V. JITARU

3
Mult Stimată Doamnă Olga Starțun, Am citit cu maxim interes articolul dumneavoastră „Capcanele pluralului și… nu numai”, publicat la rubrica Dileme lingvistice a săptămânalului „Făclia” din 5 decembrie 2014. Înainte de a-mi expune părerea asupra problemei abordate, aș vrea să vă mulțumesc pentru înalta apreciere cu privire la rubrica pe care o susțin de cinci ani. Mă bucur că printre cititorii ei sunteți și dvs., o intelectuală îndrăgostită de limba română și de neamul românesc, de călătorii, de adevăr. Probabil, nu sunt eu persoana cea mai indicată să răspund la problemele lingvistice pe care le-ați abordat. Am să încerc totuși să-mi expun punctul meu de vedere. Așadar, să examinăm cele cinci „capcane” ale pluralului: 1. Colegiul de Construcții. „În opinia noastră, scrieți Dumneavoastră, varianta corectă este „de construcție”, deoarece este specificat domeniul în care vor fi instruiți viitorii specialiști, adică acea ramură a economiei naționale care se ocupă cu studiul, proiectarea și executarea clădirilor. Deci, nu domeniile, ci domeniul, înseamnă că nu construcții, dar construcție”. Iată însă ce citim la p. 429 a Dicționarului explicativ ilustrat al limbii române, Eugenia Dima… - Chișinău, Editura Arc & Gunivas, 2007: acest cuvânt semnifică, la plural, o „ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de construcții: industria construcțiilor”. Toate colegiile de construcții, atât din R. Moldova cât și din România, au de regulă specialitatea: Construcții civile, industriale și agricole. 2. Protecția consumatorilor. Corect ar fi, după părerea Dvs., Protecția consumatorului. Aici însă, cum se întâmplă adesea în lingvistică, s-a impus uzul în defavoarea logicii. Cele mai bizare exemple ar fi: pluralul substantivului căpșună, căpșuni / căpșune. Deși forma căpșuni reprezintă pluralul substantivului căpșun, care este numele plantei, majoritatea vorbitorilor o folosește pentru a denumi fructul, constatare care a dus la

description

l

Transcript of V. JITARU

Mult Stimat Doamn Olga Starun,

Am citit cu maxim interes articolul dumneavoastr Capcanele pluralului i nu numai, publicat la rubrica Dileme lingvistice a sptmnalului Fclia din 5 decembrie 2014. nainte de a-mi expune prerea asupra problemei abordate, a vrea s v mulumesc pentru nalta apreciere cu privire la rubrica pe care o susin de cinci ani. M bucur c printre cititorii ei suntei i dvs., o intelectual ndrgostit de limba romn i de neamul romnesc, de cltorii, de adevr. Probabil, nu sunt eu persoana cea mai indicat s rspund la problemele lingvistice pe care le-ai abordat. Am s ncerc totui s-mi expun punctul meu de vedere. Aadar, s examinm cele cinci capcane ale pluralului: 1. Colegiul de Construcii. n opinia noastr, scriei Dumneavoastr, varianta corect este de construcie, deoarece este specificat domeniul n care vor fi instruii viitorii specialiti, adic acea ramur a economiei naionale care se ocup cu studiul, proiectarea i executarea cldirilor. Deci, nu domeniile, ci domeniul, nseamn c nu construcii, dar construcie. Iat ns ce citim la p. 429 a Dicionarului explicativ ilustrat al limbii romne, Eugenia Dima - Chiinu, Editura Arc & Gunivas, 2007: acest cuvnt semnific, la plural, o ramur a economiei naionale care are ca obiect efectuarea de construcii: industria construciilor. Toate colegiile de construcii, att din R. Moldova ct i din Romnia, au de regul specialitatea: Construcii civile, industriale i agricole. 2. Protecia consumatorilor. Corect ar fi, dup prerea Dvs., Protecia consumatorului. Aici ns, cum se ntmpl adesea n lingvistic, s-a impus uzul n defavoarea logicii. Cele mai bizare exemple ar fi: pluralul substantivului cpun, cpuni / cpune. Dei forma cpuni reprezint pluralul substantivului cpun, care este numele plantei, majoritatea vorbitorilor o folosete pentru a denumi fructul, constatare care a dus la acceptarea ei n DOOM2. Aceeai poveste se ntmpl i cu pluralul cuvntului cirea, cirei / ciree. Personal, cred c acceptarea exagerat a uzului drept prioritar poate duce la cultivarea neglijenei lingvistice n ideea merge i aa, cci oricum majoritatea dicteaz modificarea normei. Are dreptate Valentin Guu cnd ia n derdere, n lucrarea sa Dicionar al greelilor de limb, p. 126, modificrile DOOM-ului din 2005 cu privire la cuvntul cpun: Pot gusta nite cpuni? Cpunii nu se mnnc, domnule!... Doar cpunele 3. n ceea ce privete expresia Cei dragi i felicit cu zilele lor de natere, pe care ai auzit-o la Radio Moldova n cadrul emisiunii O melodie pentru tine, fr niciun dubiu avei perfect dreptate corect este: cu ocazia zilei de natere (pe cutare i cutare). 4. Avei dreptate i n privina folosirii nejustificate a cuvntului or la plural. nc n anii 70 ai secolului trecut, reputatul lingvist Valentin Mndcanu, pionier al exprimrii corecte n Basarabia, scria: Este greit ntrebuinarea formei de plural pentru a indica o or, de exemplu orele cinci, nou, treisprezece etc., n loc de ora cinci, nou, treisprezece etc.. 5. Brnz de vaci sau brnz de vac, brnz de oi sau brnz de oaie? S vedem ce spun dicionarele la acest capitol: Dicionar explicativ ilustrat (DEXI) / coordonator Eugenia Dima, Chiinu, Editura Arc & Gunivas, 2007: brnz de vaci (p. 249). Dicionar romn-rus, autori: prof. dr. Gh. Bolocan, Chiinu, Editura Arc & Gunivas, 2001: brnz de vaci, brnz de oaie (p. 178), brnz de oaie (p. 870), brnz de vac... (p. 1436). Dicionar al greelilor de limb / Valentin Guu, Ediia a 2-a, revzut i adugit, Chiinu, Editura Cartier, 2014 brnz de oi, brnz de vac (p. 102), brnz de oaie (p. 580). Curierul de Iai, 4-10. 12. 2014: brnz de vaci (p. 2). Dicionar universal ilustrat al limbii romne / Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zstroiu, Ediia a 4-a, revzut i adugit Bucureti: Litera Internaional, 2010, vol. I: brnz de vaci (p. 96). Micul dicionar academic / Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2001, vol. I: brnz de vaci (p. 316). Dicionarul limbii romne literare contemporane, Academia Republicii Populare Romne, Bucureti, Editura Academiei R.P.R., 1955, vol. I: brnz de vac (p. 278). Dicionar general de sinonime al limbii romne, Doina Cobe, Laura Manea, Chiinu: Gunivas, 2013: brnz de vac (p. 193). Prin exemplele sus-menionate, suntem ndemnai s acceptm ambele variante.: brnz de vac/ brnz de vaci i brnz de oi / brnz de oaie. Valentin JITARU