dia~ Gizela :;lofronea. Concec 'losif, Po~ta Emilia Sanpaul. V~cariu llie. Sem­lecan Arcadie, Ogarca Cosma, Dautner Francisc, Weiman Petru ~i Nacu George din Nacea. Ruck losif, Reithofer Elisaveta, Reiter Matei ~i Zimer­man Olga din Sanmartin Mure~an Alexandru, Ttgu Efrem, Blagaila Ambro­sie, Ormai losif, Sugar Magdalena Dorobanji, Decker loan Stoichijescu Ni­colae, Veri~an Gheorghe, Antalfi Margareta lrato~.

Clrc. 11 Nlidlac. Precupa~ George, Kecskes Mihai, Kubica Samuil, Rohai Oscar, Kupcek Ludovic, Karban Francisc, Kontrasty Margareta, Faur luliu, Fromosu Valeria, lstodorescu Alexandru, Bencik George, Rohac Mi­sai, Totorean Ana, Capra Florian, $iclovan Nicolae, Kemenyi Adalbert, Ser­ban Viginia, BAlan Agristiua ~i Bucurescu Maria din N~dlac. Pintea Uro~, Ardelean Vasilie, Bozian Stefan, Gheran Mihai, Sinitean Romul, Onaga Pau­lina, Fizite loan, Siclovan Elena ~i Rusu Simiona Seilin. Ardelean Simeon, Dehelean Emilia, Co~a Antoniu, Popovici Margareta, Pascu Sidonia ~i Mo­raru Adela Semlac.

Clrc. 12 Peclca. Dim a Nicolae,. Darva~ Mihai, Moldovan Delia, Stepici Dimitrie, Popian Ilie, Gherban Sabina, Ghebele~ loan, Matei lolanda, Bragia Valer, Vartaci George, Cisma~ Elena, l~toc Maria din Pecica. lacob Carol, Popovici Traian, Popovic; Maria, Simescu Lascar, Boldi~ Stefan ~i Aroni Felicia din Turnu! Vartaci Duimtru, Niesz losif, Lrohn loan, Varga Carol, Saita loan. Marton Pavel, Karpati Carol, lacob Irma, Balla Elisaveta, Ponta Romulus, Chepejan loan. Szendi Melinda, Bingez Maria, Vusdea Flo­rica, Rancu loan Rovine. Szigmet losif, Faur Aurel, Hudac llie. Peregul Mare. Babu~cov loan Varia~ul. Moldovan Emanuil Bodrogul nou. Buftea Minerva Peregul mic.

qrc. 13 Tarnova. Locu~tean Florea, Popescu Florian, Droa~ci! Nicolae, Drecln Silvia, Tarnova. Ciitani! Emil, Chier. Pi!curar loan Droanti. Busuios Dumitru, Papp Avram, Frentiu Gheorghe, Ciuren Ana ~i Bursa~ Cornelia Agri~. C~runtu C-tin., Drig Elena Ar~neag. !larie Pavel Dud. Zlag­nean loan Poenari, Calinescu Hortensia, Se~taru loan, $ilindia, Balta Nico­lae Camna. Popa Joan Taut. Cojol Andrei Aciuta, lancu B. C-tin Taut, Truj Gheorghe Apateu Nossa Reghina Mini~ul de sus. Ulieru Joan Nada~, Sta­varu Haralambie Nada~. Zahoi Florea Luguzau, $utea Teodor Frant, Marie-nut Joan, Taut, Tarcu~ Maria Taut. .

Clrc. 14 Nlidab. Pop Emilia, Stan Delia, Susan Sofia, Dasclil Di­mitrie, Cordos lsaia, Poo Georgina Socodor. Draia Radu, Redi~ George, Manda loan Graniceri. Nagy Carol, Pop Hostil, Adam Maria Pilul. Codrean Vasile, Popescu Mihai, Ponta Sever $icli!u. Ludosan loan, Handra George, Tacaci Elena Var~and. Cherechean Petru, Ludae Elisaveta, Ruja George, Ar­delean Felicia, Moldovan Felicia Chi~ineu-Cri~. Popescu Velea, Bejan Petru, Ceregan Valeriu Nadab. Morar E~gen Padurenl Papa Dumitru Cintei. lluna, loan Cintei. Vaiiko Mihai, Szl\ke Maria, Szl\ke Emilia, Prine Carolina, Nli-

----------~~~~-------------···

sAudean Elena Tipar. David Irina Zerind. Pop loan Col. Cri$ana. Popescu Constantin, Buga Petru Mt~ca. Micula Pavel, Podrumar Coriolan, Oradan Elena, Oradan Reghina Sintea Mare.

Clrc. 15 Santana. Schuh loan, Nini Gheorghe, Franck Magdalena Bindatz Maria, Hillier Ernestin, Metzer Gizela, Constantinescu Alex. Kruch Nicolae Sanlana, Moga George, Buda Maria, Balta Vasile, Precup Petru Ca­poral Alexa. Drig Pavel, Musca !;)tefan, Pleniceanu Anghel, Dalea Cornelia Comll!U$. Bendea loan Andrei Saguna. Gombos Barbara, Tomescu Julia Zi­mandul Nou_ Karoly Antoniu, Tot Valeria Zimandcuz. Popovici George Utvi­ni$. Zimerman George Livada. Albert losif Zimandul Nou. Pongnicz !;)te!Rn Sanleani. Ponta ~tefan, Codrean Traian ::;imandul de jos. Obreja Marg. Si· mand de jos, Batranut loan, Stangu Cornel, Deta George, !;)imand de sus, Poposcu Nicolae, Sajto~ Francis Olari, Galis Petru Olari, Neiszer Francisc Sanleani, Szendrei luliu Livada, Dumrl!viceanu loan Silnleani.

Clrc. 16 Sli.vll.r!fln. Palcu Maximilian llteu, Ach;m Gheorghe Ro$1a­Radna, Marcu Gheorghe Seli$te-Petri$, Savu Teodor Toe, Pipa !;)tefan Cor­be$ti, Elene$ Petru, PAcurariu losif, Olariu Ana, Filip Cojan Elena Savilr$in, Stoian losif, Cioflec Ecaterina Var~dia de Mures, Luca Aurel Raia, Popovici Sinesie Cuias, Caplescu Constantin Halalis, Popa Filirron Julija, Covaci Leontina Julita, Tomuja loan si Poli$ Gheorghe Lupe$1i, Toma loan Mo­cioni, Ru$escu Grigorie Stejar, Susan Ilie Troas, D11mitrescu !;>tefan Petri$.

Clrc. 18 Mure!fel. Stoiciu Lazar Muresel, Reier> Gavril, Ene Maria, Vodl! Cornel Aradul nou, Budea Alex., Putin Georl!e Sil.nnicotaul mic, !;)er­ban Nicolae Zl!dl!rlac, Philip loan Cruceni, Horn Elena Cruceni.

ADRESA: ~'

Sa&in Mihalla ftdministrotor.